proiecte_didactice

Embed Size (px)

Citation preview

PROIECT DIDACTIC

PROIECT DIDACTIC

PROFESOR: Tudor Madalina-Maria (Pavoni)

CLASA: a V-a B

UNITATEA DE INVATAMANT: Scoala Mircea-Voda, Calarasi

DISCIPLINA: Limba si literatura romana

UNITATEA: NARATIUNEA

DATA: 12 noiembrie 2010;

SUBIECTUL: Verbul

TIPUL LECIEI: Recapitulare si consolidare de cunsotinte

Competente generale:

1.receptarea mesajului oral in diferite situatii de comunicare;

2. utilizarea corecta a limbii romane in producerea de mesaje orale in situatii 3. receptarea mesajului scris , din texte literare si nonliterare, in scopuri diverse;

4.utilizarea corecta si adecvata a limbii romane in producerea de mesaje scrise, in diferite mesaje de realizare, cu scopuri divesre.

Competente specifice:

11.identificarea informatiilor esentiale dintr-un mesaj oral, in scopul intelegerii sensului global al acestuia;

2.3. alcatuirea unor propozitii si fraze corecte din punct de vedere grammatical;

3.4. sesizarea corectitudinii utilizarii categoriilor gramatiale invatate;

4.3. alcatuirea unor propozitii si fraze corecte din punct de vedere grammatical.

Obiective operationale:

- sa defineasca verbul:

sa recunoasca categoriile gramaticale ale verbului ;

sa construiasca verbe de la anumite onomatopee, cu ajutorul sufixelor;

sa ortografieze corect anumite verbe din enunturi selectate;

sa identifice rolul timpului in comunicare.

Strategii didactice:

a) Metode si procedee: conversatia, explictia, expunerea, metoda cadranelor.

b) Forme de organizare: frontal, pe perechi;

c) Mijloace de invatamant: fise delucru, planes, markere, manualul, text-suport, fise de sistematizare.

Bibliografie :

Limba romana, manual pentru clasa a V-a, ed . Humanitas Educational

Limba si literatura romana pentru clasa a V-a, manual in conformitate cu noua programa, ed. Art , 2010

Bibliografie metodico-didactica:

C. Iordanescu Limba romana- ed. Carminis

H. Soare Limba si literature romana-cls.V-VIII- Indrumator pentru manualele alternative, ed. Carminis

Dictionare: Dictionarul explicativ al limbii romane (DEX).

Programe: Programa de limba si literature romana pentru clasele V-VIII

DESFASURAREA ACTIVITATII DIDACTICE

ACTIVITATEA PROFESORULUIACTIVITATEA ELEVILORMODALITATI DE INVATARE

1.CAPTAREA ATENTIEI(5MIN)

Profesorul propune un dialog pe baza exercitului de la pag.92 , manual.

Elevii vor executa sarcina propusa la pagina amintita.Conversatia

Exercitiul

2. ANUNTAREA OBIECTIVELOR LECTIEI (2MIN).

Explica elevilor ca pe baza textelor si exercitiilor de pe fisa de lucru, vor recapitula notiunile legate de verb din anii anteriori. Vor avea, prin urmare, de identificat categoriile gramaticale ale verbului, a unor forme verbale corecte, de analizat verbele dintr-un text dat, de alcatuit o compunere cu anumite verbe, la anumite timpuri indicate.

Asculta obiectivele lectiei.

3. EXERCITII APLICATIVE PE BAZA MATERIALULUI RECAPITULATIV (15MIN).

Profesorul imparte elevii in 5 grupe de cate sase elevi, fiecare grupa avand de raspuns la aceleasi cerinte, vizand identificarea verbelor, compunerea unor verbe pronind de la anumite sufixe verbale, analiza unor verbe dintr-un text dat, alcatuirea unuei copuneri gramaticale pornind de la anumite verbe care exprima starea, existenta, actiunea. (fisele).

Rezolva pe planes sarcinile de lucru. Rasunsurile se corecteaza in acelasi timp, cu toate echipele.Activitate in echipa

Exercitiul

Metoda cadranelor

4.Raportarea si discutarea rezultatelor in echipa ( 16 min.).Solicita toti elevii pentru prezentarea raspunsurilor. Corecteaza si dirijeaza prin intrebari rasunsurile primite, daca sunt sesizate greseli in rezolvare.

Urmaresc cu atentie raspunsurile colegilor, notand si completand unde e cazul.Conversatia

5. Concluzii (10 min.)

Dirijeaza elevii pentru realizarea unei scheme a notiunilor recapitulate.

Apreciaza verbal activitatea elevilor la clectie, solicitand si autoaprecierea.

Colaboreaza pentru realizarea schemei lectiei. Conversatia

Tema pentru acas. (2min.). Formuleaza tema.Isi noteaza in caiete tema pentru acasa/

Fisa de lucru

1. Precizeaza ce arata verbele in textele de mai jos:

a. Bag mana in scorbura, unde stiam, si norocul meu!

b. Indata ma si trimite mama cu demancare in tarina.

c. Ai plecat?

d.Copilul va ramane acasa?

e..In cartierul nostru exista multe constructii noi.

2. Completeaza tabelul de mai jos cu verbele identificate la exercitiul 1.

Verbe Timp

Prezent Trecut Viitor

3.Treceti la plural verbele subliniate in textele de mai sus, pastrand persoana la se afla.

4.Transforma comunicarile de mai jos, trecandu-le la forma negativa.

a. Ana a invatat patinajul la un club sportive.

b. Am citit o povestire frumoasa.

c. Andrei are schiuri noi.

5.Analizeaza verbele de mai jos, indicand timpul, personana, numarul si functia sintactica a acestora.

Vantul suiera infiorator. Zapada inghetase. Rares a iesit in curte.

Merg la Andrei, i-a spus binicului sau.

6. Subliniati forma corecta a verbelor din enunturile de mai jos:

a. Rzvan voia/vroia sa faca un om de zapada.

b. Ca sa-l ajutam, lom/luam un morcov si doi carbuni pentru nas si ochi.

c. Fi/Fii atent la vecinul de partie.

d. Nu fi/fii imprastiat!

e. Suntem/Santem acasa, pentru ca e prea frig afara.

7.Alegeti enunturile corecte si alcatuiti cu ajutorul lor definitia verbului:

I. a) Verbul este partea de propozitie neflexibila.

b) Verbul este partea vorbire flexibila.

II. a) Verbularata denumirea unor obiecte.

b)Verbul exprima o actiune, starea sau existenta.

8. Completeaza spatiile libere cu una din formele de mai jos:

ia/i-a; va/v-a; sa/s-a; la/l-a.

Magda.merge la munte. Ea .spus voua caun rucsac mic. Mammadat voie sa mearga..bunici, fiindca nu.vazut de mult pe bunicul ei careoperat saptamana trecuta.

9. Puneti la timpul viitor verbele din paranteze:

Usuletul (a desprinde) mersul pe sarma si (a distra) spectatorii la circ. El

( a cuceri) publicul cu maiestria sa.

10. Grupati verbele date pe trei coloane ( verbe care exprima o actiune/verbe care exprima o stare/verbe care exprima existenta):a dormi, a alerga, a citi, a manca, a fi, a scutura, a hotaari, a ciripi, a striga, a sta, a se odihni, a se gandi, a reflecta, a ploua, a deveni, a inota, a nota, a incalzi.

11. Schimbati for a verbelor a alerga, a ramane ( in functie de persoana, numar si timp) dupa modelul de mai jos:

persoana(eu, noi, tu, voi, el,ea, ei, ele) /present/trecut/viitor

12..Cititi fragmentele de mai jos. Exprimati-va parerea cu privire la corectitudinea exprimarii. Motivati raspunsul.

a. Domnul nostru ne-a invatat rugaciuni, cantece care erau asa de frumoase pentru copilaria si sufletele noastre, desi nu le intelegeam bine (M. Sadoveanu, Domnu Trandafir)

b. Domnul nostru ne-a invatat rugaciuni, ne invata cantece care erau asa de frumoase pentru copilaria si sufeletele noastre, desi nu le vom intelege bine.

11. Redactati o scurta compunere in care sa folositi verbele: a veni, a pluti, a vesti, a asterne, a aduce.

Facultativ:

Ex. 4/103 manual

*Indicati cate un verb derivat cu sufixele:-a, -ai, -ani, -i, -ui, -iza, -ifica.

*De la urmatoarele onomatopee formati verbe cu ajutorul sufixelor: dang!, baz!, miau!, mor!, buf!, fas!, pic! poc!.

*Indicati cate un verb neologic derivat cu sufixele iza si ifica, legate de urmatoarele stiinte: chimie, biologie, fizica, geografie.

PROIECT DIDACTIC

PROFESOR: Tudor Madalina-Maria (Pavoni)

CLASA: a V-a B

UNITATEA DE INVATAMANT: Scoala Mircea-Voda, Calarasi

DISCIPLINA: Limba si literatura romana

UNITATEA: NARATIUNEA

DATA: 12 noiembrie 2010;

SUBIECTUL: Caprioara, de Emil Garleanu

TIPUL LECIEI: Insusire de noi cunostinte

Competente generale:

1.receptarea mesajului oral in diferite situatii de comunicare;

2. utilizarea corecta a limbii romane in producerea de mesaje orale in situatii 3. receptarea mesajului scris , din texte literare si nonliterare, in scopuri diverse;

4.utilizarea corecta si adecvata a limbii romane in producerea de mesaje scrise, in diferite mesaje de realizare, cu scopuri divesre.

Competente specifice:

1.2. identificarea secventelor de naratiune dintr-un mesaj oral;

2.1. inlantuirea clara a ideilor intr-un mesaj oral;

3.1.identificarea ideilor principale dupa citirea globala a unui text;

3.2. recunoasteerea modurilor de expunere utilizate intr-un text narativ.

3.3. identificarea expresiilor si a cuvintelor noi intr-un text literar sau nonliterar.

Obiective operationale:

sa identifice momentele subiectului;

sa sa alcatuiasca enuntiru cu sensurile unor cuvinte date;

sa aleaga varianta corecta de raspuns a itemilor pe baza continutului textului;

sa ordoneze ideile si reconstituie planul simplu de iedi;

sa rescrie sub forma de titluri iedile principale;

sa caracterizeze unul din personajele naratiunii;

saidentifice figurile de stil invatate.

Bibliografie :

Limba romana, manual pentru clasa a V-a, ed . Humanitas Educational

Limba si literatura romana pentru clasa a V-a, manual in conformitate cu noua programa, ed. Art , 2010

Bibliografie metodico-didactica:

C. Iordanescu Limba romana- ed. Carminis

H. Soare Limba si literatura romana-cls.V-VIII- Indrumator pentru manualele alternative, ed. Carminis

Corneliu Craciun, Metodica predarii limbii si literaturii in gimnaziu si liceu, ed. Emi-Deva, 2004.

Ion Toma/Ioana Dinca- Limba romana-Stilistica si compozitie (compendiu/antologie/exercitii) pentru elevii de gimnaziu, liceu, profesori si specialisti, ed. Niculescu, Buc., 1998

A. Pamfil- Limba si literature romana in gimnaziu. Structuri didcatice deschise. Ed. Paralela 45, Pitesti, 2003

Dictionare: Dictionarul explicativ al limbii romane (DEX).

Programe: Programa de limba si literature romana pentru clasele V-VIII

Strategii didactice:

d) Metode si procedee: conversatia, explictia, expunerea, metoda cadranelor.

e) Forme de organizare: frontal, pe perechi;

f) Mijloace de invatamant: fise delucru, planes, markere, manualul, text-suport, fise de sistematizare.

Scenriu didactic

Secventele lectieiContinuturi Forme de organizareResurse materiale Rsurse proceduraleEvaluare

Moment organizatoricSe noteaza absentii

Se asigura cele necesare desfasurarii lectieiPlanes

Markere

Manuale

Culegeri

Fise

Planse

Actualizarea cunostintelor ancora

Se actualizeaza cunostintele anterioare despre naratiune,narrator, tema operei.

Se verifica tema pentru acasafrontal.Conversatia

Problemati

zarea

Explicatia

Elevii vor da citire fiselor de lectura realizate ca tema.

Se observa si evalueaza modul in care elevii au abordat subiectul dat drept sarcina de lucru pentru acasa.

Captarea atentiei

Li se prezinta pe flip-chard momentele subiectulu, aducandu-se explicatii in privinta celor ce se vor urmari in lectie.flip-chartul.

Desfasurarea lectiei

Profesorul imparte elevilor fise cu sarcini de lucru si explica itemii;

Se acorda un timp de lucru.Pe grupe(5)

Pe perechi Fisele de lucruConversatia

Explicatia

Invatarea prin decoperire

Elevii vor rezolva exercitiile de pe fisele de lucru

-achizitia informatiei;

voi urmari ca obiectiv aplicarea de catre elevi a notiunilor invatate

cu privire la naratiune;

aplicarea notiunilor de teorie literara;

voi aprecia originalitatea punctelor de vedere;

voi aprecia capacitatea de exprimare orala a opiniei, sustinerea acesteia prin argumente, creativitatea, trairea afectvia, autocomunicarea.

expresivitatea, detectarea valorilor, formarea atitudinii proprii.

Obtinerea performanteiEtapa constatarilor

Discutarea raspunsurilor date

Interpretarea mesajului textului prin adresarea de intrebari (textuale/transtextuale).explicatia

Asigurarea retentiei si a transferuluiProfesorul comunica tema pentru acasa.Individual.

.Comparati atitudinea prepelitei din lectura lui Bratescu-Voinesti cu cea a caprioarei din textul studiat.

Fisa nr. 1Structura textului narativ. Situatia initiala.

1. Ce atmosfera sugereaza primele randuri ale textului? Selectati cuvintele care creeaza aceasta atmosfera.

2. Cum apar in acest cadru caprioara si iedul? Gasiti formulari din text care exprima legatura dintre cele doua animale. ( specificati care sunt figurile de stil intalnite in descrierea lor).

3. Identificati cuvintele care indica locul, timpul si personajele.

4. Gasiti cate un sinonim pentru cuvintele din partea initiala a povestirii:dezmierdat, matasoasa, catifelat.Explica cum sau format ultimele derivate.

5. Gasiti cate un antonim pentru cuvintele din partea initiala a povestirii:subtire, jos, inchisi.

6. Alegeti varianta potirivta si barati pe cea falsa:

Situatia initiala sugereaza o atmosfera :

a) plina de duiosie di dragoste;

b) linistita;

c) ocrotitoare;

d) amenintata de pericole.

Fisa nr. 2 Structura textului narativ. Cauza actiunii.

1. Reciteste al doilea alineat al textului. Arata ce modifica situatia initiala.

2. Incercuieste, in alineatul mentionat, cuvintele care indica schimbarea situatiei initiale.

3. Discutati si completati tabelul de mai jos pe baza aceluiasi fragment, care constituie cuza actiunii:

Trasaturi fizice si morale ale caprioareiTrasaturi fizice si morale ale iedului

4. Alegeti varianta potirivta si barati pe cea falsa:

5. Identifica figurile de stil invatate pe baza tabelului.

In inima caprioarei incolteste un simtamant staruitor de mila pentru ca:

a) trebuia sa se desparta de puiul ei;

b) puiul era inca mic si neajutorat;

c) puiul n-o mai asculta;

d) venise de mult vremea intercatului;

6. Vremea intarcatului venise de multsemnifica:

a) mama amanase momentul despartirii de pui;

b) puiul trebuia sa-si poarte singur de grija;

c) despartirea nu mai putea fi evitata;

d) venise vremea sa traiasca cu celelalte capre.

Fisa nr. 3. Structura textului narativ. .Desfasurarea actiunii.

1.Ordoneaza intamplarile din povestire,, amestecate in enunturile de mai jos:

Venind vremea intarcatului, caprioara trebuie sa se desparta de puiul ei.

Caprioara se imbarbateaza si porneste cu iedul spre piscurile muntilor.

Caprioara isi dezmiarda iedul cu dragoste.

Caprioara se stinge vazandu-si iedul salvat.

Caprioara se jertfeste pentru a-si salva puiul.

Cand ajung intr-un luminis, apare lupul.

Caprioara si puiul paatrund in padurea intunecata.

2.Subliniaza verbele din fragmentul Caprioara isi azvarleca niste lugere, aratand ce sugereaza.

3.Aratati ce sugereaza repetitia din fragmentele: acolo, sus, e pazit.,acolo l-ar fi stiut, trece di poiana in poiana) .

4.Povesteste pe scurt acest fragment care contituie desfasurarea actiunii.

5.Identificati comparatiile in aceasta parte a textului.

6. Alegeti varianta potirivta si barati pe cea falsa:

Caprioara se imbarbateaza.si porneste spre tancurile de stanca penru ca:

a) vrea sa-l lase ratacit, facand despartirea mai usoara;

b) se hotaraste sa se desparta de el, fiindca asa era legea firii;

c) puiul trebuia sa urce singur;

d) pe stancile greu accesibile, ideul ar fi fost ferit atata de dusamnia lupului cat si de iscusinta vantaorului.

Fisa nr. 4. Structura textului narativ. Situatia dificila.

Alegeti varianta potirivta si barati pe cea falsa:

1. Caprioara da un zbieret adanc, sfasietor si dintr-un salt, cade in mijlocul luminisului semifica:

a)vrea sa-l avertizeze pe ied asupra primejdiei;

b)cade rapusa de oboseala;

c)isi ia ramas bun de la ied zambind sfasietor cu inima plina de durere;

e) se ofera ca prada ca sa-l salveze pe ied.

2.Alcatuiti enunturi cu sensurile verbului a cadea:

a pica (un obiect);

a se apropia ( despre iarna, seara)

a curge repede ( despre ape de munte)

a se desprinde ( frunze, fulgi)

a se surpa ( zid, perete)

a se imbolnavi

a pieri ( in lupta)

a nu reusi ( la examn)

a-si inceta existenta ( guverne)

a ajunge la o intelegere

2. Gaseste un sinonim pentru: zbieret, salt, prada.Cum s-a format primul derivat?

3. Explica alegerea mamei in aceata parte a textului.

4. Gaseste un proverb care s-ar potrivi perfect ideii subliniate de mesajul textului.

4. Gsiti cateva expresii care sa contina cuvantul inima.

Fisa nr. 5. Structura textului narativ. Situatia finala.

1. Alegeti varianta potirivta si barati pe cea falsa:

prabusita in sange, la pamant, sub coltii fiarei, caprioara ramane cu capul intors spre iedul eisugereaza

a) ea vrea sa-l mai vada pentru ultima data;

b) nu se poate linisti pana nu-l vede plecand;c) nu se mai putea misca;d) inima ei de mama vrea sa-l vada salvat.2. numai cand aceasta se topeste in adancul padurii, caprioara simte durerea, iar ochii i se tulbura de apa mortii; sugereaza:

a) linistita ca si-a vazut puiul salvat, caprioara moare;

b) ea are puterea sa lupte cu moratea pana isi vede puiul scapat de pericol;c) caprioara este sfasiata de lup;d) caprioara nu mai vede limpede;3.Padure deschide un nou drum pentru ied:

a) drumul vietii;

b) drumul spre munti;c) drumul ocolit;d) drumul printre primejdii.3. Spuneti-va parerea! Alegeti variantele potrivite si argumentati in cateva randuri sentimentele cititorului:

a) durere c) regret e) nepasare

b) emotie d) admiratie f) intelegere4.Caracterizati in cateva randuri caprioara. Selectati in acest sens figuri de stil adecvate.

4. Completati dupa model:

Bolti de frunze- frunzele copacilor ca niste bolti;

Hrube adanci de verdeata-

Inima intunecata a padurii-

PROIECT DIDACTIC

PROFESOR: Tudor Madalina-Maria (Pavoni)

CLASA: a VII-a B

UNITATEA DE INVATAMANT: Scoala Mircea-Voda, Calarasi

DISCIPLINA: Limba si literatura romana

UNITATEA: NUVELA

DATA: 12 noiembrie 2010;

SUBIECTUL: Doua loturi- I.L. Caragiale.( Metamorfozele personajului)

TIPUL LECIEI: Lectie mixta

Competente generale:

1.receptarea mesajului oral in diferite situatii de comunicare;

2. utilizarea corecta a limbii romane in producerea de mesaje orale in situatii 3. receptarea mesajului scris , din texte literare si nonliterare, in scopuri diverse;

4.utilizarea corecta si adecvata a limbii romane in producerea de mesaje scrise, in diferite mesaje de realizare, cu scopuri divesre.

Competente specifice:

1.1.intelegerea semnificatiei generale a unui mesaj oral;

1.4.sesizarea abaterilor de la normele limbii literare intr-un mesaj ascultat;

2.4. adaptarea vorbirii la situatiile speciale sau neprevazute de dialog sau monolog;

2.5. cooperarea in interactiunile de grup.

3.2.recunoasterea modalitatilor specifice de organizare a textului epic;

4.1. exprimarea, in scris, a propriilor opinii si atitudini;

4.3. organizarea secventelor textuale in functie de o cerinta specifica;

4.5.folosirea modalitatilor variate pentru realizarea expresivitatii textului.

Obiective operationale:

-sa precizeze ordinea secventelor din textul studiat;

-sa identifice marcile oralitatii din anumite enunturi orale sau scrise;

- sa povesteasca dupa planul de idei;

-sa identifice neologismele sau termenii rostiti gresit;

-sa-si exprime opinia personala cu privire la personajele nuvelei;

-sa argumenteze opinii, atitudini ale unor personaje.

-sa explice simbolistica unor nume sau locuri;

-sa fixeze figura si rolul lui Lefter in nuvela;

-sa utilizeze corect pasaje din nuvela, importante pentru caracterizarea lui Lefter.

Bibliografie :

Limba romana, manual pentru clasa a VII-a, ed . Corint

Indrumator pentru toate manualele alternative- Sa dezlegam tainele textelor literara-clasa a VII-a- Ed. Craminis.

Jean Chevalier, Alain Gheerbrant- Dictionar de simboluri, vol.1.

A. Pamfil- Limba si literatura romana in gimnaziu. Structuri didcatice deschise. Ed. Paralela 45, Pitesti, 2003

Dictionare: Dictionarul explicativ al limbii romane (DEX).

Programe: Programa de limba si literatura romana pentru clasele V-VIII

Strategii didactice:

g) Metode si procedee: conversatia, explictia, expunerea, metoda cadranelor.

h) Forme de organizare: frontal, pe perechi;

i) Mijloace de invatamant: fise delucru, planes, markere, manualul, text-suport, fise de sistematizare.

Scenariul didactic

Secventele lectieiContinuturi Forme de organizareResurse materiale Rsurse proceduraleEvaluare

Moment organizatoricSe noteaza absentii

Se asigura cele necesare desfasurarii lectieiPlanes

Markere

Manuale

Culegeri

Fise

Planse

Captarea atentiei

Se asculta si verifica tema.Profesoara adreseaza intrebari si ii conduce pe elevi la titlul lectiei.

Se va porni de la identificarea personajelorfrontal.Conversatia

Problemati

zarea

Explicatia

Elevii vor da citire temei.

Se observa si evalueaza modul in care elevii au abordat subiectul dat drept sarcina de lucru pentru acasa.

Enuntarea temei si a obiectivelor

Profesoara anunta titul lectiei care este notat pe tabla, enumerand structura si obiectivele acestei lectii.Elevii noteaza, fiind atenti la explicatiile profesoarei.manualul.

Dirijarea invatarii

Se face rezumatul nuvelei pe baza iedilor pricipale avute ca tema.

Se va opri la enuntarea personajelor si surprinderea catorva trasaturiSe acorda o mai mare importanta personajului principal..Activitate frontala

Planul simplu de ideiConversatia

Explicatia

Invatarea prin decoperire

Asigurarea feed-back-uluiSe dramatizeaza 2 secvnte (dialogul cu consoarta si tigancile).Activitate frontalaRecuzita

Dramatiza

rea

Dialogul

Aprecieri verbale din partea elevilor si din partea profesorului

Evaluarea formatiSe imparte clasa in 5 grupe. Acestia isi vor desemna un leader care va citi raspunsurile date la exercitii.Dupa efectuarea cerintelor de pe fisa, liderii vor citi notatiile, fiind corectati de membrii celorlalte grupe.Grupele se corecteaza reciproc.Activitate pe echipe, frontala.convesratiaAprecieri verbale din partea elevilor si din partea profesorului.

Asigurarea retentiei si a transferuluiLi se anunta tema copiilor precum si notele sau, eventual aprecierile verbale, pentru fiecare elev care a participat activ la desfasurarea lectiei.Activitate frontalaManualul, culegereaAprecieri finale

Fisa nr. 1.

1. Precizati care au fost personajele participante la actiune. Clasificati-le in functie de participarea la evenimentele relatate.

2. Care sunt momentele subiectului din care fac parte secventele dramatizate.3. Preciazti unde are loc acttiunea relatata.Mentionati si alte locuri unde se desfasoara actiunea nuvelei, explicand simbolistica locurilor.4. Precizti omonimele cuvintelor: poarta, lot, sare, broasca, reclama.5. Extrageti din text cate trei termeni de jargon, expresii populare si neologisme.6. Notati care este semnificatia repetiei: :Unde-s farfuriile? Voi sa vaz farfuriile! Adu farfuriile!; cand am chef, sparg; sparg, cucoana [] sparg, ma-ntelegi, sparg al dracului7. Indicati valoarea morfologica a cuvintelor subliniate:-In jacheta mea a cenuise de vara

- Care jacheta? Intreaba ea aiurita, ca de pe alta lume.

- A cenusie

- [ ] Adu farfuriil! Porunceste strasnic d. Lefter.

Precizati alte valori ale cuvintelor mentionate.

8. Descoperiti doua forme verbale de imperativ; explicati valoarea lor stilistica.

9. Ce fel de personaje sunt chivutele .? Pe baza dramatizarii si altor secvente din manual, mentionati cateva trasaturi . Care sunt figurile de stil utilizate de autor in sublinierea trasaturilor? Dar modul de expunere?

10. Care sunt starile lui Lefter in dialogul acestuia cu consoarta, tigancile, seful. Ce tip de conflict intalnim aici?

11. Ce aspect inedit dezvaluie prima replica a lui Lefter. Ce gest inregistreaza naratorul dupa replica acestuia, care are semnificatie speciala si in fixarea atitudinii lui Lefter in respectarea situatiei de comunicare.

12. Ce sugereaza numele personajului? ( urmareste fisa de caracterizare)