Sistemul MuscularMuschii reprezinta 40-45% din masa corporala

Tesut inalt specializat care converteste energia chimica in energie mecanica

In corpul uman se gasesc peste 650 muschi

Exista trei tipuri de muschi: striat, neted si cardiac

Muschiul striat (scheletic)Alcatuit din fibre musculare striate si tesut conectiv;

Sunt muschi voluntari;

La microscop, au aspect striat datorita distributiei miofibrilelor;

De obicei se ataseaza la doua oase intre care exista o articulatie;

Principalele functii:- miscarea- mentinerea posturii - generarea de caldura

Muchiul striat este format din fibre musculare legate n fascicule prin esut muscular. Fibrele musculare sunt aezate paralel ntre cele dou capete ale muchiului care formeaz tendoane sau aponevroze cu care se inser pe oase. Muchiul este nvelit ntr-o teac conjunctiv epimissium -, din care ptrund n profunzime septuri conjunctive ce separ fasciculele musculare perimisium-, iar teci fine de esut conjunctiv nconjur fiecare fibr muscular endomisium.

Fiecare fibr muscular striat este o celul foarte alungit, cu diametrul de 10- 100 i lungime variabil de la 1 mm la 10 12 cm. Fibra muscular are o membran subire sarcolem- , puin citoplasm sarcoplasm, n care se gsesc numeroi nuclei aezai periferic , miofibrilele i alte organite celulare. Miofibrilele formeaz elementul contractil al fibrei musculare i au dispoziie paralel cu axul longitudinal al fibrei. Privite la microscopul optic ele apar constituite dintr-o succesiune de discuri clare i discuri ntunecate. Aceste benzi sunt situate la acelai nivel pe miofibrilele apropiate i confer aspectul striat transversal caracteristic.

Fiecare din cele dou benzi este submprit prin banda H luminoas, situat n mijlocul discului ntunecat, i prin membrana Z situat n mijlocul discului clar. Structurile cuprinse ntre dou membrane Z succesive constituie un sarcomer, - unitatea morfofuncional a miofibrilei. La microscopul electronic miofibrilele apar formate din microfilamente contractile, de dou tipuri: unele groase de miozin altele subiri de actin. Fiecare miofibril este alctuit din aproximativ 1500 filamente de miozin i de dou ori mai multe filamente de actin.

a) Dup form:- de fus (bicepsul, tricepsul);- trapez (muchiul trapez);- patrulater (marele dorsal);- triunghi (muchiul piramidal al abdomenului);circular (orbicular al buzelor i al pleoapelor).

b) Dup dimensiunilungi n special la membre se mai numesc i muchi de vitez;scuri ex, muchii jgheaburilor vertebrale se mai numesc i muchi de efort;lai la nivelul trunchiului ex. muchii lai abdominali.

c) Dup numrul capetelor de origine:- biceps 2 capete;- triceps 3 capete;cvadriceps (femural) 4 capete.

d) Dup aezare:- superficiali situai imediat sub piele- profunzi

TIPURI DE MUCHI

A. MUCHII CAPULUI sunt grupai n:- muchii mimicii- muchii masticatoriMuchii mimicii se mai numesc i muchi cutanai. Sunt grupai n jurul orificiilor: orbital, nazal, bucal, auditiv.Muchii din jurul orificiului orbital sunt: muchiul orbicular al ochiului, muchiul corugator al sprncenei (trage sprnceana medial n jos), muchiul procerus prin contracie exprim ameninare, agresiune.Muchii din jurul orificiului nazal muchii nasului

Muchii din jurul orificiului nazal muchii nasuluiMuchii din jurul orificiului bucal - - muchii orbicular al gurii (n grosimea buzelor),muchiul buccinator (suportul muscular al obrajilor), muchii zigomatici (trag buzele n sus i lateral), - muchiul ridictor al unghiului gurii,- muchiul cobortor al unghiului gurii, -muchiul cobortor al buzei inferioare, -muchiul mintal (ridic vrful brbiei).Muchii din jurul orificiuluiauditiv: auriculariMuchii din regiunea bolii craniene se mai numesc muchi epicranieni . Muchii epicranieni sunt constituii din dou formaiuni musculare: occipitofrontal i temporo parietal. m. masticatori m. maseter ridic mandibula

B. MUCHII GTULUI

Mai importani sunt: pielosul gtului, strenocleidomastoidianul, hioidieni i scaleni.

C. MUCHII TRUNCHIULUISe grupeaz n:

Muchii regiunii posterioare i cefei (ai spatelui i cefei) sunt dispui unii n plan superficial muchii trapezi i marii dorsali- i alii n plan profund muchii anurilor vertebrale.

Muchii toracelui sunt: pectoralii, dinaii i intercostalii. Diafragma separ cavitatea toracic de cea abdominal.

Muchii abdomenului sunt lai; ei particip la formarea pereilor antero-laterali i posteriori ai abdomenului. Dintre acetia fac parte: muchii drepi abdominali, muchii oblici externi i oblici interni.

D. MUCHII MEMBRELOR 1. Muchii membrelor superioare se mpart n dou grupe mari:muchii care leag membrul superior de trunchi; muchii proprii ai membrului superior. Dup aezarea lor topografic cei din urm se mpart n: muchii umrului deltoidul, muchii braului bicepsul brahial i tricepsul brahial, muchii antebraului flexori i extensori ai degetelor, pronatori i supinatorii i muchii minii.

2. Muchii membrelor inferioare. n jurul articulaiei coxo-femurale se gsesc muchii fesieri. Coapsa posed pe faa anterioar, superficial, muchiul croitor i cvadricepsul femural, iar n profunzime muchii adductori. Pe faa posterioar a coapsei se afl bicepsul femural.

Muchii gambei: unii sunt extensori ai degetelor i pronatori ai piciorului (ridic marginea extern i o coboar pe cea intern), iar alii sunt extensori ai piciorului, flexori ai degetelor i supinatori ai piciorului (ridic marginea intern a piciorului i o coboar pe cea extern). Planta, faa prin care piciorul se sprijin pe sol, prezint muchii flexori i extensori ai degetelor.

Muschiul neted (visceral)Nu prezinta striatii;

Sunt muschi involuntari (controlati de SN autonom;

Actioneaza mai lent si raman contractati mai mult timp;

Intra in structura organelor interne;

Roluri:- deplasarea alimentelo in tubul digestiv (peristaltism)- dilatarea/contractarea vaselor sangvine- contractia uterului

5.2. MUSCULATURA NETED

Prezent n organele viscerale, vasele sangvine i piele, este constituit din fibre musculare fusiforme, cu diametrul de 2-10 i lungimea de 100-400 . Nucleul celulelor musculare netede este mare, situat central. Fibrele musculare netede sunt lipsite de striaii transversale, deoarece miofibrilele nu sunt organizate n sarcomere.

Muschiul neted (visceral)

Muschiul cardiacSe gaseste exclusiv la nivelul inimii;

Sunt muschi involuntari;

Reprezinta un tip aparte de muschi striati;

Raman contractati un timp mai indelungat decat muschii striati;

Proprietatile fibrelor musculare Contractilitatea

Extensibilitatea

Elasticitatea

Excitabilitatea

Patologia sistemului muscularAtrofia musculara

Degenerarea tesutului muscular;

Se manifesta in cazul muchilor care nu sunt folosii frecvent;

Cauze: atac cerebral, imobilizarea, etc

Tratament: exercitii fizice, masaj, etimularea electrica a amuschilor

TetanosulBoala infectioasa provocata de bacteria Clostridium tetani, prin intermediul neurotoxinei tetanospamina;

Bacteria se transmite prin intermediul leziunilor (rnilor deschise) din piele; boala nu este contagioas

Simptome (dupa 2-14 zile):- rigiditatea flcilor, a muchilor abdominali si spatelui- contractia muchilor faciali- puls rapid, febr, transpiraie, spasme musculare- probleme de deglutiie

Tratament curarea rnii- tratament cu metronidazol

Se recomand vaccinarea cu imunoglobuluine anti-tetanospasmina

Polimialgia reumaticaMialgia = durere muscular

Polimialgia reumatica este o afectiune inflamatorie (un tip de artrita) caracterizata de inflamatia si umflarea articulatiilor mari;

Inflamatia este provocata de celule ale sistemului imun care ataca membranele sinoviale;

Cauze: varsta, posibil transmitere genetica

Simptome: - dureri si rigiditate musculara - afectati in special muschii gatului, umerilor si soldului- oboseala, febra, pierdere in greutate- inflamatie dureroasa a arterelor craniene (gigant cell arteritis), poate provoca orbire;

Polimialgia reumaticaDiagnostic: - trecutul medical al persoanei/familiei- analize pt identificarea anticorpilor specifici bolii- teste de evaluare a gradului de inflamatie- biopsia arterelor temporale pt identificarea arteritei

Tatamentul difera in functie de simptome si prezenta/absenta arteritei:- medicamente anti-inflamatorii nonsteroidale (ibuprofen, aspirina) in cazuri moderate; efecte secundare in medicatia pe termen lung- corticosteroizi (prednison), in cazuri grave cu arterita. Pot sa apara complicatii

PlatfusulDefect caracterizat de absenta sau dezvoltarea incompleta a curburii talpii piciorului;

Doua tipuri: flexibil si rigid;

In cazul platfusului flexibil, de obicei, nu este necesar tratament sau interventie chirurgicala;

Platfusul rigid apare ca urmare a dezvoltarii anormale a piciorului (ex. conexiune anormala intre oase). Este mai grav si mai dureros.

Tratament:- suporturi pentru picior- gimnastica si exercitii fizice- operatie, in cazuri grave

HerniaReprezinta patrunderea unui tesut, organ/parte a unui organ prin membrana/tesutul muscular care in mod normal, il contine;

De obicei se instaleaza brusc;

Cauza: slabirea progresiva a peretului muscular. Poate fi innascuta (congenitala) sau dobandita, provocata de factori externi: presiune crescuta, obezitate, varsta, etc.

Exista mai multe tipuri: - abdominale (cele mai comune) - diafragmatice - pelvieneTratament: - interventie chirurgicala, cel mai adesea

Distrofia muscularaGrup de boli ereditare caracterizate de slabirea progresiva a muschilor scheletici, defecte ale proteinelor musculare si moartea fibrelor musculare;

Simptome: - epuizare si pierdere gradata a functiei musculare - obezitate - contractii ale articulatiilor - cataracta, atrofie gonadala - pierderea capacitatii intelectuale

Tratament nu exista; anumite medicamente, terapia fizica si instrumente ortopedice pot ameliorara simptomele;

Cea mai cunoscuta forma este distrofia Duchenne provocata de mutatia genei pentru distrofina (localizata pe cromosomul X)

-este o tulburare cauzata de o singura gena,se transmite X lincaat - - frecventa de 1 la 3500,se manifesta la baieti,o treime din cazuri fiind datorate noilor mutatii. - boala se situeaza frecvent la varsta de 3-5 ani,primul simptom fiind deficitul de forta musculara - au dificultati in urcarea scarilor, la alergat...apoi apar si tulburari respiratorii si de vorbire. - la 11-12 ani devin dependenti de scaunul cu rotile,iar decesul survine in jurul varstei de 20 de ani ca rezultat al insuficientei respiratorii sau cardiace - distrofina este o proteina ce se afla in muschii striati,in cel cardiac si in creier. -mamele purtatoare au riscul ca 50% din ficele lor sa fie vectoare(purtatoare,deci NU BOLNAVE) si 50% ca baietii lor sa fie BOLNAVI - afecteaza de asemenea neuronii din creier.media C.I(coef, inteligenta) a baietilor este de 85% - capacitatea verbala este mai grav afectata fata de abilitatile non-verbale

Myastenia gravisBoala autoimuna in care receptorii pt. acetilcolina din muschi sunt distrusi de celulele sistemului imun. Cauza este necunoscuta;Primi afectati sunt muschii globilor oculari. Apare mai des la femei;Simptome: - pierdera fortei musculare - probleme de vedere - oboseala - dificultati de inghitire si respiratieTratament: - evitarea efortului fizic- agenti anti-acetilcolinesteraza- corticosteroizi- medicamente imunosupresoare- plasmafereza- extirparea timusului (timectomie)

Electromiograma (EMG)Reprezinta inregistrarea activitatii electrice a muschilor;

Este o metoda de investigatie clinica care completeaza examinarea medicala;

Utila pentru a face deosebirea intre probleme miopatice si probleme neurogenice;

Un instrument util in studiul fiziologiei si fiziopatologiei musculare

Electromiograma (EMG)