T6 Debitarea

LACATUSERIE GENERALA MECANICA

Tanaviosoft 2012

T6-Debitarea semifabricatelor autor: profesor Tanase Viorel 1

T6

6.1.GENERALITI

DEFINIIE: Debitarea semifabricatelor este operaia tehnologic de separare complet sau parial a semifabricatelor, sub aciunea unor fore exterioare.


Tanaviosoft 2012


T6

Debitarea la rece se realizeaz la temperatura mediului ambiant, ntr-un atelier de lcturie.Pentru debitarea la cald este necesar nclzirea semifabrica-tului la rou(n domeniul forjabilitii metalelor i aliajelor.Debitarea la cald este specific procedeului tehnologic numit forjare. Debitarea manual se aplic n producie de serie mic i necesit un efort fizic considerabil.Se realizeaz n atelierul de lcturie.Debitarea mecanic se realizeaz n atelierul de prelucrri mecanice, cu ajutorul unor maini i utilaje specializate. La debitarea prin forfecare se utilizeaz foarfeca de mn, foarfeca de banc,foarfeca mas,foarfeca ghilotin acionat manual sau mecanic.Alte maini i utilaje utilizate la debitarea prin forfecare sunt: foarfeca cu cuite disc, foarfeca aligator, foarfeca vibrator. La debitarea prin achiere se utilizeaz ferstrul de mn,iar la debitarea mecanic prin achiere se utilizeaz: ferstrul mecanic alternativ,maina de debi-tat cu discuri abrazive, maina de debitat cu band, maina de debitat circular. Debitarea prin dltuire se realizeaz cu dli acionate manual sau cu cio-cane pneumatice.

Fig.6.1.1.Foarfece.Ferstru de mn.Dli

6.2.DEBITAREA MANUAL.

SCULE.DISPOZITIVE.UTILAJE. 6.2.1.DEBITAREA MANUAL PRIN FORFECARE

Sculele i dispozitivele utilizate sunt urmtorele: Foarfeca de mn. Foarfeca de banc. Foarfeca mas. Foarfeca ghilotin.


Tanaviosoft 2012


T6

Foarfeca de mn. Se confecioneaz din oel de scule sau din oel slab aliat, are tiurile durifi-

cate prin tratament termic de clire.Constructiv, poate fi cu tiuri drepte sau curbe(curbura pe dreapta sau pe stnga).

Fig.6.2.1.1.Foarfece de mn

Foarfeca de banc. Permite debitarea tablelor cu grosimi de maximum 2 mm.Se poate fixa n menghin sau cu uruburi pe bancul de lucru.

Fig.6.2.1.2.Foarfeca de banc

Foarfeca mas. Permite tierea tablelor cu grosimi maximum 1,5 mm.Este constituit din: Mas Prghie Contragreutate Cuit fix Cuit mobil

Pri componente. 1.Suport 2.Cuit fix(ti) 3.Cuit mobil 4.Prghie


Tanaviosoft 2012


T6

Fig.6.2.1.3.Foarfeca mas

Foarfeca ghilotin. Permite tierea tablelor cu grosimi maximum 1,5 mm.

Fig.6.2.1.4.Foarfeca ghilotin

Pentru debitarea srmelor, a barelor subiri se utilizeaz o larg categorie de cleti: clete obinuit, clete patent.


Tanaviosoft 2012


T6

Fig.6.2.1.5.Cleti

6.2.2.DEBITAREA MANUAL PRIN ACHIERE.

Pentru debitarea manual prin achiere se utilizeaz ferstrul de mn.

Fig.6.2.2.1.Ferstrul de mn

Fixarea pnzei se face prin tifturi.Piulia fluture i ntinztorul permit o anumit fixare a pnzei(stare ntins).La fixare, pnza se orienteaz cu dinii nainte.

1.Mner 2.Cadru metalic(rama) 3.Piulia fluture 4.ntinztor 5.Pnza


Tanaviosoft 2012


T6

6.2.3.DEBITAREA MANUAL PRIN DLTUIRE. La debitarea prin dltuire se utilizeaz dou categorii de dli: dalta lat i dalta n cruce.Dlile se confecioneaz din oel slab aliat.Tiul se durific prin clire, iar partea de lovire se normalizeaz.

Fig.6.2.3.1.Dalta n cruce(1).Dalta lat(2)

6.3.DEBITAREA MECANIC. MAINI i UTILAJE.

6.3.1.DEBITAREA MECANIC PRIN FORFECARE

Mainile pentru debitat prin forfecare sunt urmtoarele: Foarfeca cu acionare hidraulic. Foarfeca ghilotin. Foarfeca cu cuite disc. Foarfeca vibrator(cu cuite scurte).

Fig.6.3.1.1.Foarfeca cu acionare hidraulic

Foarfeca ghilotin. Este acionat electromecanic i permite debitarea tablelor cu grosimi maxi-mum 40 mm.


Tanaviosoft 2012


T6

Fig.6.3.1.2.Foarfeca ghilotin

Foarfeca cu cuite disc. Prezint dou discuri cu micare de rotaie n sens contrar.Dup poziia axelor de rotaie sunt:

cu axe paralele; cu axe concurente.

Fig.6.3.1.3.Foarfeca cu cuite disc

Se utilizeaz la tierea tablelor cu grosimi maximum 2 mm.Viteza de tiere este de ordinul metrilor pe minut.

Foarfeca vibrator. Este acionat de un motor electric.Are frecven mare de lucru(peste 1000 de curse duble pe minut).Se utilizeaz la debitarea barelor, a profilelor.


Tanaviosoft 2012


T6

Fig.6.3.1.4.Foarfeca vibrator

6.3.2.DEBITAREA MECANIC PRIN ACHIERE.

La debitarea mecanic prin achiere se utilizeaz urmtoarele maini i uti-laje:

Ferstrul mecanic alternativ. Maina de debitat circular(fix i portabil). Maina de debitat cu band. Maina de debitat cu disc abraziv.

Ferstrul mecanic alternativ. Se utilizeaz pentru debitarea semifabricatelor cu grosimea maximum 200

mm.Este acionat electromecanic.n timpul operaiei de debitare se utilizeaz li-chid de rcire.

Fig.6.3.2.1. Ferstrul mecanic alternativ

Pri componente 1.Batiul 2.Suportul 3.Menghina 4.Cadrul metalic 5.Motorul electric


Tanaviosoft 2012


T6

Maina de debitat circular(fix i portabil). Se utilizeaz la debitarea semifabricatelor tip bar, profile de dimensi-

uni(grosimi) mari.Sculele achietoare sunt freze disc.

Fig.6.3.2.2.Maini de debitat circulare

Maina de debitat cu band(Ferstrul cu band) Se utilizeaz pentru debitarea metalelor i aliajelor la care se cere ca limea

tieturii s fie mic.Pnza este tip band cu grosimea 0,8-1 mm,fiind antrenat de dou discuri care primesc micarea de la un motor electric.

Fig.6.3.2.3.Maini de debitat cu band


Tanaviosoft 2012


T6

Maina de debitat cu disc abraziv. Constructiv, sunt asemntoare ferstrului circular.Sculele achietoare sunt

discuri abrazive cu limea 1-3 mm.Au la baz liant cauciuc pentru a avea o anu-mit elasticitate.

Fig.6.3.2.4.Maina de debitat cu disc abraziv

6.3.3.DEBITAREA PRIN PROCEDEE TERMICE

Procedeele termice frecvent utilizate sunt: debitarea cu flacr de gaze; debitarea oxielectric; debitarea cu arc electric; debitarea cu jet de plasm; debitarea cu laser.

Fig.6.3.3.1.Debitarea cu flacr Fig.6.3.3.2.Debitarea cu plasm


Tanaviosoft 2012


T6

Fig.6.3.3.Debitarea cu laser

6.4.TEHNOLOGII DE DEBITARE.

6.4.1.TEHNOLOGIA DEBITRII PRIN FORFECARE

Fig.6.4.1.1.Debitarea cu foarfeca de mn

n poziia nchis ,tiurile se vor suprapune cu maximum 2 mm.Jocul ntre tiuri trebuie s fie de maximum 0,5 mm. Foarfeca cu tiuri curbe se va utiliza la debitarea tablelor, pentru contururi curbe.


Tanaviosoft 2012


T6

6.4.2.TEHNOLOGIA DEBITRII PRIN ACHIERE

Fig.6.4.2.1.Debitarea cu ferstrul de mn

La debitarea cu ferstrul de mn, se asigur ntinderea corespunztoare a pnzei.Fixarea semifabricatului,n menghin, trebuie s elimine zgomotul nepl-cut(vibraii, trepidaii).Iniial, se unge pnza cu ulei mineral pentru a evita uzura prematur.Micarea necesar tierii, trebuie sa asigure utilizarea integral a dini-lor. Fixarea n menghin a materialelor moi, trebuie s utilizeze aprtori de protecie.

Fig.6.4.2.1.Debitarea cu ferstrul Fig.6.4.2.2.Menghina


Tanaviosoft 2012


T6

6.4.3.TEHNOLOGIA DEBITRII PRIN DLTUIRE

Fig.6.4.3.1.Tehnologii de dltuire Fig.6.4.3.2.Metode de dltuire

Fig.6.4.3.3.Tehnica debitrii prin dltuire(dup trasaj)

Unghiul de ascuire este n raport cu calitatea materialului:

Dltuirea in raport cu suprafaa bacurilor


Tanaviosoft 2012


T6

pentru materiale moi, unghiul de ascuire este mic; pentru materiale dure, unghiul de ascuire este mare. Dalta n cruce se utilizeaz pentru realizarea de canale, iar dalta lat pentru operaii curente. Sunt dou operaii de dltuire:

1. dltuirea dup trasaj; 2. dltuirea n raport cu suprafaa bacurilor. La debitare, dalta se orienteaz sub un munghi de 5-60.La ascuire, tiul es-te uor curb.

6.5.N.T.S.M. la DEBITARE

la debitarea prin dltuire se vor purta ochelari de protecie; la debitarea cu ferstrul de mn se evit utilizarea pnzelor cu dini lips; fixarea pieselor n menghin trebuie s fie sigur i s evite zgomotele

anormale; dlile trebuie s prezinte partea de lovire fr bavuri(floare); se va utiliza echipament de protecie corespunztor.


Tanaviosoft 2012


T6

5.6.DICIONAR TEHNIC.

Flacr oxigaz-se obine prin arderea unui amestec de gaze (oxigen i acetilena). Arcul electric-descrcare electric produs la contactul dintre electrod i metalul de baz. Plasma-un gaz total sau parial ionizat, pe ansamblu neutru din punct de vedere electric. Laserul-un dispozitiv optic care genereaz un fascicul coerent de lumin. Forjarea-procedeul de deformare plastic la cald. Acionare pneumatic-antrenarea unor echipamente mecanice prin intermediul aerului comprimat. Discul abraziv-scul achietoare constituit din granule abrazive i liant. Batiul- construcie din font, suport pentru dispozitive,meca-nisme.


Tanaviosoft 2012


T6

5.7.TESTUL DE EVALUARE

5.8.LUCRAREA DE LABORATOR

5.9.ANEXE

DEBITAREA SEMIFABRICATELOR(WORD) Test de evaluare

DEBITAREA SEMIFABRICATELOR(PDF) Test de evaluare

DEBITAREA SEMIFABRICATELOR Lucrare de laborator

http://www.4shared.com/account/dir/12148998/f0e35458/sharing.html?rnd=83 http://www.4shared.com/account/dir/19966750/2c584ca8/sharing.html?rnd=97 http://www.4shared.com/account/dir/8TRHB4qg/sharing.html?rnd=42 http://www.4shared.com/account/dir/s07DeCsa/sharing.html?rnd=10 http://www.4shared.com/account/dir/B2iZe_cW/sharing.html?rnd=42

http://www.didactic.ro/

http://tvet.ro

http://class10c.wikispaces.com

[email protected]

DEBITAREA SEMIFABRICATELOR(QUIZ) Test de evaluare


Tanaviosoft 2012


T6

GRUPUL SCOLAR N. BALCESCU OLTENITA Profesor :TANASE VIOREL Forma de invatamant : LICEU DOMENIUL : MECANICA Specializarea: MECANIC REPARATII SI INTRETINERE Modulul : TEHNOLOGII GENERALE MECANICE Clasa: IX-K An scolar: 2011 - 2012 Unitatea de invatare : OPERATII DE LACATUSERIE

PROIECT DE TEHNOLOGIE DIDACTICA

Tema : DEBITAREA SEMIFABRICATELOR Tipul lectiei: Mixta Scopul lectiei:

In plan cognitiv: Consolidarea cunostintelor,dezvoltarea capacitatilor de sistematizare,de analiza,formarea deprinderilor intelectuale de a se informa,de a cauta,de a descoperii si de a concepe un portofoliu pe tema data. Stimularea curiozitatii,imaginatiei si perseverentei,increderii in fortele proprii prin activitati desfasurate.

In plan afectiv: Cresterea interesului elevilor pentru studiul stiintelor cu caracter tehnologic in vederea orientarii si pregatirii profesionale.

In plan educativ: Pregatirea elevilor pentru activitati viitoare ,asigurarea unor competente de pre-profesionalizare ca premiza a dobindirii unei calificari profesionale.

Unitati de competenta: U 5.1. Comunicare interactiv la locul de munc(CTC)

C 5.1.1.Utilizeaz comunicarea verbal i scris n funcie de cerinele activitilor socio-profesionale

U 5.3. Igiena si protectia muncii(CTC) C 5.3.4. Recunoasterea prompta a situatiilor periculoase,neprevazute

U 5.6. Utilizarea S.D.V.-urilor(CTC) C5.6.1. Identific S. D. V. urile i utilajele din dotarea locului de munc

U 5.8. Materiale specifice constructiei de masini(CTC) C5.8.1. Identific proprietile materialelor metalice utilizate n domeniul mecanic C5.8.2. Recunoate simbolurile aliajelor metalice

U 5.10. Lacatuserie generala(CTG) C5.10.1. Executa operatii simple de lacatuserie

Obiective operationale: La sfarsitul activitatii didactice si pe parcursul acesteia elevii trebuie sa fie capabili:

O1-sa structureze in mod logic informatiile anterioare si sa le coreleze cu cele dobandite; O2-sa rezolve sarcina didactica ceruta-prelucrarea testului de evaluare-TRASAREA SEMIFA-

BRICATELOR O3-sa identifice sculele,dispozitivele si utilajele folosite pentru realizarea operatiei de debitare; O4-sa-si formeze deprinderile de utilizare a sculelor folosite la debitare.


Tanaviosoft 2012


T6

Resurse: Continutul portofoliului a fost alcatuit pornind de la competentele fixate si in stransa legatura cu

manualul si prevederile programei scolare. Din punct de vedere al capacitatilor de invatere,de investigare, de informare clasa este omogena

.Resurse materiale; -manual CULTURA DE SPECIALITATE - test de evaluare-TRASAREA SEMIFABRICATELOR_Test de evaluare ; -creta , tabla,cataloage,retea de calculatoare, videoproiector; -soft educational-MANUAL DE TEHNOLOGIE GENERALA MECANICA-autor Tanase Viorel -scule,dispozitive utilizate la debitarea metalelor Locul de desfasurare a activitatii: SALA DE CLASA Strategii didactice: -conversatia euristica, explicatia, expunerea , descoperirea,lucrul individual, problematizarea Organizarea invatarii:-frontal-expunerea portofoliurilor; -pe grupe de elevi-intocmirea portofoliurilor; -individual culegerea informatiilor,rezolvarea sarcinii didactice.

DESFASURAREA ACTIVITATII DIDACTICE Nr. crt.

Evenimenul didactic

Coninutul i metodica leciei Activitatea profesorului Activitatea elevilor

1

Organizarea clasei,notarea absentelor,comunicarea rezultatelor testului anteri-or 2 min

noteaza absentele; verifica organizarea clasei;

-raspund la apel;

2

Reactualizarea cunostintelor anterioare 15 min

cere elevilor sa evidentieze notiunile legate de operatia de trasare;

cere elevilor sa identifice sculele si dispozitivele utilizate la trasare;

indruma elevii pentru evidentierea avantajelor utilizarii operatiei de trasare;

cere elevilor sa aduca precizari legate de operatiile pregatitoare in vederea trasarii.

-precizeaza si exemplifi-ca avantajele trasarii; -identifica sculele si dispo-zitivele utilizate la trasare; -prezinta succesiunea logi-ca a operatiilor pregatitoare.

3 Rezolvarea testului de evaluare 30 min

aduce lamuriri suplimentare necesare rezolvarii testului de evaluare.

lucrul individual

4 Motivatia invatarii 3 min

subliniaza importanta operatiei de debita-re,domeniile de utilizare.

-urmaresc comentariul

5

Continutul si dirijarea procesului de asimilare a cunostintelor necesare in insusirea tehnologiei de debitare manuala si meca-nica 40 min

dirijeaza si controleaza desfasurarea activitatii de predare-invatare;

mentine un grad de atentie necesar formarii unor deprindere de utilizare a S.D.V.-urilor

colaboreaza cu elevii prin antrenare directa in re-zolvarea sarciniilor didactice.

-evidentiaza destinatia diferitelor scule si dispozi-tive. -realizeza schitele prezen-tate pe tabla; -precizeaza tehnologiile de debitare manuala

6 Evaluarea cunostintelor anterioare si a celor dobandite prin conversatie 5 min

urmareste corectitudinea desfasurarii activi-tatii de evaluare;

aduce precizarile necesare in rezolvarea unor sem-ne de intrebare.

-coreleaza notiunile preda-te anterior cu informatiile expuse si analizate

7

Concluzii finale 5 min

comenteaza rezulattele obtinute;

Uni

tate

a de

nv

m

nt:

Gru

pul S

cola

r N

. Bal

cesc

u O

lteni

ta

Avi

zat,

Pr

ofilu

l: T

ehni

c

Dir

ecto

r D

omen

iul d

e p

reg

tire

de

baz

:M

ecan

ic

M

odul

ul: M

III T

ehno

logi

i gen

eral

e m

ecan

ice

Nr

de o

re/a

n:18

0

Nr.

ore

/sp

tm

n:

din

car

e:

T:7

2

LT

:

IP:

108

C

lasa

: a IX

-a K

Prof

esor

:Tan

ase

Vio

rel

A

viza

t, P

lan

de

nv

m

nt

apro

bat

pri

n O

rdin

ul M

.E.C

.T.S

.:nr.

3331

/25.

02.2

010

ef

cat

edr

Pr

ogra

ma

apro

bata

pri

n O

rdin

ul M

.E.C

.T.S

.:nr.

4857

/31.

08.2

009

PLA

NIF

ICA

RE

CA

LE

ND

AR

IST

IC

A

N

CO

LA

R:2

011-

2012

N

r.

crt.

Uni

tate

a de

co

mp

eten

C

ompe

ten

e sp

ecif

ice

C

oni

nutu

ri

Nr.

ore

S

ptm

na

Obs

. T

L

T IP

T

L

T IP

(0

) (1

) (2

) (3

) (4

) (5

) (6

) (7

) (8

) (9

) (1

0)

1.

Com

unic

are

i

num

era

ie

Sat

isfa

cere

a ce

rin

elo

r cl

ien

ilo

r

Cit

ete

i

utili

zeaz

do

cum

ente

si

mpl

e

P

arti

cip

la

di

scu

ii

pe

un

subi

ect s

impl

u U

tili

zeaz

li

mba

jul

spec

ific

de

spec

ialit

ate

Ofe

r

clie

nil

or

serv

icii

co

resp

unz

toar

e st

anda

rdel

or

Prez

int

im

plic

aii

le

soci

o-ec

onom

ice

ale

serv

iciil

or

de

cali

tate

nec

ores

punz

toa

re

No

iuni

teh

nice

gen

eral

e O

rgan

izar

ea

sec

iilo

r (d

e pr

egt

ire

a fa

bric

aie

i, de

ba

z, a

uxil

iare

, de

dese

rvir

e)

Org

aniz

area

ate

liere

lor

Org

aniz

area

lo

culu

i de

m

unc

i

no

rme

de

SS

M

spec

ifice

Te

rmin

olog

ie d

e sp

ecia

litat

e:

- Pr

oces

te

hnol

ogic

, se

mif

abri

cat,

oper

aie

,

1 1 1

1 1 1 1

S1

S1

S2

S1

S1

S1

S2

2.

Lc

tu

ri

e ge

ner

al

Rec

unoa

te

oper

aii

le

de

lc

tu

rie

Exe

cut

ope

rai

i de

lc

tu

rie

pr

egt

itoa

re

faz

, mn

uire

-

Prod

us

finit,

re

but,

mat

erii

prim

e, m

ater

iale

-

Ma

ini u

nelt

e i

SD

V-u

ri D

ocum

enta

ia

tehn

ic:

-

Des

enul

de

exec

uie

-

Fia

tehn

olog

ic

- P

lanu

l de

oper

aii

M

ijlo

ace

de m

sur

are

pent

ru

lung

imi

i ung

hiur

i: -

Mij

loac

e de

m

sur

are

sim

ple

(rig

la

grad

at,

ru

leta

) -

Apa

rate

de

m

sur

are

a lu

ngim

ilor

(

uble

rul,

mic

rom

etru

l, co

mpa

rato

rul)

- M

ijlo

ace

de

ms

urar

e pe

ntru

un

ghiu

ri (c

ale,

ca

libr

e co

nice

, a

bloa

ne,

eche

re, r

apor

toar

e)

Prec

izie

di

men

sion

al,

pr

eciz

ie d

e m

sur

are,

prec

izie

de

exe

cui

e:

- D

imen

siun

i m

inim

e,

max

ime,

ab

ater

i, to

lera

ne,

aju

staj

e -

Pre

cizi

e de

ms

urar

e -

Pre

cizi

a de

exe

cui

e

Ope

rai

i de

l

ctu

ri

e ge

nera

l:

- C

ur

area

. NSS

M

- n

drep

tare

a N

SSM

1 1 1 1 1 1 1 1 1

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

S2

S3

S3

S4

S4

S5

S5

S6

S6

S2

S2

S3

S3

S3

S4

S4

S4

S5

S5

S5

S6

Exe

cut

ope

rai

i de

prel

ucra

re

Rea

lize

az

prod

use

sim

ple

prin

op

era

ii d

e l

ctu

ri

e

- n

drep

tare

a ta

blel

or

- n

drep

tare

a pr

ofile

lor

- Tr

asar

ea N

SSM

-

Tra

sare

a pl

an

- T

rasa

rea

n s

pai

u -

Deb

itare

a. N

SSM

-

ndo

irea.

NSS

M

- Pi

lirea

. NSS

M

- Pi

lirea

de

degr

oar

e -

Pilir

ea d

e fin

isar

e -

Gu

rire

a. N

SSM

-

File

tare

a. N

SSM

-

File

tare

a in

teri

oar

-

File

tare

a ex

teri

oar

-

Fini

sare

a. N

SSM

-

Fini

sare

a (r

zui

rea,

ro

dare

a, le

puire

a)

- Fi

nisa

rea

(le

fuir

ea,

honu

irea,

supe

rfin

isar

ea)

- P

oliz

area

. NSS

M

Asa

mbl

ri n

edem

onta

bile

: -

Lipi

rea

gene

rali

ti

-

Lip

irea

m

anua

l

(moa

le

i ta

re)

- L

ipir

ea m

ecan

izat

Su

dare

a cu

arc

ele

ctric

: -

Suda

rea

cu

elec

trod

nve

lit

- Su

dare

a su

b st

rat d

e flu

x -

Suda

rea

n m

ediu

de

gaz

prot

ecto

r N

ituire

a:

- O

pera

ii p

reg

tito

are

- N

itui

rea

man

ual

pe

un

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

S7

S7

S8

S8

S9

S9

S10

S10

S11

S11

S12

S12

S13

S13

S6

S6

S7

S7

S7

S8

S8

S8

S9

S9

S9

S10

S10

S10

S11

S11

S11

S12

S12

S12

S13

S13

rnd

-

Nitu

irea

man

ual

pe

dou

r

ndur

i -

Nit

uire

a m

anua

l

cu

eclis

e -

Nit

uire

a m

ecan

ic

- C

ontro

lul n

ituiri

i A

sam

blr

i dem

onta

bile

: A

sam

blr

i fi

leta

te

cu

uru

b,a

ib

i p

iuli

:

- O

pera

ii p

reg

tito

are

- M

onta

re

i dem

onta

re

- C

ontr

ol

i no

rme

de S

SM

sp

ecifi

ce

Asa

mbl

ri

file

tate

cu

pr

ezoa

ne:

- O

pera

ii p

reg

tito

are

- M

onta

rea

prez

oane

lor

- C

ontr

ol

i no

rme

de S

SM

sp

ecifi

ce

Asa

mbl

ri c

u t

iftu

ri:

- O

pera

ii p

reg

tito

are

- M

onta

rea

tif

turi

lor

- C

ontr

ol

i no

rme

de S

SM

sp

ecifi

ce

Asa

mbl

ri c

u pe

ne:

- O

pera

ii p

reg

tito

are

- M

onta

rea/

dem

onta

re

pene

-

Con

trol

i

norm

e de

SS

M

spec

ifice

A

sam

blr

i cu

arcu

ri:

- O

pera

ii p

reg

tito

are

- M

onta

rea

arcu

ri

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

S14

S14

S15

S15

S16

S16

S17

S17

S18

S18

S19

S19

S13

S14

S14

S14

S15

S15

S15

S16

S16

S16

S17

S17

S17

S18

S18

S18

S19

S19

3.

Proc

edee

de

ob

ine

re

a se

mifa

bric

atel

or

Expu

ne t

ehno

logi

a pr

oced

eelo

r de

pre

lucr

are

prin

tur

nare

i

a ce

lor

prin

def

orm

are

plas

tic

Id

enti

fic

ec

hipa

men

tele

,uti

laje

le

i S

DV

-ur

ile s

peci

fice

proc

edee

lor

de

prel

ucra

re

prin

de

form

are

plas

tic

D

escr

ie

prin

cipi

ul

de

func

ion

are

al

util

ajel

or

i

echi

pam

ente

lor s

peci

fice

elic

oida

le

i foi

-

Con

trol

i

norm

e de

SS

M

spec

ifice

T

urna

rea:

-

Tur

nare

a m

anua

l

- Tu

rnar

ea

alia

jelo

r ne

fero

ase

- T

urna

rea

mec

aniz

at

Proc

edee

de

prel

ucra

re p

rin

defo

rmar

e pl

asti

c:

For

jare

a:

- Fo

rjar

ea m

anua

l

- Fo

rjar

ea m

ecan

ic

- C

ontr

ol

i no

rme

de S

SM

sp

ecifi

ce

Mat

ria

rea:

-

Mat

ria

rea

la r

ece

- M

atri

are

a la

cal

d -

Con

trol

i

norm

e de

SS

M

spec

ifice

L

amin

area

: -

Lam

inar

ea ta

blel

or

- La

min

area

pro

filel

or

- C

ontr

ol

i no

rme

de S

SM

sp

ecifi

ce

Tre

filar

e:

- Tr

efila

rea

srm

elor

di

n o

el

- Tr

efila

rea

srm

elor

di

n al

iaje

nef

eroa

se

- C

ontr

ol

i no

rme

de S

SM

sp

ecifi

ce

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

S20

S20

S21

S21

S22

S22

S23

S23

S24

S24

S19

S20

S20

S20

S21

S21

S21

S22

S22

S22

S23

S23

S23

S24

S24

S24

4.

Prel

ucra

rea

sem

ifabr

icat

elor

pr

in a

chi

ere

Iden

tific

area

pr

oces

elor

de

pr

oduc

ie

i te

hnol

ogic

e C

arac

teri

zeaz

op

era

ia

de

prel

ucra

re p

rin st

runj

ire

Car

acte

rize

az

oper

aia

de

pr

eluc

rare

pr

in

frez

are,

rabo

tare

,mor

teza

re

Car

acte

rize

az

oper

aia

de

pr

eluc

rare

prin

rect

ifica

re

No

iuni

de

ba

z

ale

proc

esul

ui d

e a

chie

re:

- R

egim

ul d

e a

chie

re

- Sc

ule

folo

site

-

Geo

met

ria

scul

elor

a

chie

toar

e O

pera

ii

de p

relu

crar

e pr

in

ach

iere

: S

trunj

irea:

-

Cla

sific

area

stru

ngur

ilor

- St

runj

irea

de

fi

nisa

re

i

de g

roa

re a

mat

eria

lelo

r fe

roas

e i

nef

eroa

se

- C

ontr

ol

i no

rme

de S

SM

sp

ecifi

ce

- S

trun

guri

un

iver

sale

i

SD

V-u

ri -

Str

unji

rea

cili

ndri

c

exte

rioar

i

in

teri

oar

, pl

an

- S

trun

jire

a co

nic

in

teri

oar

i

ex

teri

oar

, pr

ofil

at,

fil

ete

Fre

zare

a:

- C

lasi

fica

rea

ma

inil

or d

e fr

ezat

-

Frez

area

de

fi

nisa

re

i

degr

oar

e a

otel

uril

or

i

mat

eria

lelo

r nef

eroa

se

- C

ontr

ol

i no

rme

de S

SM

sp

ecifi

ce

- Fr

eze

univ

ersa

le

i S

DV

-ur

i -

Frez

area

su

praf

eel

or

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

S25

S25

S26

S26

S27

S27

S28

S28

S29

S29

S25

S25

S25

S26

S26

S26

S27

S27

S27

S28

S28

S28

S29

S29

plan

e i

pro

fila

te

- Fr

ezar

ea r

oil

or d

ina

te

Rab

otar

ea:

- C

lasi

fica

rea

ma

inil

or d

e ra

bota

t -

Rab

otar

ea

de

fini

sare

i

de

gro

are

a o

elur

ilor

i

m

ater

iale

lor n

efer

oase

-

Con

trol

i

norm

e de

SS

M

spec

ifice

-

Ma

ini

de r

abot

at c

u cu

it

mob

il

i SD

V-u

ri -

Rab

otar

ea

supr

afe

elor

pl

ane

i p

rofi

late

-

Rab

otar

ea c

rem

alie

relo

r M

orte

zare

a:

- C

lasi

fica

rea

ma

inil

or d

e m

orte

zat

- M

orte

zare

a ca

nale

lor

de

pan

-

Con

trol

i

norm

e de

SS

M

spec

ifice

-

Mor

teza

rea

dant

urii

- M

ain

i de

m

orte

zat

dant

ur

- C

ontro

l i

norm

e de

SS

M

spec

ifice

R

ectif

icar

ea:

- C

lasi

fica

rea

ma

inil

or d

e re

ctifi

cat

- R

ecti

fica

rea

supr

afe

elor

pl

ane

- C

ontr

ol

i no

rme

de S

SM

sp

ecifi

ce

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

S30

S30

S31

S31

S32

S32

S33

S33

S33

S34

S34

S29

S30

S30

S30

S31

S31

S31

S32

S32

S32

S33

S33

S33

S34

S34

S34

5.

Rec

apitu

lare

- R

ecti

fica

rea

supr

afe

elor

sp

ecif

ice

inte

rioa

re

i

exte

rioar

e -

Rec

tifi

care

a su

praf

eel

or

coni

ce

inte

rioa

re

i

exte

rioar

e -

Con

trol

i

norm

e de

SS

M

spec

ifice

L

ctu

ri

e ge

nera

l

Asa

mbl

ri

dem

onta

bile

i

ne

dem

onta

bile

P

relu

crr

i pri

n a

chie

re

1 1 1 1

1 1 1 1 1 1

S35

S35

Debitarea metalelor si aliajelor

Tanase Viorel 1

NOTA:

Se acorda 10 puncte din oficiu.

Numele: Prenumele:

Debitarea metalelor si aliajelor Modulul : Tehnologie generala mecanica

Test de evaluare Subiectul 1 10p Sa se completeze,in mod corespunzator, schema referitoare la clasificarea operatiilor de debitare(taiere) in functie de anumite criterii:

Subiectul 2 30p Alegeti raspunsul corect prin incercuirea punctului corespunzator:

1. Prin taiere are loc: a) separarea completa a semifabricatelor; b) separarea partiala a semifabricatelor; c) separarea completa sau partiala a semifabricatelor.

2. Debitarea la cald a semifabricatelor se face pentru: a) materiale metalice dure; b) materiale metalice moi; c) materiale metalice de grosimi mari.

3. Debitarea cu plasma, cu laser se aplica pentru: a) metale si aliaje refractare; b) materiale metalice de grosimi mici; c) metale si aliaje neferoase.

4. Care operatii tehnologice pot fi asimilate cu o operatie de taiere: a) decuparea; b) perforarea; c) tunderea; d) retezarea.

5. Sculele utilizate la taierea manuala prin forfecare se confectioneaza din: a) otel rapid; b) otel carbon de scule; c) fonte aliate cu mangan.

6. Care tip de foarfeca se recomanda pentru taierea conturului curb: a) cu taisuri drepte; b) cu taisuri curbe; c) nu are importanta tipul de foarfeca.


Tanase Viorel 2

7. La montarea panzei de ferastrau, aceasta se orienteaza cu: a) dintii inapoi; b) dintii inainte; c) nu are importanta orientarea dintilor.

8. La montarea taisurilor unei foarfece, jocul intre taisuri trebuie sa fie: a) nul; b) 0,5 mm; c) 2 mm. 9. Dalta cu unghi de ascutire mare se utilizeaza pentru: a) taierea materialelor moi; b) taierea materialelor

dure. 10. Ferastraul mecanic cu banda se utilizeaza la taierea: a) metalelor si aliajelor neferoase; b) otelurilor

aliate. 11. Taierea prin daltuire se realizeaza prin urmatoarele metode: a) in raport cu suprafata menghinei; b) dupa

trasaj; c) pe placa da taiere. 12. Daltile au partea de lovire supusa tratamentului termic de: a) calire; b) revenire; c) recoacere. 13. La foarfeca cu cutite-disc, axele de rotatie pot fi: a) paralele; b) perpendiculare; c) inclinate sub un

anumit unghi. 14. Foarfeca ghilotina actionata mecanic, poate taia grosimi de metal: a) 2-3 mm; b) 40 mm; c)100 mm. 15. La taierea aliajelor de aluminiu cu ferastraul de mana se recomanda: a) utilizarea uleiului mineral; b)

utilizarea petrolului.

Subiectul 3 30p Asociati fiecarei scule aschietoare ( sau masina) considerentele tehnice specifice intalnite in tabelul de mai jos(exemplu: 1-a2 / b):

Masina( scula aschietare) Considerente tehnice 1 taisurile se suprapun cu 1-2 mm

1

a

2 capul de lovire se recoace

2

b 1 se utilizeaza la prelucrarea de canale

1 se orienteaza cu dintii inainte

2 se utilizeaza la taierea sarmei

3

c

3 taierea se face prin soc

1 are grosimea 1-2 mm 4

d

2 la taiere,ungerea se face cu ulei mineral

1 are miscare rectilinie-alternativa

2 taisurile sunt demontabile

5

e

3 la partea de jos prezinta batiu

1 se orienteaza cu taisurile perpendicular 6

f 2 la prelucrare se intinde

1 are miscare de rotatie 7

g

2 este armat cu fibra de sticla


Tanase Viorel 3

1 prezinta suport

2 prezinta cadru metalic

8

h

3 poate fi si cu taisuri curbe

1 grosimea maxima de material taiata 1-2 mm

2 nu poate fi utilizata cu dinti lipsa

9

i

3 are brat pendular

1 este prevazut cu maner

2 este prevazuta cu menghina cu falci prismatice

10

j

3 poate fi utilizat si in electrotehnica

1 are intinzatori

2 jocul intre taisuri este de 0,5 mm

3 la taiere se utilizeaza lichid de racire si ungere

11

k

4 se fixeaza in menghina

Subiectul 4 10p

Asociai n mod corespunztor ,prin cifre i litere,notiunile referitoare la operatia de debitare: A B 1 Pentru eliminarea zgomotelor anormale a cu fixarea piesei in menghina 2 Foarfeca cu taisuri curbe b se utilizeaza pentru grosimi mari de material 3 Taierea cu flacara oxiacetilenica c este un procedeu modern 4 Taierea cu discuri abrazive d semifabricatul se fixeaza cat mai aproape 5 Foarfeca ghilotina e se utilizeaza pentru materiale dure 6 Dalta cu unghi mic de ascutire f se aplica pentru oteluri dure 7 Se evita taierea prin daltuire g poate avea curbura pe stanga 8 Taierea cu laser h este un procedeu termic de debitare


Tanase Viorel 4

Subiectul 5 10p Apreciati care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate (A) si care sunt false (F).

1. Taierea cu ferastraul cu panza orientata invers este imposibila. ( ) 2. La ferastraul cu banda, aceasta are miscare rectilinie. ( ) 3. Scurgerea lichidului de racire la ferastraul mecanic alternativ are loc in batiu. ( ) 4. Viteza de taiere la foarfeca cu cutite-disc este de 7-30 m/min. ( ) 5. Taierea prin daltuire se poate face si mecanic. ( )

Material suplimentar


Tanase Viorel 5

Debitarea metalelor si aliajelor_Lucrarea de laborator_7

1 profesor: Tnase Viorel

LUCRAREA DE LABORATOR 7

Modulul : Tehnologie generala mecanica Unitatea de invatare: Operatii de lacatuserie

DEBITAREA METALELOR SI ALIAJELOR

Tema lucrarii de laborator

ASCUIREA I CONTROLUL FOARFECELOR DE MN I A

DLILOR

Unitati de competenta vizate: Competente si criterii

de performanta 5.1. Comunicare interactiv la locul de munc

5.3. Igiena i protecia muncii

5.6. Utilizarea S. D. V. urilor, echipamentelor i instalaiilor

5.7. Efectuarea msurtorilor generale

5.8 Materiale specifice construciei de maini

5.10. Lctuerie general

5.16. Utilizarea calculatorului i prelucrarea informaiei

Obiective operationale: 1. Alegerea valorilor unghiului de ascutire in raport cu calitatea materialului de

prelucrat. 2. Insusirea tehnologiei de ascutire optima, pe masina de polizat ,a forfecelor de

mana si a daltilor. Continutul documentatiei

1. Fisa teoretica Consideratii teoretice 2. Fisa tehnica Scule.Dispozitive.Verificatoare necesare 3. Fisa de lucru Tehnologia de realizare a lucrarii de laborator

Concluzii.



FISA TEORETICA

Consideratii teoretice Debitarea este operatia tehnologica de separare completa sau partiala a

semifabricatelor,sub actiunea unor forte exterioare.Metodele de debitare se clasifica in functie de urmatoarele criterii:

Figura 1.1

La taierea manuala prin forfecare se utilizeaza: foarfeca de mna,foarfeca

de banc,foarfeca masa si foarfeca ghilotina.La taierea manuala prin aschiere se utilizeaza ferastraul de mna.

La taierea manuala prin daltuire se utilizeaza daltile.Sunt doua tipuri de dalti: dalta lata si dalta in cruce.

Foarfecele,daltile se confectioneaza din otel carbon de scule,otel slab aliat. Taisurile se durifica prin calire si apoi se aplica tratamentul termic de revenire.

La ascutirea foarfecelor, a daltilor,a panzelor de ferastrau, a frezelor disc si a altor scule aschietoare utilizate pentru operatia de taiere, se recomanda racirea repetata in apa.In acest mod se evita carburarea taisurilor si fragilizarea lor.

Dupa realizarea ascutirii taisurilor sculelor aschietoare, se recomanda netezirea cu ajutorul unor discuri abrazive cu granulatie fina.

Valorile unghiului de ascutire pentru foarfeca de mana si pentru dalta lata se pot alege din normative, in functie de natura materialului de debitat.

Masurarea unghiului de ascutire se poate face cu raportorul mecanic,raportorul optic, iar verificarea se poate realiza cu sabloane.

Pentru informatii suplimentare poate fi consultat fisierul Capitolul_Operatii de lacatuserie _Lectia 8_Debitarea materialelor http://www.didactic.ro/index.php?cid=profile&who=tanaviosoft



FISA TEHNICA Pentru detalii tehnice accesati : http://www.masiniunelte.eu

Scule.Dispozitive.Verificatoare necesare. Pentru efectuarea lucrarii de laborator sunt necesare urmatoarele:

foarfeca de mna; dalta lata; sabloane pentru verificarea unghiului de ascutire; masina de polizat; fise de lucru.

Figura 3.1 Foarfeca de mana Figura 3.2 Foarfeca de mana

Figura 3.3 Foarfeca de banc Figura 3.4 Foarfeca masa

Figura 3.5 Ferastraul de mana Figura 3.6 Ferastraul de mana

Figura 3.7 Cleste Figura 3.8 Cleste patent



Figura 4.1 Dalta lata Figura 4.2 Dalta in cruce

Figura 4.3 Foarfeca ghilotina Figura 4.4 Masina Figura 4.5 Masina de rontait de debitat

Figura 4.6 Raportor optic Figura 4.7 Raportor digital

Figura 4.9 Masina de debitat



FISA DE LUCRU

Tehnologia de realizare a lucrarii de laborator Se distribuie fiecarui elev fisa de lucru insotita de foarfeca de mna,dalta

lata si raportor macanic sau optic. Se trece la ascutirea foarfecii de mna.Dupa ascutire ,se verifica cu ajutorul

unui raportor mecanic sau optic unghiul de ascutire. Se inscrie in tabelul de mai jos,valoarea efectiva a masurarii si a verificarii. Se trece la ascutirea daltii late. Dupa ascutire, se verifica unghiul de ascutire cu ajutorul unui raportor

mecanic sau optic si se trece valoarea efectiva in tabel.

Figura 5.1 Figura 5.2 Tabel 5.1

Scule aschietoare Foarfeca de mna Dalta lata Valoare efectiva

Unghiul de ascutire

Verificare CONCLUZII :

NOTA: Fisier Word


Tanaviosoft 2012


T6

5.10.STANDARDE de PREGTIRE PROFESIONAL

Site-ul de mai jos permite utilizarea Auxiliarelor curriculare elaborate prin programul PHARE.

http://www.edu.ro LISTA UNITILOR DE COMPETENE DIN STANDARDELE DE PREGTIRE PROFESIO-

NAL PE CARE SE FUNDAMENTEAZ CURRICULUMUL

UNITI DE COMPETENE CHEIE COMUNICARE I NUMERAIE

IGIENA I SECURITATEA MUNCII

SATISFACEREA CERINELOR CLIENILOR

ORGANIZAREA LOCULUI DE MUNC

REZOLVAREA DE PROBLEME

UNITI DE COMPETENE TEHNICE GENERALE DOCUMENTAIE TEHNIC

MATERIALE SPECIFICE CONSTRUCIEI DE MAINI

MATERIALE REFRACTARE TERMOIZOLANTE

PROTECIA ANTICOROZIV A SUPRAFEELOR

SEMIFABRICATE UTILIZATE N MECANIC FIN

LCTUERIE GENERAL

PRELUCRAREA SEMIFABRICATELOR PRIN ACHIERE

EFECTUAREA MSURTORILOR GENERALE

METODE I MIJLOACE DE MSURARE

http://tvet.ro


Tanaviosoft 2012


T6

MODULUL III : TEHNOLOGII GENERALE MECANICE 2. Unitatea/Unitile de competene/rezultate ale nvrii la care se refer modulul

Comunicare si numeraie Lctuerie general Prelucrarea semifabricatelor prin achiere Semifabricate utilizate in domeniul mecanicii

- Descrie procedeele de obinere a tipurilor de semifabricate Satisfacerea cerinelor clienilor

1. Corelarea rezultatelor nvrii i criteriilor de evaluare

DENUMIREA MODULULUI : TEHNOLOGII GENERALE MECANICE Cunotine Deprinderi Criterii de evaluare Rezultatul nvrii 1 : Organizeaz locul de munc Organizarea seciilor, atelierelor locurilor de munc (regulamente de ordine interioara), SSM; Terminologie de specialitate: proces tehnologic, semifabricat, operaii, faze, mnuiri, produs finit, rebut, ma-terii prime, materiale, SDV-uri, ma-ini-unelte; Documente simple: note de informa-re, articole dintr-un regulament de ordine interioar, scrisori, extrase din normele de protecia muncii, prospec-te, cataloage, pliante, bonuri, foi tipi-zate.

Respectarea regulamentelor de ordine interioar;

Aplicarea normelor de SSM specifice locului de munca;

Utilizarea semifabricatelor, materialelor si SDV-urilor ne-cesare procesului tehnologic;

Utilizarea documentaiei teh-nice

nsuirea informaiilor necesa-re: date, termene, reguli, con-diii, forme de prezentare, pa-rametri, evenimente.

o Aplicarea regulamen-telor de ordine interi-oar;

o Respectarea normelor de SSM specifice lo-cului de munc;

o Amenajarea locului de munc n funcie de lucrarea de efectuat

o Identificarea semifa-bricatelor, materialelor i SDV-urilor necesare procesului tehnologic;

Rezultatul nvrii 2 : Efectueaz operaii de lctuerie general Lucrri de lctuerie: -operaii pregtitoare: curare, n-dreptare, trasare; -operaii de prelucrare: debitare, n-doire, pilire, gurire, filetare, finisare, polizare (SDV-uri i utilaje, tehnolo-gie, control); Asamblri demontabile: filetate, cu tifturi, cu pene, cuarcuri (SDV-uri i utilaje, tehnologie, control, SSM). Asamblri nedemontabile prin: lipi-re, sudare cu arc electric, nituire: (SDV-uri i utilaje, tehnologie, con-trol, SSM)

Executarea operaiilor pregti-toare pentru prelucrri meca-nice;

Particip la operaiile de pre-lucrare;

Realizarea asamblrilor de-montabile.

Realizarea asamblrilor ne-demontabile;

o Efectuarea corect a operaiilor de lctue-rie general n con-formitate cu documen-taia tehnic (fie de operaii)

o Identificarea i utiliza-rea corect a dispoziti-velor pentru asamblri demontabile;

o Efectuarea corect a unor operaii de asam-blare demontabil,

o Identificarea dispoziti-velor pentru asamblri nedemontabile;

Rezultatul invrii 3 : Selecteaz tipuri de semifabricate n funcie de procedeul de obinere


Tanaviosoft 2012


T6

- Descrie procedee de obinere a tipu-rilor de semifabricate; - Utilaje i echipamente : matri-e,cochilii, modele, laminoare, maini de trefilat, prese.

Specificarea procedeelor de obinere a tipurilor de semifa-bricate;

Selectarea utilajelor i echipamentelor specifice obine-rii semifabricatelor.

o Precizarea procedeelor de obinere a semifa-bricatelor;

o Selectarea utilajelor i echipamentelor speci-fice obinerii semifa-bricatelor.

Rezultatul invatarii 4 : Descrie procedeele de prelucrare a semifabricatelor prin achiere Maini unelte pentru prelucrri prin achiere (strunguri normale, maini de frezat, rabotat, mortezat, rectificat) Pri componente - batiu, ppua fix, mobil, arbore principal, sanie transversal, mas, montani, berbec. Scule, dispozitive i accesorii speci-fice mainilor unelte utilizate la prelucrrile prin achiere (universale, mandrine, vrfuri de an-trenare,dornuri, menghine, dispoziti-ve specifice fiecrei maini )

Identificarea mainilor unel-te utilizate la prelucrarea prin strunjire, frezare, rabo-tare, mortezare, rectificare

Identificarea prilor com-ponente ale mainilor unel-te;

Selectarea sculelor utilizate la maini unelte

Identificarea dispozitivelor i accesoriilor specifice ma-inilor unelte utilizate la prelucrarile prin strunjire, frezare, rabotare, mortezare, rectificare

Elaboreaz prezentri scur-te pe un subiect dat

o Recunoaterea mainilor unelte utilizate la prelu-crrile semifabricatelor prin achiere

o Precizarea prilor com-ponente ale mainilor unelte pentru prelucrri prin achiere.

o Selectarea sculelelor

utilizate la maini unelte

o Alegerea dispozitivelor i accesoriilor specifice mainilor unelte la pre-lucrri prin achiere.

Rezultatul invrii 5 : Controleaz operaiile efectuate Mijloace de msurare pentru lun-gimi, unghiuri Precizie dimensional: precizie de msurare, precizie de execuie

Utilizarea mijloacelor de m-surare;

Efectuarea msuratorilor i verificarea operaiilor realiza-te

Determinarea preciziei dimen-sionale.

Realizeaz calcule simple, transform uniti de msur (multipli i submultipli)

Ofer clienilor servicii co-respunztoare standardelor

o Alegerea mijloace-lor de msurare i verificare necesare;

o Verificarea operaii-lor de lctuerie ge-neral.

o Estimarea i verifi-carea rezultatelor

Documents

T6 Debitarea