Dana Eseu Iam

7/25/2019 Dana Eseu Iam

1/15

Sava Daniela GabrielaGrupa:21A An univ. 2015-2016

Casa Schrder

Gerrit Rietveld

Bibliografie:

Criticos, Mihaela (Note de curs, Limba !rhitectural"

#asilescu, Sori$ (Note de curs, %storia !rhitecturii Moder$e"

htt&:'')domuseb)it'it'dall*archivio'+--'.'-+'rietveld*casa*va$*da$t/ig)htmlhtt&:'')so$ia&ia//i$i)it'archiblog0art)&h&1id0$es2-+3-.--4

htt&:'')gali$s56)com'buildi$gs'schroder'i$de7)htm

htt&:''hc)u$esco)org'e$'list'48.htt&:''ce$traalmuseum)$l'e$'visit'locatio$s'rietveld*schroder*house'

Casa Schrder, co$struita de arhhitectulGerrit Rietveld de origi$e ola$de/a, se afla i$ orasul9trecht, la$da, co$struita i$ a$ul -4+;, a&arti$eStilului arhitectural casa Schroeder ca ?f>cut> $u&e$tru locatari, ci de locatari, utili/@$d &refabricatele,aAa cum se oac> co&iii cu cuburile ))) Dormageometric> $u este u$ simbol s&aEial, ci a&are ca o

carcas> ce &oate fi luat> F$ m@i$i, ado&tat> ))) !re o familiaritate &sihologic>, f>c@$d

di$ s&aEiul $eo&lastic u$ s&aEiu &e m>sura omului?) #a$


2/15


Schroeder Schrader ca ?eleme$tar>, eco$omic> Ai fu$cEio$al>, $e mo$ume$tal> Aidi$amic>, a$ti*cubist> F$ form> Ai a$ti*decorativ> F$ fo$d?)

Rietveld Schrderhuis i$ 9trecht este u$ simbol al Mi c>rii moder$e F$arhitectur> i o e7&resie remarcabil> a ge$iului creator uma$ F$ &uritatea ei de idei i

co$ce&te de/voltate de De Stijl) Cu abordarea radical> &e$tru a &roiectarea iutili/area s&a iului, Rietveld Schrderhuis ocu&> o &o/i ie im&orta$ta F$ de/voltarea arhitecturii F$ e&oca moder$>)

%$tre modelele abstracte, geometrice se i$cadrea/a si $eo&lasticismul, u$cure$t &ictural care a fost tra$smis de u$ii di$tre membrii gru&ului ror caracteristici deve$i sca$duri de lem$ colorate carese &otrivesc i$ $oua dime$siu$e s&a ial>, &re edi$tele ?ig ag? (-4K+", tabelul ? F$ -4+; de arhitectulola$de/ Gerrit Rietveld $umele doam$ei ruus Schrder*SchrOder i cele trei fiiceale sale) cas> sa fie co$struit> de &referi$ > f>r> /iduri)Cl>direa este u$a di$tre cele mai bu$e e7em&le de arhitectura de


3/15


%$itial, Rietveld a vrut s> co$struiasca casa di$ beto$) Sa dovedit caar fi &rea scum& &e$tru a face acest lucru &e o astfel de cl>dire mic>) Du$da iilor i balcoa$ele su$t si$gurele &ar i ale cladirii care s*au f>cut di$ beto$) idurile au fostf>cute di$ c>r>mid> i te$cuial>) Ramele ferestrelor i u ilor au fost reali/ate di$ lem$, &recum i &odelele, care au fost sus i$ute de gri$/i de lem$) =e$tru a s&rii$ico$struirea, s*au folosit gri$/i de o el cu &las> de s@rm>)

Sistemul co$strutiv, s&atiul este de/voltat ca fii$d u$ amestec i$tre &la$ulstructura, datorita &eretilor de fatada &orta$ti, si &la$ul liber, dat de eleme$teverticale &u$ctuale) Sistemul co$structiv este, i$ co$seci$ta, o combi$atie i$tresistemul co$structiv de ti& masiv si cel de ti& schelet) =e$tru reali/area cladiriisu$t utili/ate materiale variate, care &ot fi im&artite i$ doua mari categorii:Materiale de co$structie: beto$ armat &e$tru dalele ce se&ara $ivelurile, metal&e$tru &rofilele ce susti$ dalele iesite i$ co$sola, caramida te$cuita &e$tru &ereti)Casa este co$struita cu &recadere folosi$d caramida, i$trucat beto$ul armat avea u$

&ret foarte ridicat si im&lica o &u$ere i$ o&era com&licata &e$tru acea vreme)Materiale de fi$isa: su&rafete vitrate di$ sticla, lem$ &e$tru &ardoseala, cadrele

ferestrelor si usilor, &a$ouri di$ &refabricate la etaul su&erior)Structura reala este totodata structura &erce&uta, res&ectiv o succesiu$e de &la$urilise si eleme$te &u$ctuale metalice, ceea ce susti$e ideea de teh$ica i$tegratae$u$tata a$terior)Casa are &arterul ase/at &e i$treaga sa su&rafata &e u$ tere$ &lat, ceea cesugerea/a ideea de stabilitate si echilibru) %deea de stabilitate este i$tarita si deco$formarea cladirii, atat i$ &la$ cat si i$ elevatie) !stfel se &oate afirma ca $iciu$a

di$tre cele trei directii (latime, lu$gime, i$altime" $u este de/voltata e7cesiv i$detrimetul celorlalte doua) Rietveld $u creea/a u$ s&atiu caracteri/at &ri$ori/o$talitate sau verticalitate e7cesiva, ci u$ s&atiu echilibrat,care are i$sa si odi$amica &ro&rie)

Se$/atia de echilibru di$amic este sugerata atat i$ as&ectul e7terior, alfatadelor, cat si i$ cel i$terior) Datadele su$t defi$ite &ri$tr*u$ grad de i$de&e$de$ta,fii$d com&use di$tr*u$ cola de &la$uri lise si verticale subtiri, metalice articulatea&are$t, tocmai &e$tru a se subli$ia ideea de echilibru di$amic &ri$ se$/atia deglisare a eleme$telor u$ele &este celelalte)

Page 3


4/15


=eretii rabatabili de la $ivelul su&erior, &o/itio$ati i$ urul scarii, au fost&roiectati &e$tru a le co$feri co&iilor o&tiu$ea de a*i deschide i$ tim&ul /ilei &e$trucreerea u$ui loc de oaca si i$chiderea &e tim&ul $o&tii, re/ulta$d dormitoarese&arate) %$ acelasi tim&, fiecarui eleme$t i*a fost data &ro&ria lui auto$omie,&u$a$du*se acce$tul &e fluiditatea si co$ti$uitatea re/ultatului fi$al) =ri$ utili/areasu&rafetelor vitrate mari, care su$t &use i$ ge$eral i$ legatura directa cu eleme$tul$atrural, (iesiri &e terasa sau i$ curte" se obti$e u$ s&atiu caracteri/at &ri$tra$s&are$ta si &ermeabilitate)

P7ista i$ mod larg ceri$te &e$tru fiecare tema si &rogram de arhitectura,legate de dime$sio$area si co$formarea s&atiilor i$ stra$sa legatura cu ti&ul defu$ctiu$e &e care o ga/duiesc) Se &oate afirma ca atat i$ ceea ce &rivestedime$sio$area s&atiilor (camere cu dime$siu$i ge$eroase" cat si co$formareaacestora (formele i$ &la$ ale i$ca&erilor su$t regulat recta$gulare", Casa Schrodereste adecvata fu$ctiu$ii de locuire)P7ista si o &articularitate i$ ceea ce &riveste etaul su&erior al cladirii, care isi

schimba atat dime$siu$ile cat si forma ge$erala a s&atiilor alocate diferitelori$ca&eri, deve$i$d u$ s&atiu u$ic, omoge$, &ri$ deschiderea &a$ourilor &refabricate)=ri$ aceasta &articularitate, Casa Schroder este adecvata $u $umai fu$ctiu$ii salede locuire, ci si u$ei alte fu$ctiu$i im&orta$te ale sale, res&ectiv cea de re&re/e$tare) Dii$d vorba des&re o cladire cu fu$ctiu$e de locuire i$dividuala &e$tru &ersoa$ei$starite, Casa Schroder asigura &e$tru utili/atorii sai $ecesitatile de co$fort(ilumi$are, ve$tilare, i$cal/ire ") Rietveld asigura asadar $iste co$ditii o&time &e$trudesfasurarea activitatilor si &e$tru &rotectia s&atiilor)

Page 4


5/15


=la$ul&arterului estemai co$servatorcom&arativ cucel al etaului,fa&t cau/at de$ecesitateaco$formariico$structiei la$ormele di$9trecht de lavremeares&ectiva)o$a de i$traree succedata deu$ mic hol carese deschidecatre scara

aflata i$ ce$tru) Scara are $u $umai rol de circulatie, ci si de segregare a fu$ctiu$ilor,i$ urul ei gravita$d 8 s&atii diferite (la $ivelul &arterului": o baie de serviciu dedime$siu$i relativ mici, u$ s&atiu ge$eros alcatuit di$ bucatarie*di$i$g*livi$g, u$dormitor de serviciu (&e$tru servitor", o mica /o$a de lucru, u$ birou (desti$at luiRietveld" si o biblioteca)

Ptaul - este multifu$ctio$al,fii$d mai &uti$ co$ve$tio$al decat&arterul (eta e7&erime$tal")

=artea de $ord*est (u$de segaseste dormitorul lui ruusSchroder si /o$a de livi$g'di$i$g"este relativ deschisa si$edifere$tiata de e7terior, fii$d i$

mare &arte vitrata si ava$d accesclar catre balco$) La fel dedeschisa i$ si$e si catre e7terior

este si /o$a de sud*est)%$ co$trast cu /o$ele de sud*est si $ord*

est, /o$a de sud*vest se i$chide fata dee7terior &ri$tr*u$ &a$ou o&ac (i$ /o$a camereibaiatului si a /o$ei de de&o/itare di$ camerafetei", e7ista$d doar o /o$a mai restra$sacare se deschide e7teriorului &ri$ i$termediul

u$ui balco$)

Page 5


6/15


!sadar se &oate vorbi des&re doua ti&uri de relatii i$tre s&atii:Relatiile fu$ctio$ale se ba/ea/a &e asigurarea u$ui flu7 fu$ctio$al, a u$or relatiiim&use sau facultative i$tre s&atii) Cateva di$tre e7em&lele care ilustrea/a aceast ti&de relatie su$t: legatura fu$ctio$ala stabilita la $ivelul accesului* i$tre holul cu rol dei$dfa$g, baia de serviciu si scaraQ legatura i$tre camera servitorului si camera delucru, dar si e7em&le i$ care relatiile i$tre s&atii au fost facultative, dictate deierarhi/area acestora: la $ivelul &arterului biblioteca si biroul su$t accesibile directdi$ hol (legatura $ecesara &e$tru marirea gradului de accesibilitate") otodata, /o$ade $oa&te este situata la $ivelul su&erior, &e$tru a fi &roteata de $o7e si /gomot(&ia$o $obile"Relatiile ierarhice su$t date de e7iste$ta u$or s&atii &ri$ci&ale si a u$or s&atiisecu$dare, care dau $astere u$or relatii de coordo$are sau de subordo$are)Relatiile de coordo$are (egalitate" se $asc i$tre camerele aseme$ea (dormitoarelede la etaul su&erior terasele afere$te", biblioteca si biroul)Relatiile de subordo$are se $asc i$tre s&atii cu desti$atii' im&orta$ta diferite, fa&te7&rimat si la $ivel de &la$imetrie, &ri$ dime$sio$are si am&lasare) !stfel, cameraservitorului re&re/i$ta u$ s&atiu secu$dar, fii$d ascu$sa i$ s&atele casei,accesibiladoar &ri$ i$termediul /o$ei de bucatarie*di$i$g*livi$g sau a /o$ei de lucru, i$ tim& cebiroul si biblioteca (s&atii secu$dare" su$t accesibile direct di$ hol) 9$ alt e7em&lu des&atiu secu$dar care comu$ica cu camera servitorului este camera de lucru ($u esteilumi$ata $atural, $u are acces direct catre e7terior")

!lte s&atii secu$dare ar &utea fi re&re/e$tate de coridoare de acces (hol",baiade serviciu, s&atii de circulatie (cu e7ce&tia scarii care devi$e u$ eleme$t ordo$atoral s&atiului")

Rietveld foloseste te7turi care ofera cladirii u$ as&ect moder$, faca$d*o sa sedisti$ga de restul co$structiilor di$ veci$atate, casa Schroder fii$d ga$dita i$ca de labu$ i$ce&ut ca o co$structie ma$ifest) Materialele reciT &recum sticla si metalul su$tco$trabala$sate de materiale cu as&ect caldT lem$ul)

Page 6


7/15


Sco&ul de a crea o cladirema$ifest este i$de&li$it si cuautorul culorilor, locui$tadeosebi$du*se cromatic decasele i$veci$ate) Culorile aufost folosite &e$tru a difere$tias&atii sau fu$ctiu$i diferite) 9$e7em&lu i$teresa$t esteo&tiu$ea lui Rietveld de a utili/a$egru &e$tru usa de la i$trare,acesta a$tici&a$d ca va fiutili/ata cel mai des si, i$co$seci$ta, &oate fi usordegradata) Dolosi$du*se demetafore, Rietveld utili/ea/aculorile si &e$tru a sugeraa$umite directii s&atiale:

galbe$ul este miAcarea ra/ei (verticala", albastrul este culoarea ce co$trastea/> cugalbe$ul (firmame$tul ori/o$tal" , iar rosul este u$iu$ea galbe$ului cualbastrul)otodata, ca si i$ ca/ul te7turilor, se creea/a u$ echilibru com&o/itio$al &ri$alter$area culorilor reci (albastru, $egru" cu cele calde (galbe$, rosu")Rietveld a reusit sa cree/e u$ s&atiu lumi$os, fluid, fara sa abu/e/e i$sa desu&rafetele vitrate (care desi su$t am&le, $u su$t e7cesive sau dera$a$te") S&atiulre/ultat i$ acest fel este scaldat i$ lumi$a fara sa isi &iarda i$timitatea)

Cu u$ /el &>timaA Ai a&roa&e didactic, Rietveld descom&u$e volumul &rismatical casei F$tr*o serie de &la$e lise, verticale Ai ori/o$tale, care formea/> aco&eriAul,diafragmele str>&u$se de ferestre, co&erti$e Ai &ara&ete &e$tru balcoa$e,com&artime$t>ri i$terioare amovibile, care dau $aAtere u$ui vast s&aEiu u$itar)Pleme$tele su$t colorate F$ $egru, roAu, galbe$, albastru Ai alb) e7trem>, &aradigmatic>) !stfel, Rietveld reali/ea/> u$?arheti& li$gvistic>)Rietveld a creat o co$structie echilibrata di$ &u$ct de vedere al &ro&ortiilor, CasaSchroder ava$d o forma i$ &la$ a&ro&iata de &atrat, iar i$ volum cele trei directii

(lu$gime, latime, i$altime" fii$d echilibrate) Nu e7ista o dime$siu$e care sa domi$e i$mod evide$t, volumul casei fii$d u$ul &ro&ortioat armo$ios, la scara uma$a)(adecvat fu$ctiu$ii de locuire")Rietveld s*a folosit de ideea ca u$ s&atiu &e care il i$telegem este mai usor dea&ro&riat, i$duca$du*le utili/atorilor u$ se$time$t de li$iste, calm, s&re deosebire deu$ s&atiu greu de i$teles care ge$erea/a te$siu$i date de i$ca&acitatea de a sesi/alimite' &arcursuri clare)

!stfel, la $ivel de &la$imetrie, s&atiul se de/volta i$ urul scarii ce$trale, careare atat rol de circulatie cat si de distributie a diferitelor /o$e fu$ctio$ale)

Page 7


8/15


=ri$ modul i$ care a fost ga$dita, i$ stra$sa colaborare cu be$eficiarul, casaSchroder $u este doar o locui$ta ada&tata $evoilor si dori$telor locuitorilor, ci si u$s&atiu ludic, e7&erime$tal)

!rga$ co$sider> casa Schroeder ca ?f>cut> $u &e$tru locatari, ci de locatari,utili/@$d &refabricatele, aAa cum se oac> co&iii cu cuburile ))) Dorma geometric> $ueste u$ simbol s&aEial, ci a&are ca o carcas> ce &oate fi luat> F$ m@i$i, ado&tat> )))!re o familiaritate &sihologic>, f>c@$d di$ s&aEiul $eo&lastic u$ s&aEiu &e m>suraomului?) #a$ ,eco$omic> Ai fu$cEio$al>, $e mo$ume$tal> Ai di$amic>, a$ti*cubist> F$ form> Ai a$ti*decorativ> F$ fo$d?)

Relatia di$tre i$terior si e7terior a avut u$ rol im&orta$t i$ reali/area locui$tei sii$ detremi$area s&atialitatii sale, fii$d urmarita crearea u$ei legaturai cat mai bu$ecu s&atiul e7terior, atat &ri$ folosirea materialelor &recum sticla cat si &ri$co$formarea si &artiul cladirii) !stfel, la &arter fiecare camera (i$ afara de cea delucru" are iesire directa catre curte, i$ tim& ce la eta e7ista trei balcoa$e,adiace$tecelor trei dormitoare, care reali/ea/a co$e7iu$ea cu s&atiul e7terior)

otodata, i$sasi co$formarea casei tradea/a aceasta &reocu&are &e$tru $atura,i$trucat desi casele di$ veci$atate erau orie$tate catre o strada &ri$ci&ala, Rietveldalege sa isi orie$te/e co$structia catre o &adure di$ veci$atate (cu tim&ul, i$ urmae7ti$derii orasului 9trecht, &adurea res&ectiva a dis&arut fii$d i$locuita de oautostrada")

=reocu&area &e$tru &erso$ali/area s&atiului este evide$ta) Cu toate ca aue7istat a$umite $orme ce trebuiau urmate cu strictete, locui$ta a ca&atat u$ a$umitgrad de libertate la $ivelul su&erior, u$de &reocu&area &e$tru reali/area u$ui s&atiu

&erso$ali/at este cel mai bi$e &usa i$ valoare) Locui$ta are u$ as&ect &ro&riu si &ri$utili/area culorilor ce ami$tesc de o com&o/itie a lui =iet Mo$dria$)

!rhitectura a e7&rimat i$totdeau$a foarte &lastic si a reflectat foarte fidelforma sociala, de obicei ierarhi/area)

Statutul social al ocu&a$tului este sugerat i$ imagi$ea de a$samblu alocui$tei)Casa Schroder face o$ota discorda$ta &ri$ ra&ortare la locui$tele colectivedi$ imediata sa veci$atate)=ri$ statutul sau de locui$ta i$dividuala, cu&lata (deci cu osi$gura fatada*calca$" $u i$siruita ca restul caselor colective di$ caramida (douafatade*claca$e", dar si &ri$ stilul sau ava$gardist, $eobis$uit &e$tru acea &erioada,casa Schroder e7&rima atat statutul social &rivilegiat al doam$ei Schroder, cat si

dori$ta ei de a*si e7&rima i$de&e$de$ta si moder$itatea &ri$ i$termediul locui$teisale) %deologia locui$tei se ba/ea/a &e utili/area stilului


9/15



10/15


Page 10


11/15


Page 11


12/15


Page 12


13/15


Page 13


14/15


Page 14


15/15


Surse: htt&:'')domuseb)it'it'dall*

archivio'+--'.'-+'rietveld*casa*va$*da$t/ig)htmlhtt&:'')so$ia&ia//i$i)it'archiblog0art)&h&1id0$es2-+3-.--4htt&:'')gali$s56)com'buildi$gs'schroder'i$de7)htmhtt&:''hc)u$esco)org'e$'list'48.htt&:''ce$traalmuseum)$l'e$'visit'locatio$s'rietveld*schroder*house'

Page 15
http://www.domusweb.it/it/dall-archivio/2011/05/12/rietveld-casa-van-dantzig.htmlhttp://www.domusweb.it/it/dall-archivio/2011/05/12/rietveld-casa-van-dantzig.htmlhttp://www.soniapiazzini.it/archiblog_art.php?id_news=1027105119http://www.galinsky.com/buildings/schroder/index.htmhttp://whc.unesco.org/en/list/965http://centraalmuseum.nl/en/visit/locations/rietveld-schroder-house/http://centraalmuseum.nl/en/visit/locations/rietveld-schroder-house/http://www.domusweb.it/it/dall-archivio/2011/05/12/rietveld-casa-van-dantzig.htmlhttp://www.domusweb.it/it/dall-archivio/2011/05/12/rietveld-casa-van-dantzig.htmlhttp://www.soniapiazzini.it/archiblog_art.php?id_news=1027105119http://www.galinsky.com/buildings/schroder/index.htmhttp://whc.unesco.org/en/list/965http://centraalmuseum.nl/en/visit/locations/rietveld-schroder-house/http://centraalmuseum.nl/en/visit/locations/rietveld-schroder-house/

Documents

Dana Eseu Iam