Logistica întreprinderii

Realizatori

1

Cuprins

Introducere.............................................................................................................................................................2

Scenariul I..............................................................................................................................................................2

Scenariul II..............................................................................................................................................................2

Scenariul III.............................................................................................................................................................2

Costul Logistic total pe scenarii...........................................................................................................................2

Concluzie................................................................................................................................................................2

Introducere.............................................................................................................................................................2

Scenariul I..............................................................................................................................................................3

Scenariul II..............................................................................................................................................................4

Scenariul III.............................................................................................................................................................6

Costul logistic total pe scenarii............................................................................................................................6

Concluzie................................................................................................................................................................7

Introducere

Considerînd nivelul de dezvoltare economică al lumii actuale, succesul funcţionării unei

întreprinderi pe piață depinde de o coordonare competentă a activelor firmei, precum și a

fluxului de numerar. Astfel trebuie să înțelegem că, orice schimbare în condițiile de vânzare

duce, în mod inevitabil, la schimbarea componentelor mixului de marketing al întreprinderii.

Spre exemplu, dacă întreprinderea are predefinit un stoc minim de siguranță, care îi permite

să își deservească clienții la un nivel înalt cu cheltuieli logistice minime, atunci orice

schimbare în volumul stocului va duce la creșterea cheltuielilor logistice.

Designul unei rețele logistice este o operațiune complexă, care implică luare în calcul

a mai multor variabile, precum: numărul depozitelor, numărul punctelor de deservire,

2

amplasarea depozitelor, infrastructura locală și cea națională, alegerea mijloacelor de

transport precum și cheltuielile aferente acestora.

In acest raport vom analiza problema de design si vom forma o reţea optima de distribuţie

a unei firme.

Scenariul I

Scenariul 1 presupune existenţa a 3 depozite regionale (drept criteriu al împărțirii pe

zone, vom folosi regiunile istorice – Transilvania, Muntenia și Moldova).

Acest scenariu implica două subscenarii:

a) Subscenariul în cadrul căruia transportul logistic se va realiza prin

intermediul mașinilor mici

b) Subscenariul în cadrul căruia transportul logistic se va realiza prin

intermediul mașinilor mari.

1.1 Subcenariu 1 maşini mici

Amplasarea depozitelor:

Pentru amplasarea depozitelor am folosit metoda centrului de gravitație. Astfel,

Conform algoritmului de calcul al lui, am obținut coordonatele (44,50; 25,97) pentru depozitul

din zona 1,

(46,79; 26,66) pentru depozitul din zona 2 și coordonatele 46,60; 23,05) pentru depozitul din

zona 3, ceea ce, conform hărții folosite de noi rezulta ca depozitele pe care le-am obținut ar

fi amplasate in localitățile: Chitila, Buhusi și Zalau.

În subscenariul 1, vom recurge doar la mașini mici. Prin urmare, alocarea teritorială în

acest caz va arăta în felul următor:

6 mașini în Zona1

3 mașini în Zona2

4 mașini în Zona3

Aceste rezultate le-am obţinut in urma urmatorului process:

3

-aflarea numarului de curse pe luna necesare pentru distribuirea mărfii de la depozit

catre fiecare oraş (raportul dintre cantitatea din fiecare luna si numarul maxim de paleţi

pe care îi poate încarca o maşina mică.)

-calculul numarului zilnic de lucru in fiecare lună(pentru aflarea acestuia este nevoie de

cunoaşterea timpului in care o maşina efectuează o cursa de la depozit pină la

destinaţie si înapoi plus timpul necesar încărcării si descărcării mărfii)

-aflarea numarului de maşini pentru fiecare scenariu in parte (însumarea numarului de

zile de lucru pe luna pentru fiecare zonă, calcularea numarului de maşini necesare

pentru luna cea mai aglomerată, in cazul fiecărei zone, a fost luna iunie si s-a impărţit la

numărul de zile de lucru (22) pe care le poate genera o maşina. )

1.2 Bugetul logistic

Profitul anual pe acest scenariu a ajuns

la un total de 56.020.796 de euro, considerînd urmatorul tabel

profitul annual 56020796.7

venitul annual 194352000

cheltuieli

annual

138331203.

3

1.3 Subscenariul 1 maşini mari

Pentru această zonă am ales utilizarea maşinilor mari , care se dovedeşte ai fi cea mai

renatabilă metodă de transportare ,cel putin din punctul de vedere a capacităţii de

transportare. Considerînd aceasta in fiecare zona am grupat oraşele apropiate pentru a

forma o cursă mai lunga ce sa poata fi parcursă timp de o zi. Respectiv am obtinut in

primele două zone cîte 2 curse iar in cadrul zonei 3 cîte 3 curse. Oraşele Bucureşti,

Giurgiu, Bacău si Cluj reprezintă curse separate (de numite curse 0), deorece pentru

deservirea lor se vor folosi masini mici, utilizarea maşinilor mari pentru aceste oraşe fiind

nefavorabilă din cauza distanţelor mici faţă de depozit. Astfel am însumat cantitatile/luna

pentru fiecare cursă. Fiindcă s-au schimbat si distantele, prin urmare am calculat si

4

timpul necesar parcurgerii unei curse. Ca concluzie putem identifica că nu pot fi

efectuate mai mult de o cursă pe zi. Dupa care am calculat numarul de curse pe luna

pentru fiecare cursă a zonei, impartind numarul de paleţi la încarcatura maximă a unei

maşini mari. Aceste cifre obţinute reprezintă si numarul de zile de lucru pe lună. Prin

urmare am analizat numarul de zile de lucru pentru fiecare zona ( insumand numarul de

zile de lucru de la fiecare cursă) si am dedus ca luna iunie este cea mai aglomerată lună.

Rezultă că pentru zona 1 este necesară o singură maşina mare, la fel si pentru zona 2,

iar pentru zona 3 avem nevoie de 2 maşini mari (in luna iune va fi nevoie de 25 de zile

lucru, depaseste maximul cat genereaza o maşină). Deasemenea se vor folosisi 3

maşini mici pentru cursele 0 amintite anterior (pentru orasele Bucureşti şi Giurgiu se va

utiliza aceeasi maşină).

Scenariul II

2.1Subscenariul 2 maşini mici

Scenariul 2 ne propune să stabilim un singur depozit național, capabil să realizeze

aprovizionarea tuturor celor 23 de orașe.

În acest scenariu ne vom axa pe designul unei rețele logistice cu un singur depozit

naţional.

Vom folosi infrastructura și costurile de închiriere a spaţiului de depozitare drept

criterii de bază pentru luarea deciziei.

Ca și în cazul Scenariului 1, am calculat coordonatele depozitului național cu ajutorul

metodei centrului de gravitație. Astfel, aplicând algoritmul metodei am obținut, pe hartă,

punctul cu coordonatele (15,86; 9,51), care reprezinta central de deposit la Zarnesti.

.Depozitul a fost stabilit la Zărneşti şi in funcţie de el au fost calculate distanţele si timpul

necesar efectuării unei curse. S-au calculat numărul de zile de lucru pe luna şi s-a

determinat luna cea mai aglomerată. Astfel,prin raportul dintre numărul maxim de zile de

lucru (406 zilepentrulunaiunie) si numărul de zile de lucru pe care le poate genera o masina

(22), s-a obtinut un numar de 21 maşini necesare pentru distribuirea tuturor paleţilor.

2.2 Bugetul logistic

Profitul anual pe acest scenariu a ajuns

la un total de 64.767.333 de euro

5

profit annual

64767333.3

3

venitul anual 194352000

chelt anuale

129584666.

7

2.3 Subscenariu 2 maşini mari

Procesul de lucru pentru acest subscenariu au constat in urmatoarele :

- Am grupat orasele in 4 curse pentru maşinile mari , considerînd oraşele

apropiate intre ele.

- Oraşul Braşov a constituit cursa 0 fiindcă e foarte aproape de depozit deci nu

e nevoie de închirierea unei maşini mari.

- Calcularea curselor pe lună

Prin urmare

1)Pentru cursa 1: este nevoie de 2 maşini (numarul maxim de zile de lucru

depaşeşte numărul de zile de lucru generat de o maşină mare);

2)Pentru cursa 2: este nevoie de o singură maşină mare (numărul maxim de zile de

lucru 13 zile);

3)Pentru cursa 3: este nevoie de o maşină mare (numarul maxim de zile de lucru

intr-o luna este egal cu numărul de zile generate de o maşină mare);

4)Pentru cursa 4: este nevoie de o maşină mare (maxim 14 zile de lucru intr-o lună).

In total vom avea nevoie de 5 maşini mari si de o maşină mică pentru a distribiu toţi

paleţii timp de un an.

Scenariul III

3.1 Subscenariul maşini mici

Pentru acest scenariu din start avem determinate cele două depozite - București și Alba

Iulia. Vom încerca să repartizăm orașele după distanța minimă față de depozite, pentru a

forma două zone echilibrate și rentabile. În cazul acestui scenariu, amplasarea depozitelor

6

este o constantă. Astfel, din startcunoaștem depozitele, ce ne rămâne de făcut este să

formăm zonele, atribuind fiecărui depozitorașele pe care va urma să le deservească.

Urmînd aceeasi paşi ca si in cazul primului scenariu am obţinut urmatoarele rezulatate:

1)Pentru zona 1: avem nevoie de 9 masini mici

2)Pentru zona 2: avem nevoie de 13 masini mici.

3.2 Bugetul logistic

In acest scenariu obţinem profitul anual de 26748416.33 de euro.

Precum observam in tabel

profit annual

26748416.3

3

venitul annual 194352000

cheltuielile

anuale

167603583.

7

3.3 Subscenariu maşini mari

Considerînd că avem 2 zone , se vor forma 2 cure pentru fiecare si o cursa 0

pentru oraşul Bucureşti care va necesita o maşină mică .Demersul este

asemenea primului scenariu unde am calculat cantităţile pentru fiecare cursă , nr

de curse pe lună, nr de zile de lucru pe lună.

Am concluzionat ca cea mai aglomerată lună este iunie pentru fiecare zonă , in

funcţie de care am calculat numărul necesar de maşini mari si am obţinut :

1)Zona 1 – avem nevoie de 2 maşini mari;

2)Zona 2 – avem nevoie de 2 maşini mari;

3)Cursa 0 – avem nevoie de o maşina mica.

Costul logistic total pe scenarii

Costul Logistic Total reprezintă totalitatea

costurilor aferente operațiunilor logistice dintr-o anumită rețea logistica si anume costul

depozitarii, costul imobilizarii , costul manipularii, costul transportarii marfurilor .

7

Conform datelor problemei pentru a afla costul depozitarii vom avea nevoie de cantitatea

transportată si costul unitar de depozitare, adica numarul de paleţi * (costul zilnic al

depozitării unui palet ( numarul de zile de depozitare). Costul de manipulare a mărfurilor

este produsul intre cantitate, cost unitar de manipulare si numarul manipulărilor. Costul

imobilizării mărfurilor se calculează ca si produsul intre valoare imobilizata , dobanda zilnică

si numarul de zile in care marfa este imobilizată. Costul de transport este numai intre costul

fix de transport si costul variabil de transport. Acestea variaza in functie de tipul maşinilor

folosite.

Iar pentru a sintetiza cele lucrate în cadrul aplicației și a alege scenariul logistic cel mai

rentabil, vom încerca să evoluăm în acest capitol rezultatele obținute din calcule și încercări,

în principal bugetul logistic.

a) In toate scenariile firma înregistrează venituri anuale în volum de

194352000 de euro. Distribuția lunară a acestora arată precum în graficul de mai jos.

Se observa că cele mai înalte venituri firma noastră le înregistrează în luna iunie, fapt

ce se datorează cererii ridicate din această lună.

b)Un alt indicator, care nu se schimbă odată cu schimbarea scenariului sunt cheltuielile

cu achiziția mărfurilor, dependente și ele de cerere. Acestea însumează 129568000

de euro pe an. În mod grafic, le vom reprezenta pe graficul cu venituri. Din nou, cele

mai mari cheltuieli cu achiziția mărfurilor le vom înregistra în luna Iunie.

Concluzie

Conform demersului problemeiam observat ca schimbarea unui factor variabil, alterează,

inevitabil rezultatele financiare ale firmei.Acest lucru fiind vizibil considerind baza profitului,

care variază în toate cele 3 scenarii.

8

În concluzie, pentru maximizarea profiturilor și echilibrarea cheltuielilor, la nivelul

întreprinderii noastre, cel mai eficient s-a arătat a fi scenariul 3 – cu două depozite și un parc

auto format din 4 mașini mici și 3 mașini mari.

9