Click here to load reader
Upload
alex-andries
View
73
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
SOCIOLOGIE GENERALĂ
http://socasis.com/intranet/ Luni 16-18 Amfiteatru Marasti Curs: Irina Culic
Curs 1. Sociologia ca disciplină
*Zygmunt Bauman și Tim May. 2008. Gândirea sociologică. București: Humanitas.
Lecturi suplimentare: Rotariu, T. şi Iluţ, P. 1996. Sociologie. Cluj: Mesagerul. Cap. I „Obiectul şi
problematica sociologiei” pp. 5-38. Durkheim, E. 2002 (1895). Regulile metodei sociologice. Iași: Polirom. Cap. 1.
„Ce este un fapt social?” pp. 35-48. Weber, M. 2001 (1904, 1906, 1917). Teorie și metodă în științele culturii. Iași:
Polirom. (selecții) Lecturi pentru fișe de lectură: Durkheim, E. 1993 (1897). Despre sinucidere. Iași: Institututul European. Weber, M. 1993 (1905). Etica protestantă și spiritul capitalismului. București:
Humanitas.
Sociologia între științele sociale
Sociologia este o practică disciplinară cu propriile sale întrebări prin care abordează studiul societății și al relațiilor sociale.
Obiectul de studiu al disciplinelor înrudite cu sociologia: lumea ca rezultat al acțiunii oamenilor.
Toate disciplinele sociale urmăresc studiul sistematic și prezentarea responsabilă a rezultatelor. –> caracterul științific al demersului sociologic.
Șomajul Fertilitatea Dragostea
Care sunt întrebările specifice diferitelor discipline sociale?
Indivizii și actorii sociali intră în analiza sociologilor ca participanți într-o țesătură de relații și interdependențe.
„Cum se leagă tipurile de relaţii sociale şi societăţile în care ne încadrăm de modul în care ne privim unii pe alţii, pe noi înşine, ca şi cunoştinţele noastre, acţiunile nostre şi consecinţele lor?” (Bauman, 2008: 15).
Care sunt întrebările specifice diferitelor discipline sociale?
Sociologia și simțul comun Simţul comun (common sense, conștiința comună,
bunul simț) se referă la un set de cunoştinţe practice tacite, implicite, nearticulate, automate, care fac posibilă existența noastră cotidiană în relație cu alții și orientarea în spațiul social, dar nu solicită în mod necesar reflecţie asupra acţiunii şi motivaţiei de a acţiona.
Sociologia presupune exact această reflecţie asupra acţiunilor sociale: punerea sub semnul întrebării şi investigarea lucrurilor luate de la sine înţeles, care sunt “de bun simţ” sau aparțin “simţului comun”.
Relația dintre sociologie și simțul comun
Separarea clară a enunţurilor factuale, formulate în termeni de noțiuni și concepte riguroase, și bazate pe date empirice ce reflectă contextele sociale și condițiile individuale existente, de enunţurile de opinie, care sunt subiective, marcate de poziția socială a celui care le face, neexaminate, netestate și adesea normative.
Gândirea sociologică pune în legătură biografia
noastră cu contextul istoric larg în care trăim. Termenii sociologici au fost deja încărcați cu
înțelesuri date de cunoașterea simțului comun.
Relația dintre sociologie și simțul comun
Simţul comun porneşte de la lucruri și precepte acceptate ca atare, înţelese de la sine (taken for granted).
Sociologia presupune o de-familiarizare a lucrurilor înţelese de la sine, și vine cu avantajul perspectivelor multiple, înțelegerii mai bune a celuilalt diferit de noi, o conștiință de sine mai profundă, o imaginație crescută privind lucrurile posibile și posibil de făcut.
Cum am ajuns la sociologie? Auguste Comte (1798-1857): *formulează perspectiva epistemologică
pozitivistă pentru științele sociale. *oferă un model de evoluție socială în care se
înșiruie trei stadii: teologic, metafizic, pozitiv (științific). –explicație formulată după metoda științifică, ce apelează la observație, experiment, comparație, inducție și generalizare.
Cum am ajuns la sociologie? Émile Durkheim (1858-1917): *a stabilit și instituționalizat sociologia ca disciplină
academică. *a realizat primul studiu sociologic: Despre
sinucidere (1897) *definește domeniul sociologiei ca fiind studiul
faptelor sociale, „tipuri de conduită sau de gândire exterioare individului ... dotate cu o putere imperativă și coercitivă în virtutea căreia ele i se impun, cu sau fără voia lui.
(Durkheim 2002: 36)
Cum am ajuns la sociologie?
Max Weber (1864-1920) *formulează textul fundamental pentru exigențele
discursului științific în disciplinele socioumane, editorialul primului număr (1897) al revistei Archiv für Sozialwissenschaften und Sozialpolitik.
*„Dacă un eveniment al vieții culturale este ancorat fie direct, fie în maniera cea mai indirectă cu putință în realitatea fundamentală printr-un aspect al particularității sale, pe care se bazează semnificația sa specifică pentru noi, considerăm că poate conține o problemă de știință socială.” (Weber 2001: 23).
Cum am ajuns la sociologie?
Max Weber (1864-1920) „Sociologia este o ştiinţă ce îşi propune
înţelegerea interpretativă a acţiunii sociale pentru a ajunge la explicaţii cauzale ale cursului şi efectelor acestora. Sociologia încearcă să formuleze concepte tipice (tipuri ideale – n.t.) şi să generalizeze uniformităţi ale proceselor empirice.” (Weber, Economy and society, p. 4).