Reiki Eseu Corp

8/17/2019 Reiki Eseu Corp

1/5

Facultatea de Sociologie si Asistenta socialaBucuresti

Reiki – medicină alternativă

-Sociologia corpului eseu final -

Prădatu Gabriela ,

Sociologie , an III ,OPC, grupa

2016


2/5


Eseul de fa ăț îşi propune să exploreze aspectele corpului într-o practică de indecare

alternatiă! o "etodă în plină ascensiune în societatea actuală# $ntre%area de cercetare sau ideeacentrală a eseului poate fi for"ulată astfel& 'u" anu"e este corpul celor care apelează la practici

"edicale aşa nu"ite alternatie#'are este relatia intre corp! "inte si suflet in rei(i )

*ornind de la constatarea unui interes sporit fa+ă de corp în dezoltările recente ale ştiin+elor

sociale "i-a" propus să ofer un punct de pornire a "odului în care corpul este pozitionat in

societate si cu" este el priit in relatia cu "edicina #,oi face o trece în reistă a celor "ai

i"portante teorii despre corp studiate! ca apoi să realizez legătura cu "edicina alternatiă! în special

practicarea de rei(i#

*ornind de la pre"isa corpului drept un construct socio-cultural "ai "ul+i autori se

preocupă de locul pe care corpul îl ocupa în gndirea occidentală# .e exe"plu /ene .escartes

propune separarea dintre corp şi "inte! dualis"ul "inte corp# intea este acel res cogito! care are

certitudinea propriei existen+e! iar corpul este încadrat în categoria res extensa! a lucrurilor naturale!

între cele două existnd o grani+ă clară# *e "odelul acestei rupturi dintre o" şi corpul său se

suprapune "odelul "ecanicist al cunoaşterii! pentru care natura! deci inclusi corpul func+ionează

pe %aza unui "odel "ate"atic şi pot fi cunoscute de către "intea al cărei atri%ut pri"ordial este

ra+iunea# .ualis"ul "inte corp oacă un rol i"portant în concep+ia occidentală a persoanei unde

"intea este considerată loca+ia sinelui! a ra+ionalită+ii! a gndirii! a li"%aului! a cunoaşterii precu"

şi sursa agen+ei! iar fiecărui corp îi corespunde o singură astfel de "inte#

*e "odelul acestei rupturi 3e Breton or%eşte despre o triplă ruptură în care corpul este

i"plicat şi anu"e 4ruptura dintre su%iect şi ceilal+i51 structura tip indiidualist7! dintre su%iect şi

cos"os! dintre su%iect şi sine însuşi# .acă! după cu" su%liniază 8iddens! în societă+ile tradi+ionale!

4corpul era un aspect al naturii! guernat într-un "od funda"ental de procese care doar "arginal

puteau fi su%iect a interen+iei u"ane5! în "odernitate! corpul! 4este "ult "ai frecent tratat drept

un feno"en ce tre%uie "odelat! decorat şi antrenat ca expresie a identită+ii indiiduale5# Astfel

odată cu "odernitatea corpul deine o parte "alea%ilă după %unul plac al posesorului al

de+inătorului# /ela+ia dintre sine şi corp este una de proprietate# 'u" spune 3e Breton 4corpul

deine o proprietate de pri" ordin! o%iect al tuturor aten+iilor! al tuturor îngriirilor! al tuturor

inesti+iilor5#2

1 3e Breton! .aid 20027! 4Antropologia corpului şi "odernitatea5!pag 6

2016


3/5


*ractic! în societatea actuală indiidul a început să recapete controlul asupra propriului corp!

de la %od9%uilding la alegerea unui tip de "edicină alternatiă# 3e Breton analizează în cartea sa!

4Antropologia corpului şi "odernitatea 4 despre "edicina ştiin+ifică şi criza institu+iei# El or%eşte

despre faptul că institu+ia "edicală este depăşită! iar oa"enii optează pentru tipuri 4noi5 de

"edicină precu"& :o"eopatie! acupunctură! osteopatie! etc#$n societă+ile occidentale caracterizatede existen+a unor practici "edicale oficiale-%io"edicina! alături de alte practici "edicale denu"ite

4alternatie!5 co"ple"entare5! 4neoficiale5 etc#

ultitudinea tipurilor de "edicină exercitate în c"pul social a%ia o depăşeşte pe cea din

epocile precedente! astăzi! asistă" la o înflorire a tipurilor 4noi; de "edicină# .iferen+a dintre

%io"edicina şi "edicină alternatiă este reprezentată de faptul că %io"edicina! în căutarea celei "ai

%une o%iectiări! sta%ileşte separarea a%solută între su%iectul şi o%iectul cunoaşterii sale! se rupe de

%olna şi de %oala sa! pentru a o institui pe aceasta din ur"ă ca ştiin+ă# .e"ers diferit pentru tipurile

de "edicină nu"ite 4%lnde;! care! în principiu! nu negliează ceea ce se înt"plă între %olna şi

"edic şi se străduiesc să lege suferin+a de su%iect# 4*rezu"+ia de ignoran+ă aplicată %olnaului! ce

proteează institu+ia "edicală în certitudinea şi superioritatea ştiin+ei sale! ali"entează şi reticen+ele

şi dezertările unei clientele ce caută în altă parte o "ai %ună în+elegere5 %ide" !p 1@6

= 3e Breton! .aid 20027! 4Antropologia corpului şi "odernitatea5!pag 210

2016


4/5


otia+ia şi originile acestei linii de dezoltare alternatie şi co"ple"entare a "edicinii

clasice au două direc+ii şi anu"e& faptul că reprezintă prelungiri ale practicilor străec:i! anterioare

"arilor descoperiri care au pus %azele ştiin+ifice ale practicii "edicinii şi se %azează pe

ineficacitatea "edicinii clasice într-o serie de %oli greu sau neindeca%ile#

Reiki este o "etodă :olistică de indecare! redescoperită de .r# i(ao# 'untul /ei(i se

co"pune din două sila%e& 4/ei5 descrie aspectul neli"itat şi uniersal al acestei energii spirit7 în

ti"p ce 4(i5 reprezintă aspectul indiidual al lui 4rei5! cu alte cuinte! reprezintă for+a itală ce a

luat o for"ă specifică şi se afla practic în tot ceea ce există# etoda /ei(i! per"ite persoanei că!

prin ini+ieri şi acordae! să deină canal acti de energie ec:ili%rată! refăcnd acea conexiune

energetică intre planul u"an şi cel cos"ic! conexiune pe care secole de condi+ionare socială au

esto"pat-o în "e"oria şi experien+a indiidului! care şi-a 4uitat5! într-un fel! esen+a spirituală şi

î"preună cu aceasta a pierdut capacitatea de a se cunoaşte! de a se ec:ili%ra şi de a se indeca#

Astfel prin /ei(i! pute" reuni cele trei rupturi! fa+ă de sine! ceilal+i şi cos"os# Este

i"portant de "en+ionat ca acest tip de indecare este foarte des confundat cu alte practici precu"&

religie! %ioenergie! arta "ar+ială! sport! "asa#

/ei(i se deose%eşte de "edicină alopată deoarece /ei(i nu este o "etodă de diagnostic!

pentru că în /ei(i! co"parati cu "edicina alopată! nu se sta%ileşte niciun diagnostic# $n toate

ra"urile "edicinei alopate! în pri"ul rnd se identifică un diagnostic "edical! apoi se întoc"eştetrata"entul pacientului# $n /ei(i nu se efectuează niciun diagnostic ci se trece direct la trata"ent#

*rin /ei(i tradi+ional se în+elege acel siste" care tre%uie să con+ină ctea ele"ente

specifice! indispensa%ile& un set specific de pozi+ii de "ini! si"%olurile! "etode specifice pentru a

actia şi a lucra cu si"%olurile! un ritual secret pentru efectuarea ini+ierilor! linia de ini+iere!

frecenta energiei /ei(i! trans"isia directă! personală a înă+ăturilor#

'are este legătura "ai exact cu aceasta "etodă şi corp) $n rei(i! se lucrează si"ultan la

nielul "in+ii! al "odului nostru de a gndi şi! deci! de a ne raporta la lu"e! prin practica celor cinci

principii! precu" şi la nielul energetic! e"o+ional şi fizic! prin "etoda punerii pal"elor pe anu"ite

zone de pe corp# $nă+ăturile ec:i descriu o"ul ca fiind alcătuit dintr-un corp fizic şi un corp eteric

su%til7# 3egătura dintre corpul fizic şi cel su%til este realizată prin inter"ediul c:a(relor în

sanscrită 4c:a(ra5 însea"nă 4roata57# ':a(rele corpului u"an sunt ortexuri spirale7 energetice#

Există c:a(re principale prin inter"ediul cărora circula energia lu"ina7# Ele sunt dispuse de-a

lungul coloanei erte%rale din creştetul capului pnă la %aza coloanei erte%rale coccis7 în

punctele principale ale siste"ului neros central ex& sacral! lo"%ar! toracal! cerical7# fiecare

c:a(ra and specificul şi caracteristicile ei#

2016


5/5


Au existat "ai "ulte cercetări despre acest su%iect# 'oncluziile unui studiu realizat în SCA

au eiden+iat faptul că %eneficiile /ei(i sunt& dezoltarea personalită+ii! ec:ili%rarea diferitelor

niele energetice ale corpului! sti"ularea func+iilor organis"ului! intensificarea eli"inării toxinelor

din corp! reducerea durerilor! depăşirea situa+iilor psi:ice dificile! stărilor de stres şi de frică!

dezoltarea rela+iilor interu"ane! dezoltarea creatiită+ii şi intui+iei! autocunoaşterea#

$n concluzie în contextul în care societatea conte"porană este tot "ai preocupată de corp

răspndirea practicilor "edicale 4alternatie5 sau 4co"ple"entare5 tre%uie priită din perspectia

preocupării fa+ă de corp ca proiect identitar# $n societatea conte"porană! preocuparea pentru corp a

deenit şi o preocupare pentru sănătate! nu doar pentru aspectul său# D direc+ie iitoare de cercetare

ar putea iza a%ordarea "ai "ultor astfel de practici co"ple"entare precu" 9oga! osteopatia!

reflexoterapia! cristaloterapia şi priirea lor printr-o pris"ă co"paratistă! în ur"a căreia să poată fi

eiden+iate unele caracteristici "ai generale care izează "odul în care aspecte ale corpului se re7

constituie în aceste practici de indecare! în spa+iul ro"nesc#

Bi%liografie

3e Breton! .aid 20027! 4Antropologia corpului şi "odernitatea5!Editura A"arcord!i"isoara

a9as:i# anual de /ei(i 201=7':uiro a9as:i! adao Ga"aguc:i! Fran( Araa *etter! editura

istica

'orp - Artă - Societate & reflec+ii întrupate 20107 coord#& 3aura 8rHn%erg#!Bucureşti & edituraCna/te

Site rei(i ! dr# Aurelian 'urin! "aestru /ei(i :ttp&IIreiu#orgIreiuI)pJ?'A33G >33 *A>ENS 4

2016
http://reiju.org/reiju/?p=533http://reiju.org/reiju/?p=533

Documents

Reiki Eseu Corp