Proiect KH

7/25/2019 Proiect KH

1/42

Universitatea Titu Maiorescu, BucurestiFacultatea de Finante Banci, Contabilitate si

Administrarea AfacerilorMasterat - Managementul Finantarii Proiectelor Euroene

Transferul de !no"-#o" si te#nologie- contractul de !no"-#o" si managementul

cunostintelor -

Coordonator$ %r& 'ulia Manea

(eali)atori$ *ent +tefan Aleandru

Marin Maria 'uliana

Petre Aleandra T

randar *aura


2/42

Curins$Curins$&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&& .

/& Concetul de !no"-#o"&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&0

/&/& %enire&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&0

/&.& %enitia !no"-#o"-ului industrial&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&0

.& Caracteristici ale !no"-#o"-ului&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&1

0& Transferul de te#nologie&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&2

0&/& %enitii si modele ale transferului de te#nologie&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&3

0&.& Transferabilitatea&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&4

0&0& Mecanisme de transfer al te#nologiei&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&/5

0&6& Procesul de transfer si entitati de transfer te#nologic&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&/.

6& Contractul de !no"-#o"&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&/6

6&/& %enirea contractului de !no"-#o"&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&/6

6&/&/& %elimitarea fata de secretul de fabrica&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&/2

6&/&.& %elimitarea fata de asistenta te#nica&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&/3

6&/&0& %elimitarea fata de inventia brevetata&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&/3

6&.& Caracteristici si trasaturi ale contractului de !no"-#o"&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&/7

6&0& Conditii de valabilitate a contractului&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&.5

6&6& Forma contractului&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&.56&1& Efectele contractului de !no"-#o"&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&./

6&1&/& 8bligatiile furni)orului&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&./

6&1&.& 8bligatiile beneciarului&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&..

6&1&0& 'ncetarea contractului de !no"-#o"&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&.0

1& Managementul cunostintelor&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&.0

1&/& %enirea managementului cunostintelor&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&.0

1&.& Concete si scoli in managementul cunostintelor&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&.1

1&0& Managementul cunostintelor si transferul te#nologic&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&.22& Bibliograe$&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&.7

3& Anea -Model de contract de !no"-#o"&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&0/


3/42

/& Concetul de !no"-#o"

/&/& %enire

Termenul de 9no"-#o" rovine de la eresia t#e !no"-#o" to do it: a sti cum ; a sti cum se face& Acesta este un termen de origine anglo-saona< semnica o cunoastere a modului in care oate facut ceva< !no"-#o" rere)inta riceerea, indemanarea de a desfasura o anumita activitate, in conformitate cu 8rgani)atia Datiunilor Unite, oorgani)atie de sustinere roiectata @entru a incuraa activitatea de creatie,

si entru a romova rotectia rorietatii intelectuale in intreaga lume @&Un secret de comert oate caracteri)at rin $- este informatie- este ascuns- eista intentia de a astra secretul- are alicatii industriale, nanciare sau comerciale- are o valoare economica

%e eemlu , urmatoarele ot o revedere dintr-un acord de licentacare serveste entru a deni !no"-#o"$

9D8G-H8G-ul inseamna date te#nice, formule, standarde, informatiite#nice, secicatii, rocese, metode, carti de cod, materii rime, recum si

toate informatiile, cunostintele, asistenta, racticile comerciale si secrete, siimbunatatiri la acestea, divulgate, de)valuite, sau in orice mod communicatein re)entul accord de licenta, cu ecetia ca)ului in care astfel de informatiiau fost, la momentul de)valuirii, sau au devenit ulterior arte a cunostintelorgenerale sau literatura de secialitate, care este, in general, disonibilaentru u)ul ublic din alte surse legale& +arcina de a dovedi ca orice


5/42

informatie de)valuita mai os nu este informatii condentiale se oate ba)ae licenta&

.& Caracteristici ale !no"-#o"-ului

Potrivit regulilor de concurenta comunitare, termenul de !no"-#o"desemnea)a, in mod normal, un ansamblu de informatii te#nice care suntsecrete, substantiale si identicate&

Termenul secret semnica fatul ca un !no"-#o", considerat inansamblul sau, ori in conguratia si asamblarea recisa a elementelor sale,nu este, in mod general, cunoscut sau usor de obtinut&

Termenul substantial semnica fatul ca un !no"-#o" inglobea)ainformatii care trebuie sa e folositoare&

Termenul identicat semnica fatul ca !no"-#o"-ul este descris sauinregistrat intr-o asemenea maniera, incat sa e osibil de vericat dacaindelineste criteriile de secret si de substantialitate&

Cunostinte rocedurale, de asemenea, cunoscut sub numele decunostinte imerativ, este cunoasterea eercitata in indelinirea unor sarcini&e)i mai os entru sensul secic al acestui termen in si#ologia cognitiva si

dretul de rorietate intelectuala&Cunostinte rocedurale, sau cunostinte imlicit este diferit de alte

tiuri de cunostinte, cum ar cunostintele declarative, in sensul ca oate alicat direct la o sarcina& %e eemlu, cunostintele rocedurale se utili)ea)aentru a re)olva roblemele difera de cunostintele declarative o are desrere)olvarea roblemelor, deoarece aceste cunostinte este formata rin a face&

'n unele sisteme uridice, astfel de cunostinte rocedurale a fostconsiderat rorietatea intelectuala a unei comanii, si ot transferate inmomentul in care comania este cumarat&

8 limitare a cunoasterii rocedurale este de locuri de munca-

deendenta< Astfel, tinde sa e mai utin generala decat cunostintedeclarative& %e eemlu, un eert in calculator oate avea cunostintedesre un algoritm de calculator in mai multe limbi, sau in seudo-cod, intim ce un rogramator isual Basic s-ar utea sti doar desre o unere inalicare secica a acestui algoritm, scris in isual Basic& Astfel @#ands-on@eerti)a si eerienta de rogramator isual Basic ar utea de valoarecomerciala doar entru a Microsoft loc de maga)ine, de eemlu&


6/42

Un avanta de cunostinte rocedurale este ca se oate imlica maimulte simturi, cum ar #ands-on eerienta, ractici la re)olvarearoblemelor, intelegere a limitarilor de o solutie secica, etc& Astfel decunostinte rocedurale oate eclisa frecvent teorie&

Elementele rinciale ce alcatuiesc, searat sau in ansamblul lor

continutul !no"-#o"-ului$ abilitate te#nica seintelege un rocess activ rin care te#nologia este transmisa intre doua saumai multe entitati, cu scoul ca de)voltarile stiintice si te#nologice sa eaccesibile unui domeniu mai larg de utili)atori, in vederea comerciali)arii subforma de noi roduse si;sau servicii& Aceste entitati ot tari, intrerinderi,organi)atii etc& 'n +UA, T#e Federal Tec#nolog Transfer Act =Actul Federal alTransferului de Te#nologie> din /472 =*egea P* 44-15.> deneste transferulde te#nologie ca ind @rocesul rin care noi te#nologii si noi cunostintegenerate in &&&laboratoare =de cercetare> sunt de)voltate sulimentar sieloatate comercial de catre sectorul rivat intern si sunt alicate acolounde este oortun, de catre stat&@ Aceasta denitie are sa e intrucitvarestransa in rivinta surselor si utili)atorilor de te#nologii si cunostinte noi&

Metodele de transfer mentionate in documentul citat erau$ asistentate#nica entru a re)olva roblem te#nice, licentierea brevetelor, acorduri decercetare in cooerare, arteneriat in educatie, acorduri de cooerare,granturi, formarea de consortii si aliante& 8 denitie concentrata esteurmatoarea$ @transferul de te#nologie este rocesul care desemnea)atransferul formal catre industrie al descoeririlor re)ultand din cercetareauniversitara sau rivata, in scoul comerciali)arii sub forma de noi rodusesi;sau servicii&@

'n cel mai larg sens, transferul de te#nologie este un roces decomunicare care conduce la introducerea in ractica a re)ultatelor cercetariisau a unor informatii noi& Fie ca este vorba de transmiterea de cunostinte dela cercetarea fundamentala la o te#nologie alicativa, e de la o rma laalta, transferul de te#nologie este in esenta o roblema de Iu de cunostintede la unii oameni la altii& Acest transfer se oate roduce rin rocese


7/42

educationale, rin literatura stiintica sau rin contactul direct intreersoane&

Concetele de transfer de te#nologie si transfer te#nologic suntsinonime =au o semnicatie identica>& +intagma @transfer de te#nologie@ este

reluata dua termenul din l&france)a$ transfert de tec#nologie& 'n l&engle)atermenul este denumit @tec#nolog transfer@&

%ifu)area te#nologiei este un concet strans legat de transferul dete#nologie& %ifu)area

te#nologiei oate interretata ca rasandirea te#nologiei in sistemesociale& %ifu)area te#nologiei oate considerata ca roces asiv, sredeosebire de transferul de te#nologie care oate considerat ca rocesactiv&

0&/& %enitii si modele ale transferului de te#nologie

Transferul te#nologic este diseminarea si adotarea inventiilor site#nicilor dintr-o )ona geograca in alta, dintr-o discilina la alta sau dintr-unsector al economiei la altul& 8 denitie concreta care elicitea)a e scurtobiectul transferului de te#nologie este formulata astfel$ @Termenul @transfer

de te#nologie@ se refera la toate activitatile care conduc la adotarea unuinou rodus sau a unei noi roceduri de catre orice gru de utili)atori&Transferul de te#nologie este un termen activ $ acesta imlica interactiuneadintre ofertantul de te#nologie noua si utili)atori si are ca re)ultat o inovatiereala&@

Transferul de te#nologie se ba)ea)a e creativitate si inovare, atat incadrul unor structuri de cercetare-de)voltare care generea)a te#nologia carodus , cat si in cadrul unor rocese de transformare de anvergura aorgani)atiilor recetoare ale transferului te#nologic&

%ictionarul Business %ictionar inregistrea)a urmatoarele denitii

entru termenul transfer te#nologic@ $/> Atribuirea rorietatii intelectuale asura te#nologiei de)voltate si

generate intr-o locatie, catre alta, rin miloace legale, cum sunt licentiereate#nologiei sau franci)a&

.> Procesul de convertire a rogreselor stiintice si te#nologice inbunuri sau servicii comerciali)abile&


8/42

%ictionarul Environmental Terminolog and %iscover +ervice =ET%+>deneste transferul de te#nologie astfel$ @Transfer de cunostinte sauec#iament entru a ermite fabricarea unui rodus, alicarea unui rocessau livrarea unui serviciu&@ Este de mentionat ca termenul din l&engl&@tec#nolog transfer@ este tradus in l&romana rin @transfer de te#nologie@,

iar nu rin @transfer te#nologic@&'n Doul dictionar universal al limbii romane este denit termenul

transfer te#nologic$ @transferarea cunostintelor te#nologice catre o tertaarte, indeosebi cu oca)ia acordarii unei licente entru alicarea unui brevetde inventie, referitor la un rodus, o te#nologie sau un roces&@

Concetul de transfer de te#nologie oate denit ca un gru larg derocese rin care se reali)ea)a transmiterea de informatii stiintice saute#nologice =generale, seciali)ate sau brevetate>, transmiterea unor te#nicisi a eerientei industriale, a unor ec#iamente noi etc& intre diferite artiimlicate, cum sunt guverne, intrerinderi industriale rivate, institutii

nanciare, 8DJ-uri =organi)atii non-guvernamentale>, institutii de cercetaresi invatamant&

Pe scurt, rin transferul de te#nologie, informatiile sau te#nologia sunttransferate de la autor la beneciar, de la sursa la recetor& Aceasta denitieevidentia)a fatul ca transferul de te#nologie se refera la transmiterea deinformatii desre rocese )ice, ec#iamente si instalatii, te#nici analitice sioerationale, terminologie etc& asociate cu te#nologia&

'n general, obiectul transferului oate consta in te#nologii defabricatie, te#nologii de rodus, te#nologii de roces, te#nici demanagement =de roiectare si conducere>, rocedee de restare a serviciilor

etc& Continutul transferului de te#nologie oate foarte variat, dein)and deobiectul transferului& %e eemlu, transferul te#nologiei de rodus oateimlica materiale si comonente care imreuna formea)a rodusul nit, intim ce transferal te#nologiei de roces oate include utilae de roductie siscule& Atat in transferul te#nologiei de rodus cat si de roces, acest transferoate curinde transmiterea de documentatie si roceduri asura roiectuluirodusului si fabricatiei acestuia sau instructiuni de utili)are a utilaelorimlicate in fabricatie& Modalitatile de transmitere a informatiilor te#nice incadrul unui transfer de te#nologie ot include, de asemenea $ instruireadirecta a ersonalului, instruirea la locul de munca =@training on-t#e-ob@>,demonstratii video, vi)ite la sediul rorietarului de te#nologie efectuate deersonalul de secialitate al recetorului licentei etc&

8biectul transferului international de te#nologie se oate referi la $brevete de inventie, desene si modele te#nice, formule secrete de fabricatiesi in general asistenta te#nica nebrevetata , de eemlu !no"-#o",engineering, franc#ising =franci)a>, #ard"are si soft"are < obiectultransferului oate foarte amlu, de eemlu u)ine comlee, linii defabricatie etc&


9/42


10/42

+UA> entru transferul de te#nologie rin legislatie, reglementare si oliticiublice&

Transferul @demand-ull@ este un transfer @de os in sus@ =@bottom-u@>,in care clientii solicita te#nologia& Cautarea inovatiilor te#nologice are loc dela nivelurile inferioare ale organi)atiei, ana cand acestea sunt accetate sau

adresate si re)olvate de autoritatile suerioare&

0&.& Transferabilitatea

Termenul transferabilitate reIecta usurinta cu care un roces defabricatie licentiat oate transferat si rere)inta caacitatea inerenta arocesului de fabricatie de a adatat =daca este necesar>, transmis siasimilat, in limitele constrangerilor re)onabile de tim si resurse ale

recetorului de te#nologie& Transferul de te#nologie oate imlica uneleriscuri de adatare a te#nologiei la conditiile locale care ar utea sa nuermita eloatarea beneciilor, din cau)a factorilor de roductie locali&

+e oate deni adecvarea unui roces de fabricatie entru transferte#nologic ca ind insusirea acelui roces de a transferat fara modicari deadatare la un gru de conditii locale date, care ot include $ caabilitatilete#nice ale rmei recetoare de te#nologie, calicarile fortei de muncadirecte, costurile cu forta de munca, disonibilitatile locale de arovi)ionare,disonibilitatea, costul si calitatea utilitatilor locale, contetul social local etc&Un roces de fabricatie care oate transferat fara adatare la diverseleconditii locale oate denumit robust& Procesele @robuste@ ot transferatecatre orice )ona geograca, evitandu-se costuri sulimentare de adatare,aceste rocese vor adecvate entru conditiile locale&

'n general, este dicil sa se @translante)e@ te#nologia fara adatari,dintr-un mediu industrial in altul, mai ales in ca)ul transferului te#nologic dela tari industriali)ate catre tari in curs de de)voltare sau slab de)voltate&

Transferabilitatea te#nologiei catre tarile in curs de de)voltare esteafectata de ietele locale mici, constrangeri referitoare la materiile rime saumateriale, lisa de forta de munca cu calicarea necesara si infrastructurasubde)voltata& Astfel, cu ecetia celor mai simle transferuri, te#nologiilevor trebui, in general, sa e modicate entru a deveni adecvate la noul

mediu industrial&Modicarile care ot necesare la transferul de te#nologie catre o tara

in curs de de)voltare ot urmatoarele&

(educerea entru a satisface conditiile noii iete, in secial

caacitatea redusa si enali)ari minime entru niveluri de calitateinferioare ale roduselor&


11/42

(eroiectarea te#nologiei entru a ermite utili)area unor resurse de

intrare locale decitare& Asigurarea mentenabilitatii te#nologiei in conditiile nivelurilor de

calicare disonibile&%e la ca) la ca), oate necesara o restili)are a roduselor, entru a

comatibile cu caabilitatile te#nice eistente&Forma cea mai buna a te#nologiei e care tarile de)voltate o ot

transfera in tarile in curs de de)voltare este aceea in care eertii te#nicilocali o ot alica in conditiile locale&

0&0& Mecanisme de transfer al te#nologiei

Eista numeroase mecanisme =sau moduri> de transfer al te#nologiei,dua cum urmea)a&

%e)voltarea subcontractata a roduselor rere)inta un mecanism detransfer de te#nologie =T&T&> in care un beneciar comanda roiectulrodusului la o rma seciali)ata de roiectare& 'n acest mecanism, rolulrincial al artii care face comanda este de a furni)a sau negociasecicatiile roiectului e care subcontractorul urmareste sa le satisfaca&Acest ti de aranament este utili)at in mod normal atunci cand te#nologiaimlicata nu rere)inta o te#nologie-c#eie entru beneciar&

Consulting =consultanta> este un mecanism de T&T& intensiv de ti@serviciu@& Acesta oate utili)at e entru a reali)a anali)e, studii,recomandari te#nologice entru recetor, e entru a amlica

cometentele si calicarile recetorului de consulting& Consultingul estedeseori utili)at in asociere cu alte mecanisme de T&T&, de eemlu brevetareasau ac#i)itia de licente sau van)area de roduse si servicii&

Programe de cercetare in cooerare constituie un mecanism de T&T&care oate utili)at entru a amlica actiunile comune ale tuturor artilorarticiante& Aceste rograme ot organi)ate sub forma unor consortii decercetare la care articia deseori mai mult de doi articianti& Astfel dearanamente sunt utili)ate in cercetarea re-cometitionala, care urmarestesa regateasca calea entru introducerea de noi tiuri de roduse si servicii,intr-o fa)a ulterioara& Programele de cercetare in cooerare sunt initiate

deseori de organi)atii din sfera infrastructurii de inovare si transferte#nologic, de eemlu arcuri stiintice de inovare&

Brevetarea si licentierea constituie eemle de mecanisme deT&T&etrem de codicat =rin documente>& Prin acest mecanism, re)ultatelerocesului de de)voltare te#nologica dintr-o rma ot transferate entrueloatare in alta arte& Brevetarea si licentierea sunt deseori comletate cualte mecanisme de T&T&, de eemlu, consultingul, trainingul de ersonal,transferul de documente si c#iar transferul de ersonal seciali)at&


12/42

Transferul de documente este de asemenea un mecanism de T&T& intenscodicat, rareori utili)at singur& Poate include documente foarte diverse, cumsunt sc#eme de Iuuri te#nologice, sc#ite de masini sau utilae, documentein contractul de !no"-#o" etc& Acest mecanism oate folosit in asociere cuaroae orice alt mecanism de T&T&

an)area sau cumararea de roduse sau servicii este, robabil, celmai traditional mecanism de T&T& Aceasta forma de T&T& oate redominantain sistemele te#nologice cu te#nologii aunse in fa)a de maturitate a cicluluide viata, in care rocesele intensive reetitive redomina deseori& 'n acestmod de transfer se include si van)area, ac#i)itia si imortul de miloace deroductie $ masini si ec#iamente entru fabricarea roduselor&

'nstruirea ersonalului este un mecanism de T&T& de ti @serviciu@,deosebit de indicat entru transferarea de abilitati si cometente intrearticiantii la transfer& 'nstruirea este deseori asociata cu transferul deroduse si servicii, cu brevetarea si licentierea& 'nstruirea ersonalului se

suraune uneori cu consultingul sau cu van)area;cumararea de servicii& +ereali)ea)a deseori ca serviciu oferit de universitati entru industrie&Transferul de ersonal este uneori singurul mecanism fe)abil de T&T& 'n uneleregiuni, de eemlu in +ilicon alle =+UA>, transferul de ersonal a constituitunul dintre cele mai imortante mecanisme care a contribuit la dinamismulte#nologic si economic al regiunii&

Cooerarea in cercetarea fundamentala este un mecanism de T&T& careeste de astetat sa redomine in secial in cooerarea dintre rmele @ba)atee cunostinte stiintice@ si mediul academic& *a fel ca si entru rogramelede cercetare in cooerare, acest mecanism este deosebit de convenabil in

formarea de abilitati si cometente in timul fa)ei recometitionale dede)voltare a roduselor& Cooerarea in cercetare fundamentala rere)inta,de regula, aranamente numai intre doi arteneri&

Cooerarea in cercetarea alicativa este un mecanism de T&T& maiaroiat de fa)a cometitionala decat cooerarea in cercetareafundamentala& +e reali)ea)a intre rmele noi =start-u> si universitati&

Cooerarea in de)voltarea roduselor este un aranament decolaborare in fa)a cometitionala& Acest ti de mecanism redomina maimult intre rmele industriale decat intre industrie si mediul academic& 8functiune rinciala a organi)atiilor de cercetarede)voltare =institute decercetare etc&> este de a asigura, rin acest mecanism, resurse te#nologice@de intrare@ entru rmele industriale&

+ocietati de ti oint venture rere)inta asocieri de rme din diferitestate entru a intrerinde o activitate economica comuna& Un oint ventureeste o colaborare in afaceri, intrerinsa de doua sau mai multe rme,angaate intr-un roiect secic unic, de constituire a unei noi societati, eba)a aceleiasi strategii de afaceri si a aceluiasi lan de actiuni& Firmeleartenere cad de acord sa-si imarta managementul, roturile si riscurile


13/42

nanciare ale noii entitati de afaceri& Fiecare rma artenera isi astrea)a,intr-o anumita masura, rorietatea si controlul&

Un oint venture oate evolua cu succes daca eista comatibilitateintre cele doua sau mai multe rme si daca au si alte obiective comune, inafara de te#nologia sc#imbata efectiv& +ocietatile ti oint venture sunt foarte

obisnuite in industria etroliera si a ga)elor&Aliante strategice intre rme sunt arteneriate in general intre mari

intrerinderi, dar si intre rme mici si milocii, in vederea atingerii unorobiective semnicative din unct de vedere strategic, de eemlu cucerireaunor segmente de iata& Angaamentele rmelor articiante suntsecicate in contracte, dua efectuarea realabila a unor studii strategicede de)voltare a rmelor& +unt osibile si aliante strategice e ba)a unoracorduri de colaborare cu obiecive foarte largi care se concreti)ea)a in alteforme cum sunt sc#imburi sau van)ari de te#nologii, obiective construite incomun etc&

'nvestitiile straine directe constituie o forma de transfer de te#nologieefectuat de societati multinationale din tari de)voltate catre regiuni maiutin de)voltate& 'nvestitiile straine directe integrea)a te#nologia globala cucometentele de roductie locale& Este de notorietate olitica de transfer dete#nologii rin investitii directe a Kaoniei catre un gru de tari din Asia deEst, format din Coreea de +ud, Tai"an, Hong 9ong, +ingaore, Tailanda siMalae)ia&

Alte mecanisme de transfer ot $ rograme de sc#imb, sc#imburi deersonal de secialitate, cercetare inovativa in intrerinderi mici, acordurientru servicii de testare, acorduri entru transfer de materiale, conferinte

te#nice, eo)itii te#nice, tirguri comerciale, diseminarea informatiilor etc&

0&6& Procesul de transfer si entitati de transfer te#nologic

Multe comanii, universitati si organi)atii guvernamentale disun inre)ent de diferite entitati organi)ationale, dedicate entru romovareatransferului de te#nologie&

Procesul de transfer, cu scoul de a valorica comercial re)ultatelecercetarii, oate imlica mecanisme foarte diferite, asa cum s-a evidentiat

mai inainte& Pot inc#eiate acorduri de licenta, oint venture sauarteneriate, dar se ot utili)a si alte miloace, de eemlu sin-oL&Un sin-oL este o noua organi)atie sau entitate formata rin

desrindere din una mai mare, de eemlu o noua comanie formata dintr-un gru de cercetare din universitate sau dintr-un incubator de afaceri, carese ba)ea)a e descoeririle unor membri ai gruului de cercetare&

%eseori, aceste abordari sunt asociate cu formarea de caitaluri de riscin vederea nantarii rocesului de de)voltare& Au fost constituite diferite


14/42

tiuri de centre de te#nologii alicative, care deseori etind caabilitatilefacilitatilor de cercetare eistente, de eemlu cind sunt asociate cuuniversitati, sau ot initiative conduse de industrie& Astfel de centrereali)ea)a olitici de transfer te#nologic si ga)duesc multe dintre activitatilede transfer descrise mai inainte, cum sunt asigurarea de informatii,

demonstratii de te#nologii noi, acces la noi ec#iamente, comutere sisoft"are&

Multe tari au investit in eforturi de creare a unor entitati de transferte#nologic, cum sunt arcuri te#nologice sau incubatoare de afaceri& Acesteforme au scoul de a imbunatati legaturile dintre de)voltatorii de te#nologiisi utili)atori rin roimitatea )ica, facilitand accesul comun la facilitati siec#iamente, eerti)a si angaati cu cometente secic domeniilorte#nologice&

Princialele tiuri de entitati organi)ationale ale infrastructurii deinovare si transfer te#nologic sunt urmatoarele&

8ciul de legatura cu industria =8*'> se deneste ca entitate al careiobiect de activitate consta in stabilirea, mentinerea si etinderea legaturilordintre furni)orii re)ultatelor cercetarii-de)voltarii si mediul socio-economic=agentii economici>, in scoul facilitarii transferului te#nologic&

Centrul de transfer te#nologic =CTT> se deneste ca entitate dininfrastructura a carei activitate consta in stimularea inovarii si T&T&, in scoulintroducerii in circuitul economic a re)ultatelor cercetarii, transformate inroduse, rocese si servicii noi sau imbunatatite& CTT sunt structuri curasandire amla, ind reali)ate in universitati, arcuri stiintice site#nologice, incubatoare de afaceri, institutii guvernamentale, regionale,

locale, sau ot de sine statatoare&Centrele de inovare sunt infrastructuri care rasund necesitatilor noilorintrerinderi, imlicate in de)voltarea si comerciali)area de roduse sirocese te#nologice noi, comortind un risc comercial ridicat si care oferaservicii de transfer te#nologic si asistenta inovativa, nanciara etc& +coulcentrelor de inovare este incuraarea aaritiei de intrerinderi ba)ate einalta te#nologie =@#ig#-tec#@>&

Centrele de resurse te#nologice sunt organi)atii care furni)ea)a oasistenta te#nologica, cum este cercetare fundamentala sau alicativa,certicare sau control, difu)area de informatii te#nologice, formare siconsiliere entru gruuri de rme din acelasi sector de activitate&

'ncubatoare de afaceri ='A>, denumite si @centre incubatoare de afaceriinovative@ sunt entitati din infrastructura de inovare si transfer te#nologic acaror activitate este orientata in rincial catre facilitarea initierii side)voltarii de noi intrerinderi inovative, ba)ate e te#nologieavansata& Paternitatea concetului de incubator este revendicata deEuroean Business Det"or!& 8biectivele secice ale 'A deind de destinatia'A si ot $ inovarea te#nologica, de)voltarea regionala, subcontractarea


15/42

industriala, internationali)are =creare de incubatoare in retea>, de)voltareseciali)ata a anumitor sectoare industriale& +coul rincial este orientareasre noi te#nologii si e de alta arte, de)voltarea locala si crearea de noilocuri de munca&

8 denitie a 'A oferita de Business %ictionar detalia)a facilitatile

oferite de 'A$ @'ncubatorul de afaceri este o facilitate stabilita entru a autarmele tinere =start-u> in timul rimelor luni sau anilor timurii =defunctionare>& Acesta ofera satii cu c#irii accesibile, servicii si birouricomune, instruire in management, suort in mar!eting si deseori, acces la oforma oarecare de nantare&@

Marian *& si Contiu *&C& au elaborat un model sistemic al unui 'A care sere)inta ca o @cutie neagra@ =blac!-bo> in care se deosebesc intrari ceinIuentea)a rocesul de incubare in afaceri, iar re)ultatele incubarii =iesiri>se erima rin roduse, servicii si alte efecte&

Parcul stiintic este de obicei adiacent unei universitati si serveste

entru facilitarea transferului de te#nologie de la cercetare si invatamant larme si organi)atii din cadrul arcului sau din )one vecine< entru sustinereade)voltarii unei rme etc& Un numar mare de arcuri stiintice sunt ointventure care imlica guvernul national si autoritatile ublice locale saude)voltatori de rorietati&

Parcul de cercetare, amlasat, de obicei, in incinta unei universitati saua unui institut de cercetare are o activitate reonderent stiintica,reocuarile legate de roductie ind ecluse& 'n +UA, arcurile de cercetareuniversitara si incubatoarele de afaceri au ucat un rol semnicativ inde)voltarea comleelor te#no-industriale de genul celui din +ilicon alle

sau al triung#iului de cercetare din Carolina de Dord& 'n Euroa 8ccidentala,te#noolurile din Franta, centrele te#nologice din Jermania si centrele deinovare si arcurile stiintice din Anglia au constituit instrumente dede)voltare a economiei locale&

Bro!erii te#nologici =sau bro!eri de te#nologii> sunt agenti de transferte#nologic care un in legatura ofertantii si utili)atorii de te#nologii si autaaceste doua arti sa adate)e te#nologiile la utili)arile curente& 'n UE eistanumeroase organi)atii de bro!eri te#nologici, cum sunt $ bro!eri te#nologicicu activitate intensa, centre de avi)are te#nologica, bro!eri de informatieetc& Activitati de bro!era te#nologic se desfasoara si in incubatoare deafaceri si arcuri stiintice&

6& Contractul de !no"-#o"


16/42

6&/& %enirea contractului de !no"-#o"

8 denitie legala a !no"-#o"-ului se regaseste in legislatia actuala in8J 1.;/443 rivind regimul uridic al franci)ei, modicata si arobata rin

*egea nr& 34;/447& Potrivit art& / lit& d> din actul normativ amintit, !no"-#o"-ul este ansamblul formulelor, denitiilor te#nice, documentelor, desenelor simodelelor, retelelor, rocedeelor si al altor elemente analoage, care servescla fabricarea si comerciali)area unui rodus&

8 alta denitie ? mai comlea ? este data de Codul scal, otrivitcaruia !no"-#o"-ul este orice informatie cu rivire la eerienta industriala,comerciala sau stiintica care este necesara entru fabricarea unui rodussau entru alicarea unui roces eistent si a carei de)valuire catre alteersoane nu este ermisa fara autori)atia ersoanei care a furni)at aceastainformatie< in masura in care rovine din eerienta, !no"-#o"-ul rere)inta

ceea ce un roducator nu oate sti din simla eaminare a rodusului si dinsimla cunoastere a rogramului te#nicii&Contractul de !no"-#o" este un document rin care una dintre arti,

numita furni)or, transmite celeilalte arti, numita beneciar, contra uneiredevente, cunostinte te#nice nebrevetabile sau brevetabile, darnebrevetate, necesare entru fabricarea, functionarea, intretinerea saucomerciali)area unor marfuri ori entru elaborarea si unerea in alicare aunor te#nici sau rocedee&

Contractul de !no"-#o" consta in transmiterea unui rocedeu te#niccomletat cu asistenta te#nica& Transmiterea se oate reali)a in mai multemoduri$

- rin transmiterea documentatiilor, lanurilor, desenelor, sc#itelor&

Altfel sus, rin contractul de !no" #o" se transmit unele cunostintesau rocedee te#nice care nu sunt brevetate dar re)inta imortanta sidetinatorul doreste o anumita roteare a cunostintelor sale, e care leimartaseste celor interesati&

Contractul de !no"-#o" este acela in virtutea caruia una dintre arti,numita furni)or, transmite celeilalte arti, numite beneciar, in sc#imbul uneiredevente, cunostinte te#nice nebrevetabile sau brevetabile, darnebrevetate, ce-i sunt necesare entru fabricarea, functionarea, intretinereaori comerciali)area unor marfuri sau entru elaborarea si unerea infabricatie a unor te#nici sau rocedee& Prin contractul de !no"-#o"se

urmareste asadar transmiterea unui ansamblu de cunostinte de catrefurni)or, in sc#imbul latii retului de catre beneciar& Acesta din urma nuare obligatia de a de)volta !no"-#o"-ul decat daca in contract se revedeeres acest fat, insa daca alege sa o faca, atunci il utili)ea)a sub marcarorie&

Dotiunea de !no"-#o" este denita in curinsul art& / lit& d> din 8&J&nr& 1.;/443 rivind regimul uridic al franci)ei, ca ind ansamblul formulelor,denitiilor te#nice, documentelor, desenelor si modelelor, retelelor,rocedeelor si al altor elemente analoage, care servesc la fabricarea sicomerciali)area unui rodus&

Contractul de !no"-#o" nu benecia)a de o reglementare secica lanivel national si nici de un cadru uniform legal la nivel international&+ingurele instrumente internationale rivind contractul de !no"-#o" suntcele elaborate de Comisia Economica entru Euroa, de Camera'nternationala de Comert de la Paris sau de Asociatia internationala entrurotectia rorietatii industriale& Practica si literatura de secialitate auconturat domeniul si natura uridica a acestui contract&

Contractul de !no"-#o" este denit in doctrina ca ind contractul invirtutea caruia una dintre arti, numita furni)or, transmite celeilalte arti,numite beneciar, in sc#imbul unei redevente, cunostinte te#nicenebrevetabile sau brevetabile, dar nebrevetate, ce-i sunt necesare entrufabricarea, functionarea, intretinerea ori comerciali)area unor marfuri sauentru elaborarea si unerea in fabricatie a unor te#nici sau rocedee&

Cu rivire la natura uridica a contractului de !no"-#o", rimareci)are care se imune este inlaturarea confu)iei care se face intre acestcontract si contractul de licenta asura unui brevet& Posesorul de !no"-#o"nu are un dret de rorietate industriala, tertii utand utili)a cunostintelece-i formea)a obiectul daca le dobandesc rin eerienta rorie& 'n


18/42

consecinta, in tim ce contractul de licenta transmite unei alte ersoanedretul de a eloata inventia brevetata, ceea ce imlica obligatia entrutitularul de brevet de a nu eercita dretul de interdictie e care legea i-latribuie sre a-l ocroti imotriva tertilor, contractul de !no"-#o" transmitedretul la cunostintele furni)orilor catre beneciar cu efectele relative&

+-ar utea sune ca in rivinta transmiterii elementelor incororate,contractul de !no"-#o"este un contract de locatiune de servicii, insatitularul unui !no"-#o" astrea)a indeendenta fata de beneciar&

%atorita imortantei elementelor intelectuale, contractul de !no"-#o"este calicat, de regula, ca un contract de antreri)a& Aceasta calicare nueste insa cea mai fericita, deoarececontractul de !no"-#o" imlica ocolaborare din artea beneciarului, iar transmitatorul de !no"-#o" are oobligatie de miloace, nu una de re)ultat cum este in ca)ul antreri)ei&

Clau)ele continute in contractul de !no"-#o" re)inta o imortantadeosebita, asa incat se cere redactarea lor cu gria sorita& Pe langa obiectul

recis, re)inta imortanta deosebita teritoriul sau localitatea unde va folosit, materiile rime si ec#iamentele, dar mai ales miloacele de astrarea secretului, recautiunile de luat entru asigurarea unor restatii accesorii,limitele de utili)are, obligatiile reciroce rivind ameliorarea si modicarileulterioare, recum si sc#imburile de eerienta&

6&/&/& %elimitarea fata de secretul de fabrica&

*egea nr& //;/44/ rivind concurenta neloiala deneste, in art& // lit&

b, notiunea de secret comercial ca ind informatia care, in totalitate sau inconearea eacta a elementelor acesteia, nu este in general cunoscuta saunu este usor accesibila ersoanelor din mediul care se ocua in mod obisnuitcu acest gen de informatie si care dobandeste o valoare comerciala rinfatul ca este secreta, iar detinatorul a luat masuri re)onabile, tinand seamade circumstante, entru a mentinuta in regim secret< rotectia secretuluicomercial oerea)a atata tim cat conditiile enuntate anterior suntindelinite&

Acelasi articol, la lit& a, arata ca este contrara u)antelor comercialecinstite utili)area in mod neloial a secretelor comerciale ale unui comerciantrin ractici de genul neeecutarii unilaterale a contractului sau utili)ariiunor roceduri neloiale, abu)uri de incredere, incitari la delict si ac#i)itionaride secrete comerciale de catre tertii care cunosteau ca resectiva ac#i)itieimlica astfel de ractici, de natura sa afecte)e o)itia comerciantilorconcurenti e iata&

'n doctrina, secretele de fabrica sunt denite ca miloace de fabricatieavand un caracter industrial si secret, neind roteate de lege, cu o noutaterelativa dar eloatate industrial&


19/42

Pentru a ne aIa in fata unui secret de fabrica, informatia resectivatrebuie sa indelineasca mai multe conditii$

informatia trebuie sa e te#nica =formula, un rocedeu, un

desen, un roiect, etc&>, comerciala =continutul unor negocieri,oferte, contracte, indicatori nanciari, etc&> sau administrativa

=liste cu date de contact ale unor clienti>& informatia sa e eloatata industrial si suscetibila de a

transmisa catre terti& informatia trebuie sa e secreta =condentiala> aceasta conditie

este indelinita c#iar daca informatia este cunoscuta si folositade mai multe intrerinderi, atata tim cat acestea astrea)asecretul cu rivire la folosirea ei, inclusiv unele fata de altele&

Asa cum se observa, secretul de fabrica se deosebeste de !no"-#o" inrimul rand rin aceea ca informatia resectiva nu este de natura a conferiun caracter mai cometitiv intrerinderii care o detine, reducand costurile si

otimi)and roductia =caracteristici ce tin de esenta !no"-#o"-ului>& 'n lus,!no"-#o"-ul oate regasit e tot arcursul rocesului industrial, de laselectionarea materiilor rime si materialelor ana la distributia roduselornite, in tim ce secretul de fabrica oate eista in rocesul de fabricatie casi formula sau te#nica legata de acest roces&

6&/&.& %elimitarea fata de asistenta te#nica&

Asistenta te#nica consta in acordarea unui sriin te#nic, rin

ersonalul roriu, ersonalului altei intrerinderi, in vederea unerii infunctiune a obiectului unei inventii =dobandit rintr-un contract de cesiunesau licenta> sau unerii in alicare a unor te#nici ce alcatuiesc obiectul unui!no"-#o"&

'n general, se considera ca ineistenta unei clau)e rivind asistentate#nica intr-un contract de cesiune de brevet, de licenta sau de transmiterede !no"-#o" ec#ivalea)a cu ineistenta acestei obligatii, cu ecetiasituatiilor in care acordarea asistentei te#nice este indisensabila eloatariiobiectului contractului&

%aca insa o asemenea clau)a eista, ea trebuie sa curinda diso)itii

clare cu rivire la continutul obligatiei de acordare a asistentei te#nice, amodalitatilor de eecutare si duratei sale&

6&/&0& %elimitarea fata de inventia brevetata&

9no"-#o"-ul este un ac#et de informatii si cunostinte te#nice,nebrevetabile sau brevetabile, dar niciodata brevetate& %e cele mai multe


20/42

ori, rin contractele rin care se transmit dreturile asura unui brevet setransmit si solutiile te#nice de eloatare otima a obiectului inventiei=!no"-#o"-ul re)ultat dintr-o eerienta dobandita si transmisibila>&

Cu toate acestea, eista osibilitatea transmiterii ansamblului decunostinte te#nice ce alcatuieste !no"-#o"-ul si searat, rintr-un contract

care nu include si dreturi roteate rin brevet&

6&.& Caracteristici si trasaturi ale contractului de !no"-#o"

Caracteristicile rinciale ale contractului sunt noutatea si secretul&Transmiterea acestor cunostinte de la titular la beneciar se face rinredarea documentatiei$ dosare, lanuri, furni)area de materiale necesare

alicarii te#nicii sau rocedeului care face obiectul contractului< e scurt, totce e necesar si caracteristic rocedeeului in cau)a adica si secialisti - carevor trimisi la beneciar sau care vor rimi de la beneciar ersonal invederea calicarii&

9no"-#o"-ul, in masura in care rovine din eerienta, rere)inta ceeace un roducator nu oate aIa din simla eaminare a rodusului si dinsimla cunoastere a rogresului te#nicii =art 3 c&scal>

Trasaturi esentiale$- transmisibilitatea cunostintelor care il alcatuiesc =in masura in care

nu sunt indisolubil legate de ersoana detinatorului>


21/42

contract> dua eirarea contractului& %e asemenea, beneciarul areobligatia de a lati comunicantului in redevente asura cifrei de afaceri&

Comunicantul are obligatia de a acorda asistenta te#nica&Este inter)isa de)valuirea informatiilor cu rivire la o eerienta

industriala, comerciala sau stiintica ce e necesara entru fabricarea unui

rodus sau entru alicarea unui rocedeu fara autori)area ersoanei care afurni)at informatiile resective&

Poate roteat e e calea unor actiuni enale =entru incalcareasecretului de fabrica si a secretului rofesional sau, dua ca), rin alicareasanctiunilor referitoare la insusirea faradret a calitatii de autor, furt,escroc#erie etc>, e e cale civila, contractuala, rin includerea in contractulde !no"-#o" a unor clau)e adecvate, menite sa asigure caracterulcondential al cunostintelor transmise ? ori e cale etracontractuala, rintr-o actiune in concurenta neloiala&

Contractele de licenta si de !no"-#o" se comletea)a cu revederi

seciale referitoare la transmiterea de !no"-#o", care atrage dua sine oremuneratie suerioara a rorietarului de brevet&

+e deosebeste de secretul de fabrica, aarat in unele legislatiiimotriva divulgarii deoarece$

riveste nu numai te#nicile efectiv utili)ate, obiect al secretului

de fabrica, ci si e cele aIate in stadiul eerimental, recumcunostintele&

e valoricabil rin transmitere - si rin aceasta interesea)a

comertul international - in tim ce secretul de fabrica e, deregula, eclusivitatea unei singure intrerinderi&

Caracteristic !no"-#o"-ului este fatul ca el se oate materiali)a submultile forme, rintre care$ o erfectionare te#nica, un model nou reali)at, oformula sau un lan, note scrise =detaliate sau restranse> de alicare a unuirocedeu sau unei te#nologii, o formula noua organi)atorica sau decomerciali)are etc&

%at ind fatul ca eista in cele mai multe ca)uri o interferenta aoeratiunilor de licenta, !no"-#o", Consulting si engineering, contractul de!no"-#o" oate indeendent sau asociat cu alte contracte& Astfel, suntcunoscute$ contractele de !no"-#o" ur =cand transferul nu este legat sauconditionat de nici o alta oeratiune te#nico-economica> si contractele de

!no"-#o" combinat =cand se reali)ea)a si transferul rin cesiune sau licentaal unei inventii>&Una din roblemele secice deosebit de imortanta in erioada

negocierii o re)inta aararea secretului asura cunostintelor care facobiectul contractului, dat ind fatul ca !no"-#o"-ul nu este roteat rinbrevet, ca in ca)ul inventiilor, in acest sens, sunt necesare angaamentereciroce scrise sau unele garantii =scrisori de garantii bancare, cautiunietc&>& Prin asemenea antecontracte si garantii beneciarul otential se obliga


22/42

ca in ca)ul in care se foloseste de secretele cunostintelor ce i-au fostcomunicate, fara sa inc#eie contractul de !no"-#o", sa lateasca sumastiulata si, resectiv, garantia constituita devine eecutorie&

Clau)ele secice, inclusiv cele rivind stabilirea retului, sunt la fel cain ca)ul contractului de licenta de brevete, cu reci)area ca in frecvente

ca)uri retul este stabilit rintr-o suma globala&Efectele contractului de !no"-#o" sunt cele la care ne-am referit mai

inainte& Totusi, entru o mai sistematica re)entare vom face o reluare a lor&Contractul de !no"-#o" se caracteri)ea)a rin$

Doutatea cunostintelor relative si subiective, a caror valoare este

concreti)ata in re)ultatele obtinute< Datura condentiala a cunostintelor, in sensul ca orice ersoana careia

i s-a adus la cunostinta un !no"-#o" secret se angaea)a imlicit saresecte acest caracter stiulea)a eres in conventia lor ca in sarcina furni)orului cadesi obligatia de a comunica catre beneciar de)voltarea si erfectionarea!no"-#o"-ului, ulterioare inc#eierii conventiei, furni)orul, in eecutareacontractului, va comunica beneciarului si toate imbunatatirile aduse !no"-#o"-ului care face obiectul contractului resectiv&

Problema eistentei sau ineistentei acestei obligatii se une doar insituatia in care in contract nu eista nici o clau)a in acest sens&

'n doctrina s-a erimat oinia ca, in iote)a enuntata mai sus,obligatia de transmitere a !no"-#o"-ului nu imlica si transmitereaerfectionarilor aduse ulterior inc#eierii contractului&

'ntr-o alta oinie, o asemenea clau)a de comunicare a erfectionariloreste considerata a de natura contractului de !no"-#o"& Potrivit acesteioinii, c#iar daca in contract nu eista o clau)a eresa in acest sens, rininc#eierea contractului se naste in sarcina furni)orului, alaturi de obligatia de


24/42

comunicare a !no"-#o"-ului, si obligatia de comunicare a imbunatatirilor sierfectionarilor ulterioare&

0& 8bligatia de garantie entru vicii&

'n legatura cu aceasta obligatie se une roblema daca furni)orul!no"-#o"-ului este tinut sa rasunda fata de beneciar in situatia in careansamblul cunostintelor transmise nu roduc efectul scontat, efectul e carel-a avut in vedere beneciarul atunci cand a negociat si a inc#eiat contractul&

8 instanta de udecata investita cu solutionarea unui asemenea litigiuva trebui sa anali)e)e clau)ele contractuale, sa etraga vointa interna aartilor si acolo unde sunt detaliate miloacele =ansamblul de cunostintete#nice ce trebuie transmise> si efectele care trebuie sa se roduca in raortde aceste miloace, iar aceste efecte nu s-au rodus ca urmare a unor viciide concetie, oate sa angae)e rasunderea contractuala entru vicii afurni)orului&

+arcina de a roba eistenta unui viciu de concetie aartine in modevident beneciarului&

'n ce riveste neroducerea efectelor scontate in urma alicarii !no"-#o"-ului transmis =nu s-au redus costurile, nu a crescut rotul etc&>, acestfat nu oate constitui un temei entru invocarea de catre beneciar arasunderii entru vicii ascunse a furni)orului&

6& 8bligatia de eclusivitate&Prin contractul de !no"-#o", furni)orul isi oate asuma obligatia de a

nu mai comunica si altor ersoane !no"-#o"-ul care constituie obiectulcontractului, astfel incat beneciarul sa e singura ersoana care sa utili)e)e

cunostintele ce alcatuiesc !no"-#o"-ul resectiv& Aceasta eclusivitate oate generala sau oate rivi un anumit teritoriu&

6&1&.&8bligatiile beneciarului&

/& 8bligatia de lata a retului&

Pretul e care urmea)a sa il lateasca beneciarul entru !no"-#o"-ultransmis oate stabilit dua cum urmea)a$

intr-o suma a, latita integral in momentul inc#eierii

contractului sau ulterior, in rate< sub forma unor redevente, adica a unor sume de bani

roortionale cu beneciile reali)ate din eloatarea !no"-#o"-ului, sume care urmea)a sa e latite eriodic modelul, una dintre cele mai citate teorii inmanagementul cunoasterii, entru a re)enta rocesele de cunoasteresiralate de interactiune intre cunostinte elicite si cunostinte tacite=Dona!a O Ta!euc#i /441>& '(J +olutia - incometenta ierar#ic si cum sa


27/42

deaseasca a sustinut ca cunostintelor tacite a fost in esenta o rorietatede retele sociale si ca o mare arte a cunostintelor tacite a avut loc in, sicom/& Ce este managementul cunostintelor

'n universitatile occidentale o noua discilina a aarut si si-a consolidato)itia, in ultimul deceniu$ 9no"ledge Management ? managementul

cunostintelor, ori managementul cunoasterii& Du e o simla moda, ci unrasuns al lumii academice dat cererii lumii afacerilor&

Managementul cunostintelor este considerat o noua stiinta, ori celutin discilina de studiu, care romovea)a un demers integrat deidenticare, gestionare si comunicare =in sensul de imartasire - s#aring> atuturor nevoilor informationale si informatiilor uneirme;intrerinderi;organi)atii& Managementul cunostintelor oate denit sica un rocess sistematic si integrativ de coordonare a activitatilor diverse aleunei organi)atii, rivind dobandirea, crearea, stocarea, imartasirea,difu)area, de)voltarea si relucrarea cunostintelor de catre indivi)i si gruuri

in vederea indelinirii obiectivelor organi)atiei&Motivatiile care au stat la ba)a de)voltarii managementului

cunostintelor sunt multile$ cautarea ermanenta a avantaelorconcurentiale, nevoia de a reduce imactul roceselor costisitoare, dorintade a obtine un efect de levier asura abilitatilor intregului staf, combatereaasa numitei @amne)ii cororate@ =a nu sti ce stim>& Firmele occidentale aure)ervat osturi secice managementului cunostintelor, de genul@9no"ledge AcQuisition Tec#nologist, 9no"ledge +olutions %irector,9no"ledge Management Tec#nical Arc#itect, 9no"ledge ManagementEngineer etc&

Ca studiu al cunostintelor, managementul cunostintelor isi areradacinile in losoa antica =Platon si Aristotel>& Ca discilina de)voltata sialicata in lumea actorilor economici, insa, managementul cunostintelor estemult mai recent, legandu-si numele de cel al losofului Mic#ael Polani=/417>& *ucrarile acestuia au stat la ba)a de)voltarii concetului demanagement al cunostintelor de catre guru-ul aone) '!uiro Dana!a =/44/>&Termenul roriu-)is de @!no"ledge management@ a fost creat, se are, abiain /441, de catre Tom %avenort si *arr Prusa!, in incercarea de a structuradiferitele si multilele tendinte din afaceri, ca urmare a socurilor roduse dereingineria cororatiilor&

+ecialistii occidentali considera ca se oate vorbi de doua mari etaeale managementului cunostintelor$ rima etaa =rst stage of 9no"ledgeManagement> este dominate de elemente recum de)voltarea infrastructurii,ar#itectura informatiilor, intranet, taonomii, meta-date, caital intelectual,refolosire si redenirea scourilor< cea de a doua etaa este dominata deconcete recum recaitulari ostactiune, bune ractici =best ractices>,aginile galbene =ello" ages> ale managementului cunostintelor, retele decunostinte si relationarea cunostintelor& 8 a treia etaa se regurea)a dea,


28/42

in re)ent, e iata occidentala$ ar#itecturi in retea, modele de de)voltare acomunitatilor si de colaborare, alicarea teoriei sistemelor adative larocesele de cunoastere si invatare&

1&.& Concete si scoli in managementul cunostintelor

Cele mai u)itate concete in managementul cunostintelor sunt$/& cunostinte tacite =curinse in creierul uman, ca re)ultat al eerientei

si racticii, foarte greu de erimat, codicat si transmis> versuscunostinte elicite =ot usor scrise, codicate, transmise>

.& rocese de cunoastere =generarea cunostintelor, codicareacunostintelor,transferul cunostintelor>

0& codicare =accent e cunostinte elicite> versus ersonali)are =accente cunostinte tacite si relatii interumane>

6& iete de cunostinte =orice organi)atie este o iata de cunostinte, ecare au loc sc#imburi>

1& comunitati de ractici =transfer cunostinte intre indivi)i cu aceleasiinterese>

2& active intangibile =active esoterice, care nu ot contabili)ate>Eista sate mari scoli de management al cunoasterii$ scoala

sistemelor, scoala cartograca, scoala rocesului, scoala comerciala, scoalaorgani)ationala, scoala satiala si scoala strategica&

Primele trei scoli sunt numite te#nocratice, deoarece sunt ba)ate ete#nologii de management si informare< urmatoarea este numita economica,

datorita orientarii sale comerciale, iar ultimele trei scoli sunt numitecomortamentale, ele ind ba)ate e stimularea si orc#estrarea managerilorsi sistemelor de management entru a ro-activi in crearea, imartasirea sifolosirea cunostintelor ca resurse>&

+coala sistemelor este cea mai vec#e, romovand concete similareasa numitelor @!no"ledge based sstems@ - sisteme ba)ate e cunostinte&'deea fundamentala sustinuta de aceasta scoala este aceea a necesitatii siosibilitatii catarii =rintr-un sistem de codicare secica> cunostintelor desecialitate in ba)e de cunostinte, care merg de la ba)ele de dateconventionale de ti C%-(om si ana la sistemele eert, ermitand accesul

la informatii doar al ersoanelor calicate =in sensul de autori)ate>& Astfel desisteme de management al cunostintelor ot regasite in rme recum+!andia 'nternational, Rero, Airbus 'ndustries,+#or!o Films s&a&+coala cartograca isi roune elaborareaunor #arti organi)ationale decunostinte, numite adesea si @agini galbene@ ale cunostintelor =aginilegalbene rere)inta, in +UA, un rodus similar aginilor aurii de e iataromaneasca< de altfel, de la concetul de agini galbene a fost


29/42

de)voltat, rin analogie, cel romanesc, de agini aurii, n&n&>, e ba)aidenticarii surselor de informatii elicite, dar mai ales tacite =consultanti>&Eemle de rme in care oerea)a astfel de sisteme$ Bain and Coman,Mc9inse O Co&, Hug#es +ace and Communications, ATOT&

+coala roceselor isi are originile in rocesul de re-inginerie a afacerilor

=business reenginneering> si leaca de la ideea ca erformantele afacerilorot imbunatatite rin furni)area catre ersonalul oerational acunostintelor relevante entru sarcini secice, recum si de la ideea carocesele de management sunt intensiv ba)ate e cunostinte, mai alescontetuale si de ti eerienta a celor mai bune ractici =best ractice>&Astfel de sisteme un in ractica cei de la He"lettPac!ard, Teas'nstruments, Frito-*aNs&

+coala comerciala une accentul e rotearea si eloatareacunostintelor si caitalului intelectual al unei rme, astfel incat sa se obtinavenituri& Cunostintele sunt administrate ca niste @active@ =assets> ale rmei,

in care intra atente, marci inregistrate, dreturi de co "rite, !no"-#o"etc& (ere)entanti racticanti de marca ai acestei scoli sunt %o" C#emicalComan, 'BM&

+coala organi)ationala une accent e maniera de utili)are astructurilor si retelelor organi)ationale entru imartasirea cunostintelor& Eaeste descrisa adesea ca o scoala a comunitatilor de cunostinte =!no"ledgecommunities>, comunitati create nu e rinciiul locului comun de munca, cientru un anumit sco de afaceri, intra sau interorgani)ational& Eemle$*otus Dote+TM, BP Amoco, +#ell, Ericsson, +e!urit +aint-Jobain&

+coala satiala este centrata, asa cum arata si numele ei, e utili)area

satiului sau designului satial entru facilitarea sc#imbului de cunostinte&Utili)ea)a concete recum @cafeneaua cunostintelor@ =!no"ledge cafe>,@cladirea cunostintelor@ =!no"ledge building> etc& Este numita uneori siscoala sociala& Practicanti$ +!andiaNs Future Centre, Britis# Air"as, DatGestMar!ets, Britis# Telecommunications&

+coala strategica riveste managementul cunostintelor ca odimensiune a strategiei concurentiale, esenta strategiei unei rme&Eemle$ Clarica 'nsurance and Financial +ervices, Unilever, Buc!man*aboratories>& Managementul cunostintelor este considerat un domeniu devarf in lumea occidentala, o adevarata revolutie intelectuala, entru racticasi cercetare - atat entru cercetarea fundamental cat si entru cea alicata -deoarece ar ermite, e langa celelalte benecii dea subliniate in debut,reducerea decalaelor dintre tari =obiectiv imortant al oliticii ComunitatiiEuroene>&

1&0& Managementul cunostintelor si transferul te#nologic


30/42

Managementul cunostintelor este strans legat de roblema transferuluite#nologic si de !no"-#o"& Acesta oate abordat la nivel national =in cadrulecarei tari> si la nivel international =intre tari, regiuni etc&>& Atat transferulnational, cat si cel international ot abordate din doua ersective$transferul intre rme =asa numitul tec#nolog sourcing artners#i, intre

rma sursa si rma artenera beneciara>, resectiv transferul intre institutiide cercetare, in secial universitati =lumea academica> si rme =lumeaafacerilor>&

'n rivinta transferului intre rme, cercetarile sunt aate e studiereafactorilor ce determina deci)iile de transfer ale diferitelor rme si organi)atii,cu avantaele si de)avantaele lor, entru sursa si entru rimitor$ aliante siac#i)itii te#nologice, aliante te#nologice si cercetare-de)voltare interna,aliante te#nologice ba)ate e contracte si ec#itati, contracte de leasing silicente, contracte comune de cercetare, oint-ventures, ac#i)itii de rme etc&'mortanta este si masurarea erformantei transferului, in termeni ce rivesc

gradul in care te#nologia transferata este asimilata si utili)ata ulterior decatre rma rimitoare& %emersurile ba)ate e managementul cunostintelorot arata care sunt efectele unui anumit ti de organi)are si interdeendentaorgani)ationala folosit entru transfer asura re)ultatelor nale aletransferului< diferentele in erformanta rovin cel mai adesea din naturacunostintelor disonibile la arteneri si deind de abilitatea lor de a eloataacele cunostinte =de aici stransainterdeendenta intre managementul cunostintelor si transferul dete#nologie si !no"#o">&

'n rivinta transferului intre teoreticieni si racticieni, intre lumea

academica si cea a afacerilor, cercetarile de e ietele occidentale reliefea)aconstant eistenta si astrarea in tim a unui mare decala intre re)ultatelecercetarilor ogani)ationale, academice si racticile de afaceri& %emersulnecesar ar avea un dublu sens$ cresterea ratei de difu)are a re)ultatelorcercetarilor academice catre lumea afacerilor, resectiv considerareaeerientei si re)ultatelorracticienilor in de)voltarea cercetarilor academice& +e vorbeste desre rolulasa numitei sirale a cunostintelor - @!no"ledge siral@ - create rin atrumetode interactive de conversie a cunostintelor$ sociali)are =de la cunostintetacite la cunostinte tacite>, eternali)are =de la cunostinte tacite lacunostinte elicite>, combinare =de la cunostinte elicite la cunostinteelicite> si internali)are =de la cunostinte elicite la cunostinte tacite>&

Pe lan national =la nivelul (omaniei>, managementul cunostinteloreste inca etrem de utin cunoscut, si c#iar si mai utin utili)at& Cercetarilebibliograce arata un numar foarte redus de articole destinate unor subiectedin acest domeniu, reonderent ba)ate e transferal te#nologic saugestionarea informatica, ignorand insa roblemele managementuluicunostintelor ca sistem, losoe, strategie etc& 'n rogramele de studii


31/42

universitare nu se regasesc =asa cum se intamla in universitatileoccidentale> disciline de ti managementul cunostintelor saumanagementul informatiilor& 'ncercari timide ot remarcate i)olat =maimult, din nou, e tema managementului inovarii, resective managementultransferului te#nologic< de altfel, nu s-au reali)at nici diferentierile

concetuale necesare>& Perioada strabatuta de (omania in re)ent - tran)itieetrem relungita, regatirea aderarii la UE, restructurarea economica sieducationala etc& - este etrem de otrivita entru de)voltarea unor cercetaride anvergura in domeniul managementului cunostintelor& unicate de aceastacomunicare laterala informala intre membrii retelei&

2& Bibliograe$

%&A&P& Florescu, *&-D& Pirvu, Contractele de comert international, ed&

Universul Kuridic, Bucuresti, .554, & /32& & Poa, (&'& Motica, Contracte de dret comercial, Editura de est,

Timisoara, /443, & .57& %& Ma)ilu, %retul comertului international, Partea seciala, vol '', Ed&

*umina *e, Bucuresti, .557, & .50&

%& Ma)ilu,%retul comertului international, Partea seciala, vol '', Ed&*umina *e, Bucuresti, .557, & .41&

M& Mocanu&, Contractul de franci)a, in (evista (omana de %retul

Afacerilor nr& .;.557& M& Mocanu, 9no"-#o"-ul ? c#eia te)aurului franci)ei& Partea a ''-a, in

(evista (omana de %retul Afacerilor nr& 6;.553, & 2/& Manual on Tec#nolog Transfer Degotiation, United Dations 'ndustrial

%eveloment 8rgani)ation =A (eference for Polic-ma!ers andPractitioners on Tec#nolog Transfer>, United Dations 'ndustrial%eveloment 8rgani)ation, ienna, Austria =/442>

*icensing Juide for %eveloing Countries, Gorld 'ntellectual Proert8rgani)ation =G'P8>, Jeneva, /433

9oedinger, 9&(& O Corbett, A& =.552>& Tec#nolog Bringing *earning

+ciences to t#e Classroom& 'n +a"er, (&9& =Ed&>, T#e CambridgeHandboo! of t#e *earning +ciences =2/-31>& De" Sor!$ CambridgeUniversit Press

+#ell, %uane =.5/5>& T#e Unied *earning Model& +ringer&


32/42

+tadler, M&A&=/474>& 8n *earning Comle Procedural 9no"ledge&

Kournal 8f Eerimental Psc#olog$ *earning, Memor, and Cognition,ol&/1, Do&2 gs& /52/-/524&

Caule, 9&M& =/472>& +tuding 9no"ledge AcQuisition$ %istinctions

among Procedural, Concetual and *ogical 9no"ledge& J#eorg#e J#eorg#iu, Adrian Tutuianu, Contracte comerciale seciale& Barton, Ko#n H& =.553>& De" Trends in Tec#nolog Transfer& 'mlications

for Dational and 'nternational Polic& 'ssue Paer Do&/7& Publis#ed b'CT+%, Jeneva

GebsterNs 8nline %ictionar =.554>

Business %ictionar =.554>

8rea, 'oan et al& Doul dictionar universal al limbii romane, editia a

doua&Bucuresti, Ed& *itera 'nternational Costin, Mircea D& =/442>& %ictionar de dret international al afacerilor,

Ed&*umina *e, &.24-.35 +tan!ie"ic), (& =/445>& Basic tec#nologies and t#e innovation rocess,

in$ +igurdson, K& Measuring t#e dnamics of tec#nological c#ange,Pinter Publis#ers, *ondon, /445, &/0-07

+amli, A&Cos!un&=/471>& Tec#nolog transfer$ geogra#ic, economic,

cultural and tec#nical dimensions, .42 &, Gestort, Conn$ uorumBoo!s

Jrant, E&B&, Jregor, M&K& =/443>& Adoting manufacturing rocesses for

international transfer& 'nternational Kournal of 8erations andProduction Management, vol&/3, Do& /5, /443, &446-/551

%ER 8nline #tt$;;deonline&ro;searc#cuv:franci)a

Jrosu, (adu-Jrigore =.556>& Managementul afacerilor in structurile detransfer te#nologic&'asi, Casa de Editura enus

Juvernul (omaniei =.550>$ HJ nr&652;.550 - Dorme metodologice din

. arilie .550 secice rivind constituirea, functionarea, evaluarea siacreditarea entitatilor din infrastructura de inovare si transferte#nologic&&&

+andu, +teliana =.55.>& 'novare, cometenta te#nologica si crestere

economica, Editura Eert, Bucuresti Marian,*& si Contiu, *&C& Universities and business incubators

Polani, Mic#ael =/422>, T#e Tacit %imension, Universit of C#icago

Press$ C#icago, 6& Jon, 9&< 9oners, U& =.5//>& @Tacit 9no"ledge, *essons *earnt, and

De" Product %eveloment@& Kournal of Product 'nnovation Management +c#midt, F& *&< Hunter, K& E& =/440>& @Tacit !no"ledge, ractical

intelligence, general mental abilit, and ob !no"ledge@& Current%irections in Psc#ological +cience


33/42

Engel, P& K& H& =.557>& @Tacit !no"ledge and isual Eertise in Medical

%iagnostic (easoning$ 'mlications for medical education@& MedicalTeac#er

*am, A& =.555>& Tacit 9no"ledge, 8rgani)ational *earning and +ocietal

'nstitutions$ An 'ntegrated Frame"or!& 8rgani)ation +tudies (le, J& =/461>& 9no"ing Ho" and 9no"ing T#at& Paers from t#e

Aristotelian +ociet, /461-62& +ens!, Tom =.55.>& @9no"ledge Management@& Advances in

Psc#iatric Treatment Angioni, J&, Fare, dire, sentire$ lNidentico e il diverso nelle culture, 'l

Maestrale, .5//, Polani, M, =/417> Personal 9no"ledge$ To"ards a Post-Critical

P#iloso#& Universit of C#icago Press& '+BD 5-..2-23.77-0 Het#erington, +, =.5//> Ho" to 9no"$ A Practicalist Concetion of

9no"ledge, Gile-Blac!"ell, '+BD 4375635217/.0& Collins, H&M& @Tacit 9no"ledge, Trust and t#e of +a#ire@ +ocial

+tudies of +cienceN K&E& Jordon, @T#e ne" science of strong materials@, Penguin boo!s&

Dona!a, '!uiro< Ta!euc#i, Hirota!a =/441>, T#e !no"ledge creating

coman$ #o" Kaanese comanies create t#e dnamics of innovation,De" Sor!$ 8ford Universit Press,

Mc'nerne, Claire =.55.>& @9no"ledge Management and t#e %namic

Dature of 9no"ledge@& Kournal of t#e American +ociet for 'nformation+cience and Tec#nolog

+mit#, Eli)abet# A& =.55/>& @T#e role of tacit and elicit !no"ledge in

t#e "or!lace@& Kournal of 9no"ledge Management Parsae, 9amran< C#ignell, Mar! =/477>, Eert sstems for eerts,

Hobo!en, DK$ Gile, CVrdenas, 'C< Al-Kibouri, +H+< Halman, K'M< van Tol, FA =.5/0>&

@Caturing and 'ntegrating 9no"ledge for Managing (is!s in TunnelGor!s@& (is! Analsis

Haldin-Herrgard, Tua =.555>& @%iculties in diLusion of tacit !no"ledge

in organi)ations@& Kournal of 'ntellectual Caital& Jla)er, (& ? Mar!eting in an 'nformation 'ntensive Environment$

+trategic 'mlications of 9no"ledge as an Asset, Kournal of Mar!eting,

nr& 11, octombrie, /44/ Jene Bellinger ? 9no"ledge Management W Emerging Persectives,

=#tt$;;"" "&outsig#ts&com;sstems;!mgmt > H& Ta!euc#i ? Beond 9no"ledge Management$ *esson from Kaan,

iunie /447 9arl-Eri! +veib ? 'ntellectual Caital and 9no"ledge Management,


34/42

*eif Edvinsson, Pat +ullivan ? in Euroean Management Kournal, vol& /6,

/442 9arl-Eri! +veib ? G#at is 9no"ledge Management, lucrare ublicata in

martie /442, actuali)ata in martie /444, =#tt$;;"""&sveib&com&au;9no"ledgeManagem enttml>

An!lam, Patti ? @9no"ledge management$ t#e collaboration t#read@,Bulletin of t#e American +ociet for 'nformation +cience andTec#nolog, vol&.7, nr&2, Aug&;+e& .55.&

Colb, Beverl, %ur#am, Mar K& si *iberman, 9ris ? @9no"ledge

management@, Bulletin of t#e American +ociet for 'nformation +cienceand Tec#nolog, vol&.7, nr&2, Aug&;+e& .55.&

Earl, Mic#ael ? @9no"ledge management strategies$ to"ards a

taonom@, Kournal of Management 'nformation +stems, vol&/7, nr&/,summer .55/&

Jrover, arun si %avenort, T#omas ? @Jeneral ersectives on

!no"ledge management$ fostering a researc# agenda@, Kournal ofManagement 'nformation +stems, vol&/7, nr&/, summer .55/&

(nes, +ara, Bartune!, Kean si %aft, (ic#ard ? @Across t#e great divide$

!no"ledge creation and transfer bet"een ractitioners andacademics@, Academ of Management Kournal, vol&66, nr&., Ar&.55/&

+teensma, 9evin si Corle, 9evin ? @8n t#e erformance of tec#nolog-

sourcing artners#is$ t#e interaction bet"een artnerinterdeendence and tec#nolog attributes@, Academ of ManagementKournal, vol&60, nr&2, %ec&.555&

#tt$;;"""&model-contracte&com;contract-de-!no"-#o"tml
http://www.sveiby.com.au/KnowledgeManagem%20ent.htmlhttp://www.sveiby.com.au/KnowledgeManagem%20ent.html


35/42

3& Anea -Model de contract de !no"-#o"

C8DT(ACT %E 9D8G-H8G'nc#eiat asta)i &&&&&&&&&&&&&&&&

la &&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&

'& PA(T'*E C8DT(ACTADTE

'&/& +&C& &&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&+&D&C&;+&C&+&;+&A&;+&(&*&, cu sediul social in=localitatea> &&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&, str& &&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&nr& &&&&&&&&&&&&&&&&, bloc &&&&&&&&&&&&&&&&, scara &&&&&&&&&&&&&&, eta &&&&&&&&&&&,aartament &&&&&&&, udet;sector &&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&, inregistrata la

8ciul (egistrului Comertului &&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&, subnr& &&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&& din &&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&, cod scalnr& &&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&& din &&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&, avand contulnr& &&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&, desc#isla &&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&, eistand si functionand otrivitlegislatiei statului &&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&, rere)entatade &&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&, cu functiade &&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&, cetatean &&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&,osesor act de identitate;asaort &&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&, in calitate defurni)or;cedent si

'&.& +&C& &&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&+&D&C&;+&C&+&;+&A&;+&(&*&, cu sediul social in=localitatea> &&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&, str& &&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&nr& &&&&&&&&&&&&&&&, bloc &&&&&&&&&&&&&&&&, scara &&&&&&&&&&&&&&, eta &&&&&&&&&&&, aartament&&&&&&&, udet;sector &&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&, inregistrata la 8ciul(egistrului Comertului &&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&, subnr& &&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&& din &&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&, cod scalnr& &&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&& din &&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&, avand contulnr& &&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&, desc#is

la &&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&, eistand si functionand otrivitlegislatiei statului &&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&, rere)entatade &&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&, cu functiade &&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&,cetatean &&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&, osesor act deidentitate;asaort &&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&, in calitate debeneciar,


36/42

au convenit sa inc#eie re)entul contract de !no"-#o", in urmatoareleconditii$

''& 8B'ECTU* C8DT(ACTU*U'

.&/& 8biectul re)entului contract se considera a transmiterea de catretitular, beneciarului a &&&&&&&&&&&&&&&&&&&&& =se descrie rocedeul te#nic care setransmite, recum si datele necesare unerii sale in alicare si, in functie devointa artilor, si asistenta te#nica necesara> &.&.& %e asemenea, titularul oate trimite secialisti sau sa rimeascaersonal de la beneciar in vederea calicarii lui si sa furni)e)e materialelenecesare alicarii te#nice sau rocedeului transmis&

'''& %U(ATA C8DT(ACTU*U'

0&/& Contractul se inc#eie e o durata de &&&&&&&&& ani, inceand cu datade &&&&&&&&&&& ana la data de &&&&&&&&& &0&.& Partile contractante ot conveni relungirea re)entului contract rininc#eierea, in scris, a unui act aditional, semnat de ambele articontractante&

'& P(ETU* C8DT(ACTU*U'

6&/& aloarea contractului este suma de &&&&&&&&&&&&&&&&&&&&& lei;U+% ec#ivalenti inlei la data latii, calculati la cursul de referinta al BD(, emisa catre beneciar

de furni)or;cedent&& M8%A*'TAT' %E P*ATA1&/& Plata se va efectua rin &&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&, la data de &&&&&&&&&&&&&&&&&&&&& a ecareiluni, e toata durata desfasurarii contractului&

& 8B*'JAT''*E PA(T'*8( C8DT(ACTADTE

2&/& Partile contractante au obligatia de a resecta revederile re)entuluicontract si a le reali)a la termenele stabilite, conform aneei la re)entulcontract&

'& A*TE C*AUXE

3&/& *ocul eecutarii re)entului contract estela &&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&

Documents

Proiect KH