PROIECTUL MYNNOVA POLITICI ȘI RECOMANDĂRI · 2018-11-28 · Proiectul a fost finanțat prin programul Erasmus +, în baza acordului de grant nr. 2016-2-RO01-KA205-024839. Acest

RESEARCH CENTER FOR LAW ANDINFORMATION TECHNOLOGIES

1/43

PROIECTUL MYNNOVA

POLITICI ȘI RECOMANDĂRI



2/43

Acest document a fost publicat de Consorțiul MYNNOVA, format din cinci organizații: Junior Achievement România, Law and Internet Foundation Bulgaria, Celje Mladinski Center Slovenia, priME Academy Germania și Universitatea din Nicosia, Cipru. Proiectul MYNNOVA (Platformă de mentorat pentru tinerii inovatori sociali) s-a desfășurat în perioada decembrie 2016 – septembrie 2018, sub egida programului Erasmus +, susținut de Comisia Europeană în temeiul acțiunii-cheie 2: „Cooperare pentru inovare și schimb de bune practici. Acțiune: Parteneriate strategice în domeniul tineretului“. Proiectul a fost finanțat prin programul Erasmus +, în baza acordului de grant nr. 2016-2-RO01-KA205-024839. Acest document reflectă doar punctul de vedere al autorilor, iar Comisia Europeană nu poate fi făcută responsabilă pentru utilizarea informațiilor conținute. Reproducerea textului este autorizată cu condiția menționării sursei. Copyright © 2018 Consorțiul MYNNOVA, reprezentat de Coordonator – Junior Achievement România, Str. Lisabona 8, București, RO

https://www.jaromania.org/


http://www.netlaw.bg/en

http://www.mc-celje.si/en/

https://www.unic.ac.cy/



3/43

CUPRINS CODURI ȘI ABREVIERI ............................................................................................................................. 4

REZUMAT ................................................................................................................................................ 5

INTRODUCERE ........................................................................................................................................ 6

CAPITOLUL I – IMPORTANȚA ANTREPRENORIATULUI SOCIAL ÎN PROCESUL DE INOVARE SOCIALĂ…………………………………………………………………………………………………………………………………7 CAPITOLUL II – STATUTUL ANTREPRENORIATULUI SOCIAL ÎN EUROPA ȘI ÎN CELE CINCI ȚĂRI PARTENERE: BULGARIA, CIPRU, GERMANIA, ROMÂNIA ȘI SLOVENIA ……………………………………11 RAPOARTELE ȚĂRILOR……………………………………………………………………………………………................12 BULGARIA …………………………………………………………………………………………………………………………….12 CIPRU ……………………………………………………………………………………………………………………………………13 GERMANIA ……………………………………………………………………………………………………………………………13 ROMÂNIA………………………………………………………………………………………………………………………………13 SLOVENIA………………………………………………………………………………………………………………………………15 CAPITOLUL III – POLITICI NAȚIONALE ȘI EUROPENE…………………………..………..…………………………16 RAPOARTELE ȚĂRILOR………………….…………………………………………………………………………................16 BULGARIA ………………………………………………………………………………………………………………………………16 CIPRU …………………………………………………………………………………………………………………………………….17 GERMANIA …………………………………………………………………………………………………………………………….18 ROMÂNIA……………………………………………………………………………………………………………………………….19 SLOVENIA……………………………………………………………………………………………………………………………….20 UNIUNEA EUROPEANĂ……………………………………………………………………………………………………………21 CAPITOLUL IV – MODELE DE BUNĂ PRACTICĂ…………………………………………………………………………23 RAPOARTELE ȚĂRILOR…………………………………………………………………………………………………............23 BULGARIA ………………………………………………………………………………………………………………………………23 CIPRU …………………………………………………………………………………………………………………………………….25 GERMANIA …………………………………………………………………………………………………………………………….27 ROMÂNIA……………………………………………………………………………………………………………………………….28 SLOVENIA……………………………………………………………………………………………………………………………….30 PROIECTUL MYNNOVA……………………………………………………………………………………………………………31 CAPITOLUL V – CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI……………………………………………………………..............36 RECOMANDĂRILE ȚĂRILOR……………………………………………………………………………………………….......36 BULGARIA ………………………………………………………………………………………………………………………………36 CIPRU …………………………………………………………………………………………………………………………………….37 GERMANIA …………………………………………………………………………………………………………………………….38 ROMÂNIA……………………………………………………………………………………………………………………………….39 SLOVENIA……………………………………………………………………………………………………………………………….40 RESURSE BIBLIOGRAFICE...................................………………………………………………………………………41



4/43

CODURI ȘI ABREVIERI

CODURILE ȚĂRILOR

BG Bulgaria

CY Cipru

DE Germania

RO România

Sl Slovenia

ABREVIERI ȘI ACRONIME MYNNOVA ......................................................... Platformă de mentorat pentru tinerii inovatori sociali CE .................................................................... Comisia Europeană UE....................................................................... Uniunea Europeană CESE………………………………………………………………. Comitetul Economic și Social European ONG………………………………………………………………… Organizație non-guvernamentală OCDE………………………………………………………………Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică AS........................................................................ Antreprenoriat social IMM..................................................................... Întreprinderi mici și mijlocii



5/43

REZUMAT Pentru a asigura o platformă educațională inovatoare și sustenabilă, care să fie în concordanță cu evoluția sistemului educațional și a standardelor de mentorat existente, consorțiul MYNNOVA a derulat o amplă analiză a practicilor folosite în domeniul antreprenoriatului social actual. Documentul rezultat conține o serie de informații și date privind statutul antreprenoriatului social și al inovării sociale în cele cinci țări partenere și în Europa, exemple de bună practică și o selecție a celor mai relevante politici naționale și europene, dar și câteva recomandări făcute pe baza evoluțiilor actuale din domeniu. „Proiectul MYNNOVA – Politici și recomandări“ oferă concluzii esențiale în contextul actualelor dezbateri pe tema provocărilor societale tot mai presante și creării în Europa a unui climat favorabil inovării sociale. Platformele și serviciile de mentorat sunt instrumente care au ca scop sprijinirea viitorilor inovatori și antreprenori sociali în așa fel încât aceștia să își poată dezvolta ideile într-un mod sustenabil și pe termen lung. Recomandările prezentate reflectă învățămintele dobândite ca urmare a implementării proiectului MYNNOVA și a creării platformei online de mentorat euromentor.eu. Recomandările din final au ca scop evidențierea modelelor de bună practică și a dovezilor care pot duce la apariția unor politici naționale și europene care să mai elimine din opreliști și să vină în sprijinul inovatorilor și antreprenorilor sociali. Parteneriatul MYNNOVA, format pe baza cooperării a cinci organizații din domenii și țări diferite – România, Bulgaria, Slovenia, Germania și Cipru –, a evidențiat câteva aspecte care au nevoie de o atenție sporită:

• Înmulțirea campaniilor de promovare, susținere și îmbunătățire a politicilor de inovație socială și antreprenoriat social;

• Sporirea capacității de implementare a programelor educaționale, de formare și asistență în domeniu;

• Facilitarea accesului tinerilor la programe educaționale și sprijinirea lor pe tot parcursul desfășurării acestora;

• Facilitarea conexiunii dintre mentorii din diferite domenii și tinerii care urmează să își deschidă o afacere sau să înceapă o carieră;

• Extinderea schimburilor de experiență internaționale în domeniul antreprenoriatului social și al inovației sociale;

• Consolidarea sectorului antreprenoriatului social la nivel național, regional și internațional;

• Consolidarea și dezvoltarea sectorului întreprinderilor familiale, în vederea implicării următoarelor generații în viața comunităților din care fac parte.



6/43

INTRODUCERE În efortul comun de a dezvolta o platformă de mentorat online multilingvă, adresată tinerilor care aspiră să inițieze, să planifice și să realizeze inovații sociale menite să abordeze provocările actuale la nivel național și european, Consorțiul MYNNOVA a reunit cinci organizații din cinci țări ale Uniunii Europene: Junior Achievement România, Law and Internet Foundation Bulgaria, Celje Mladinski Center Slovenia, priME Academy Germania și Universiatea din Nicosia, Cipru. Proiectul MYNNOVA s-a desfășurat în perioada decembrie 2016 – septembrie 2018, sub egida programului Erasmus +, susținut de Comisia Europeană în temeiul acțiunii-cheie 2: „Cooperare pentru inovare și schimb de bune practici. Acțiune: Parteneriate strategice în domeniul tineretului“. Platforma MYNNOVA – euromentor.eu – oferă sprijin și mentorat tinerilor care își doresc să dezvolte întreprinderi sociale care să răspundă celor mai importante nevoi sociale din cele cinci țări partenere și din Europa, cum ar fi schimbările climatice și combaterea sărăciei, excluziunii sociale și a șomajului. (Obiectivele strategiei Europa 2020) În conformitate cu prioritățile programului Erasmus + al Comisiei Europene, proiectul MYNNOVA s-a aliniat îndelungatelor demersuri politice desfășurate la nivelul celor cinci țări și al UE, menite să asigure o colaborare fructuoasă pentru susținerea economiei sociale, întreprinderilor sociale și antreprenorilor sociali. Potrivit Raportului Comitetului Economic și Social European (CESE) privind Economia Socială în Uniunea Europeană (UE) (2012) și Inițiativa pentru Afaceri Sociale a Comisiei Europene (CE) (2014), economia socială din Europa ultimilor 10 ani a cunoscut o dezvoltare dinamică, în ciuda perioadelor de criză economică și recesiune. În timp ce țări precum Franța, Spania, Belgia, Grecia, Irlanda și Portugalia pot fi considerate deschizătoare de drumuri în domeniul economiei sociale, în unele state din Europa Centrală, acest concept abia apărut nu este pe deplin cunoscut, iar politicile și reglementările în domeniu sunt limitate. În ciuda interesului crescând și a numeroaselor exemple pozitive de întreprinderi și inițiative sociale inovatoare, organizațiile implicate în proiectul MYNNOVA au concluzionat că antreprenoriatul social din cele cinci țări partenere și din Europa trebuie să continue să se dezvolte, necesitând și mai mult sprijin, atât din partea sectorului public, cât și a celui și privat. Următoarea analiză detaliază punctele slabe ale sectorului antreprenoriatului social actual și prezintă măsurile care ar putea fi luate pentru îndreptarea acestora. „Politici și recomandări“ prezintă o imagine de ansamblu a antreprenoriatului social și a semnificației acestuia, precum și o evaluare practicilor sociale din țările partenere. Argumentările din încheiere se bazează pe observarea modelelor de bună practică din domeniu.


http://www.netlaw.bg/en



https://www.unic.ac.cy/



7/43

CAPITOLUL I – IMPORTANȚA ANTREPRENORIATULUI SOCIAL ÎN PROCESUL DE INOVARE SOCIALĂ În ultimul deceniu, a devenit din ce în ce mai clar faptul că, pentru a putea aborda multiplele provocări care afectează societatea modernă (sărăcie, îmbătrânirea populației, integrarea persoanelor vulnerabile, schimbările climatice, nevoia de siguranță sau accesul la resurse), trebuie să acționăm într-o manieră colaborativă și să găsim soluții inovatoare. Site-ul Comisiei Europene caracterizează inovațiile sociale ca fiind „idei noi, care vin în întâmpinarea nevoilor societății, creează relații sociale și noi colaborări. Inovațiile pot fi produse, servicii sau modele care răspund unor nevoi rămase neacoperite“. De asemenea, OCDE precizează că „inovarea socială caută răspunsuri la problemele sociale prin identificarea și implementarea unor servicii noi – care să îmbunătățească viețile oamenilor și ale comunităților –, unor noi metode de integrare a forței de muncă, noi competențe, noi profesii și noi forme de participare civică, toate acestea fiind elemente care contribuie la îmbunătățirea accesului indivizilor pe piața muncii“. (Raportul „Promovarea inovației în vederea abordării provocărilor societale“, 2011) Ținând cont de faptul că noțiunea de inovare socială cuprinde antreprenoriatul social, întreprinderile sociale și activitatea antreprenorilor sociali sau civici (Framing a Theory of Social Entrepreneurship: Building on Two Schools of Practice and Thought, Dees, Anderson, 2006), consorțiul MYNNOVA a decis să promoveze acest concept în rândul tinerilor și să le ofere acces la cunoștințe, instrumente și oportunități de angajare și dezvoltare în domeniu.

▪ ANTREPRENORIATUL SOCIAL Antreprenoriatul social continuă să rămână un domeniu cu potenţial neexplorat, atât la nivelul societății, cât și la nivel educațional și economic. În lume există mai multe definiții ale antreprenoriatului social, iar formele organizaționale adoptate de întreprinderile sociale sunt diferite de la o țară la alta. Conceptul este utilizat pe scară largă în literatura de specialitate și de către factorii de decizie politică pentru a descrie un nou mod de a face afaceri. Mai mult, conform raportului UE Social Enterprises and their Eco-systems: Developments in Europe (2016), „se observă tendința de a combina două abordări principale care se referă la fenomene distincte. Prima abordare urmărește să clarifice caracteristicile cheie pe care întreprinderile sociale – privite ca forme antreprenoriale noi – ar trebui să le întrunească. Ce de-a doua abordare – deseori numită «antreprenoriat social» – descrie o dinamică antreprenorială mai amplă, orientată către inovația socială și impactul social“. Antreprenoriatul social este o activitate care urmează anumite principii de business și are ca scop crearea, organizarea și dezvoltarea unei afaceri în vederea rezolvării unei probleme sociale. Întreprinderile sociale nu se bazează pe dividende sau profit, ci combină dinamismul afacerilor tradiționale cu simțul solidarității și al responsabilității sociale. Întreprinderile sociale pot împrumuta caracteristici atât de la organizațiile cu scop lucrativ, cât și de la cele non-profit.



8/43

Termenul de antreprenoriat social nu se referă doar la forma de organizare a unei afaceri, ci la toate modalitățile de a crea impact social prin aplicarea principiilor de business. Antreprenoriatul social contrazice ideea tradițională de a face afaceri doar din motive de profit, iar întreprinderile sociale se dezvoltă în întreaga lume, chiar dacă, în termeni statistici, sunt încă o formă de afaceri de nișă. Antreprenoriatul social „joacă un rol important în abordarea problemelor sociale, economice și de mediu, stimulând în același timp creșterea incluzivă, prosperitatea comună și incluziunea socială. În plus, contribuie la crearea de locuri de muncă, în special la nivel local, precum și la participarea democratică și îmbunătățirea serviciilor de asistență socială“. (OCDE 2018, Social Entrepreneurship in Europe)

▪ ÎNTREPRINDERILE SOCIALE Întreprinderile sociale diferă de afacerile tradiționale prin beneficiile pe care le aduc comunității:

• Întreprinderile sociale sunt mai predispuse să inoveze și să experimenteze decât modelele de

afaceri tradiționale, deoarece majoritatea dintre ele sunt concepute pentru a furniza acele

servicii sociale pe care sectorul public și cel privat sunt incapabile sau evită să le ofere;

• Întreprinderile sociale se adresează persoanelor excluse din punct de vedere social, oferindu-

le oportunități de voluntariat, formare profesională și angajare;

• În general, întreprinderile sociale sunt înființate cu scopul de a reține și a reinvesti profiturile în

economia locală.

Obiectivul principal al afacerilor sociale nu este profitul și acestea nu plătesc dividende acționarilor săi. În schimb, urmăresc rezolvarea problemelor sociale prin oferirea unor produse și servicii la prețuri accesibile sau prin acordarea persoanelor defavorizate sau marginalizate a unor părți din afacere și, prin urmare, a unor cote din profit. O afacere socială rambursează numai investiția inițială și își reinvestește profiturile obținute în inovații sau dezvoltare în vederea atingerii obiectivelor sociale. Deși desfășoară activități de pionierat, întreprinderile sociale se conduc într-un mod cât se poate de tradițional. Angajații sunt profesioniști și sunt plătiți în funcție de salariile existente pe piață. Acest tip de întreprindere poate sau nu să obțină profit, dar, ca orice altă afacere, pentru a supraviețui, trebuie să evite pierderile. Prin definiție, companiile sociale sunt afaceri sustenabile – atât în ceea ce privește impactul direct asupra mediului și a lanțului valoric, cât și independența financiară. Principala diferență dintre întreprinderile sociale și asociațiile de caritate sau filantropice este că, odată ce investiția inițială este rambursată, afacerea socială își propune să se auto-susțină din punct de vedere financiar, fapt care îi conferă independența și siguranța necesare pentru a-și concentra toate eforturile asupra îmbunătățirii pe termen lung a vieții persoanelor dezavantajate. Realizarea unei analize comparative între ţări este dificilă, însă „filonul comun” al tuturor cercetărilor este că antreprenoriatul social nu are la bază obţinerea profitului. Deși, la nivel global, numărul întreprinderilor sociale este în creștere, în termeni statistici, acestea sunt încă o formă de afaceri de nișă.



9/43

Întreprinderile de economie socială contribuie la ocuparea forței de muncă, coeziune socială, dezvoltare regională și rurală, protecția mediului, protecția consumatorului, dezvoltarea agriculturii în țările terțe și a politicilor de securitate socială. (UE, 2018)

▪ ANTREPRENORII SOCIALI Există mai multe definiții ale antreprenorului social, formulate de diferite organizații și de Comisia Europeană: „Un antreprenor social este o persoană care identifică o problemă socială și folosește principiile antreprenoriale pentru a crea, organiza și gestiona o afacere cu scopul de a produce schimbări sociale.“ (P2P Foundation) „Antreprenorii sociali sunt persoane care găsesc soluții inovatoare pentru cele mai presante probleme ale societății. Ei sunt ambițioși și perseverenți, abordează probleme sociale majore și au idei care pot produce schimbări pe scară largă. Propunerile lor se bazează pe principii etice, sunt clare, ușor de înțeles și favorizează implicarea unui număr cât mai mare de cetățeni dispuși să le exploateze și să le pună în practică. Cei mai buni antreprenori sociali sunt agenți de schimbare, capabili să atragă o multitudine de factori de decizie locali, și reprezintă adevărate modele, care le demonstrează celor din jur că dacă o idee este folosită în direcția corectă, orice este posibil. Dacă un om de afaceri creează noi industrii, un antreprenor social dezvoltă soluții inovatoare pentru problemele sociale și apoi le implementează pe scară largă.” (Ashoka – Innovators for the Public) „Antreprenorii sociali sunt mai puțin conformiști și categoric mai «universaliști» (cu valori care depășesc propriile interese) decât antreprenorii obișnuiți.“ (Raportul SELUSI al Comisiei Europene, 2011) Antreprenorii sociali sunt agenți de schimbare deoarece:

• Au ca obiectiv susținerea intereselor sociale (nu doar a celor personale);

• Recunosc și urmăresc neîncetat oportunitățile care pot duce la îndeplinirea misiunilor stabilite;

• Se află într-un proces de inovare, adaptare și învățare continuu;

• Acționează fără a fi limitați de resursele aflate la dispoziție;

• Își asumă răspunderea pentru consecințele apărute și față de beneficiari. (Gregory Dees, 2001) Mai mult ca sigur, numărul antreprenorilor și al inovatorilor sociali din Europa va continua să crească. Forța motrice a transformărilor preconizate pentru Europa și cel mai important grup-țintă al proiectului MYNNOVA sunt tinerii antreprenori și inovatori sociali din țările partenere și din restul Europei. Aceștia împărtășesc dorința comună de a contribui la dezvoltarea inovațiilor sociale, dar sunt diferiți în ceea ce privește nivelul de motivare și pregătire în domeniu, ceea ce reflectă amploarea sprijinului de care au nevoie în activitățile lor antreprenoriale. Accesul la programe și platforme educaţionale în domeniul antreprenoriatului social îi poate încuraja pe tineri să îşi deschidă propriile companii, fapt care va conduce la rezolvarea problemelor sociale, la scăderea ratei şomajului și la combaterea inegalității. Pentru a obține rezultate pe termen lung și a afla cum funcţionează o afacere socială, tinerii trebuie să ia contact atât cu antreprenori sociali din țările lor, cât și din celelalte țări UE.



10/43

Platforma euromentor.eu îi ajută pe tineri să își lanseze propriile companii și să contribuie la dezvoltarea societății și la rezolvarea problemelor sociale. Euromentor.eu creează o bază de date comună, cu toate metodele existente, precum și cu viitoarele tendințe din domeniul întreprinderilor sociale și al inovațiilor sociale durabile. Cele cinci organizații partenere și-au unit cunoștințele în diferite domenii pentru a contribui la îndeplinirea unui țel comun – acela de a sprijini tânăra generație să aibă succes în viață (obiectiv care a făcut ca implementarea proiectul MYNNOVA să fie una cu atât mai importantă).



11/43

CAPITOLUL II – STATUTUL ANTREPRENORIATULUI SOCIAL ÎN EUROPA ȘI ÎN CELE CINCI ȚĂRI PARTENERE: BULGARIA, CIPRU, GERMANIA, ROMÂNIA ȘI SLOVENIA

O mare parte a economiei europene este axată pe obținerea de profituri destinate altor persoane decât investitorii sau proprietarii de afaceri. Cunoscut sub numele de „economie socială“, acest sector include o gamă largă de forme organizaționale (asociații non-profit, fundații, cooperative și întreprinderi sociale etc.). Potrivit datelor prezentate pe site-ul Comisiei Europene, „Growth/Social Economy“, „în Europa există 2 milioane de întreprinderi de economie socială, reprezentând 10% din totalul întreprinderilor din UE. Peste 11 milioane de persoane – aproximativ 6% din totalul angajaților din UE – lucrează în întreprinderi de economie socială. Afacerile sociale au forme juridice diferite și diverse sfere de activitate, de la agricultură și operațiuni bancare până la crearea de locuri de muncă și de ateliere protejate“. În plus, conform rezultatelor proiectului european SELUSI 2013, principalele domenii de activitate ale întreprinderilor sociale (75% din totalul eșantionului) sunt serviciile sociale (16,7%), ocuparea forței de muncă și formarea profesională (14,88%), mediul (14,52%), educația (14,52%) și dezvoltarea economică, socială și comunitară (14,34%). Raportul „Social Enterprises and their Eco-systems: Developments in Europe” (2016), bazat pe definiția organizațională a Comisiei, precizează că întreprinderile sociale sunt prezente în toate statele membre ale UE, indiferent de sistemele de protecție socială și de existența – sau nu – a unui sector non-profit bine dezvoltat, a unei tradiții cooperatiste sau a unei legislații specifice. În funcție de contextul juridic și de nevoile existente în fiecare țară, întreprinderile sociale respectă o serie de regulamente organizatorice, activează în domenii de interes diferite și au legături cu mai multe organisme publice. În cele cinci țări europene partenere în proiectul MYNNOVA putem regăsi contexte economice, juridice, educaționale, de asistență socială și antreprenoriat social oarecum diverse. În toate cele cinci țări, ONG-urile reprezintă cel mai activ motor al antreprenoriatului social. Acestea oferă cursuri de formare în domeniu pentru elevi și adulți și mențin atenția publicului asupra importanței întreprinderilor sociale pentru bunăstarea comunităților. Una dintre cele mai populare forme de educație în domeniul antreprenoriatului social în țările partenere sunt așa-numitele incubatoare antreprenoriale (RO, BG, CY și SI), în cadrul cărora viitorii antreprenori își prezintă ideile de afaceri colegilor și potențialilor investitori. Există și țări în care site-urile care promovează antreprenoriatul în rândul tinerilor câștigă din ce în ce mai multă popularitate. Un exemplu în acest sens este programul internațional al Junior Achievement Social Innovation Relay (SIR), o inițiativă globală care strânge laolaltă mentori cu experiență în afaceri și elevi de liceu, care colaborează pentru a rezolva probleme sociale reale, din comunitățile din care fac parte și nu numai. Opt țări din UE (inclusiv RO și BG) implementează SIR, într-un efort convergent de a încuraja tânăra generație să îmbrățișeze inovația socială și să obțină controlul asupra propriului viitor financiar. De asemenea, platforma internațională Social Impact Award, activă în 24 de țări (inclusiv în RO și SI), își propune să promoveze antreprenoriatul social în rândul tinerilor din întreaga lume. Competiția și

http://jayeapps.com/se360/language_selector.php

http://jayeapps.com/se360/language_selector.php

http://socialimpactaward.ro/



12/43

programul educațional SIA se adresează tinerilor care au idei de afaceri sociale și doresc să contribuie la schimbarea în bine a societății. RAPOARTELE ȚĂRILOR BULGARIA În Bulgaria, economia socială și antreprenoriatul social s-au bucurat de o promovare constantă în ultimii ani. Acest lucru se datorează potențialului pe care îl au întreprinderile sociale de a identifica soluții la problemelor societății, de a crea locuri de muncă durabile, de a favoriza angajabilitatea și integrarea socială și de a se mobiliza împotriva sărăciei și excluziunii sociale. Întreprinderile sociale diferă de afacerile tradiționale prin beneficiile pe care le aduc comunității: sunt mai predispuse să inoveze și să experimenteze decât modelele tradiționale de afaceri, deoarece sunt de obicei concepute pentru a furniza acele servicii sociale pe care sectorul public și cel privat sunt incapabile sau evită să le ofere; se adresează persoanelor excluse din punct de vedere social, oferindu-le oportunități de voluntariat, formare profesională și angajare; în general, întreprinderile sociale sunt înființate cu scopul de a reține și a reinvesti profiturile în economia locală. Cadrul juridic bulgar nu oferă o definiție unanim acceptată a antreprenoriatului social. Normele care reglementează statutul și activitățile întreprinzătorilor sociali nu sunt încă suficient de clare. În ciuda lipsei unei legislații concrete, în Bulgaria există totuși organizaţii care desfășoară activități de antreprenoriat social și se declară a fi întreprinderi sociale. Conceptul de economie socială națională și întreprinderea socială sunt definite după cum urmează: Întreprinderea socială poate fi o organizație cooperatistă, o afacere sau o organizație înregistrată în temeiul legislației naționale, a cărei activitate vizează efecte sociale și umanitare și care își reinvestește profiturile pentru cauze sociale, în favoarea comunității; Întreprinderea socială este un business cu obiective sociale importante, al cărui surplus financiar este reinvestit în aceeași întreprindere sau în comunitate; Antreprenorul social este o persoană care își mobilizează resursele și folosește oportunitățile apărute pentru a rezolva nevoile sociale existente, construind organizații puternice și durabile, înființate sub forma unei întreprinderi sociale; Antreprenoriatul social dezvoltă, finanțează și implementează soluții pentru cauzele sociale, culturale sau de mediu, în beneficiul exclusiv al comunității. În Bulgaria, principalele forme de antreprenoriat social acceptate de lege sunt următoarele: Organizațiile non-profit care pot desfășura în mod direct activități comerciale – acest tip de activitate economică le conferă ONG-urilor axate pe obiective sociale statutul de întreprinderi sociale; Organizațiile cooperatiste care angajează persoane cu dizabilități și alte tipuri de organizații care oferă servicii sociale sau bunuri persoanelor vulnerabile sau defavorizate (dezavantajate sau marginalizate). Întreprinderile sociale au capacitatea de a deveni parteneri de încredere ai autorităților, atât la nivel național, cât și la nivel local, putând ajuta la soluționarea nevoilor sociale presante. Pentru aceasta, dar și pentru crearea unui mediu economic cât mai propice dezvoltării antreprenoriatului social, este nevoie de noi modificări ale cadrului legislativ existent.



13/43

CIPRU Din 2013, economia socială și antreprenoriatul social au fost incluse oficial pe agenda Ministerului Economiei din Cipru. În plus, Ministerul Muncii și Asigurărilor Sociale s-a implicat în elaborarea unui program de finanțare dedicat întreprinderilor sociale nou înființate. Acest program are o importanță primordială în dezvoltarea sectorului, deoarece poate favoriza alocarea mijloacelor bănești necesare desfășurării activităților economice sociale și/sau ajuta la crearea întreprinderilor sociale prin intermediul unor finanțări inițiale sub formă de granturi. De asemenea, are capacitatea de a reglementa statutul întreprinderilor sociale și, în consecință, de a defini viitorul antreprenoriatului social din țară. Ciprul s-a implicat și în proiectul The Social Entrepreneurship Support Europe – SES UE, care a fost aprobat pentru finanțare în cadrul programului ERASMUS+. Acest proiect a debutat în 2014, a durat trei ani și a avut ca scop creșterea capacității de inserție profesională în contextul european prin modernizarea și dezvoltarea competențelor în domeniul antreprenoriatului social. De asemenea, în 2016, a fost creată Rețeaua cipriotă pentru antreprenoriat social, care urmărește să reunească antreprenorii interesați să colaboreze în domeniul proiectelor sociale. GERMANIA Antreprenorii sociali sunt considerați agenți de schimbare deoarece au o misiune, recunosc oportunitățile apărute, sunt inovatori, acționează în mod responsabil și fără a fi limitați de resursele pe care le au la dispoziție. În Germania, ecosistemul antreprenoriatului social oferă posibilitatea punerii în practică a unor inovații tehnice și sociale pentru îmbunătățirea sistemelor de sănătate și educație și a condițiilor de mediu. Trăsătura esențială a antreprenoriatului social este că încearcă să rezolve problemele sociale și ecologice. Prin urmare, bunăstarea comună este cel mai important obiectiv. Jumătate dintre întreprinderile sociale au un venit anual scăzut, de sub 0,25 miliarde de euro, și, prin urmare, sunt mai degrabă microîntreprinderi. Cu toate acestea, există și afaceri sociale cu un venit anual de peste 5 miliarde de euro. Numărul întreprinderilor sociale din Germania poate fi estimat prin împărțirea sectorului în mai multe diviziuni. În diviziunea bazată pe venit, există aproximativ 1.000-1.500 de întreprinderi sociale inovatoare puternice și aproximativ 40.000-70.000 de întreprinderi sociale non-inovative. În diviziunea non-venit există aproximativ 1.500-2.500 de întreprinderi sociale inovatoare. Cu toate acestea, în această diviziune nu există aproape nicio întreprindere socială non-inovativă. Majoritatea întreprinderilor sociale din Germania sunt active la nivel local și, conform unor analize, sunt organizații foarte tinere, cu o structură de tip hibrid a veniturilor obținute din fonduri publice și private. De asemenea, acțiunile de voluntariat sunt foarte răspândite în Germania. ROMÂNIA În România, economia socială include forme diverse de organizare și asociere, cum ar fi: cooperativele, societățile mutuale, asociațiile, fundațiile, ONG-urile etc.

https://www.ses-project.eu/en/



14/43

Sectorul economiei sociale a apărut din necesitatea de a găsi soluții noi și inovatoare pentru problemele sociale, economice sau de mediu ale comunităților și pentru a satisface nevoi care sunt fie ignorate, fie insuficient acoperite de sectorul public sau privat. Principalul obiectiv al economiei sociale, comparativ cu economia de piață, nu este obținerea de profit, ci îmbunătățirea condițiilor de viață prin oferirea de noi oportunități persoanelor dezavantajate sau care provin din categoriile vulnerabile. Economia socială promovează un tip de afacere – „întreprindere de economie socială“ sau „întreprindere socială“ – în care accentul nu se pune pe dimensiune sau pe domeniul de activitate, ci pe îndeplinirea unor valori comune, cum ar fi: prevalența actorilor sociali și a obiectivelor sociale asupra capitalului sau profitului; promovarea și aplicarea principiilor solidarității și responsabilității; corelarea intereselor personale cu interesul public; autonomia conducerii; aderarea voluntară la principiile stabilite, inovația socială etc. Întreprinderile sociale sunt considerate foarte importante în susținerea obiectivelor politicilor publice, deoarece contribuie la crearea unei societăți participative și incluzive, încurajând membrii comunităților să participe la rezolvarea problemelor locale și să propună servicii sociale care să ducă la creșterea productivității și a competitivității. În general, putem spune că antreprenorul social fructifică oportunitățile și ideile apărute, transformându-le în beneficii pentru cei din jur. Beneficiile create pot fi de natură financiară, culturală sau socială. (FFE-YE, 2012) Antreprenoriatul social urmărește să ofere soluții inovatoare problemelor sociale rămase nerezolvate. Prin urmare, reprezintă un proces de inovare socială menit să îmbunătățească viața oamenilor prin promovarea schimbărilor sociale. (OCDE, 2010) O inițiativă importantă de promovare a antreprenoriatului social a fost introducerea, în anul 2012, a profesiei de „antreprenor social“ în Indexul alfabetic al ocupațiilor din România – ocupația de „specialist în economie socială“ exista deja în Codul ocupațiilor din România (codul COR 341206). Efectul a fost creșterea vizibilității organizațiilor care furnizează servicii sociale și care încearcă să sporească gradul de conștientizare al factorilor implicați în domeniu. Întreprinderile sociale nu beneficiază de acces prioritar la sursele de finanțare publică, în comparație cu societățile comerciale, cu excepția câtorva scheme de finanțare dedicate, ale FSE. De exemplu, în Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU) 2007-2013, finanțat de Fondul Social European, axa prioritară 6.1 este dedicată economiei sociale. În plus, axa 6.2 urmărește creșterea incluziunii sociale prin îmbunătățirea accesului grupurilor vulnerabile la piața forței de muncă, fapt care corespunde misiunii unora dintre organizațiile de economie socială. În general, însă, întreprinderile sociale nu au o poziție privilegiată în raport cu întreprinderile obișnuite în ceea ce privește accesul la sursele de finanțare publică, cu excepția câtorva scheme de finanțare FSE dedicate. Din aprilie 2014, asociațiile, fundațiile, cooperativele agricole și asociațiile agricole cu activități economice sunt recunoscute ca fiind IMM-uri. Ceea ce înseamnă că aceste organizații sunt acum eligibile pentru finanțare inițială și scheme de ajutor de minimis – Strategia guvernamentală pentru dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii în perioda 2014-2020. În prezent, întreprinderile sociale din România se bazează preponderent pe taxele pentru servicii sau pentru vânzarea de produse (28,5%) și pe subvenții (26,5%). Donațiile joacă și ele un rol important în mixul de finanțare (12%). (Raportul de țară SEFORIS al Comisiei Europene, 2016)



15/43

Conform ultimului raport al organizației Ashoka privind ecosistemul antreprenorial social din România (martie 2018), cele mai importante provocări pentru antreprenorii sociali români sunt: accesul la finanțare, lipsa unui cadru legislativ favorabil, lipsa experienței în măsurarea impactului social, necesitatea unui mediu mai colaborativ în sectorul public și a mai multor resurse dedicate acțiunilor de promovare, comunicare și marketing. SLOVENIA Cel mai des întâlnit și cel mai bine dezvoltat mecanism de sprijin pentru întreprinderile sociale slovene sunt serviciile de consultanță – există numeroase centre de consultanță care oferă consiliere:

• Potențialilor antreprenori sociali – formarea potențialilor întreprinzători și sprijinirea lor în pregătirea planului de afaceri și dezvoltarea ideii de afacere;

• Noilor antreprenori – consiliere și programe de formare în domeniul afacerilor (care asigură cunoștințele funcționale necesare pentru gestionarea unui business), ajutor în pregătirea planurilor de afaceri pentru noi investiții sau extinderea afacerii.

Câteva dintre centrele de consultanță în domeniul afacerilor sunt: Centrul de producție alternativă și autonomă – CAAP; CNVOS; DPlac – spațiu de întâlniri; Centrul creativ Poligon; Comunitatea pentru dezvoltare Tkalka; Sklad 05 – fundație pentru investiții sociale; Rotunda – centrul regional al NVO; Forumul sloven pe teme de antreprenoriat social; incubatoarele sociale; inovatorii sociali; incubatorul social Posavje sau Zavod Uspešen podjetnik. În 2013, în Slovenia existau 22 de întreprinderi sociale; în martie 2017, erau înregistrate 266 de întreprinderi sociale. Centrul de Antreprenoriat Social de la Universitatea din Ljubljana, în care activează șase membri ai universității, are ca scop dezvoltarea activităților de cercetare, educație, consultanță și sprijin în domeniul antreprenoriatului social. Centrul a fost înființat de Facultatea de Biotehnologie, Facultatea de Științe Economice, Facultatea de Științe Sociale, Facultatea de Asistență Socială, Facultatea de Administrație și Facultatea de Educație de la Universitatea din Ljubljana, în vederea stabilirii unui cadru aplicat pentru cercetare și dezvoltare, care să faciliteze colaborarea – cercetătorilor, profesorilor, studenților cu diferite specializări și persoanelor interesate – cu reprezentanții sectorului economic și neguvernamental. De asemenea, Școala de studii sociale avansate derulează un program de masterat postuniversitar în domeniul antreprenoriatului social de patru semestre, iar Colegiul GEA oferă programe educaționale similare, pe mai multe durate de studiu. Sistemul de învățământ formal din Slovenia a recunoscut importanța dezvoltării sectorului antreprenoriatului social și, într-o oarecare măsură, și-a modificat și programa școlară. Totuși, cele mai multe programe educaționale și ateliere de lucru pe această temă sunt furnizate de ONG-uri sau companii private.



16/43

CAPITOLUL III – POLITICI NAȚIONALE ȘI EUROPENE

RAPOARTELE ȚĂRILOR BULGARIA Sectorul terțiar din Bulgaria cuprinde mai multe tipuri de organizații, fiecare dintre acestea având domenii de aplicare diferite. Cele mai populare și cele mai întâlnite sunt asociațiile și fundațiile. Acest tip de organizații se ocupă de aproape orice activitate de interes public, fiind reglementate ca forme juridice oficiale prin Legea privind entitățile juridice nonprofit. Începând cu data de 01.01.2001, Legea privind entitățile cu caracter juridic non-profit oferă posibilitatea ca ONG-urile să desfășoare și activități prin care să obțină profit. „Persoanele juridice fără scop lucrativ pot desfășura activități de afaceri/comerciale suplimentare doar

dacă aceste activități au legătură cu domeniul specificat în documentele de înregistrare și cu condiția

ca veniturile să fie utilizate în scopul atingerii obiectivelor stabilite în statutul sau actul constitutiv.“

(Legea privind persoanele juridice fără scop lucrativ, Bulgaria, art.3.)

O altă premisă pentru stimularea antreprenoriatului social în Bulgaria o constituie amendamentele la

Legea asistenței sociale, care sunt în vigoare din ianuarie 2003. Ele oferă o oportunitate legală și un

mecanism de externalizare a serviciilor sociale de la municipalități către contractori. Există două tipuri

de asistență socială: furnizarea de subvenții și furnizarea de servicii. Serviciile sociale se bazează pe

activități cu caracter social și includ asistența pentru persoanele care au nevoie de sprijin în fiecare zi

și incluziune socială.

În vederea stimulării inițiativelor naționale de antreprenoriat social și inovare socială, statul bulgar a lansat mai multe cadre strategice:

• Economia Socială Națională (2011) este un document strategic cheie, care stabilește cadrul politic al antreprenoriatului social și economiei sociale. Acesta este completat de Planurile de Acțiune pentru perioadele 2014-2015 și 2016-2017. Cadrul vizează:

▪ Creșterea gradului de conștientizare în domeniu și obținerea sprijinului public pentru întreprinderile sociale;

▪ Creșterea capacităților administrației publice și crearea reglementărilor legale; ▪ Dezvoltarea cunoștințelor, metodologiilor și programelor de cercetare din domeniul

antreprenoriatului social; ▪ Dezvoltarea capacităților părților interesate de domeniul antreprenoriatului social și

introducerea problemei economiei sociale în educație.

• Strategia Națională pentru Tineret 2010-2020, adoptată de Consiliul de Miniștri, stipulează că Bulgaria trebuie să sprijine activitățile economice și profesionale ale tinerei generații și să promoveze antreprenoriatul social în rândul tinerilor;

• Strategia Națională de Combatere a Sărăciei și Promovare a Incluziunii Sociale 2020 are ca prioritate oferirea de oportunități de ocupare a forței de muncă și de creștere a veniturilor prin



17/43

implicarea activă a cetățenilor pe piața muncii. Printre măsurile-cheie propuse se numără promovarea antreprenoriatului, inclusiv a inițiativelor antreprenoriale sociale;

• Strategia pentru Angajarea Persoanelor cu Dizabilități 2011-2020 urmărește să ofere persoanelor cu dizabilități aflate la vârsta activă posibilitatea de a-și exercita dreptul de a urma o carieră, a avea o viață mai bună și a se integra complet în societate.

În ciuda tuturor măsurilor luate până în prezent, în continuare este nevoie de politici naționale cât mai

cuprinzătoare și axate pe sprijinirea întreprinderilor sociale ca instrumente de incluziune socială și

integrare a forței de muncă. Câteva dintre aspectele care mai au nevoie de îmbunătățiri sunt:

susținerea și dezvoltarea mediului antreprenoriatului social; programele de formare și asistență în

domeniu; schimburile de experiență internaționale; accesul pe diferite piețe; consolidarea sectorului

antreprenoriatului social.

CIPRU Întrucât antreprenoriatul social este un fenomen relativ recent în zonă, Ciprul nu are încă un cadru legal specific pentru întreprinderile sociale. În cadrul juridic actual, întreprinderile sociale trebuie să adopte forme juridice existente și, prin urmare, pot funcționa în calitate de:

1. Societate cu răspundere limitată (are două forme: o societate pe acțiuni, cu profit distribuit

acționarilor, sau o societate cu răspundere limitată de garanții, fără capital comun – membrii

săi s-au înțeles să nu contribuie cu nimic în cazul lichidării societății);

2. Organizație non-guvernamentală (ONG) (are patru forme: societate non-profit, asociație,

fundație și/sau club).

Majoritatea organizațiilor sociale din Cipru aparțin celor două categorii specificate mai sus. ONG-urile din Cipru sunt înregistrate legal conform Legii asociațiilor și fundațiilor (57/1972) și sunt administrate de consilii alese prin vot. Cele mai recente date indică existența a 495 de ONG-uri înregistrate în baza Legii asociațiilor și fundațiilor. Deși Ciprul nu are încă un cadru legal specific pentru întreprinderile sociale, există un interes din ce în ce mai mare în țară în ceea ce privește antreprenoriatul social, iar criza economică actuală oferă o oportunitate de impulsionare a sectorului și de creare a ecosistemului care să ducă la dezvoltarea acestuia. La începutul anului 2018, guvernul cipriot a aprobat un proiect de lege care vizează crearea unei întreprinderi sociale cu ajutorul unei finanțări în valoare de 3,1 milioane de euro din Fondul Social European. Acest demers are ca obiective crearea de noi locuri de muncă, combaterea excluderii sociale a grupurilor vulnerabile, introducerea unor servicii sociale de înaltă calitate și sprijinirea inovației sociale. Întreprinderile sociale vor fi împărțite în două categorii – afacerile sociale cu scop generalist, care vor promova acțiunile sociale sau de mediu, și afacerile sociale în domeniul incluziunii sociale, care vor avea ca obiectiv angajarea a cel puțin 40% din personal din rândul grupurilor vulnerabile. GERMANIA



18/43

Comparativ cu alte țări europene, factorii de decizie politică din Germania au devenit relativ recent interesați de subiectul antreprenoriatului social. Acesta a ajuns să fie luat în considerare abia în contextul Agendei 2010, după începutul „competiției sociale“ din anul 2003, care nu oferea recompense financiare, dar acorda burse pentru participarea la programe de consiliere. Pentru a putea dobândi un caracter instituțional pe termen lung, competiția a fost înregistrată ca asociație. De asemenea, în 2003, a fost înființată Ashoka, o organizație nonprofit internațională care promovează în special întreprinzătorii sociali de succes. Ashoka a avut o influență importantă asupra Memorandumului din Sylt, care oferă consiliere factorilor de decizie din Germania pe probleme de antreprenoriat social. În anii care au urmat, guvernul german s-a angajat să continue sprijinirea antreprenorilor sociali, dar din perspective diferite. Pe de o parte, privind antreprenoriatul social dintr-o perspectivă economică, un consiliu consultativ al guvernului german a acordat unui antreprenor social „Premiul special pentru sustenabilitate“. Din păcate, această distincție a fost desființată în 2013 din lipsa unor candidați eligibili. Pe de altă parte, antreprenorii sociali sunt considerați ca fiind susținători ai angajamentului civic. Acest lucru a fost exprimat în Strategia națională privind angajamentul civic adoptată în 2010 de Ministerul German pentru Familie, Seniori, Femei și Tineret (BMFSFJ), cu scopul de a îmbunătăți mediul antreprenorial. În anii următori, ministerul a luat măsuri și a întreprins mai multe acțiuni în acest sens. De exemplu, a găzduit o conferință la care au participat 200 de cadre universitare, antreprenori sociali, factori de decizie politică, precum și reprezentanți ai fundațiilor, ai firmelor și ai asociațiilor de asistență socială gratuită. Concluziile conferinței au arătat că este foarte important ca în Germania să existe o anumită transparență în ceea ce privește ecosistemul antreprenoriatului social, să se stabilească instrumente financiare inovatoare și să se ofere posibilități de extindere a cooperării cu asociațiile de asistență socială gratuită – fapt care poate fi considerat o încercare de a sprijini intraprenoriatul social în organizațiile tradiționale de asistență socială și de a antrena cât mai mulți actori în dezbaterile pe această temă. Primele inițiative financiare au fost luate în cadrul Strategiei naționale privind angajamentul civic și patru întreprinzători sociali au beneficiat de sprijin financiar direct din partea ministerului, iar în 2011, în colaborare cu Kreditanstalt für Wiederaufbau, a fost creat un program de finanțare pentru antreprenorii sociali cu statut de societate, care a durat până la sfârșitul anului 2014. În ciuda acestor măsuri, există și neajunsuri. Unul dintre acestea ar fi faptul că guvernul se orientează exclusiv către întreprinderile sociale așa cum sunt ele definite de Ashoka, sau către cele care au statut de companie și care înregistrează deja un oarecare succes, ceea ce face ca numeroși antreprenori sociali să nu fie eligibili pentru a fi încadrați în acest program. Toate acestea arată că legislația care reglementează antreprenoriatul social rămâne încă destul problematică în Germania. În ultimii ani, dezbaterea privind antreprenoriatul social a luat o și mai mare amploare, așa cum este menționat și în acordul de coaliție al guvernului național, în care se precizează că „inovațiile sociale și întreprinderile sociale merită să fie sprijinite“. Acordul prevede ca inițiativele antreprenoriale civice să fie simplificate, de exemplu, prin crearea unei forme juridice separate. În ceea ce privește posibilitatea susținerii de către stat a antreprenoriatului social, trebuie menționat faptul că acest subiect nu se află încă pe agenda factorilor de decizie din Germania. ROMÂNIA



19/43

ONG-urile din România prezintă un interes deosebit pentru domeniul antreprenoriatului social, peste 70% dintre acestea privindu-l ca pe o oportunitate de auto-susținere, dezvoltare și îndeplinire a obiectivelor. În ceea ce privește cadrul juridic, organizațiile neguvernamentale din România sunt înființate și funcționează în baza Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 privind asociațiile și fundațiile, modificată și completată prin mai multe acte normative, legi și ordonanțe guvernamentale (23 de acte oficiale adoptate până în 2016). Printre alte considerente, în legislație se menționează că, pentru a-și atinge obiectivele pentru care au fost înființate, ONG-urile au libertatea de a desfășura activități economice din care să realizeze venituri. În noiembrie 2017, Senatul României a adoptat tacit o inițiativă legislativă propusă pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 privind organizarea și funcționarea asociațiilor, fundațiilor și federațiilor, aflată în prezent în dezbatere la Camera Deputaților. Inițiativa este considerată inutilă de către societatea civilă, deoarece impune ONG-urilor și mai multe sarcini administrative. De asemenea, în urma analizării propunerii legislative, Consiliul experților în dreptul ONG-urilor (organism UE) a publicat un aviz privind compatibilitatea acesteia cu standardele internaționale impuse de legislația asociațiilor și fundațiilor și îndeamnă autoritățile române, în special membrii Parlamentului, „să modifice textul pentru a respecta drepturile fundamentale și statul de drept“. În 2015, Parlamentul României a adoptat Legea nr. 219 privind economia socială, ale cărei mecanisme și metodologii au început să fie puse în aplicare începând cu anul 2016. Legea vizează reglementarea măsurilor de promovare și de susținere a economiei sociale și stabilirea condițiilor de certificare de către autoritățile publice a întreprinderilor sociale și a întreprinderilor sociale de inserție. Ministerul responsabil cu implementarea acestei legi este Ministerul Muncii. Conform Legii nr. 219, economia socială reprezintă ansamblul activităților organizate independent de sectorul public, al căror scop este să servească interesul general sau interesele unei colectivităţi, prin creșterea gradului de angajabilitate al persoanelor din grupurile vulnerabile și/sau producția și furnizarea de bunuri, prestarea de servicii și/sau execuția de lucrări. Economia socială se bazează pe inițiative private voluntare și solidare, cu un grad ridicat de autonomie și responsabilitate și o distribuție limitată a profiturilor către acționari. Legea 219/2015 privind economia socială descrie mai multe mecanisme necesare pentru a atesta formele organizatorice ale economiei sociale (întreprinderea socială certificată și marca socială) și noile structuri organizaționale și instituționale (compartimentele de economie socială). Cu toate acestea, aceste prevederi vor avea un impact minim asupra entităților clasice ale economiei sociale (cooperative, asociații, uniuni de credit și uniuni de salariați și pensionari). Experții din industrie declară că „[...] Legea 219/2015 restrânge aria de acţiune a economiei sociale la inserția pe piața muncii a persoanelor aparţinând grupurilor vulnerabile, contrar înțelesului universal al economiei sociale ca activitate economică desfășurată cu condiția respectării unor criterii comune. [...] Prezenta lege orientează economia socială către mecanisme complementare de servicii sociale, care urmează să fie accesate de persoane aparţinând grupurilor vulnerabile. Economia socială, din perspectiva legii, se distanţează aproape ireconciliabil de ideea unui demers de activism individual care să îmbine în mod eficient responsabilitatea individuală cu cea colectivă”. (Romeo Asiminei, „Legea economiei sociale. De la cadrul legislativ la cadrul teoretic”, Revista „Alternative sociale“, 2016)



20/43

Prin urmare, contextul public și cadrul legislativ din România nu sunt în întregime corelate cu opiniile general acceptate ale principalilor actori din domeniul economiei sociale și al antreprenoriatului social. SLOVENIA Legea privind antreprenoriatul social (orig. (ZSocP) (Monitorul Oficial al RS 20/2011), adoptată în 2011 cu sprijinul tuturor partidelor parlamentare, definește următoarele aspecte:

• Condițiile generale: antreprenoriatul social și obiectivele acestuia; principiile și cerințele

antreprenoriatului social; sfera de aplicare și ansamblul de activități specifice; condițiile

speciale pentru ocuparea forței de muncă; aria jurisdicțională a antreprenoriatului social;

• Întreprinderea socială: definiția întreprinderii sociale; limitările antreprenoriatului social;

asociațiile de întreprinderi sociale; condiția legală de a fi nonprofit; misiunea antreprenoriatului

social; responsabilitățile și obligațiile; formularul de cerere pentru înființarea unei întreprinderi

sociale; înregistrarea unei întreprinderi sociale; utilizarea directivelor; obligațiile autorităților

de reglementare; modalitățile de acces la statutul de întreprindere socială; raportările;

interzicerea funcționării și încetarea statutului; monitorizarea funcționării și a documentelor

anexe;

• Condițiile speciale de funcționare: reglementările contabile; regulamentul intern; implicarea

angajaților, voluntarilor și a altor persoane în activitățile de management; activitățile din cadrul

întreprinderii sociale; repartizarea profitului și a veniturilor suplimentare; schimbările de statut;

lichidarea întreprinderii sociale;

• Crearea unui mediu favorabil antreprenoriatului social: planificarea dezvoltării

antreprenoriatului social; implementarea politicilor în domeniul antreprenoriatului social;

competența municipalităților; promovarea antreprenoriatului social; asigurarea resurselor;

asistența financiară; statutul beneficiarilor;

• Măsurile speciale de stimulare a antreprenoriatului social: stimulente pentru angajarea

persoanelor vulnerabile sau a celor cu dizabilități; alte stimulente speciale;

• Evidența întreprinderilor sociale;

• Organismele de monitorizare și investigare a infracțiunilor;

• Dispozițiile tranzitorii și finale.

Ministerul responsabil pentru implementarea acestei legi este Ministerul Dezvoltării Economice și Tehnologiei, care ține evidența întreprinderilor sociale și organizează prezentări și dezbateri privind antreprenoriatul social pentru mai multe grupuri țintă. Consiliul pentru Antreprenoriatul Social este organismul guvernamental responsabil de proiectarea și coordonarea politicilor în domeniu. Acesta este compus din reprezentanți ai tuturor ministerelor, cu excepția celui al Afacerilor Externe, doi reprezentanți ai unor întreprinderi sociale, un reprezentant al partenerilor sociali și un expert în antreprenoriatul social. Un alt act normativ esențial pentru dezvoltarea întreprinderilor sociale este cel privind crearea unui cadru juridic favorabil antreprenoriatului social. (Monitorul Oficial, 102/2007; amendamentele 57/2012 și 82/2013)



21/43

Legea antreprenoriatului social definește două tipuri de întreprinderi sociale: tipul A, care desfășoară activitățile definite în Regulamentul privind determinarea activităților de antreprenoriat social, și tipul B, care angajează persoane din grupurile sociale vulnerabile (persoane cu dizabilități, persoane fără loc de muncă și care nu reușesc să se angajeze din cauza unor probleme fizice sau mentale de durată, persoane aflate în șomaj de mai mult timp – de peste 24 de luni, oameni care solicită pentru prima dată un loc de muncă, persoane cu vârsta peste 55 de ani, romi, tineri care și-au abandonat studiile pe parcursul învățământului primar sau gimnazial, foști deținuți care nu s-au reintegrat pe piața forței de muncă nici după un an de la executarea pedepsei, refugiați incluși în programele de integrare, consumatori de droguri sau alcool care se află în timpul programelor de reabilitare sau la maximum doi ani de la finalizarea acestora și persoane fără adăpost). Cu toate acestea, la data de 15 martie 2018, legislația a fost modificată. Unele articole au fost anulate, în timp ce altele au fost reformulate. UNIUNEA EUROPEANĂ Amploarea luată în UE de Inițiativa privind întreprinderile sociale (2011) a fost completată de noi modificări aduse reglementărilor de profil, cum ar fi revizuirea Regulamentului privind fondurile europene destinate antreprenoriatului social, îmbunătățirea accesului la achiziții publice și dezvoltarea unor noi metodologii de măsurare a impactului social. De asemenea, UE depune eforturi pentru îmbunătățirea oportunităților de finanțare, de exemplu, prin intermediul Acceleratorului dedicat afacerilor cu impact social și al axei „microfinanțare și antreprenoriat social” din cadrul Programului pentru „ocuparea forței de muncă și inovare socială“. Finanțări suplimentare sunt disponibile prin fondurile structurale și de investiții europene, precum și prin programe de sprijinire a întreprinderilor mici și mijlocii. Extinderea economiei sociale necesită însă sporirea vizibilității și dezvoltarea sistemelor de validare a antreprenoriatului social, precum și continuarea creării unui mediu de reglementare favorabil și a unui ecosistem financiar care să corespundă cerințelor. (Sprijinul UE pentru antreprenorii sociali, Parlamentul European, 2017) În statele membre, dezvoltarea întreprinderilor sociale nu a necesitat adoptarea unor forme juridice specifice. Mare parte dintre aceste organizații au apărut prin utilizarea formelor juridice deja existente. Validarea juridică a întreprinderilor sociale care au fost recunoscute în mod explicit a avut, de fiecare dată, trei etape principale: - Ajustarea reglementărilor privind cooperativele/formele asociative tradiționale, care să permită

îndeplinirea obiectivelor de interes general (de exemplu, cooperativele sociale din Italia; SCIC din Franța; cooperativele sociale din Polonia, Ungaria și Croația; cooperativele de inițiativă socială din Spania);

- Stabilirea unui statut/unei calificări juridice a întreprinderii sociale care să poată fi adoptat/adoptată de o varietate de entități juridice, cu condiția ca acestea să respecte anumite criterii, pe lângă cele deja impuse pentru formele juridice eligibile (de exemplu, în Belgia, Italia, Slovacia și Spania);

- Recunoașterea noilor forme juridice, concepute special pentru gestionarea anumitor tipuri de activități cu accent social. La începutul anilor 1990, au fost introduse forme juridice nonprofit specifice: Republica Cehă – companii în beneficiul public, Slovacia – organizații non-profit care



22/43

furnizează servicii publice, Polonia – organizații cu statut de utilitate publică și Slovenia – zavod. Entitățile juridice fără scop lucrativ au fost concepute pentru a oferi o gamă largă de servicii de interes general. Cu toate acestea, deși prezintă caracteristicile tipice ale întreprinderilor sociale, deseori, acestea nu sunt considerate ca atare. Excepțiile includ formele juridice create special pentru organizațiile WISE (de exemplu, din Finlanda și Lituania), care sunt în general considerate ca fiind întreprinderi sociale atât de către factorii de decizie politică, cât și de către public.

Din motivele menționate mai sus, legile privind întreprinderile sociale au un caracter dual, încărcat de ambiguități. Pe de altă parte, ele contribuie la evidențierea fenomenului antreprenoriatului social, oferindu-i mai multă vizibilitate, și la sprijinirea (sau, cel puțin, aceasta este intenția) dezvoltării sale prin recunoașterea formală a întreprinderilor sociale. (Întreprinderile sociale și ecosistemele lor: evoluții în Europa, 2016)



23/43

CAPITOLUL IV – MODELE DE BUNĂ PRACTICĂ RAPOARTELE ȚĂRILOR BULGARIA

• De la cooperație la corporație От кооперация в корпорация – „Райна Княгиня - П” ООД. Осигуряване работни места за хора с увреждания

Cooperativa „Rayna Knyaginya – P“ Ltd. oferă locuri de muncă persoanelor cu diferite tipuri și grade de handicap. Aceasta produce obiecte din plastic (ambalaje pentru creme și umerașe pentru haine) și echipamente de protecție pe care aplică logo-urile și însemnele companiilor. Toți angajații cooperativei sunt persoane cu dizabilități, care, pentru a se adapta cât mai rapid mediului de lucru, beneficiază de consiliere din partea personalului din conducerea cooperativei. Impactul social al întreprinderii constă în crearea de locuri de muncă pentru persoanele cu dizabilități. Misiunea cooperativei este integrarea persoanelor cu handicap pe piața muncii, iar motoul său este „O varietate mai mare decât imaginația ta”. Rayna Knyaginya urmărește să inoveze continuu, iar unul dintre obiectivele sale principale este garantarea integrării persoanelor cu dizabilități pe piața muncii. Întreprinderea angajează persoane cu o capacitate redusă de muncă, pentru care, până în prezent, a creat 46 de astfel de locuri de muncă. Pentru o adaptare cât mai eficientă la mediul de lucru, echipa de management își consiliază și își sprijină angajații atât din punct de vedere fizic, cât și emoțional. Principalele obiective ale cooperativei sunt: stabilirea unor legături durabile și sustenabile între întreprindere, clienții și angajații săi; investiția în capitalul uman; dezvoltarea resursei umane; dezvoltarea profesională constantă; investiția în productivitate prin automatizarea producției; menținerea unui mediu de producție profesionist și calitativ.

• Brutăriile sociale NadEzhko Хлебна Къща София- Фурна „НадЕжко”

Brutăriile sociale înființate de compania NadEzhko fac parte din Rețeaua de brutării și sunt un amestec inovativ de brutărie ecologică, atelier de coacere interactiv și centru comunitar unde oamenii din toate categoriile sociale, grupurile excluse social și persoanele cu dizabilități se întâlnesc periodic pentru a prepara, a coace și a gusta din pâinea pe care o pregătesc împreună. Compania vinde alimente și produse de panificație înalt calitative și organizează evenimente unice pe piață (ateliere de brutărie; spectacolul „Teatrul firimiturilor“; ateliere de coacere a pâinii pe întuneric/legat la ochi, coordonate de nevăzători). Cele 10 metode unice de fabricare a pâinii ale NadEzhko au fost recunoscute pe plan internațional drept o nouă formă de terapie prin artă: „terapia cu pâine“. NadEzhko este o afacere în sistem de franciză socială, cu brutării în cartiere din întreaga lume, care servesc drept centre comunitare și de integrare socială. Brutăriile au misiunea de a instrui și angaja (ca brutari, traineri și responsabili cu activitățile comunitare) persoane cu venituri mici sau orfani, precum și oameni cu diverse nevoi speciale (persoane cu deficiențe de vedere, cu alte handicapuri sau cu Sindrom Down) și potențialul de a dezvolta abilități sociale utile și de a deveni coordonatorii atelierelor

http://www.rainaknyaginya.com/

http://www.bread.bg/news/nadezhko-furna-sofia-29-nov-2014/



24/43

comunitare din cadrul evenimentelor colective de fabricare a pâinii. Brutăriile NadEzhko promovează tradițiile locale, solidaritatea, egalitatea în diversitate, un mod de viață sustenabil, alimentația sănătoasă, artele și creativitatea. NadEzhko oferă o gamă largă de alimente și produse de panificație ecologice și angajează și formează persoane din grupurile vulnerabile: orfani, șomeri pe termen lung sau mame cu mulți copii. Brutăriile au și câteva programe la care se participă contra cost, iar profitul obținut este folosit pentru finanțarea: sesiunilor săptămânale și gratuite de terapie cu pâine, care, folosind metode dovedite, ajută persoanele cu dizabilități, orfanii, femeile victime ale violenței domestice, foștii deținuți, veteranii și căminele de bătrâni; evenimentelor comunitare săptămânale de coacere a pâinii, dedicate grupurilor mixte, care favorizează coeziunea socială indiferent de vârstă sau nevoi speciale; programului Cuptorul Păcii, care facilitează integrarea socială a persoanelor refugiate prin intermediul unor activități în care acestea se întâlnesc cu localnicii pentru a prepara pâine și a-și împărtăși obiceiurile.

• HOPe Soap Работилница за сапуни

Microîntreprinderea socială „HOPe Soap“ oferă locuri de muncă pentru tinerii care au părăsit centrele de plasament. După o pregătire adecvată, tinerii produc și vând săpunuri lucrate manual și își câștigă singuri banii. Rezultatul este furnizarea de locuri de muncă și venituri pentru tinerii crescuți în orfelinate, care dobândesc aptitudinile necesare pentru o viață independentă. Dezvoltarea abilităților sociale și a competențelor profesionale ale tinerilor defavorizați din centrele sociale se bazează pe o abordare integrată. Săpunurile sunt fabricate dintr-un material care se topește, iar aromele, culorile etc. sunt apoi adăugate și turnate în forme speciale. După răcire, săpunurile sunt ambalate și pregătite pentru a fi distribuite în magazine, la evenimente corporative, nunți etc. Tinerii excluși din punct de vedere social, cu puține șanse de integrare pe piața forței de muncă, au astfel șansa de a câștiga propriii lor bani. În plus, există posibilitatea de a extinde producția și de a angaja și mai multe persoane din același mediu social.

• Asociația samaritenilor Сдружение „Самаряни”

Asociația samaritenilor a fost creată în anul 1998, având ca principală misiune integrarea completă în societate a copiilor, tinerilor și familiilor dezavantajate din orașul Stara Zagora. Până în 2007, asociația a realizat peste 35 de proiecte și inițiative de importanță publică pentru a sprijini copiii și familiile fără posibilități. Asociația operează un centru de sprijin social și educațional pentru copiii defavorizați, centrul de criză „Casa samariteanului“ și un complex pentru servicii sociale. Din 2003, Asociația samaritenilor fabrică și comercializează produse și echipamente apicole. Principalul său obiectiv este finanțarea serviciilor sociale ale organizației cu ajutorul profitului obținut din fabricarea și vânzarea mierii și a echipamentelor apicole. Misiunea Asociației samaritenilor este sprijinirea copiilor, tinerilor, vârstnicilor și familiilor defavorizate și stabilirea de conexiuni între persoane, grupuri și comunități diferite, prin intermediul unor activități și servicii care: se bazează pe necesități reale; dezvoltă abilitățile necesare pentru a putea aborda

http://www.fscibulgaria.org/en/

https://www.samaritans.bg/



25/43

situații dificile; facilitează procesul de integrare în societate și încurajează dezvoltarea personală; ajută la crearea sau restabilirea rolurilor sociale; previn consecințele nedorite. Principalele activități ale întreprinderii sociale constau în promovarea apiculturii, produselor și tehnologiilor apicole în rândul publicului larg și în adresarea intereselor profesionale și de afaceri ale producătorilor, procesatorilor și comercianților. Asociația samaritenilor este reprezentantul oficial al companiei daneze „Swienty“, unul dintre cei mai importanți producători de echipamente apicole din lume. Asociația coordonează „Eurocentrul pentru apicultură și tehnologie apicolă modernă“, oferind programe de consiliere și formare profesională pentru apicultorii începători și tinerii care doresc să se angajeze în acest domeniu. Veniturile întreprinderii sociale Asociația samaritenilor ajută la asigurarea serviciilor sociale pentru copiii, tinerii și familiile dezavantajate din Centrul pentru sprijin social și educațional. Astfel, clienții nu doar că se bucură de produse, ci pot chiar susține cauza socială a organizației. CIPRU

• Anakyklos Perivallontiki Înființată în iulie 2010, Anakyklos este o organizație ecologistă nonprofit, care urmărește să contribuie activ la păstrarea unui mediu curat, sănătos și durabil. Printre obiectivele Anakyklos se numără următoarele:

- Informarea și conștientizarea publicului, îndeosebi a elevilor, în ceea ce privește problemele de mediu, reducerea deșeurilor, colectarea și reutilizarea hainelor vechi; - Amenajarea în curtea școlii sau a altor instituții a unor grădini de legume biologice; - Dezvoltarea unor proiecte de implicare a tinerilor care nu au un loc de muncă în activităţi precum îngrijirea grădinilor de legume, culesul fructelor etc.; - Conservarea semințelor și a biodiversității la nivel local.

Cea mai importantă activitate a Anakyklos constă în colectarea și reciclarea produselor textile. Prin colectarea și reciclarea hainelor, pantofilor, lenjeriei și a altor obiecte uzate, Anakyklos contribuie la reducerea volumului de deșeuri depozitate în rampele de gunoi, oferind obiecte utile persoanelor nevoiașe din Cipru sau din alte țări. Textilele care nu pot fi reutilizate sunt procesate și transformate în fibre, lavete, materiale izolante etc. O reciclare adecvată face ca doar o mică parte (în jur de 2%) din articolele de îmbrăcăminte uzate să ajungă la gunoi.

• Cans for Kids (Doze pentru copii) „Doze pentru copii“ este o asociație non-profit înregistrată în anul 1990, care se ocupă cu strângerea de fonduri pentru spitalele de copii din Cipru prin colectarea și vânzarea dozelor goale de aluminiu. De la înființare, au fost colectate mai mult de 25 de milioane de cutii de aluminiu, iar asociația a donat echipament în valoare de peste 260.000 de euro spitalului Makarios din Nicosia, cel mai important spital pediatric din Cipru, unde sunt internați copii grav bolnavi din toată insula. Pe lângă îmbunătățirea echipamentelor și a nivelului de îngrijire din secțiile de pediatrie, „Doze pentru copii“ crește gradul de sensibilizare și informare a tinerilor cu privire la beneficiile reciclării, vizitând școli și prezentându-le elevilor clipul video Cans for Kids, prin care aceștia conștientizează importanța reciclării dozelor de aluminiu.

http://www.anakyklos.org/en/

http://www.anakyklos.org/en/

http://www.cansforkids.org/



26/43

• Comunitatea terapeutică Agia Skepi – Produse organice „Agia Skepi”, centrul de terapie pe termen lung pentru adulți, este o organizație privată non-profit, fondată în 1999, care acordă asistență medicală persoanelor dependente de droguri/alcool și familiilor acestora, în regim de spitalizare sau în ambulatoriu. Obiectivul programului este abstinența – renunțarea definitivă la consumul de stupefiante și alcool. Din 1999, peste 800 de persoane au beneficiat de serviciile Agia Skepi. Organizația beneficiază de un ajutor guvernamental limitat, dar este sprijinită financiar de „Asociația Prietenilor Agiei Skepi“, care de câțiva ani se ocupă de strângerea fondurilor necesare susținerii comunității terapeutice. Ca parte a acestui program, membrii comunității exploatează un teren agricol și produc o gamă de alimente ecologice, cum ar fi fructele, legumele, lactatele, ouăle și pâinea. Produsele sunt comercializate prin intermediul marilor lanțuri de magazine din Nicosia și Limassol.

• Future Worlds Centre Future Worlds Centre (FWC) este o organizație non-profit inovatoare, fondată de antreprenori sociali care utilizează un model de management bazat pe o structură orizontală. Activitățile pe care le desfășoară exploatează puterea tehnologiilor emergente și a dialogului democratic structurat, având ca scop accelerarea schimbărilor sociale pozitive. Cele mai importante demersuri ale organizației sunt următoarele: asigurarea păcii în regiune prin proiectarea, crearea și punerea în aplicare a unor proiecte care să susțină procesul de pace și reconciliere în Cipru, în regiune și în întreaga lume; promovarea obiectivelor de dezvoltare ale mileniului în Europa și în țările subsahariene și sprijinirea grupurilor vulnerabile. Organizația desfășoară și o serie de proiecte care promovează și implementează cercetările din domeniul utilizării în siguranță a internetului prin intermediul Cyberethics, Centrul cipriot pentru o utilizare mai sigură a internetului, care pune la dispoziția cetățenilor o line telefonică de ajutor și consiliere.

• Home for Cooperation Home for Cooperation este un centru comunitar aparte, situat în inima orașului Nicosia. A fost înființat ca rezultat al cooperării intercomunale pentru angajarea societății civile în procesul de promovare a păcii și construire a dialogului intercultural. Folosindu-și propriile resurse, organizația încurajează oamenii să coopereze, indiferent de constrângeri și diferențele dintre ei. În esență, Home for Cooperation își propune să acționeze ca un liant între comunitățile cu percepții și orizonturi disparate. Centrul oferă spații de lucru și oportunități pentru organizațiile neguvernamentale și persoanele care doresc să dezvolte și să implementeze proiecte inovatoare. Astăzi, clădirea Home for Cooperation a devenit un reper în porțiunea Ledra Palace, situată în zona tampon din capitala Nicosia, tăiată în două de linia de demarcație ce separă cele două părți ale insulei. Centrul organizează evenimente în care oamenii se pot întâlni și se pot cunoaște reciproc și găzduiește o varietate largă de programe culturale, artistice și educaționale, cu scopul de a promova creativitatea și dialogul intercultural în Cipru și la nivel internațional. În anul 2014, Home for Cooperation a primit Premiul UE pentru patrimoniul cultural/Premiul Europa Nostra, la categoria Conservare. Proiectul Home for Cooperation este finanțat din Granturile Spațiului Economic European și Granturile Norvegiei.

http://www.agiaskepi.com/

http://www.futureworldscenter.org/

http://www.home4cooperation.info/



27/43

GERMANIA

• BonVenture – Fonds und Stiftung für soziale Verantwortung

Una dintre cele mai populare fundații din sectorul antreprenoriatului social din Germania este BonVenture – Fonds und Stiftung für soziale Verantwortung. Grupul BonVenture este situat în München și oferă soluții pentru problemele sociale și ecologice din țările vorbitoare de limbă germană. În acest scop, fundația folosește cu succes programele Venture Capital, care asigură finanțarea pe termen lung (din capital propriu sau împrumuturi) a activităților sociale și ecologice inovative, precum și a unor programe de consiliere și networking.

• Vodafone Stiftung

Un alt exemplu de întreprindere socială este Vodafone Stiftung. Principalele sale activități constau în programe educaționale și de antreprenoriat social. În prezent, fundația sprijină școala Quinoa, care oferă oportunități educaționale și profesionale adolescenților dezavantajați din punct de vedere social. Școala a fost deschisă în august 2014, în cartierul Wedding din Berlin, în care, în prezent, 68% dintre adolescenți provin din familii susținute prin programe de protecție socială, iar 85% dintre aceștia nu și-au identificat încă oportunitățile de carieră.

• Andreas Heinecke Andreas Heinecke este un antreprenor social german care ajută persoanele cu deficiențe cu vedere. El a observat că oamenii sănătoși tind să aibă prejudecăți și temeri legate de persoanele nevăzătoare, ceea ce complică și îngreunează relațiile dintre oameni. Heinecke s-a gândit să rezolve această problemă prin intermediul unor dialoguri în întuneric. „Dialog im Dunkeln“ (Dialog în întuneric) este un program în cadrul căruia oamenii cu vedere normală desfășoară activități pe întuneric. Ajutați de nevăzători, ei învață să „vadă“ lucrurile într-un mod cu totul nou. Platforma are ca obiective combaterea prejudecăților legate de persoanele cu deficiențe de vedere și reintegrarea acestora în societate.

• Ekaterina Karabasheva

Ekaterina Karabasheva este un alt exemplu pozitiv de antreprenor social. Ea a suferit de

anorexie și, în timpul terapiei pe care a urmat-o, i s-a cerut să-și înregistreze comportamentul

alimentar. În colaborare cu Berliner Charité, ea a dezvoltat o aplicație prin care își actualiza

progresul. Datorită aplicației Jourvie, Ekatarina Karabasheva a reușit să-și îmbunătățească

programul terapeutic și să creeze unul dintre puținele start-up-uri care abordează probleme

importante de sănătate.

Așadar, statul german aplică măsuri care să le ofere persoanelor aparținând unor grupuri dezavantajate șansa de a-și găsi un loc de muncă. Prin urmare, există premise pentru o lege împotriva discriminării, care să prevadă ca cel puțin 5% dintre angajații unei întreprinderi cu minimum 20 de angajați să fie

http://www.bonventure.de/home.html

https://www.vodafone-stiftung.de/

https://en.wikipedia.org/wiki/Andreas_Heinecke

https://www.linkedin.com/in/ekaterinaalipiev/?locale=de_DE



28/43

persoane dezavantajate. În caz de nerespectare a acestei condiții, întreprinderile ar plăti o amendă de 260 de euro pe lună. În plus, companiilor li s-ar deconta un procent de maximum 70% din salariile angajaților, timp de 12 luni. În ceea ce privește integrarea în societate a persoanelor refugiate, chiar dacă există mai multe companii care deja au început să angajeze refugiați (Porsche, Daimler), situația este una dificilă, iar Germania nu are încă un acord sau un program care să reglementeze problema. Mai mult, birocrația împiedică întreprinderile sociale să găsească rapid soluții pentru integrarea grupurilor dezavantajate. ROMÂNIA Numărul oficial al întreprinderilor sociale active este foarte scăzut în România, în ciuda finanțării semnificative oferite prin programe europene destinate dezvoltării antreprenoriatului social. În 2016, Ministerul Fondurilor Europene a declarat că „... ponderea angajaților în sectorul economiei sociale este de 1,7%, față de media de 6,5% din UE“. Atlasul pentru economia socială, publicat ultima dată în anul 2014, de către Institutul de Economie Socială în cooperare cu Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile, a realizat o amplă analiză statistică a dimensiunilor și a principalelor tendințe ale sectorului economiei sociale din România, dar și a principalilor actori din domeniu (asociații, fundații, cooperative, uniuni de credit pentru pensionari și angajați, societăți comerciale controlate de organizații sociale). Potrivit rezultatelor cercetării, în anul 2012, în România existau 39.347 de organizații cooperative, uniuni de credit și societăți comerciale deținute de organizații sociale. După patru ani, în octombrie 2016, Oana Țoiu, secretar de stat la Ministerul Muncii, a declarat că în România „activează în jur de 10.000 de entități juridice care urmăresc un impact social prin mecanisme economice – putând necesita certificare prin Legea privind economia socială (nr. 219) – și care devin întreprinderi sociale sau întreprinderi sociale de inserție“. După înregistrare, întreprinderile sociale sunt încurajate să aplice pentru finanțare din fonduri publice, atât guvernamentale, cât și europene. Potrivit Registrului Unic al Evidenței, publicat de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, în februarie 2017 s-au înregistrat 70 de întreprinderi de economie socială. Procesul este în desfășurare, dar se pare că suprareglementarea procedurilor descurajează acest tip de organizații să solicite certificarea. În practică, în România își desfășoară activitatea mai mult de 70 de inițiative de economie socială, iar antreprenoriatul social este un sector în creștere, care are un impact imediat asupra comunităților.

• Meșteshukar ButiQ

MBQ este o rețea de întreprinderi și mici ateliere sociale finanțate de ONG-ul Romano ButiQ.

Rețeaua MBQ dezvoltă produse noi, grupate în colecții premium, care au la bază procese de

fabricare din cultura tradițională a romilor. Produsele pot fi văzute și cumpărate și în magazinul

MBQ, deschis în București.

• Ateliere fără frontiere Ateliere fără frontiere (AFF) este o organizație românească fără scop lucrativ, înființată în 2008, care se ocupă cu inserția socială, profesională și civică a persoanelor vulnerabile, excluse din punct

https://mbq.ro/

https://www.atelierefarafrontiere.ro/



29/43

de vedere social sau marginalizate. În acest scop, asociația a creat și dezvoltat 3 activități-suport de inserție: reconnect workshop, remesh workshop și ferma Bio&co. În cadrul acestor ateliere sociale, se oferă servicii personalizate de acompaniere socială, consiliere pentru inserție, psihoterapie și programe educaționale pentru persoanele aflate în situații dificile (șomaj de lungă durată, adicții, dizabilități, abandon școlar, violență domestică, trafic de persoane, eliberare condiționată, pedepse privative de libertate, lipsa unei locuințe etc.).

• Impact Hub Bucharest Parte a unei rețele globale, organizația a dezvoltat rapid o comunitate de peste 11.000 de membri, care lucrează în 70 de sedii. Fiecare comunitate creează programe inovative și sustenabile, evenimente și conținuturi noi. Spațiul din București funcționează ca laborator inovator, centru de resurse, incubator de afaceri și centru comunitar. Proiectele membrilor comunității acoperă o gamă largă de industrii și activități, de la ecologie și urbanism până la afaceri cu impact social și educațional, platforme online inovatoare, programe de integrare socială, intraprenoriat corporativ etc. Impact Hub contribuie la crearea de noi proiecte și organizații – modele antreprenoriale stabile –, care vor ajuta la schimbarea comunităților în bine.

• Fundația Cartea călătoare Din cele 5.300 de biblioteci și librării din România, doar câteva oferă tehnologia capabilă să răspundă nevoilor celor aproximativ 90.000 de cetățeni cu deficiențe de vedere. Cartea călătoare produce cărți audio în format DAISY (Digital Accessible Information System), pentru a le permite nevăzătorilor să se bucure de activități de lectură în bibliotecile locale la fel ca orice altă persoană văzătoare. Misiunea fundației Cartea călătoare este susținerea integrării în societate a persoanelor cu deficiențe de vedere din România prin facilitarea accesului nemijlocit la informație, educație și angajare.

• Brutăria MamaPan Înființată ca o afacere de tip social și finanțată din fonduri europene, MamaPan este o brutărie în care lucrează mame cu mulți copii, mame care își cresc singure copiii sau care se află în dificultate din punct de vedere economic și social. Câștigul financiar obținut din vânzarea produselor de panificație este folosit pentru îndeplinirea misiunii sociale a brutăriei MamaPan – crearea de noi locuri de muncă. Afacerea socială MamaPan investește atât în dezvoltarea afacerii sociale, cât și în personalul angajat și în satisfacerea nevoilor clienților săi.

• Atelierul de pânză Asociația Viitor Plus (un ONG social) a înființat „Atelierul de pânză“, o întreprindere socială protejată, denumită „unitate protejată” deoarece minimum 30% dintre angajați sunt persoane cu dizabilități, iar unitatea este autorizată de către Ministerul Muncii. Magazinul oferă sacoșe personalizate, penare,

http://timpurinoi.impacthub.ro/

http://www.fcc.ro/

https://www.mamapan.ro/

https://www.atelieruldepanza.ro/

https://www.viitorplus.ro/



30/43

coperți, genți pentru laptop etc. – create din deșeuri textile – ce pot fi personalizate și adaptate conform nevoilor clienților.

SLOVENIA

• ZDRUŽENJE EPEKA so.p.

EPEKA este o asociație de cercetare științifică dedicată dezvoltării de programe artistice, culturale, științifice și educaționale. Organizația este una multidisciplinară și activează în următoarele domenii: cultură, artă, educație, tineret, ecologie, cercetare și antreprenoriat social. EPEKA își desfășoară activitatea atât la nivel local, național, cât și pe plan internațional, prin sucursalele sale din Sinop (Turcia), Graz (Austria), Břeclav (Cehia) și Erevan (Armenia). Asociația a deschis primul restaurant dedicat populației de etnie romă din Europa, Romani Kafenava, care funcționează în regim de întreprindere socială. Asociația EPEKA a fost înființată ca urmare a inițiativei de cooperare având ca scop desemnarea orașului Maribor drept Capitală Culturală Europeană (2012). EPEKA a propus cu succes municipalității Maribor să-și depună candidatura pentru titlul de Capitală Europeană a tineretului (2013) și Capitală Europeană a Romilor (2020).

• Zavod Carnus, so.p.

Misiunea Institutului Carnus este conservarea naturii și crearea unor noi principii ecologice. Institutul a fost fondat cu intenția de a căuta soluții pentru stimularea solidarității sociale prin intermediul unor abordări inovatoare. Principalele obiective ale Zavod Carnus sunt conservarea naturii, încurajarea reciclării și informarea populației privind importanța tratării și reutilizării deșeurilor.

• ZRP Pomelaj, z.o.o.

ZRP Pomelaj dezvoltă produse în mediul rural, oferind grupurilor sale țintă programe de sprijin și informare în domeniul activităților agricole tradiționale. Este o cooperativă de dezvoltare, care funcționează în funcție de potențialul și circumstanțele naturale locale și angajează oameni din grupurile vulnerabile – precum șomeri sau persoane cu dizabilități – și mici producători de produse artizanale.

• Simbioza Genesis

Misiunea Simbioza Genesis este îmbunătățirea calității vieții grupurilor țintă (persoane în vârstă sau tineri defavorizați) prin sprijinirea inițiativelor voluntare, cooperării intergeneraționale, schimbului de experiență și oportunităților de întrajutorare și învățare reciprocă. Obiectivele programului Simbioza sunt următoarele: stimularea învățării pe tot parcursul vieții; sublinierea semnificației voluntariatului și a solidarității între vârstnici și tineri; îmbunătățirea dialogului între generații. Simbioza Genesis este o companie socială care furnizează servicii inovatoare în domeniul competențelor informatice avansate și organizează ateliere practice interactive. Principalul obiectiv al companiei este educația digitală, deoarece numai aceasta poate susține societatea digitală incluzivă de mâine. Simbioza Genesis urmărește să transmită elevilor, studenților și angajaților toate cunoștințele, abilitățile și competențele necesare pentru o integrare eficientă în lumea digitală.

http://www.epeka.si/

https://www.facebook.com/romanikafenava?fref=ts

http://www.carnus.si/

http://www.pomelaj.si/

http://www.simbioza.eu/



31/43

• Campania #KUPUJEMODGOVORNO

Este o campanie de incluziune care se adresează societăților sociale înregistrate în conformitate cu legislația slovenă privind antreprenoriatul social. Ideea unei campanii comune a apărut din inițiativa companiilor sociale din Asociația Slovenă pentru Economie Socială, cu scopul de a asigura dezvoltarea și stabilitatea întreprinderilor responsabile din punct de vedere social. Obiectivele companiilor sociale nu sunt încă foarte bine cunoscute și majoritatea oamenilor nu știu de unde pot cumpăra produse și servicii create în întreprinderi sociale. Proiectul MYNNOVA Bune practici pentru dezvoltarea inovației sociale în Europa în contextul actualelor provocări societale. Având o economie în continuă dezvoltare după criza financiară din 2008, România, Bulgaria, Slovenia, Cipru și, de asemenea, Germania – considerată cea mai solidă economie națională a Europei și cea de-a patra cea mai mare economie națională a lumii – conferă din ce în ce mai multă atenție sectorului antreprenoriatului social (sectorul terțiar), precum și conceptelor, metodologiilor, acțiunilor și rezultatelor din domeniu. În ciuda interesului general și a numeroaselor exemple de întreprinderi sociale inovatoare, organizațiile implicate în proiectul MYNNOVA consideră că sectorul antreprenoriatului social nu este încă suficient de dezvoltat, necesitând și mai mult sprijin din partea actorilor publici și privați din cele cinci țări partenere. Astfel, în perioada decembrie 2016 – septembrie 2018, un consorțiu format din cinci organizații – Junior Achievement România, Law and Internet Foundation Bulgaria, Celje Youth Centre Slovenia, priME Academy Germania și Universitatea din Nicosia, Cipru – a implementat proiectul MYNNOVA. Proiectul MYNNOVA s-a desfășurat sub egida programului Erasmus +, susținut de Comisia Europeană în temeiul acțiunii-cheie 2: „Cooperare pentru inovare și schimb de bune practici. Acțiune: Parteneriate strategice în domeniul tineretului“. În cadrul proiectului, cei cinci parteneri au colaborat pentru crearea și promovarea unei platforme de mentorat online – euromentor.eu/edu – dedicată tinerilor inovatori sociali din cele cinci țări (grupa de vârstă: 14-30 ani). Partenerii MYNNOVA au clasificat tinerii inovatori sociali în trei subgrupe – elevi, studenți și tineri profesioniști. Toți împărtășesc dorința de a contribui la dezvoltarea inovației sociale, dar sunt diferiți în ceea ce privește nivelul de motivare și pregătire în acest domeniu, ceea ce reflectă amploarea sprijinului de care au nevoie în acțiunile lor antreprenoriale. Platforma multilingvă euromentor.eu oferă consiliere și mentorat tinerilor care își doresc să dezvolte inițiative sau întreprinderi sociale și să contribuie la rezolvarea chestiunilor de importanță socială majoră: combaterea sărăciei, excluziunii sociale, șomajului și schimbărilor climatice. Prin intermediul programului de mentorat euromentor.eu și al resurselor oferite, tinerii află:

• Ce sunt afacerile sociale și care sunt atribuțiile antreprenorilor sociali;

• Cum să evalueze o idee de afacere socială;

http://socialnaekonomija.si/



32/43

• Cum să lanseze, conducă, gestioneze și finanțeze o afacere socială;

• Cum să înființeze o afacere socială și ce presupune activitatea de antreprenor social;

• Cum să analizeze resursele și necesitățile financiare ale unei afaceri sociale;

• Cum pot mijloacele tehnologice să ajute în dezvoltarea unei afaceri sociale;

• Cum să-și consolideze competențele digitale în domeniu;

• Cum să comunice și să-și creeze rețele colaborative în întreaga Europă.

Cele cinci organizații au expertiză complementară în domenii diferite, fapt care a conferit un plus de valoare punerii în aplicare a proiectului. Cel mai important aspect care a făcut ca euromentor.eu să devină un teritoriu online accesibil, unde tinerii inovatori din cele cinci țări partenere pot învăța, pot fi consiliați, pot participa la dezbateri și pot colabora pentru a rezolva o gamă largă de provocări transnaționale presante din Europa este experiența celor cinci parteneri în: lucrul cu tinerii și cu persoanele care lucrează cu tinerii; activitățile de formare profesională și mentorat; implicarea tinerilor antreprenori în experiențe de afaceri reale și în cursuri de antreprenoriat; dezvoltarea de platforme on-line (TIC pentru învățare și mentorat); comunicarea cu tinerii și restul comunităților; diseminarea la nivel național și european a informațiilor despre activitățile desfășurate.

➢ Coordonarea proiectului MYNNOVA s-a bazat pe o amplă și solidă comunicare între cele 5 organizații partenere și pe utilizarea unor proceduri și instrumente eficiente de implementare și monitorizare a activităților, precum și de gestionare a riscurilor aferente.

Organizația coordonatoare, Junior Achievement România, a stabilit cadrul, a deschis canalele de comunicare și a desfășurat activități de coordonare pentru asigurarea unui control bugetar adecvat și a unei gestiuni eficiente a timpului. Toți partenerii au aplicat principiile rentabilității costurilor și repartizării echilibrate a responsabilităților. Pentru a garanta o administrare corectă şi calitatea activităţilor desfăşurate în cadrul proiectului, consorțiul a parcurs o serie de etape pregătitoare. A fost creat un grup de coordonare care a vegheat ca toate deciziile majore să fie luate într-un mod transparent și toți partenerii să își îndeplinească rolurile atribuite. În plus, grupul de coordonare a asigurat monitorizarea generală a calității activităților și a cheltuielilor bugetare, aplicând măsurile corespunzătoare de reducere a riscurilor. Sub supravegherea coordonatorilor, au fost adoptate documentele strategice ale proiectului, au fost alocate și monitorizate sarcinile fiecărui partener, au fost organizate reuniuni transnaționale și au fost prezentate rapoarte privind progresele realizate.

➢ Dezvoltarea platformei de mentorat online euromentor.eu (www.euromentor.eu) a fost coordonată de partenerul bulgar, Law and Internet Foundation. Site-ul euromentor.eu și platforma de e-learning euromentor.eu/edu facilitează colaborarea și ajutorul reciproc, oferindu-le tinerilor inovatori sociali o oportunitate flexibilă și ușor accesibilă, prin care aceștia pot beneficia de consiliere și mentorat de calitate oferite de persoane calificate în lucrul cu tinerii și chiar de tineri antreprenori.

Platforma a fost dezvoltată în urma unei ample activități de cercetare și a strânsei colaborări dintre cele cinci țări partenere, care au lucrat împreună pentru:

http://euromentor.eu/

http://www.euromentor.eu/



33/43

• Efectuarea unei analize GAP privind antreprenoriatul social în țările partenere – raportul conține informații privind statutul antreprenoriatului social/inovării sociale în sistemele educaționale sau private din țările partenere. Au fost abordate subiecte diverse, cum ar fi: cadrul politic și juridic deja stabilit în sectorul antreprenoriatului social din cele cinci țări, educația formală și informală în domeniul antreprenoriatului social, rețelele și sistemele de ajutor reciproc, exemplele de bună practică în domeniul afacerilor sociale. (Vezi Anexa 1 – MYNNOVA Gap Analisys)

• Organizarea a 10 focus grupuri, câte 2 în fiecare țară, cu scopul de a analiza feedback-ul primit din partea grupurilor țintă și a părților interesate în ceea ce privește diferitele versiuni ale Cadrului de competențe pentru persoanele consiliate și mentorii implicați în programele de antreprenoriat social și în legătură cu versiunea finală a platformei online. Focus grupurile au fost formate din tineri inovatori elevi și studenți, angajați ai unor ONG-uri, cetățeni, antreprenori, reprezentanți ai întreprinderilor locale sau ai autorităților – peste 110 participanți din toate țările. Varietatea trăsăturilor și experiențelor celor care au participat la focus grupuri a stârnit dezbateri interesante și a contribuit la elaborarea versiunii finale a Cadrului de competențe. Documentul prezintă cunoștințele, abilitățile și competențele pe care mentorii care oferă servicii prin intermediul platformei de mentorat ar trebui să le dețină și să le dezvolte în permanență. De asemenea, Cadrul descrie rezultatele pe care tinerii (persoanele consiliate) ar trebui să le obțină în urma parcurgerii programului de mentorat. (Vezi Anexa 2 – Cadru de competențe)

• Organizarea a 5 focus grupuri, câte unul în fiecare țară, cu scopul de a analiza feedback-ul primit din partea grupurilor țintă și a părților interesate în ceea ce privește versiunea offline finală a platformei euromentor.eu. Aceste ultime 5 focus grupuri au reunit 60 de participanți: elevi și profesori de liceu, studenți și profesori universitari, reprezentanți ai unor ONG-uri, tineri antreprenori și alte persoane interesate. Toți au oferit feedback legat de primul prototip în limba engleză al platformei de mentorat online euromentor.eu.

• Odată reglementate obiectivele de învățare, au fost stabilite subiectele și instrumentele de mentorat și a fost creată și validată platforma educațională asociată site-ului euromentor.eu/edu. Toți partenerii au susținut acest proces cu idei și informații referitoare la preferințele de învățare ale grupurilor țintă. Primul set de subiecte și metode a fost analizat în cadrul unor discuții online, de către toți membrii grupului de activități, și a fost aprobat pentru trecerea în etapa următoare.

• Toți cei cinci parteneri au dezvoltat conținuturi de formare a utilizatorilor platformei de e-learning euromentor.eu/edu, iar echipa tehnică a Law and Internet Foundation a integrat materialele în platforma online. Materialele de formare conțin cursuri în diferite domenii: antreprenoriat social, crearea planurilor de afaceri, finanțe, legislație, branding și marketing digital, coaching și mentorat.

• Platforma online euromentor.eu a fost tradusă în toate limbile partenerilor și este acum disponibilă în engleză, bulgară, germană, greacă, slovenă și română.

• Partenerii au dezvoltat mai multe instrumente și mecanisme multilingve pentru a facilita accesul tinerilor inovatori la platformă, mentori și cursuri: chestionare de evaluare și autoevaluare, proceduri pas cu pas, prezentări accesibile etc.




34/43

• Pentru a reglementa raportul dintre organizațiile partenere MYNNOVA și utilizatorii serviciilor și resurselor accesate prin intermediul platformei de mentorat euromentor, au fost redactate inclusiv condițiile de utilizare.

Platforma de mentorat euromentor.eu este disponibilă online și oferă sprijin și mentorat tinerilor care doresc să dezvolte întreprinderi sociale care să contribuie la rezolvarea problemelor sociale de importanță majoră în țările partenere și Europa.

➢ Proiectul MYNNOVA a inclus și activități suport, dedicate mentorilor, personalului și tinerilor inovatori și antreprenori sociali:

• 5 zile de instruire comună a personalului, organizată în septembrie 2017 la Celjski Mladinski

Center, partenerul din Celje, Slovenia, la care au luat parte 5 formatori din organizațiile

partenere. Scopul activităților de instruire în comun a personalului a fost acela de a garanta

faptul că mentorii care participă la programul internațional de formare/programul educațional

informal în domeniul antreprenoriatului social dobândesc toate abilitățile necesare pentru

consilierea și pregătirea tinerilor inovatori și antreprenori sociali. Principalele obiective ale

programului de instruire comună a personalului au fost: analizarea caracteristicilor de bază și a

funcționalităților platformei; simularea unui joc de-a antreprenoriatul; vizitarea unei

întreprinderi sociale din Vojnik – CPU Vojnik; înțelegerea mecanismului de funcționare a

procesului de coaching și de mentorat și a modului în care poate fi acesta adaptat diferitelor

grupuri țintă; identificarea abilităților mentorilor prin intermediul unui chestionar de

autoevaluare; stabilirea – pe baza abilităților identificate – instrumentelor de mentorat

potrivite pentru fiecare mentor în parte; identificarea modului în care chiar și mentorii pot

învăța de la cei pe care îi consiliază.

Concluzia acestui training comun a fost faptul că pentru a avea o relație de colaborare eficientă,

este important ca atât mentorul, cât și persoana consiliată să își cunoască foarte bine propriile

competențe. Mentorul și persoana consiliată au nevoie de competențe și instrumente specifice,

care depășesc sfera mentoratului și care presupun un proces de învățare continuu pentru

ambele părți.

• Program de mentorat pilot, cu durata de 4 luni, pentru tinerii inovatori sociali de pe platforma

euromentor.eu/edu, coordonat de Universitatea din Nicosia, Cipru. Toți partenerii au invitat,

motivat și selectat mai mulți tineri, care au participat apoi la pilotarea platformei

euromentor.eu/edu. Pilotarea programului a inclus un exercițiu de mentorat cu durata de 3 luni

– cu utilizarea platformei și organizarea unor dezbateri online –, la finalul căruia au fost

colectate opinii legate de experiența de mentorat euromentor. Rezultatele pilotării au arătat

că, la început, persoanele consiliate erau în general reticente în a căuta consiliere sau a contacta

vreun mentor, însă, după ce mentorii le-au invitat și încurajat să-și împărtășească ideile și

planurile de viitor, acestea au devenit dornice să învețe și să fie consiliate. Datorită platformei

euromentor, cele două părți au putut să interacționeze, să schimbe impresii și să comunice într-

un mod eficient.




35/43

• Prime Academy AG Germania s-a ocupat de selectarea tinerilor profesioniști și antreprenori

care au beneficiat de instruire în mentoratul online pe și pentru platforma euromentor.eu/edu.

În acest sens, priME Academy AG a conceput și aprobat, împreună cu ceilalți parteneri, un

chestionar pentru interviurile motivaționale cu tinerii profesioniști și antreprenori înregistrați

pe platforma euromentor, având ca finalitate selectarea a zece (doi din fiecare țară parteneră)

dintre aceștia pentru a participa la sesiunile de instruire în domeniul mentoratului online. În

programul de formare au fost incluse și câteva informații utile despre modalitățile de creare a

unui modul de mentorat online eficient și despre nevoile tinerilor antreprenori sociali.

• Diseminarea și exploatarea rezultatelor proiectului MYNNOVA. Partenerul principal, Junior

Achievement România, a pregătit, distribuit și aprobat, împreună cu toți partenerii, kitul de

identificare vizuală (cu toate șabloanele și specificațiile incluse), afișele proiectului și planul

DEOR (diseminare și exploatare a rezultatelor). În ceea ce privește punerea în aplicare a

calendarului de implementare, toți partenerii au fost de acord cu identitatea vizuală stabilită,

utilizând-o în activitățile de promovare și comunicare pe tema proiectului. Pentru a sprijini

promovarea și diseminarea platformei euromentor, pe lângă site-ul proiectului

(euromentor.eu), care găzduiește platforma de mentorat, au fost create sau actualizate inclusiv

rețelele sociale. Rolul rețelelor de socializare are o dublă dimensiune: 1) să distribuie în mod

regulat informații despre proiect și 2) să stimuleze dezbateri între membrii grupurilor țintă și

alte persoane interesate. Paginile sociale sunt accesibile tuturor partenerilor proiectului, care

le folosesc pentru a-și prezenta progresele înregistrate și pentru a comunica cu grupurile țintă

și cu restul persoanelor interesate.

De asemenea, pe durata proiectului, toți partenerii au realizat prezentări despre subiectele

abordate, pe forumuri sau întâlniri față în față, iar un eveniment de diseminare urmează să fie

organizat până la sfârșitul lunii septembrie 2018.

Pe lângă contribuția la dezvoltarea antreprenoriatului social și educarea tinerilor inovatori sociali din cele cinci țări și din întreaga Europă, alte două caracteristici importante ale proiectului au fost buna cooperare între organizații și comunicarea interculturală în vederea atingerii unui obiectiv comun. Proiectul MYNNOVA a oferit oportunități de învățare directă, de la egal la egal, care au pus accentul pe importanța comunicării în procesul de învățare, contribuind la creșterea calității serviciilor de mentorat puse la dispoziție de țările partenere. Site-ul și platforma euromentor.eu, dezvoltate în cadrul proiectului MYNNOVA, îi încurajează pe tinerii antreprenori și inovatori sociali participanți la proiect să valorifice informațiile dobândite în domeniul mentoratului și antreprenoriatului social și să treacă „de la idee la realitate“, înființându-și propriile afaceri sociale.



36/43

CAPITOLUL V – CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI Economia socială a apărut din necesitatea de a identifica soluții noi și inovatoare pentru problemele sociale, economice sau de mediu ale comunităților și de a satisface nevoile membrilor acestora, care sunt fie ignorate, fie insuficient acoperite de sectorul public sau privat. Toate țările implicate în proiectul MYNNOVA sunt de acord că, în ultimii ani, Europa a acordat mai multă atenție economiei sociale – definită drept „sectorul terțiar“ al economiei, precum și conceptelor, metodelor, acțiunilor și rezultatelor sale. Cu toate acestea, deși interesul general și sprijinul acordat mediului antreprenorial social sunt în creștere, domeniul SE din cele cinci țări partenere MYNNOVA necesită mult mai multă atenție și îmbunătățire, la toate nivelurile, începând cu educația și continuând cu legislația și ajutorul financiar acordat întreprinderilor sociale. Analiza programelor educaționale formale sau informale din domeniul antreprenoriatului social arată că majoritatea inițiativelor sunt individuale sau private și nu fac parte dintr-o strategie comună și coerentă. Consorțiul MYNNOVA consideră că, date fiind provocările sociale și economice din prezent, pentru a genera schimbări semnificative, în Europa este nevoie de o abordare mult mai sistematică, mai coerentă și mai durabilă a educației și mentoratului în domeniul antreprenoriatului social și al inovației sociale, la toate nivelurile. În ceea ce privește cadrele legislative naționale, analizele țărilor partenere în proiectul MYNNOVA sugerează că o suprareglementare a antreprenoriatului social poate chiar împiedica dezvoltarea întreprinderilor sociale și a inițiativelor de inovare socială, iar legislația privind antreprenoriatul social nu este întotdeauna un stimulent pentru înființarea și dezvoltarea întreprinderilor sociale. Cu toate acestea, Germania a ajuns la concluzia că este nevoie ca piața antreprenoriatului social să stabilească o formă juridică specială, care să răspundă atât interesului public, cât și nevoii de profit, iar cerințele administrative să fie simplificate. De asemenea, toate țările partenere au identificat necesitatea unor politici și inițiative publice mai cuprinzătoare și mai concentrate pe sprijinirea întreprinderilor sociale ca instrumente de incluziune socială și integrare a forței de muncă. Câteva dintre aspectele care ar avea nevoie de o atenție sporită sunt următoarele:

• Înmulțirea campaniilor de promovare, susținere și îmbunătățire a politicilor de inovație socială și antreprenoriat social;

• Sporirea capacității de implementare a programelor educaționale, de formare și asistență în domeniu;

• Facilitarea accesului tinerilor la programe educaționale și sprijinirea lor pe tot parcursul desfășurării acestora;

• Facilitarea conexiunii dintre mentorii din diferite domenii și tinerii care urmează să își deschidă o afacere sau să înceapă o carieră;



37/43

• Extinderea schimburilor de experiență internaționale în domeniul antreprenoriatului social și al inovației sociale;

• Consolidarea sectorului antreprenoriatului social la nivel național, regional și internațional;

• Consolidarea și dezvoltarea sectorului întreprinderilor familiale, în vederea implicării următoarelor generații în viața comunităților din care fac parte.

Dezvoltarea unor instrumente dedicate inovării sociale și antreprenoriatului – cum este platforma de mentorat social pentru tinerii inovatori sociali euromentor.eu – poate ajuta la evaluarea și, mai apoi, la rezolvarea problemelor cu care se confruntă tinerii din diferite țări:

• Combaterea șomajului în rândul tinerilor;

• Combaterea șomajului pe termen lung;

• Facilitarea accesului pe piața muncii al persoanelor care provin din grupuri defavorizate

(incluziunea forței de muncă);

• Dezvoltarea abilităților antreprenoriale și digitale în rândul șomerilor pe termen lung;

• Facilitarea accesului la tehnologie;

• Promovarea mobilității în scop educațional și a programelor de orientare în carieră;

RECOMANDĂRILE ȚĂRILOR BULGARIA

• Educația formală din Bulgaria este caracterizată de o lipsă acută a informațiilor și cursurilor în domeniul antreprenoriatului social. Conștientizarea tinerilor cu privire la însemnătatea antreprenoriatului social și la beneficiile acestuia asupra comunităților ar putea sta la baza dezvoltării întreprinderilor sociale existente. Una dintre cele mai eficiente modalități de a-i familiariza pe tineri cu acest concept ar fi integrarea informațiilor necesare în cursul „Lumea și oamenii“, care se predă în licee și vizează o mai bună înțelegere a lumii înconjurătoare și sporirea implicării active a cetățenilor. În universități, antreprenoriatul social ar putea fi introdus în cadrul mai multor discipline, indiferent de specializări, deoarece este un subiect multidisciplinar și ar putea conduce la apariția unor propuneri de schimbare socială importante.

• În ceea ce privește legislația, Strategia Națională pentru Tineret, care o va înlocui pe cea actuală după anul 2020, poate fi un instrument foarte eficient, nu numai pentru sensibilizarea în ceea ce privește antreprenoriatul social, dar și pentru introducerea măsurilor care să sprijine crearea întreprinderilor sociale în Bulgaria. Înainte de toate acestea însă, este esențial ca Bulgaria să stabilească definiția juridică a întreprinderii sociale.

CIPRU



38/43

Pe lângă abundența de antreprenori sociali, economia socială din Cipru se bucură de o piață a investițiilor tot mai dezvoltată. Investitorii filantropici nu urmăresc doar rentabilitatea financiară, ci mai ales maximizarea impactului social al investițiilor realizate. Ei își propun să identifice antreprenorii și organizațiile care pot avea un impact social semnificativ. Ciprul, o țară în care afacerile familiale predomină, ar putea încuraja în viitorul apropiat întreprinderile familiale să finanțeze antreprenorii sociali, deoarece businessurile familiale investesc pentru generațiile viitoare, iar succesul lor depinde de cât de înfloritoare și implicate sunt comunitățile, atât la nivel local, cât și la nivel național. Implicarea în sectorul social, fie ca antreprenori sociali, fie ca investitori în afacerile sociale, le va arăta următoarelor generații cât de importante sunt practicile de business inteligente și inovatoare în construirea valorilor care stau la baza dezvoltării lor. De asemenea, investițiile filantropice strategice în domeniul antreprenoriatului social pot favoriza unitatea familiilor și consolidarea valorilor familiale. Câteva recomandări pentru dezvoltarea sectorului afacerilor de familie din Cipru sunt următoarele:

• Este necesară concentrarea pe un domeniu de acțiune care să aibă legătură cu businessul de bază al familiei și care să se alinieze valorilor sau identității sale teritoriale. De exemplu, dacă afacerea de familie este în domeniul construcțiilor civile, dezvoltarea de locuințe la prețuri accesibile poate aduce beneficii importante. Dacă familia se ocupă de comerțul cu amănuntul, atunci, asigurarea unor lanțuri de aprovizionare etice și durabile poate crește nivelul de implicare socială.

• Implicarea în antreprenoriatul social este mai mult decât un simplu demers. De aceea, necesită construirea unui portofoliu de activități cu ajutorul unui fond de investiții sau al unei rețele de sprijin formate din mai multe organizații partenere. De asemenea, presupune angajamentul și colaborarea mai multor generații ale familiei sau chiar aportul altor familii cu afaceri în regiune sau care au valori și preocupări sociale similare. Implicarea în antreprenoriatul social consolidează rețelele de afaceri familiale și sentimentul de unitate din familiile numeroase.

• Întreprinzătorii sociali trebuie să se străduiască să absoarbă fondurile care le sunt puse la dispoziție în urma deciziilor politice. Antreprenorii (noi sau existenți) ar trebui încurajați să caute și să participe la cursuri (formale și informale) și programe de mentorat. În acest sens, ei pot accesa platforma euromentor.eu. În plus, în Cipru există numeroase organizații specializate în strângerea de fonduri, care pot fi contactate pentru îndrumare și sfaturi suplimentare.

• Promovarea antreprenoriatul social în școli necesită activarea unor „grupuri de presiune“, care să îi învețe pe tineri cum să se implice în cauzele sociale. Platforma euromentor.eu educă și îndrumă tinerii interesați de antreprenoriatul social, motivând antreprenorii sociali să folosească know-how-ul și experiența de care dispun pentru a determina cât mai mulți oameni să se implice activ în acest domeniu.

GERMANIA

• Educația în domeniul antreprenoriatului (social) nu are în prezent decât un rol secundar în școli

și universități. Acest lucru s-ar putea schimba prin prezentarea unor modele de bună practică,

prin dezvoltarea de programe de mentorat și coaching, prin jocuri de simulare, competiții și noi

abordări educaționale.



39/43

Activitățile din sectorul antreprenoriatului (social) și programele de mentorat în domeniu nu sunt foarte coagulate la nivel local, național și internațional. Pentru a exploata la maximum toate posibilitățile existente, cei interesați pot utiliza platforma euromentor.eu.

• Programele de mentorat și crearea unor politici publice inovative pot duce la îmbunătățirea schimbului și cooperării dintre antreprenorii sociali și organismele publice. Formele juridice ale afacerilor sociale sunt deseori considerate ca reprezentând un obstacol și o provocare majoră. Este așadar recomandat ca piața antreprenoriatului social să stabilească o formă juridică specială, care să sprijine atât interesul public, cât și orientarea spre profit, iar cerințele administrative să fie simplificate. Alternativa ar fi crearea unor instituții de sprijin (pro bono) care să asiste întreprinzătorii sociali în efortul de a identifica formele juridice adecvate pentru afacerile lor.

• În Germania există o mulțime de organizații mari care aparțin „sectorului terțiar“. În acest context, noile întreprinderi sociale tind să-și piardă din vizibilitate. În multe organizații sociale, abilitățile antreprenoriale și de management ale personalului sunt destul de reduse. De asemenea, accesul la servicii de asistență la prețuri accesibile nu este disponibil decât anumitor start-up-uri, iar dezvoltarea companiilor sau a modelelor de afaceri sustenabile devine dificilă. Aceste lucruri s-ar putea schimba prin observarea modelelor de bună practică, prin dezvoltarea unor programe de mentorat, prin jocuri de simulare sau competiții.

• În Germania, fondurile private de finanțare a cauzelor cu impact social și a inițiativelor

inovatoare sunt relativ rare. Câteva soluții în acest sens ar fi putea fi: crearea unui fond pentru

inovarea socială; emiterea de obligațiuni cu impact social; ajustarea reglementărilor fiscale și a

celor referitoare la achizițiile și beneficiile publice – măsuri care ar conduce și la o mai bună

supraveghere a metodelor de finanțare hibrid.

ROMÂNIA

• Conceptele de inovare socială și antreprenoriat social au pătruns destul de recent în conștiința publică a românilor. În România sunt necesare strategii ample de conștientizare publică cu privire la aria și modul de funcționare al antreprenoriatului social. Comunitățile au nevoie de mai multe informații și exemple de bună practică pentru a înțelege specificitățile economiei sociale și ale întreprinderilor sociale – cum ar fi adoptarea deciziilor în mod participativ, concentrarea pe dezvoltarea comunității, reinvestirea profiturilor sau impactul social.

• Pentru a schimba mentalitatea tinerei generații în ceea ce privește importanța antreprenoriatului social, este nevoie de o abordare mai serioasă, mai sistematică și mai consecventă a educației și mentoratului în domeniu, la toate nivelurile sistemului educațional, precum și de o mai bună corelare cu nevoile pieței actuale. De asemenea, este necesară introducerea de urgență a unor noi tipuri de resurse educaționale în școli, care să poată fi adoptate și de sistemele educaționale informale, cum ar fi platforma euromentor.eu sau alte cursuri de antreprenoriat și programe educaționale.



40/43

• Sectorul antreprenoriatului social din România are nevoie de o îmbunătățire și de o simplificare a cadrului legislativ și fiscal actual. Contextul public și cadrul legislativ din România nu sunt în întregime corelate cu opiniile general acceptate ale principalilor actori din domeniul antreprenoriatului social și se concentrează în special pe acoperirea unor nevoi generale/comunitare, prin creșterea nivelului de angajabilitate în rândul persoanelor din grupurile vulnerabile.

• Accesul la finanțare este unul dificil pentru întreprinderile sociale din România, cea mai mare

parte a lichidităților acestora provenind din donații private sau subvenții, urmate de vânzări

și/sau taxe pentru produse sau servicii. Majoritatea subvențiilor publice nu au o natură

strategică, iar finanțarea privată este prea fragmentată și insuficientă pentru a susține

întreprinderile sociale. Economia și inovarea socială au nevoie de o strategie națională de sprijin

și finanțare mai coerentă.

• Pentru a îmbunătăți și a spori impactul social al întreprinderilor sociale, precum și capacitatea

lor de a influența politicile publice și de a crea strategii de finanțare pe termen lung, sunt

necesare mai multe dezbateri publice și dialoguri cu instituțiile statului și actorii din domeniu.

• Dezvoltarea economiei sociale și a procesului de inovare socială presupune îmbunătățirea accesului actorilor din domeniu la rețelele de antreprenoriat social locale, naționale sau internaționale, observarea modelelor de bună practică și participarea la activități colaborative și schimburi de experiență.

SLOVENIA

• Date fiind provocările cu care se confruntă țările europene, raportul Sloveniei demonstrează că

liceele din Europa ar avea nevoie de un număr mai mare de ore de educație antreprenorială,

cu accent pe antreprenoriatul social și inovarea socială.

Una dintre recomandările Sloveniei este crearea imediată a unei legături trans-sectoriale între sectorul educațional și companiile sociale sau organizațiile juridice care activează ca întreprinderi sociale în conformitate cu legislația slovenă privind antreprenoriatul social.

• Experiența slovenă demonstrează că legislația privind antreprenoriatul social nu este neapărat un stimulent pentru înființarea și dezvoltarea întreprinderilor sociale. Mai mult, dacă zona este suprareglementată, acest lucru poate împiedica dezvoltarea întreprinderilor sociale.

• Întreprinderile sociale funcționează pe tot teritoriul Sloveniei și nu sunt interconectate sau reunite sub o organizație-umbrelă. Dacă întreprinderile sociale ar fi coordonate de o organizație umbrelă, comunicarea cu ministerul responsabil pentru acest domeniu ar deveni mult mai facilă. Reprezentanții întreprinderilor sociale din Slovenia ar trebui să se reunească și să ajungă la un consens privind dezvoltarea viitoare a antreprenoriatului social din țară. Este recomandabil ca setul de orientări și recomandări pe care aceștia le stabilesc împreună să fie comunicat Guvernului prin intermediul unei organizații umbrelă. În prezent, în Slovenia se emit mult prea multe idei despre viitorul antreprenoriatului social, care nu sunt pe deplin coerente și deseori au făcut ca negocierile cu ministerul de resort și reprezentanții guvernului să fie sortite eșecului.



41/43

RESURSE BIBLIOGRAFICE BULGARIA

1. Bulgarian Economic Outline (Structura economică a Bulgariei), Santander Trade Portal

2. Centrul de inovare socială și antreprenoriat – Implicarea afacerilor în promovarea dezvoltării durabile la

nivel regional și local: antreprenoriatul social și responsabilitatea socială corporativă în Bulgaria, Grecia,

Lituania, Spania, Portugalia, Turcia și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (raport de cercetare

realizat în cadrul proiectului finanțat de UE „Business Education for Sustainability: Teaching Corporate

Social Responsibility and Social Entrepreneurship for Sustainable Local and Regional Development” –

BEST)

3. Strategia pe termen lung pentru persoanele cu handicap și ocuparea forței de muncă 2011-2020 –

Consiliul de Miniștri (2011)

4. Consiliul Economic și Social al Republicii Bulgaria (2013), analiza „Întreprinderile sociale și

antreprenoriatul social“ (analiză realizată din inițiativă proprie)

5. Fundația pentru schimbare și incluziune socială

6. Institutul pentru antreprenoriat social

7. Brutăriile sociale NadEzhko

8. Legea privind entitățile juridice fără scop lucrativ

9. Ministerul Muncii și Politicilor Sociale

10. Ministerul Muncii și Politicilor Sociale (2011), Conceptul de economie socială națională

11. Ministerul Muncii și Politicilor Sociale (2013), National Strategy for Reducing Poverty and Promoting

Social Inclusion 2020 (Strategia națională pentru reducerea sărăciei și promovarea incluziunii sociale

2020)

12. Ministerul Tineretului și Sportului (2010), Strategia Națională pentru Tineret 2010-2020

13. „Rayna Knyaginya - P” Ltd.

14. Asociația samaritenilor

15. Legea privind asistența socială

16. Forumul Antreprenoriatului social din Bulgaria

17. The Heritage Foundation, 2017 Index of Economic Freedom

CIPRU

1. Cyprus Volunteer Commissioner

2. SES EU – Social Entrepreneurship Support Europe

3. Social enterprise: a new way of doing business

4. KPMG, The alignment of family business and social entrepreneurship

https://en.portal.santandertrade.com/analyse-markets/bulgaria/economic-outline

http://www.fscibulgaria.org/en/

http://www.sociale.bg/

http://www.bread.bg/news/nadezhko-furna-sofia-29-nov-2014/

http://blacksea.bcnl.org/en/articles/40-bulgaria-law-on-nonprofit-legal-entities.html

http://seconomy.mlsp.government.bg/

http://seconomy.mlsp.government.bg/upload/docs/2013-06/NATIONAL_SOCIAL_ECONOMY_CONCEPT.pdf

https://www.google.bg/url?sa=t&rct=j&q=&esrc=s&source=web&cd=2&cad=rja&uact=8&ved=0ahUKEwj09qyvw-fSAhWnQpoKHROMCUoQFggnMAE&url=https%3A%2F%2Fwww.mlsp.government.bg%2Fckfinder%2Fuserfiles%2Ffiles%2Fpolitiki%2Fsocialno%2520vkliuchvane%2FNational%2520strategy%2520poverty_2020_EN(1).docx&usg=AFQjCNHQ857swGr1F0DvG8IWlh3xrs43Hw&bvm=bv.150120842,d.bGs

https://www.google.bg/url?sa=t&rct=j&q=&esrc=s&source=web&cd=2&cad=rja&uact=8&ved=0ahUKEwj09qyvw-fSAhWnQpoKHROMCUoQFggnMAE&url=https%3A%2F%2Fwww.mlsp.government.bg%2Fckfinder%2Fuserfiles%2Ffiles%2Fpolitiki%2Fsocialno%2520vkliuchvane%2FNational%2520strategy%2520poverty_2020_EN(1).docx&usg=AFQjCNHQ857swGr1F0DvG8IWlh3xrs43Hw&bvm=bv.150120842,d.bGs

http://mpes.government.bg/Documents/Documents/Strategii/strategy_youth_2010-2020.pdf

http://www.rainaknyaginya.com/

https://www.samaritans.bg/

http://lex.bg/laws/ldoc/2134405633

http://socialenterprise.bg/en/

http://www.heritage.org/index/pdf/2017/countries/bulgaria.pdf

http://www.volunteercommissioner.gov.cy/volunteer/



https://www.ses-project.eu/en/project

https://cyprus-mail.com/2018/01/11/social-enterprise-new-way-business/

https://home.kpmg.com/cy/en/home/insights/



42/43

GERMANIA

1. Social Entrepreneurship – Definitionen, Inhalte, Perspektiven

2. TBD Community, The Changer, 2015

3. KFW, CSI

4. The Environment of Social Entrepreneurship in Germany – the Case of the Social Enterprise

„Chancenwerk e.V.”, Christina Grabbe, Universitatea Westfälische Wilhelms, Germania, Octombrie

2015

5. BVK, BonVenture_-_Portrait

6. The Changer

7. Recommendations for Stakeholders of Social Entrepreneurs in Germany, Prof. Dr. Annette Zimmer,

Stephanie Bräuer și Andrea Walter, Universitatea Westfälische Wilhelms, Germania, Decembrie 2014

8. A map of social enterprises and their eco-systems in Europe, Raportul de țară – Germania al Comisiei

Europene, octombrie 2014

ROMÂNIA

1. Legislația românească în domeniul economiei sociale, Legea nr. 219/2015 privind economia socială 2. Fundația P2P, definiții, 2018 3. Asiminei, Romeo, “The law on social economy. From legislative to theoretical framework”, revista

„Alternative sociale“, Economia socială, 2016 4. Institutul de Economie Socială, Politici, 2017 5. Site-ul Proiectului JA Social Enterprise 360, Resurse, 2017 6. The Danish Foundation for Entrepreneurship/FFY-YE, definitions, 2017 7. Coman, Adela și Pop, Izabela, Teaching Social Entrepreneurship in Universities. The case of the

Maramures County, 2015 8. Ministerul Fondurilor Europene, Programe, 2018 9. Site-ul Comisiei Europene/Growth, Social Innovation, 2018

10. Raportul OCDE Fostering Innovation to Address Social Challenges, 2011 11. Raportul Comisiei Europene Social Enterprises and their Eco-systems: Developments in Europe, 2016 12. Raportul OCDE Social Entrepreneurship in Europe, 2018 13. Raportul SELUSI al Comisiei Europene, 2011 14. CE SEFORIS, Raport de țară – România, 2016 15. Ecosistemul antreprenoriatului social în România, Ashoka, 2018 16. Sprijinul UE pentru antreprenorii sociali, Think Tank Parlamentul European, 2017 17. MYNNOVA Gap Analysis

SLOVENIA

1. Gartner, M., Merkač Skok, M., Letonja, M. (2016): Social entrepreneurship in Slovenia

2. Ministerul Muncii, Familiei și Afacerilor Sociale. Legea antreprenoriatului social (2011)

3. Ministerul Dezvoltării Economice și Tehnologiei

4. Lamut Jančič, A (2016): Socialno podjetništvo v Sloveniji in Evropski uniji: primer Kooperativa Konjice

http://www.kopfschlaegtkapital.com/wp-content/rostock-final-270808.pdf

https://www.tbd.community/de/a/deutschlands-social-entrepreneurs-watch-2015

https://www.kfw.de/

http://thechanger.org/community/social-business-deutschland-eine-bestandsaufnahme

https://lege5.ro/Gratuit/g4ztombzgq/legea-nr-219-2015-privind-economia-sociala

https://wiki.p2pfoundation.net/Social_Entrepreneurs

http://www.alternativesociale.ro/en_GB/economie-sociala/

http://www.ies.org.ro/politici/politici-pentru-economia-sociala-din-rom

http://socialenterprise360.org/en/resources

http://eng.ffe-ye.dk/

https://mpra.ub.uni-muenchen.de/67431/

https://mpra.ub.uni-muenchen.de/67431/

http://ec.europa.eu/growth/industry/innovation/policy/social_en

https://www.oecd.org/sti/inno/47861327.pdf

http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=738&langId=en&pubId=7934&furtherPubs=yes

http://www.oecd.org/cfe/leed/social-entrepreneurship-oecd-ec.htm

https://cordis.europa.eu/result/rcn/146138_en.html

http://www.seforis.eu/romania

http://ashoka-cee.org/romania/noutati/

http://www.europarl.europa.eu/thinktank/en/document.html?reference=EPRS_BRI(2017)599346

http://www.mddsz.gov.si/fileadmin/mddsz.gov.si/pageuploads/dokumenti__pdf/zaposlovanje/Act_SE_rev_clear.pdf

http://www.mgrt.gov.si/si/delovna_podrocja/socialno_podjetnistvo/

http://dk.fdv.uni-lj.si/magistrska_dela_2/pdfs/mb22_lamut-jancic-alja.pdf



43/43

5. Universitatea din Ljubljana. Centrul de antreprenoriat social

6. School for advanced social studies

7. Gea College

8. Slovenski forum socialnega podjetništva

9. Republic of Slovenia: statistical office

10. Republic of Slovenia: statistical office

11. Stat’O’Book, 2016

https://www.uni-lj.si/ul_in_cooperation_with_economy_and_society/social_entrepreneurship_centre_at_the_university_of_ljubljana/

http://www.fuds.si/en

http://gea-college.si/en/fakulteta/entrepreneurship/

http://fsp.si/

http://www.stat.si/StatWeb/en/Field/Index/1/29

http://www.stat.si/StatWeb/en/News/Index/6502

http://www.stat.si/StatWeb/File/DocSysFile/9213