RELIEFUL DEZVOLTAT PE

GRESII ȘI CONGLOMERATE

Caracteristic munților flișului și Subcarpaților interni

ROMÂNIA – GEOSTRUCTURI ȘI RELIEF

RELIEFUL PETROGRAFIC (6)

Lect. Dr. Laura Tîrlă

Gresiile și conglomeratele

Roci sedimentare dure, rezultate prin diageneza

(transformarea) unor depozite preexistente slab

coezive.

Sunt alcătuite dintr-o componentă alohtonă

(psafitică sau psemitică) imobilizată in situ într-o

matrice cu textură nisipoasăavând rol de ciment.

Ele formează frecvent alternanțe ritmice în cadrul

ansamblului depozițional.

Nisipurile Gresii

Pietrișurile și bolovănișurile Conglomerate

Răspândirea în România

Podișul Someșan

Carpați și Subcarpați Regiuni de podiș

Munții flișului conglomeratic

Constituie ansambluri orografice în cadrul cărora

relieful dezvoltat pe astfel de roci este tipic.

Masivul Ceahlău

Munții Ciucaș-Zăganu

Munții Bucegi

Masivul Ceahlău

- Nod orografic cuprins între văile

Bistriţei, Bistricioarei şi Bicazului

Rocile dominante:

-Gresii în bază (Pânza de Tarcău);

-Argile și marne în sectorul median

(Pânza de Teleajen);

-Conglomerate la partea superioară

(Pânza de Ceahlău);

- Olistolite / blocuri de clacar alohtone

(Piatra cu Apă)

-Conglomerate albiene (aparţin faciesului reprezentativ al Pânzei de Ceahlău

-Resturi ale piemonturilor cretacice dezvoltate pe marginea externă a masivelor

cristaline

Autor: Iulian Săndulache

Vf. Toaca

1907 m

• Sinclinal suspendat

• Acoperişul format din conglomerate albiene (conglomerate de Bucegi)

• Altitudinea maximă: Vf. Ocolaşul Mare (1907 m), pe muchia flancului sudic al

sinclinalului;

• Se impune în relief Vf. Toaca (1900 m)

Vf. Toaca şi Stânca Panaghia

Vârful Toaca (1900 m) și Stânca Panaghia

Călugării și Cetățuia

”Cetățuia” și ”Călugării”

Munții Ciucaș - Zăganu

Conglomerate de Bucegi (Albian)

Klippe de calcar (Vf. Tesla)

Ţiglăile Mari

“Babele la sfat”

După Harta geologică

1:200 000, foile

28-Brașov și

35-Târgoviște

Geologia masivului Bucegi*

Coştila (2498 m)

Obârşia (trepte structurale)

Relieful rezidual

Babele

Sfinxul Rezultate ale eroziunii diferenţiale, coraziunii şi deflaţiei

Forme reziduale:

Babe, sfincși, ciuperci, turnuri, coloane, uneori pilieri sau ace

Generații diferite de ”babe”

Sfinxul din Bucegi

Sfinxul din Bucegi

Turnurile Ţigăneşti

2. Flișul grezo-conglomeratic

Vârsta: Cretacic (Senonian) – Eocen sau Oligocen – Miocen inferior (Burdigalian);

Alternanțe de strate: gresii și conglomerate;

Indică o schimbare de facies în procesul sedimentării;

Relief masiv, abrupturi, văi înguste (chei);

Văi largi pe benzile de marno-argile și înguste la traversarea pachetelor de gresii;

Molasă cretacică:

Cheile Dâmboviței (Cetățeni – Cotenești);

Munceii Olăneștilor;

Munceii Doabrei;

Fliș cretacic (albian), același ca în Masivul Bucegi;

Dispus sub forma unei benzi late la contactul dintre Subcarpați și Masivul

Leaota, pe care se sprijină;

Structura este monoclinală.

Defileul Dâmboviței la Cotenești – Cetățeni

Forme reziduale

Exemplu de stratificare ritmică în flișul grezo-conglomeratic de

vârstă cretacică (Munceii Olăneștilor)

În Senonian, denudarea

extrem de activă a

determinat acumularea unei

cantităţi enorme de material

(peste 10000 m grosime)

care intră în alcătuirea

Munceilor Olăneştilor –

conglomerate şi gresii.

Formarea unei reţele

hidrografice paralele (Cheia,

Rădiţa şi Mânzu/Olăneşti),

tipică reliefului caracterizat

printr-o declivitate

pronunţată şi dezvoltat pe o

structură monoclinală.

conglomerate

gresii

gresii

gresii

gresii

gresii

conglomerate

conglomerate

conglomerate

conglomerate

conglomerate

I

V

IV

III

II

VI

Conglomeratele burdigaliene din Subcarpați

Se extinde din Subcarpații Moldovei până în

Subcarpații Vâlcei;

Conglomeratele de Pleșu (cu elemente rulate de

șisturi verzi) – în culmile Pleșu, Corni și Pietricica;

Conglomeratele de Brebu în Subcarpații Prahovei,

pe Doftana (Cheia Brebului), pe Prahova (la

Breaza), etc.;

Culmi pe anticlinale în Subcarpații Vâlcei (Dl. Lacul

Frumos, 753 m).

Conțin elemente rulate de șisturi verzi, metamorfozate în orogeneza cadomiană

(Proterozoic superior – Cambrian inferior) și remaniate în ciclurile ulterioare.

Dovezi ale preexistenței cordilierei cumane, ale cărei resturi mai apar doar în

Dobrogea Centrală.

Conglomeratele de Pleșu (în Culmea Pleșu)

Formează flancul sudic al sinclinalului Breaza, cu gruiuri proeminente.

Conglomeratele de Brebu la Breaza

Conglomerate de Brebu (detaliu)

AREALE DE OCURENȚĂ:

Carpații Orientali (flișul extern, paleogen);

Podișul Someșan (în nord-vest)

Vârsta: Eocen – Miocen inferior (Aquitanian)

3. Gresiile paleogen-miocene

Caracteristici

Intră în alcătuirea pânzelor flișului median și extern din

Carpații Orientali:

Aici formează seriile de Tarcău, Fusaru și Kliwa;

Aliniamentele de culmi sunt grefate pe cute solzi;

Obcina Mare, Stânișoarei, Nemira, Tarcău, Penteleu, Siriu.

În regiunea carpatică, culmile corespund frecvent unor hogbacks;

În Podișul Someșan formează Complexe stratigrafice dominate

de gresii, pe care se formează cueste tipice (frunți de cuestă

abrupte și suprafețe structurale largi):

Stratele de Sânmihaiu (Oligocen-Miocen inferior: Chattian-Aquitanian)

Stratele de Hida (Miocen mediu: Helvețian-Badenian)

Stratele de Sânmihaiu

Vârsta:

Miocen

inferior

Distribuția:

Podișul

Someșan

Alcătuire:

gresii,

conglomerate,

intercalații

subțiri de

argile

Foto: R. Samoilă

http://razvansamoila.blogspot.ro/2013/11/gradina-zmeilor-dragons-garden-galgau.html

”Grădina Zmeilor”

de la Gâlgău Almașului

Dealul Cetățuia din Cluj-Napoca

Formă de relief de tip ”grui”

situată la confluența p. Nadăș

cu Someșul Mic, în municipiul

Cluj-Napoca;

Important punct strategic, aici

fiind construită în timpul

dominației habsburgice, între anii

1715-1735, cetatea de tip

Vauban;

Rocile sedimentare: gresii

miocene.

Dl. Cetățuia