INTERNATIONAL COMPUTER SCHOOL

MARIANA ARGHIR

CONTABILITATE GENERALA

NOTIUNI DE BAZELE CONTABILITATII PLANUL DE CONTURI GENERAL NORME DE UTILIZARE A CONTURILOR APLICATII PRACTICE

ISBN: 973-99037-4-6

2

CUPRINS

Notiuni de bazele contabilitatii ... 3 Test de verificare 36 Planul de conturi general Clasa 1 Conturi de capitaluri . 37 Taxa pe valoarea adaugata...48 Grupa 40 Furnizori si conturi asimilate...53 Grupa 41 Clienti si conturi asimilate...58 Clasa 2 Conturi de imobilizari ...48 Clasa 3 Conturi de stocuri si productie in curs de executie 71 Clasa 4 Conturi de terti . .94 Clasa 5 Conturi de trezorerie 104 Clasa 6 Conturi de cheltuieli .111 Clasa 7 Conturi de venituri .. 115 Test de verificare - Aplicatie .... 118 Anexe Planul de conturi general aprobat prin OMFP 1752/2005.....122 si OMEF 2374/2007 Notiuni de contabilitate de gestiune...136

2

3

CAPITOLUL 1 NOTIUNI DE BAZELE CONTABILITATII I.INTRODUCEREActivitatea economica poate fi definita ca un domeniu fundamental al activitatii umane, care cuprinde ansamblul faptelor, actelor si relatiilor oamenilor, concretizate in comportamente si decizii privitoare la atragerea si folosirea resurselor economice rare, in vederea prelucrarii, distributiei, schimbului si consumului de bunuri, in functie de nevoile si interesele lor. Forma preponderenta de organizare si desfasurare a activitatilor economice, in lumea contemporana, este economia de schimb (denumita si economie de marfuri), in care unitatile economice produc bunuri sau servicii in vederea vanzarii, obtinand in schimbul lor altele, necesare satisfacerii trebuintelor. Activitatea economica graviteaza in jurul pietei, in cadrul careia se efectueaza schimburile intre unitatile economice. Acestea se realizeaza, in general, prin intermediul monedei (banilor), deci economia de schimb contemporana functioneaza preponderent ca o economie monetara. Schimbul prin intermediul monedei presupune delimitarea tranzactiei in 2 componente si anume: -vanzarea bunului oferit la schimb contra moneda -cumpararea bunului necesar prin cedarea monedei. Banii, in economie, au trei functii principale: a) functia de mijloc de schimb - moneda este intermediarul schimbului. Banii sunt mijlocul de schimb universal, prezenti, de regula, in orice tranzactie, avand acceptabilitate generala de catre toti participantii la activitatea economico-sociala dintrun spatiu economico-teritorial. b) functia de masura a activitatii economice - moneda reprezinta etalonul general de masura. Instrumentul concret al masurarii monetare este pretul, acesta fiind singurul capabil sa masoare si sa compare valoric bunuri, resurse si factori de productie diferiti. c) functia de rezerva de valoare sau de economisire. Sfera de cuprindere a activitatii economice ca relatie resurse-trebuinte reprezinta universul economiei, ce poate fi definit prin trei componente: 1) Unitatea economica - veriga elementara in care se realizeaza activitatea economica, sau altfel spus, SUBIECTUL economiei. 2) Resursele (mijloacele) economice necesare desfasurarii activitatii economice, in relatie cu sursele de finantare*. *a finanta a pune la dispozitie resursele (mijloacele) necesare pentru a sustine o actiune, o lucrare, o intreprindere.

3

4

3) Actele/faptele economice denumite generic tranzactii economice.

1.Unitatea economica. In functie de cine desfasoara activitatea, unitatea economica poate fi: -gospodaria (familia), in fapt, persoana fizica -intreprinderea economica, ceea ce presupune un cadru organizat, respectiv o persoana juridica. In Romania, cadrul organizatoric de desfasurare a activitatilor economico-sociale este reprezentat de regii autonome, societati (companii) nationale, societati comerciale, institutii financiare si de credit, societati de asigurare, institute de cercetare-dezvoltare, societati cooperatiste, alte persoane juridice cu scop patrimonial (lucrativ)*, institutii publice, persoane juridice fara scop patrimonial (lucrativ)** si persoane fizice autorizate pentru activitati independente. *activitatea economica cu scop patrimonial activitate desfasurata in scopul obtinerii de profit **activitate economica fara scop patrimonial activitate nonprofit Dintre acestea, cele mai reprezentative sunt societatile comerciale. Societatile comerciale cu sediul in Romania sunt persoane juridice romane si functioneaza, in prezent, conform Legii nr. 31/1990 republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. Societatile comerciale se pot organiza in una dintre urmatoarele forme: -societati in nume colectiv (SNC) - obligatiile sociale sunt garantate cu patrimoniul societatii si cu raspunderea nelimitata si solidara a tuturor asociatilor; -societati in comandita simpla (SCS) - in care asociatii sunt de doua categorii: - comanditati - raspund solidar si nelimitat si administreaza societatea; - comanditari - raspund numai cu aportul propriu si nu participa la administrarea societatii; -societati in comandita pe actiuni (SCA) - au aceleasi caracteristici cu SCS, dar partile comanditarilor sunt separate in actiuni, ca titluri de valoare negociabile; -societati pe actiuni (SA) - obligatiile sociale sunt garantate de patrimoniul social, iar actionarii sunt obligati sa raspunda in limita capitalului subscris, exprimat in actiuni; -societati cu raspundere limitata (SRL) - obligatiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social, iar asociatii, in numar limitat, raspund la limita capitalului subscris, exprimat in parti sociale. Orice persoana fizica sau juridica alta decat unitatea economica se numeste tert. Relatiile unitatii economice cu tertii pot fi: -relatii de datorie (obligatie)* -relatii de creanta** *datoria - suma de plata sau prestatie de efectuat de catre detinatorul obligatiei (debitorul). **creanta - este o valoare in decontare si reprezinta dreptul unei parti (creditorul) de a pretinde debitorului efectuarea unei prestatii. Infiintarea unei societati comerciale se face pe baza unui act constitutiv, care contine, in principal, urmatoarele: - denumirea, forma de organizare, sediul, eventual emblema societatii - date de identificare a actionarilor/asociatilor persoane fizice sau juridice

4

5

- obiectul de activitate, definit conform clasificarii activitatilor din economia nationala (CAEN). Conform CAEN activitatile sunt definite prin atribuirea unui cod si unei denumiri.

- capitalul social subscris/varsat, cu mentionarea aportului fiecarui actionar/asociat la formarea acestuia. Capitalul social subscris asigura societatii nou infiintate mijloacele economice necesare inceperii activitatii, valoarea minima a capitalului social fiind reglementata de lege. Capitalul social al unei societati pe actiuni este exprimat in actiuni, cel al unei societati cu raspundere limitata in parti sociale. Fiecare actiune sau parte sociala are o valoare unica denumita valoare nominala, participarea actionarilor sau asociatilor la formarea capitalului social fiind determinata de numarul de actiuni/parti sociale subscrise. Capitalul social = nr.act/parti sociale x valoarea nominala actiunea este un titlu de valoare negociabil si transmisibil, care confera detinatorului drepturi in capitalul societatii emitente. partea sociala este un titlu transmisibil, care confera detinatorului drepturi in capitalul societatii de la care o detine. Aportul la capitalul social poate fi in numerar (bani sau alte titluri de valoare negociabile) sau in natura (utilaje, marfuri, etc). Aportul in natura se acopera integral la subscriere. - participarea fiecarui actionar/asociat la profit si pierdere; - clauze privind conducerea, administrarea; - durata de functionare; - modul de desfiintare sau lichidare a societatii. In baza actelor de constituire se emite o hotarare judecatoreasca de infiintare, noua societate este luata in evidenta la Registrul Comertului, i se atribuie un numar de inmatriculare mentionat in Certificatul de inregistrare. Se atribuie si un cod de inregistrare la autoritatea fiscala si alte institutii guvernamentale, mentionat, de asemenea, in Certificatul de inregistrare. Codul unic de inregistrare este definit si printrun atribut de inregistrare fiscala, care poate fi RO, pentru unitatile inregistrate in scopuri TVA (taxa pe valoarea adaugata)* sau necompletat pentru unitatile neinregistrate in scopuri de TVA**. *unitati inregistrate in scopuri de TVA - unitati economice care colecteaza TVA pentru buget **unitati neinregistrate in scopuri de TVA - unitati economice care nu colecteaza TVA pentru buget. Certificatul de inregistrare are, de asemenea, mentionate codul si denumirea CAEN ale obiectului de activitate principal declarat la infiintare. 2.Resursele economice - sunt obiecte reale sau mijloace financiare utilizate pentru realizarea obiectului de activitate declarat. Sunt rezultat al activitatii economice si sunt destinate consumului propriu sau schimbului, in vederea obtinerii altor resurse economice necesare.

5

6

ExempluConsideram urmatoarele conditii de infiintare a unei societati: - numar de actionari/asociati: 5 - capital social subscris 100.000 lei -aportul la capital este: - in numerar (bani) 40.000 lei - in natura (marfa si utilaje) 60.000 lei - valoarea nominala a unei actiuni/parti sociale: 10 lei - aportul actionarilor/asociatilor: - actionar/asociat 1 - in numerar (bani) - in natura (utilaje) - actionar/asociat 2 - in numerar (bani) - actionar/asociat 3 - in natura (marfa) - actionar/asociat 4 - in numerar (bani) - in natura (marfa) - asociat/actionar 5 -in numerar (bani) TOTAL 35.000 lei - 5000 lei -30.000 lei 25.000 lei -25.000 lei 20.000 lei -20.000 lei 15.000 lei - 5.000 lei -10.000 lei 5.000 lei - 5.000 lei 100.000 lei (capital subscris) CAPITAL SUBSCRIS 35.000 asociat/actionar 1 25.000 asociat/actionar 2 20.000 asociat/actionar 3 15.000 asociat/actionar 4 5.000 asociat/actionar 5 100.000 TOTAL

RESURSE ECONOMICE Bani 40.000 Utilaj 30.000 Marfa 30.000

TOTAL

100.000

Societatea nou infiintata are la dispozitie bani, utilaje si marfa in valoare de 100.000 lei, consecinta a subscrierii capitalului social de catre asociati/actionari. Tinand cont de valoarea nominala stabilita, 10 lei/parte sociala (actiune), rezulta un numar de 10.000 parti sociale (actiuni) subscrise, distribuite astfel: - asociat/actionar 1 3500 - asociat/actionar 2 2500 - asociat/actionar 3 2000 - asociat/actionar 4 1500 - asociat/actionar 5 500 TOTAL 10.000

6

7

In tabelul anterior sunt evidentiate resursele economice pe care le detine societatea nou infiintata si in acelasi timp sursa de provenienta (finantare) a acestora ca relatie de proprietate (exista o obligatie de a ceda un echivalent pentru ele, sau nu). Resursele economice sunt definite prin doua insusiri, astfel: -valoare de utilizare satisfac o trebuinta, deci prin schimb se obtine echivalentul in moneda -valoare baneasca/pret se pot exprima in moneda Capacitatea resurselor economice de a se transforma in moneda este diferita, fiind determinata de modul specific de utilizare in activitate. Aceasta insusire specifica a resurselor se numeste lichiditate. Lichiditatea este determinata de durata in care, printro utilizare normala, se obtine echivalentul in moneda al resurselor economice. Pentru a-si procura resursele economice necesare unitatea economica trebuie sasi asigure sursele de finantare. Din punctul de vedere al relatiei juridice de drepturi* respectiv obligatii** sursele de finantare pot fi: -surse de finantare proprii (drepturi) -surse de finantare straine (obligatii) *relatie de drepturi - presupune detinerea unui bun fara obligatia de a ceda un echivalent (nu se datoreaza nimic pentru acel bun) **relatie de obligatie - presupune detinerea unui bun pentru care detinatorul are de cedat un echivalent (are o datorie). Intre resursele detinute si sursele de finantare exista egalitate valorica pentru ca un bun detinut nu poate avea ca provenienta decat o relatie de drepturi sau de obligatii, deci putem sa reprezentam resursele economice in relatie cu sursele de finantare prin egalitatea: Resurse economice = Surse de finantare Prin conventie, resursele economice se numesc active, iar sursele de finantare se numesc pasive, formula de descrierea relatiei resurse-surse de finantare devine: Activ = Pasiv *** notiunea de capital In definirea capitalului exista doua abordari: -capitalul material sau substantial este reprezentat de totalitatea resurselor economice detinute si utilizate in scopul obtinerii de profit -capitalul financiar reprezinta totalitatea surselor de finantare cu durata finantarii mai mare de 1an. Clasificarea activelor (resurselor economice) -dupa natura resurselor, distingem: -active necorporale - intangibile, fara suport material -active corporale - tangibile, cu suport material -dupa lichiditatea resurselor, distingem: -active circulante (mobile) - participa la un singur circuit economic, isi recupereaza echivalentul in moneda la prima utilizare sau intr-o durata de cel mult 1 an -active imobilizate sau imobilizari participa la mai multe circuite economice, isi recupereaza echivalentul in moneda pe toata durata de utilizare normala, durata in care se recupereaza fiind mai mare de 1 an Clasificarea pasivelor (surselor de finantare)

7

8

-dupa durata finantarii, distingem: -surse de finantare cu durata mai mare de 1 an (capital financiar sau capital permanent) -surse de finantare cu durata finantarii mai mica de 1 an -dupa natura finantarii, din punctul de vedere al relatiei juridice de drepturi sau obligatii, distingem: -surse de finantare proprii, implicit au durata finantarii mai mare de 1 an (capitaluri proprii) -surse de finantare straine - daca durata finantarii este mai mare de 1 an reprezinta capitalul imprumutat - daca sunt exigibile* intr-o durata de cel mult 1an se numesc datorii curente *obligatie exigibila - poate fi ceruta imediat de creditor (este scadenta) 3.Tranzactiile economice. Tranzactiile (operatiile) economice efectuate modifica valorea diferitelor elemente de activ sau de pasiv. Unele dintre modificarile produse sunt vizibile, se pot constata prin simpla observatie (cresterea valorii unei datorii, micsorarea valorii unei datorii, cresterea valorii unui stoc de marfa, etc), altele necesita o analiza speciala nefiind vizibile prin simpla observatie. Ansamblul operatiilor economice care determina transformari in starea activitatii economice, delimitate in timp si spatiu, este procesul economic. Unitatile economice functioneaza asemenea unui sistem, in care: - cheltuielile (consumuri de resurse economice, munca, servicii, etc) efectuate reprezinta intrarile - veniturile obtinute din valorificare (oferire la schimb) reprezinta iesirile PROCES ECONOMIC INTRARI (productie, comert, etc) Consum de factori de productie (cheltuieli)

IESIRI valorificari (venituri)

Din compararea efectului obtinut (veniturile obtinute din valorificare) cu efortul necesar (cheltuielile efectuate), rezulta formula de stabilire a rezultatului: Rezultatul = Venituri Cheltuieli Rezultatul poate fi : - profit, daca venituri>cheltuieli - pierdere, daca venituri100%) - reevaluarea, consta in stabilirea valorii actuale a elementelor de activ si datorii, iar valorile rezultate inlocuiesc valorile contabile existente. Reevaluarea elementelor de activ si de pasiv se efectueaza in conformitate cu acte normative emise. In cazul activelor imobilizate, cu exceptiile prevazute de lege, reevaluarea se face la valoarea justa. Valoarea justa a acestora se determina, de regula, pe baza unor evaluari efectuate de evaluatori autorizati. Operatiile in valuta se evalueaza si inregistreaza in contabilitate atat in valuta, cat si in lei, valoarea in lei determinandu-se in functie de CURSUL DE REFERINTA in vigoare la data efectuarii operatiei. Valoarea in lei a creantelor si datoriilor in valuta sau a creantelor si datoriilor a caror decontare se face in functie de cursul unei valute, se reevalueaza, la sfarsitul exercitiului financiar, la cursul de referinta comunicat de BNR, iar diferentele din reevaluare influenteaza rezultatul exercitiului financiar incheiat. In situatia in care, la inregistrarea in contabilitate, se utilizeaza (pentru bunurile de natura stocurilor) preturi de inregistrare diferite de regulile prezentate, diferentele dintre valorile corespunzatoare pretului de inregistrare utilizat si cele conform regulilor de evaluare se evidentiaza distinct in contabilitate cu ajutorul unor conturi rectificative care contin aceste diferente.

SITUATIILE FINANCIARE ANUALE Sunt documentele contabile de sinteza si analiza economico-financiara. Se intocmesc obligatoriu anual si in situatia fuziunii, divizarii sau incetarii activitatii. Exercitiul financiar incepe la 1 ianuarie si se incheie la 31 decembrie, cu exceptia primului an de activitate, cand incepe la data infiintarii societatii, cu posibilitatea modificarii datelor de inceput si de sfarsit prin hotarare de guvern.

15

16

Situatiile financiare anuale se publica, in conditiile prevazute de lege. Situatiile financiare anuale se pastreaza in arhiva timp de 10 de ani. Pentru unitatile care indeplinesc criteriile de marime prevazute prin OMFP 1752/2005, situatiile financiare anuale se compun din: - bilant - cont de profit si pierdere - situatia modificarilor capitalului propriu - situatia fluxurilor de trezorerie - note explicative la situatiile financiare anuale. Persoanele juridice care nu indeplinesc criteriile de marime, intocmesc situatii financiare simplificate ce contin bilant prescurtat, cont de profit si pierdere, note explicative la situatiile financiare anuale simplificate. Optional se poate intocmi si situatia fluxurilor de trezorerie. BILANTUL Prezinta activul si pasivul unitatii la sfarsitul unui exercitiu financiar. Un activ recunoscut in bilant reprezinta o resursa controlata de unitate, ca rezultat al unor evenimente trecute, de la care se asteapta sa genereze beneficii economice viitoare, iar valoarea (pretul ) este determinata intr-un mod credibil. Beneficiile economice viitoare reprezinta potentialul unui activ de a contribui in mod direct sau indirect, in combinatie cu alte active, la intrarile de numerar sau echivalente ale numerarului catre unitate. Datoria reprezinta o obligatie actuala a unitatii ce decurge din evenimente trecute, care prin decontare determina o iesire de resurse ce incorporeaza beneficii economice. Capitalurile proprii reprezinta dreptul actionarilor/asociatilor (interesul rezidual) in activele intreprinderii dupa deducerea tuturor datoriilor acesteia. Valoarea capitalurilor proprii se poate modifica prin crestere sau micsorare, astfel: -crestearea capitalurilor proprii, este determinata de: -contributia actionarilor sau asociatilor -profitul realizat -micsorarea capitalurilor proprii, este determinata de: -distribuirea catre actionari sau asociati -pierderea realizata In bilant activele sunt prezentate in ordinea lichiditatii (de la cele mai putin lichide), iar pasivele in ordinea exigibilitatii. Intermediar sunt prezentate valorile de echilibru ale pozitiei financiare (ca relatie intre active, datorii si capitaluri proprii). Valorile de echilibru reflecta: a)existenta finantarilor pe termen lung pentru activele imobilizate si pentru o parte din activele circulante. Finantarea pe termen lung pentru activele circulante se mai numeste fond de rulment. Fondul de rulment este necesar pentru a desfasura o activitate normala, deoarece lichiditatea activelor circulante este, de regula, mai mica decat exigibilitatea datoriilor curente. Existenta sau nonexistenta fondului de rulment se exprima prin formula dinamica a pozitiei financiare: Capital permanent - active imobilizate = active circulante - datorii curente b)existenta sau nonexistenta finantarilor proprii (capitalurilor proprii) exprima prin formula statica a pozitiei financiare: - se

16

17

Active totale - datorii totale = capital propriu (activ net) Daca valoarea capitalului propriu este negativa, inseamna ca unitatea are datorii in valoare mai mare decat valoarea activelor (teoretic, nu isi poate plati toate datoriile). Capitalul propriu este negativ daca unitatea a realizat pierderi mai mari decat alte forme de capitaluri proprii. Prezentarea activelor si pasivelor in bilantul prescurtat: - active imobilizate - imobilizari necorporale - imobilizari corporale - imobilizari financiare - active circulante - stocuri - creante - investitii pe termen scurt - casa si conturi la banci - cheltuieli inregistrate in avans - datorii curente - datorii pe termen lung - provizioane - venituri inregistrate in avans - subventii pentru investitii - capitaluri proprii

DESCRIEREA ELEMENTELOR DE ACTIV SI DE PASIV Elementele de activ: a) activele necorporale: Un activ necorporal este un activ identificabil nemonetar, fara suport material, utilizat in productia de bunuri, lucrari si servicii, pentru a fi inchiriat tertilor, sau in scopuri administrative. Activele necorporale sunt reprezentate de: a1. Cheltuieli de constituire, sunt ocazionate de infiintarea sau modificarea/ dezvoltarea societatii (taxe de inscriere si inmatriculare, costul tiparirii si distributiei actiunilor, de prospectarea pietii sau publicitate aferenta actiunii de infiintare/dezvoltare). Se amortizeaza in cel mult 5 ani. a2. Cheltuieli de dezvoltare, cuprind cheltuieli determinate de efectuarea unor lucrari si obiective de dezvoltare strict individualizate. Activitatea de dezvoltare este o continuare sau o aplicare a activitatii de cercetare si a altor cunostinte in scopul obtinerii unor produse sau servicii noi, sau imbunatatite substantial, inaintea obtinerii productiei de serie. Cheltuielile de dezvoltare se amortizeaza in cel mult 5 ani. a3. Concesiuni, brevete, licente, marci comerciale, drepturi si active similare , reprezinta cheltuielile pentru preluarea bunurilor cu acest titlu. concesiunea este o conventie prin care se cedeaza dreptul de folosinta sau de exploatare a unui bun.

17

18

brevetul este titlu eliberat inventatorului, prin care se recunoaste celui mentionat in titlu dreptul exclusiv de exploatare a inventiei brevetate licenta de fabricatie este un contract prin care posesorul unui brevet de inventie cedeaza unei alte persoane dreptul de a folosi sau valorifica documentatia tehnica sau inventia brevetata marca comerciala este semn distinctiv al unui produs, pentru a-i indica provenienta si a-l deosebi de alte produse similare. Bunurile din aceasta categorie se amortizeaza pe toata durata de utilizare economica. a4. Fondul comercial, reprezinta un plus sau minus de profitabilitate al intreprinderii fata de medie, care nu este generat de active identificabile, fiind determinat de clientela (fidelitatea clientilor fata de intreprindere, numarul clientilor, potentialul de crestere a clientelei), furnizori (calitatea produselor si serviciilor livrate de acestia, puterea de negociere cu acestia), calitatea personalului, reputatia administratorilor si a unitatii, in general. Poate aparea si se inregistreaza in contabilitate numai in situatia achizitionarii unei intreprinderi sau in conditii de aport de capital. In fondul comercial pozitiv se include diferenta dintre pretul de cumparare (sau valoarea de aport) si suma valorilor contabile individuale ale fiecarui element de activ identificabil in parte.In fondul comercial negativ se include diferenta dintre valoarea substantiala a activului (valoarea contabila individuala a activelor identificabile) si costul de achizitie. Fondul comercial se poate amortiza pe toata durata in care se estimeaza ca genereaza plusul (minusul) de profitabilitate, in cel mult 20 ani. a5. Alte imobilizari necorporale, includ produsele informatice (software), proprietatea intreprinderii, si alte imobilizari necorporale. Se amortizeaza in 3 ani. b) activele corporale: Un activ corporal este un activ identificabil, cu suport material, utilizat in scopuri productive, pentru a fi inchiriat sau in scopuri adninistrative si care indeplineste simultan doua conditii: - o durata de functionare > 1 an - o valoare mai mare decat o limita prevazuta de reglementarile in vigoare. Sunt reprezentate de: b1. Terenuri (nu se amortizeaza) b2. Constructii b3. Instalatii tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii b4. Mobilier, aparatura birotica, echipamente de protectie a valorilor umane si materiale si alte active corporale. Cu exceptia terenurilor, activele corporale se amortizeaza. Amortizarea se calculeaza in functie de durata normala de functionare, prevazuta de lege, de la data punerii in functiune pana la recuperarea integrala a valorii de intrare (contabile). In contabilitate amortizarea se inregistreaza liniar. Amortizarea liniara, consta in repartizarea uniforma in cheltuielile de exploatare a valorii de intrare a activelor pe toata durata normala de functionare.

18

19

Se considera un utilaj cu urmatoarele date de referinta : - valoarea de intrare (vi) 50.000 - durata normala de functionare (dnf) 5 ani Amortizarea calculata dupa metoda liniara: amortizarea anuala = vi/dnf = 50.000/5 = 10.000, sau, se calculeaza cota de amortizare anuala (ca): ca = 1/dnf = 1/5 = 0,2 amortizarea anuala = vi x ca = 50.000 x 0,2 = 10.000 Programul de amortizare Perioada anul 1 anul 2 anul 3 anul 4 anul 5 amortizarea anuala 10.000 10.000 10.000 10.000 10.000 amortizarea totala 10.000 20.000 30.000 40.000 50.000 valoarea neamortizata 40.000 30.000 20.000 10.000 -

c) imobilizarile financiare: c1. Titlurile de participare, reprezinta drepturile sub forma de actiuni detinute in capitalul unor entitati afiliate c2. Imobilizari financiare in interese de participare, reprezinta interesele detinute de o intreprindere in capitalul altei intreprinderi (asociate). c3. Creante imobilizate - reprezentate de imprumuturi acordate pe termen lung altor societati, creante legate de participatii (imprumuturi pe termen lung acordate unor societati la care se detin si participatii), depozite, garantii depuse si alte creante. d) activele circulante: d1. Stocurile, sunt bunuri detinute temporar de catre unitate si sunt reprezentate de: - stocuri destinate consumului in procesul de productie (materii prime, materiale consumabile, materiale de natura obiectelor de inventar); - stocuri destinate vanzarii in aceeasi stare (marfurile) sau rezultate din procesul de productie (produsele si productia in curs de executie); - stocuri de ambalaje (refolosibile). d2. Creantele reprezinta drepturile unitatii in relatiile acesteia cu tertii: - clienti, sunt rezultate in urma unor operatii privind vanzarea de produse si marfuri, lucrari executate, servicii prestate (creante comerciale); - alte creante fata de personalul propriu, bugetul statului, asigurarilor si protectiei sociale, actionari si asociati, debitori diversi. d3. Investitiile pe termen scurt, sunt actiuni, obligatiuni sau alte titluri de valoare specifice pietelor de capitaluri, detinute pe termen scurt, in scopul obtinerii de venituri financiare imediate (castiguri).

19

20

d4. Disponibilitatile banesti detinute in conturi curente la banci sau in casieria unitatii.

Elementele de pasiv: a) datoriile curente (sursele de finantare pe termen scurt), sunt rezultatul relatiilor unitatii cu tertii si sunt reprezentate de: a1. Datoriile financiare - imprumuturi pe termen scurt obtinute de la institutii financiare si de credit a2. Datoriile comerciale, rezultate din operatii comerciale efectuate cu furnizorii de bunuri, lucrari si servicii a3. Alte datorii fata de personalul propriu, bugetul statului, asigurarilor si protectiei sociale, actionari si asociati, creditori diversi. b) datoriile pe termen lung : b1. Imprumuturi pe terrmen lung obtinute de la institutii financiare si de credit b2. Imprumuturi din emisiunea de obligatiuni b3. Alte datorii asimilate (garantii, depozite primite) b4. Datorii comerciale pe termen lung. c) provizioane, se constituie pentru litigii, garantii acordate clientilor,etc. d)subventiile pentru investitii sunt sume alocate de la buget sau din alte surse nerambursabile pentru finantarea unor activitati pe termen lung (investitii). e)capitalurile proprii: e1. Capitalul social, reprezinta aportul actionarilor sau asociatilor si se exprima in actiuni sau parti sociale e2. Primele de capital, reprezinta diferenta dintre valoarea de emisiune, de fuziune, de aport sau de conversie a obligatiunilor in actiuni si valoarea nominala a actiunilor sau partilor sociale e3. Rezultatul, profitul sau pierderea, se regaseste ca: -rezultat al exercitiului in desfasurare -rezultat reportat (al exercitiilor financiare anterioare) e4. Rezervele din reevaluare, evidentiaza surplusul rezultat din reevaluarea activelor corporale. Exemplu: Se reevalueaza un activ corporal cu o valoare contabila initiala de 40.000 lei. Bilantul initial Activ element de reevaluat 40.000 lei alte elemente 200.000 lei TOTAL 240.000 lei Pasiv datorii 140.000 lei capitaluri proprii 100.000 lei TOTAL 240.000 lei

Se substituie elementului reevaluat valoarea rezultata din reevaluare, respectiv 60.000 lei, ceea ce inseamna o diferenta din reevaluare (un surplus) de 20.000 lei, care nu obliga unitatea la cedarea unui echivalent, este finantata din capitalurile proprii (reprezinta un castig nerealizat).

20

21

Bilant Activ element reevaluat 60.000 lei alte elemente 200.000 lei TOTAL 260.000 lei Pasiv datorii 140.000 lei capitaluri proprii 120.000 lei TOTAL 260.000 lei

e5. Rezervele, sunt fonduri constituite din profit sau din alte surse prevazute de lege. e6. Castiguri sau pierderi legate de instrumentele de capitaluri proprii reprezinta diferenta dintre valoarea de vanzare a instrumentelor de capitaluri proprii (actiuni sau parti sociale) vandute si valoarea de rascumparare, respectiv dintre valoarea nominala a instrumentelor anulate si valoarea de rascumparare. In activul sau pasivul bilantului se regasesc si valorile de regularizare reprezentate de cheltuielile inregistrate in avans sau anticipate (reflectate in activul bilantului), respectiv veniturile anticipate sau de realizat (reflectate in pasivul bilantului). CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE Contine cifra de afaceri neta, veniturile si cheltuielile exercitiului financiar grupate dupa natura si destinatie sau sursa, dupa caz, si rezultatul exercitiului. Cifra de afaceri neta cuprinde valorile provenite din vanzari de produse si marfuri, lucrari executate sau servicii prestate ce se incadreaza in activitatea curenta a intreprinderii. Veniturile sunt sume sau valori incasate sau de incasat din operatii privind vanzari de bunuri, lucrari executate, servicii prestate, din avantaje consimtite si alte operatii economice generatoare de venituri sau castiguri. Veniturile reprezinta orice crestere a beneficiilor economice inregistrata pe parcursul perioadei contabile sub forma de intrari sau cresteri ale activelor sau diminuari ale datoriilor, care se concretizeaza in cresterea capitalurilor proprii, altele decat cele rezultate din contributia actionarilor sau asociatilor (corespund formulei: A + x = P.datorii + P.cap.proprii + x , respectiv A = P.datorii - x + P.cap.proprii + x , cu mentiunea ca nu reprezinta contributia actionarilor sau asociatilor). Castigurile sunt asimilate veniturilor, deoarece reprezinta cresteri ale beneficiilor economice, si pot aparea sau nu pot aparea ca rezultat al activitatii curente (ex. rezultate in urma iesirii activelor imobilizate, din cedarea investitiilor pe termen scurt). Castigurile se iau in considerare la valoarea neta, exclusiv cheltuielile aferente. Veniturile se inregistreaza in contabilitate pe feluri de venituri dupa natura sau sursa lor, dupa caz. Cheltuielile sunt sume sau valori platite sau de platit pentru consumurile, lucrarile si serviciile de care beneficiaza unitatea sau determinate de alte operatii generatoare de cheltuieli sau pierderi. Cheltuielile reprezinta diminuari ale beneficiilor economice inregistrate pe parcursul perioadei contabile sub forma de iesiri sau de scaderi ale valorii activelor sau cresteri ale

21

22

datoriilor, care se concretizeaza in reduceri ale capitalurilor proprii, altele decat cele rezultate din distribuirea acestuia catre actionari sau asociati (corespund formulei:

A x = P.datorii + P.cap.proprii x , respectiv A = P.datorii + x + P.cap.proprii x , cu mentiunea ca nu reprezinta o distribuire catre actionari sau asociati). Pierderile se asimileaza cheltuielilor (reprezinta diminuari ale beneficiilor economice) si pot aparea sau nu pot aparea pe parcursul activitatii curente (ex. rezultate din iesirea activelor imobilizate, din dezastre). Pierderile se evidentiaza distinct, de regula, la valoarea neta, exclusiv veniturile aferente. Cheltuielile se inregistreaza in contabilitate pe feluri de cheltuieli dupa natura sau destinatia lor, dupa caz. In Contul de profit si pierdere veniturile si cheltuielile sunt grupate corespunzator activitatilor care le genereaza (de exploatare, financiara, extraordinara), stabilindu-se si rezultatul intermediar. Rezultatul brut al exercitiului financiar se calculeaza ca diferenta intre veniturile totale si cheltuielile totale care au determinat obtinerea acestora, indiferent daca au fost incasate, respectiv platite. rezultatul brut = venituri totale - cheltuieli totale Rezultatul net al exercitiului financiar se obtine ca diferenta intre rezultatul brut si impozitul pe profit/venit si se poate repartiza dupa incheierea exercitiului financiar pe destinatiile hotarate de adunarea generala a actionarilor si asociatilor, cu respectarea prevederilor legale. rezultatul net = rezultatul brut - impozitul pe profit/venit DESCRIEREA VENITURILOR SI CHELTUIELILOR a) venituri din exploatare: a1. Venituri din vanzari de marfuri si produse, lucrari executate si servicii prestate, reprezinta valoarea (la pret de vanzare) marfurilor, produselor, lucrarilor si serviciilor vandute a2. Venituri din productia de imobilizari, reprezinta costul lucrarilor efectuate de unitate pentru ea insasi, care se inregistreaza ca active imobilizate corporale sau necorporale a3. Variatia stocurilor, reprezinta cresterea sau descresterea stocurilor de produse si productiei in curs de executie, evaluate la costul de productie, la finele perioadei, fata de valoarea initiala a acestora a4. Venituri din subventii de exploatare, reprezinta valoarea subventiilor primite referitoare la activitatea de exploatare (pentru diferente de pret, plata personalului, asigurari si protectie sociala, dobanzi datorate)

22

23

a5. Alte venituri din exploatare, sunt venituri din despagubiri si penalitati, donatii si subventii primite, vanzarea activelor imobilizate si alte operatii de capital, subventii pentru investitii b) veniturile financiare sunt generate de iobilizarile financiare (din cedare, dividende sau dobanzi obtinute), castigurile din investitii pe termen scurt, dobanzi bancare obtinute, diferentele favorabile de curs valutar, sconturile obtinute c) veniturile extraordinare sunt subventii primite, urmare a unor evenimente extraordinare si altele asimilate d) cheltuielile de exploatare sunt reprezentate de: - costul de achizitie al marfurilor vandute, consumurile de materii prime, materiale consumabile, materiale de natura obiectelor de inventar in folosinta, energie si apa, munca (salarii si alte cheltuieli in legatura cu personalul), servicii executate de terti - cheltuieli privind impozite, contributii si taxe nerecuperabile (mai putin cu impozitul pe profit/venit sau care sunt incluse in costul de achizitie al unor bunuri) - cheltuieli cu amortizarile, ajustarile si provizioanele - alte cheltuieli de exploatare privind despagubiri, amenzi, penalitati, majorari de intarziere, donatii si subventii acordate, activele imobilizate cedate (valoarea neamortizata a acestora) si alte operatii de capital e) cheltuielile financiare sunt determinate de imobilizarile financiare (cedarea sau nerecuperarea acestora), pierderi din investitii pe termen scurt, dobanzile datorate, diferentele nefavorabile de curs valutar, sconturile acordate f) cheltuielile extraordinare se refera la pierderi din calamitati si alte evenimente extraordinare.

INVENTARIEREA Unitatile economice au obligatia sa efectueze inventarierea generala la inceperea activitatii, cel putin o data pe an pe parcursul functionarii, in situatia fuziunii, divizarii sau incetarii activitatii si in alte situatii prevazute de lege. Inventarierea reprezinta ansamblul operatiilor prin care se constata existenta tuturor elementelor de activ si de pasiv, cantitativ si valoric, sau numai valoric, la data la care se efectueaza. La inceputul activitatii, inventarierea are ca obiect principal stabilirea si evaluarea activelor reprezentand aport de capital. Toate bunurile inventariate, grupate pe gestiuni si categorii de bunuri se inscriu in liste de inventariere. Bunurile apartinand altor persoane fizice sau juridice se inscriu in liste separate. Pentru bunurile depreciate, deteriorate sau inutilizabile, precum si pentru creantele si obligatiile incerte sau in litigiu se intocmesc liste separate. Rezultatele inventarierii se consemneaza intr-un proces verbal de inventariere, care contine, in principal: - perioada si gestiunile inventariate - persoanele care au efectuat inventarierea - plusurile si minusurile constate

23

24

- compensarile efectuate - valorificarea rezultatelor inventarierii - ajustarile pentru depreciere sau pierdere de valoare. IV.CONTUL Consideram urmatorul bilant: Bilant initial Activ utilaje bani clienti TOTAL 30.000 lei 40.000 lei 30.000 lei 100.000 lei capital social profit furnizori TOTAL Pasiv 10.000 lei 20.000 lei 70.000 lei 100.000 lei

Evidentiem influentele produse de efectuarea urmatoarelor tranzactii economice: tranzactia 1 - se achizitioneaza de la un furnizor materie prima in valoare de 50.000 lei, cu plata viitoare; Bilant Activ utilaje materii prime bani clienti TOTAL 30.000 lei 50.000 lei 40.000 lei 30.000 lei 150.000 lei capital social furnizori profit TOTAL Pasiv 10.000 lei 120.000 lei 20.000 lei 150.000 lei

tranzactia 2 - se incaseaza clientii Bilant Activ utilaje materii prime bani TOTAL 30.000 lei 50.000 lei 70.000 lei 150.000 lei capital social furnizori profit TOTAL Pasiv 10.000 lei 120.000 lei 20.000 lei 150.000 lei

tranzactia 3 - se achita furnizorilor 40.000 lei;

Bilant Activ utilaje materii prime bani 30.000 lei 50.000 lei 30.000 lei capital social furnizori profit Pasiv 10.000 lei 80.000 lei 20.000 lei

24

25

TOTAL

110.000 lei

TOTAL

110.000 lei

Se observa ca tranzactiile economice efectuate au modificat activul si pasivul bilantului, in sensul cresterii (operatia 1), micsorarii (operatia 3) sau doar modificarii structurii (operatia 2). Valoarea finala a elementelor modificate de operatiile economice efectuate s-a obtinut conform formulei: Existent final = Existent initial + Intrari - Iesiri (cresteri) (micsorari) tranzactia 1 a influentat elementele materie prima si datorie furnizor, in sensul cresterii: - existent final materie prima 0 + 50.000 - 0 = 50.000 - existent final datorie furnizor 70.000 + 50.000 - 0 = 120.000 tranzactia 2 a influentat elementele bani si clienti, a crescut valoarea elementului bani si s-a micsorat valoarea elementului clienti: - existent final bani 40.000 + 30.000 - 0 = 70.000 - existent final clienti 30.000 + 0 30.000 = 0 tranzactia 3 a influentat elementele bani si datorie furnizor, in sensul micsorarii: - existent final bani 70.000 + 0 40.000 = 30.000 - existent final datorie furnizor 120.000 + 0 40.000 = 80.000 Exista patru tipuri de modificari bilantiere de baza, astfel: A+x = P+x A-x = P-x A+x-x = P A = P+x-x (cresterea valorii activului si pasivului cu aceeasi valoare) (micsorarea valorii activului si pasivului cu aceeasi valoare) (modificarea structurii activului, respectiv pasivului, cu mentinerea valorii)

In activitatea practica, nu se poate construi un BILANT dupa efectuarea fiecarei tranzactii economice. De aceea, pornind de la un bilant initial, pentru a ajunge la bilantul final al unei perioade de referinta pe parcursul careia s-au efectuat operatii economice, trebuie organizata urmarirea sistematica si in mod distinct a INTRARILOR (cresterilor) si IESIRILOR (micsorarilor) pentru fiecare element de activ si de pasiv, respectiv cheltuieli si venituri.

Pentru aceasta contabilitatea utilizeaza CONTUL. Contul poate fi definit ca un inscris prezentat intr-o forma digrafica speciala cu ajutorul caruia se evidentiaza, in expresie valorica, existenta si modificarea elementelor de activ, de pasiv, cheltuieli si venituri si se realizeaza calcule economice. Operatiile care se inregistreaza in cont sunt, in sens generic, operatii de intrare (crestere), respectiv operatii de iesire (micsorare). Pentru fiecare element de activ si de

25

26

pasiv se deschide cate un cont. Contul preia existentul din bilantul initial, urmareste sistematic modificarile (intrari sau iesiri) si determina existentul final, care serveste, eventual, la intocmirea unui nou bilant. Elementele constitutive ale contului: - titlul contului, reprezentat de simbolul si denumirea contului - debitul si creditul contului, cele doua parti distincte ale contului in care sunt grupate operatiile economice. Debitul defineste partea stanga a contului, creditul defineste partea dreapta a contului. - soldul initial, preluat la deschiderea contului din bilantul initial. Soldul initial preluat din activul bilantului se numeste sold initial debitor si se inscrie in partea de debit a contului. Soldul initial preluat din pasivul bilantului se numeste sold initial creditor si se inscrie in partea de credit a contului. - rulajul contului, grupeaza modificarile (INTRARI sau IESIRI) determinate de tranzactiile economice efectuate. Rulajul inregistrat in debitul unui cont se numeste rulaj debitor. Rulajul inregistrat in creditul unui cont se numeste rulaj creditor. - soldul final, se determina ca diferenta intre soldul initial plus intrari si totalul iesirilor si se evidentiaza, in partea opusa contului de unde provine (inchiderea contului). La redeschiderea contului soldul se preia in partea contului de unde provine. Soldul final al unui cont poate fi debitor, creditor sau balansat (egal cu 0). Operatia de inregistrare in debitul unui cont se numeste debitarea contului. Operatia de inregistrare in creditul unui cont se numeste creditarea contului. Soldul initial debitor + rulajul debitor formeaza totalul sumelor debitoare (TSD). Soldul initial creditor + rulajul creditor formeaza totalul sumelor creditoare (TSC). Functiile contului. -functia economica - determinata de continutul economic al elementelor evidentiate. Clasificarea conturilor din punct de vedere al continutului economic: -conturi de resurse economice, care evidentiaza imobilizarile, stocurile, creantele, disponibilitatile banesti si alte valori de trezorerie. -conturi de proces economic, evidentiaza cheltuielile si veniturile care se atribuie rezultatului -conturi de surse de finantare, evidentiaza datoriile si capitalurile proprii -functia contabila - presupune un anumit mod de inregistrarea cresterilor de valori, respectiv micsorarilor de valori, generate de tranzactiile efectuate, in debitul, respectiv creditul contului. Clasificarea conturilor dupa functia contabila: -conturi de activ, care evidentiaza elementele de activ si cheltuielile -conturi de pasiv, care evidentiaza elementele de pasiv si veniturile Reguli de functionare a contului: Conturile de activ: - incep sa functioneze prin debitare - preiau in debit existentul din activul bilantului initial - se debiteaza cu intrarile (cresterile) elementului de activ evidentiat - se crediteaza cu iesirile (micsorarile) elementului de activ evidentiat - pot avea sold final debitor sau balansat, care se determina conform formulei: Sold finalD = Sold initialD + rulajD - rulajC

26

27

(INTRARI) (IESIRI) sau Sold finalD = TSD - TSC

D CONT DE ACTIV C Si Rulaj + - Rulaj Debitor creditor = SfD Conturile de pasiv: - incep sa functioneze prin creditare - preiau in credit existentul din pasivul bilantului initial - se crediteaza cu intrarile (cresterile) elementului de pasiv evidentiat - se debiteaza cu iesirile (micsorarile) elementului de pasiv evidentiat - pot avea sold final creditor sau balansat, care se determina astfel: Sold finalC = Sold initialC + rulajC - rulajD (INTRARI) (IESIRI) sau Sold finalC = TSC - TSD D Rulaj debitor SfC = CONT DE PASIV C Si + Rulaj Creditor

Conturile de activ, respectiv de pasiv pot prezenta un singur fel de sold (debitor sau creditor). Aceste conturi sunt conturi monofunctionale. Exista conturi care functioneaza atat dupa regula contului de activ, cat si dupa regula contului de pasiv (prezinta, la momente diferite , fie sold debitor, fie sold creditor). Aceste conturi au, de regula, si functie de calcul economic (ex: contul care evidentiaza rezultatul, conturile de diferente de pret), iar inregistrarea in debitul sau in creditul conturilor se face tinand cont de natura operatiei economice sau financiare. -functia de grupare - contul grupeaza toate modificarile generate de tranzactiile efectuate care influenteaza unul si acelasi element -functia de sistematizare - in cont se inregistreaza distinct cresterile de valori, respectiv micsorarile de valori In concluzie: 1. Prin definitie, in cadrul aceluiasi cont, intre sumele din debit si sumele din credit se efectueaza operatia de scadere, valorile din debit se aduna obtinandu-se totalul sumelor debitoare, valorile din credit se aduna obtinandu-se totalul sumelor creditoare, soldul contului reprezentand diferenta dintre acestea.

27

28

2. Intre sumele din debitul unui cont si sumele din creditul altui cont se efectueaza operatia de scadere, indiferent de functia contabila a acestora. Exemplu: D 400.000 D amortizare utilaj 100.000 C utilaj C

valoarea rezultat: 300.000 = 400.000 - 100.000 3. Intre sumele din debitele a doua sau mai multe conturi se efectueaza operatia de adunare, indiferent de functia contabila a acestora. Exemplu: D materie prima 100.000 C

D

diferenta pret 10.000

C

valoarea rezultat: 110.000 = 100.000 + 10.000 In mod similar, intre sumele din creditele a doua sau mai multe conturi se efectueaza operatia de adunare, indiferent de functia contabila a acestora. Sa reprezentam cu ajutorul conturilor operatiile economice efectuate anterior:

tranzactia 1: D A materie prima - RC C D RD P furnizor C

RD 50.000

50.000 RC

28

29

tranzactia 2: D RD A clienti C D RD 30.000 A bani - RC C

30.000 RC

tranzactia 3: A bani RD 40.000 RC P furnizor - RC

D

C

D

C

RD 40.000

Se observa ca pentru evidentierea fiecarei operatii au fost necesare doua conturi (sau produs cel putin doua modificari) si de fiecare data un cont s-a debitat, iar celalalt cont s-a creditat. Inregistrarea concomitenta a unei operatii in doua conturi, si anume in debitul unui cont si in creditul altui cont se numeste dubla inregistrare. Intre cele doua conturi care reflecta o anumita operatie economica se stabileste o legatura denumita corespondenta conturilor, iar conturile folosite se numesc conturi corespondente. Reprezentarea dublei inregistrari se realizeaza cu ajutorul unei egalitati denumita formula (nota) contabila: contul care se = contul care se suma unica ce se inscrie debiteaza crediteaza in ambele conturi CONT1 = CONT2 X Reluam exemplul anterior, descriem tranzactiile economice efectuate cu ajutorul contului si formulei contabile si stabilim bilantul final. Bilant initial Activ utilaje bani clienti TOTAL 30.000 lei 40.000 lei 30.000 lei 100.000 lei capital social profit furnizori TOTAL Pasiv 10.000 lei 20.000 lei 70.000 lei 100.000 lei

tranzactia 1: tranzactia 2: tranzactia 3:

materie prima = furnizor bani = clienti furnizor = bani

50.000 lei 30.000 lei 40.000 lei

Situatia conturilor: D bani C Si 40.000 30.000 40.000 SfD30.000 = = D utilaj C Si 30000 SfD30000

29

30

D clienti C Si 30.000 30.000 = D capital social C 10000 Si SfC10000 =

materie prima C Si 50.000 SfD50000 furnizor C 70000 Si 40000 50000 SfC80000 D

D

D SfC20000 =

profit C 20000 Si -

BILANT (final) Activ utilaje materie prima bani TOTAL 30.000 lei 50.000 lei 30.000 lei 110.000 lei capital social furnizori profit TOTAL Pasiv 10.000 lei 80.000 lei 20.000 lei 110.000 lei

Pentru contabil, principala problema consta in alegerea conturilor corespondente necesare si alegerea partii contului (debit sau credit) in care se inregistreaza valorile modificate de operatiile economice. Pentru aceasta se utilizeaza ANALIZA CONTABILA. Analiza contabila este procedeul care contine etapele de parcurs in vederea stabilirii formulei contabile ce evidentiaza o operatie economica (conturile corespondente necesare si partea acestora - debit sau credit - in care urmeaza sa se inregistreze operatia respectiva concomitent si cu aceeasi suma).

Etapele analizei contabile: 1. Stabilirea naturii si continutului economic al operatiei (de regula, pe baza documentelor justificative care o consemneaza). 2. Determinarea modificarilor pe care le produce operatia efectuata (elementele de activ, de pasiv sau proces economic care se modifica) si sensul modificarii (crestere sau micsorare). 3. Stabilirea conturilor corespondente care evidentiaza elementele modificate si functiei contabile a acestora.

30

31

4. Aplicarea regulilor de functionare a conturilor pentru a determina partea conturilor corespondente (debit sau credit) in care se inregistreaza operatia analizata. Exemplu: Analiza contabila a operatiei 1: 1. Natura, respectiv continutul economic al operatiei: aprovizionare cu materie prima (intrare) de la un furnizor (concomitent intrarii materiei prime apare si obligatia de a plati furnizorului contravaloarea acesteia). 2. Elementele care se modifica sunt materie prima si furnizor, in sensul cresterii, ambele cu suma de 50000 . 3. Conturile necesare: - contul materie prima, functia contabila de activ. - contul furnizor, functia contabila de pasiv. Aplicarea regulilor de functionare a conturilor: - contul de activ materie prima, care creste, se debiteaza; - contul de pasiv furnizor, care creste, se crediteaza; formula contabila: materie prima = furnizor 50 milioane lei

Formula contabila descrisa este formula contabila simpla (operatia descrisa afecteaza doar doua conturi). Exista situatii in care contul care se debiteaza sau contul care se crediteaza este comun si in acest caz se utilizeaza formula contabila compusa, care poate avea unul din urmatoarele formate: a) contul care se debiteaza este comun: CONT1 = % X = (a + b + . . .) CONT2 a CONT3 b . Se citeste: . CONT1 se debiteaza cu suma X urmatoarele conturi se crediteaza: CONT2, cu suma a CONT3, cu suma b b)contul care se crediteaza este comun: % = CONTn CONT1 CONT2 . .

X = (a + b + . . .) a b . .

Se citeste: urmatoarele conturi se debiteaza: CONT1, cu suma a CONT2, cu suma b CONTn, se crediteaza cu suma X. Conturi sintetice, conturi analitice

31

32

Conturile evidentiaza valoarea totala a fiecarui element de activ si de pasiv, cheltuiala sau venit, deci informatia continuta in fiecare cont este o informatie generala (sintetica). In activitatea curenta este necesara cunoasterea detaliata a starii unor elemente evidentiate prin intermediul conturilor sintetice si pentru aceasta este nacesara dezvoltarea conturilor sintetice in conturi analitice. Conturile monofunctionale se pot dezvolta in conturi analitice cu aceeasi functie contabila (de activ respectiv de pasiv),iar valorile contului sintetic se obtin prin insumarea valorilor continute in conturile analitice in care s-a dezvoltat contul sintetic. Conturile cu ambele functii se pot dezvolta in conturi analitice monofunctionale fie de activ, fie de pasiv, iar valorile contului sintetic se obtin prin insumarea algebrica a valorilor continute de conturile analitice in care s-a dezvoltat. Operatii contabile specifice 1. Operatia de transfer Transferul unei valori se efectueaza din o parte a unui cont in aceeasi parte a altui cont, iar contul sursa (de unde se transfera) se micsoreaza cu valoarea transferata. Din punct de vedere matemetic operatia de transfer permite obtinerea sumei a doua sau mai multe conturi, plasata in contul destinatie. Aplicatie: stabilirea rezultatului Rezultatul = venituri totale - cheltuieli totale presupunem: - venituri din vanzarea produselor finite (vpf) 100.000 - venituri din dobanzi (vd) 5.000 - cheltuieli cu materiile prime (cmp) 30.000 - cheltuieli cu salariile (cs) 20.000 Efectuam operatia de transfer din conturile de venituri, respectiv conturile de cheltuieli in contul rezultat (profit sau pierdere): P vpf C 100.000 Si 100.000 = P vd 5.000 5.000 = -

D

D

C Si

D

rezultat C 100.000 5.000 SfC = 105.000

- reprezinta suma veniturilor

formula contabila de transfer: % vpf vd A cmp 30.000 30.000 = -

=

rezultat

105.000 100.000 5.000 A cs 20.000 20.000 = 32

D Si

C

D Si

C

33

rezultat C 105.000 Si 30.000 20.000 50.000 reprezinta suma cheltuielilor SfC 55.000 = diferenta dintre venituri si cheltuieli formula contabila de transfer: rezultat = % cmp cs 50.000 30.000 20.000

D

2. Operatia de compensare Compensarea unei sume intre doua conturi consta in micsorarea ambelor conturi cu aceeasi valoare. Din punct de vedere matematic, compensarea permite obtinerea diferentei dintre cele 2 conturi, plasata in contul care contine valoarea cea mai mare. Aplicatie: stabilirea diferentei dintre taxa pe valoarea adaugata pentru vanzari si taxa pe valoarea adaugata pentru cumparari presupunem: - TVA pentru vanzari 50.000 - TVA pentru cumparari 30.000 P D TVA vanzari C 50.000 Si 30.000 SfC 20.000 = formula contabila de compensare: TVA vanzari = TVA cumparari 3. Operatia de stornare Stornarea este operatia contabila prin care se poate corecta o inregistrare contabila anterioara. Se poate efectua in doua moduri: - prin adaugare (sau in negru) - se inverseaza termenii formulei contabile initiale si se inscrie valoarea care corecteaza - prin scadere (sau in rosu) - se repeta formula contabila si se inscrie valoarea care corecteaza cu semnul minus Exemplu: presupunem formula contabila: marfa = furnizor 100.000 a) stornarea in negru furnizor = marfa 100.000 b) stornarea in rosu marfa = furnizor -100.000 30000 A D TVA cumparari C Si 30.000 30.000 = -

33

34

Planul de conturi general Conturile necesare inregistrarii operatiilor economice sunt continute in Planul de conturi general, emis de Ministerul Finantelor Publice. Planul de conturi general si normele privind functiunile conturilor sunt destinate tuturor unitatilor care desfasoara activitate economica. Planul de conturi general contine 9 clase de conturi, simbolizate cu o cifra, grupe (subclase) de conturi, simbolizate cu doua cifre, conturi sintetice de gradul I, simbolizate cu trei cifre si conturi sintetice de gradul al II-lea, simbolizate cu patru cifre. Clasele de conturi: clasa 1 conturi de capitaluri clasa 2 conturi de imobilizari clasa 3 conturi de stocuri si productie in curs de executie clasa 4 conturi de terti clasa 5 conturi de trezorerie clasa 6 conturi de cheltuieli clasa 7 conturi de venituri clasa 8 conturi speciale clasa 9 conturi de gestiune Conturile din clasele 1-7 sunt obligatorii, iar cele din clasele 8 si 9, cat si dezvoltarea in conturi analitice a conturilor sintetice vor fi adaptate si completate de fiecare unitate in parte. V. BALANTA DE VERIFICARE Este documentul contabil in care se centralizeaza valorile din conturile folosite pentru evidentierea existentei si miscarii elementelor de activ si de pasiv, cheltuielilor si veniturilor, pe parcursul unui exercitiu financiar. In functie de sfera de cuprindere, balanta de verificare este de doua tipuri: - balanta analitica - balanta sintetica a) Balanta analitica detaliaza valorile (evidentiate in contul sintetic) referitoare la un anumit element de activ sau de pasiv (ex: balanta stocurilor, balanta clientilor, balanta furnizorilor).

Balanta materii prime Gestiunea .. contul denumirea materialului material 1 material 2 .. TOTAL stoc initial cantit valoare intr ari Cantit valoare ies iri cantit valoare stoc cantit final valoare

u/m p/u

34

35

Balanta clienti denumire sold initial Intrari (facturi emise) iesiri (facturi incasate) sold final

client 1 factura 1 factura 2 .. total client 1 client 2 .. TOTAL b)Balanta sintetica evidentiaza toate conturile folosite si , de regula , contine: - soldul initial (la inceputul exercitiului financiar) - rulajele conturilor (din luna curenta si respectiv totale de la inceputul exercitiului financiar) - soldul final Rulajele evidentiaza miscarile, modificarile fiecarui element de activ si de pasiv, cheltuieala sau venit, din perioada. Soldul final reflecta starea activelor si pasivelor unitatii la data la care se intocmeste balanta. Balanta de verificare la data de

simb cont cont 1 cont 2

denumirea contului denumire 1 denumire 2 .. Total

solduri initiale D C

rul aje luna curenta tot ale D C D C

solduri finale D C

TEST DE VERIFICARE 1. Valoarea capitalului social se obtine conform formulei 2. Formula dublei reprezentari.

35

36

3. Circuitele in care se organizeaza contabilitatea. 4. Trasaturile partidei duble. 5. Enumerati alte procedee de lucru pe care se bazeaza metoda contabilitatii: 6. Utilizatorii informatiilor contabile. 7. Costul de achizitie. 8. Costul de productie. 9. Regulile de evaluare a elementelor de activ si de pasiv: 10. Partile componente ale contului. 11. Regulile de functionarea conturilor. 12. Reprezentarea dublei inregistrari. 13. Exercitii: a) Construiti bilantul unei societati care dispune de urmatoarele valori: materie prima 10.000 lei, capital social 5.000 lei, terenuri 200.000 lei, obiecte de inventar 500 lei, rezerve 25.000 lei, materiale consumabile 10.000 lei, creanta clienti 20.000 lei, utilaje 500.000 lei, debitori diversi 1.000 lei, credit bancar pe termen lung 40.000 lei, creanta personalul propriu 50 lei, salarii datorate 300 lei, impozit salarii 60 lei, contributii la asigurari si protectie sociala 190 , bani 30.000 lei, datorii furnizori 250.000 lei, creditori diversi 300 lei, cheltuieli inregistrate in avans 500 lei, venituri inregistrate in avans 200 lei. Nota: Diferentele dintre activ si pasiv se atribuie rezultatului. Activele se vor ordona in ordinea lichiditatii, pasivele in functie de exigibilitate.

b) In perioada anterioara s-a efectuat inregistrarea contabila: bani = client 200.000 Descrieti formulele contabile de stornare: - in negru - in rosu c) Apeland la analiza contabila scrieti formulele contabile care descriu urmatoarele operatii contabile: d.1 Se achizitioneaza de la un furnizor marfa in valoare de 20.000 lei: d.2 Se incaseaza de la un client suma de 10.000 lei: d.3 Se restituie bancii un credit in valoare de 80.000 lei:

CAPITOLUL 2 PLANUL DE CONTURI GENERAL

36

37

CLASA 1. CONTURI DE CAPITALURI Grupa 10 Capital si rezerve; Grupa 11 Rezultatul reportat; Grupa 12 Rezultatul exercitiului; Grupa 13 Subventii pentru investitii; Grupa 14 Castiguri sau pierderi legate de emiterea, rascumpararea, vanzarea, cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii; Grupa 15 Provizioane ; Grupa 16 Imprumuturi si datorii asimilate. Contul 101 Capital social 1011 Capital subscris nevarsat, este capitalul subscris si nevirat in contul unitatii 1012 Capital subscris varsat, este capitalul subscris si virat in contul unitatii Capitalul social este egal cu valoarea nominala a actiunilor/partilor sociale subscrise de actionari/asociati, in numerar sau in natura. Se inregistreaza in contabilitate pe baza actelor de constituire ale societatii si a documentelor justificative privind varsamintele de capital. Contabilitatea analitica a capitalului social se tine pe actionari/asociati si evidentiaza numarul si valoarea actiunilor/partilor sociale subscrise, respectiv varsate. Este cont de pasiv. Se crediteaza cu intrarile (majorarile) capitalului social prin: - subscriere Decontari cu actionarii/asociatii 456 = 101 privind capitalul (1011) - incorporarea rezervelor Rezerve 106 = 101 (1012) - incorporarea profiturilor (din rezultat reportat) Rezultatul reportat 117 = 101 (1012) - incorporarea primelor de capital Prime de capital 104 = 101 (1012) Se debiteaza cu iesirile (micsorarile) capitalului social, determinate de: - retragerea subscrierii 101 = 456 (1012) - pierderile acoperite din capitalul social 101 = 117 (1012) - valoarea actiunilor proprii rascumparate si anulate 101 = 109 Actiuni proprii (1012) - diferenta dintre valoarea nominala a instrumentelor de capitaluri proprii anulate si valoarea lor de rascumparare 101 = 141 Castiguri legate de vanzarea sau (1012) anularea instr.de cap.proprii Soldul creditor al contului reprezinta capital social subscris. Contul 456 Decontari cu actionarii/asociatii privind capitalul

37

38

Evidentiaza decontarile cu actionarii/asociatii privind aporturile subscrise/varsate la capitalul social. Este cont de activ/pasiv. Se debiteaza cu: - valoarea capitalului subscris 456 = 101 (1011) - valoarea primelor stabilite cu ocazia emisiunii, fuziunii, aportului de capital in natura, sau conversiei obligatiunilor in actiuni 456 = 104 - sumele achitate sau bunurile restituite determinate de retragerea capitalului 456 = conturi din clasele2,3,5 Se crediteaza cu: - valoarea bunurilor (imobilizari, stocuri), reprezentand aport de capital, intrate Conturi din clasele 2, 3 = 456 - numerarul sau alte titluri de valoare (investitii pe termen scurt) aportate Conturi din clasa 5 = 456 - capitalul social retras 101 = 456 (1012) Soldul debitor al contului reprezinta aportul la capital subscris si nevarsat. Exemplu: Se considera: - capital social subscris - numerar (bani) - utilaj - marfa

10000 lei, din care: 4000 lei, din care virat la subscriere: 2500 lei 5000 lei 1000 lei

La inregistrarea capitalului social se evidentiaza doua momente: a) SUBSCRIEREA - reprezinta angajamentul actionarilor/asociatilor de a contribui la formarea capitalului social si determina urmatoarele modificari: - cresterea capitalului social - relatia de creanta a unitatii fata de actionarii/asociatii care au subscris b) VARSAREA CAPITALULUI - reprezinta aportul efectiv, conform subscrierii, si determina urmatoarele modificari: - intrarea bunurilor reprezentand aport de capital - micsorarea creantei fata de actionari/asociati cu valoarea bunurilor aportate. Observatie: Daca la evidentierea subscrierii se utilizeaza contul sintetic de gradul al II-lea 1011 Capital subscris nevarsat, este necesara inregistrarea capitalului varsat in contul 1012 Capital subscris varsat si corespunzator micsorarea capitalului subscris nevarsat. a) subscrierea capitalului: A+ contul 456 P+ contul 1011 formula contabila: b) varsarea capitalului:

10000 lei D 10000lei C 456 = 1011 10000

38

39

- aportul efectiv: A+ contul bani A+ contul utilaj A+ contul marfa A- contul 456 formula contabila:

2500lei D 5000lei D 1000lei D 8500lei C % = 456 bani utilaj marfa 8500 2500 5000 1000

- evidentierea capitalului varsat: P+ contul 1012 P- contul 1011 formula contabila:

8500lei C 8500lei D 1011 = 1012 8500

Situatia conturilor: A 456 10000 P 1011 P 1012 - Si 8500

D Si

C

D

C

D

C

8500 = SfD 1500 A bani

- Si 8500 10000 SfC 1500 = A utilaj 5000

SfC 8500 = A marfa 1000

D Si

C

2500

D Si

C

D Si

C

= SfD 2500

= SfD 5000

= SfD 1000

Bilant Activ 5000 lei 1000 lei 1500 lei 2500 lei 10000 lei Pasiv 1500 lei 8500 lei

utilaj marfa ct. 456 bani TOTAL

ct. 1011 ct. 1012

TOTAL

10000 lei

Contul 104 Prime de capital 1041 Prime de emisiune 1042 Prime de fuziune/divizare 1043 Prime de aport 1044 Prime de conversie a obligatiunilor in actiuni

39

40

Primele de capital reprezinta excedentul dintre valoarea de emisiune, de fuziune, valoarea bunurilor reprezentand aport in natura, respectiv valoarea nominala a obligatiunilor convertite in actiuni si valoarea nominala a actiunilor sau partilor sociale. Este cont de pasiv. Se crediteaza cu valoarea primelor stabilite subscrise 456 = 104 Se debiteaza cu: - valoarea primelor de capital incorporate in rezerve sau in capitalul social 104 = 106 (104 = 101 / 1012) - pierderile contabile ale exercitiilor financiare anterioare acoperite cu prime de capital, conform prevederilor legale 104 = 117 Rezultatul reportat Soldul creditor al contului reprezinta prime de capital existente. Contul 121 Profit sau pierdere Evidentiaza profitul sau pierderea exercitiului financiar. Este cont de activ/pasiv. Se crediteaza cu: - soldurile creditoare transferate la sfarsitul perioadei (lunii) din conturile de venituri (clasa 7), eventual cheltuieli (clasa 6) conturi din clasa 7 (6) = 121 - pierderea reportata Rezultatul reportat 117 = 121 Se debiteaza cu: - soldurile debitoare transferate la sfarsitul perioadei (lunii) din conturile de cheltuieli (clasa 6), eventual venituri (clasa 7) 121 = conturi din clasa 6 (7) - profitul nerepartizat aferent exercitiului financiar curent incheiat 121 = 117 Rezultatul reportat - profitul net realizat in exercitiul financiar curent incheiat repartizat pe destinatiile legale 121 = 129 Soldul creditor al contului reprezinta profitul realizat. Soldul debitor al contului reprezinta pierderea realizata.

Contul 129 Repartizarea profitului Evidentiaza repartizarile din profitul exercitiului financiar curent incheiat. Este cont de activ. Se debiteaza cu sumele repartizate din profitul exercitiului pentru constituirea rezervelor conform prevederilor legale: - rezerve legale constituite pe parcursul exercitiului financiar

40

41

129 = 106 Rezerve Se crediteaza, la inceputul exercitiului financiar urmator, cu valoarea repartizata transferata in contul 121 Profit si pierdere. 121 = 129 Soldul debitor al contului reprezinta repartizari din profit. Contul 117 Rezultatul reportat 1171 Rezultatul reportat reprezentand profitul nerepartizat, respectiv pierderea neacoperita 1172 Rezultatul reportat provenit din adoptarea pentru prima data a IAS, mai putin IAS 29 1174 Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor fundamentale 1176 Rezultatul reportat provenit din trecerea la aplicarea Reglementarilor conforme cu Directiva a patra a Comunitatii Economice Europene Contul se refera la profiturile (castigurile) sau pierderile determinate de activitatea exercitiilor financiare anterioare. Este cont de activ/pasiv. Se crediteaza cu: - pierderile exercitiilor financiare anterioare acoperite din rezerve, prime de capital sau prin micsorarea capitalului social 106 = 117 104 = 117 1012,101 = 117 - profitul nerepartizat al exercitiului financiar curent incheiat 121 = 117 - diferente favorabile (profituri) rezultate din corectarea erorilor contabile ale anilor anteriori conturi din clasa 1,2,3,4,5 = 1174 - sumele anulate reprezentand datorii ale anilor anteriori Conturi din clasa 4 = 117 Se debiteaza cu: - pierderile contabile ale exercitiului financiar curent incheiat 117 = 121 - sumele repartizate pentru rezerve, dividende, majorarea capitalului social 117 = 106 Rezerve 117 = 457 Dividende de plata 117 = 101,1012 - diferentele nefavorabile (pierderi) rezultate din corectarea erorilor contabile ale anilor anteriori 1174 = conturi din cls.1,2,3,4,5 - sumele anulate reprezentand creante ale anilor anteriori 117 = Conturi din clasa 4 Soldul creditor al contului Rezultatul reportat reprezinta profituri ale exercitiilor financiare anterioare. Soldul debitor al contului Rezultatul reportat reprezinta pierderi ale exercitiilor financiare anterioare. Contul 109 Actiuni proprii

41

42

1091 Actiuni proprii detinute pe termen scurt 1092 Actiuni proprii detinute pe termen lung Evidentiaza actiunile proprii rascumparate, in conformitate cu prevederile legale. Este cont de active. Se debiteaza cu valoarea de achizitie a actiunilor rascumparate 109 = cont din clasa 5 Se crediteaza cu: - valoarea actiunilor anulate, care micsoreaza capitalul social 1012,101 = 109 - pierderea rezultata din anulare (val.de rascumparare > val.nominala) Pierderi legate de instr.de cap.proprii 149 = 109 - sumele de incasat sau incasate din vanzare Debitori diversi 461, cont clasa 5 = 109 - pierderile rezultate din vanzare (suma obtinuta < val. de rascumparare) 149 = 109 - valoarea actiunilor cedate cu titlu gratuit 149 = 109 Soldul debitor al contului reprezinta valoarea, la pret de rascumparare, actiunilor proprii existente. Contul 141 Castiguri legate de vanzarea sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii. Este cont de pasiv. Se crediteaza cu: - diferenta dintre pretul de vanzare (mai mare) si valoarea de rascumparare 461,cont din cls.5 = 141 - diferenta dintre valoarea nominala a instrumentelor de capitaluri proprii (mai mare) anulate si valoarea de rascumparare 1012,101 = 141 Se debiteaza cu sumele transferate la rezerve. 141 = 106 Rezerve Soldul creditor al contului reprezinta castiguri legate de vanzarea sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii. Contul 149 Pierderi legate de emiterea, rascumpararea, vanzarea, cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii Este cont de activ. Se debiteaza cu: - pierderile rezultate din vanzarea instrumentelor de capitaluri proprii rascumparate 149 = 109 - diferenta dintre valoarea nominala a instrumentelor de capitaluri proprii (mai mica) anulate si valoarea de rascumparare 149 = 109 - valoarea instrumentelor de capitaluri proprii cedate cu titlu gratuit 149 = 109 - cheltuieli legate de emiterea instrumentelor de capitaluri proprii, neevidentiate ca imobilizari necorporale 149 = cont cls.5, 462 Creditori diversi

42

43

Se crediteaza cu pierderile acoperite din rezerve 106 = 149 Soldul debitor al contului reprezinta pierderi legate de instrumentele de capitaluri proprii. Contul 105 Rezerve din reevaluare Reevaluarea activelor corporale consta in stabilirea valorii actuale a acestora, valoare care se substituie valorii contabile existente. Contul evidentiaza surplusul obtinut din reevaluarea imobilizarilor corporale. Este cont de pasiv. Se crediteaza cu diferentele reprezentand cresterea valorii activelor corporale reevaluate, daca in perioada anterioara nu a fost evidentiata o cheltuiala rezultata din reevaluare, pentru acel activ 211, 212, 213, 214 = 105 Se debiteaza cu: - diferentele reprezentand scaderi ale valorii activelor corporale, daca in perioada anterioara a fost inregistrata o rezerva din reevaluare pentru acel activ: 105 = 211, 212, 213, 214 - rezerva din reevaluare realizata transferata la rezerve (capitalizata) 105 = 1065 Rezerve reprezentand surplusul realizat din rezerva din reevaluare Soldul creditor al contului reprezinta surplus din reevaluarea activelor corporale. Contul 106 Rezerve 1061 Rezerve legale 1063 Rezerve statutare sau contractuale 1065 Rezerve reprezentand surplusul realizat din rezerva din reevaluare 1068 Alte rezerve Rezervele sunt surse proprii de finantare constituite din profit sau din alte surse prevazute de lege. Este cont de pasiv. Se crediteaza cu valoarea rezervelor: - constituite din profitul exercitiului 129 = 106 - constituite din rezultatul reportat 117 = 106 - din transferarea primelor de capital 104 = 106 - din transferarea rezervelor din reevaluare realizate 105 = 1065 - reprezentand diferenta in plus dintre valoarea participatiilor dobandite si valoarea neamortizata a activelor care fac obiectul participarii in natura in capitalul altei societati. cont gr.26 = 106 (Imobilizari financiare) - din transferul castigurilor din anularea sau vanzarea instrumentelor de capitaluri proprii 141 = 106

43

44

Se debiteaza pe masura consumului pentru: - acoperirea pierderilor 106 = 117 - majorarea capitalului social 106 = 101 (1012) - reprezentand diferenta dintre valoarea contabila a participatiilor cedate si valoarea neamortizata a activelor care au constituit aport in natura in capitalul altei societati 106 = cont gr.26 - pierderile legate de instrumentele de capitaluri proprii acoperite din rezerve 106 = 149 Soldul creditor al contului reprezinta rezerve existente. Grupa 13 Subventii pentru investitii Subventiile, in general, sunt sume sau valori nerambursabile, alocate de la buget sau din alte surse, de care beneficiaza unitatea. In functie de destinatia lor, subventiile pot fi: - de exploatare - pentru finantarea unor activitati pe termen lung (pentru investitii) Contul 131 Subventii guvernamentale pentru investitii Contul 132 Imprumuturi nerambursabile cu caracter de subventii pentru investitii Contul 133 Donatii pentru investitii Contul 134 Plusuri de inventar de natura imobilizarilor Contul 135 Alte sume primite cu caracter de subventii pentru investitii Subventiile pentru investitii sunt sume alocate de la bugetul national sau din alte surse nerambursabile pentru finantarea unor investitii. Se asimileaza subventiilor pentru investitii si imobilizarile primite cu titlu gratuit, prin donatie. Este cont de pasiv. Se crediteaza cu: - valoarea sumelor incasate cu acest titlu bani = cont din gr.13 - valoarea subventiilor alocate de la buget, cu decontare ulterioara 445 Subventii = cont din gr,13 - valoarea imobilizarilor necorporale sau corporale obtinute cu titlu gratuit sau constatate plus de inventar conturi din clasa 2 = 133,134

Se debiteaza cu: - valoarea subventiilor pentru investitii recunoscute ca venituri pe masura amortizarii activelor obtinute prin subventie cont din gr.13 = 7584 Venituri din subventii pentru investitii - valoarea subventiilor restituite cont din gr.13 = bani Soldul creditor al contului reprezinta subventii pentru investitii primite si netransferate la venituri.

44

45

Grupa 15 Provizioane Contul 151 Provizioane 1511 Provizioane pentru litigii 1512 Provizioane pentru garantii acordate clientilor 1513 Provizioane pentru dezafectari imobilizari corporale si alte actiuni similare legate de acestea 1514 Provizioane pentru restructurare 1515 Provizioane pentru pensii si obligatii similare 1516 Provizioane pentru impozite 1518 Alte provizioane Evidentiaza provizioanele pentru litigii, garantii acordate clientilor, si alte provizioane. Este cont de pasiv. Se crediteaza cu valoarea provizioanelor constituite: -pe seama cheltuielilor Cheltuieli de exploatare privind 6812 = 151 provizioane -privind dezafectarea sau restaurarea amplasamentului pe care au fost pozitionate imobilizarile Cont din cls.2 = 151 (imobilizari corporale) Se debiteaza cu sumele reprezentand diminuarea sau anularea provizioanelor: 151 = 7812 Venituri din provizioane Soldul creditor al contului reprezinta provizioane existente. Grupa 16 Imprumuturi si datorii asimilate Contul 161 Imprumuturi din emisiunea de obligatiuni Contul 169 Prime privind rambursarea obligatiunilor Contul 1681 Dobanzi aferente imprumuturilor din emisiunea de obligatiuni Contul 162 Credite bancare pe termen lung Evidentiaza imprumuturile pe termen lung obtinute de la institutii financiare sau alte societati comerciale. Este cont de pasiv Se crediteaza cu: - valoarea imprumuturilor obtinute bani = 162 - diferentele nefavorabile de curs valutar rezultate din evaluarea creditelor in valuta la cursul de referinta in vigoare la sfarsitul exercitiului financiar Cheltuieli din diferente de curs valutar 665 = 162 Se debiteaza cu: - sumele rambursate 162 = bani

45

46

- diferentele favorabile de curs valutar rezultate la rambursarea creditelor in valuta sau din evaluarea creditelor in valuta la cursul de referinta in vigoare la sfarsitul exercitiului financiar 162 = 765 Venituri din diferente de curs valutar Soldul creditor al contului reprezinta credite pe termen lung nerambursate. Contul 1682 Dobanzi aferente creditelor bancare pe termen lung Este cont de pasiv. Se crediteaza cu: - valoarea dobanzilor datorate 666 Cheltuieli privind dobanzile = 1682 - diferentele nefavorabile de curs valutar rezultate din evaluarea dobanzilor datorate in valuta la cursul de referinta in vigoare la sfarsitul exercitiului financiar 665 = 1682 Se debiteaza cu: - valoarea dobanzilor platite 1682 = bani - diferentele favorabile de curs valutar rezultate la plata dobanzilor in valuta sau din evaluarea dobanzilor in valuta la cursul de referinta in vigoare la sfarsitul exercitiului financiar 1682 = 765 Soldul creditor al contului reprezinta valoarea dobanzilor datorate. Contul 166 Datorii ce privesc imobilizarile financiare Contul 1685 Dobanzi aferente datoriilor fata de entitati afiliate Contul 1686 Dobanzi aferente datoriilor fata de entitatile de care compania este legata prin interese de participare Contul 167 Alte imprumuturi si datorii asimilate Evidentiaza datorii privind concesiunile, depozitele si garantiile primite si alte datorii asimilate. Este cont de pasiv. Se crediteaza cu: - sumele reprezentand garantii sau depozite primite bani = 167 - valoarea concesiunilor preluate Clasa 2 (concesiuni) = 167 - valoarea activelor primite din operatiuni de leasing financiar (la nivelul valorii de intrare la locator, conform contractului) 211,212,213,214 = 167 - diferentele nefavorabile de curs valutar rezultate din evaluarea sumelor datorate in valuta la cursul de referinta in vigoare la sfarsitul exercitiului financiar 665 = 167 - diferentele nefavorabile de curs valutar aferente datoriilor in lei a caror decontare se face in functie de cursul unei valute, evaluate la cursul de referinta in vigoare la sfarsitul exercitiului financiar Alte cheltuieli financiare 668 = 167 Se debiteaza cu:

46

47

- valoarea garantiilor si depozitelor rambursate 167 = bani - valoarea concesiunilor restituite 167 = Clasa 2 (imob. necorporale) - cota parte din valoarea de intrare a activelor facturata de locator, conform contractului 167 = 404 Furnizori de imobilizari - diferentele favorabile de curs valutar rezultate la rambursarea datoriilor in valuta, sau din evaluarea sumelor datorate in valuta la cursul de referinta in vigoare la sfarsitul exercitiului financiar 167 = 765 Venituri din diferente de curs valutar - diferentele favorabile de curs valutar aferente datoriilor in lei, a caror decontare se face in functie de cursul unei valute, la plata, sau la evaluarea la cursul de referinta in vigoare la sfarsitul exercitiului financiar 167 = 768 Alte venituri financiare Soldul creditor al contului reprezinta alte imprumuturi si datorii asimilate existente. Contul 1687 Dobanzi aferente altor imprumuturi si datorii asimilate Este cont de pasiv. Se crediteaza cu: - dobanzile datorate aferente imprumuturilor si datoriilor asimilate 666 =1687 - diferentele nefavorabile de curs valutar rezultate din evaluarea sumelor datorate in valuta la cursul de referinta in vigoare la sfarsitul exercitiului financiar 665 = 1687 - diferentele nefavorabile de curs valutar aferente datoriilor in lei, a caror decontare se face in functie de cursul unei valute, evaluate la cursul de referinta in vigoare la sfarsitul exercitiului financiar 668 = 1687 Se debiteaza cu: - dobanzile platite 1687 = bani - diferentele favorabile de curs valutar rezultate la plata dobanzilor in valuta, sau din evaluarea sumelor datorate in valuta la cursul de referinta in vigoare la sfarsitul exercitiului financiar 1687 = 765 Venituri din diferente de curs valutar - diferentele favorabile de curs valutar aferente dobanzilor in lei, a caror decontare se face in functie de cursul unei valute, la plata, sau la evaluarea la cursul de referinta in vigoare la sfarsitul exercitiului financiar 1687 = 768 Alte venituri financiare Soldul creditor al contului reprezinta dobanzi aferente altor imprumuturi si datorii asimilate datorate. Contul 442 Taxa pe valoarea adaugata (TVA) Taxa pe valoarea adaugata este un impozit indirect datorat bugetului care se colecteaza in conditiile Codului Fiscal. Valoarea adaugata (din punctul de vedere al

47

48

TVA) reprezinta diferenta dintre livrarile si achizitiile aceluiasi stadiu al circuitului economic. Taxa pe valoarea adaugata reprezinta un venit al bugetului de stat. Operatiunile impozabile se refera la vanzari de bunuri si servicii, achizitii intracomunitare, importul de bunuri si servicii si alte operatii asimilate operatiilor impozabile. Exista si operatiuni scutite, descrise in actele normative emise referitoare la TVA. Reguli de impozitare: Din punctul de vedere al regulilor de impozitare, operatiile se impart in: - operatii taxabile. Pentru acestea taxa se obtine astfel: taxa = val.operatiilor imp. x cota TVA Din taxa astfel calculata, se scade taxa datorata sau platita pentru bunurile si serviciile achizitionate DESTINATE REALIZARII OPERATIILOR IMPOZABILE. - operatii scutite cu drept de deducere. Pentru aceste operatii unitatea are dreptul de deducere a taxei datorate sau platite bunurile si serviciile achizitionate DESTINATE REALIZARII OPERATIILOR CU DREPT DE DEDUCERE. - operatii scutite fara drept de deducere. Pentru aceste operatii unitatea nu are dreptul de deducere a taxei aferente intrarilor (aprovizionari, etc). Se constata ca taxa aferenta achizitiilor (denumita TVA deductibila) se poate deduce doar daca acestea sunt destinate realizarii operatiilor pentru care se acorda deducere. TVA de dedus (de scazut din taxa corespunzatoare operatiilor impozabile) se obtine astfel: TVA de dedus = TVA deductibila x pro rata% valoarea operatiilor impozabile prorata % = x 100 total operatii TVA devenita nedeductibila (diferenta dintre TVA deductibila si TVA de dedus) se suporta in cheltuielile de exploatare in contul 635 Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate. Contul 442 Taxa pe valoarea adaugata este cont de activ/pasiv. Pentru evidentierea distincta a taxei pe valoarea adaugata se utilizeaza urmatoarele conturi sintetice de gradul al II-lea: 4423 Taxa pe valoarea adaugata de plata 4424 Taxa pe valoarea adaugata de recuperat 4426 Taxa pe valoarea adaugata deductibila 4427 Taxa pe valoarea adaugata colectata 4428 Taxa pe valoarea adaugata neexigibila

Contul 4426 Taxa pe valoarea adaugata deductibila

48

49

Evidentiaza TVA datorata pentru bunurile, lucrarile sau serviciile achizitionate de unitate, inscrisa in facturile furnizorilor, sau TVA aferenta activelor corporale realizate in regie proprie, deductibila din punct de vedere fiscal. Este cont de activ. Se debiteaza, pe parcursul perioadei fiscale, cu: - TVA aferenta bunurilor, lucrarilor si serviciilor achizitionate 4426 = 401, 404 (furnizori),5121,542 - TVA aferenta activelor corporale realizate in regie proprie 4426 = 4427 - TVA deductibila devenita exigibila 4426 = 4428 - TVA inregistrata si ca TVA colectata, conform legii 4426 = 4427 Se crediteaza, la sfarsitul perioadei fiscale, cu: - TVA devenita nedeductibila si inclusa in cheltuieli 635 = 4426 - sumele deductibile compensate din TVA colectata 4427 = 4426 - TVA de recuperat de la buget 4424 = 4426 La sfarsitul perioadei fiscale contul nu prezinta sold. Contul 4427 Taxa pe valoarea adaugata colectata Evidentiaza sumele datorate aferente vanzarilor de bunuri, lucrari executate sau servicii prestate, TVA aferenta activelor corporale realizate in regie proprie, TVA aferenta bunurilor si serviciilor folosite in scop personal sau predate cu titlu gratuit, TVA aferenta minusurilor de inventar. Este cont de pasiv. Se crediteaza, pe parcursul perioadei fiscale, cu: - TVA inscrisa in facturile emise clientilor sau in alte documente legale care consemneaza asemenea operatii 411, 461, 428, bani = 4427 (clienti sau alti debitori) - TVA colectata devenita exigibila 4428 = 4427 - TVA aferenta minusurilor de inventar imputate 461, 428 = 4427 - TVA aferenta bunurilor sau serviciilor folosite in scop personal, predate cu titlu gratuit, acordate salariatilor sub forma avantajelor in natura, sau minusurilor de inventar neimputate 635 = 4427 - TVA aferenta activelor corporale realizate in regie proprie 4426 = 4427 - TVA inregistrata si ca TVA deductibila, conform legii 4426 = 4427 Se debiteaza, la sfarsitul perioadei fiscale,cu: - sumele reprezentand TVA deductibila compensate

49

50

4427 = 4426 - TVA de platit bugetului 4427 = 4423 La sfarsitul perioadei fiscale contul nu prezinta sold. Contul 4423 Taxa pe valoarea adaugata de plata Evidentiaza TVA de platit bugetului. Este cont de pasiv. Se crediteaza cu diferentele, rezultate la sfarsitul perioadei fiscale, intre TVA colectata mai mare si TVA deductibila. 4427 = 4423 Se debiteaza cu: - TVA de recuperat compensata 4423 = 4424 - platile efectuate bugetului 4423 = bani Soldul creditor al contului reprezinta TVA de platit bugetului.

Contul 4424 Taxa pe valoarea adaugata de recuperat Evidentiaza TVA de recuperat de la buget. Este cont de activ. Se debiteaza cu diferentele, rezultate la sfarsitul perioadei fiscale, intre TVA colectata mai mica si TVA deductibila 4424 = 4426 Se crediteaza cu: - TVA de recuperat compensata cu TVA de plata 4423 = 4424 - TVA incasata de la buget pe baza solicitarii de rambursare bani = 4424 Soldul debitor al contului evidentiaza TVA de recuperat de la buget. Exemplu: Se considera: - la inceputul perioadei, in contul 4424 TVA de recuperat, sold debitor 15.000 lei - operatii impozabile (vanzari) in valoare de 100.000 lei TVA colectata = 100.000 x 19% = 19.000 - operatii scutite in valoare de 50.000 lei - in contul 4426 TVA deductibila s-a inregistrat in cursul perioadei suma de 16.000 lei Decontarea TVA: 1. Se calculeaza pro rata % 100.000 prorata % = x 100 = 67 % 150.00050

51

2. Se calculeaza TVA de dedus si TVA devenita nedeductibila TVA de dedus = TVA deductibila x prorata% = 16.000 x 67% = 10.720 TVA devenita nedeductibila = 16.000 - 10.720 = 5.280 3. TVA devenita nedeductibila se inregistreaza in cheltuieli: A+ contul 635 5.280 D A- contul 4426 5.280 C formula contabila: D Si 16.000 4426 635 = 4426 C 5.280

5.280 = SfD10.720

- reprezinta TVA de dedus

4. Se stabileste diferenta intre TVA colectata si TVA de dedus (operatia de compensare intre cele doua conturi) A- contul 4426 10.720 C P- contul 4427 10.720 D formula contabila: D Si 10.720 4426 10.720 = 4427 = 4426 C D 10.720 4427 C 19.000 Si 10.720 SfC 8.280 =

5. Se transfera diferenta in contul distinct 4423 TVA de plata P- contul 4427 8.280 D P+ contul 4423 8.280 C

formula contabila: D 8.280 -

4427 = 4423 4427 C 8.280 Si = D

8.280 4423 8.280 SfC 8.280 = C

6. Deoarece este inregistrata TVA de recuperat din perioada anterioara, se efectueaza compensarea intre cele doua (se micsoreaza concomitent creanta si obligatia fata de buget referitoare la TVA)

51

52

A- contul 4424 P- contul 4423 formula contabila:

1.500 C 1.500 D 4423 = 4424 1.500

Contul 4428 Taxa pe valoarea adaugata neexigibila Evidentiaza taxa pe valoarea adaugata calculata si inscrisa in documente, dar nedatorata (ex: TVA aferenta vanzarilor sau cumpararilor cu plata in rate, TVA inclusa in pretul de vanzare al marfurilor la unitatile de vanzare cu amanuntul, pentru care evidenta marfurilor se tine la acest pret, etc). Este cont de activ/pasiv. Se crediteaza cu: - TVA aferenta vanzarilor de bunuri, lucrari sau servicii cu plata in rate 411, 461, 428 = 4428 (clienti sau alti debitori) - TVA aferenta vanzarilor pentru care nu s-au intocmit facturi in perioada livrarii Clienti-facturi de intocmit 418 = 4428 - TVA inclusa in pretul marfurilor la unitatile comerciale cu amanuntul 371 Marfuri = 4428 - TVA aferenta cumpararilor cu plata in rate devenita exigibila (la scadenta inscrisa in contract) sau TVA deductibila evidentiata anterior in cont devenita exigibila la primirea facturii de la furnizori 4426 = 4428 Se debiteaza cu: - TVA aferenta cumpararilor cu plata in rate 4428 = 401, 404 (furnizori) - TVA aferenta cumpararilor pentru care nu s-au primit facturile de la furnizori 4428 = 408 Furnizori-facturi nesosite - TVA aferenta importurilor pentru care s-a obtinut amanare la plata 4428 = 446 Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate - TVA neexigibila inregistrata in perioada anterioara pentru vanzari cu plata in rate devenita exigibila (la scadenta inscrisa in contract), sau aferenta altor vanzari - la intocmirea facturilor 4428 = 4427 - TVA inclusa in pretul marfurilor iesite din gestiune 4428 = 371 Marfuri Soldul contului reprezinta taxa pe valoarea adaugata neexigibila. Nota: Relatiile unitatii cu tertii sunt de doua tipuri: - datorii (unitatea trebuie sa cedeze un echivalent sau sa efectueze o prestatie) - creante (unitatea trebuie sa incaseze un echivalent sau sa beneficieze de o prestatie din partea tertului) 1. Plata unei datorii: (corespunde formulei A - x = P - x) A- contul bani, eventual alte mijloace C

52

53

P- contul care evidentiaza datoria D formula contabila: contul datorie = bani, alte mijloace de plata 2. Incasarea unei creante: (corespunde formulei A + x - x = P) A+ contul bani, eventual alte mijloace D A- contul care evidentiaza creanta C formula contabila: bani = contul creanta alte mijloace de plata Grupa 40 Furnizori si conturi asimilate. Contul 401 Furnizori Evidentiaza decontarile cu furnizorii pentru achi