8/18/2019 Tema2Sem2

1/3

1.) Conceptul de tip. Clasificarea tipurilor psihologice.

Există un motiv esenţial pentru care este necesar să discutăm şi să analizăm pe larg tipurile psihologice.Sarcina majoră a cursului nostru este de a oferi tehnici de comunicare eficientă pentru diverse tipuri umane. Prinanaliza ce urmează, unul dintre obiectivele pe care ni leam propus la !nceput va fi realizat.

"e a lungul secolelor filosofii şi oamenii de ştiinţă au !ncercat să descopere misterul numit om. Poate din aceastăcauză există at#t de multe cercetări !n domeniu. $ncă din filosofia antică, !ncep#nd cu Platon şi %ristotel a fost căutată ideeaunui tip, ce ar caracteriza indivizii umani.

&onform "icţionarului Explicativ al limbii 'om#ne tip !nseamnă(

individ, exemplar, obiect care !ntruneşte anumite trăsături reprezentative, esenţiale pentru un grup !ntreg deindivizi, de exemplare, de obiecte de acelaşi fel)

totalitatea caracterelor distinctive fundamentale ale unui grup, ale unei familii, ale unei rase, caracter distinctiv, particularitate*.

+ung, !n -ipuri psihologice spune -ipul este un model caracteristic al unei atitudini generale, care semanifestă !n numeroase forme individuale./ 

$n 0Psihologia persoanei, 1. 2ărgineanu scrie( 01oţiunea de tip se referă la aceea de clasă, anume la clasa pe

care o putem distruge !nlăuntrul uneia şi aceleiaşi speţe. &u referire la om, ea e deci mai concretă dec#t cea de individ !ngeneral şi mai abstractă dec#t cea de individ concret, ţin#nd, aşa zic#nd un just echilibrul !ntre ele.3

Problema tipurilor este una a !ncercării de a găsi un drum de mijloc !n definirea omului, de a nu cădea !ncercetări totalmente rupte de realitate sau a reduce studiile psihologice la un individ concret.

$n continuare, 2ărgineanu scrie( 0... %ceastă idee ... nu e singura proprietate a noţiunii de tip. 2ai există adoua, care ulterior sa dovedit a fi mult mai importantă dec#t !nt#ia ideea de structură... !n baza acestei structuri, carestă la baza noţiunii de tip, generalizarea cunoaşterii e posibilă nu numai de la un individ la altul, ci de la un caracter laaltul.4

"eci, o structură este formată dintrun caracter de bază, ce se leagă cu alte caractere conform unor norme.%ceastă structură se aplică tuturor indivizilor care fac parte dintrun anumit tip.

$ncercările de a teoretiza categorizarea lumii sunt multiple şi diversificate. "in această cauză este foarte greu săoferim o privire generalizatoare, !n lucrarea noastră, din care apoi să le deducem pe cele de care avem nevoie. "e problematipurilor nu sau ocupat numai psihologii. Printre autorii ce oferă c#te o tipologizare !i putem menţiona pe Schiller, 1ietzsche,

1 DEX, ed. Univers Enciclopedic, Bucureşti, 1996, p. 1093

2 + u n g , & . 5 . , T ipur i ps iho log ice , e d . 6 u m a n i t a s , 7 u c u r e ş t i , * 8 8 9 , p g . : / ; .

3  2 ă r g i n e a n u , 1 . ,  Ps ih o lo g i a per s oa n e i , e d i t u r ă < t i i n ţ i f i c ă , 7 u c u r e ş t i , * 8 8 8 , p g . 3 = ;

4 >dem, pg. 3=/.

8/18/2019 Tema2Sem2

2/3

+ordan, +ames, Spranger, +ung, 2urra?, 7erne.:  @ista autorilor poate fi continuată. "esigur că dintre acestia, cea maicunoscută, profundă şi !n cele din urmă adecvată realităţii este tipologia lui +ung.

$n literatura de specialitate se pot !nt#lni mai multe forme de clasificare a tipurilor psihologice, &ele mai răsp#ndite sunt(• &lasificarea după temperament)• &lasificarea lui +ames)

• &lasificarea lui +ung)• &lasificarea după modul de combinare a !nsu irilor proceselor nervoaseș/.A Tipurile psihologice ale lui James: Ra ionalistul i emperistul.ț ș

Pentru +ames 0raţionalistul este sinonim cu intelectualistul, iar empiristul cusenzualistul. El !l numeşte pe primul 0tenderminded, iar p e al doilea toughminded, caracteriz#nd astfel natura celor două mentalităţi . +ames nu uită sămenţioneze că aceştia doi se desconsideră reciproc .Pentru a caracteriza tipurile sale autorul foloseşte nişte opoziţii binare, pe care le vom prezenta !nmanieră schematică.

Tender- minded Tough-minded

Raţionalist Empirist

Brmează principii Brmează realităţi>ntelectualist Senzualist>dealist 2aterialistCptimist Pesimist'eligios 'eligios>ndeterminist "eterminist2onist Pluralist"ogmatic sceptic

&aracteristicile 0urmează principii sau 0urmează realităţi ni se par determinante !n cazul nostru.'aţionalistul crede !n existenţa unor principii supreme, care la un moment dat pot săi hotărascăviaţa, iar empiristul este un pragmatic, determinat să cunoască şi să exploateze realitatea. %şadar raţionalistul va percepe lumea !n chip monist, adică va !ncepe cu !ntregul şi universalul. Empiristul

este !nsă pluralist, el !ncepe cu partea şi ajunge să facă o colecţie pentru a constitui !ntregul.'aţionalistul este un om al sentimentului, pe c#nd empiristul este unul al faptelor. &el dint#i crede!n voinţă liberă, celălalt este fatalist.%mbele tipuri sunt raţionale Dne vom !nt#lni cu aceeaşi problemă şi !n clasificarea lui +ungA.Cpoziţia !nsă este !n altceva( există două tipuri diferite de concepere a lumii. Primul tip, celraţionalist, g#ndeşte lumea !n mod abstract, pe c#nd empiristul are un mod concret de a g#ndi.Empiristul atribuie g#ndirii o substanţialitate rezistentă, care de altfel nu este altceva dec#t oautoiluzionare, pentru că substanţialitatea revine realităţii exterioare şi nu g#ndirii empirice, care !nmare măsură nu ştie să se afirme !n raport cu datele exterioare depinz#nd de senzaţii şi neav#nd posibilitatea să se ridice mai sus de reprezentare şi clasificare prin prisma acestor date.'aţionalistul are o g#ndire abstractă. Pentru el nu contează at#t reprezentarea senzorială, c#t ideeaabstractă, care nu este altceva dec#t abstracţia unei serii de experienţa, după cum ne relatează +ung,

5  S c h i l l e r d i s t i n g e ! n t r e t i p u l n a t i v ş i s e n t i m e n t a l , ! n s t u d i i l e s a l e e s t e t i c e . P r i m u l e s t e i n v e n t a t s p r e n a t u r ă ş il u m e d i n a f a r ă . - i p u l s e n t i m e n t a l , ! n s ă p o a t e f i l e s n e i d e n t i f i c a t c u i n t r o v e r t i t u l . % t e n ţ i a s a e s t e ! n d r e p t a t ă s p r e l u m e ai n t e r i o a r ă . 1 i e t z s c h e o p e r e a ză c u t i p u l d i o n i s i a c ş i a p o l l i n i c , d i n t r e c a r e p r i m u l e s t e a p r o p i a t d e e x t r a v e r t i t , i a r c e l d ea l d o i l e a d e ! n t r o v e r t i t .

+ o r d a n l a r # n d u l s ă u d i f e r e n ţ i a z ă ! n t r e 0 t h e l e s s i m p a s s i o n e d ş i 0 t h e m o r e i m p a s s i o n e d .+ a m e s ! m p a r t e f i l o s o f i i ! n d o u ă c a t e g o r i i , c o n f o r m t e m p e r a m e n t e l o r ( e m p i r i s t ş i r a ţ i o n a l i s t .  S p r a n g e r n u l u c r e a z ă n u m a i l a n i v e l p s i h o l o g i c , c i c u c r i t e r i i s o c i a l e , p o r n i n d d e l a c a t e g o r i i l e f u n d a m e n t a l e

d e v a l o r i . % s t f e l d i n t e o r i a s a r e i e s = t i p u r i ( t e o r e t i c , e c o n o m i c , e s t e t i c , s o c i a l ş i r e l i g i o s .2 u r r a ? d i s t i n g e = r a m i f i c ă r i g e n e r a l e , ! n c a r e e s t e i n c l u s r a p o r t u l ! n t r o v e r s i u n e e x t r a v e r s i u n e (

a A 5 r a d u l ş i f e l u l d e e x p r e s i e ş i p a r t i c i p a r e s o c i a l ă b A & a t e x i u n e a D c a n a l i z a r e a ş i f i x a r e a e n e r g i e i e r o t i c e Ac A 5 r a d u l d e c o n f o r m i t a t e s o c i a l ăd A 5 r a d u l d e a c t i v i t a t e ş i l i b e r ă e n e r g i ee A 5 r a d u l d e p e r s e v e r e n ţ ă c o n t r a c t i v ăfA % p t i t u d i n e a p e r c e p t i v ă ş i c o g n i t i v ă .

E . 7 e r n e s e r e f e r ă l a f e l l a v i a ţ a s o c i a l ă m a i m u l t ş i o f e r ă p o l a r i t ă ţ i l e ( ! n v i n g ă t o r ! n v i n s , d e s p r e c a r e v o m v o r b i m a it # r z i u

8/18/2019 Tema2Sem2

3/3

extrasă a posteriori dintro serie de experienţe, de aceea fiind  mai slabă dec#t acestea. 5#nditorulabstract este dominat de arhetipuri sau imagini originare, care sunt de altfel fără conţinut, at#t timpc#t obiectul este ridicat la rangul de factor determinant al g#ndirii. "acă !nsă obiectul nu este perceput empatetic, energia care i se refuză se re!ntoarce spre subiect."acă empiristul observă obiectul şi se interesează de comportamentul acestuia, raţionalistulobservă mai degrabă relaţiile de anologie dintre obiecte.

"eterminarea severă prin factor obiectivi a empiristului nu !nseamnă cum sar părea la prime vedere, o adaptare deplină la condiţiile de viaţă. >ndividul empirist nu se adaptează, ci seinserează !n datul obiectiv. "ar nu putem afirma că acest dat obiectiv corespunde normalului. "in punct de vedere istoric condiţiile obiective pot fi anormale. Cmul poate să prospere !n acestecondiţii, dar numai p#nă c#nd se va prăbuşi !mpreună cu mediul său, tocmai din cauza că sa!nserat şi nu adaptat Dde menţionat aici că adaptarea presupune mai mult dec#t o simplă alăturare lacondiţiile mediului imediatA.-ipul de g#ndire raţionalist este !ntro relaţie constantă cu sinele şi face abstracţie de senzaţiile sausentimentele care !i pot tulbura cursul g#ndirii. El !ncearcă să subiectivizeze datul obiectiv şi aicidesigur că există la fel de multe riscuri !n adaptabilitatea la lumea exterioară. 5#ndirea empiristănu ajunge !ntotdeauna să traducă imaginea sa esenţială !ntro idee adecvată faptelor. %par astfel

intuiţiile a o mulţime de posibilităţi, care !n majoritatea cazurilor nu se realizează, această g#ndiredevenind !ntro oarecare măsură sterilă. Plus la aceasta, intervine o relaţie nesatisfăcătoare cuobiectul, care duce desigur la nenumărate frustrări.