MS4 Semestru 1

GESTIUNEA ENERGIEI ELECTRICE II

CURS 1

1.SISTEME INFORMATICE SPECIFICE MANAGEMENTULUI ENERGIEI

1.1. CARACTERISTICILE SISTEMULUI INFORMATIC MANAGERIAL AL SECTORULUI ENERGETIC

Sistemul informatic pentru managementul energiei are drept scop formarea unei noi directii de gospodarire performanta a resurselor energetice. Conceperea si aplicarea structurilor hard-soft în cadrul sistemelor de energie asigura o dezvoltare rentabila a unitatilor de producere, transport si distributie a energiei, permit exploatarea fara riscuri a instalatiilor energetice, contribuie la eliminarea cheltuielilor nejustificate privind calitatea proceselor si permite realizarea productiei de energie la costuri concurentiale.

Activitatile de baza ale energetice se refera în principal la urmatoarele aspecte:

      dezvoltarea capacitatilor de productie si a resurselor energetice pe baza studiilor de prognoza;

      producerea atât a purtatorilor energeticei cât si a energiei transformate pe lantul energetic productie-consum;

      transportul si distribuirea rationala a tuturor formelor de energie;      conducerea operativa prin dispecer a sistemului energetic;      gospodarirea energiei;      corelarea activitatilor de cercetare - proeiectare - montaj -exploatare si

dezvoltare a tuturor proceselor energo-informationale.Rolul informaticii în conducerea sistemelor de energie este concretizat prin:      asigurarea setului pertinent de informatii pentru managementul întregii

ramuri;      asistarea conducerii la fundamentarea deciziilor;      îmbunatatirea activitatii energetice pe baza informatiilor injectate prin

feed-back de catre celelalte ramuri industriale;      crearea unor canale de comunicatii eficiente pe verticala si orizontala ale

întregului sistem;      utilizarea sistemului de codificare pentru nomenclatorul produselor, a

consumurilor specifice de resurse, a pieselor de schimb, etc.;      valorificarea prin adaptare si integrare a aplicatiilor în functiune sau în

curs de proiectare.Abordarea problematicii de dezvoltare a sistemului informatic pentru

managementul ramurii energetice impli 17417o1418r ca cunoasterea elementelor si

sarcinilor ce revin acestei ramuri cât si întelegerea legaturilor care se stabilesc între forurile ierarhice si unitatile subordonate în context informatico-decizional.

La proiectarea si realizarea sistemelor informatice pentru ramura energiei electrice trebuie respectate urmatoarele deziderate:

      proiectarea subsistemelor sa se faca în conceptie sistemica, iar exploatarea sa fie coordonata în scara ierarhic-functionala pe o schema de management stabilita;

      echipamentele hard pot diferi de la un subsistem la altul, dar calculatoarele sa poata prelua aplicatiile de prelucrare a datelor fara restrictii majore;

      structurile hard trebuie sa aiba arhitecturi deschise;      soft-urile privind asigurarea regimurilor economice sa fie portabile si sa

baleieze întreaga activitate a sistemului energetic supus informatizarii;      sistemele informatice trebuie sa asigure comunicarea datelor la toate

nivelurile pe verticala (cercetare - proiectare - montaj) si orizontale (productie - consum) si sa vehiculeze on-line decizii pe întreaga structura a sistemului, preluând reactiile proceselor la comunicarile facute;

      asigurarea calitatii resurselor energetice, a calitatii energiei electrice si termice si realizarea performantelor de înalt nivel a agregatelor în functiune cu ajutorul modelelor procedurale;

      dupa proiectare si implementare, structurile hard-soft trebuie între-inute si reînnoite periodic pentru a fi performante;

      modelele operationale informatico-decizionale trebuie scrise, tinând seama de eforturile implicate, de efectele scontate si de nivelul entropiei posibil de realizat în regim de functionare on-line economic;

      calcularea si afisarea atât a economiilor de resurse realizate pe întregul lant energetic productie-consum cât si a nivelului de rentabilitate a sistemului informatic dotat cu calculatoare de proces si sisteme expert.

Eficienta economica a sistemelor informatice se stabileste în faza de conceptie prin calcularea venitului net posibil de realizat atât pe orizontala sistemului energetic (exploatare - productie consum) cât si pe verticala acestuia (cercetare - proiectare - montaj - dezvoltare) în conditii de interactiune continua cu mediul înconjurator.

Cu ajutorul sistemelor informatice manageriale ale sistemului energetic se pot rezolva urmatoarele probleme:

      dezvoltarea sistemica a instalatiilor energetice;      stabilirea regimurilor economice de functionare a agregatelor si a

elementelor ce leaga productia de consumatori;      elaborarea si aplicarea strategiei de reparatii energetice;      realizarea masuratorilor profilactice;      constituirea statisticii la nivelul fiecarei subunitati si unitati energetice,

precum si la nivelul întregii ramuri ca un tot unitar;      retehnologizarea instalatiilor din întregul sistem energetic;      asigurarea cu resurse suficiente si de calitate a unitatilor de productie;      urmarirea prin dispecer a corelatiei centrala - sistem - consumator

energetic;

      asigurarea calitatii energiilor electrice si termice produse si livrate;      implementarea ingineriei umane;      determinarea rentabilitatii pe ansamblul ramurii energetice.Completarea si actualizarea bazelor de date se face cu informatii privind:      caracteristicile instalatiilor;      regimurile normale si cele perturbate;      cantitatea si calitatea energiei produse si livrate;      disponibilitatile si strangularile la nivelul capacitatilor de productie;      importul si exportul de resurse energetice;      prognoza sistemului energetic;      desfasurarea lucrarilor de investitii;      stadiul cercetarii si proiectarii obiectivelor energetice moderne;      activitatea de vânzare a energiei, etc.

1.2.      IERARHIZAREA SISTEMELOR INFORMATICE DE CONDUCERE A INSTALAŢIILOR SISTEMELOR DE ENERGIE

Conducerea sistemelor energetice privita prin prisma teoriei sistemelor ierarhizate consta în organizarea acesteia pe mai multe nivele principale (figura 7.1). Fiecare nivel reprezinta un ansamblu integrat de subsisteme de nivel inferior.

Figura 7.1.Nivele ierarhice în sistemele de energieInterconectarea sistemelor energetice nationale este una din principalele cai

de crestere a economicitatii si sigurantei functionarii acestora, în conditiile pastrarii independentei energetice a acestora.

Transportul energiei electrice în cantitati mari si la distante mari îsi gaseste justificarea tehnica si economica atunci când energia disponibila are un pret scazut, dar este departe de centrele de consum, sau când combustibilul disponibil cu putere calorifica relativ redusa se afla în zone departate de unitatile de producere a energiei electrice si termice.

Sistemele cu putere instalata relativ mica sunt interesate în realizarea interconexiunii deoarece prin aceasta se asigura în primul rând ajutorul de avarie la caderea intempestiva a unor grupuri de capacitate unitara mare, fara a mai fi necesara instalarea si mentinerea în rezerva calda a unei puteri importante.

Principalele avantaje ale functionarii în sisteme interconectate sunt:      cresterea fiabilitatii si continuitatii în functionarea fiecaruia dintre

sistemele interconectate;      aplatizarea curbei de sarcina pe ansamblul interconexiunii, ca urmare a

decalajului orar între vârfurile de consum si obtinerea, prin acest efect, a unei puteri de rezerva suplimentare la nivelul de interconexiune;

      folosirea în comun a rezervelor de putere, fapt care aduce economii importante de investitii;

      realizarea unor planuri de reparatii si de revizii mai avantajoase pentru fiecare sistem în parte;

      posibilitatea folosirii schimburilor de putere si energie între sisteme în functie de programele proprii de dezvoltare a capacitatilor de putere si a disponibilitatilor de energie electrica;

      realizarea unor unitati producatoare comune diferitelor sisteme.Dezvoltarea interconexiunilor între sistemele energetice implica construirea de

artere de putere corespunzatoare scopului, linii de mare capacitate la tensiuni înalte.Efectul de aplatizare, utilizarea rationala a centralelor apartinând unor sisteme

energetice diferite, asigurarea alimentarii consumatorilor în regim normal si de avarie conduce la necesitatea functionarii în regim interconectat practic a tuturor sistemelor europene.

Pentru promovarea tehnologiilor energetice eficiente la nivelul sistemelor interconectate este necesar a se aplica si actualiza, în mod regulat, programe de eficienta energetica adecvate propriilor conditii, de fiecare sistem energetic în parte.

Aceste programe includ activitatile:      realizarea scenariilor pe termen lung pentru cererea si oferta de energie;      evaluarea impactului energetic, de mediu si economic al actiunilor

întreprinse;      definirea standardelor care au drept scop îmbunatatirea eficientei

echipamentelor consumatorilor de energie si a eforturilor pentru armonizarea acestora pe plan international, pentru a evita distorsionarea comertului;

      promovarea utilizarii celor mai eficiente tehnologii energetice care sunt viabile economic si nepoluante;

      încurajarea abordarilor noi de investitii în îmbunatatirea eficientei energetice;

      elaborarea balantelor energetice si a bazelor de date adecvate;      detalierea datelor referitoare la cererea de energie si la tehnologiile

pentru îmbunatatirea eficientei energetice;      înfiintarea si dezvoltarea serviciilor de consultanta care sa ofere informatii

despre programe si tehnologii de eficienta energetica si care sa acorde asistenta consumatorilor de energie;

      sustinerea si promovarea cogenerarii si a masurilor pentru cresterea eficientei sistemelor de producere si distributie a caldurii în regim de termoficare pentru consumatorii casnici si industriali;

Conducerea Sistemului Energetic National (SEN) consta în exploatarea coordonata a instalatiilor si echipamentelor energetice. Aceasta conducere este necesar sa se realizeze în mod unitar si ierarhizat pentru:

      functionarea unitara a SEN si alimentarea cu energie electrica a consumatorilor în conditii de siguranta, calitate si economicitate;

      utilizarea rationala a resurselor hidroenergetice si a combustibililor pentru producerea energiei electrice, tinând seama si de existenta Grupurilor Nuclear Electrice;

      cogenerarea energiei electrice si termice în vederea folosirii rationale si economice a resurselor energetice;

      asigurarea unui echilibru permanent între productie si consumul de energie electrica în scopul mentinerii frecventei în limite admisibile în cazul functionarii izolate;

      reglarea schimburilor de energie electrica cu sistemele energetice ale altor tari, în cazul functionarii interconectate;

      coordonarea regimurilor de functionare si a manevrelor din instalatiile energetice ale SEN în regim normal de functionare si în situatii de incidente.

Dispecerul Energetic National (Central) asigura:      echilibrul permanent între productia si consumul de energie electrica;      reglarea parametrilor de calitate a energiei electrice (frecventa, tensiune);      urmarirea continuitatii în alimentarea consumatorilor;      realizarea schimburilor de energie electrica cu sistemele energetice din

alte tari;      stabilirea regimurilor posibile de functionare ;      coordonarea manevrelor pe ansamblul retelelor de transport cu tensiuni

mai mari de 220 kV,      exercita comanda nemijlocita a centralelor electrice mari si a liniilor de

interconexiune cu sistemele energetice vecine.Rolul Dispecerilor Energetici Teritoriali consta în:      supravegherea instalatiilor de producere si transport din zona lor de

responsabilitate;      optimizarea regimurilor de functionare pentru reteaua de transport si

distributie din aria lor de responsabilitate;      reglajul tensiunii în retelele buclate de 110 kV;      comanda directa a manevrelor în instalatiile electrice de transport si

distributie din aria lor de responsabilitate;      planificarea exploatarii, analizei si simularii în afara timpului real (timp

mediu si scurt).Dispecerii Energetici Zonali pot fi:      de retele electrice;      de hidroamenajare;Dispecerii Energetici Zonali de retele electrice:      asigura realizarea regimurilor de functionare si manevrele coordonate de

Dispecerii Energetici teritoriali;      stabileste regimurile de functionare si coordoneaza manevrele în

instalatiile si reteaua electrica de 110 kV;      are comanda de coordonare asupra liniilor din reteaua de 110 kV buclata;      reglajul curbei de consum pentru prevenirea extinderii incidentelor.Dispecerii Energetici de amenajari hidroelectrice au urmatoarele activitati:      supravegherea si asigurarea continuitatii în exploatare a instalatiilor si

echipamentelor aflate în autoritatea de conducere operativa si de comanda nemijlocita a lor;

      stabilirea regimurilor optime de utilizare a lacurilor având în vedere capacitatea lor si prognozele de debite afluente a grupurilor disponibile si a regulilor de exploatare tehnica a acumularilor;

      prognozarea puterilor economice disponibile, a programelor zilnice de functionare si a puterilor maxim utilizabile orare pentru SEN;

      repartizarea optima pe CHE a puterii de consemn activa si reactiva;      repartizarea pe CHE a ordinului de reglaj frecventa - putere;      efectuarea manevrelor programate;      telecomanda agregatelor, aparatelor de comutatie si a instalatiilor de

evacuare a debitelor;      stabilirea regimului de pregolire a lacurilor pentru evitarea inundatiilor în

perioada viiturilor.Dispecerii Energetici Locali pot de retele electrice, de centrale electrice, de termoficare si ai consumatorilor.Dispecerii Energetici Locali:      asigura conducerea operativa prin dispecer a retelelor de distributie de

110 kV si medie tensiune din zona unitatii respective în conformitate cu autoritatea de conducere operativa pe care o are asupra acestora, atribuita prin ordinul de împartire a instalatiilor;

      stabileste regimul de functionare si coordoneaza manevrele în instalatiile de distributie din zona lor de activitate;

      are comanda nemijlocita asupra retelelor electrice de medie tensiune, unor linii radiale de 110 kV si transformatoare de 110/MT, centralelor conectate la reteaua electrica de medie tensiune, termocentralelor cu grupuri cu puterea sub 6 MW si hidrocentralelor cu grupuri sub un MW;

      supravegheaza si asigura continuitatea în functionare a instalatiilor de distributie;

      urmarirea bilanturilor de energie pe contur;      optimizarea functionarii instalatiilor de medie si joasa tensiune;      reglajul tensiunii în retelele de distributie si a nivelului de compensare al

puterilor reactive;      planificarea exploatarii, analiza si simularea în afara timpului real.Dispecerul Energetic Local de Centrala Electrica asigura:      conducerea din punct de vedere tehnic si operativ întreaga activitate de

exploatare si întretinere ce se desfasoara în instalatiile centralei în conditii de functionare economica si sigura;

      realizeaza gestiunea puterii si energiei electrice si termice produse si livrate de centrala;

      asigura legatura operativa cu nivelele ierarhice superioare de conducere operativa;

      coordoneaza activitatea de lichidare a incidentelor pe centrala, tinând cont de prioritati astfel încât sa se evite extinderea acestora si sa fie lichidate cu urmari minime pentru centrala.

CURS 2

1.3 COMPONENTE ALE SISTEMULUI INFORMATIC PENTRU MANAGEMENTUL ENERGIEI

Abordarea problemei implementarii si dezvoltarii sistemului informatic pentru managementul ramurii energetice impli 17417o1418r ca cunoasterea elementelor si sarcinilor ce revin acestei ramuri economice si si legaturile ce se stabilesc între diferitele parti componente ale sistemului în context informatico-decizional.

Ţinând cont de problematica ce trebuie acoperita si cunoscând caracteristicile instalatiilor hard cât si structura softului posibil de aplicat în energetica se pot crea subsisteme informatice care sa acopere cele cinci functii ale unitatilor economice:

      subsistemul informatic pentru functia de cercetare dezvoltare (cautare - prognoza - risc - catastrofa) a sistemului energetic cu parti distincte pentru proiectare - montaj - exploatare elaborate în faza de conceptie a noilor obiective energetice;

      subsistemul informatic pentru asigurarea functiei comerciale: asigurarea resurselor energetice (stocuri - asteptare - aprovizionare), tinând cont atât de ofertele interne cât si de potentialul pietei internationale, furnizarea energiei - tinând cont de regulile pietei concurentiale de energie si marketing energetic;

      subsistemul informatic de productie (reînnoirea agregatelor, optimizarea regimurilor de functionare, preluarea fara riscuri a avariilor pe baza teoriei rezervarii, controlul calitatii energetice si a proceselor energetice);

      subsistemul ingineriei umane (pregatirea arhemo- sistemica a specialistilor energeticieni, optimizarea corelatiei dintre om - munca si mediu, stimularea rezultatelor muncii creatoare, dialogul om - calculator - proces);

      subsistemul financiar - contabil (calculul operational al costurilor si tarifelor energetice, stabilirea gradului de rentabilitate si fundamentarea deciziei energo - economice).

Dat fiind întrepatrunderea ce exista între functiile întreprinderii în procesul productiei energiei se poate alcatui managementul sistemului informatic energetic prin urmatoarele componente:

      subsistemul obiectivelor pentru managementul ramurii (prevedere, organizare, coordonare, comanda si control)

      subsistemul programarii productiei rezultate din prognoza;      subsistemul productiei de energie electrica si termica;      subsistemul transportului si distributiei energiei electrice si termice;      subsistemul conducerii operative prin dispecer a sistemului energetic;      subsistemul pietei de energie cu componentele:

         asigurarea resurselor energetice pentru productia si dezvoltarea ramurii;

         furnizarea energiei electrice si termice.      subsistemul bazei de date.

1.4.      SUBSISTEM INFORMATIC PENTRU CONDUCEREA OPERATIVĂ A SISTEMULUI

Sistemul informatic de conducere reprezinta un ansamblu de metode, proceduri, echipamente de calcul, programe si specialisti, prin care se asigura colectarea, vehicularea, stocarea si prelucrarea informatiilor in scopul pregatirii si transmiterii deciziilor privind desfasurarea activitatilor din sistem, precum si controlul îndeplinirii acestora, in vederea îndeplinirii obiectivelor propuse in conditii de eficienta maxima.

In cadrul SEN exista doua categorii de sisteme informatice:a) Sistemul informatic pentru conducerea si coordonarea activitatilor tehnico-

economice (pentru management).b) Sistemul informatic pentru conducerea operativa a obiectivelor SEN.Sistemul informatic pentru conducerea operativa a obiectivelor SEN (statie,

centrala, zona de retea, SEN in ansamblu) furnizeaza, in timp real, toate informatiile din cadrul obiectivului condus necesare personalului de comanda operativa pentru a-si exercita autoritatea de conducere operativa, respectiv pentru a efectua comanda nemijlocita si permite acestuia sa intervina, in orice moment, prin intermediul telecomenzilor, in obiectivul energetic condus. Deoarece datele sunt prelucrate intr-un punct central (camera de comanda) situat la distanta de locul unde au fost preluate (obiectivul condus), sistemul informatic pentru conducerea operativa a SEN este numit Sistem Teleinformatic pentru Conducerea Operativii (STICO).

STICO, din punct de vedere constructiv, consta din totalitatea dotarii tehnice prin care se asigura, in timp real, informatiile necesare conducerii operative a instalatiilor energetice de la toate nivelele (instalatie, treapta de conducere prin dispecer) si in toate starile prin care poate trece sistemul energetic (normala, de alarma, de incident sau de post incident).

Din punct de vedere functional, este un sistem de conducere distribuit pe mai multe nivele si se realizeaza respectând principiile generale ce guverneaza sistemele ierarhizate, din care mentionam:

a) Sistemul de conducere de la un nivel inferior, denumit Sistem de Conducere Subordonat (SCS) este destinat achizitiilor de date din subprocesele aferente, prelucrarii lor primare, transmiterii unor date rezultate in urma prelucrarii Sistemului de Conducere Coordonator (SCC) caruia ii este direct subordonat si eventual elaboreaza comenzi pentru procesul condus.

b) Sistemul de conducere de la un nivel superior (SCC) nu intervine direct in proces ci doar prin intermediul sistemelor de la nivelul inferior (SCS-urilor).

c) in ceea ce priveste exercitarea comenzii operative, nu exista comunicatie directa intre sistemele de la acelasi nivel, ci doar prin intermediul sistemului imediat superior. Aceasta pentru a evita conflictele ce ar putea sa apara in luarea deciziilor.

Se precizeaza ca in cazul sistemelor de conducere distribuite pe mai multe nivele, cum este si STICO, un SCC de la un nivel inferior este considerat SCS pentru SCC-ul de la nivelul imediat superior.

Ierarhizarea STICO corespunde structurii ierarhizate a conducerii operative prin dispecer a SEN . Structura acestuia este cea prezentata in figura 1.67, cu sisteme de conducere pe mai multe nivele, si anume: la fiecare treapta de conducere prin

dispecer câte un SCC, iar la nivel de statie de transformare si centrala electrica câte un SCS numite Sisteme de conducere localii (SCL).

Ca suport de comunicatie in cadrul SCL-urilor de la nivel de statie sau centrala (comanda si control local), se utilizeaza retelele de date locale (LAN - Local Area Network), iar intre SCL-uri si SCC-urile de la nivelul de conducere prin dispecer (centrele de comanda si control), respectiv intre acestea din urma, se utilizeaza retele specifice transmisiei la distanta (WAN - Wide Area Network). La nivelul de conducere coordonator, de la dispecer (SCC - centru de comanda si control), pentru prelucrarea in timp real a informatiei primite se impune prezenta sistemelor de calcul (calculatoare) performante atât ca viteza, cit mai ales ca fiabilitate, prevazute cu periferice generale capabile sa stocheze volume mari de date si cu periferice specifice ce formeaza Consola Operatorului de Proces (COP), prin care dispecerul sa poata interveni comod si eficient in conducerea instalatiilor din subordine. Aceste calculatoare, de asemenea, sunt interconectate prin magistrale locale (LAN-uri) si asigura functiile specifice conducerii la nivelul de dispecer respectiv. Transferul de date in LAN se face cic/ic si in mod imediat, iar in WAN, cic/ic, in mod imediat sau la cerere. De asemenea, transferul de date intre WAN-un si LAN-uri este asigurat de calculatoare cu functiuni de comunicatie, autosupraveghere si autocontrol, respectiv cu rol de Concentrator de date (CD), denumite si FEP (Front End Processor).

Sarcina de baza a oricarui sistem informatic o reprezinta informarea personalului de exploatare privind starea sistemului, respectiv a obiectivului energetic condus si asistarea personalului de exploatare in luarea deciziilor privind conducerea operativa. Informarea se realizeaza fie cic/ie, fie la cerere, fie in mod imediat in cazul producerii un or evenimente (actionari protectii, iesirea/revenirea un or parametri din/in limitele admisibile, modificarea topologiei retelei electrice etc.), iar asistarea, in general, se rezuma la luarea deciziilor privind efectuarea manevrelor operative si de stabilire a reglajelor echipamentelor de automatizare si protectii. Manevrele operative pot fi impuse fie de operatiuni planificate (transferuri de sarcina, izolari de retele electrice, conectari/deconectari de surse sau consumatori de energie electrica etc.), fie de operatiuni de aducere in stare normala de functionare a sistemului in regimuri post avarie. Ca o sarcina conexa celei de informare si asistare, sistemul informatic este folosit si pentru îtocmirea periodicîa a rapoartelor (protocoalelor) de lucru privind performantele sistemului folosit (consumuri tehnologice, timpi si parametri de functionare, balante energetice, liste cronologice de evenimente etc.).

Din punct de vedere functional, in STICO se disting doua categorii de sisteme informatice de conducere, si anume:

a) Sistemul de supraveghere, comanda si achizitii de date, cunoscut in literatura de specialitate sub denumirea de SCADA (Supervisory Control and Data Aquisition);

b) Sisteme de conducere ghid-operator (GO), respectiv sisteme expert (SE).Aceste sisteme de conducere reprezinta instrumente bazate pe calculator,

utilizate de dispecerii energetici pentru a-i asista in controlul si conducerea sistemelor electroenergetice. Denumirea si continutul acestora sunt, in general, standardizate pe plan mondial si software-ul aferent este disponibil comercial, pe o piata concurentiala.

1.4.1. Utilizarea sistemului SCADASistemul SCADA, realizat in jurul unor sisteme cu microprocesor, constituie

prima etapa de dezvoltare a unui STICO si consta din ansamblul de echipamente hard si programe (soft) destinate, in principiu, culegerii datelor din proces, transmiterii comenzilor catre acesta, pre cum si validarii, prelucrarii, afisarii si arhivarii de date.

El asigura:      monitorizarea si conducerea de la distanta a instalatiilor

electroenergetice;      informarea personalului de comanda operativa asupra topologiei si starii

obiectivelor energetice din subordine;      alarmarea in cazul disfunctionalitatilor echipamentelor energetice;      urmarirea Încarcarii retelelor;      retinerea unui istoric al evenimentelor produse intr-o anumita perioada de

timp, însotite de momentul producerii acestora, pentru analize post avarie.Pentru realizarea celor prezentate mai sus, sistemele informatice de tip

SCADA inc1ud, in principal, urmatoarele functii:a) Achizitie si schimb de date (Data Aquisition and Exchange). Functia este

utilizata pentru a asigura interfata sistemului informatic destinat conducerii operative cu echipamente de achizitie de date si sisteme informatice externe.

Prin aceasta functie se realizeaza:      culegerea si transmiterea informatiilor din/in instalatii (statii, centrale etc.);      receptia informatiilor si schimbul de date cu alte trepte de conducere

operativa sau alte sisteme informatice, inclusiv fisiere (baze de date, imagini (display), rapoarte, scheme, diagrame etc.);

      actualizari de baze de date;      mesaje operative (informatii privind iesiri din functiune, energii/capacitati

disponibile, preturi);      telecomenzi (pentru a fi transmise la RTU) si informatii privind realizarea

acestora:      controlul plauzibilitatii si validarea informatiilor.

b) Prelucrarea datelor (Data Processing). Aceasta functie asigura stocarea datelor obtinute in timp real in bazele de date destinate, precum si verificarea si precizarea calitatii si plauzibilitatii informatiei codate, ca de exemplu: telemasura corecta, suprascriere manuala, iesire din functiune, depasire de limita, informatie eronata etc. Functia include urmatoarele:

      prelucrare de date analogice scanate, realizând convertirea acestora in unitati ingineresti si verificarea încadrarii lor in limitele prestabilite;

      prelucrarea de date privind starile scanate, realizând punerea in evidenta a schimbarii starii întreruptoarelor si separatoarelor;

      prelucrarea de date tip acumulare (energii) scanate, care consta in convertirea numarului de impulsuri in valori absolute (MWh, MV Arh);

      calcule in timp real: însumari, scaderi, înmultiri, impartiri, medii orare, maxime si minime orare, bilanturi de energii pe contur etc., inclusiv determinarea puterilor si energiilor absorbite de consumatori si încadrarea acestora in valorile contractate, precum si verificarea topologica a informatiilor.

c) Revista post - factum (post Disturbance Review). La fiecare 10 secunde se stocheaza un snapshot (o citire instantanee) a unor puncte selectate de operator (dispecer) sau a întregii baze de date intr-un fisier circular ce contine ultimele 10 snapshot-uri. In cazul unui eveniment prestabilit (declansare de întreruptor, actionare protectii etc.) sau la cerere, fisierul circular se îngheata si aditional se memoreaza înca 30 de snapshoturi consecutive luate fiecare la 10 secunde dupa producerea evenimentului. Acest set de date stocate este denumit set de revista.

Multiplele seturi de revista sunt înregistrate pe discuri, pentru a fi vizualizate pe display sau pentru hardcopy. Ele pot fi arhivate in vederea unor analize ulterioare, daca se considera necesar.

d) Sistem de Informatii Istorice (Historical Information System). Sistemul întretine un istoric al modificarii starilor echipamentelor si retelelor electrice, punând la dispozitia dispecerului energetic informatiile necesare unei analize pertinente a evenimentelor petrecute. Toate evenimentele sunt memorate alaturi de localizarea lor in timp si spatiu, fiind prezentate dispecerului, in general, in ordinea cronologica, grupate pe categorii de instalatii. Totodata, aceste informatii pot constitui "materia prima" pentru sisteme expert de analiza post avarie asistata de calculator, precum si pentru sisteme expert de restaurare a sistemelor energetice dupa caderi (care pot asista dispecerul sau pot intra in functiune in mod automat).

Prin aceasta functie se realizeaza actualizarea si completarea bazelor de date. In mod normal se utilizeaza un sistem de management de baze de date relational accesibil comercial (relational database management systemRDBMS), ca de exemplu ORACLE, pentru crearea, întretinerea si accesul in baza de date a Sistemului de Informatii Istorice.

e) Telecomanda, telereglaj in instalatii (Supervisory Control). Prin intermediul unui sistem informatic tip SCADA, un dispecer poate telecomanda (comanda din camera de comanda a dispecerului energetic) echipamentele aflate in statii sau centrale electrice, ca de exemplu:

      întreruptoare (deschis/închis);      separatoare actionate cu motor (deschis/închis);      baterii de condensatoare (conectat/deconectat);      pozitie comutator de ploturi la transformatoare (creste/scade); valori de

consemn;      reglajul bobinelor de stingere.Echipamentele cu doua stari sunt mai întâi selectate, telecomanda data fiind o

comanda nemijlocita.f) Marcarea (Tagging). Un echipament marcat reprezinta o actiune a

operatorului pentru a atrage vizual atentia asupra unui echipament pe o schema reprezentata pe display ca este interzisa comanda acestui echipament sau ca trebuie sa se execute cu atentie.

În mod uzual este posibil a se marca un echipament cu pana la patru niveluri, si anume:

      interzisa comanda;      interzisa comanda de închidere;      interzisa comanda de deschidere

      comanda permisa, dar se recomanda atentie.g) Interfata cu utilizatorii (User Interface). Informarea de ansamblu a

personalului de comanda operativa asupra topologiei si starii obiectivului energetic condus se realizeaza prin intermediul interfetelor om - masina (MMI => Man - Machine Interface).

Interfata om - masina permite vizualizarea si navigarea in zonele de interes ale obiectivului energetic condus, într-o organizare ierarhica, cu niveluri de profunzime In care se patrunde gradat. Se vizualizeaza schemele tehnologice, se afiseaza marimile analogice, evenimentele si alarmele. De asemenea, se permite introducerea de date In bazele de date, extragerea la imprimante, efectuarea controlului executiei aplicatiilor etc. Prezentarea marimilor analogice se poate face sub forma: numerica, diagrame, aparate analogice, poligoane umplute etc. posibilitatile de selectare a imaginilor sunt extrem de diverse si facil de deprins.

Interfata cu utilizatorii se realizeaza prin:      Console display cu grafica completa (Full Graphics CRT Consoles),

echipate cu 1-3 monitoare (CRT) color de mare rezolutie. In mod obisnuit se poate avea In vedere urmatoarea echipare:

         consola operator -2-3 monitoare;         consola de programare/planificare -1 monitor;         consola pentru întretinerea imaginilor -1 monitor;         consola pentru management -1 monitor.

      Echipamente de imprimare (Loggers). In mod obisnuit sunt plasate doua astfel de echipamente în zona operationala si câte unul in zona de planificare, zona de programare, zona de creare a bazelor de date si zona de creare a imaginilor.

      Copiatoare video. In mod obisnuit, în aria operationala se prevad doua echipamente hard-copy, capabile sa reproduca imagini grafice color de pe oricare din display-uri.

h) Afisarea pe panou (Wallboard Display). Multi beneficiari au optat sa-si înlocuiasca panoul lor mozaic cu un sistem de proiectie video în zona operationala si, eventual, cu altele în zonele de pregatire/vizualizare. Acest lucru permite comentarea imaginilor de pe display, tara a se crea aglomeratie la consola.

Cerinta pentru Afisarea pe Panou este în mod normal dictata de utilizator (beneficiar). Posibilitatile inc1ud:

      panou mozaic static;      panou mozaic dinamic cu semnal de pozitie întreruptor, semnal de

alarma in statie, semnal de linie sub tensiune, tensiune pe bare, puteri pe linii;

      sistem de proiectie video;      grup de sisteme de proiectie video; combinatia din cele de mai sus.i) Prelucrarea si gestiunea alarmelor (Alarming). Sistemul recunoaste starile

de functionare necorespunzatoare ale echipamentelor si retelelor electrice (suprasarcini, nivele de tensiuni in afara limitelor, actionarea sistemelor de protectie, modificarea nedorita a starii întreruptoarelor si separatoarelor etc.) si avertizeaza optic si/sau acustic personalul din tura (dispecerul) asupra celor întâmplate.

Alarmele detectate de sistemul SCADA sunt prelucrate astfel încât conditiile de alarma importante sa fie transmise intr-o maniera clara, concisa si cu timpul asociat numai la consolele care au nevoie de aceasta informatie. Ele sunt tratate in raport cu nivelul lor de prioritate.

j) înregistrarea secventiala a evenimentelor (Sequence of Events Recording). 0 serie de elemente din statii si centrale electrice (de exemplu întreruptoare) pot fi selectate pentru înregistrarea secventiala a modificarii starii acestora, modificare considerata ca eveniment.

Mesajele de la înregistrarea secventiala a evenimentelor sunt tratate separat de cele referitoare la schimbarile normale de stare, ele nefacând parte din procesul de tratare a alarmelor. Mesajele de la înregistrarea secventiala sunt stocate si raportate separat. Aceste informatii sunt in mod normal utilizate post-factum, pentru analiza functionarii echipamentelor si instalatiilor.

k) Prelucrarea parolelor (Word Processing). Functia asigura gestionarea accesului utilizatorilor potentiali in sistemele informatice destinate conducerii operative a instalatiilor SEN sau in anumite zone (arii) ale sistemului informatic.

Printr-o permisie acceptata, chiar si un utilizator extern sistemului poate face aceleasi lucruri ca si un utilizator local de la o statie de lucru a sistemului.

l) Supravegherea stari sistemului informatic. Functia asigura supravegherea starii de functionare a diferitor componente si a sistemului informatic in ansamblu. Vor fi semnalizate operatorului si administratorului de retea starile anormale de functionare ale sistemului informatic, inclusiv iesirea din functiune a diferitelor echipamente, precum si diagnosticarea defectelor.

Pentru asigurarea conducerii operative la nivelul fiecarei trepte de dispecer in conformitate cu atributiile precizate anterior, este necesar ca in sistemul informatic al treptelor de dispecer de la toate nivelele sa fie implementate toate functiile SCADA precizate mai sus, adaptate specificului activitatii fiecareia.

CURS 3

1.5.      SUBSISTEME INFORMATICE LA NIVELUL PRODUCĂTORULUI DE ENERGIE

Subsistemul informatic la nivelul producatorului de energie are în principal urmatoarele componente:

      Subsistemul programarii productiei si energiei în filialele sistemului:         informatii tehnico - operative privind disponibilitatea capacitatilor

de productie;         programarea productiei de energie si urmarirea functionarii

economice a capacitatilor energetice;         elaborarea bilanturilor de combustibil, energie electrica si

termica;         gestiunea parcului propriu de transport tehnologic si a

consumurilor efective de resurse;      Subsistemul pregatirii tehnice a productiei de energie în Centrale

Hidroelectrice:         informatii tehnico - operative privind disponibilitatea capacitatilor

de productie;         predictia pe termen lung, mediu si scurt a potentialului

hidroenergetic, pe baza prognozei hidrometeorologice;         programarea productiei si energiei si urmarirea functionarii

economice a capacitatilor de productie hidroelectrice;         calculul bilanturilor de apa si energie electrica (regim real si

optim);      Subsistemul sigurantei în functionare a centralelor electrice:

         programarea, efectuarea si interpretarea masurilor profilactice la instalatiile si echipamentele tehnologice;

         programarea si verificarea metrologica a aparatelor de masura si control la instalatiile de ridicat si sub presiune;

         analiza evenimentelor care perturba functionarea normala a instalatiilor, urmarirea comportarii în exploatare a constructiilor, gestiunea aparaturii de masura;

      Subsistemul reviziilor si reparatiilor în centralele electrice:         elaborarea si urmarirea lucrarilor de reparatii, stabilirea

necesarului de resurse si piese de schimb;         pregatirea tehnica a reparatiilor privind periodicitatea si

tehnologia efectuarii lucrarilor, resursele normale, nomenclatorul pieselor de schimb;

      Subsisteme de management asistat a proceselor tehnologice din centralele electrice:

         subsisteme la nivelul managementului centralelor electrice;         subsisteme pentru managementul blocurilor energetice;         subsisteme pentru managementul centralelor hidroelectrice;         subsisteme pentru managementul regimurilor de functionare.

Dezvoltarea calculatoarelor de proces în centralele termoelectrice si hidroelectrice, în România, s-a realizat în pas cu evolutia conceptiei de conducere operativa. S-au dezvoltat functiile de supraveghere si protocoalele pe baza calculatoarelor de proces, iar pentru functiile active ale sistemului de automatizare s-au introdus mai multe generatii de sisteme de masura si reglare, de comanda si protectie.

Mai nou, s-au înlocuit la unele centrale electrice instalatiile de automatizare existente cu sistem distribuit cu logica programabila, care realizeaza functiile de protectie, reglare, comanda si supraveghere.

Sistemele distribuite pentru termocentrale realizeaza functiile:      operare, supraveghere, reglare, comanda, protectie, ghid operator;      configurare, diagnoza, mentenanta;      engineering, protocolara, arhivare.Caracteristicile dominante ale sistemelor de distributie sunt:      utilizarea pe scara larga a echipamentelor cu microprocesoare;      flexibilitate;      transmiterea seriala a informatiilor;      caracteristica de sistem deschis;      camera de comanda moderna;      facilitati de mentenanta si diagnoza;      disponibilitatea sporita pentru instalatia de automatizare, etc.

1.6.      SUBSISTEME INFORMATICE DE TRANSPORT sI DISTRIBUŢIE A ENERGIEI

Subsistemul informatic de transport si distributie are în principal urmatoarele componente:

      subsistemul pregatirii si urmaririi transportului si distributiei energiei:         informatii tehnico - operative privind retelele electrice de FIT, IT,

MT (disponibilitatea si utilizarea capacitatilor de transport si distributie);

         stabilirea si urmarirea regimurilor de functionare economica a retelelor inclusiv determinarea elementelor de reglaj;

         programarea si urmarirea în perspectiva a transportului si distributiei energiei si puterii;

         elaborarea bilanturilor reale si optime de energie la vârf si a corelatiei economice productie - consum;

      subsistemul sigurantei în functionare a retelelor electrice de transport si distributie:

         programarea si urmarirea masuratorilor profilactice la instalatiile si echipamentele tehnologice;

         programarea si urmarirea verificarilor metrologice la aparatele de masura si control din instalatiile energetice;

         analiza evenimentelor care perturba functionarea retelelor electrice si continuitatea în alimentarea consumatorilor;

         urmarirea comportarii în exploatare a instalatiilor si echipamentelor energo-tehnologice;

      subsistemul reviziilor si reparatiilor în retelele electrice de transport si distributie:

         pregatirea lucrarilor de revizii si reparatii, gestionarea resurselor normate, întocmirea documentatiei tehnico - economice de executie;

         elaborarea programului anual de revizii si reparatii, actualizarea graficelor de indisponibilitati (întreruperi) a capacitatilor de transport si distributie;

         programarea si lansarea lucrarilor de revizii, întocmirea dispozitiilor de lucru;

         urmarirea executarii lucrarilor de revizii, evidenta resurselor efectiv consumate;

      subsistemul furnizarii si decontarii energiei:         informatii tehnico - operative privind instalatiile din retele

electrice de joasa tensiune;         urmarirea remedierii deranjamentelor în retelele de joasa

tensiune, urmarirea comportarii în exploatare a echipamentelor;          gestiunea contoarelor de energie (evidenta, miscari, verificari,

functionare);         gestiunea consumatorilor de energie;          facturarea energiei electrice furnizate marilor consumatori;

         facturarea energiei electrice micilor consumatori;      subsisteme de teleconducere a proceselor tehnologice din retelele

electrice de transport si distributie:          teleconducerea statiilor de înalta sau foarte înalta tensiune;         automatizarea si comanda statiilor electrice de înalta tensiune în

schema ierarhica;         conducerea retelelor electrice de joasa tensiune;         sisteme expert pentru teleconducerea centralelor, statiilor si a

consumatorilor de energie.Subsistemele informatice pentru conducerea retelelor electrice au cunoscut o

evolutie rapida în ultimul timp. Ele urmaresc exploatarea corespunzatoare a elementelor primare ale sistemului energetic precum si alimentarea continua a consumatorilor.

Realizarea sistemului de conducere si teleconducere, obtinut prin echipamente bazate pe tehnica de calcul, integrat sau integrabil într-un concept unitar prezinta urmatoarele avantaje:

      uniformitatea tehnologica pentru componentele sistemului;      configurarea usoara hard-soft datorita gradului de modularizare;      reducerea numarului de tipuri de echipamente;      simplificarea montajului, lucrarilor de punere în functiune si întretinerii;      simplicitatea exploatarii în conditii de fiabilitate crescuta;      extinderea posibilitatilor de informare cu date din proces a altor

compartimente decât centrul de dispecer caruia îi este subordonata operativ;

      cresterea fiabilitatii instalatiilor prin posibilitatea de autotestare si diagnoza;

      cresterea premiselor pentru mentenanta predictiva;

1.7.      SUBSISTEME INFORMATICE PENTRU CONSUMATORUL DE ENERGIELa nivelul consumatorilor de energie electrica si termica aplicatiile informatice

permit realizarea urmatoarelor activitati:      alimentarea rationala cu energie a consumatorilor energetici;      calcularea si implementarea circulatiei economice de energie activa si

reactiva în reteaua interioara a întreprinderii consumatoare;      stabilirea si mentinerea unei valori normate a factorului de putere;      încarcarea agregatelor energo - tehnologice la sarcini economice;      aplicarea programului optim de prelucrare a produselor energo-

tehnologice în vederea reducerii consumurilor specifice;      realizarea legaturilor tehnologico - informationale între functiile unitatii

consumatoare de energie:         functia de cercetare dezvoltare:

        subsistemul investitii si reparatii;        subsistemul de studiu pietei si prognoza;        subsistem conducere si analiza economica;

         functia de productie:        subsistem planificarea productiei;        subsistem pregatirea fabricatiei;        subsistem programare operativa si lansarea productiei;        subsistem urmarirea productiei;        subsistem decontarea cheltuielilor pe utilaje;

         functia comerciala:        subsistem desfacerea productiei;        subsistem calcularea consumurilor specifice realizate;        subsistem gestiunea si decontarea materiilor prime si

energetice;        subsistem urmarirea furnizorilor;

         functia de resurse umane:        subsistem personal - învatamânt - organizarea si

normarea muncii;        subsistem calculul retributiilor;        subsistem de decontare a manoperei;

         functia financiar contabila:        subsistem de calculul costurilor;        subsistem încasari si plati;        subsistem decontari cu terti si structura buget.

CURS 4

1.8.      SUBSISTEM INFORMATIC PENTRU PIAŢA DE ENERGIEBuna functionare a pietei de energie electrica impune:      coordonarea activitatii de prognoza;      programarea unitatilor dispecerizabile;      analiza functionarii SEN si elaborarea de sinteze;      supravegherea pietei de energie electrica.Aceste activitati nu se pot realiza fara crearea unui sistem informatic

performant, specific pietei de energie.Desfasurarea activitatii de prognoza si dispecerizare presupune realizarea

unor operatiuni strict delimitate în timp conform schemei de mai jos:Ziua D - 2 ora 16.00

Operatorul comercial preia de la Operatorul de Sistem si transmite la producatori modificari ale cantitatilor de servicii de sistem fata de contracte.

Ziua D - 1 ora 8.00

Furnizorii transmit la operatorul Comercial prognoza consumului net orar de energie electrica.

Ziua D - 1 ora 10.00

Operatorul Comercial elaboreaza prognoza consumului brut si net orar de energie electrica.

Ziua D - 1 ora 12.00

Producatorii transmit Operatorului Comercial modificarile de oferta

Ziua D - 1 ora 13.00

Operatorul Comercial stabileste ordinea de merit fara restrictii si determina pretul marginal de sistem, pentru fiecare ora a zilei "D".Operatorul Comercial stabileste ordinea de merit fara restrictii si programarea furnizarii serviciilor de sistem a zilei "D".

Ziua D - 1 ora 16.00

Operatorul de sistem transmite la Operatorul Comercial variante de eliminare a restrictiilor de sistem

Ziua D - 1 ora 17.00

Operatorul Comercial stabileste si comunica la Operatorul de Sistem si la producatori programul de functionare a unitatilor dispecerizabile pentru ziua "D".Operatorul comercial stabileste si transmite Operatorului de Sistem si la producatori ordinea de merit fara restrictii, programarea furnizarii serviciilor de sistem pentru ziua "D + 1".

Ziua D Operatorul de sistem dispecerizeaza unitatile de productie conform cu programul de functionare a unitatilor dispecerizabile si cu structurile operative.

Restrictiile de retea pot fi generate de urmatoarele cauze:      congestiile din retea;      restrictiile de circulatie de puteri generate de programul de mentenanta al

SEN;      încadrarea unor grupuri în programele de probe aprobate.Un loc deosebit în cadrul sistemului informatic al pietei de energie îl ocupa

Piata Zilei Urmatoare. Aceasta creeaza cadru centralizat de piata pentru vânzarea si cumpararea energiei electrice de catre participanti pentru:

      formarea unei piete de energie electrica în conditii de concurenta si nediscriminare;

      reducerea preturilor de tranzactionare a energiei electrice;      stabilirea preturilor de referinta pentru alte tranzactii pe piata de energie

electrica;      optimizarea capacitatilor limitate de interconexiune cu tarile vecine.Pentru determinarea pretului marginal se tine cont de curba ofertei si a cererii

de energie electrica. Curba ofertei de energie electrica se determina prin combinarea într-o singura oferta a tuturor perechilor pret-cantitate din ofertele de vânzare sortate în ordinea crescatoare a preturilor. Curba cererii de energie electrica se obtine prin combinarea într-o singura oferta a tuturor perechilor pret-cantitate din ofertele de cumparare sortate în ordinea descrescatoare a preturilor.

La determinarea curbelor cererii si ofertei se vor lua în considerare numai ofertele validate pentru zonele de tranzactionare respective.

Volumele cererii si ofertei se calculeaza cu relatiile:

Volumul ofertei: în care qs,c reprezinta cantitatile corespunzatoare perechilor pret -cantitate din

ofertele de vânzare care contin un pret mai mic sau egal cu pretul de închidere al pietei.

Volumul cererii: în care qs,c reprezinta cantitatile corespunzatoare perechilor pret - cantitate din

ofertele de cumparare care contin un pret mai mare sau egal cu pretul de închidere al pietei.

Circuitul informational al Pietei Zilei Urmatoare este prezentat în figura 7.2.

Figura 7.2. Circuit informational PZUÎn centrul circuitului informational se gaseste Operatorul Comercial care

transmite nota de decontare la vânzatorul P1 si la cumparatorul P2, si informatii de Direct Debit si Ordinul de Plata la Banca Cont Central. Operatorul Comercial are si rolul de analiza a posibilitatii de îmbunatatire a sistemului informatic prevazut în Codul

Comercial pentru a se tine cont mai bine de legislatia financiara si de modul de lucru al bancilor.

Decontarea tranzactiilor se poate realiza prin:      Settlement bilateral;      Settlement centralSettlement bilateral: x × y relatii contractuale.Valoarea settlement-ului zilnic este data de relatia:

în care pi si qi sunt pretul si cantitatea de energie electrica ale tranzactiei i.Operatorul Pietei de energie Electrica realizeaza pentru decontarea

tranzactiilor urmatoarele operatii:      întocmeste settlement-ul bilateral;      stabileste obligatiile reciproce orare;      calculeaza valorile soldate zilnice si saptamânale.Settlement central, x + y relatii contractuale.În acest caz Operatorul Pietei de Energie Electrica realizeaza urmatoarele

operatii:      întocmeste settlement-ul central;      stabileste obligatiile orare ale participantilor la piata;      calculeaza valorile soldate zilnice si saptamânale.Decontarea centralizata si un mecanism de garantare aferent au urmatoarele

avantaje:      realizarea centralizata si cumulata a regularizarii datelor rezultate din

decontare;      reducerea pâna la eliminare a riscurilor de neplata, prin evaluarea riscului

de creditare de catre banca emitenta a garantiilor, pentru fiecare dintre participantii la tranzactii;

      eliminarea riscului de contraparte prin:         verificarea si controlul permanent al garantiilor

constituite (validarea ofertelor facute de garantiile existente);

         supravegherea continua a evolutiei pietei, pretului si comportamentului participantilor la piata si lansarea de solicitari extraordinare de majorare a garantiilor).

Echilibrarea sistemului electroenergetic în timp real si pentru managementul congestiilor se utilizeaza Piata de echilibrare. Aceasta piata este obligatorie, în sensul ca producatorii trebuie sa oferteze pentru încarcare întreaga putere ramasa disponibila (neangajata prin contracte bilaterale si obligatii pe PZU) iar pentru descarcare întreaga putere angajata anterior.

Caracteristicile principale ale pietei de echilibrare sunt:      operarea se face de catre Operatorul Pietei de echilibrare;      Operatorul Pietei de Echilibrare este responsabil pentru:

         Înregistrarea participantilor la piata de echilibrare;         Colectarea si verificarea ofertelor;

         Realizarea calculelor pentru decontatrea tranzactiilor aferente PE;

      se bazeaza pe ofertele unitatilor dispecerizabile si ale consumatorilor dispecerizabili;

      este piata obligatorie, în sensul ca trebuie ofertate toate capacitatile de productie disponibile;

      este centralizata în mod obligatoriu;      începe în ziua anterioara zilei de livrare, dupa ce notificarile fizice au fost

acceptate de Operatorul de Transport si Sistem, tranzactiile realizându-se în timp real în ziua de livrare;

      opereaza la nivelul unitatii dispecerizabile;      ofertele sunt orare simple (perechi pret - cantitate);      oferta este unica, adica nu necesita oferte separate pe tipuri de reglaj;      alocarea capacitatilor ofertate pe tip de reglaj este efectuata în mod

automat de sistemul informatic al Pietei de echilibrare;      ofertele selectate sunt platite la pretul de oferta sau la pret marginal.Piata de echilibrare are doua etape de functionare: una în ziua de livrare si

una în ziua anterioara zilei de livrare, care ajuta la programarea functionarii centralelor, astfel încât sa se urmareasca curba de sarcina prognozata pentru productie.

1.9.      SISTEME EXPERT APLICABILE LA MANAGEMENTUL ENERGIEI

Energetica se îndreapta spre o structura, bazata pe cunoastere, în care tehnologia informatica si a cunostintelor va detine un rol primordial în departajarea solutiilor privind obtinerea si utilizarea resurselor.

Sistemele expert se pot construi si aplica la elaborarea strategiei de dezvoltare a unitatilor energetice, la corelarea productiei cu cerintele pietei, la cresterea fiabilitatii factorului uman, la rentabilitatea financiara si la construirea deciziei optime de functionare a instalatiilor energetice supervizate.

Realizarile si aplicatiile sistemelor expert în domeniul retelelor si centralelor electrice s-au concretizat pe doua directii si anume:

      sisteme expert pentru conducerea statiilor si retelelor aferente;      sisteme expert pentru centrale electrice.Necesitatea introducerii sistemelor expert la nivelul retelelor si centralelor este

motivata de faptul ca dispecerii energetici sunt bombardati la intervale scurte de timp de un set bogat de informatii operative peste care se suprapun datele de raportare si deciziile venite pe scara ierarhica. Aceste informatii trebuie prelucrate rapid si cu maxima de eficienta pentru a evita riscurile în cazul avariilor preluate fara o pregatire pertinenta. În cazul unei avarii complexe construirea deciziei de preluare fara daune a întreruperilor este o problema de înalta pregatire profesionala dublata si de o experienta reusita în activitatea de dispecerat. Asemenea situatii pot fi rezolvate eficient cu ajutorul sistemelor expert inteligente.

Sistemele expert se pot folosi în energetica la:      analiza on-line a functionarii protectiilor din statii si centrale electrice;      diagnosticarea post-factum a incidentelor produse si a manevrelor

efectuate;      supervizarea calitatii energiei;      controlarea interconexiunii si a schimbului de energie între statii la orele

de vârf în vederea reglajului frecventa-putere de schimb;      urmarirea regimului optim de functionare a statiilor si statiilor si centralelor

electrice, etc.Utilizarea sistemelor expert la conducerea statiilor electrice se poate face în

urmatoarele configuratii posibile:      sistem expert - asistent operator care:

         controleaza în timp real puterea transportata;         detecteaza problemele sistemului si aplica cea mai eficienta

metoda de analiza si diagnosticare;         modifica on - line limitele puterii transportate;         pregateste schemele de protectie;         analizeaza incidentele si avariile în vederea pregatirii schemelor

de preluare a riscului în conditii economice avantajoase;      sistem expert - asistent operator inteligent care acompaniaza operatorul

uman atât la definirea problemelor cât si la rezolvarea lor rapida si economicoasa;

      sistem expert pentru managementul inteligent al instalatiilor energetice locale si a conexiunilor cu sistemele energetice ierarhice - urmareste si realizeaza interpretarea inteligenta a semnalizarilor si a mesajelor primite din statiile telecomandate sau de la dispeceratele locale respectiv teritoriale, supervizarea protectiilor numerice si constituirea bazei de introducere si extindere a dispecerului inteligent local, teritorial si central, care va rentabiliza întregul sistem energetic prin:

         cresterea calitatii energiei,          diminuarea costurilor;         sporirea sigurantei în functionare a centralelor, statiilor, retelelor

si a consumatorilor energetici;         asigurarea în timp real a regimurilor economice de functionare

plecând de la consumator spre centrale si starile din sistemul energetic central.

Arhitectura unui sistem expert pentru conducerea operativ eficienta a unei statii cuprinde:

      interfata utilizatorului;      baza de cunostinte;      motorul de inferenta;      corelatia fizica operator din domeniul ingineriei cunoasterii si dispecer -

inginer de cunostinte inferentiale;      sistemul încarcare a bazei de cunostinte.Sistemele expert utilizabile în energetica:       CARGUIDE - supervizeaza orientarea circulatiei într-un sistem complex;      CASE - analizeaza si solutioneaza înlocuirea unor componente ale

circuitelor secundare din cadrul centralelor nucleare;      COSMOS - asista reactia operatorilor la functionarea necorespunzatoare

a centralelor nucleare;      FRACAS - supervizeaza siguranta CNE împotriva incendiilor;      GCA - asista întocmirea programelor de învatamânt în domeniul

calculatoarelor;      ARTEX - permite alegerea echipamentelor si tehnologiilor nucleare prin

compararea variantelor de CNE;      PENAUT - managementul exploatarii instalatiilor de irigatii;      REACTOR - asigura exploatarea reactoarelor nucleare;      PROMAS - asista formarea si exploatarea bazei de cunostinte;      SACOM - asigura consultatii ingineresti în analiza structurala pe baza

teoriei elementelor finite;      SAPIEXT - asista operatorii la rezolvarea problemelor de exploatare ale

centralelor nucleare;      ZSE - asista exploatarea CNE de tip PWR, etc.Perspectiva sistemelor expert este conditionata de arhitectura structurilor hard

si a gradului de inteligenta a soft-urilor. Aceste schimbari sunt dictate de complexitatea problemelor supuse rezolvarii de diversitatea formelor de cunoastere si de reprezentare a lor în baza de cunostinte.

BIBLIOGRAFIE1 Popper, L Managementul activitatii

comerciale în sisteme de energie interconectate

Ed, Perfect 2003

2 Popper, L Formarea manageriala pentru promovarea în functii de conducere

Ed. Perfect, 2002

3 Iliescu, Sergiu, St; Fagarasanu I;Pupaza Dan

Analiza de sistem în informatica industriala

Ed. AGIR 2006

4 Radu I; Ursacescu M; Vladeanu D;Cioc M; Burlacu S

Informatica si management - O cale spre performanta

Ed. Universitara 2005

5 Lungu I s.a. Sisteme informatice - analiza, proiectare si implementare

Ed. Economica 2003

6 Radu I; s.a Informatica pentru managementul firmei

Ed. Tribuna Economica 2001

7 Zaharia D; Rosca I;

Proiectarea obiectuala a sistemelor informatice

Ed. Dual Tech 2002

8 Nicolescu, O Sistemul informational - managerial al organizatiei

Ed. Economica 2001

9 Carabulea, A Management si inginerie industriala sistemica

UPB 1994

10 Carabulea, A Modelarea informatica a sistemelor energetice

UPB 2000

11 Pantiru, M; s.a. Informatica - Baze de date - vaianta Visual FoxPro

Ed. L&S Inomat 2000

12 Fotache M Proiectarea bazelor de date Ed. Polirom 2005

13 Tanenbaum,A Retele de calculatoare Ed. Computer press Agora1998

14 Kranynak, J Calculatoare personale Ed.Teora 199515 Dollinger,R Baze de date si gestiunea

tranzactiilorEd.Albastra 1998

16 Vasiu,I; Vasiu,L Informatica juridica si drept informatic

Ed. Albastra 2005

17 Gheorghiu, I.D.;Carabulea, A;Vaida V

Sisteme informatice pentru managementul energiei

Ed. Politehnica press 2007

18 Orbu, Razvan Ilie Netware 3.11, 3.12 - utilizare si administrare

Ed. Albastra 1995

19 Badut, M Informatica pentru manageri ED. Teora 199920 Radu, I s.a Simulari manageriale - teorie si Ed. Universitara

practica 200521 Stancu, St;

Mihail, NMetode si tehnici de conducere - Teorie si aplicatii

Ed. Economica 2006

22 Dan stefan Teoria sistemelor - Analiza sistemelor

Ed. Matrix Rom 2005

23 Oprean, DRacovitean, D, M;Oprean, V

Informatica de gestiune manageriala

Ed.Eurouniun 1994

24 Nistor, R;Nistor, C;Capatâna, A

Informatica manageriala Ed. Dunarea de Jos Galati, 2006

25 Danaita, D Informatica în sprijinul managementului

Ed. Mirton, 1998

26 Ursacescu M Sisteme informatice - o abordare între clasic si modern

Ed. Economica 2002

27 Mihalca, R s.a Analiza si proiectare orientate obiect - Instrumente de tip CASA

Ed. Soc. De Inf. 1998

28 Popper, L Sisteme informatice expert aplicabile la managementul activitatii comerciale

UPB 1999

29 Popper, L Operatorul comercial asistat informatic

ATTR 1999