Religia musulmana

8/10/2019 Religia musulmana

1/20

Religia musulmana (islamica)

Islamismul, este o religie avraamica, monoteista, fiind a doua religie a lumii in ceea ce

priveste numarul de adepti. Credinamusulmanilor constituie o tendindominantn vieilemultor popoare din Orientul Mijlociu, vestul Asiei inordul Africii. Impactul acestei credineasupra lumii este deosebit de mare. n lumea zilelor noastre, Islamismul este religia careinregistreazcea mai rapidcreteredintre toate religiile lumii.

Religia a fost intemeiata de catre profetul Mohammed insecolul al VII-lea in peninsulaAraba, pe teritoriul actual al Arabiei Saudite, iar oglinda islamului este Coranul. Pe parcursultimpului, s-a raspandit pe un larg teritoriu care se intinde in Europa, Asia si Africa de Nord.Centrul religios se afla in orasele sfinte: Mecca si Medina. Allah nu este Dumnezeulmusulmanilor. Cuvantul Allah provine din limba araba si nu din religia musulmana. Allah este

numele dat lui Dumnezeu de catre arabi, cu mult inainte de aparitia islamului.

Musulmanii cred c Islamul este ultimul din mesajele dumnezeieti, de asemenea, c

Muhammad este ultimul profet i mesager al luiAllah; ei cred i n toti profetii si apostolii care

au fost trimii pentru umanitate nainte de Profetul Mohamed, precum Kalnba, Avraam, Iosif,

Moiese, Isaia, Myriam i muli alii, care sunt sau nu menionai nCoran, cred n scrierile lor i

n mesajele pe care le-a dat Allah lor pentru a le explica oamenilor, Zabur, Biblia si Evanghelia.

Majoritatea musulmanilor (circa 75-90%) sunt sunniti. A doua sectie,iia,aprox. 10-20%. Ceamai mare ara cu populaia musulman este Indonezia12.7% din musulmani, urmat de

Pakistan11.0%,India 10.9% iBangladesh 9.2% comunitai mari se mai gsesc nChina,Rusia iparii nEuropa.

EtimologieCuvantul islam isi are originea in a patra forma verbala a radacinii aslamace are

intelesul de 3.6

supunere devotata (fata de Allah). Unul care se supune cu totul voiei lui Allah este un moslem.La randul sau, cuvantul Coran (Quran ) isi are radacina in qaraa = a citi, a recita, reprezentandpentru adeptii religiei islamice cuvantul lui Allah. Coran mai poate insemna una sau mai multepericope ale unei singure carti sau intreaga colectie de revelatii ale lui Mohammed, intemeietorulislamismului.

O singura revelatie de sine statatoare Mohammed o numea sura, cuvant la care si-au datmoslemii multa silinta zadarnica spre a-l talcui, nu este altceva decat evreiescul sura, care poateinsemna un sir de pietre intr-un zid, un rand intr-o carte sau o epistola. Fiecare sura cuprinde maimulte semne. In acelasi timp, Coranul indeplineste functia de logos, de Verb vesnic al lui
http://ro.wikipedia.org/wiki/Secolul_al_VII-leahttp://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%98iiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%98iiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%98iiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Pakistanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Indiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Bangladeshhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Musulmanii_din_Chinahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Europahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Europahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Musulmanii_din_Chinahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Bangladeshhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Indiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Pakistanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%98iiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Secolul_al_VII-lea


2/20

Dumnezeu atotputernic si creator. Termenul islam - supunere devotata (fata de Allah) - maicircula si cu intelesul de lume musulmana, lume care impartaseste credinta islamica, precum side civilizatie islamica.

Coranul

Coranul (n araba Qur'an) este cartea sfnt a islamului. n original nseamn "recitare".Dei este numit "carte", cnd un musulman se refer laCoran,se refer la text, la cuvinte, nu lalucrarea tiparit.Coranul a fost pstrat de-a lungul timpului prin memorarea ntregului text,cuvnt cu cuvnt.Coranul a fost revelat, conform tradiiei islamice,profetuluiMuhammad dectrengerul Gabriel n numeroase ocazii ntre anii 610 i moartea lui Mohamed in 632. Pe lngfaptul c i memorau revelaiile, unii dintre nsoitorii si le-au notat, sporadic, pepergamente,pietre, omoplai de cmil.

Schematic, versiunea tradiiei a faptelor, spune c dup moarteaprofetuluiMuhammad(632),Abu-Bekr,primulcalif,i-a poruncitt luiZayd bin Thabits strng i s nregistreze toateversetele autentice aleCoranului,dup cum erau pstrate n forma scris sau oral. Exemplarul

lui Zayd, pstrat de vduva profetuluiMuhammad,Hafsa bint Umar, st la baza textuluicoranicntocmit n vremea celui de-al treileacalif,Usman,ntre anii650 i656,care a poruncitalctuirea unui exemplar model, care s nlture toate diferenele survenite cu timpul ntreversiuni, acest exemplar rmnd fundamental pn acum. El a trimis copii ale acestui exemplarn toate provinciilecalifatului,i a ordonat ca toate celelalte variante s fie distruse, fiindconsiderate de atunci ca inexacte. Istoricii Coranului vorbesc ns de unproces mai gradual chiardect cel prezentat de tradiie, Coranul fiind rodul unei munci redacionale ale crturarilorislamici aflai n slujba puterii califale contemporane lor, o munc ntins pe o perioad de maibine de un secol.

Versiunea lui Uthman (cunoscut sub numeleMushaf 'Uthmn"Vulgata lui Osman")organizeazrevelaiilen ordinea lungimii, cu cele mai lungi capitole (sura)la nceputulCoranului i cele mai scurte la sfrit. n viziunea conservatorilor ordinea capitolelor estestabilit de divinitate. Mai trziu specialitii au ncercat s aeze capitolele n ordine cronologic,i printre musulmani exist un consens privind imprirea capitolelor n celerevelate laMeccaicelerevelate laMedina.Unelesure (de exemplu Sura XVII -Al-Isr) au fost revelate n maimulte locuri, n perioade diferite.

DeoareceCoranul a fost scris ntr-unsistem grafic ce nota doarconsoanele i care nuposeda nc un sistem de puncte diacritice care sdiferenieze literele izomorfe, i deoareceexistau tradiii diferite ale recitrii, pe msur ce persoane care nu vorbeaulimba arabse

converteau la islam, exista o nenelegere privind lectura exact a anumitor versete. Pn la urms-au dezvoltatforme de scriere care folosesc "puncte" pentru a indicavocalele.Sute de ani dupaUthman, crturarii musulmani au ncercat s determine aplicarea punctelor i citirea corect ntextul nevocalizat al lui Uthman. n urma cercetrilor, au fost acceptate apte variante canonicede citire aCoranului (acestea se refer doar la intonare i la decuparea textului - scris frpunctuaie - n propoziii), diferenele dintre acestea fiind considerate minore, fr s afectezetextul.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Coranhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Coranhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Coranhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Coranhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Coranhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Prorochttp://ro.wikipedia.org/wiki/Muhammadhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Arhanghelul_Gabrielhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Pergamenthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Prorochttp://ro.wikipedia.org/wiki/Muhammadhttp://ro.wikipedia.org/wiki/632http://ro.wikipedia.org/wiki/Abu-Bekrhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Califathttp://ro.wikipedia.org/wiki/Coranhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Coranhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Muhammadhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Muhammadhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Coranhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Califathttp://ro.wikipedia.org/wiki/Usmanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/650http://ro.wikipedia.org/wiki/656http://ro.wikipedia.org/wiki/Califathttp://ro.wikipedia.org/wiki/Califathttp://ro.wikipedia.org/wiki/Revela%C8%9Biehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Revela%C8%9Biehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Revela%C8%9Biehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Surahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Coranhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Revela%C8%9Biehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Meccahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Meccahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Revela%C8%9Biehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Medinahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Surahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Coranhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sistem_de_scrierehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Consoan%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_arab%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_arab%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_arab%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Sistem_de_scrierehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Vocal%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Coranhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Coranhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Vocal%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Sistem_de_scrierehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_arab%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Consoan%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Sistem_de_scrierehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Coranhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Surahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Medinahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Revela%C8%9Biehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Meccahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Revela%C8%9Biehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Coranhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Surahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Revela%C8%9Biehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Califathttp://ro.wikipedia.org/wiki/656http://ro.wikipedia.org/wiki/650http://ro.wikipedia.org/wiki/Usmanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Califathttp://ro.wikipedia.org/wiki/Coranhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Muhammadhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Coranhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Califathttp://ro.wikipedia.org/wiki/Abu-Bekrhttp://ro.wikipedia.org/wiki/632http://ro.wikipedia.org/wiki/Muhammadhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Prorochttp://ro.wikipedia.org/wiki/Pergamenthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Arhanghelul_Gabrielhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Muhammadhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Prorochttp://ro.wikipedia.org/wiki/Coranhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Coranhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Coranhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Coran


3/20

FormaCoranului cea mai rspndit astzi este textul publicat de Universitatea-moscheeAl-Azhar dinCairo,n1923.

Coranul,nc de la nceputurile sale, a devenit centrul devotamentului islamic i pn la urmsubiectul controverselor teologice. n secolul 8, mu'taziliii au susinut creareaCoranului de-alungul timpului. Oponenii lor, din diferite coli, au pretins eternitatea i perfeciuneaCoranului,existent n ceruri nainte s fierevelat luiMuhammad.Teologia a'arit (care a devenitpredominant) susine eternitateaCoranului i faptul c el nu a fost creat. Totui, unele micrimoderne din cadrul islamului se apropie de poziia mu'tazilit.

Cei mai multi musulmani privescCoranul cu veneraie, nfurndu-l ntr-o pnz curat,pstrndu-l pe un raft nalt i splndu-se ca pentru rugciuni nainte de a citi dinCoran.Vechileexemplare aleCoranului nu sunt distruse ca hrtia obinuit, ci arse sau depozitate n cimitirepentruCoran.Coranul este, pentru musulmani, o cluz infailibil pentru pietatea personal iviaa n comunitate, un adevr istoric i tiinific.

Sunna(Cutuma)

A doua surs a legii islamice, dup Coran, esteSunna.Aceasta se constituie din spuselei faptele profetului Muhammad, aa cum sunt ele cuprinse nhadth-uri (tradiii") pe care sebazeaz jurisconsulii iteologiipentru a preciza mai bine coninutul legii islamice, izvort dinCoran. Sunnacuprinde spuseleprofetuluiMuhammad i faptele acestuia i ale unora dintrensoitorii si, pe care le-a aprobat.

Sensul general al cuvntului hadtheste acela de povestire, pild, spus memorabiltransmis de-a lungul generaiilor. Culegerile dehadth-uri sebazeaz pe o motenireeminamente oral, deoareceprofetulMuhammad interzisese notarea propriilor sale cuvintepentru a nu fi confundate cu textulcoranic revelat. Cele mai cunoscute i apreciate culegeri dehadth-uri sunt:Sahh-ul (Autentic) Al-Bukhari Sahh-ul lui Muslim, cunoscute mpreun subnumele deAs-Sahhni(Cele dou autentice)

Dogma si credinta

Musulmanii consider cDumnezeu a revelat n mod direct cuvntul Su ctre omenireprinMuhammad i aliprofei,printre careAdam,Avraam,Moise iIisus.Baza credineiislamice se gsete nshahdatn("dou mrturii"):l ilh ill-llhu; muhammadur-raslu-llhi"Nu exist (dumne)zeu n afar de Dumnezeu; iar Muhammad este trimisul lui

Dumnezeu". Pentru a deveni musulman, o persoan trebuie s recite i s cread aceste cuvinte.Sunniii privesc aceast formul ca pe unul din ceiCinci stlpi ai islamului.

Musulmanii consider c principala nregistrare scris a revelaiei ctre omenire esteCoranul,pe care l consider perfect, reprezentnd revelaia final a luiDumnezeu.Musulmaniicred c pri aleBibliei i aleTorei au fost pierdute, interpretate greit sau distorsionate decredincioi. Din aceast perspectiv Coranul este vzut ca o corectur adus crilor sfinteiudaice icretine.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Coranhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cairohttp://ro.wikipedia.org/wiki/1923http://ro.wikipedia.org/wiki/Coranhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Coranhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Coranhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Coranhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Revela%C8%9Biehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Muhammadhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Teologiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Coranhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Coranhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Coranhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Coranhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Coranhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Prorochttp://ro.wikipedia.org/wiki/Muhammadhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Prorochttp://ro.wikipedia.org/wiki/Muhammadhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Coranhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Musulmanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Dumnezeuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Muhammadhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Prorochttp://ro.wikipedia.org/wiki/Prorochttp://ro.wikipedia.org/wiki/Adamhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Avraamhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Moisehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Iisushttp://ro.wikipedia.org/wiki/Iisushttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cinci_st%C3%A2lpi_ai_islamuluihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Coranhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Coranhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Dumnezeuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Bibliahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Torahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Iudaismhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cre%C8%99tinismhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cre%C8%99tinismhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cre%C8%99tinismhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cre%C8%99tinismhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Iudaismhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Torahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Bibliahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Dumnezeuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Coranhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cinci_st%C3%A2lpi_ai_islamuluihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Iisushttp://ro.wikipedia.org/wiki/Moisehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Avraamhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Adamhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Prorochttp://ro.wikipedia.org/wiki/Muhammadhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Dumnezeuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Musulmanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Coranhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Muhammadhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Prorochttp://ro.wikipedia.org/wiki/Muhammadhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Prorochttp://ro.wikipedia.org/wiki/Coranhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Coranhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Coranhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Coranhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Coranhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Coranhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Teologiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Muhammadhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Revela%C8%9Biehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Coranhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Coranhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Coranhttp://ro.wikipedia.org/wiki/1923http://ro.wikipedia.org/wiki/Cairohttp://ro.wikipedia.org/wiki/Coran


4/20

Musulmanii susin c islamul conine n esen aceeai credin ca a tuturor trimiilor luiDumnezeu omenirii de laAdam,Coranul codificnd revelaia final a luiDumnezeu.nvturaislamic vedeiudaismul icretinismulca derivnd din nvturile unora din acetiprofei, nspecialAvraam,i recunoate rdcinile lor avraamice, n timp ceCoranul i numete Oameni aiCrii.

ase articole ale credinei

Exist ase credine elementare mprtite de toi musulmanii:

1. Credina n Dumnezeu, singurul demn de veneraie.2. Credina n toi profeii i trimiii lui Dumnezeu.3. Credina n crile trimise de Dumnezeu.4. Credina n ngeri.5. Credina n Ziua Judecii (Al-din) i n nviere (Al-Qiyama).6. Credina n destin (Qada i Qadarin arab). (Aceasta nu inseamn c un om este

predeterminat n aciuni sau s triasc o anumit via. Dumnezeu i-a dat liberul arbitrupentru a-i permite s ia decizii.)

Crezul musulman (traducere aproximativ):

"Cred n Dumnezeu; i n ngerii Si; i n Scripturile Sale; i n trimiii Si; i n Ziua de

Apoi; i n Soart, c Binele i Raul sunt de la Dumnezeu, i n nviere dup moarte.

Mrturisesc c nu exist nimic demn de veneraie n afar de Dumnezeu; dup cum

mrturisesc cMuhammad este trimisul Su."

Allah

Allah este un alt cuvnt arab, i este numele sfnt al divinitii. Unmusulman trebuie sfoloseasc denumirea de Allah i nu de Dumnezeu. Numele Lui a fost folosit de toi Profeii, dela Adam pn la Muhammad. El reprezint comprimarea a dou cuvinte arbeti: al (un articolhotrt=ul) i illah (=Dumnezeu), adic Dumnezeul. Eliminnd litera i, vei descoperi cuvntulAllah. n funcie de poziia sa, n propoziia arbeasc, acesta poate avea forma Allaha, care seapropie de denumirea din limba ebraic dat Creatorului, i anume Elaha. Dar evreii folosescgreit forma de plural Elahim, ceea ce denot mai muli zei. Cuvntul Allaha se apropie mai multde cuvntul din limba aramaic, ce-l desemneaz pe Dumnezeu i care a fost folosit de Iisus, ianume Alaha.

n ipoteza c Allah ar veni de la al+ilah, reinut de majoritatea filologilor, este mai puininteresant pentru noi s vedem cum s-a fcut trecerea de la ilah la Allah; n schimb, originea isemnificaia cuvntului ilah, aa cum au fost ele analizate de lexicografii arabi, aduc elementeimportante pentru stabilirea ariei semantice a cestuia. Unii l consider pe ilah ca derivnd de laaliha/yalahu cu prepoziia ila, care nseamn a cuta scpare la: Allah este cel la care oameniicaut scpare n nenorocire. Acelai verb are ca prim sens a fi uluit: mreia lui Allah esteuluitoare pentru oricine. Aliha mai are i sensul de a adora; i aici forma ilah are sens de
http://ro.wikipedia.org/wiki/Dumnezeuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Adamhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Adamhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Dumnezeuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Dumnezeuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Iudaismhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cre%C8%99tinismhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cre%C8%99tinismhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Prorochttp://ro.wikipedia.org/wiki/Prorochttp://ro.wikipedia.org/wiki/Prorochttp://ro.wikipedia.org/wiki/Avraamhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Coranhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Muhammadhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Muhammadhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Coranhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Avraamhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Prorochttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cre%C8%99tinismhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Iudaismhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Dumnezeuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Adamhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Dumnezeu


5/20

participiu pasiv: cel adorat. O alt etimologie, mai ciudat, l deriv pe ilah de la aliha bi- a sestatornici (undeva): Allah este neschimbtor, statornic. Alii l deriv pe ilah de la waliha ila,a dori cu ardoare, a tnji dup: Allah e dorit de inimile oamenilor. De la acelai verb, walah(numele verbal) poate nsemna i iubire puternic. Acesta are i un neles complementar de:oamenii l iubesc pe Allah, i Allah i iubete pe oameni.

n ipoteza c Allah vine de la al+lah, ipotez puin rspndit, lah ar veni de la LWH, carenseamn fie a fi ascuns, nvluit (Allah ar fi numit astfel pentru c este ascuns privirilornoastre), fie a fi nlat-Cel Preanalt .

Conceptul fundamental n islam este unicitatea lui Dumnezeu (tawhid). Acest monoteismeste absolut, nu relativ sau pluralistic n orice sens al cuvntului.

n arab, Dumnezeu se numeteAllah,sau "unicul dumnezeu".Allhse traduce aadarprin "Dumnezeu". Utilizarea implicit a articolului hotrt nAllahindic unitatea divin. nciuda numelui diferit dat lui Dumnezeu, musulmanii consider c Dumnezeul la care se nchineste acelai cu Dumnezeul iudeo-cretin. Totui, musulmanii resping teologia cretin privinddoctrina Treimii

care l privete pe Iisus ca pe Fiul luiDumnezeu

), vznd aici o form depoliteism.

Nu exist nicio imagine vizual sau reprezentare a luiDumnezeu n islam, deoarece oastfel de imagine artistic ar duce la idolatrie, care este interzis. Mai mult, muli musulmanicred cDumnezeu este lipsit de corp, fcnd imposibil reprezentarea Sa bidimensional sautridimensional. Musulmanii prefer s-l descrie peDumnezeuprin atributele divine menionatenCoran,cunoscute drept "cele mai frumoase nume" n numr de 99 (suntCele 99 de nume alelui Allah ca, de exemplu: Supremul, Milostivul, neleptul, naltul).

Profei

Coranul prezint modul n care Dumnezeu creeaz dou clase de servitori umani: trimii

i profei . n general, trimiii sunt categoria superioar, dar musulmanii consider c toi profeiii trimiii lui Dumnezeu sunt egali. Se spune c toti profeii au vorbit cu divinitatea; doar cei careau primit o revelaie major sunt numii trimii.

Trimii importani sunt consideraiAdam,Noe (Nh),Avraam (Ibrhim),Moise(Ms),Iisus (Is) iMuhammad,toi fcnd parte dintr-o succesiune de oameni cluzii de Dumnezeu.Islamul cere credincioilor s accepte cea mai mare parte a profeilor iudeo-cretini, fr s facdistincii ntre ei: "Trimisul a crezut n ceea ce a fost pogort asupra sa de la Domnul su. El,laolalt cu credincioii, au crezut n Dumnezeu, n ngerii Si, n trimiii Si. 'Noi nu facemdeosebire ntre trimiii Si'. i ei au spus: 'Ascultm i ne supunem!' (Coranul,II, 285) n Coransunt menionai 25 de profei.

Coranul (XXXIII, 40) l prezint pe Muhammad ca fiind ultimuldintre profeii trimii deDumnezeu omenirii, numindu-l "pecetea profeilor". Cu toate acestea, au existat unele grupri aicror conductori s-au proclamat succesori ai lui Muhammad sau ai cror membrii au fcut astfelde afirmaii despre conductorii lor.
http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Tawhid&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Tawhid&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Tawhid&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Allahhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Doctrina_Treimii&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Dumnezeuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Dumnezeuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Dumnezeuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Dumnezeuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Dumnezeuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Coranhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Coranhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cele_99_de_nume_ale_lui_Allahhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cele_99_de_nume_ale_lui_Allahhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Adamhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Noehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Avraamhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Moisehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Iisushttp://ro.wikipedia.org/wiki/Muhammadhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Muhammadhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Muhammadhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Iisushttp://ro.wikipedia.org/wiki/Moisehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Avraamhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Noehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Adamhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cele_99_de_nume_ale_lui_Allahhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cele_99_de_nume_ale_lui_Allahhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Coranhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Dumnezeuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Dumnezeuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Dumnezeuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Dumnezeuhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Doctrina_Treimii&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Allahhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Tawhid&action=edit&redlink=1


6/20

Moscheeaeste un lca de cult, pentrumusulmani,unde acetia se roag i se ntrunescn scopul unor activiti de educaie religioas. Fiecare moschee are unimam care conducerugciunile. Primele moschei au aprut n secolul al VII-lea. Cele mai importante moschei suntMoscheea Quba iAl-Masjid al-Nabawi dinMedina,apoi, Moscheea Al Aksa dinIerusalim,moscheea Omaiazilor dinDamasc etc. Moscheile erau specificPeninsulei Arabe,ns s-aurspndit odat cu religia islamic n multe alte zone ale lumii.

Moscheile construite n alte zone dect cele arabe mprumut elemente arhitecturale dinzonele respective. Cele dinChina mprumut stilul arhitectonic specific chinezesc, mai precisforma i culoarea pagodelor, pe cnd nEuropa ntlnim moschei cu influene arhitecturaleeuropene. Moscheea este locul unde musulmanii socializeaz conform tradiiei islamice. Cea maiimportant perioad a anului in tradiia islamic esteRamadan-ul,cnd musulmanii merg foartedes la moschee pentru a se ruga i a ndeplini datinile. Conform tradiiei, musulmanii nu au accesn moschee dect dup ce se spal i i las nclmintea la intrare. ConformCoranului femeilese pot ruga acas, dar i la moschee. Rugciunile se in n sala de rugciuni a moschei unde

exist locuri separate de rugciuni pentru femei i brbai. Barbaii musulmani, la nevoie, se potruga la ceasurile potrivite i n afara moscheii, n orice loc s-ar gsi.

Arhitectura original a moscheilor prevede construirea unor cupole deasupra centruluislii de rugciuni, precum si minarete, de asemenea i grdini interioare unde credincioiimusulmani se pot odihni. Moscheile construite n zonele cu populaie minoritar musulman suntutilizate nu numai ca lca de cult, ci i ca loc de ntruniri, inclusiv mitinguri de protest aleacestora. Astfel n urma conflictelor n jurul unor revendicri religioase, naionale i sociale ntrepopulaia islamic i cea de alte etnii i confesiuni majoritare se pot ivi conflicte ntre populaiamajoritar i musulmani, precum si in urma unor atatari rasiste sau de ura religioasa apar uneoriacte de vandalism pn la atacuri cu bomb contra unor moschei. Un exemplu este Moscheea

Babri dinIndia,distrus de hinduii extremiti n1992.ncepnd cu anii '80,Arabia Sauditafinanat unproiect de construcie a moscheilor n toat lumea n valoare de miliarde de dolari dincare s-au construit n total 1500 de moschei.

Autoritate religioas

Exist o autoritate care s decid dac o persoan este acceptat sau eliminat dincomunitatea de credincioi, cunoscut caUmmah. Islamul este deschis pentru oricine, indiferentde ras, vrst, sex sau credine anterioare. Nu este nevoie dect de credin n valorile centraleale islamului. Aceast condiie se ndeplinete fcnd mrturia de credin, fr de care opersoan nu poate intra n islam.

Legea islamica

Shari'a, "calea cea bun", avea n preislam sensul de "crare ce duce la o oaz", aadarsingura crare care-i garanta viaa celui ce-o urma) este legea islamic ce cuprinde totalitateaporuncilor lui Dumnezeu aa cum au fost ele pstrate n Coran i n Sunna sau deduse, uneori,prin alte mijloace. Erudiii musulmani au elaborat o tiin numitfiqh(jurisprudena islamic)
http://ro.wikipedia.org/wiki/Islamhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Islamhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Imamhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Moscheea_Quba&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Moscheea_Al-Masjid_al-Nabawi&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Medinahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ierusalimhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Damaschttp://ro.wikipedia.org/wiki/Peninsula_Arabic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Peninsula_Arabic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Chinahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Europahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ramadanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ramadanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Coranhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Indiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Indiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/1992http://ro.wikipedia.org/wiki/Arabia_Saudit%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Arabia_Saudit%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Arabia_Saudit%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Arabia_Saudit%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/1992http://ro.wikipedia.org/wiki/Indiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Coranhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ramadanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Europahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Chinahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Peninsula_Arabic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Damaschttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ierusalimhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Medinahttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Moscheea_Al-Masjid_al-Nabawi&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Moscheea_Quba&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Imamhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Islam


7/20

referitoare la shari'a prin care se ncearc gsirea unor rspunsuri la toate problemele vieii, de lacele mai simple i banale, legate de cotidian, pn la cele mai complicate, legate de doctrin.Legea se refer la cei "Cinci Stlpi" ai islamului, la dogm, la dreptul privat, la dreptul penal, laviaa social, familial, la interdicii alimentare, la impunerea unei anumite vestimentaii (maiales n cazul femeilor) etc. Legea islamic se bazeaz pe cinci postulate care guverneaz ntreaga

via a unui musulman:

datoria obligatorie care trebuie ndeplinit ntocmai, aa cum a fost prescris. fr nici oabatere. Cel ce ncalc o datorie obligatorie este supus pedepsei lui Dumnezeu n Viaa deApoi i pedepsei legiuitorului n aceast via;

ndatorirea sau ceea ce este de dorit a fi ndeplinit avnd ca model faptele profetuluiMuhammad. Dac musulmanul ndeplinete ndatorirea va fi rspltit, dac nu o ndeplinetenu va fi pedepsit, ci va fi considerat doar neglijent;

lucrul ngduit ceva ce este permis, licit (n orice domeniu: alimentar, vestimentar, socialetc.);

lucrul nerecomandabil (detestabil", "scrbos"), un lucru pe care Legea l-a interzis, ns fars insiste asupra acestei interziceri.

lucrul interzis un lucru oprit total de ctre Legiutor, iar svrvirea lui atrage dup sine attpedeapsa n Lumea de Apoi, ct i o pedeaps n lumea aceasta.

Legea islamic la nivel de guvernare si justiie social se aplic doar acolo unde laconducere se afl un guvern islamic.

Exist coli diferite i micri n cadrul islamului care permito anumit flexibilitate. Maimult, islamul este o religie foarte divers pe msur ce multe culturi l-au adoptat. n acelai timptotui, se pot decela anumite constante ale gndirii juridice islamice, care traverseaza att timpulct i spaiul. Explicaia acestui fenomen st n unicitatea surselor care stau la baza viziunii

juridice a Legii islamice, i dei aceasta din urm este interpretabil i modernizabil, eacomport totui anumite linii directoare greu de adus la zi, o dovad fiind i dificultile majorecu care se confrunt toate statele islamice n procesul lor de modernizare i democratizaredrepturile omului.

Obligaiile musulmanului

Obligatiile rituale ale oricarui musulman, de ieri si de astazi, sunt definite prin"stalpii

islamului". Nicicand si niciunde, un musulman nu poate spera la mantuire daca nu indeplineste

aceste obligatii:

Marturisirea de credintaShahada

Shahada este cu mult mai mult decat o simpla practica, ea este o formula dogmatica, oconditie indispensabila pentru a se putea trece la indeplinirea celorlalte indepliniri rituale.Aceastamarturisire de credinta suna astfel:

"Nu exista alt Dumnezeu in afara de Allah, iar Mahomed este trimisul lui Allah."
http://ro.wikipedia.org/wiki/Shariahttp://www.crestinortodox.ro/diverse/69716-o-marturisire-de-credinta-copto-etiopianahttp://www.crestinortodox.ro/diverse/69716-o-marturisire-de-credinta-copto-etiopianahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sharia


8/20

De fapt, continutul marturisirii se reduce la o forma condensata, extrasa dintr-un verset alCoranului:

"O, oameni! Eu sunt pentru voi toti trimisul lui Allah, caruia ii apartineimparatiacerurilor si a pamantului. Nu este Dumnezeu afara de El! El daviata si moarte.Deci credeti in

Allah si in trimisul sau, profetul cel neinvatat care crede in Allah si in cuvintele sale! Si urmati-l!Poate ca veti fi bine calauziti" (7, 158).Pentru a deveni musulman, in sensul de a adera la comunitatea musulmana (umma),

trebuie doar sa rostesti aceasta formula, dar cu toata convingerea si trairea interioara. Asa cumafirma teologii musulmani, inar, credinta in Allah este ceva innascut individului. Credinta este opredispozitie existenta in inima fiecaruia, ea este o caracteristica naturala pe care Dumnezeu asadit-o in oricefiinta umana.Din aceasta perspectiva, omul ar putea fi definit ca un "animal cureligie".

Important este ca omul sa-si poata descoperi credinta din sufletul sau. Credinta in Allaheste un adevar perceput prin intuitie, nu este necesara vreo dovada, desi in tot ce il inconjoara peom se gasesc o multime de dovezi: "Pe pamant se afla semne pentru cei care cred cu putere, ca si

in voi insiva. Voi nu vedeti?" (51, 20-21)Esenta credintei consta in unicitatea lui Allah (tawhid) si este exprimata in sura 112:

" Spune: El este Allah, cel unic! Allah este Stapanul! El nu zamisleste si nu este nascut.Si El nu are pe nimeni egal!" (112, 1-4). Pentru un musulman, credinta intr-un Dumnezeu uniceste ceea ce deosebeste radical propria sa religie de celelalte religii, chiar si de crestinism, pentruca Dumnezeul treimic din crestinism, desi unul in fiinta, reprezinta in ochii musulmanilor oforma de atentat la unicitatea lui Dumnezeu.

Declararea unicitatii lui Allah (tawhid) este o formula cheiepentru lumea islamica. Sespune ca, de fapt, insusi Mahomed ar detine "cheia raiului". Ea apare scrisa pe steagul unor tariislamice, monede, este strigat de lupta, formula de juramant, este pronuntata de catre cei care

poarta sicriul si de catre cei care vad sicriul trecand, ate fi inscrisa pe usile caselor, este chiarconsiderata o formula magica (pazeste de deochi, de satana) etc.

Atributul care se potriveste cel mai bine cu unicitatea lui Allah este atotputernicia.Imensul si maiestuosul univers, cu indestructibilul sau sistem, scoate in evidenta claratotputernicia lui Allah. Cand ne gandim la un sistem mare si la o ordine perfecta a universului,nu gasim nici o neintelegere. Soarele, luna, intregul sistem planetar se supune AutoritatiiSupreme. intregul univers se autoregleaza in functie de legile Puterii Supreme. Exista odesavarsita cooperare si armonie in intregul sistem. Nu este loc pentru nici o improvizatie saueroare. Aceasta superba si perfecta combinatie a ordinii si frumusetii este o dovada clara aprezentei unui creator atotputernic.

A doua parte amarturisirii de credinta,respectiv "iar Mahomed este trimisul lui Allah",este strans legata de prima parte, nefiindu-i decat o prelungire. Afirmatia ca Allah este uniculDumnezeu implica si faptul ca Mahomed este trimisul sau profetul (rasul) sau.Odata cu aparitia lui Mahomed, musulmanii considera ca a luat sfarsit epoca profetilor. Dinacestpunct de vedere,el este numit prin expresia katem unnebiyyan, ultimul dintre profeti, dar sicel mai mare. Prin el s-a desavarsit invatatura islamica, s-a intregit. Pentru toti oamenii din lumes-a instituit o singura credinta, iar el a fost ales ca profet al tuturor oamenilor. El a fost trimisprofet nu pentru un anumit popor, tara sau epoca, intrucat mesajul sau se adreseaza intregii
http://www.crestinortodox.ro/alte-articole/69012-imparatia-cerurilor-si-iadulhttp://www.crestinortodox.ro/alte-articole/69012-imparatia-cerurilor-si-iadulhttp://www.crestinortodox.ro/cuvinte-duhovnicesti/68690-sofronie-saharov-despre-viata-moarte-si-vesniciehttp://www.crestinortodox.ro/sanatate-si-stiinta/72677-respectul-fata-de-fiinta-umanahttp://www.crestinortodox.ro/cuvinte-duhovnicesti/68572-pentru-tine-lumea-a-murit-si-tu-ai-murit-pentru-lumehttp://www.crestinortodox.ro/dreapta-credinta/88535-martiriul-marturisirea-credintei-in-viata-bisericiihttp://www.crestinortodox.ro/alte-articole/68857-primirea-traditiei-in-timpul-de-azi-din-punct-de-vedere-ortodoxhttp://www.crestinortodox.ro/alte-articole/68857-primirea-traditiei-in-timpul-de-azi-din-punct-de-vedere-ortodoxhttp://www.crestinortodox.ro/dreapta-credinta/88535-martiriul-marturisirea-credintei-in-viata-bisericiihttp://www.crestinortodox.ro/cuvinte-duhovnicesti/68572-pentru-tine-lumea-a-murit-si-tu-ai-murit-pentru-lumehttp://www.crestinortodox.ro/sanatate-si-stiinta/72677-respectul-fata-de-fiinta-umanahttp://www.crestinortodox.ro/cuvinte-duhovnicesti/68690-sofronie-saharov-despre-viata-moarte-si-vesniciehttp://www.crestinortodox.ro/alte-articole/69012-imparatia-cerurilor-si-iadulhttp://www.crestinortodox.ro/alte-articole/69012-imparatia-cerurilor-si-iadul


9/20


10/20

"in numele lui Allah, cel milostiv, indurator". In continuare, se spala mai intai bratele,apoi gura, nasul, urechile si fata. De asemenea, se trece cu palmele umede peste cap pana laceafa, iar apoi se spala gatul. In final, sespala picioarelepana la glezna. La sfarsitul ritualului despalare, se rosteste: "Marturisesc ca nu exista alt Dumnezeu decat Allah, ca el este unic si nu arepereche; marturisesc ca Mahomed este slujitorul si mesagerul sau".

O asemenea spalare rituala este valabila 24 de ore sau 3 zile in cazul unei calatorii. Estenevoie de una noua in urmatoarele situatii: savarsirea nevoilor fiziologice, sangerarea in oriceparte a corpului, voma sau daca se doarme.

In timpul rugaciunii, credinciosul trebuie sa stea orientat cu fata spre directia locului sfantal templului de la Mecca, acolo unde se afla Kaaba:

"Asadar, indreapta-ti fata spre Moscheea cea sfanta! Si oriunde ati fi, indreptati fetelevoastre catre ea!" (2, 144). In aceasta directie sunt orientate moscheile, mormintele si, pe catposibil, casele. Atunci cand este dezorientat de imprejurarile geografice, musulmanul intreaba pecei din jur in ce directie se afla Kaaba sau, daca are, isi consulta busola.

Pentru a usura orientarea credinciosului in timpul rugaciunii, in tarile islamice se fabrica busoleprevazute cu un sistem care precizeaza aceasta directie cu o aproximatie de o zecime de grad, inorice loc de pe glob se gasesc si chiar si covorase pentru rugaciune cu busola incorporata.

Locul unde se efectueaza rugaciunea este, de asemenea, foarte important. Cel mai indicatloc este in moschee. Dar daca credinciosul, din motive obiective, nu se poate deplasa la moschee,atunci cand soseste momentul rugaciunii el trebuie sa caute un loc curat, unde sa se reculeaga inrugaciune. Pentru a evita, totusi, contactul cu un sol despre care nu se poate sti daca nu cumva afost maculat, credinciosii musulmani folosesc acel covoras special de rugaciune, numit sajjada.

Cea mai importanta rugaciune pentru lumea islamica este rugaciunea publica de vineri,obligatorie pentru toti barbatii adulti. Ea nu este obligatorie pentru femei, dar ele pot lua partedaca nu-si neglijeaza indatoririle gospodaresti. Se savarseste la moschee, la ora pranzului, inprezenta a cel putin patruzeci de credinciosi aflati sub indrumarea unuia dintre ei, propus sa le fieimam ("cel care sta in fata").Acesta nu este echivalentul preotului din crestinism, pentru ca nu este sacerdot, nicireprezentantul lui Dumnezeu pe pamant in fata celorlalti credinciosi. El nu se deosebeste dinacest punct de vedere de ceilalti credinciosi, pentru ca in islam orice barbat isi este propriul saupreot, prin simplul fapt de a fi musulman.

Importanta acestei rugaciuni in comun consta tocmai in faptul ca dezvolta unitatea,

cooperarea si coeziunea comunitatii islamice. De asemenea, ea cultiva o relatie de iubire siintelegere reciproca intre musulmani si le intareste sentimentul de solidaritate si fratie. Laolaltafiind,bogati si saraci,conducatori si supusi, invatati si ignoranti, fara nici o deosebire, cu totii seinchina si il slujesc pe Allah.

MilosteniaZakat
http://www.crestinortodox.ro/saptamana-patimilor/71126-mantuitorul-spala-picioarele-ucenicilorhttp://www.crestinortodox.ro/diverse/69506-bogatia-si-saraciahttp://www.crestinortodox.ro/diverse/69506-bogatia-si-saraciahttp://www.crestinortodox.ro/saptamana-patimilor/71126-mantuitorul-spala-picioarele-ucenicilor


11/20

In limba araba, milostenia este desemnata prin doua notiuni: zakat si sadaqa. Dar acestidoi termeni acopera notiuni cu totul diferite, pentru ca zakat-ul este milostenia sau daniaobligatorie, pe cand sadaqa este milostenia voluntara, oferita fara vreo obligatie.

Dania legala (zakat) consta, practic, in plata a 2,5 % din banii economisiti pe parcursul

unui an intreg. Prin urmare, un musulman care are o situatie financiara peste o limita determinatatrebuie sa doneze comunitatii (umma) 2,5 % din venitul sau. Aceasta cota se plateste in banigheata, economii bancare, bijuterii din aur sau argint. Rata pentru vite si produse agricole estediferita.

Tinand seama de obligativitatea acestui tip de milostenie, unii traducatori folosesctermenul de "zeciuiala", insa acesta este incorect pentru ca valoarea zakat-uhii este inferioaraprocentului de 10% indicat de zeciuiala. Trebuie precizat ca zakat-ul nu se confunda cuimpozitul pe venit sau pe plus valoare. Mai exact, reprezinta plus valoarea insusita, apeland lalimbajul economico-financiar, doar ceea ce a ramas timp de un an incheiat in mainilecontribuabilului.

Cu toate acestea, insa, in ultima vreme zakat-ul a devenit doar o obligatie interioara, deordin moral, nefiind tinuta sub control de vreo anume autoritate. Este vorba mai degraba de odatorie de constiinta. Fiecare musulman isi evalueaza singur, cu sinceritate, ce i-a mai ramas dinvenitul pe un an si face milostenie cu 2,5 % din averea sa sau din economiile sale. Ca si in cazulcelorlalte obligatii rituale, o conditie a valabilitatii acesteia este sinceritatea. Daca respectivul nueste sincer si corect cu el insusi si estimeaza mai putin de 2,5 %, zakat-ul nu este valabil.

Intr-un anume fel, zakat-ul este un fel de justitie interioara institutionalizata, obligatorie,

care face ca solidaritatea credinciosilor sa devina efectiv a credinciosilor, adica a celor care stiusa-si invinga egoismul si lacomia. Aceasta milostenie are menirea de a le reaminti permanent caorice bogatie, orice lucru agonisit, apartin, in fond, lui Allah si proprietarul lor vremelnic nupoate dispune de ele dupa bunul plac, pentru ca fiecare om este membru al aceleiasi comunitati alui Allah.

Un musulman nu trebuie sa-si cheltuiasca averea doar pentru confortul si luxul sau. Sialtii au dreptul la averea lui. Conform prescriptiilor islamice (cf. 9, 60), vaduvele, orfanii, saraciisi handicapatii, somerii care nu-si pot folosi forta lor de munca din cauza lipsei unui loc demunca, cei talentati si inteligenti, care invatand ar fi putut ajunge oameni deosebit de valorosipentru societate, dar, din lipsa mijloacelor necesare, nu pot face acest lucru, se numara printre cei

care au dreptul la zakat.

Se intampla, totusi, astazi un fenomen cu totul deosebit in lumea islamica. Multe tariarabe (Arabia Saudita, Qatar, Bahrein etc.) au devenit foarte bogate in a doua jumatate asecolului trecut datorita, in mod special, exportului de petrol. in aceste tari, saracia este deja oraritate, iar saracii sunt tot mai greu de intalnit. in astfel de cazuri, dania se colecteaza si sedistribuie in tarile musulmane cu un nivel scazut de trai.


12/20

Pe de alta parte, a doua forma de milostenie, cea voluntara, este oferita in afaraprocentului de 2,5 %, impus de zakat. La o observare mai atenta, sadaqa este milosteniaautentica, cea care izvoraste din bunavointa inimii si are cele mai mari si mai profunde implicatiispirituale si morale.

Este adevarat, unii credinciosi s-au plans lui Mahomed de inegalitatea sanselor lor de asavarsi aceasta fapta pioasa: bogatii pot indeplini in aceeasi masura cu saracii celelalte fapte dedevotiune, dar ii vor depasi cu siguranta in privinta milosteniei voluntare (sadaqa). Mahomed le-a raspuns ca valoarea daniei facuta din proprie initiativa nu se masoara dupa valoarea eicomerciala. Orice actiune a credinciosului poate constitui o sadaqa, orice gest prietenesc, oricevorba buna adresata cuiva.

Sawn - postul din luna ramadan

Tipul de post care constituie obiectul celei de-a patra obligatii rituale islamice este postuldin luna ramadan. Aceasta forma de post, cu toate prescriptiile pe care le incumba, nu esteintalnita in nici o religie si este caracteristica, prin definitie, islamului.

Inceputul postului, respectiv inceputul lunii ramadan, se anunta in intregul spatiu islamicprin toate mijloacele de care dispune comunitatea respectiva: telefon, telegraf, radio siteleviziune, iar odinioara se anunta prin focurile aprinse pe culmi.

Luna ramadan a fost aleasa pentru ca, in aceasta perioada a anului, Mahomed a primitprimele revelatii si pentru ca ea comemoreaza prima revelatie a Coranului. De altfel, acesttermen fix este precizat chiar in Coran:

"O, voi cei ce credeti, v-a fost statornicit (s. ns.) voua Postul asa cum le-a fost prescris sicelor dinaintea voastra" (2, 183); "Aceste zile sunt luna Ramadan, in care a fost trimis Coranuldrept calauza pentru oameni... Si oricare dintre voi care este prezent in aceasta luna sa o tina capost"

In timpul postului, credinciosul trebuie sa-si "supravegheze" intregul comportament: sanu minta, sa nu-si incalce promisiunile, sa nu savarseasca vreun act de tradare, sa nu jigneascasau sa calomnieze pe cineva, sa vorbeasca frumos si, daca se poate, cat mai putin. Este interzis,de asemenea, fumatul, folosirea parfumurilor, vizionarea spectacolelor de teatru si orice altcevacare ar produce satisfactie trupului. Intreaga conduita a musulmanului trebuie sa fie ireprosabilain timpul postului. Referitor la aceasta conduita, Mahomed spune intr-un hadith: "De la acela

care nu se abtine a cadea in falsitate prin vorba sau fapta sa, Allah nu cere sa se abtina nici de lamancare si bautura."

Postul este obligatoriu pentru toti musulmanii adulti de ambele sexe, care sunt sanatosi.Exista, insa, si exceptii. Femeilor insarcinate sau lehuze nu le este permis sa posteasca. Eletrebuie, insa, sa compenseze perioada de post in alta luna, atunci cand sunt apte din punct devedere fizic. Oamenii foarte batrani sau bolnavi incurabili sunt scutiti de obligatia postului; eipot, eventual, sa dea de pomana in loc de a posti. Mai mult decat atat, chiar daca este pornit din


13/20

sinceritate si neintinat de nici o impietate care i-ar diminua meritul, postul care afecteaza invreun fel starea de sanatate este descurajat, ba chiar interzis.

De asemenea sunt scutiti de post si calatorii, insa cu obligatia de a compensa perioadanepostita in alte zile. De altfel, exista posibilitatea de recuperare a postului si pentru cei care in

mod deliberat l-au neglijat: doua luni de post ulterior, precum si o taxa care sa ajunga pentru ahrani saizeci de saraci.

"Pentru putine zile , insa, acela dintre voi care este bolnav sau in calatorie va posti unnumar egal de alte zile. Va trebui ca aceia care sunt in stare sa posteasca, dar nu o fac sa dea incompensare hrana pentru un sarman. Acela care de bunavoie va da si mai mult in compensare,binele va fi pentru el. Dar sa postesti este si mai bine pentru voi, daca pricepeti!" (2, 184).

Pe parcursul noptii, musulmanul este eliberat de toate obligatiile postului. Mai mult decatatat, ii este prescris sa manance, iar ultima masa sa fie luata cat mai tarziu, spre sfarsitul noptii.Aceasta masa este prezentata ca o "binecuvantare a lui Dumnezeu", la care se cuvine sa nu serenunte.

Sfarsitul postului este marcat de o mare sarbatoare, numita "sarbatoarea ruperii postului".Aceasta este o zi di multumirii si a fericirii; este unul din marile prilejuri de exprimare asolidaritatii musulmane. Pe langa diferitele festivitati ce au loc, musulmanii tin rugaciunicolective speciale in care multumesc lui Allah pentru ajutorul oferit in scopul respectariipostului.

Pentru musulmani, postul este un exercitiu spiritual in vederea educarii vointei sicontrolului patimilor. El il retrage pe credincios din fluxul continuu si devorant al vietii carnale,aducand in trup un soi de moarte si de purificare . Prin post se experimenteaza, cu propriul trup,suferinta privatiunii si durerea provocata de foame, pentru a deveni mai sensibil fata de durereacelorlalti. Acest experiment spiritual il determina pe cel bogat sa simta foamea si setea, asa cumle simt adeseori cei saraci si, in felul acesta, isi educa dragostea si intelegerea pentru el.

Pe de alta parte, postul exercita o influenta deosebit de mare in viata sociala, pentru ca inaceasta luna toti oamenii, indiferent de statutul lor social, tin post. Acest fapt ii plaseaza pe totioamenii, indiferent de nivelul lor de trai sau de clasa sociala careia ii apartin, ne aceeasi treapta,postul reusind sa contribuie la cultivarea dragostei si fratiei intre oameni.

Aceste semnificatii deosebite ale postului pentruviata spirituala a oricarui musulman l-audeterminat pe Meududi sa afirme ca "cine nu-si indeplineste aceasta datorie de baza pentru unmusulman, este foarte probabil ca nu va respecta nici celelalte indatoriri ce revin unui bunmusulman".

Pelerinajul la MeccaHajj

Chiar daca in intreaga lume musulmana exista multe pelerinaje locale, cum ar fi cele de lamormintele sfintilor sau in diferite locuri socotite sacre, totusi singurul si adevaratul pelerinaj,apreciat ca al cincilea "stalp" al credintei islamice, este cel de la Mecca (Arabia Saudita). Multavreme, hajj-ul a fost indeplinit in conditii dificile si chiar periculoase. Astazi insa, datoritaprogreselor care s-au facut in domeniul transporturilor si infrastructurilor saudite, s-a ajuns la o
http://www.crestinortodox.ro/alte-articole/69053-taina-euharistiei-izvor-de-viata-spirituala-in-ortodoxiehttp://www.crestinortodox.ro/alte-articole/69053-taina-euharistiei-izvor-de-viata-spirituala-in-ortodoxie


14/20

crestere spectaculoasa a numarului de pelerini din toata lumea musulmana, aici fiind prezentimilioane de credinciosi in postul ramadan-ului.

Pentru a conferi o mai mare importanta pelerinajului la Mecca, Coranul sustine ca zidireatemplului Kaaba de la Mecca ar fi locul unde s-a inchinat insusi Avraam, fondatorul

monoteismului primordial:

"Urmati, asadar, religia lui Avraam cel drept intru credinta, care nu a fost pagan! Ceadintai Casa (de inchinare) ridicata pentru oameni este aceea din Bakka, cea binecuvantata sicalauzire pentru toate lumile. In ea sunt semne limpezi, printre care locul unde a stat Avraam, iaracela care intra, [cautand pace] in ea, este in siguranta. Este o datorie a oamenilor fata de Allah[sa implineasca] Pelerinajul la aceasta Casa daca au mijloacele pentru aceasta" (3, 95-97).Participand la "pelerinajul de adio" din 632, aici la Mecca, insusi Mahomed a fixat toateranduielile si ritualurile care apar consemnate in Coran, sura 2, versetele 196-199. El a creat omultime de legende legate de acest loc si semnificatiile sale: Adam ar fi trait in sanctuarulKaaba, locul de origine al speciei umane, mai tarziu Avraam l-ar fi reconstruit cu ajutorul lui

Ismael; profetul Mahomed ar fi participat la randul sau, in tinerete, la o reconstructie a Kaabei,punand el insusi, la temelia ei, piatra neagra. Pentru ca sanctuarul este socotit "buricul" lumii,Mecca a fost numita "Mama oraselor".

Dar dincolo de aceasta tesatura de legende, Kaaba este o realitate, ea este astazi cel maiiubit sanctuar si loc al lumii musulmane, istoria sa mergand pana departe in perioada preislamica.Nu numai ca a fost singurul templu preislamic cautat de pagani, dar a fost revalorizat in asamasura incat este considerat adevaratul templu al lui Dumnezeu. insusi numele Al-Kaaba,cunoscut si ca Baitullah, inseamna "casa lui Dumnezeu". Dupa o traditie islamica, pozitia Kaabeieste locul cel mai inalt (ca altitudine geografica) de pe pamant, Steaua Polara indicand camijlocul lui se afla in punctul central al cerului.

Kaaba este, de fapt, un mare "cub" de piatra, avand lungimea de 12 m, latimea de 10 m,

iar inaltimea de 15 m, putin inclinat, in care se afla intr-un colt incrustata piatra neagra.Sanctuarul este inconjurat de un pervaz de lespezi in forma elipsoidala, important pentru ritual,fiindca pe el pelerinii fac inconjurul Kaabei de mai multe ori.

Piatra neagra constituie "giuvaerul" sanctuarului. Considerata de specialisti ca fiind deorigine meteorica sau chiar un fragment de lava, piatra neagra se compune, de fapt, din optbucati de dimensiuni diferite, sudate laolalta si ulterior incastrate de un invelis de argint, lasandvizibila o suprafata de 20x15 cm, foarte lustruita de atingerea mainilor nenumaratilor credinciosi. Piatra este de culoare neagra-castanie, cu mici pete galbene si albe la suprafata si, se pare,cenusie in interior. Furata, in anul 930 din Kaaba, ea a fost gasita in anul 951, datorita ciudateisale proprietati de a pluti deasupra apei.

Principalele momente ale pelerinajului sunt urmatoarele: se imbraca un vesmant (ihram)

compus din doua bucati mari de panza alba, care nu au nici o cusatura; este savarsit inconjurulKaabei (tawaf); urmeaza alergarea de la Safa la Marwa (sa'y); se face apoi popasul la sanctuareledin suburbiile Arafa, Muzdalifa si Mina (wuquf); se incheie cu sacrificiul de la Mina. Este vorbade

"Sarbatoarea Sacrificiului", celebrata in toata lumea musulmana, prin sacrificii savarsite de catretoti credinciosii care dispun de mijloacele necesare.


15/20

Hajj este momentul cand se intalnesc credinciosii din intreaga lume musulmana; intimpul pelerinajului, fratia islamica se intareste. Bariere de limbaj, teritoriu, culoare si rasa disparsi ramane doar ceea ce ii uneste pe toti musulmanii: credinta in singurul Dumnezeu, Allah, si inprofetul sau, Mahomed. Acest pelerinaj accentueaza si cultiva solidaritatea musulmana. Acolo,toti musulmanii, indiferent de rangul social sau nationalitate, sunt imbracati la fel, indeplinesc

aceleasi ritualuri, suporta aceeasi caldura si oboseala. Bogatul nu se mai distinge de sarac, pentruca in aceste zile, in fata lui Allah, ei sunt aceeasi robi supusi si ascultatori. Date fiind restrictiilepelerinajului, bogatii duc viata saracilor. Acest lucru cultiva sentimentele de mila si compasiune,bunatate si intelegere fata de oamenii saraci si simpli.

Atitudinea pe care o abordeaza pelerinul musulman il obisnuieste cu virtutea. El nu arevoie sa vorbeasca urat, sa se enerveze sau sa se uite urat la cineva. Este firesc sa fie imbrancit sausa fie inghiontit intr-o asa mare de oameni, insa el nu trebuie sa riposteze prin nici un gest ci,dimpotriva, daca se poate, sa zambeasca. Astfel, se cultiva virtutile tolerantei, rabdarii si iertarii.Intreaga perioada a pelerinajului, credinciosul trebuie sa faca numai bine.

Cel mai important efect al pelerinajului consta iniertarea pacatelor.Credinciosuluimusulman care face hajj si a indeplinit toate prescriptiile, i se iarta toate pacatele, asa cum insusiMahomed a afirmat-o intr-un hadith: "Cine a fost in pelerinaj si nu a facut rautate, se intoarceprecum a fost nascut". Momentele petrecute in acelelocuri sfinte lasa urmari profunde in sufletulsi mintea pelerinului, motiv pentru care visul oricarui musulman este sa mearga in pelerinaj laMecca, macar o data in viata.

Al-kabair- Marile pcate

n funcie de cele cinci postulate enumerate mai sus, Legea islamic definete pcatele pecare ar putea sle svreasc un musulman i pedepsele care i se aplic de ctre comunitate, nafar de pedeapsa divin. Dintre aceastea cele mai grave, numiteleal-kabair"marile pcate"sunt:

facerea de prtai lui Dumnezeu; uciderea unui om; vrjitoria; nemplinirea rugciunii; sodomia

neachitarea daniei; neascultarea i suprarea prinilor; luarea de camt; ntreruperea postului nRamadan fr justificare i fr ngduin; mrturia mincinoas; sinuciderea; consumarea crnii de mortciune, a sngelui i a crnii de porc; i nc multe altele.
http://www.crestinortodox.ro/alte-articole/69059-puterea-de-a-ierta-pacatelehttp://www.crestinortodox.ro/biserica-in-lume/67478-locuri-sfinte-manastiri-si-biserici-din-odessahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ramadanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ramadanhttp://www.crestinortodox.ro/biserica-in-lume/67478-locuri-sfinte-manastiri-si-biserici-din-odessahttp://www.crestinortodox.ro/alte-articole/69059-puterea-de-a-ierta-pacatele


16/20

Cel mai de temut pcat este facerea de prtai lui Dumnezeu, cci prin aceasta seneag nsi esena religiei islamice la ilha ill allh nu exist [dumne]zeu n afar deDumnezeu : "Dumnezeu nu iart s-i fie alturai alii, ns El iart cui voiete pcate mai puingrele dect acesta" (Coran, IV, 48). Pedeapsadat pe aceasta lume celui ce se face vinovat deun astfel de pcat este moartea.De altfel mare parte din pcatele mari sunt pedepsite fie cu

moartea (de exemplu, i sodomia este pedpsit cu moartea celor implicai), fie cu amputarea unormembre (mini, picioare, urechi, de exemplu, pentru furt), fie cu biciuirea n public (de exemplu,pentru prostituie).

Acestui prim pcat, Legea islamic, i asociaz i apostazia i blasfemia, ambelepedepsite cu moartea. Apostazia, convertirea unui musulman la alt religie, este lipsa de loialitatefa de islam a oricui a fcut mrturisirea de credin. Blasfemia este lipsa de respect pentruprincipiile eseniale ale islamului. Nu exist o distincie clar ntre aceste concepte, mulicredincioi considernd c nu poate exista blasfemie fr apostazie.

n perioada califatului islamic, apostazia era considerat trdare, si era tratat ca ofenscapital, iar pedepsa cu moartea era executat sub autoritatea califului. In zilele noastre apostazia

poate fi pedepsit cu moartea n ri conduse de regimurile ce promoveaz islamul ca politic destat.

Alte pedepse indicate de Shari'a(n funcie de interpretare) pot s duc la anulareacstoriei cu un musulman, ndeprtarea copiilor, pierderea proprietii i drepturilor demotenitor sau alte sanciuni.

n ultima perioad, organizaiile care apar drepturile omului ncearc s se implice ntr-un dialog cu autoritile islamice pentru eliminarea acelor pedepse prevzute de legea islamic,pedepse ce aduc o grav atingere drepturilor fundamentale ale omului. Astfel de dialoguri se aflnc la nceput, rezultatele nefiind nc vizibile.

Calendarul islamic

Calendarul islamic ncepe cu data 1 muharram, anul 1 hegira, dat care corespunde ncalendarul solar gregorian cu data de 15 iunie 622 d. H., i reprezint nceputul erei islamicemarcat de strmutareaprofetuluiMuhammad de laMecca la Yathrib (viitoare Medina).

Anul islamic este unan selenar,format din dousprezece luni, iar fiecare lun are unnumar de zile egal cu un ciclu lunar complet. Ca atare, anul islamic numar 354 de zile, adica cu11 zile mai puin dectanul solar,folosit acum curent n ntreaga lume. Acest lucru face casrbtorile islamice raportate lacalendarul solar sa fie n fiecare an cu 11 zile mai devreme fa

de anul precedent.Pentru a elimina decalajul ce se forma ntre cele dou sisteme de calendare cel islamic,

selenar i cel cretin,solar ,otomanii au introdus la 1 martie1676 un calendar financiar lunaro-solar, prin care la fiecare treiani lunari se mai aduga o lun de 3o zile (aceasta era luna martie-bis). n felul acesta se puneau de acord cele dousisteme calendaristice,ns acest hibrid nu sefolosea decat n domeniul financiar.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Calendarhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Calendarul_gregorianhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Prorochttp://ro.wikipedia.org/wiki/Prorochttp://ro.wikipedia.org/wiki/Muhammadhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Meccahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Calendar_(astronomic)http://ro.wikipedia.org/wiki/Calendar_(astronomic)http://ro.wikipedia.org/wiki/Calendarul_gregorianhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Calendarul_gregorianhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Calendar_(astronomic)http://ro.wikipedia.org/wiki/Calendar_(astronomic)http://ro.wikipedia.org/wiki/Otomanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/1676http://ro.wikipedia.org/wiki/Calendar_(astronomic)http://ro.wikipedia.org/wiki/Calendar_(astronomic)http://ro.wikipedia.org/wiki/Calendar_(astronomic)http://ro.wikipedia.org/wiki/Calendar_(astronomic)http://ro.wikipedia.org/wiki/Calendar_(astronomic)http://ro.wikipedia.org/wiki/1676http://ro.wikipedia.org/wiki/Otomanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Calendar_(astronomic)http://ro.wikipedia.org/wiki/Calendar_(astronomic)http://ro.wikipedia.org/wiki/Calendarul_gregorianhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Calendarul_gregorianhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Calendar_(astronomic)http://ro.wikipedia.org/wiki/Meccahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Muhammadhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Prorochttp://ro.wikipedia.org/wiki/Calendarul_gregorianhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Calendar


17/20

Echivalarea anilor selenari cu cei solari, i invers, se face pe baza a dou ecuaii algebrice simplecare pornesc de la faptul ca egalitatea ntre anii islamici i cei cretini se stabilete o dat la 32 deani solari. Aadar, 32 ani solari=33 ani selenari.

n epoca actual, n majoritatea rilor islamice se folosesc n paralel cele doua calendare,pe actele oficiale menionndu-se ntotdeauna doua date: cea islamic ce poart indicativul H) )de lahegira, i cea cretin ce poart indicativul M () de laAl-Mild, Naterea (luiHristos)narab.

Ramuri ale islamului

Marea schism islamic din anii655-661pricinuit de luptele pentru conducereacalifatului, numit n izvoarele islamice Marea discordie, st la originea mpririimusulmanilor n: sunnii (90% dintremusulmani), kharigii (0,2%) iiii(9,8%), dintre care80% se afl nIran.

Din aceste ramuri principale deriv aproximativ douzeci de subramuri. Aceast divizareare la baz, n principiu, ponderea acordat n dreptul canonic (ar.: fiqh) urmtoarelor surse:

Coranul, Tradiia profetului Muhammad (sunna), reflecia i consensul.

Sunniiisunt aceimusulmani care perpetueaz opiunea celor care au refuzat s considereconducerea comunitii islamice drept o problem de motenire, dup cum au refuzat s acceptec nsuirea dogmei i a Legii ar trebui s se bazeze pe sursele ezoterice. Ei sunt mprii npatru coli sau rituri care se recunosc reciproc: malekismul, hanefismul, afiismul ihanbalismul.

Malekismulsau coala malekit, ce l are drept fondator pe Malik bin Anas (m.795), autorul

primului tratat de drept islamic,Al-Muwatt(Cel simplificat), se bazeaz pe opinia personalraional i pe raionamentul prin analogie mai mult dect pe Tradiii. Malekismul estepredominant nMaghreb,sudulEgiptului,Africaoccidental (inclusiv nNigeria).

Hanefismulsau coala hanefit, ce l are drept fondator pe Abu Hanifa (700,Kufa767,Bagdad), accept, pe lng izvoarele primare ale dreptului canonic,Coranul i Tradiiile,opinia personal raional atunci cnd nu se gsete un precedent al cazului n discuie nsursele amintite. Hanefismul este predominant nTurcia i n regiunile aflate cndva subdominaieotoman,n afar deMaghreb iEgipt.Musulmanii dinDobrogea sunt hanefii.

afiismulsau coala afiit, ce l are drept fondator pe A-afi (m.820), se bazeaz pe

Tradiii ipe raionamentul prin analogie, atunci cnd situaia o cere. Consensul nvailoreste acceptat, fr s fie ns privilegiat. afiismul este majoritar nIndonezia,Malaezia,Filipine,Africa oriental, i prezent, ntr-o oarecare msur, nEgipt,Caucaz,Kurdistan,AsiaCentral,Yemen iPalestina.

Hanbalismulsau coala hanbalit, ce l are drept fondator peAhmad bin Hanbal (mort n855), respinge opinia personal i raionamentul prin analogie, pentru a elimina posibilitateaapariiei inovaiei pctoase limitndu-se la o interpretare strict literalaCoranului i aTradiiilor. Dei aceast coal va intra n declin ncepnd cu secolul al XIV-lea,
http://ro.wikipedia.org/wiki/Hristoshttp://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_arab%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_arab%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_arab%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/655http://ro.wikipedia.org/wiki/661http://ro.wikipedia.org/wiki/Musulmanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Musulmanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Musulmanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%98ii%C8%9Bihttp://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%98ii%C8%9Bihttp://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%98ii%C8%9Bihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Iranhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Musulmanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/795http://ro.wikipedia.org/wiki/Maghrebhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Egipthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Africahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Africahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Nigeriahttp://ro.wikipedia.org/wiki/700http://ro.wikipedia.org/wiki/700http://ro.wikipedia.org/wiki/767http://ro.wikipedia.org/wiki/Bagdadhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Bagdadhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Coranhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Turciahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Otomanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Maghrebhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Egipthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Dobrogeahttp://ro.wikipedia.org/wiki/820http://ro.wikipedia.org/wiki/820http://ro.wikipedia.org/wiki/Indoneziahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Malaeziahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Filipinehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Africahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Egipthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Caucazhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Kurdistanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Asiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Yemenhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Palestinahttp://ro.wikipedia.org/wiki/855http://ro.wikipedia.org/wiki/855http://ro.wikipedia.org/wiki/Coranhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Coranhttp://ro.wikipedia.org/wiki/855http://ro.wikipedia.org/wiki/Palestinahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Yemenhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Asiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Kurdistanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Caucazhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Egipthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Africahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Filipinehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Malaeziahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Indoneziahttp://ro.wikipedia.org/wiki/820http://ro.wikipedia.org/wiki/Dobrogeahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Egipthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Maghrebhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Otomanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Turciahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Coranhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Bagdadhttp://ro.wikipedia.org/wiki/767http://ro.wikipedia.org/wiki/700http://ro.wikipedia.org/wiki/Nigeriahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Africahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Egipthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Maghrebhttp://ro.wikipedia.org/wiki/795http://ro.wikipedia.org/wiki/Musulmanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Iranhttp://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%98ii%C8%9Bihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Musulmanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Musulmanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/661http://ro.wikipedia.org/wiki/655http://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_arab%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Hristos


18/20

subotomani,ea va renate sub o nou form n secolul al XVIII-lea, prin micarea wahhabitsau salefit, iniiat de Muhammad bin Abd al-Wahhab, pornind de la gndirea mareluiteolog hanbalit Ibn Taymiyya (m.1328).

Islamul wahhabiteste recunoscut ca religie oficial aArabiei Saudite i are o influenimportant in lumea islamic din cauza controlului saudit al oraelor sfinteMecca i Medina,

i din cauza finanriisaudite a unor coli imoscheidin alte ri.Kharijiii, la nceput susintori ai luiAli,l-au prsit n657,considerndu-l prea

ovielnic i imputndu-i faptul c a acceptat ca problema conducerii comunitii islamice s fieobiectul unor tratative. Pornind de la ideea egalitii tuturor credincioilor, ei cred c imamatul icalifatul pot reveni oricrui credincios, indiferent de originea sa etnic sau social, dac esteireproabil din punct de vedere moral i religios. Puritani desvrii, kharigiii i exclud dinislam pe toi aceia care se fac vinovai de pcate grave. Descendeni ai lor triesc astzi n oazeledin Mzab (Algeria), pe insulatunisianDjerba, ca i nOman,sub numele de ibadii, undereprezint jumtate din populaie.

iiiiurmaii partizanilor lui Ali , vr i ginere alprofetuluiMuhammad,care ncarneazlegitimitatea casei profetului mpotriva celor trei califi (Abu-Bakr,Omar i Osman) care audomnit n locul su i mpotriva descendenilor acestora. iismul duodeciman cu doisprezeceimami pune accentul pe caracterul mesianic al acestor imami, autorizai s practice reflecia,ceea ce-i ndreptete s interpreteze Legea divin, ba chiar de a-i aduce amendamente. Cel de-al doisprezecelea imam (imamul ascuns) va reveni la sfritul timpului pentru a instaura armoniape pmnt. Imamii, considerai ca intermediari ntre om iDumnezeu au pentru muli dintre iiio aur divin, noiune total strin sunniilor, ca i aceea de imamat.

iismul septiman, cu apte imami, grupeaz cteva grupuri contrastante.

Ismaelismul septimana susinut dinastiacalifiana fatimizilor (909-1171)ce a domnitn Ifriqiyya iEgipt.Un ordin extremist i terorist, aprut n perioada de declin afatimizilor, intitulat (Oamenii Sacrificiului), cunoscut de europeni ca secta asasinilorce avea ca obiectiv triumful cauzei ismaelite adevrate, a fost anihilat de ctremongoli imameluci.

Din ismaelismul septiman deriv i grupareaagha-khan.

iismul zaydit, cu cinci imami, a fost fondat de Zayn Al-Abidin, nepot al lui Husayn,fiul califului Ali. Zaydiii s-au stabilit n nordulYemenului unde formeaz 40% dinpopulaie. Ei condiioneaz dreptul urmailor lui 'Ali si ai Fatimei de a deveni imami decalitile lor morale i intelectuale.

Un grup musulman foarte mic, localizat n special nStatele Unite ale Americii,urmeazinvturile lui Rashad Khalifa i se numesc supuii". Ei resping Tradiia i dreptulcanonic i spun c se cluzesc doar dupCoran.Exist un grup i mai mic demusulmani care pretind c reprezint invturile autentice ale lui Rashad Khalifa carepar s se fi desprins din supui". Marea majoritate a musulmanilor consider acest grupca fiinderetic.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Otomanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Otomanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/1328http://ro.wikipedia.org/wiki/Arabia_Saudit%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Arabia_Saudit%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Meccahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Arabia_Saudit%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Moscheehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Moscheehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Alihttp://ro.wikipedia.org/wiki/657http://ro.wikipedia.org/wiki/Algeriahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Tunisiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Tunisiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Tunisiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Omanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Prorochttp://ro.wikipedia.org/wiki/Muhammadhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Muhammadhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Abu-Bakrhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Abu-Bakrhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Dumnezeuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Califathttp://ro.wikipedia.org/wiki/Califathttp://ro.wikipedia.org/wiki/Califathttp://ro.wikipedia.org/wiki/909http://ro.wikipedia.org/wiki/1171http://ro.wikipedia.org/wiki/Egipthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mongolihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mameluchttp://ro.wikipedia.org/wiki/Yemenhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Statele_Unite_ale_Americiihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Statele_Unite_ale_Americiihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Coranhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Coranhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ereziehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ereziehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Coranhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Statele_Unite_ale_Americiihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Yemenhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mameluchttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mongolihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Egipthttp://ro.wikipedia.org/wiki/1171http://ro.wikipedia.org/wiki/909http://ro.wikipedia.org/wiki/Califathttp://ro.wikipedia.org/wiki/Dumnezeuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Abu-Bakrhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Muhammadhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Prorochttp://ro.wikipedia.org/wiki/Omanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Tunisiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Algeriahttp://ro.wikipedia.org/wiki/657http://ro.wikipedia.org/wiki/Alihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Moscheehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Arabia_Saudit%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Meccahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Arabia_Saudit%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/1328http://ro.wikipedia.org/wiki/Otoman


19/20

Sufismul sau mistica islamica

Sufismul sau mistica islamic esteo practic spiritual prin care se ncearc ajungerea lacunoaterea divinitii nemijlocit, nu numai prin intermediul revelaieicoranice.Scopul finalal unui sufit este anihilarea sinelui prin unirea acestuia cuDumnezeu.Renunnd, ncet ncetla lumea material, el merge pe calea pe care i-o alege, nedorind nimic altceva dect de a-idrui ntreaga dragoste luiDumnezeu,necondiionat, neateptnd nici o rsplat pe lumeaaceasta sau pe cealalt. La nceputurile misticii islamice, laBasra,nIrakul de astzi, misticaRabi'a (721801)alerga pe strzi, ntr-o mn cu un tciune aprins ca s dea focraiului,iarn cealalt cu o cof de ap s stingiadul,astfel ca s nu mai poat fi preocupat de nimicaltceva dect deDumnezeu n sine, de dragostea care o unea cuDumnezeu.Sufiii care aucunoscut de-a lungul istoriei islamului cteva sute de grupri sunt deasupra oricreimpriri doctrinare a islamului, mai mult dect att, ei i manifest dragostea pentruntreaga creaie aa cum reiese din acest fragment celebru din opera marelui misticandaluzIbn Arabi

Inima mea poate fi orice: o pajite pentru gazele, omnstirepentruclugricretini,un

templu pentru idoli, Ka'ba pelerinului, tableleTorei i carteaCoranului.Eu cred n religiadragostei, oriunde s-ar ndrepta caravanele sale, cci dragostea este religia i credina mea.

Viata de apoiImportanta pentru viata viitoare poate fi dedusa din repetatele referiri pe care Mahomed

le face cu privire la inviere si ziua judecatii, cand Dumnezeu, Dreptul Judecator al tuturoroamenilor, va rasplati fiecaruia dupacredinta si faptele sale. Adeseori Mahomed se numeste pesine prevenitor, adica cel care previne pe necredinciosi ca ii asteapta pedeapsa vesnica in iad,daca ei nu se intorc la credinta intr-un singur Dumnezeu. Pentru a da semnificatie indatoririlorreligioase si judecatii ultime, Coranul afirma in mod explicit ideea nemuririi sufletului: "Totsufletul va gusta moartea, iar voi veti primi rasplata voastra in ziua invierii. Cel care va scapa defoc, va fi dus in Paradis si va fi fericit; caci ce este viata lumii decat o rasplata desarta".

Intreaga conceptie religioasa a lui Mahomed este dominata de ideea de Dumnezeu si ajudecatii divine. Punand accent deosebit de mare asupra puterii absolute si asupra suprematiei luiAllah, Mahomed ajunge sa-l considere ca origine atat a binelui cat si a raului. De aici si credintasa ca Allah a predestinat pe unii oameni pentru mantuire, iar pe altii pentru pedeapsavesnica."Daca Allah va indruma pe cineva, el ii va deschide pieptul pentru islam, dar dacavoieste sa-l duca la ratacire ii face pieptul ingust, o astfel de pedeapsa da Allah celor care nucred".

Aceasta conceptie despre predestinatie intra in conflict cu ideea profesata deMahomed ca

Allah este milostiv in indurator : "Spune : Daca il iubiti pe Dumnezeu atunci urmati-mi mie, iarDumnezeu va va iubi si va ierta pacatele voastre, caci Dumnezeu este iertator si milostiv". Nugasim in Coran o incercare de rasturnare a acestei notiuni de predestinatie. De altfel,predestinatia inlocuieste in mare masura conceptia de pacat care este considerat ca mandrie siopozitie fata de Dumnezeu. In Islam nu intalnim conceptia unui pacat cu repercusiuni asupraintregiinaturi umane. Adam a pacatuit, insa pacatul nu s-a transmis urmasilor sai. Prin urmare,omul nu mosteneste o natura pacatoasa, ci doar o natura slaba. Pacatul nu este o dispozitie, ci unobicei pe care oamenii il primesc si il savarsesc datorita slabiciunii lor.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Coranhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Dumnezeuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Dumnezeuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Dumnezeuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Dumnezeuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Basrahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Irakhttp://ro.wikipedia.org/wiki/721http://ro.wikipedia.org/wiki/801http://ro.wikipedia.org/wiki/801http://ro.wikipedia.org/wiki/Raihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Iad_(religie)http://ro.wikipedia.org/wiki/Iad_(religie)http://ro.wikipedia.org/wiki/Dumnezeuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Dumnezeuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Dumnezeuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Andaluziahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ibn_Arabihttp://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83n%C4%83stirehttp://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83n%C4%83stirehttp://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83n%C4%83stirehttp://ro.wikipedia.org/wiki/C%C4%83lug%C4%83rhttp://ro.wikipedia.org/wiki/C%C4%83lug%C4%83rhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cre%C8%99tinismhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cre%C8%99tinismhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cre%C8%99tinismhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Torahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Coranhttp://www.crestinortodox.ro/mantuitorul/69106-credinta-si-faptele-bunehttp://www.crestinortodox.ro/sanatate-si-stiinta/72638-ideea-de-dumnezeu-in-stiintahttp://www.crestinortodox.ro/sanatate-si-stiinta/72638-ideea-de-dumnezeu-in-stiintahttp://www.crestinortodox.ro/mantuitorul/69106-credinta-si-faptele-bunehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Coranhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Torahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cre%C8%99tinismhttp://ro.wikipedia.org/wiki/C%C4%83lug%C4%83rhttp://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83n%C4%83stirehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ibn_Arabihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Andaluziahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Dumnezeuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Dumnezeuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Iad_(religie)http://ro.wikipedia.org/wiki/Raihttp://ro.wikipedia.org/wiki/801http://ro.wikipedia.org/wiki/721http://ro.wikipedia.org/wiki/Irakhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Basrahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Dumnezeuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Dumnezeuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Coran


20/20

Paralel cu notiunea de predestinatie intalnim in Coran ideea de retributie dupa fapte, caci

Allah are in posesia Sa carti in care trece faptele oamenilor si pe care le va folosi la ultimajudecata. Dupa traditie, aceste carti sunt eterne. Coranul pare sa sugereze ca fiecare individ aravea o carte a faptelor care ii va fi data la judecata din urma : "Cat despre cel caruia i se va da

cartea pe la spate, acela va fi menit spre pieire si va arde in flacara". Credinta lui Mahomed paresa indice ca in clipa in care omul savarseste o fapta pe pamant, buna sau rea, ea este in modautomat trecuta in cartea celui care a savarsit-o. Coranul nu ne spune, insa, in ce masura fapteleomului sunt predestinate asa cum sunt predestinati oamenii in credinciosi, adica cei care urmeazalui Mahomed si se supun lui Allah, sau necredinciosi, cei care nu au acceptat mesajul luiMahomed; sau in ce masura sunt oamenii liberi sau au libertatea de a savarsi anumite fapte caresa contribuie pozitiv la judecata.

Incepand din clipa mortii ni se spune ca ingerul mortii, ia sufletul celui care moare, si iisopteste muribunduluishahada sau marturisirea de credinta pentru a trece de judecata. Numaimartirii (shahid) intra direct in rai. Munkar si Nakir pun cinci intrebari celui decedat, cum ar fi:

cine este Dumnezeul celui mort; cine este Profetul, de raspunsul lor depinde soarta celui decedat.Cat priveste pe copii, acestia se pare ca vor intra direct in rai, fara a raspunde intrebarilor

puse de Munkar si Nakir. Cu soarta femeilor Mahomed aproape ca nu se ocupa si aceasta pemotiv ca invatatura lui este adresata in primul rand barbatilor. De aceea, chiar si placerileParadisului sunt descrise potrivit gusturilor barbatilor. Mahomed declara in mod explicitsuperioritatea barbatilor fata de femei. Faptul ca Mahomed neglijeaza femeile in invatatura luidespre soarta omului in fata lui Dumnezeu, a fost interpretat ca fiind o acceptare inconstienta aevaluarii traditionale a femeii in societatea veche semita.

Iadul este prezentat ca un loc de tortura, sau ca un monstru plin cu foc si apa uratmirositoare si copaci cu fructe otravitoare.

Paradisul este un loc de bucurie si fericire, cu gradini unde curg izvoare de lapte si vin, cucorturi in care se afla femei frumoase, care sunt mereu fecioare. Fericirea raiului sau pedeapsaiadului sunt vesnice.Raiul si iadul au fost create de Allah, dar nu vor inceta niciodata sa existe.

Daca venirea Lui Iisus este un semn prevestitor al apropierii timpurilor eshatologice, intimpul judecatii de apoi Iisus nu are nici un fel de rol in eshatologia musulmana. In timpuljudecatii, musulmanii vor cere ajutor lui Adam, pentru ca acesta sa mijloceasca pentru ei laAllah. El, insa, nu poate face acest lucru deoarece a pacatuit. La fel nu vor putea nici Noe,Avraam, Moise sau Iisus. Singurul care poate interveni este profetul Mahomed, care are putereade a ridica pe cei care au caza de pe podul al-Aaraf si in a caror inima se afla un graunte debunatate.
http://www.crestinortodox.ro/alte-articole/68852-rolul-si-importanta-marturisirii-de-credintahttp://www.crestinortodox.ro/alte-articole/68851-problema-judecatii-raportul-ei-cu-raiul-si-cu-iadulhttp://www.crestinortodox.ro/alte-articole/68851-problema-judecatii-raportul-ei-cu-raiul-si-cu-iadulhttp://www.crestinortodox.ro/alte-articole/68852-rolul-si-importanta-marturisirii-de-credinta

Documents

Religia musulmana