OASELE TRUNCHIULUI Prezenta unui schelet axial imprima
mentinerea formei alungite a corpului si a simetriei bilaterale a
acestuia. Cea mai primitiva forma de schelet axial apare la
AMPHYOXUS, la care un grup de celule care provin din mezoderm se
concentreaza si formeaza o tija care are caracteristicile celulelor
ce o compun fiind flexibila si in acelasi timp rigida. Aceasta tija
formeaza NOTOCORDUL ANATOMIA *Anatomia este una din ramurile
stiintei biologice si se ocupa cu studiul formei si structurii
organiasmelor vii. *Metoda folosita pentru evidentierea diferitelor
componente ale organismului este cea de taiere metodica si este
denumita prin verbul latin dissecare ( a diseca, a desface, a
disocia). *Dupa scopul studiului intreprins anatomia poate fi de
mai multe feluri: *Anatomia macroscopica se refera la evidentierea
formatiunilor cu ajutorul instrumentelor uzuale ( bisturiu, pensa,
foarfeca), folosind ca mijloc de perceptie ochiul liber si lupa;
*Anatomia descriptiva se refera la descrierea formatiunilor
evidentiate sub aspectul culorii, formei dimensiunii, consistenta,
pozitie, mod de prindere; *Anatomia comparativa studiaza
formatiunile la mai multe specii de animale folosind ca element de
analiza comparatia, evidentiindu-se astfel diferite similitudini
sau diferente; *Anatomia speciala care se ocupa de o anumita specie
(ex hipotomia, kinotomia antropotomia); *Anatomia veterinara care a
aparaut in cadrul dezvoltarii medicinii veterinare ca o necesitate
a studiului formei si structurii organiasmului animalelor
domestice; *Anatomia topografica care se ocupa de studiul
formatiunilor anatomice pe regiuni oferind in plus fata de anatomia
descriptiva, care ofera o imagine de ansamblu, o omagine de detaliu
sintetica, necesara medicului practician folosita de acesta ca baza
de lucru. Acest studio se realizeaza pe regiuni bine definite si
delimitate si in planuri
successive incepand de la suprafata catre profunzime; *Anatomia
pe animalul viu reprezinta studiul neregularitatilor de pe
suprafata organismului viu si cunoasterea formatiunilor anatomice
care genereaza aceste denivelari fie proieminente fie depresiuni.
Acest studiu ajuta la formarea deprinderii de a delimita regiuni
anatomice, de a evidentia si aborda pe animalul viu formatiuni
vasculare nervoase si limfatice, tendoane sau a ligamente;
*Anatomia radiological, tomografica, ecografica care inseamna
studiul formatiunilor din interiorul organismului animal folosind
procedee de la cele mai vechi ( radiografia) pana la cele mai noi (
ecograful si screeningul tomografic). Un astfel de studio se refera
la formele si raporturile normale ale organelor si tesuturilor
studiate oferind cunostinte care pot sta la baza interpretarii
diferitelor modificari survenite in cazurile de imbolnavire.
*OBIECTUL DE STUDIU AL ANATOMIEI VETERINARE *In cadrul anatomiei
veterinare animalele pe care le studiem sunt animalele domestice
acestea fac parte din doua clase ale vertebratelor: *I. clasa
mamiferelor *II. clasa pasarilor *Din clasa mamiferelor se vor
studia reprezentanti ai supraordinelor: *Ungulata, Carnivora si
Glires; *A. Ungulatele au doua ordine Perissodactyla si
Artiodactyla *Perissodactyla - familia Equidae animale mezaxonice
monodactil *Artiodactyla subordinele Ruminantia si Suiformes
animale paraxonicebitactile rumegatorele si tetradactile suinele *
*- Rumegatoarele au ca si subfamilii *-Bovidae, *- ovidae *Din
subfamilia bovidae fac parte taurul si vaca *Din subfamilia ovidae
fac parte oaia -berbecul, capra si tapul *- Subordinul suiformes
face parte poscul domestic care apartine familiei suidae. *B.
Carnivorele familia canidae si felidae si de interes pentru
medicina veterinara sunt cainele si pisica animale pentadactile
*C. Glires - ordinele Logomorpha si Rodentia *Logomorfa iepurele
de casa *Rodentia rozatoarele folosite ca animale de experienta
*Dupa modul de sprijin al membrelor pe sol animalele se clasifica
in animale unguligrade, digitigrade, si plantigrade. *II. pasrile
se studiaza trei ordine: *Galiiformes, Anseriformes, Columbiformes
*Ordinele galliformes gaina domestica si curcanul (pui nidifugi)
*Ordinul Anserifirmes rata domestica si gasca domestica ( pui
nidifugi) *Ordinal columbiformes porumbelul ( nidicoli)
*TERMINOLOGIA GENERALA DE ORIENTARE *Pentru a putea descrie diverse
formatiuni anatomice se folosesc ca instrument de lucru o serie de
planuri imaginare ce traverseaza corpul si il segmenteaza in
jumatati egale. Acestea ajuta la localizarea si la orientarea
fiecarei formatiuni studiate. *Terminologia folosita in anatomia
veterinara se refera la animalele in pozitie patrupeda pentru
mamifere si in pozitia bipeda pentru pasari. *Planurile imaginare
sunt: *Planul median care imparte corpul in doua jumatati dreapta
si stanga. Multitudinea de planuri paralele sunt considerate
planuri paramedian sau sagitale. Apropierea de planul median este
denumita prin advectivul medial, indepartarea de acest plan se
desemneaza prin termenul lateral. *Planul transversal este un plan
perpendicular pe axul longitudinal al corpului *Termenii folositi
sunt: cranial si caudal anterior si posterior rostral si aboral
*Planul orizontal este un plan perpendicular atat pe planul median
cat sip e planul transversal fiind situat paralel cu solul.
*Termenii folosit sunt: dorsal si ventral, proximal si distal
palmar si plantar, superior si inferior superficial si profound
extern si intern *Pentru membre axial si abaxial; *Desemnarea
oblicitatii: se face folosid o combinatie de doua adjective ce
arata punctual unde se ajunge cu trasarea liniei imaginare. Ex:
humerusul oblicitate ventro-caudala *ORGANISMUL CA SISTEM BIOLOGIC
*Potrivit teoriei sistemelor a lui L. von Bertalanffy ( 1960)
organismul animal
prezinta o integralitatecare este rezultatul interactiunii
dintre partile componente ale sistemului cat si dintre sistem si
mediul ambient. *Cu toate ca din punct de vedere cantitativ
sistemul este identic cu suma componentelor sale se deosebeste de
fiecare in parte din punct de vedere calitativ deoarece capata
caracteristici noi atat structurale cat si functionale. *Organismul
este format din aparate si sisteme acestea la randul lor sunt
formate din organe care au la baza tesuturi iar acestea sunt
alcatuite din celule. *Aparatele sunt grupari de organe care
reprezinta o functionalitate comuna insa contin structuri diferite
care au si origine embrionara diferita ( aparatul digestiv)
*Sistemele sunt grupuri de organe care au aceiasi functie si
aceiasi origine deoarece sunt alcatuite din acelasi tip de tesut.
*Sustinerea si mobilitatea in mediul ambient sunt insusiri de baza
ale organismelor vii si sunt posibile datorita dezvoltarii unor
dispozitive speciale care raspund acestor cerinte fie in cazul
deplasarii terestre aeriene sau acvatice. *In consecinta toate
formatiunile care participa la sustinerea si la deplasarea
organismului in mediul ambiant constituie aparatul locomotor.
*Corpul uni vertebrat are o parte centrala denumita SOMA care are
parte ventrala denumita hiposoma si o parte dorsala denumita
episoma. In prelungirea craniala a somei se afla gatul si capul iar
in cea caudala coada. Pentru a se putea deplasa se dezvolta
membrele. Acestea sunt dezvoltate in perioada embrionara sub forma
de muguri intai membrele anterioare si apoi membrele posterioare.
*Marimea si forma corpului unui vertebrat este determinata de
caracteristicile de conformatie ale scheletului care il compune.
*Scheletul este reprezentat de totalitatea oaselor articulate intre
ele. Oasele sunt articulate intre ele putand face miscari mai ample
sau mai putin ample si sunt miscate de catre muschi. Oasele si
articulatiiile constitui partea pasiva a aparatului locomotor iar
muschii reprezinta partea active a acestuia. Aceste componente se
studiaza separate insa in cele trei capitole care compun
osteologia, Artrologia si Miologia. *OSTEOLOGIA *Oasele prezinta
caracteristici generale: Densitate, rigiditate, rezistenta si
elasticitate. In stare proaspata au o culoare alb galbuie.
*Oasele ofera suprafata de insertie pentru muschi, protejeaza
organe cu structura fragile, reprezinta un deposit de substante
minerale. *Ca si restul organelor din componenta unor aparate si
sisteme oasele suporta o evolutie filogenetica cu refrire la forma,
proportii, pozitie si numar. Orice aparitie sau disparitie a unor
componente osoase in timp se realizeaza sub efectul adaptattiv al
speciei la mediul ambient. *CONFORMATIA OASELOR *Osul lung *Osul
lat *Osul scurt *Nergularitati de suprafata ale oaselor *STRUCTURA
OASELOR *AU O STRUCTURA COMPLEXA CARE presupune UN METABOLISM
PROPRIU. Astfel in organismul viu ele sunt constituite ca adevarate
organe. In structura lor se gaseste: *Tesut osos, tesut
cartilaginous, tesut fibros ( periost, endost) maduva osoasa si
vase si nervi. *Tesutul osos *Este alcatuit din celule osoase si
substanta fundamentala. *Celulele sunt denumite osteocite sunt
celule care prezinta pe suprafata o multitudine de prelulngiri
filiforme care se unesc cu prelungirile celulelor vecine creinduse
o retea vie tridimensionala. Precursorul osteocitului este
osteoblastul. *Substanta fundamentala reprezinta produsul de
secretie al osteocitului in compozitia ei intra substante organice
( 1/3) si substante minerale ( 2/3). Subst organice sunt
reprezentate de oseina iar cele minerale sunt reprezentate de
fosfatul tricalcic (85%), carbonatul de calciu ( 10%), fosfatul de
magneziu, florurile de calciu si magneziu saruri de sodiu si
siliciu in mai mica proportie. *Pasarile au oase care prezinta o
duritate mai mare din acest motiv fiind casante. In caz de fracturi
forma numeroase eschile. *Fibrele de colagen sunt inglobate in
substanta fundamentala si sunt elemente specializate in rezistenta
osului la actiuni mecanice ( fier beton) *Tipuri de tes osos:
*Tes osos compact care se gaseste in jurul cavitatii medulare si
in lamele osoase formand la oasele lungi diafiza osului iar la
oasele late lamele osoase externa si interna. *Este alcatuit din
osteoni alipiti intre ei. Acestia are o forma cilindrica si contin
in interior un canal Havers. Acest canal este ocupat de vase de
sange si nervi foarte fini inglobati in tes. conjunctiv formandu-se
astfel maduva haversiana. Fiecare canal havers este inconjurat de
lamele concentrice iar intre lamele sunt cavitati mici denumite
lacune care adappstesc osteocitele. De la fiecare lacuna pleaca
canalicule care asigura comunicarea cu lacunele vecine . in aceste
canalicule se gasesc prelulngiri ale osteocitelor. Lamele ososase
reprezinta de fapt substanta fundamentala secretata de osteocite
impreuna cu fibrele de colagen. In fiecare lama ososasa fibrele de
colagen au o dispozitie helicoidala, existand o dispozitie
alternanta de la o lamela la alta. Una intr-un sens si alta in alt
sens conferind o mai mare rezistenta osului. Canalele Havers sunt
unite intre ele prin canalele Volkmann dispuse oblic. *La nivelul
diafizei osului lung sunt lame osoase dispuse concentric care
formeaza sistemul fundamental extern care este situat imediat sub
periost fd atasat de acesta prin fibre de colagen periostale
denumite Sharpey. La fel este si la interiorul osului existand
sistemul fundamental intern care este captusit de endost. *Tes osos
spongios *Se gaseste la nivelul epifizelor osului lung si intre
tablele osoase ale oaselor late si scurte. Este format din o
multime de lamele ososase intretaiate in diferite moduri pentru a
forma o retea complexa. Aceste lame se numesc trabecule si ele
delimiteaza niste spatii denumite areole. Areolele contin vase de
sange si nervi si maduva osoasa. La oasele late acest tesut ocupa
zona dintre lamele osoase aceasta fiind denumita diploe. *PERIOSTUL
*Memrana conjunctiva fibro-elastica. *Imbraca toate oasele la
exterior mai putin zonele articulare *La interior prezinta un strat
osteogen format din celule denumite osteoblaste care formeaza si
maduva subperiostala. *Stratul extern este o retea fibroelastica.
Cu acest strat se intretes tendoanele muschilor si ligamentele
articulare, fasciculele de fibre colagene patrund in substanta
fundamentala si raman acolo incluse in
ea prin procesul de osificare ( fibrele Sharpey). *Periostul
este irigat si inervat prin intermediul lui ajungand vasele de
sange si nervii care ocupa canalele Havers si Volkmann. In grosimea
lui se gasesc si o suma de corpusculi senzitivi care au rolul in
asigurarea sensibilitatii vibratorii. *Endostul captuseste sistemul
fundamnetal intern si este de asemenea o membrana conjunctivo
elastica acesta fiind si un invelis pentru maduva osoasa care ocupa
cavitatea medura. *Tesutul cartilaginos *Este reprezentat de
cartilaj hialin - felexibil, elastic, de culoare albastrie laptoasa
ce se taie usor cu cutitul. Cartilajele sunt acoperite de
pericondru la suprafata. Structural este format din celule numite
condrocite, lipsite de prelungiri si din substanta fundamentala
secretata de condrocite. Substanta fundamentala contine mici lacune
in care se gasesc condrocitele acestea se numesc condroplaste. In
substanta fundamentala se gasesc si fibre de colagen ca element de
rezistenta. Nu contine vase de sange hranindu-se prin imbibitie.
*In timpul dezvoltarii embrionare o mare parte din oase se dezvolta
initial dupa un model cartilaginos care se osifica treptat. La
adult raman zone neosificate in regiunea metafizelor si in
regiunile articulare cartilajul epifizar respectiv articular.
*Cartilajul articular tapeteaza suprafetele osoase ale oaselor el
are suprafata neteda lucioasa si este lipsit de pericondru. Este
foarte bine angrenat cu suprafata osului datorita fbrelor de
colagen care sunt inglobate in substanta fundamentala a osului. La
periferia articulatiei cavitare si in centrul suprafetelor
articulare proeminente prezinta grosimea maxima. *Cartilajul
epifizar este cartilajul de crestere fiind situat la nivelul
metafizei oaselor lungi de el depinzand cresterea in lungime a
osului. La animalele adulte acest cartilaj se osifica si oasele nu
mai cresc in lungime. *Maduva osoasa * Este alcatuita din o retea
tridimensionala de fibre reticulare in ochiurrile careia se gasesc
celule fixe si mobile. Se gaseste in canalul medula, in areole, in
canalele Havers si in canalele Volkman. *Este de trei feluri:
rosie, galbena, cenusie, *Rosie- rol hematoformator- celulele sale
mobile produc hematiile si granulocitele
*Galbena - inlocuirea celulelor hematoformatoare cu celule
adipoase la animalul adult *Cenusie tes. conj reticular, celulele
mobile si adipocitele dispar din acest motiv avand o consistenta
gelatinoasa fluida. Este prezenta normal in oasele fetei si a
boltii craniene (in mod patologic in alte oase in stari de
senilitate si de casexie). *DEZVOLTAREA OASELOR *OSTEOGENEZA este
un proces complex care incepe in perioada timpurie a embrionului.
Oasele se dezvolta din mezoderm care este foita mijlocie a
primordiului embrionar. * Celulele mezenchimale migratoare sunt
cele care se aglomereaza conform modelului genetic al individului
pentru a forma promordiile viitoarelor oase. * Transformarea
acestor primordii in piese osoase se face pe doua cai: *1-prin
osificare desmala; *2-prin osificare condrala. *1. Osificarea
desmala ( de menbrana) reprezinta formarea unui os in cadrul unui
primordiu mezenchimal. Celeulele mezenchimale se aglomereaza se
angreneaza intre ele prin intermediul prelungirilor filiforme, se
divid mitotic si se transforma in osteoblaste. Acestea secreta
substanta fundamentala care le va inconjura si apoi se vor
transforma in osteocitele care sunt adapostite de lacunele
tesutului osos nou format. Aceste transformari ale celulelor
mezenchimale in osteoblaste in cadrul modelului fibro-conjunctiv se
numeste osificare primara. Aceste celule vor genera compactele
osoase ale oaselor late ( oasele fetei. Osificarea desmala
secundara este reprezentata de remanierea tesutului osos format si
transformarea acestuia in tesut osos spongios dand nastere zonei
dintre tablele osoase numita diploe. Condesnsarile periferice
mezenchimale dau nastere periostului care va incepe si el sa
produca tes. osos. *2. Osificarea condrala ( de inlocuire ) duce la
formarea din primordiile mezenchimale a tesutului cartilaginos care
se osifica ulterior. *Este de doua tipuri: *osificare pericondrala
- care presupune transformarea celulelor cartilaginoase (
condrocitele) de la suprafata modelului cartilaginos in osteocite
care vor secreta substanta fundamentala sub forma lamelelor osoase
cu aspect circular care inconjoara modelul cartilaginos ca un
manson. Aceasta crestere se produce de la centru catre periferie
( crestere apozitionala). Fiecare lamela are forma cilindrica.
Astfel ia nastere diafiza oaselor lungi si unele oase late (
spata). *Osificarea encondrala are loc la nivelul interiorului
diafizelor si epifizelor oaselor lugi, in oasele scurte si in
oasele late. Paralel cu osificarea pericondrala condrocitele din
interiorul modelului cartilaginos degenereaza, matricea din jurul
lor este rezorbita si astfel se formeaza lacunele. In aceste lacune
migreaza de la periferia osului din periost muguri conjunctivo-
vasculari cu rol osteogen. Unele celule devin condroclaste altele
osteoblaste. Condroclastele au rolul de a distuge matricea
cartilaginoasa pentru a forma numeroasele lacune. Acestea lacune se
umplu cu osteoblaste si incepe procesul de osificare care se
intinde catre extremitatile diafizei. Aceasta este centrul de
osificarea primara. O parte din celule migratoare se transforma in
osteoclaste care sunt celule osoase gigant care au rolul de a
reorganiza substanta din centrul tesutului osos format dand nastere
maduvei osoase. La nivelul epifizelor oselor lung se formeaza dupa
acelasi tipic centrul secundar de osificare sau nucleii epifizari.
Aceasta crestere se produce in sens radiar formandu-se trabeculele
si areolele tes. Osos spongios. *In structura oaselor ramane mult
timp tesut cartilaginos de crestere cantonat in zonele metafizei
oaselor lung. Acesta este responsabil de cresterea in lungime a
diafizei oaselor lungi si are forma unui disc cartilaginos interpus
intre epifiza si diafiza. Odata cu osificarea acestui disc
inceteaza si cresterea osului. *La pasari nu exista centrii de
osificare secundara sau centrii epifizari, oasele cresc pe baza
dezvoltarii catre extremitatile osului a centrului osos primar de
la nivelul diafizei. Nu exista cartilaje epifizare decat la nivelul
tibiotarsului si tarsometatarsului. *La SELACIENI pestii
cartilaginosi- tija notocordului este formata dintr- o insiruire de
piese cartilaginoase care prezinta un arc dorsal ce protejeaza
maduva spinarii si un arc ventral care protejeaza aorta, formand
arcul hemal *TELEOSTEENI acestea sunt vertebrate superioare iar
piesele cartilaginose se transforma in piese osoase denumite
vertebre. *La mamifere vertebrele sunt legate intre ele prin
intermediul discurilor intervertebrale- acestea sunt formatiuni
fibrocartilaginoase ce contin
in structura lor un vestigiu al notocordului primitiv sub forma
nucleului pulpos *Succesiunea pieselor osoase dorsale legate intre
ele prin intermediul discurilor vertebrale formeaza coloana
vertebrala sau rahisul care adaposteste maduva spinarii. Prezenta
discurilor intervertebrale ii confera coloanei vertebrale un mare
grad de flexibilitate. *Coastele apar initial tot la pesti, la care
intre segmentele musculaturii peretelui lateral al corpului se
diferentiaza piese osoase alungite paralele intre ele dispuse
metameric in prelungirea pieselor osase ale coloanei vertebrale.
*La reptile acestea se termina liber in peretii laterali ai
trunchiului si servesc la locomotie *La soparle extremitatile
libere ale unora dintre coaste se unesc la o piesa osossa ventrala
care formeaza- sternul- astfel cusca toracica este gata formata
*Cusca toracica are rolul de proteja pulmonii si cordul, viscere
care sunt adapostite in diferitele compartimente ale cavitatii
toracale. *La vertebratele terestre coloana vertebrala a
trunchiului se prelungeste anterior si posterior cu gatul,
respectiv, coada *La mamifere mobilitatea coloanei vertebrale
contribuie la deplasarea acestora pe sol. *Costele prezinta
suprafete de insertie pentru musculatura peretelui tocic care
actioneaza asupra lor determinand miscarile de dilatare si de
ingustare a cavitatii toracale intervenind activ in procesul de
respiratieinspiratie respectiv expiratie*Coloana VertebralaEste
situata in partea dorsala a corpului in planul medial si formeaza
axa centrala a scheletului. Prezinta urmatoarele regiuni *Cervicala
*Toracala *Lombara *Sacrala *Coccigiana
*Vertebra tip este o vertebra imaginara care prezinta
caracteristicile generale ale vertebrelor dar si partiularitati
specifice unor anumite regiuni *O vertebra prezinta un corp
vertebral si un arc vetbral *Corpul vertebrei poate avea spect
cilindroid aplatizat fie dorso-ventral fie latero-lateral. Cranial
si caudal prezinta suprafata articulara care prin intermediul
discurilor se articuleaza cu vertebrele vecine. Dupa forma acestor
extremitati articulare craniale si caudale vertebrele pot fi:
*Opistocelice ( concave caudal) *Amficelice ( concave la
esteremitati) *Amfiplatiene (plane) *Procelice (concave cranial)
*Amficirtiene (convexe la etremitati) *Heterocelice ( selare)
*In regiunea toracala pe corp se gaseste atat la extremitatea
craniala cat si la extremitatea caudala suprafata de articulare
costala foseta articulara craniala si foseta articulara caudala
*Ventral corpul poate avea o creasta ventrala *Dorsal corpul
delimiteaza planseul gaurii vertebrale pe suprafata caruia se afla
o zona rugoasa sub forma unor triunghiuri isoscele unite prin
varfuri *Arcul vertebrei- este situat in partea dorsala si alaturi
de corp delimiteaza gaura vertebrala. *Succesiunea formarii sale: -
pediculii arcului vertebral- care sunt delimitati atat cranial cat
si caudal prin intermediul incizurilor vertebrale craniale si
caudale - lamele arcului vertebral De pe arc se detaseaza
urmatoarele procese: *Spinos *Transverse *Mamilare *Articulare
*Accesorii Spatiul liber dintre doua arcuri formeaza spatiul
intrearcuat
*Vetebrele cervicale * la mamifere - 7vertebre *La pasari -13
-18 vertebre *Se caracterizeaza prin forma deosebita a primelor
doua vertebre : atlasul si axisul *Vertebrele toracale *Mamifere:
-18- cal -13- rumegatoare, carnivore - 13-18 porc - 12 iepure
Procesele spinoase -cresc in lungime pana la T3 T6 unde ating un
maxim dupa care descresc pentru ca ultimele sa aiba aceiasi
inaltime - sunt inclinate caudal pana la penultima vetebra sau
antepenultima care este veriticala( anticlinala) dupa care este
dispus oblic in sens cranial *Vertebrele lombare in numar de 6 la
ungulate si 7 la carnivore si iepure *Vertebrele scrale se unesc
formand osul sacru ( 5 cal si vaca, 4 oaie,porc,iepure, 3
carnivore) *Vertebrele caudale in jur de 20 vetebre *Vertebrele la
pasari *Vertebrele cervicale formeaza un gat lung sub forma literei
S *Vertebrele toracale T2-T5 se unesc pentru a forma NOTARIUL osul
dorsal *Vertebrele toracale ( ultimele), lombare si sacrale (
15-16) se unesc si formeaza SINSACRUL *Reg coccigiana este formata
din cinci vertebre articulate mobil intre ele. *Procesul spinos
este biturbeculat *Se incheie cu o piesa osoasa rezultata din
fuziunea a cinci sase vertebrePIGOSTILUL *STERNUL *ESTE SITUAT IN
PARTEA VENTRALA IN PLANUL MEDIAN AL CORPULUI FIIND LEGAT DE COLOANA
VERTEBRALA PRIN INTERMEDIUL COASTELOR
*Este format din sternebre unite intre ele prin intermediul unor
cartilaje *Cal si rumegatoare 7 *Porc- 6 *Carnivore - 8 sau 9
*Iepure-6 sau 7 *Trei portiuni *Manubriul sternal *Corpul sternului
*Procesul xifoid *Pasari *Corpul sternului care prezinta pe fata
ventrala carena sternala *De o parte si de alta se gasesc procesele
cranio-laterale, procesele costale *Galinacee are corpul ingust si
este prevazut lateral cu procesele caudolaterale toracale si
abdominale *Aceste procese delimiteaza incizuri sternale laterale
si mediale Coastele *Sunt oase alungite situate pe partea laterala
a trunchiului facand legatura intre coloana vertebrala si stern.
Ele sunt perechi si sunt in numar egal cu numarul de vertebre
toracale. *O coasta are doua portiuni, una situata dorsal- coasta
osoasa- si una situata ventral coasta crtilaginoasa cartilajul
costal *La jonctiunea dintre cele doua portiuni se afla un unghi
obtuz: unghiul costo-condral sau genunchiul coastei *Clasificare -
coaste adevarate sau sternale * - coaste false sau asternale * -
coaste flotante *Conformatie extremitate dorsala * - capul coastei
* - gatul coastei * - tuberozitatea coastei * - etremitatea
ventrala * - corpul coastei * - unghiul coastei * - santul coastei
*Numarul perechilor de coaste in seria mamiferelor domestice:
*Cal - 18 perechi ( 8 si 10) *Rumegatoare 13 perechi ( 8st, 5
ast,1fl) *Porc 14 -15 perechi ( 7st, 7/8 ast, 1fl) *Carnivore - 13
perechi ( 9st, 4 ast, 1fl) *Iepure 12 perechi ( 7st, 5 ast)
Coastele la pasari *Portiunea cartilajului coastei este osificata:
* - Coasta dorsala * - Coasta ventrala se articuleaza sinovial cu
procesele costale ale sternului *Corpul coastei este aplatizat, pe
mrginea caudala a lui se desprinde procesul unciform Oasele capului
*Sunt oase late care au rolul de protectie a sistemului nervos
central si a extremitatii anterioare a tubului digestiv si a
aparatului respirator *Oasele sunt articulate intre ele prin
intermediul articulatiilo fibroase ( care se pot osifica)
totalitatea oaselor capul osos *Masivul facial *Neurocraniul
(craniul propriu-zis) Craniul *Este format din: * - oase de
acoperire (osificare de membrana) * - oasele bazei craniului (
osificare condrala de inlociure) Masivul facial *Oasele capsulei
olfactive sunt oase de inlocuire ale cartilajelor (etmoidul,
volutele etmoidale, cornetii nazali, cartilajul septului nazal)
*Oase desmale lacrimale, nazale, vomerul *Transformarea aparatului
branhial: * - primul arc branhial ( arcul mandibular- V) *
segmentul dorsal - osul patrat,incisivul, maxilarul, palatinul,
pterigoidul, zigomaticul * segmentul ventral articularul,
mandibularul *La mamifere osul patrat si articularul parasesc
aparatul de prehensiune si se integreaza in urechea medie devenind:
osul patrat - nicovala si articularul- ciocanasul Al doilea arc
branhial *Arcul hioidian ( VII) * - segmentul dorsal - columela
(pasari)
* *
- scarita ( mamifere) - segmentul ventral - cartilajele
hioidiene Al treilea arc branhial * bazihioidul si tirohioidul (
IX) *Al patrulea si al cincilea arc formeaza cartilajele laringiene
( X) Artrologia *Studiul legaturilor dintre piesele osoase si
cartilaginoase care alcatuiesc scheletul animal. Acestea formeaza
elementele pasive ale aparatului locomotor *Articulatii fibroase
*Articulatii cartilaginoase *Articulatii sinoviale ARTICULATIILE
FIBROASE *SINARTROZE * - Sutura dintata, solzoasa, foliata, plana *
- Sindesmoza * - Gomfoza ARTICULATIILE CARTILAGINOASE *Amfiartroze;
* Sincondroze: - primare ( baza craniului) * - secundare ( discul
intervertebral) * Sinfize sinfiza ischiopubiana ARTICULATIILE
SINOVIALE *Suprafete de articulare *Capsula articulara * -
ligamentul capsular * - membrana sinoviala *Cavitatea articulara
*Formatiuni complementare * - discul articular * - meniscul
articular * - muschiul articular *Mobilitatea: * - alunecare * -
unghiulara * - circumductia * - rotatia
*Clasificarea *Dupa numarul de oase: * - simple * - compuse
*Dupa forma suprafetelor: * - plana * - sferoidala * - elipsoidala
* - ginglima * - condiliana * - trohoida * - in sa * - in sanie
MIOLOGIA *MUSCHII MEMBRULUI TORACAL *MUSCHII SPETEI *Muschii
laterali ai spetei *M. deltoid- forma triunghiulara originea
cranial pe tuberozitatea spinei scapulare prin intermediul fasciei
scapulare si pe unghuil caudal al spetei. Insertia pe tuberozitatea
deltoidiana. Rol flexor al bratului cand actioneaza sinergic cu m.
mare rotund MIOLOGIA *Este capitolul din anatomie care prezinta
componenta activa a aparatului locomotor reprezentata de
musculatura scheletului *Musculatura scheletului este reprezentata
de muschi entitati morfologice formate din mai multe fibre
musculare striate care se prind prin intermediul componentei
fibroase pe diferite oase. Principala caracteristica o reprezinta
contractibilitatea. *Prin scurtarea muschilor se realizeaza
mobilitatea dintre oase, imprimand prin insumarea miscarilor
locomotia animalului. Musculatura participa activ la mentinerea
posturii statice a animalului Conformatia muschilor *Muschiul are
trei portiuni: *cap *corp *Coada Corpul este format din fibre
musculare striate ( elemente active)
Capul si coada sunt formate din componente fibroase (tendoane,
aponevroze) care se insera pe oase ( elemente pasive). Muschii pot
fi: *Simpli (cand cele trei componete sunt unice ) *Compusi ( cand
o componenta este multipla) Muschii simpli pot fi: *fuziformi *lati
*penati *semipenati *Flabeliformi Muschii copusi pot fi: *Biceps
*Triceps *Cvadriceps *Digastrici *Poligastrici O categorie aparte o
constituie muschii circulari care se gasesc in jurulorificiilor
naturale unde formeaza sfincterele striate ( voluntare)
*STRUCTURA: - fibre musculare striate *tes. Conjunctiv *Vase si
nervi Tesutul conjunctiv formeaza: *Epimisiu (separa muschii)
*Perimisiu ( delimiteaza fascicule musculare) *Endomisiu (
delimiteaa fibrele musculare) *Tendoanele sunt formate din
fascicule fibroase iinvelite in: *Epitendon *Peritendon *Endotendon
inertia pe os se face prin intreteserea partiala a fibrelor
tendinoase cu tes fibros al periostului iar restul fibrelor patrund
in tes osos pentru a forma
fibrele Sharpey *Muschii sunt bine irigati si inervati avand un
metabolism foarte ridicat. *Tendoanele sunt slab irigate dar sunt
bine inervate ( senzitiv) *Nervii sunt reprezentati prin fibre
motorii dat si prin fibre senzitive si vegetative Culoarea
Muschilor *Muschii au culor diferite, culoarea lor fiind in stransa
legatura cu posibilitatea de a se contracta: *Fibra musculara rosie
mioglobina pigment respirator ( slow fibers) *Fibra musculara alba
actomiozina fibrile musculare ( fast fibres) Muschii au in
compozitie ambele categorii de fibre dar in functie de predominanta
lor se imprima culoarea muschiului. FORMATIUNI AUXILIARE *FASCIA
*LIGAMENTUL INELAR *TEACA FIBROASA *TEACA SINOVIALA, *BURSA
SINOVIALA, *TROHLEA MUSCULARA Rolul fasciilor este de a facilita
activitatea musculara limitatnd pierderile de energie. *FASCIA se
formeaza din tes.conjunctiv perimuscular in urma actiunilor
mecanice ale muschiului fibrele de colagen ii imprima aspectul
sidefiu alb. Daca in componenta ei sunt si fibre elastice atunci
culoarea este galbena. *Fasciile prin clivare formeaza septuri
intermusculare si loji musculare sau teci. *Exista si muschi
tensori ai fasciilor. *LIGAMENTUL INELAR se formeaza din grosimea
fasciei acolo unde presiunea muschiului este mare. Rolul este acela
de a se opune indpartarii tendonului de raza ososasa *TEACA
FIBROASA se formeaza tot prin ingrosarea fasciei pe o portiune mai
intinsa rezultand un tunel osteo-fibros prin care aluneca
tendonul
cu ajutorul unei teci sinoviale *TECA SINOVIALA rezulta din
tesutul conjunctiv peritendinos care se organizeaza sub forma a
doua foite una interna si una externa- ce delimiteaza o cavitate
sinoviala in care se gasste lichid sinovial ce faciliteaza
alunecarea tendonului prin tecile fibroase. *BURSA SINOVIALA- sac
sinovial aplatizat care se formeaza in grosimea tes. Conj.
Peritendinos numai in zonele in care tendonul trece peste eminente
osoase fixe si dure. *TROHLEA MUSCULARA un dispozitiv fibros prin
care aluneca un tendon avand rolul de a schimba directia de
tractiune a acestuia. ROLUL MUSCHILOR *Muschii au o insertie fixa (
originea) si o insertie mobila ( insertia) in functie de actiunea
lor fata de unghiurile osoase pot fi : flexori sau extensori *Alte
miscari: *abductie, adductie *Pronatia si supinatia *Dilatatori,
coboratori,tensori,rotatori, retractori, protractori *M.
supraspinos*Originea pe unghiul cranial al spetei,cartilajul
spetei, spina scapulara, fosa supraspinoasa. * Insertia- tendon
bifid pe tuberculul mare si mic al humerusului, fascia prebrahiala.
* Rol - extensor al bratului si tensor al fasciei prebrahiale. *M.
infraspinos *Originea: cartilajul spetei, unghiul caudal al spetei,
spina scapulara, fosa infraspinoasa, *Insertia: suprafata
infraspinata cu un tendon care aluneca peste convexitatea
tuberculului mare cu ajutorul unei burse sinoviale. *Rol: poate
accentua miscarea de flexie sau de extensie a bratului in functie
de pozitia pe care o are articulatia scapulohumerala la inceputul
contractiei sale *Muschiul mic rotund *Originea: pe marginea
caudala a spetei in dreptul gatului spetei;
*Insertia: pe suprafata micului rotund *Rol: flexor al bratului
*Muschiul deltoid *Originea tuberozitatea spinei scapulare, fascia
scapulara laterala, unghiul caudal al spetei, marginea caudala a
spetei; * insertia prin intermediul uni tendon se prinde pe
tuberozitatea deltoidiana. *Rol flexor al bratului *Muschii mediali
ai spetei: *M. subscapular*Originea: fosa subscapulara; *Insertia:
tuberculul mic al humerusului cu un tendon care aluneca peste
convexitatea acestuia cu ajutorul unei burse sinoviale. *Rol: ca si
m. infraspinos rolul sau depinde de pozitia articulatiei
scapulohumerala putand fi extensor sau flexor al bratului. *M. mare
rotund *Originea: pe unghiul caudal al spetei; *Insertia: prin
intermediul unui tendon impreuna cu muschiul mare dorsal pe
tuberozitatea m. mare rotund. *Rol: flexor al bratului cand
actioneaza sinergic cu m. deltoid *M. coracobrahial *Originea:
procesul coracoid al spetei *Insertia: portiunea superficiala sub
tuberozitatea m. mare rotund si cu portiunea profunda deasupra
acestei tuberozitati *Rol: aductor al bratului si usor rotator din
afara spre inauntru al bratului. *M. articular *Originea se afla pe
spata proximal fata de marginea cavitatii glenoide; *Insertia: pe
capsula articulara si cu un tendon fin pe gatul capului humeral;
*Rol: tensor al capsulei articulare MUSCHII BRATULUI *MUSCHII
CRANIALI AI BRATULUI *M. biceps brahial *Origine: tuberozitatea
supraglenoidala a spetei prin intermediul unui tendon care aluneca
peste santul intertubercular cu ajutorul unei burse
sinoviale *Insertia: tuberozitatea radiala, prin intermediul
bridei bicepsului pe muschiul extensor carporadial cu al carui
tendon fuzioneaza *Rol: flexor al antebratului si extensor al
articulatiei scapulohumerale *M. brahial *Origine: pe corpul
humerusului sub capul articular. Corpul are un traseu spiralat
ocupand santul cu acelasi nume al osului humerus *Insertia: fata
caudala a extremitatii proximale a radiusului cu un tendon care
trece pe sub ligamentul colateral medial al articulatiei cotului
*Rol extensor al bratului si flexor al antebratului. *Muschii
caudali ai bratului *M. triceps: *Origine: pe unghiul caudal al
spetei, pe creasta tricipitala, pe fata mediala a corpului humeral
sub tuberozitatea m. mare rotund *Insertia: tuberozitatea
olecranului *Rol: extensor al antebratului cand membrul este in
suspensie sau propulsor cand membrul este in sprijin * *M. tensor
al fsciei antebrahiale *Origine: pe unghiul caudal al spetei
*Insertia: pe fascia antebrahiala si pe fata mediala a olecranului;
*Rol: tensor al fasciei antebrahiale *M. anconeu: *Originea: pe
humerus deasupra fosei olecraniene pe care o acopera *Insertia: pe
tuberozitatea olecraniana *Rol - auxiliar al miscarii de extensie a
antebratului MUSCII ANTEBRATULUI *MUSCHII CRANIALI AI ANTEBRATULUI
*M. extensor carporadial *origine: creasta supracondiliana
laterala, fascia prebrahiala *Insertie: tuberozitatea dorso-mediala
a metacarpului principal. *Corpul sau este situat in loja
antebrahiala craniala iar tendonul sau trece printr-un compartiment
propriu al tecii precarpiene cu o teaca sinoiala proprie. Peste
tendonul muschiului trece tendonul m. abductor lung al degetului
mare. *Rol: extensor la articulatiei antebrahio-carpo-metacarpiene.
Tendonul sau
participa in cadrul aparatului pasiv la fixarea acestei
articulatii. *M abductor lung al degetului mare *Origine: lateral
in treimea mijlocie a liniei de coalescenta radioulnara. Tendonul
sau aplatizat incruciseaza tendonul m. extensor carporadial si
trece prin compartimentul cel mai medial al tecilor precarpiene
*Insertie: extremitatea proximala a metacarpului rudimentar medial
*Rol extensor al articulatiei antebrahio-carpometacarpiene.
*Muschiul extensor digital comun *Origine: creasta epicondilului
lateral, creasta supracondiliana laterala, ligamentul colateral al
articulatiei cotului. *Tendonul sau este destinat extensiei
degetului III. Alaturi de tendonul principal se gasesc doua
tendoane ale muschilor rudimentari Thiernesse ( II) si Phillips (
IV, V) *Insertia eminenta extensoare a falangei a III-a *M.
extensor digital lateral *Origine: ligamentul colateral lateral,
tuberozitatea radiala laterala, pe marginea laterala a radiusului
*Insertie: fata dorsala a falangei proximale pe partea laterala
*Rol extensor al degetului III MUSCHI CAUDALI AI ANTEBRATULUI
*MUSCHIUL EXTENSOR CARPOULNAR cu rol de flexor *Origine epicondilul
lateral *Insertia tendon bifurcat, unul scurt pe pisiform si unul
lung pe extremitatea proximala a metacarpului rudimentar lateral
*Rol: deoarece la cal a migrat spre partea caudala a antebratului
are rol de flexor al carpului si metacarpului *MUSCHIUL FLEXOR
CARPOULNAR *Origine: portiunea humerala se prinde pe epicondilul
medial al humerusului, iar portiunea ulnara pe fata mediala a
olecranului, *Insertia: tendonul sau se insera pe extremitatea
proximala a pisiformului *Rol: flexor al autopodiului *M. FLEXOR
DIGITAL SUPERFICIAL *Originea: pe epicondilul medial corpul are
forma unei prizme triunghiulare, este strabatut de numeroase
fascicule fibroase si este situat intr-un jgheab delimitat de
portiunea humerala a muschiului flexor digital profund;
Insertia: tendonul muschiului dupa ce primeste brida radiala
traverseaza marea teaca poscarpiana impreuna cu tendonul m. flexor
profund folosind o teca sinoviala dubla, proximal fata de bulet
formeaza un inel prin care trece tendonul m. flexor profund, apoi
travereaza marea teaca postsesamofalangiana si se insera bifurcat
pe marele burelet glenoidal Rol: flexor al degetului. Brida radiala
are rol in aparatul pasiv *M. FLEXOR DIGITAL PROFUND *Originea:
portiunea humerala pe epicondilul medial; portiunea ulnara pe fata
mediala a olecranului; portiunea radiala pe fata caudala a
radiusului. Tendoanele celor trei portiuni se unesc deasupra
regiunii carpiene intr-un tendon unic care traverseaza teaca
postcarpiana mare cu ajutorul unei teci sinoviale duble. *Insertia:
pe creasta semilunara a falangei distale unde tendonul sau se
lateste pentru a forma aponevroza palmara. Inainte de a se insera
pe falanga distala tendonul trimite o insertie de traiect ( falanga
II) a unei formatiuni fibroase lama transversa *Aponevroza palmara
este dublata de fascia de intarire a aponevrozei palmare care se
insera bifurcat pe extremitatea distala a falangei proximale.
*Rol:Flexor al falangelor MUSCHII AUTOPODIULUI *Muscii interososi:
lateral, medial si median *M. interosos median este cel mai
dezvoltat fiind reprezentat numai din portiunea tendinoasa
lipsindu-I portiunea carnoasa. *Originea pe ligamentul capsular
palmar al articulatiei antebrahio-carpometacarpiana si pe
extremitatea proximala a metacarpului principal *Insertia; tendon
bifurcat pe fata abaxiala a marilor sesamoizi. O parte din fibre se
continua ventro cranial cu bridele interososului median care se
unesc cu tendonul m. extesor digital comun. *Muschiul face parte
din aparatul pasiv avand rolul de a sustine buletul *M. interososi
lateral si medial isi au originea pe extremitatea proximala a
metacarpienelor secundare iar distal tendoanele lor se unesc cu
tendonul m. interosos median. *M. lumbricali sunt muschi redusi de
forma penata, situati pe partea laterala intre tendoanele m.
flexori in regiunea metapodiului Tecile carpiene
*Tecile precarpiene dorsale: in numar de trei: una mediala (
tendonul m. abductor lung al degetului mare); doua dorsale- (
tendoanele muschilor extensor carporadial si extensor digital
comun. *Tecile carpiene laterale in numar de doua una craniala
pentru tendonul m. extensor digital lateral si una caudala pentru
tendonul m. extensor carpoulnar cu rol de flexor. *Tecile carpiene
palmare in numar de doua: marea teaca postcarpiana si mica teaca
postcarpiana TECILE SESAMOIDIENE *MAREA TEACA SESAMOIDIANA este
situata intre marii sesamoizi si lama transversa. Are doi pereti:
unul posterior reprezentat de fascia postsesamofalangiana care este
ingrosata si se prinde cu cate trei perechi de bride de fetele
abaxiale ale marilor sesamoizi si pe falanga proximala pe
extremitatea proximala si pe cea distala si unul anterior
reprezentat de scutul proximal si de ligamentele sesamoidiene si
marele burelet glenoidal. *Lama transversa formeaza planseul marii
teci sesamoidiene *Prin marea teaca trec tendoanele muschilor
flexori superficial si profund *Teaca sinoviala a flexorului
profund are un fund de sac proximal care este vizibil pe fata
palmara intre m. interosos median si marii sesamoizi si un fund de
sac distal care este situat intre intre bridele distale ale fasciei
sesamoidiene si bridele fasciei de intarire a aponevrozei palmare
*MICA TEACA SESAMAIDIANA are doi pereti unul posterior format din
fascia de intarire a aponevrozei plamare si unul anterior format
din micul burelet glenoidal, ligamentul ungulosesamoidian. Tendonul
muschiului flexor digital profund foloseste o bursa podotrohleara
pentru a aluneca peste micul sesamoid. *Teaca are doua funduri de
sac unul proximal si unul distal APARATUL PASIV *Este format din o
serie de formatiuni fibroase care au rolul de a se opune inchiderii
unghiurilor dintre oase in timpul repaosului. *Aceste formatiuni
sunt: cranial - tendonul m. biceps brahial, Brida bicepsului,
tendonul m. extensor carporadial, brida fibroasa carpiana; caudal
m. interosos median, ligamentele sesamoidiene drept si oblic,
tendoanele m. flexor digital superficial si flexor digital profund,
fascia de intarire a aponevrozei palmare, brida radiala si brida
carpiana. MUSCHII MEMBRULUI PELVIN *MUSCHII CRUPEI
*MUSCHII COAPSEI *MUSCHII GAMBEI
MUSCHII BAZINULUI Muschi care se insera pe coxal si pe femur pe
extremitatea proximala. *Muschii gluteeni *Muschii profunzi ai
bazinului Acesti muschi sunt inveliti in fascia superficiala
gluteana care este in continuare directa in sens cranial cu fascia
superficiala a trunchiului si in sens caudal cu fascia superficiala
a cozii MUSCHIUL GLUTEU SUPERFICIAL *Are forma literei V *Originea
ramura dorso-mediala pe fata profunda a fasciei gluteene si pe
unghiul intern al ilumului; ramura ventro-laterala se insera pe
unghiul extern al ilumului in comun cu m. tensor al fasciei lata
*Insertia ambele portiuni se unesc distal si prin intermediul unui
tendon latit comun se insera pe trohanterul al III-lea. In sens
caudal aponevroza se continua pe sub muschiul biceps femural pana
pe tuberozitatea ischiadica pe care se insera dupa ce se uneste cu
fascia lata. *Rol flexor al coapsei MUSCHIUL GLUTEU MIJLOCIU *ESTE
CEL MAI VOLMINOS MUSCHI *Originea jumatatea mediala a paletei
iliace ligamentul sciatic si ligamentul sacoiliac dorsal. Masa
musculara depaseste in sens cranial creasta iliaca ocupand o
depresiun ein zona lombara unde participa l;a formarea masei
comune. *Insertia un tendon puternic pe trohanterul mare *Rol
extensor al coapsei, dplaseaza membrul posterior in sens caudal
cand acesta este ridicat MUSCHIUL PIRIFORM *Este un muschi
constituit ditr-o parte din fibrele musculare caudale ale
muschiului precedent care depasesc in sens caudal trohanterul mare
si se insera pe creasta intertrohanterica. MUSCHIUL GLUTEU
ACCESORIU *ORIGINEA partea laterala a paletei iliace *INSERTIA pe
convexitatea trohanterului mare *ROL EXTENSOR AL COAPSEI MUSCHI
GLUTEU PROFUND *ORIGINEA creasta sciatica
*INSERTIA pe fata mediala a convexitatii trohanterului mare *ROL
extensor al coapsei MUSCHII PROFUNZI AI BAZINULUI *MUSCHIUL
OBTURATOR INTERN Are doua portiuni flaberiforma si semipenata
ORIGINEA pe marginea gaurii obturate pentru prima portiune si pe
fata endopelvina a corpului iliumului pentru a doua portiune
INSERTIA cele doua portiuni se unesc si se insera in fosa
trohanterica ROL- auxiliar in extensia coapsei MUSCHII GEMENI *Sunt
in numar de doi fiind situati de o parte si de alta a tendonului
muschiului obturator intern. *ORIGINEA pe corpul ischiului in jurul
micii gaurii ischiadice *INSERTIA impreuna cu tendonul oturatorului
intern in fosa trohanterica *ROL auxiliar extensor MUSCHIUL
OTURATOR EXTERN *ORIGINEA in jurul gaurii oturate pe fata
exopelvina. Are forma conica, baza conica astupa gaura obturata
*INSERTIA - tendonul se insera tot in fosa trohanterica *ROL -
aductie MUSCHIUL PATRATUL FEMURAL *ORIGINEA pe fata exopelvina a
ischiului *INSERTIA pe fata caudala a corpului femurului imediat
sub fosa trohanterica *ROL extensor al coapsei Muschiul articular
*Este situat in contact cu capsula articulara pe fata
cranio-laterala a acesteia. *Originea pe corpul ilimului *Insertia
distal fata de capul articular al femurului *Rol tensor al capsuei
articulare MUSCHII COAPSEI *Sunt muschi voluminosi care isi au
origine a pe coxal si pe femur si se insera pe femur si pe tibie.
Prin intermediul bridelor (biceps si semitendinos) ajung sa se
insere si pe jaret (coarda jaretului) *Muschii sunt inveliti de
doua fascii fascia lata si fascia femurala mediala MUSCHII CRANIALI
AI COAPSEI *MUSCHIUL CVADRICEPS patru portiuni *M. Drept femural -
originea in doua fosete musculara pe ilium cranial fata
de acetabula avand un tendon bifid *M. Vast lateral - originea
pe fata laterala a corpului femurului *M. Vast medial originea pe
fata mediala a corpului femurului *M. Vast intermediar originea pe
fata craniala a corpului femurului INSERTIA - prin intermediul unui
tendon puternic comun pe rotula. ROL EXTENSOR AL GAMBEI MUSCHIUL
TENSOR AL FASCIEI LATA *ORIGINEA unghiul extern al iliumului
*INSERTIA aponevroza sa se uneste cu fascia lata pe care se insera.
*ROL tensor al fasciei late si indirect flexor al articulatiei
coxofemurale si extensor al articulatiei grasetului. MUSCHII
LATERALI AI COAPSEI *MUSCHIUL BICEPS FEMURAL *ORIGINEA -
