Proiect de Practica - Stabilus Romania SRL

Facultatea de Stiinte Economice

Universitatea Transilvania Brasov

Proiect de practica

Stabilus Romania S.R.L.

Finante-Banci, grupa 8571

Cuprins

Capitolul 1 Prezentarea entitatii3

1.1 Infiintare, denumire, capital3

1.2 Domeniu de activitate4

1.3 Structura organizatorica..7

1.4 Modul de organizare si conducere a contabilitatii.7

Capitolul 2 Intocmirea documentelor contabile,

a registrelor contabile, a declaratiilor si deconturilor 8

2.1 Registrele de contabilitate8

2.2 Sistemul de documente privind organizarea contabilitatii materialelor10

Capitolul 3 Monografie contabila.. 20

Capitolul 4 Gestiunea financiara a firmei..23

4.1 Analiza pe baza bilantului financiar.23

4.2 Analiza pe baza bilantului functional29

4.3 Capacitatea de autofinantare..36

4.4 Tabloul de finantare nevoi-resurse.37

Bibliografie..40

Capitolul I: Prezentarea entitatii

1.1. Infiintare, denumire, capital

Societatea comercial Stabilus Romania S.R.L. a fost nregistrat n Registrul Comerului sub nr. J08/2640/2005din 31 Octombrie 2005 (conform Certficatului de nmatriculare emis de Camera de Comer i Industrie Brasov, Oficiul Registrului Comerului). Ea a fost nregistrat la Ministerul Finanelor cu codul unic de nregistrare 17375366 avnd n anul nfiinrii un capital social de 10730000 lei.

Sediul societii comerciale este DN 11 KM 5+862,85 SNPETRU, BRAOV.

Stabilus a nceput construcia fabricii din comuna Snpetru n luna august 2005, iar producia a nceput dou luni mai trziu.

La nceput fabrica avea 50 de angajai si producea zilnic 2.000 de piese destinate exclusiv exportului. n prezent, fabrica are 370 de angajai si o producie zilnica de 25.000 de arcuri cu gaz destinate scaunelor din industria auto, a mobilei, sau pentru medicin.

Fabrica de la Braov este a 11 - a unitate de producie a grupului Stabilus care a ales Romnia datorita forei de munc nalt-calificat i i-a propus s coopteze ingineri tineri de la Universitatea Transilvania din Braov. Fabrica se ntinde pe 10.000 de metri ptrai.

Compania german Stabilus GmbH este unul din cei mai mari productori mondiali de arcuri cu gaz si amortizoare hidraulice de vibraii. Compania s-a nfiinat acum apte decenii n orasul german Koblenz, iar n prezent are 11 fabrici pe patru continente Europa, Asia, America, Australia.

Stabilus a avut la nivel mondial in 2005 o cifra de afaceri de 370 milioane euro.

Arcurile cu gaz produse la Brasov sunt utilizate la scaunele automobilelor, la scaune ergonomice de birou, precum si la cele folosite in cabinete medicale si spitale.

1.2. Domeniu de activitate

Stabilus este lider mondial n fabricarea de arcuri cu gaz i amortizoare. Produsele acestei companii, care are sediul central n Koblenz, Germania, au optimizat utilizarea a numeroase aplicaii n proiectarea de automobile. Arcurile cu gaz contribuie la fabricarea hotelor si usilor, scaunelor i rafturilor, n aproape toate vehiculele, sporind astfel usurinta si confortul. Amortizoarele STABILUS reduc vibraiile i zgomotul i duc la creterea duratei de via a sistemelor i a componentelor. De la nceputul deceniului, designeri de automobile s-au bazat pe produsele i experiena pe care STABILUS a acumulat-o, dorind s se materializeze ideile lor de vehicule moderne, confortabile, i n condiii de siguran.

Dezvoltarea continu n ultimii ani a dus la integrarea de noi funcii, care au mbuntit n mod semnificativ confortul de zi cu zi de operare a vehiculului pentru clientul final. Aici, conceptul de sistem ctig semnificaie. Datorit expertizei sale extinse, precum i pentru aplicarea, dezvoltarea, precum i competena procesului, STABILUS a fost ntotdeauna capabil s rspund nevoilor constructorilor de automobile prin oferirea de soluii noi i inovatoare. Funcii noi au fost adugate la zona de produs. INTER-STOP permite poziionarea continu a hotei i a capacelor trunchi, n timp ce HIDRO STABILUS-LIFT -T mbuntete funcionarea chiar i n condiii de temperatur extrema.STABILUS cu noua combinaie de funcii avansate extinde gama de aplicare. STABILUS DORSTOP (www.dorstop.com) este n uz din 2001. Usile de vehicul pot fi oprite n orice poziie. Aceast funcie adaug confort si siguranta, ceea ce reprezinta un plus pentru clientul final. Ajuta poziionarea usii, in condiii de siguran n orice situaie, nauntru i n afara vehiculului, maximiznd astfel confortul. n colaborare cu designerul vehiculului, funcionalitatea poate fi adaptata pentru specificul vehicul. n termen de dezvoltarea funciilor de confort, STABILUS a adus, de asemenea, sisteme mecatronice pn la o serie matura.

La simpla apsare a unui buton, STAB-O-FOCS (www.stab-o-focs.com) de la STABILUS trunchiurile se pot deschide i nchide acum n mod automat. Obstacolele n calea de micare sunt detectate usor, astfel micarea este ntrerupt sau inversat.

Prima generaie de produse a fost reprezentata de o multitudine de vehicule diferite i cu mii de clieni zi dupa zi.

STABILUS sprijin clienii si prin furnizarea de consultan tehnic i dezvoltarea de aplicaii pe site-ul lor(www.stabilus.com).

Cerinele specifice pietei pot fi puse n aplicare rapid i n siguran n produse. Produsele sunt fabricate apoi economic pe liniile dezvoltate n mod special la una din cele 10 locaii de producie la nivel mondial, care ader la aceleai stricte standarde de producie de peste tot.

Viitoarelor cerine sunt materializate n noile produse de azi. STABILUS a identificat provocrile viitoare i este dispus s se angajeze n mod activ asupra lor pentru mai mult confort i siguran.

Segmente de pia

Mai mult de 2400 clienti in intreaga lume se bazeaz pe produsele lor pentru construirea i fabricarea de solutii proprii. Cele trei segmente principale sunt industria de automobile, scaunele pivotante i zona industriala. Acest fapt acopera numeroase industrii: inginerie, mobilei si tehnologiilor medicale.

Date tehnice

La nivel mondial sunt angajate aproximativ 3300 de personae dintre care 1660 doar la sediu din Koblenz. Aceti angajai genereaza vnzri de aproape 400 de milioane de euro pe an. ntr-un an, se estimeaza o productie de mai mult de 135 milioane de arcuri cu gaze si aproximativ 4 milioane de amortizoare.

Portofoliul de produse

STABILUS ofera mai mult de 15.000 de produse diferite i variante de produse. Un grad ridicat de standardizare n pri, module, i procesele de producie garanteaza cel mai nalt nivel de competitivitate. Ca un nou domeniu de activitate, Stabilus ofera produse electromecanice pentru segmentul de mobilier industrial.

1.3 Structura organizatorica

ORGANIGRAMA ORGANIZATORICA SI FUNCTIONALA A UNITATII :

1.4 Modul de organizare si conducere a contabilitatii

Contabilitatea , in cadrul SC Stabilus ROMANIA SRL, se tine in compartiment distinct , cu personal angajat cu pregatire de specilalitate .

Organizarea si tinerea contabilitatii revine Directorului Economic, care coordoneaza activitatea economica in cadrul societatii si dispune de lichiditatile firmei.

Capitolul II. Intocmirea documentelor contabile, a registrelor contabile, a declaratiilor si deconturilor

2.1 Registrele de contabilitate

Datele consemnate n documentele justificative sunt nregistrate n ordine cronologic i grupate n registrele contabile. Acestea se prezint sub forma unor registre legate, fie i situaii ale cror coninut i form corespund scopului pentru care se in.

Principalele registre ce se folosesc, obligatoriu, n contabilitate sunt: Registrul-jurnal, Cartea-mare i Registrul-inventar.

a) Registrul-jurnal este documentul contabil obligatoriu n care se nregistreaz, prin articole contabile, n mod cronologic, operaiile patrimoniale, prin respectarea succesiunii documentelor, dup data de ntocmire sau intrare a acestora n unitate. In cadrul firmei STABILUS ROMANIA SRL acest jurnal este emis de programul de contabilitate SAP , pe baza inregistrarilor efectuate zilnic. Se listeaza la sfarsitul lunii , iar totalurile (rulajul) se inscrie manual in registrul jurnal (formularul tipizat) snuruit si inregistrat la Administratia finantelor publice la data infiintarii firmei.

b) Registrul Cartea-mare este un document contabil obligatoriu n care se nscriu lunar, direct sau prin regrupare pe conturi corespondente, nregistrrile efectuate n registrul-jurnal, stabilindu-se situaia fiecrui cont, respectiv soldul iniial, rulajele debitoare, rulajele creditoare i soldurile finale

Forma folosita drept registru Cartea-mare de firma SC STABILUS ROMANIA SRL , este cea de fise de cont pentru operatiuni diverse. Aceasta fisa (cartea mare) este emisa din programul de contabilitate si se listeaza si arhiveza odata pe an la sfarsitul anului.

c) Registrul-inventar este documentul contabil n care se nregistreaz toate elementele de activ i de pasiv, grupate n funcie de natura lor, conform posturilor din bilanul contabil, inventariate potrivit normelor legale. Elementele patrimoniale nscrise n Registrul-inventar au la baz listele de inventariere sau alte documente care justific coninutul fiecrui post din bilanul contabil. Registrul-inventar cuprinde dou pri: listele de inventariere i recapitulaia inventarului. n cadrul recapitulaiei, datele preluate din listele de inventariere sunt grupate pe structurile patrimoniale de activ i pasiv.

Acest registru in cadrul firmei SC STABILUS ROMANIA se completeaza o data pe an avand la baza inventarele intocmite in fiecare gestiune(materii prime , materiale auxiliare, marfuri si produse) si in fiecare departament(mijloacele fixe si obiectele de inventar).

d) Registrul general de evidenta a salariatilor. Se numeroteaza pe fiecare pagina si va purta obligatoriu pe toate paginile stampila inspectoratului teritorial de munca. Angajatorul are obligatia completarii registrului in ordinea incheierii contractelor individuale de munca.

Registrul cuprinde elementele de identificare a tuturor salariatilor , data incheierii contractului individual de munca , data inceperii activitatii, modificarea si suspendarea contractului, durata acestuia , durata muncii etc in ore/zi, respectiv codul acesteia potrivit Clasificarii ocupatiilor din Romania(C.O.R.), salariul de baza la data incheierii contractului, data incetarii contractului si temeiul legal al incetarii acestuia, numele, prenumele si semnatura persoanei care face inscrierea.

In cazul SC STABILUS ROMANIA SRL , Registrul se completeaza si se pastreaza la sediul central al angajatorului, in cadrul departamentului de Resurse Umane.

e) Registrul unic de control are ca scop evidentierea tuturor controalelor desfasurate la contribuabil de catre toate organele de control specializate, in domeniile: financiar-fiscal, inspectia muncii, sanitar, fitosanitar, urbanism, calitatea in constructii, protectia consumatorului, protectia impotriva incediilor, precum si in alte domenii prevazute de lege .

f) Registrul de evidenta fiscala are ca scop inscrierea tuturor informatiilorcare au stat la determinarea profitului impozabil si a calculului impozitului pe profit cuprins in declaratia privind obligatiile de plata la bugetul general consolidat.

Informatiile din Registrul de evidenta fiscala sunt inregistrate in ordine cronologica si corespund cu operatiunile fiscale si cu datele privind impozitul pe profit din declaratia privind obligatiile de plata la bugetul general consolidat. Registrul de evidenta fiscala se pastreaza la sediul SC STBILUS ROMANIA SRL , in cadrul serviciului Financiar-Contabilitate , unde se fac si inregistrarile in acesta.

2.2 Sistemul de documente privind organizarea contabilitii materialelor.

a) N.I.R.-ul serveste ca: document pentru receptia bunurilor aprovizionate, document justificativ pentru incarcare in gestiune, act de proba in litigiile cu furnizorii, pentru diferentele constate la receptie, document justificativ de inregistrare in contabilitate.

Circula la gestiune, pentru incarcarea in gestiune a bunurilor materiale receptionate ,la compartimentul financiar-contabil, pentru intocmirea formelor privind reglementarea diferentelor constatate , precum si pentru inregistrarea in contabilitatea sintetica si analitica , atasata la documentele de livrare(factura sau avizul de insotire a marfii).Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil.

b) Bonul de consum

Serveste ca:

- document de eliberare din magazie pentru consum a unui singur material, respectiv mai multor materiale, dupa caz;

- document justificativ de scadere din gestiune;

- document justificativ de nregistrare n evidenta magaziei si n evidenta contabila n partida simpla.

Se ntocmeste n doua exemplare, pe masura lansarii, respectiv eliberarii materialelor din magazie pentru consum.

Circula:

- la persoanele autorizate sa semneze pentru acordarea vizei de necesitate CENTRELE DE COST (ambele exemplare);

- la magazia de materiale, pentru eliberarea cantitatilor prevazute, semnandu-se de predare de catre gestionar si de primire de catre delegatul care primeste materialele (ambele exemplare);

- la compartimentul financiar-contabil, pentru efectuarea inregistrarilor in contabilitatea sintetica si analitica (ambele exemplare).

Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil.

c) Aviz de insotire a marfii:

Formular tipizat cu regim special de tiparire, inseriere si numerotare, comun pe economie , executat pe hartie autocopiativa securizata.

Serveste ca:

Document de insotire a marfii pe timpul transportului;

Document ce sta la baza intocmirii facturii fiscale;

Circula la:

furnizor;

la delegatul unitatii care face transportul sau al clientului , pentru semnare de primire (ex. 1);

la compartimentul financiar-contabil , atasat la factura(ex. 3);

la cumparator;

la magazie , pentru incarcarea de gestiune a produselor, marfurilor sau altor valori materiale primite, dupa efectuarea receptiei de catre comisia de receptie si dupa consemnarea rezultatelor(ex.1);

la compartimentul financiar-contabil, pentru inregistrarea in contabilitate sintetica si analitica, atasat la factura (ex.1 );

d) Dispozitie de livrare

Serveste ca:

Document pentru eliberarea din magazie a produselor, marfurilor sau a altor valori materiale destinate vanzarii;

Document justificativ de scadere din gestiunea magaziei predatoare;

Document de baza pentru intocmirea avizului de insotire a marfii sau a facturii fiscale , dupa caz.

Circula la:

Magazie, pentru eliberarea produselor , marfurilor sau altor valori materiale si pentru inregistrarea in evidenta magaziei, semnandu-se de catre gestionarul predator pentru cantitatile livrate .

Se arhiveaza la: magazie(ex.1); la departamentul vanzari (ex.2)

e) Fisa de magazie

Serveste ca:

- document de evidenta la locul de depozitare a intrarilor, iesirilor si stocurilor de valori materiale;

- sursa de informatii pentru controlul operativ curent si contabil al stocurilor de valori materiale.

Se ntocmeste ntr-un exemplar, separat pentru fiecare fel de material, si se completeaza de gestionar sau de persoana desemnata, care completeaza coloanele privitoare la intrari, la iesiri si stoc.

Fisele de magazie se tin la fiecare loc de depozitare a valorilor materiale, pe feluri de materiale ordonate pe grupe, eventual subgrupe, sau n ordine alfabetica.

nregistrarile n fisele de magazie se fac document cu document. Stocul se poate stabili dupa fiecare operatiune nregistrata, dar n mod obligatoriu zilnic.

f) Fise de magazie a formularelor cu regim special

Formular tipizat cu regim special de tiparire, inseriere si numerotare, comun pe economie, executat pe carton securizat.

Serveste ca:

Document de evidenta a intrarilor , iesirilor si stocurilor de formulare, care au un regim special de inseriere, numerotare , evidenta si urmarire;

Document de evidenta a formularelor anulate;

Sursa de informatii pentru controlul operativ curent si contabil al stocurilor de formulare.

Se intocmeste intr-un exemplar , separat pentru fiecare fel de formular cu regim special, de catre gestionar.

Nu circula, fiind document de inregistrare si se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil.

Compartimentele care functioneaza in cadrul unitatii sint:

-Compartimentul Aprovizionare desfacere

-Compartimentul contabilitate

-Compartimentul financiar

In cadrul compartimentului Aprovizionare desfacere se intocmesc comenzile catre furnizori in vedera aprovizionarii unitatii cu marfurile necesare activitatii de comercializare pe care o desfasoara.

APROVIZIONAREA

Aprovizionarea se face pe baza de comanda lansata catre furnizor.

Aprovizionarea se face cu mijloace de transport proprii insotite de delegatii unitatii, sau sint aduse de catre furnizor, caz in care sint percepute cheltuieli de transport.

La sosirea marfii aceasta este receptionata de catre gestionar si comisia de receptie care confrunta cantitatile din factura cu cele existente faptic.

De asemenea se face si o verificare a calitatii marfurilor primite.

Daca nu s-au constatat diferente se intocmeste nota de intrare receptie al carei numar este trecut pe spatele facturii; gestionarul semneaza de primirea marfii:

Daca se constata diferente tot pe spatele facturii se mentioneaza marfa refuzata la plata si numarul notei de intrare receptie dupa care se semneaza de cei care au receptionat marfa.

De aici factura merge la contabilitate unde este trecuta in registrul de scadenta.

Registrul de scadenta nu este un document tipizat; el este liniat intr-un registru si cuprinde urmatoarele rubrici:

-nr. curent

-data

-furnizorul

-nr. factura

-valoare

-modalitate de plata

-data scadentei

-delegatul care insoteste marfa

-TVA deductibil

-nr. notei de intrare receptie si constatare de diferente

NOTA DE INTRARE RECEPTIE SI CONSTATARE DE DIFERENTE

Serveste ca:

-document pentru receptia valorilor materiale, piese de schimb, utilaje.

-document justificativ pentru incarcarea in gestiune

-act de proba in litigii cu carausii si furnizorii pentru diferentele constatate la receptie

-document justificativ de inregistrare in evidenta marfurilor si in contabilitate

Se intocmeste normal pe masura efectuarii receptiei de catre comisia de receptie la locul de depozitare, in doua exemplare

Circula la:

-magazie dupa semnarea de catre comisia de receptie, delegatii furnizorului si gestionar

-la compartimentul de aprovizionare pentru inregistrarea cantitatilor aprovizionate si certificarea efectuarii platilor catre furnizor

-la compartimentul financiar contabil pentru inregistrarea in contabilitatea sintetica si analitica

Se arhiveaza la compartimentul financiar contabil

Nota de intrare receptie la sfirsitul lunii este contabilizata pe fiecare gestiune si apoi pe total gestiuni cu rubricile:

-marfa

-ambalaje

-cota

-cheltuieli

-TVA deductibil

-total valoare

Pe baza acestui centralizator se intocmeste nota contabila 1. pentru intrari marfuri in gestiune.

DESFACEREA LIVRAREA marfurilor din magazie catre clienti se face pe baza de factura fiscala care se intocmeste normal in trei exemplare de catre compartimentul desfacere si se semneaza de catre reprezentantii acestuia.

Factura fiscala serveste ca:

-document de insotire a marfii pe timpul transportului

-document de incarcare in gestiunea primitorului (clientului)

-document justificativ de inregistrare in contabilitate (furnizorului si cumparatorului)

Circula la:

-compartimentul financiar, pentru acordarea vizei de control preventiv

-la persoanele care dispun incasari si plati din contul de la banca al unitatii

-la compartimentul desfacere, in vederea inregistrarii in evidentele operative si pentru eventualele reclamatii ale clientilor (exemplarul 2 al facturii, la care se adauga dispozitia de livrare)

-la compartimentul financiar contabil, pentru inregistrarea in contabilitate (exemplarul 3)

Se arhiveaza:

-la compartimentul desfacere (exemplarul 2)

-la compartimentul financiar contabil (exemplarul 3)

La sfirsitul fiecarei zile se intocmeste borderoul de livrare in doua exemplare pe fiecare gestiune in parte de catre serviciul desfacere.

Acestea ajung la serviciul contabilitate insotite de exemplarul 3 al facturii. Aici se face verificarea aritmetica a calculelor si in cazul in care se constata erori se corecteaza atit factura cit si borderoul.

Dupa verificare acestea merg la serviciul financiar unde sunt inregistrate in registrul jurnal al contului 4110 Clienti.

Cu acest jurnal se tine evidenta zilnica a clientilor pe fiecare factura in parte si contine rubricile:

-NR. Curent

-data

-NR. Factura

-marfa

-ambalaj

-cota

-TVA colectat

-total valoare

Cu ajutorul acestui jurnal se evidentiaza valoarea livrarilor zilnice total si defalcat.

La sfarsitul lunii pe baza totalului din luna, defalcat se poate intocmi nota contabila 2 livrari marfuri din gestiune.

Aceste doua note contabile 1 si 2 stau la baza intocmirii decontului de Taxa pe valoare adaugata.

Taxa pe valoare adaugata este un impozit indirect introdus in tara noastra incepand cu data de 1 Iulie 1993. Ea este definita conform Ordonantei Guvernului ca fiind diferenta dintre cumpararile si vanzarile aceluiasi stadiu al circuitului economic.

La inceput taxa a fost stabilita prin Ordonanta Guvernamentala nr.2/1998 la un procent de 18% din valoarea adaugata si 0% pentru bunurile si serviciile exportate. Incepand cu 1 Februarie 1998 taxa pe valoare adaugata s-a stabilit la 22% si 11%, iar incepand cu 1 Ianuarie 2000 s-a stabilit o cota unica de 19%.

Obligatia platii TVA ia nastere la data efectuarii livrarii, dar avind in vedere anumite exceptii cind exigibilitatea poate fi ulterioara sau anticipata faptului generator, in articolul 11.10 din Normele de aplicare a TVA , se precizeaza:

Agentii economici platitori de TVA sint obligati pina la 25 ale lunii urmatoare, sa depuna deconturi pe baza datelor din jurnalul de vinzare si respectiv din jurnalul de cumparare. Agentii economici care in anul anterior au realizat o cifra de afaceri sau dupa caz un volum al veniturilor de pina la 150 000 000 lei depun deconturile de plata pe valoarea adaugata trimestrial, pina la 25 ale lunii urmatoare trimestrului expirat.

IN CAZUL SOCIETATII STABILUS ROMANIA S.R.L acest decont se intocmeste lunar in urma totalizarii fiselor de operatiuni diverse ale conturilor 4426 TVA deductibila si

4427 TVA colectata. Regularizarea taxei pe valoarea adaugata se face cu ajutorul contului 4423 TVA de plata si 4424 TVA de recuperat.

Comparind in cursul unei luni soldul contului 4426 TVA deductibil cu soldul contului 4427 TVA colectat pot aparea urmatoarele situatii:

a) daca TVA colectat este mai mare decit TVA deductibil rezulta ca diferenta reprezinta TVA de plata (4423);

b) dacaTVA colectat este mai mic decit TVA deductibil rezulta ca diferenta reprezinta TVA de recuperat (4424)

TVA de recuperat poate fi utilizat in lunile urmatoare in compensarea eventualului TVA de plata, sau putem face cerere de recuperare a lui in urmatoarele conditii:

1. Daca diferenta este rezultata dintr-un export, cererea se face in luna urmatoare si suma va fi recuperata dupa o prealabila verificare a contabilitatii de catre organele de control.

2. Daca suma de recuperat este rezultata din operatiuni obisnuite, cererea de recuperare se poate face daca suma de recuperat nu a putut fi compensata prin TVA de plata si daca suma de recuperat depaseste o anumita limita stabilita de lege la 10 000 000 lei.

Dupa ce s-a facut cererea de recuperare de TVA chiar daca banii nu au fost virati, suma respectiva nu mai poate fi utilizata pentru compensarea TVA de plata.

La sfirsitul lunii conturile 4426 TVA deductibil si 4427 TVA colectat nu au voie sa aiba sold ; de aceea ele trebuie sa fie soldate, adica

Rulaj debitor = Rulaj creditor (evident acestea vor corespunde cu total sume, deoarece soldul initial lipseste)

Pentru aceasta contul 4426 fiind un cont de activ, si avand un rulaj debitor prin colectare de TVA deductibil in cursul lunii va trebui sa se crediteze cu o suma egala cu rulajul debitor iar contul 4427 fiind cont de pasiv va trebui sa se debiteze cu o suma egala cu rulajul sau creditor.

Inchiderea acestor conturi se va realiza de fapt in corespondenta cu conturile 4423 TVA de plata si 4424 TVA de recuperat astfel:

a) daca rulaj 4427 > rulaj 4426 atunci 4427 se va debita in corespondenta cu 4426 in limita rulajului debitor al contului 4426 si cu contul 4423 TVA de plata pentru diferente prin formula contabila:

4427 = %

4426

4423

b) daca suma reflecta rulajul debitor al contului 4426 > rulajul contului 4427, atunci 4426 TVA deductibil se va credita in corespondenta cu contul 442 TVA colectat in limita soldului contului 4427 si cu contul 4424 TVA de recuperat pentru diferente prin formula contabila:

% = 4426

4427

4424

Pentru asimilarea contabilitatii TVA se ia urmatorul exemplu:

Pe baza centralizatorului notelor de intrare receptie pe luna septembrie se inregistreaza intrarile de marfuri in valoare totala de 316 508 904 lei

-valoare marfa - 265 972 842 lei

-TVA deductibil 50 536 062 lei

% = 401 316 508 904 lei

265 972 842 3710

50 536 062 4426

Capitolul III Monografie contabila

A. In cadrul SC STABILUS ROMANIA la sfarsitul lunii pe baza pontajelor intocmite de Serv. Personal se intocmesc statele de plata(de catre contabilitate). Statele de plata se centralizeaza intr-o recapitulatie in baza careia se inregistreaza in contabilitate notele contabile (in programul SAP).

a) Data; 31.08.2009; Cheltuiala cu salariile brute realizate:

641 = 42119661lei

b) Data: 31.08.2009; Retinerile din salarii:

- Contrib.individ.la asig.soc. - asigurati (cota de 9.5%)

4211 = 4312883lei

- Contrib.pt.asig.soc.de sanatate - asigurati (cota de 6.5%)

4211 = 4314627lei

- Contrib.individ.la asig.pt.somaj - asigurati (cota de 1%)

4211 = 437298lei

- Impozitul pe salarii

4211 = 4441149lei

c) Data: 31.08.2009; Contrib.de asig.soc.- angajator (cota de 19.75%)

6451 = 43111908lei

d) Data: 31.08.2009; Contrib.pt.asig.soc.de sanatate - angajator (cota de 7%)

6453 = 4313676lei

e) Data; 31.08.2009; Contrib.de asig.pt.somaj - angajator (cota de 2.5%)

6452 = 4371242lei

f) Data: 31.08.2009; Contrib.de asig.pt.accid.de munca si boli prof.- angajator(cf. CAEN 1.697%)

6451 = 4315164lei

g) Data; 31.08.2009; Contrib.pt.concedii si indemnizatii de la PJ sau PF (0,75%)

6451 = 431772lei

h) Data: 31.08.2009;Comisionul ITM:

6351 = 447124 lei

B. Zilnic in registrul de casa de la sediul central al SC STABILUS ROMANIA SRL se inregistreaza:

i) Data 05.08.2009:Incasari cu chitanta de la clienticf. Chitantei nr.3761210:

53111 = 41112054lei

j) Data 06.08.2009:Depunerea banilor la banca:

581 = 53111 3000lei

si

5121 = 581 3000 lei

k) Data: 11.08.2009: Plati de avansuri de trezoreriepe baza dispozitiei de plata nr 2 - ANTON CONSTANTIN:

542 = 53111500lei

l) Data:11.08.2009: Plata concedii de odihna salariatului TULEU GHEORGHE:

425 = 53111400 lei

m) Data; 12.08.2009: depunerea banilor la banca cu foaie de varsamant:

581 = 5311110000lei

si

5121 = 58110000lei

C. Data: 31.08.2009:Se inchid conturile de TVA:

4427 = 442656 lei

- rezulta TVA de plata ( 4427 > 4426):

4427 = 44233137lei

D. Data 31.08.2009:Se inchid conturile de venituri si cheltuieli cu ajutorul contului de profit si pierdere:

121 = % 12747

lei

641

9661

lei

64512144

lei

6452242

lei

6453676

lei

635124

lei

SI

7070 = 12116807

lei

E. Data: 31.08.2009:Se calculeaza impozitul pe profit si rezulta un profit brut in valoare de 4060 lei:

se calculeaza impozitul pe profit

Profitul Impozabil = Venituri Cheltuieli + Cheltuieli Nedeductibile-Deduceri fiscale

16807 12747 = 4060

Cota de impozitare = 16 %

4060 * 16% = 650 lei

691 = 4411650 lei

si

121 = 691 650 lei

Capitolul IV Gestiunea financiara a firmei

4.1 Analiza pe baza bilanului financiar

Analiza lichiditate-exigibilitate, numit n practica rilor occidentale analiz patrimoniala, are meritul de a pune in eviden riscul de insolvabilitate al ntreprinderii. Aceasta consta n incapacitatea intreprinderii de a-i onora angajamentele asumate fa de teri.

Datele necesare analizei financiare sunt preluate din bilanul financiar. Construcia bilanului financiar, pornind de la elementele coninute n bilanul contabil, necesit o tratare prealabil a posturilor de activ i de pasiv dup criteriile de lichiditate-exigibilitate.

Bilanul financiar (n mil.lei)

Denumire indicator 20072008

Activ

Nevoi permanente:3545040450

Imobilizari necorporale10000

Imobilizari corporale2500032500

Imobilizari financiare450450

Nevoi temporare:1170017590

Stocuri52006800

Creante45008750

Titluri de plasament550150

Disponibilitati14501890

Total activ4715058040

Pasiv

Capitaluri permanente:3805044340

Capital Social2500025000

Rezerve1000015000

Rezultatul net nerepartizat00

Provizioane reglementate mai mari de un an15002000

Datorii financiare mai mari de un an15502340

Resurse temporare:910013700

Furnizori54007100

Datorii salariati100150

Datorii buget580690

Datorii bancare mai mici de un an30205760

Total pasiv4715058040

Numeroi analiti financiari, pornind de la abordarea juridic a bilanului, utilizeaz conceptul de situaie net (SN), estimnd contabil valoarea drepturilor ce le posed proprietarii asupra ntreprinderii.

Situaia Neta (SN) =Activ - Datorii totale

SN (2007) = 47150 - ( 1550 + 5400 + 100 + 580 + 3020 + 1500 ) = 47150-12150 = 35000(mil.lei)

SN (2008) = 58040 - ( 2340 + 7100 + 150 + 690 + 5760 + 2000 ) = 58040-18040= 40000(mil.lei)

Spre deosebire de capitalurile proprii, noiunea de situaie net este mai restrictiv, excluznd din categoria acestora subveniile pentru investiii i provizioanele reglementate ( Situaia Net = Capitaluri proprii - Subvenii pentru investiii Provizioane reglementate).

Situaia neta pozitiv si crescatoare reflecta o gestiune economic sntoas. Aceast cretere este consecina reinvestirii unei pri din profitul net i a altor elemente de acumulri. Creterea situaiei nete marcheaz, de fapt, atingerea obiectivului major al gestiunii financiare, i anume maximizarea valorii ntreprinderii, respectiv a valorii capitalurilor proprii.

Fondul de rulment permanent, determinat pe baza bilanului financiar (bilanul lichiditate-exigibilitate), constituie un fond de rulment lichiditate sau fond de rulment financiar (FRF) i poate fi stabilit prin dou modaliti:

a) FRF = Capitaluri permanente (excl. amortiz. i proviz.) - Nevoi permanente (n valoare net)

FRF(2007)= 38050-35450= 2600(mil.lei)

FRF(2008)= 44340-40450= 3890(mil.lei)

n aceast modalitate de calcul, FRF pozitiv exprima acea parte a capitalurilor permanente degajat de etajul superior al bilanului pentru a acoperi nevoi de finanare din partea de jos a bilanului.

Deoarece FRF este pozitiv, capitalurile permanente finaneaz o parte din activele circulante, dup finanarea integral a imobilizrilor nete. Aceast situaie pune n eviden FRF ca expresie a realizrii echilibrului financiar pe termen lung i a contribuiei acestuia la nfptuirea echilibrului financiar pe termen scurt (ntreprinderea poate s fac fa fr dificultate riscurilor diverse pe termen scurt).

b) FRF = Activ circulant net (cu lichiditate mai mic de un an) Resurse temporare

FRF(2007)=11700-9100= 2600(mil.lei)

FRF(2008)=17590-13700= 3890(mil.lei)

n acest mod de calcul, FRF pozitiv evideniaz surplusul activelor circulante nete n raport cu datoriile temporare, sau partea activelor circulante nefinanat de datoriile pe termen scurt.

Indiferent de modalitatea de calcul, n logica financiar nu exist dect un singur fond de rulment (rezultatele obinute prin cele dou formule coincid).

Activele circulante transformabile n lichiditi ntr-un termen scurt (sub un an) vor permite nu numai rambursarea integral a datoriilor pe termen scurt (exigibile ntr-un interval de timp sub un an), dar, n egal msur i degajarea lichiditilor excedentare. Aceast situaie reflect o perspectiv favorabil ntreprinderii, sub aspectul solvabilitii sale.

Fondul de rulment financiar poate fi analizat, n continuare, n funcie de structura capitalurilor permanente (capitaluri proprii i datorii cu scaden mai mare deun an), analiz care pune n eviden gradul n care echilibrul financiar se asigur prin capitalurile proprii.Indicatorul care relev acest grad de autonomie financiar este fondul de rulment propriu, adic excedentul capitalurilor proprii n raport cu imobilizrile nete, determinat conform relaiei:

FRpropriu = Capitaluri proprii - Imobilizri nete

Rezultatul negativ al acestei relaii de calcul, denumit fond de rulment mprumutat, reflect msura ndatorrii pe termen lung, pentru finanarea nevoilor pe termen scurt.

FRmprumutat = FRF - FRpropriu

FRpropriu(2007)=36500-35450=1050(mil.lei)

FRmprumutat(2008)=2600-1050=1550(mil.lei)

FRpropriu(2007)=42000-40450=1550(mil.lei)

FRmprumutat(2008)=3890-1550=2340(mil.lei)

Pentru exemplul considerat se remarc faptul c n anul 2007, FRpropriu reprezint 40,38% din FRF, iar n anul 2008 FRpropriu are o pondere de 39,85%.

Astfel, ponderea FRpropriu n FRF n cei doi ani consecutivi este mai mic dect cea a FRmprumutat, rezultnd faptul c FRF este constituit n majoritate pe seama mprumuturilor pe termen lung, iar marja de siguran pe care acesta o asigur pentru finanarea nevoilor temporare protejeaz ntreprinderea de riscul insolvabilitii numai pn la scadena acestor datorii.

Creterea FRF n 2008 fa de 2007, cu 1290(mil.lei) provine din: creterea rezervelor cu 5000(mil.lei), creterea provizioanelor ptr. riscuri i cheltuieli mai mari de un an cu 500(mil.lei), creterea datoriilor financiare mai mari de un an cu 790(mil.lei), scderea imobilizrilor necorporale (datorit amortizrii) cu 2500(mil.lei); toate acestea compenseaz creterea imobilizrilor corporale (prin investiii) cu 7500(mil.lei), care ar fi putut avea o influen negativ asupra evoluiei FRF.

Valoarea informativ deosebit a FRF, conferit de poziia strategic a acestuia, de a realiza legtura ntre cele dou pri ale bilanului financiar, conduce la aprecierea analitilor financiari c fondul de rulment reprezint cel mai important indicator al echilibrului financiar lichiditate-exigibilitate; fondul de rulment este rezultatul arbitrajului ntre finanarea pe termen lung i cea pe termen scurt.

Pornind de la un anumit echilibru, care trebuie s existe ntre nevoile temporare i resursele temporare, bilanul patrimonial pune in eviden un alt indicator de echilibru financiar denumit nevoia de fond de rulment (NFR).

Nevoia de fond de rulment = Nevoi temporare (exclusiv disponibilitile) Resurse temporare (exclusiv credite bancare pe termen scurt)

NFR(2007)=(5200+4500)-(5400+100+580)=9700-6080=3620(mil.lei)

NFR(2008)=(6800+8750)-(7100+150+690)=15550-7940=7610(mil.lei)

Nevoia de fond de rulment pozitiv semnific un surplus de nevoi temporare, n raport cu resursele temporare posibile de mobilizat.Situaia n care nevoia de fond de rulment este pozitiv, poate fi considerat normal, numai dac este rezultatul unei politici de investiii privind creterea nevoii de finanare a ciclului de exploatare. n caz contrar, nevoia de fond de rulment poate evidenia un decalaj nefavorabil ntre lichiditatea stocurilor i creanelor, pe de o parte, i exigibilitatea datoriilor de exploatare, pe de alt parte, respectiv ncetinirea ncasrilor i urgentarea plilor.

Nevoia de fond de rulment, determinat potrivit metodologiei prezentate, are un caracter static. De aceea, se recomand completarea analizei patrimoniale cu un studiu dinamic care evideniaz nevoile normative ale ciclului de exploatare determinate n funcie de cifra de afaceri, durata stocurilor fizice i financiare, intensitatea fluxurilor operaiilor i structura costurilor de producie. Corelaia volumului de activitate cu mrimea nevoii de fond de rulment confer acesteia din urm un caracter dinamic.

n cadrul analizei patrimoniale, diferena dintre fondul de rulment financiar i nevoia de fond de rulment reprezint trezoreria net(TN).

Trezoreria net = Fond de rulment Nevoia de fond de rulment

TN(2007)= FRF(2007)-NFR(2007)=2600-3620= -1020(mil.lei)

TN(2008)= FRF(2008)-NFR(2008)=3890-7610= -3720(mil.lei)

Trezoreria net negativ (FRF < NFR) semnific un dezechilibru financiar, la ncheierea exerciiului contabil, un deficit monetar acoperit prin angajarea de noi credite pe termen scurt. Aceast situaie evideniaz dependena ntreprinderii de resursele financiare externe. n acest caz, se urmrete obinerea celui mai mic cost de procurare al noilor credite, prin negocierea mai multor surse de astfel de capital (credite de trezorerie, credite de scont, etc.). Situaia de dependen, sau de tensiune asupra trezoreriei, n care lichiditile sau cvasilichiditile sunt insuficiente pentru rambursarea creditelor pe termen scurt, limiteaz autonomia financiar pe termen scurt. Chiar dac trezoreria net negativ evideniaz o anumit dependen financiar, aceasta nu trebuie s fie interpretat implicit ca o stare de insolvabilitate. Pot exista ntreprinderi, cu o astfel de situaie, care s supravieuiasc i s prospere, dac partenerii lor financiari accept meninerea resurselor de trezorerie ncredinate acestora pentru acoperirea pasivului exigibil.

Din analiza evoluiei trezoreriei de la un exerciiu la altul, se desprinde un indicator cu o deosebit putere de sintez denumit cash-flow.

Cash-flow = Trezoreria net la sfritul exerciiului contabil Trezoreria net la nceputul exerciiului contabil

CF=TN(2008)-TN(2007)= -3720-(-1020)= -2700(mil.lei)

Deoarece fluxul monetar net al exerciiului(cash-flow-ul perioadei exerciiului) este negativ, capacitatea real de finanare a investiiilor a sczut, nregistrndu-se astfel o scdere a valorii ntreprinderii.

Analiza lichiditate-exigibilitate joac un rol important n diagnosticul financiar, prin faptul c pune n eviden riscul de insolvabilitate cu care se pot confrunta acionarii i creditorii.

4.2 Analiza pe baza bilanului funcional

(operaional)

Rspunznd altor criterii de judecat asupra situaiei ntreprinderii, prezentarea funcional a bilanului evideniaz aspectele financiare, structurale i legturile cu gestiunea previzional, adaptndu-se mai bine cerinelor managerilor din ntreprindere.

Se considera urmtoarele date n completarea celor din bilanul financiar:

Active fixe(n mil.lei):20072008

Brut Amortiz.Net Brut Amortiz.Net

Imobilizri necorporale150005000100001500075007500

Imobilizri corporale370001200025000500001750032500

Imobilizri financiare450-450450-450

Total 524501700035450654502500040450

Creane(n mil.lei):20072008

Creane comerciale clieni40007700

Creane comerciale diverse 5001050

Total 45008750

Concepia funcional a bilanului are meritul de a oferi o imagine asupra modului de funcionare economica a ntreprinderii, punnd n eviden stocurile i resursele corespunztoare fiecrui ciclu de funcionare.

Bilanul funcional (operaional) (n mil. Lei)

Denumire indicator20072008

Activ

Nevoi stabile:

(Activ imobilizat brut)5245065450

Nevoi ciclice:1170017590

Activ circulant de exploatare (brut) (ACE)920014500

Activ circulant n afara exploatrii (brut) (ACAE)5001050

Activ de trezorerie (disponibiliti; titluri de plasament) (D)20002040

Total activ6415083040

Pasiv

Resurse durabile:5505069340

Capitaluri proprii (inclusv provizioane)3650042000

Amortismente 1700025000

Datorii financiare mai mari de un an15502340

Resurse ciclice:910013700

Datorii de exploatare (DE)54007100

Datorii n afara exploatrii (DAE)680840

Pasiv de trezorerie (credite bancare curente) (CT)30205760

Total pasiv6415083040

n optica funcional, realizarea echilibrului financiar al ntreprinderii nu presupune doar existena unui fond de rulment pozitiv ca marj de siguran, ci a unui fond de rulment acoperitor nevoilor de finanare ale ciclului de exploatare (stocuri+creane de exploatare-datorii de exploatare).

Surplusul resurselor durabile n raport cu valorile imobilizate reprezint fondul de rulment funcional sau fondul de rulment net global (FRNG) disponibil pentru finanarea operaiilor ciclului de exploatare.

a) FRNG = Resurse durabile (undament amortizri i proviz.) Nevoi stabile (Activ imobilizat brut)

FRNG(2007)=55050-52450=2600(mil.lei)

FRNG(2008)=69340-65450=3890(mil.lei)

Aceeai valoare a FRNG este dat de mrimea nevoilor ciclice i de trezorerie rmas nefinanat de resursele ciclice i de trezorerie, stabilit conform expresiei:

b) FRNG = (Nevoi ciclice + Nevoi de trezorerie) (Resurse ciclice + Resurse de trezorerie)

FRNG(2007)=11700-9100=2600(mil.lei)

FRNG(2008)=17590-13700=3890(mil.lei)

sau FRNG = (ACE+ACAE+D)-(DE+DAE+CT)

FRNG(2007)=(9200+500+2000)-(5500+580+3020)=11700-9100=2600(mil.lei)

FRNG(2008)=(14500+1050+2040)-(7250+690+5760)=17590-13700=3890 (mil.lei)

Operaiile de exploatare antreneaz formarea nevoilor de finanare, dare le permit n acelai timp i constituirea mijloacelor de finanare. Din confruntarea globala a nevoilor cu mijloacele de finanare se degaj o nevoie de finanare a ciclului de exploatare sau nevoie de fond de rulment.

Nevoile de finanare generate de ciclul de producie sau nevoile ciclice corespund alocrilor de fonduri (blocarea lichiditilor) pentru constituirea stocurilor i creanelor (creditelor acordate partenerilor debitori).

n compensarea acestor necesiti de finanare, activitatea ntreprinderii furnizeaz resurse rennoibile pe msura derulrii ciclului de exploatare, respectiv resurse ciclice sub forma creditelor acordate de ctre furnizori (forma tipic de resurse ciclice).

Nevoia de fond de rulment total are dou componente: nevoia de fond de rulment pentru exploatare (NFRE) i nevoia de fond de rulment n afara exploatrii (NFRAE).

NFRT = NFRE + NFRAE

unde NFRE = ACE DE i NFRAE = ACAE DAE

NFRE(2007)=9200-5400=3800 (mil.lei)

NFRAE(2007)=500-680= - 180(mil.lei)

NFRT(2007)=3800+(-180) =3620(mil.lei)

NFRE(2008)=14500-7100= 7400(mil.lei)

NFRAE(2008)=1050-840=210 (mil.lei)

NFRT(2008)= 7400+210=7610(mil.lei)

n timp ce componentele nevoii de fond de rulment sunt legate de activitatea curent, i n special de activitatea de exploatare, cele ale trezoreriei sunt legate de operaiile financiare pe termen scurt realizate de ntreprindere i evideniate n ultimul nivel al bilanului funcional. Pe de o parte, acestea din urm presupun mijloace de finanare pe termen scurt solicitate de la bnci sau ali parteneri financiari, deci resurse prezentnd un caracter financiar, sau mai concret resurse de trezorerie. Spre deosebire de resursele ciclice obinute n cadrul activitii curente i induse de operaiile industriale i comerciale, resursele de trezorerie sunt furnizate de parteneri financiari specifici, prin negocieri particulare, care nu fac obiectul gestiunii curente, ci relev, n mod special, gestiunea financiar pe termen scurt sau gestiunea trezoreriei. Pe de alt parte, ntreprinderea degaj excedente monetare care-i permit acoperirea diverselor nevoi de trezorerie. Aceste excedente de trezorerie pot fi plasate pe piaa monetar i/sau financiar, urmrindu-se procurarea unor valori mobiliare de plasament rentabile, uor negociabile i cu o bun reputaie pe piaa de capital.

Confruntarea nevoilor cu resursele de trezorerie evideniaz situaia trezoreriei nete, expresia cea mai concludent a desfurrii unei activiti eficiente .

n bilanul funcional, nivelul trezoreriei nete (TN) este dat de valoarea (diferena) activelor i pasivelor de trezorerie, 2undamenta de nevoile de trezorerie excedentare i creditele bancare curente, care nu se rennoiesc automat cu fiecare ciclu de producie.

TN = Nevoi (activ) de trezorerie Resurse (pasiv) de trezorerie

TN(2007)=2000-3020= -1020(mil.lei)

TN(2008)=2040-5760= -3720(mil.lei)

Trezoreria net negativ evideniaz faptul c resursele (pasivul) de trezorerie depesc ca valoare nevoile (activul) de trezorerie, deci mijloacele de finanare pe termen scurt au o valoare mai mare dect disponibilitile i plasamentele financiare pe termen scurt ale ntreprinderii.

Cu ct pasivele de trezorerie cresc, cu att mai mult situaia financiar a ntreprinderii devine vulnerabil.

Echilibrul funcional are la baz relaia fundamentala a trezoreriei, care se determin pornind de la egalitatea dintre activul i pasivul bilanului funcional:

AIAE+IE+ACE+ACAE+D=RPR+MPR+DE+DAE+CT

Prin comutarea termenilor obinem:

(ACE-DE)+(ACAE-DAE)+(D-CT)=(RPR+MPR)-(AIAE+IE)

(NFRE+NFRAE)+TN=FRNG

Ecuaia fundamentala a trezoreriei devine:

TN=FRNG-(NFRE+NFRAE) sau

TN=FRNG-NFRT

TN(2007)=2600-3620= -1020(mil.lei)

TN(2008)=3890-7610= -3720(mil.lei)

Realizarea echilibrului funcional (valorile indicatorilor sunt exprimate n mil. Lei):

2007 2008

Echilibrul funcional se realizeaz atunci cnd FRNG finaneaz n totalitate NFRE. Aa cum se observ mai sus, FRNG nu acoper n totalitate NFRE nici n 2007, nici n 2008, fapt ce relev vulnerabilitatea financiar a ntreprinderii. n anul 2007, FRNG finaneaz 68.42% din NFRE, restul fiind acoperit din credite bancare pe termen scurt (26.84%) i din resursele ciclice n afara exploatrii (NFRAE negativ). n 2008, NFRE este finanat n proporie de 52.57% din FRNG, restul provenind din trezoreria net negativ (credite bancare pe termen scurt), aceasta fiind i sursa de finanare pentru NFRAE.

n concluzie, echilibrul funcional nu se realizeaz, iar ntreprinderea este vulnerabil din punct de vedere financiar, finanarea nevoii de fond de rulment de exploatare realizndu-se ntr-o proporie considerabil prin intermediul creditelor de trezorerie, aceasta nefiind o finanare stabil, cum ar fi cea bazat n totalitate pe FRNG. Mai mult, se remarc scderea ponderii FRNG ca surs de finanare a NFRE, de la 68.42% n 2007 la numai 52.57% n 2008, fapt ce corespunde unei creteri a vulnerabilitii financiare a ntreprinderii.

4.3 Capacitatea de autofinanare

Capacitatea de autofinanare reflecta potenialul financiar degajat de activitatea rentabil a ntreprinderii, la sfritul exerciiului financiar, destinat s remunereze capitalurile proprii i s finaneze investiiile de expansiune i de meninere sau rennoire din exerciiile viitoare.

Capacitatea de autofinanare poate fi determinat prin dou metode:deductiv i adiional.

Prin metoda deductiv, capacitatea de autofinanare se calculeaz astfel:

Capacitatea de autofinanare = EBE + Alte venituri din exploatare Alte cheltuieli pentru exploatare + Venituri financiare(a) Cheltuieli financiare(b) + Venituri excepionale(c) Cheltuieli excepionale(d) Impozit pe profit , unde:

a) fr reluri asupra provizioanelor;

b) fr amortizri i provizioane financiare calculate;

c) fr:

- venituri din cesiunea elementelor de activ;

- cote pri din subvenii virate asupra rezultatului exerciiului;

- reluri asupra provizioanelor excepionale;

d) fr:

- valoarea net contabil a elementelor de activ cedate;

- amortizri i provizioane excepionale calculate.

CAF(2007)=27725+450-485+899-1976+0-63-2387.5=24162.5(mil.lei)

CAF(2008)=26107+630-724+805-3941+48-63-0=22862(mil.lei)

Folosind metoda adiional, capacitatea de autofinanare se calculeaz n modul urmtor:

Capacitatea de autofinanare = RNE + Amortizri i provizioane (de exploatare, financiare, excepionale) calculate Cote pri din subvenii pentru investiii virate asupra rezultatului exerciiului Reluri asupra amortismentelor i provizioanelor Venituri din cesiunea elementelor de activ + Valoarea net contabil a elementelor de activ cedate.

CAF(2007)=7162.5+17000-0-0-0+0=24162.5(mil.lei)

CAF(2008)=-2138+25000-0-0-0+0=22862(mil.lei)

Mrimea autofinanrii degajat de o ntreprindere joac un puternic rol de semnalizator al performanelor ntreprinderii. Ea indic potenialilor investitori ai ntreprinderii c este capabil s utilizeze eficient capitalurile ncredinate i s le asigure o remunerare atrgtoare. Pentru creditori, mrimea absolut i relativ a autofinanrii certific nivelul capacitii de rambursare ca i nivelul riscului de neplat.

Scderea capacitii de autofinanare n 2008, fa de 2007 semnaleaz faptul c ntreprinderea nu a fost capabil s utilizeze eficient capitalurile aflate la dispoziia sa, fapt ce conduce la scderea ncrederii acionarilor i a creditorilor.

4.4 Tabloul de finanare nevoi-resurse

Tabloul de finanare explic modul de formare a fondului de rulment net global i modul de utilizare a acestuia, pn la determinarea unei trezorerii nete ca rezultat al bilanului de la sfritul exerciiului contabil.

Obiectivul prioritar al analizei l constituie impactul diferitelor operaii ale ntreprinderii asupra trezoreriei.

FRNG (2008/2007) = Capitaluri permanente (inclusiv amortizri i provizioane) Activ imobilizat brut = [(25000+15000+2000+2340+25000) (25000+10000+1500+1550+17000)] (65450-52450) = (69340-55050) - (65450-52450) = 14290 13000 = 1290(mil.lei)

NFRE (2008/2007) = ACE DE = [(6800+7700)-(5200+4000)] (7100 - 5400) = (14500-9200)-1700=5300-1700=3600(mil.lei)

NFRAE (2008/2007) = ACAE-DAE =(1050-500)-[(150+690)-(100+580)]= =550-(840-680)=550-160=390(mil.lei)

NFRT=NFRE+NFRAE=3600+390=3990(mil.lei)

TN=FRNG-NFRT=1290-3990= - 2700(mil.lei)

Tabloul de finanare

Utilizri Suma(mil.lei)Resurse Suma(mil.lei)

1.Utilizri pe termen lung1.Resurse pe termen lung

Creterea activelor imobilizate (brute)13000Creterea capitalurilor permanente6290

Scderea capitalurilor permanente0Scderea activelor imobilizate8000

TOTAL13000TOTAL14290

Creterea FRNG1290

2.Utilizri pe termen scurt2. Resurse pe termen scurt

Creterea activelor circulante

ACE+ACAE5850Creterea datoriilor pe termen scurt DE+DAE1860

Scderea datoriilor pe termen scurt0Scderea activelor circulante0

TOTAL5850TOTAL1860

Creterea NFRT3990

Scderea TN2700

Creterea FRNG nu este suficient pentru a acoperi creterea NFRT, diferena fiind finanat din credite bancare pe termen scurt (trezorerie net negativ).

Bibliografie

Georgeta Vintil, Gestiunea Financiar a ntreprinderii, Editura Didactic i Pedagogic, 2004

Ion Stancu, Gestiunea Financiar, Editura Economic, 1994

I. Stancu Finane, Ed. Economic, Bucureti, 2004.

Site-ul oficial al companiei Stabilus: www.stabilus.com

Site-ul oficial al Ministerului Finantelor: www.mfinante.ro

NFRE

3800FRNG

2600TN

1020NFRAE

180

NFRE

7400FRNG

3890NFRAE

210TN

3720