Download pdf - Modele Epice in Romanul Romanesca Interbelic

8/10/2019 Modele Epice in Romanul Romanesca Interbelic

1/62

Modele epice in romanul

romanesc interbelic-studiu de caz-


2/62

Ce folos sa dam definitia romanului, arhicunoscuta si att deobiectiva? n esenta, fiecare roman are definitia sa proprie,

marcata de amprenta lasata de autor.

" Romanul este o oglinda purtata pe un drumprincipal".(Stendhal)

Pe baza acestei afirmatii am ncercat mpreuna sa reunimdrumurile pe care fiecare dintre voi rataceste n cautarea

definitiei romanului.


3/62

n perioada interbelica, perioada n careliteraturii tendintelor umaniste

democratice i se opuneau formelorideologice rasiste, viata literara a

cunoscut conflicte si polemici violente.

Aceasta perioada a adus o serie depersonalitati ale literaturii romnesti, ceimai reprezentativi fiind Liviu Rebreanu.Hortensia Papadat-Bengescu si Camil

Petrescu.

Camil Petrescu


4/62

Hortensia Papadat-Bengescu are o experienta acuta, o situatie

de observator exceptionala, pe care poate din anumenendemnari tehnice n-o exploateaza suficient, CamilPetrescu e un scriitor mai sprinten, mai rutinat dect H. P.Bengescu si dect Rebreanu, Liviu Rebreanu in Ione

un creator mai solid., Camil Petrescu ramne o inteligentamereu n cautare de sisteme artistice, unul din acei scriitorimai putin nfaptuiti, poate, dar care ncnta prin perpetuitate

spiritele delicate. (George Calinescu).


5/62

Camil Petrescu s-a remarcat prin opere ca Patul lui Procust

sau Ultima noapte de dragoste, ntia noapte de razboi.n aceste opere apar conflicte de idei, elemente demodernitate, concepte estetice precum autenticitatea (Singurarealitate pe care o pot povesti este realitatea constiintei mele,

continutul meu psihologic.), luciditatea sau relativismul.Tema din opera sa Patul lui Procust este introspectia

psihologica, prin observarea vietii interioare, iar acest romaneste structurat pe o pasiune, pe un sentiment devenind astfel o

monografie a unor idei.


6/62

Ce mi se pare foarte interesant la personajele acestui autor estefaptul ca sunt n cautare de certitudini, sunt conduse de

framntari, etica umana si tensiune intelectuala.Protagonistii sunt tipuri de intelectuali lucizi, dar cu o mare

inflexibilitate a constiintei.n Patul lui Procust, semnificatia titlului reflecta starea

interioara a personajelor, reflecta mutilarea propriilorsentimente, unele personaje trebuind sa-si amputeze trairile

pentru a cobor la amorul vulgar al celor pe care-i iubesc, iar

altii au complexe de inferioritate deoarece nu pot ajunge laacea iubire la care aspira.


7/62

ntreaga poetica a romanuluicamil-petrescian exprima

renuntarea curajoasa la iluzia

cunoasterii absolute a omului.(Nicolae Manolescu). Asadar,degeaba se vrea cunoastereaabsoluta a omului. Suntem

neputinciosi n fata propriiloreu-uri si plecam capetele

resemnati. Dar traim macar niluzie ....


8/62

Liviu Rebreanu-Ion-


9/62

Ion este considerat primul roman moderndin literaturaromana pentru ca aduce in fata cititorilor un personaj

credibil insiprat din zbuciumata viata a satului ardelenesc.Este un roman social, de inspiratie rurala, realist si

obiectiv, publicat in 1920.In romanul realisteste prezentata lumea in toata

complexitatea ei, creandu-se iluzia unei viati obiective.Naratorul obiectiv,omniscient, cu acces la toate mecanismele

vietii sociale si la intimitatea vietii afective este elementulprin care se reda complexitatea societatii descrise.

Tema romanuluieste lupta taranului ardelean pentru avere,intr-o societate in care clasele sociale sunt clar delimitate si

care este stapanita de mentalitatea intiderilor de pamant.


10/62

Romanul realistare ca sursa de inspiratie lumea de zi cu zi,pe care autorul o recreeaza in societatea descrisa. Liviu

Rebreanu a folosit, ca sursa de inspiratie, in cazulromanului Ion , lumea satului ardelenesc de la inceputul

secolului al XX-lea si relatiile sociale din acea perioada.Rebreanu modifica realitatea, insa pastreaza elementele pecare se bazeaza actiunea romanului, dorinta arzatoare

pentru pamant, grupele sociale bine separate, obiceiuri,traditii, ritualuri specifice lumii taranesti.

Ion" este un roman prin excelenta realist, al vointelor infrante,in care toate personajele au o tristete inerenta, idealurile lor

naruindu-se prea repede. Fetele lui Herdelea asteaptaprinti ce nu mai vin, Laura sfarsind prin a se casatori cu

un individ sters.


11/62

Herdelea vrea sa devina inspector, dar nu reuseste si in cele dinurma se scuza pentru greseala de a fi votat pentru deputatulungur,Bela Beck, fiind chiar ajutat sa dobandeasca un postmai bun, iar Ion al Glanetasului, ce ravnea cu patima sa

posede pamant nesfarsit, este ingropat chiar in acest

pamant, in curtea bisericii, pentru actul caritabil de a-i fidonat locasului de cult. Acestea toate sunt evenimente alevietii intr-o nesfarsita curgere, tratate de Liviu Rebreanu

intr-un stil adecvat, despre care s-au spus cuvintememorabile.


12/62

Geneza:Liviu Rebreanu marturiseste ca n lunga sa truda de creatie, n

cei 7 ani n care a lucrat la roman, un rol important l-aavut, pe de o parte impresia afectiva, emotia, iar pe de

alta parte, acumularea de material documentar..Genezaromanului Ion e intrepatrunsa de realitate si fictiune . Acestlucru este e mentionat de autor , in Marturisiri(1932).

Romanul realist are ca sursa de inspiratie lumea de zi cu zi,pe care autorul o recreeaza in societatea descrisa. Liviu

Rebreanu a folosit, ca sursa de inspiratie, in cazul romanuluiIon , lumea satului ardelenesc de la inceputul secolului al

XX-lea si relatiile sociale din acea perioada.. O scenavazuta de scriitor pe colinele dimprejurul satului l-a

impresionat n mod deosebit si a constituit punctul de plecareal romanului Ion.


13/62

Aflat la vnatoare, Rebreanu a observat ... un taran mbracatn haine de sarbatoare, care s-a aplecat, deodata si-a

sarutat pamntul. L-a sarutat ca pe-o ibovnica. Scena m-a uimit si s-a ntiparit n minte, dar fara vreun scopdeosebit, ci numai ca o simpla ciudatenie.

O alta ntmplare relatata de sora sa, Livia, i-a retinut

atentia: o fata nstarita, ramasa nsarcinata cu un tnarsarac, a fost batuta cumplit de tatal ei pentru ca trebuia sase nrudeasca acum cu un sarantoc, care nu iubea pamntul

si nici nu stia sa-l munceasca.


14/62

Un eveniment care l-a marcat n mod deosebit a fost convorbirea

pe care Liviu Rebreanu a avut-o cu un tnar taran vrednic,muncitor, pe nume Ion Boldijar al Glanetasului, care nu aveapamnt si pronunta acest cuvnt cu atta sete, cu attalacomie si pasiune, parc-ar fi vorba despre o fiinta vie si

adorata .Eroii acestui

roman sunt tipuri sociale:Ion-tipul arivistului,Ana tipul fetei bogate dar urate, florica e tipul tarancei

frumoase dar sarace , Zenobia e tipul soacrei , George Bulbuc

tipul taranului bogat , mandru ;preotul Belgiug-tipulpreotului avar.


15/62

Eroii actioneaza in imprejurari tipice:munca la camp,viata ingospodarie , conflicte politice,personale ,deoarece tema,eroii,conflictele, subiectul sunt luate din viata sociala si reala.

Romanul Ion de Liviu Rebreanu ,este alcatuit din doua partiopuse si complementare,coordonate ale evolutiei interioare apersonajului principal:Glasul pamantului si Glasul

iubirii

Acestea reflecta,in spirit modern,patimile conflictualeale protagonistului:pamantul si iubirea.

De la inceput,Ion este sfasiat de doua forte interioare,glasulpamantului si glasul iubirii,eroul fiind o victimaprevizibila a acestor doua patimi.Patima pentru pamant ilmacina,pentru ca:pamantul ii era drag ca ochii din cap.


16/62

Glasul pamantuluiil copleseste si intreaga lui fiinta arde dedorul de a avea pamant mult,cat mai mult,de aceea

considera ca trebuie sa o ia de nevasta pe Ana,fiica lui VasileBaciu,desi nu o iubea si o vedea sluta si uratica,saraca deea!....

Personajul central al cartii este Ion al Glanetasului - figura

simbolica, singulara prin iubirea pamntului si prin drama pecare o traieste. Ion reprezinta taranul sarac, care iubestepamantul mai mult decat orice pe lume , cu toate ca nu-ldetine , cel putin nu atat cat si-ar dori el , insa pe care

incearca sa-l obtina prin metode deloc ortodoxe.


17/62

Liviu Rebreanu realizeaza un personaj care seamana cu diferitepersonaje din lumea de azi , insa ceea ce e atat de iesit dincomun la el nu sunt monstruozitatile pe care le savarseste , ci

iubirea pentru pamant. Pentru Ion pamantul e ibovnica sa.Incercarea disperata a lui Ion de a dobndi pamnt nu maipoate fi privita, n aceste conditii, doar ca expresie a

lacomiei, ci mai ales ca expresie a dorintei de a scapa deeticheta njositoare de sarantoc si de umilinta de a repeta

soarta tatalui sau, care se nvrte pe lnga cei bogati ca uncine la usa bucatariei. Constientiznd organizarea socialanedreapta, Ion ntelege si ca toate calitatile sale nu suntsuficiente pentru a-i schimba statutul, asa ca trebuie sa

gaseasca prghiile de a se impune, ignornd attsentimentele, ct si criteriul moral.

P I


18/62

Pentru Ion,pamantul insemna pozitie sociala,demnitateumana,posibilitatea de a munci cu folos,constituind pentru

flacaul ambitios demnitate si totodata obiect al muncii asupracaruia isi exercita energia,vigoarea,harnicia si priceperea.

Ion fiind convins ca averea i-ar fi conferit respectul celorlati sinimeni nu ar mai fi avut curajul sa il jigneasca,este maihotarat ca oricand sa puna mana pe zestrea Anei.Ion o iubeape Florica,fiica vaduvei lui Maxim Oprea,fata cea maifrumoasa din pripas,insamai saraca decat dansul,pe

cand Ana avea locuri si case si vite multe.Ion este nerabdator sa se insoare cu fata lui Vasile Baciu,dar

acesta nu vrea sa i-o dea cu niciun chip.Solutia vine de latanarul Titu Herdelea,care il indeamna cu nonsalanta sa il

sileasca.

A l I A R


19/62

Atunci lui Ion ii vine ideea sa-o necinsteasca pe Ana. Reusitaflacaului se sprijina pe faptul ca Ana este indragostita de el,

desi George Bulbuc ii facea curte,fiind agreat si de VasileBaciu.Ana ramane insarcinata si Ion o paraseste in

asteptarea reactiei lui Vasile Baciu,care dupatocmeli,amenintari si jigniri indelungate,consimte sa ii deaAnei ca zestre toate pamanturile si amandoua casele,ceranddoar sa fie scrise,dupa cununie,pe numele amandurora.Canda luat-o pe Ana,Ion s-a insurat ,de fapt,cu pamanturile

ei,sotia devenind o povara jalnica si incomoda.CapitolulNunta il surprinde pe Ion penduland intre cele douaglasuri,devenite voci interioare,mai intaice-ar fi oare

daca as lua pe Florica si am fugi amandoi in lume sa scapde uratenia asta,ca apoi,in clipa imediat urmatoare,sa

gandeasca in sine cu dispretsi sa raman tot

l


20/62

calic pentru o muiere.Acest monolog interior evidentiaza conflictul interior dintre cele

doua patimi de care este mistuit flacaul.

Partea a doua a romanului ,Glasul iubirii,sugereazacealalta patima a lui Ion,care nu ii da pace,tanjirea dupaFlorica sfasiindu-i sufletul.Pamantul obtinut de la VasileBaciu il facuse tantos,vorbea mai apasat cu oamenii,dar

socrul il pacaleste,ii da numaicinci locuripe care sa lemunceasca si refuza sa ii faca acte. Din aceste moment ,viataAnei devine un cosmar,fiind batuta si alungata atat de sotcat si de tata.Ana naste pe camp baietelul in ziua de Sf.

Petru copilul este botezat cu numele de Petre.

A l l G Fl E l d


21/62

Are loc nunta lui George cu Florica.Evenimentul reaprinde insufletul lui Ion dorinta nestapanita a iubirii si el nu isi poate

lua ochii de la mireasa.Ana simte aversiunea sotului,iimarturiseste ca o sa se omoare.La scurt timp,Ana sespanzura in grajd,dar Ion se bucura si atentia lui se

indreapta catre Petrisor,care intre timp se imbolnaveste foarterau si in cele din urma moare.

Odata satisfacuta patima pentru pamant,celalalt glas cemistuie sufletul lui Ion,iubirea patimasa pentru Florica,ducefara dubiu la destinul tragic al eroului. Dupa ce Ana s-a

spanzurat,Ion,simtindu-se liber,este din ce in ce mainestapanit in iubirea lui pentru Florica,pe care o urmarea

peste tot si


22/62

Dupa ce Ana s-a spanzurat,Ion,simtindu-se liber,este din ce in

ce mai nestapanit in iubirea lui.Ce folos de pamanturi,daca

cine ti-e pe lume drag nu-i al tau?Prietenia falsa cuGerorge constituie o alta strategie a protagonistului pentru ase afla cat mai des in preajma Floricai. Din clipa in careSavista-Oloaga i-a deschis ochii,George intelege de ce Ion

vine mereu pe la ei si planuieste sa revina peneasteptate,pentru a se convinge de corectitudinea

banuielii.Intors acasa pe neasteptate, in plina noapte,Georgeaude zgomote in curte,ia sapa si pentru ca nu-i raspunde

nimeni,izbeste la intamplare,fara sa vada nimic.


23/62

Simte ca fierul a patruns in ceva moale,apoi mai loveste inca

o data si aude un parait surd,iar cand da a treia oaraeste convins ca l-a omorat.

George este arestat,asteptand sentinta in inchisoarea dinBistrita,iar Florica ramane de rusinea satului. LiviuRebreanu propune pentru sfarsitul patimasului Ion o crima

pasionala,savarsita cu o unealta agricola cu ,care se lucreaza

pamantul ce ii fusese atat de drag protagonistului.Liviu Rebreanu creeaza acest personaj fara a incerca sa-iscuze sau sa-i argumenteze faptele , ci il prezinta asa cum

e oricat de crud si insensibil ar parea . el nu incerca sadiminueze rezultatele faptelor personajului ci il prezinta asa

cum e , chiar daca ar ingrozi pe oricine.


24/62

Dintre eroinelepropuse de romanul interbelic , fiecarereprezentand o ipostaza a misterului feminin ,unele de ofeminitate tulburatoare ,Ana ,fata instaritului Vasile

Baciu,pare nascuta sub semnul nefericirii ,fiind predestinataunei existente tragice.Autorul o surprinde in trei ipostaze succesive care ii contureazatreptat profilul moral prin analiza sufletului ei chinuit :cea de

tanara femeie ,indragostita profund de Ion ,caruia ii

incredinteaza cu generozitate viata ,aceea de sotie ,indurandcu umilinta vorbele grele si loviturile barbatului ,si aceea demama ,ipostaza care in circumstante normale ar fi putut

deveni o supapa salvatoare pentru femeia nefericita . Intreagaexistenta a Anei este guvernata de iubire si blandete,virtuti

care intregesc un portret moral superior.


25/62

Ea este harnica ,supusa,rusinoasa ,prototipul femeii de latara. Din punct de vedre fizic,Ana este insignifianta ;pentru

Ion ea este o fata "slabuta" si "uritica",mai ales in

comparatie cu Florica ai carei "obraji fragezi ca piersica" si "ochii albastri ca cerul de primavara "ii tulburasera sufletul

flacaului .Lui George Bulbuc ,flacaul bogat pe care Baciu ilvoia ginere "Ana ii placea",lui nu i se parea urata ,insa nu ii

zicea ca-i "cine stie ce frumoasa". Firava si farapersonalitate ,asa cum pare la inceput ,covarsita de vointa luiIon ,imbatata de cuvintele si gesturile lui dragastoase ,Anava deveni o victima usoara a flacaului interesat numai de

zestrea sa.


26/62


27/62

Enigma Otiliei

P t H l l t p p b h d


28/62

Pentru Hegel, romanul este o epopee burgheza moderna , ntimp ce pentru Milan Kundera este o proza de mari

dimensiuni n care autorul prin medierea unor personaje,examineaza pna la capat unele din marile teme ale

existentei.Mie mi place sa cred, ca si lui R. M. Albrs ca romanula nlocuit ideea de eternitate.

Romanul Enigma Otiliei este un roman de dragoste (esteprezentata iubirea dintre Felix si Otilia), un bildungsroman(eroul unui astfel de roman nu mai este un simplu mostenitoral unei traditii sau al unui sistem de val; este o fiinta care se

afirma ca individualitate n confruntarea cu ceilalti si cuevenimentele si uneori chiar cu sinede unde rezulta si latura

psihologica a romanului), un roman doric, de moravuri,social, un roman realist de tip balzacian.


29/62

Ce este foarte interesant la acest roman este ca, desi, l

cunoastem ca pe un roman realistclasic, n care tipologiilesi fac prezenta cel mai adesea, el este pe ct se poate de

modern pentru ca exista o ambiguitate excesiva a personajelorpentru ca ele desi urmaresc un anume tipar, totusi deraiaza

de la aceasta si le face dupa parerea mea, imprevizibile. Totaici ncadram si personajul modern Otilia care cere de la sineo tehnica ct se poate de moderna de caracterizare.


30/62

Spre deosebire de celelalte personaje pentru care autorul gaseste

cu usurinta tiparul n care s-ar ncadra, personajul Otiliaeste o fiinta a contradictiilor. De exemplu daca expresia feteiei, tenul,trasaturile ei fizice ar veni sa sustina o anume

trasatura dominanta de caracter, imediat autocaracterizarea

personajului ar anihila-o. I se creeaza cititorului unsentiment al confuziei, ceea ce-i strneste si mai multcuriozitatea.


31/62

Aceasta ambiguitate a personajelor parca ar fi facuta peprincipiul YING-YANG, o calitate a unuia din personaje si

gaseste corespondentul ,defectul, dar care nu diminueaza dinintensitatea calitatii ci o anuleaza de tot.Referitor la faptul ca romanul a nlocuit ideea de

eternitate, daca stam bine si ne gndim este pe ct se poate

e adevarat (o Otilie ca a lui Calinescu se poate nlocuioricnd n realitate si confrunta cu ea, dar care si gaseste oproiectie a eternitatii ntr-un personaj, adica or fi ele niste

fiinte de hrtie, cum zicea Balzac dar totusi ele suntimagini rasturnate, deformate ale muribundului care se

priveste n oglinda).


32/62

Banala replica de la nceputul romanului a lui mos CostacheGiurgiuveanu, care este personajul pivot al romanului, unmizantrop si un Nosferatu (referindu-ne la asemanarea

fizica) aici nu sta nimeni este pusa n corespondenta cureplica de la sfrsitde aici si caracterul circular al

romanului. Tot prin aceasta replica, mos Costacheanticipeaza finalul n care nu mai apare nimeni, nici dinclanul Tulea, nici din clanul Giurgiuveanu. Reluarea acesteireplici aici nu sta nimeni mi sugereaza ideea de eternitate,

dar o altfel de eternitate.


33/62

Diferentiem foarte bine ntre deznodamnt (momentul ntlniriilui Pascalopol cu Felix; acesta din urma nu reuseste sa o

recunoasca pe Otilia n poza aratata de Pascalopol) si epilog> revenirea pe aceasta strada Antim a eroului n cautareadoveziilor si certitudinilor ca att Olilia ct si dragostea pe

care i-au purtat-o acestia au existat vreodata.

n portretizarea personajelor, autorul alege tehnicabalzaciana. Portretul balzacian porneste de la caractereleclasice (avatarul, ipohondrul, gelosul), carora realismul leconfera dimensiune sociala si psihologica si as zice eu si

credibilitate.


34/62

Am putea spune si despre titlu ca este un element demodernitate.

Tinnd cont de tot ceea ce nseamna si este o enigma acelamestec de luciditate si strengarie, de amestec si usuratateputem sesiza ca este construit pe acelasi principiu ca si alpersonajului Otiliaun principiu contradictoriu si chiar

ambiguu.Acesta a fost un argument n plus ca desi este un roman de

tip balzacian, Calinescu reuseste sa si puna n evidentaelementele de modernitate care reusesc sa ncadreze romanulEnigma Otiliei undeva n balzacianism fara Balzac

(Nicolae Manolescu).


35/62

Baltagul

-roman interbelic traditional-

Mihail Sadoveanu "Ceahlaul literaturii romane" cum l-a


36/62

Mihail Sadoveanu, Ceahlaul literaturii romane , cum l-anumit Geo Bogza, Stefan cel Mare al literaturii romane"

cum i-a spus G.Calinescu, are o opera monumentala a careimaretie consta in densitatea epica si grandoarea

compozitionala.Viata satului romanesc este principala tema a epiciisadoveniene, intrucat "taranul roman a fost principalul meu

erou, marturisea Sadoveanu. Taranul sadovenian estelocuitorul de la munte, moldoveanul cu viata aspra ca si

meleagurile prapastioase pe care este sortit sa traiasca (asacum ilustreaza prozatorul in legenda de la inceputul romanului"Baltagul"). Puternic individualizat in literatura romana,

taranul lui Sadoveanu se particularizeaza prin cateva

trasaturi specifice:


37/62

-taranul, ca pastrator al lumii vechi, arhaice si patriarhale- taranii moldoveni sunt oameni blajini si intelepti, cu un acut simt aldreptatii si al libertatii, aparatori ai unor principii de viata

fundamentale statornicite din vremi imemoriabile;- rabdatori in suferinta, tin in sufletul lor dureri nestinse, se retrag in

mijlocul naturii sau rabufnesc cu violenta, implinindu-si dreptatea,mentinand nealterat sentimentul demnitatii umane.

Romanul "Baltagul" a aparut in noiembrie 1930 si este un


38/62

Romanul Baltagul a aparut in noiembrie 1930 si este unadevarat "poem al naturii si al sufletului omului simplu, oMiorita in dimensiuni mari" (George Calinescu). Versul

moto, "Stapane, stapane,/ Mai chiama si-un cane",

argumenteaza viziunea mioritica asupra mortii, careiaSadoveanu ii da o noua interpretare, aceea a existentei dualeciclice, succesiunea existentiala" de la viata la moarte si din

nou la viata.Baltagul are ca surse de inspiratie balade populare de la

care Sadoveanu preia idei si motive mitologice romanesti:"Saiga" (setea de implinire a actului justitiar, de infaptuirea dreptatii ce domina toate faptele eroinei), "Dolca" (ideea

profundei legaturi a omului cu animalul credincios),

"Miorita" (tema, motivul, conflictul, discursul epic simplu,conceptia asupra mortii sunt numai cateva dintre cele

mai semnificative elemente ale baladei ce se regasesc si in roman)


39/62

mai semnificative elemente ale baladei ce se regasesc si in roman).Tema romanului ilustreaza lumea arhaica a satului romanesc,

sufletul taranului moldovean ca pastrator al lumii vechi, altraditiilor si al specificului national, cu un mod propriu de a

gandi, a simti si a reactiona in fata problemelor cruciale ale vietii,aparand principii de viata fundamentale, statornicite din vremuriimemoriabile.

In romanul "Baltagul", Mihail Sadoveanu a pus accentul pe

observatie, restrangand descrierea si dezvoltand actiunea princonstruirea unor "caractere puternice, variate sau pitoresti", acestafiind, probabil, cel mai reusit roman obiectiv inspirat dintr-o

balada populara: "Nicaieri n-a pus Sadoveanu mai multaobiectivitate si mai

putin sentimentalism decat in acest roman" (Nicolae Manolescu -


40/62

putin sentimentalism decat in acest roman (Nicolae Manolescu "Sadoveanu sau Utopia cartii").

Referitor la motive si simboluri observam direct titlul romanului care estecategoric semnificativ: cuvantul "baltag" poate veni de la grecescul

"labrys", care inseamna secure cu doua taisuri, dar si labirint. Inroman este vizibil simbolul labirintului ilustrat de drumul serpuit pe careil parcurge Vitoria Lipan in cautarea sotului, atat un labirint interior,al framantarilor sale de la neliniste la banuiala apoi la certitudine, catsi un labirint exterior, al drumului sapat in stancile muntilor pe care il

parcursese si Nechifor Lipan. Acest labirint, cu drumurile saleserpuite, aminteste curgerea continua a vietii spre moarte si a mortiispre viata: Vitoria porneste in cautarea sotului din interior, din intuneric

pentru a putea ajunge in exterior, la lumina.


41/62

Scriitorul urmareste doua elemente ale existentei: pe de o

parte viata taranului, cu traditiile si obiceiurile ei,legate de cele trei momente- nasterea, nunta,moartea; pe de alta parte, exista si un plan al

actiunii, reprezentat de un personaj simbolic: VitoriaLipan. Perpessicius spunea ca ,,Baltagul esteromanul unui suflet de munteanca .

Modele epice Vitoria Lipan

Personaj principal si figura reprezentativa de erou popular


42/62

Personaj principal si figura reprezentativa de erou popular,intruneste calitatile fundamentale ale omului simplu de latara, in care se inscriu cultul pentru adevar si dreptate,respectarea legilor stramosesti si a datinilor "ea nu e o

individualitate, ci un exponent al spetei" (George Calinescu).Este, asadar, un personaj mitic si un personaj-simbol pentrutaranul roman,portretul moral reiesind in mod indirect, dingandurile, faptele si vorbele eroinei, naratorul conturand, la

inceput, trasaturile din exterior spre interior. Eroina se

ghideaza in presupunerile ei dupa stiinta semnelor si dupaexperienta sa morala, intuitiva si actioneaza in functie deacestea.Comparat cu un Hamlet feminin, Vitoria Lipan isi

duce la bun sfarsit ideile implinindu-si dorinta arzatoare de aafla

adevarul si mai ales de a se razbuna(de a face


43/62

adevarul si mai ales de a se razbuna(de a facedreptate).

Acest personaj este considerat un model epic datoritadarzeniei de care da dovada femeie fiind.Subiectiv

vorbind cred ca Vitoria Lipan este un model de

urmat- o femeie care stie sa se descurce si sadepaseasca orice situatie, care nu renunta usor laideile sale si care isi continua viata fara sa arate niciun moment ca inlauntrul sau lucrurile nu sunt chiar

asa cum par.

M it i


44/62

Maitreyi


45/62

Romanul Maitreyi de Mircea Eliade , a aparut in 1933 ,este un roman al experientei si al autenticitatii , pentru ca

valorifica trairea cat mai intensa , n plan interior , de catrepersonaje , a unei experiente definitorii cum este iubirea .

Prin povestea iubirii imposibile dintre inginerul englezAllan si exotica Maitreyi , fiica aristocratului indianNarendra Sen Mircea Eliade a sporit cu unul seria

miturilorerotice ale umanitatii , (Perpessicius) , amintind de cupluri

precum Romeo si Julieta sau Tristan si Izolda . Cei doiapartin unor culturi diferite (orientala si occidentala) , iarincompabilitatea se datoreaza diferentelor de mentalitate ,

civilizatie si religie .


46/62

Romanul debuteaza cu starea de incertitudine a lui Allan , unenglez de douazeci si patru de ani , pe baza nsemnarilor

facute de autor n cei trei ani petrecuti n India . Naratorulncearca , cercetnd caietele , sa-si aminteasca momentul ncare se ndragostise de Maitreyi . La nceput aceasta i se

paruse urta cu ochii ei prea mari si prea negrii , cubuzele carnoase si rasfrnte , cu snii puternici , de fecioarabengoleza crescuta prea plin , ca un fruct trecut n copt .


47/62

Allan , inginer englez , aflat la nceputul carierei sale n India, merge n vizita la profesorul Narendra Sen si Maitreyi i separe acum mult mai frumoasa .

Narendra Sen l sprijina pe Allan sa ocupe un loc de

inspector intr-o zona de jungla , dar acesta se mbolnaveste .Dupa vindecare , inginerul l invita sa locuiasca la el pe

perioada cat va sta n India .


48/62

Venit dintr-o alta civilizatie, Allan nvata salutul traditinal sincetul cu ncetul se mprieteneste cu Maitreyi. El este

fascinat de povestea micutei Chabu, sora Maitreyiei, care areun pom al ei, si pe care l hraneste. Tnarul european estemirat de firea inocenta si naiva a fetei si de faptul ca scriapoeme filozofice , care i plac mult lui Tagore. Tnara de

saisprezece ani avea o vasta si profunda cultura, atat in

domeniul literaturii, cat si al civilizatiei indiene, dar si indomeniul frumosului. El o invata pe ea frantuzeste, iar ea linvata bengaleza. Puternic impresionat si emotionat, Allan se

simte ca in fata unei sfinte cand vede camera fetei.

A


49/62

Autenticitatea romanului este reflectata prin ilustrareaframantarilor interioare ale lui Allan, din dorinta de a

intelege exact sentimentele pe care le are pentru Maitreyi. Cei

doi schimba autografe pe care le scriu pe carti, vorbesc desprecasatoria indiana, ceea ce duce la o apropiere.Allan se gandeste din ce in ce mai des la casatorie,

mai ales ca asista la o nunta si este coplesit de simpatiamoderna a doamnei Sen, pe care o intelege gresit.ntre cei doi se manifesta o atractie irezistibila ce scapa

de sub control :ea i se daruieste intr-o noapte. Apoi Maitreyii daruieste o coronita de iasomie, despre care Allan afla maitarziu ca este semnul logodnei. Ea i marturiseste ca l-a iubit

treisprezece ani pe gurul ei Robi Thakkur, si ca acum nu l

b


50/62

mai iubeste pentru ca a descoperit dragostea adevarata .Iubirea dintre Allan si Maitreyi culmineaza cu mirifica lorlogodna , oferita de Maitreyi dupa un ceremonial sobru ireal

de frumos . Ea i da lui Allan inelul de logodna din fier siaur , ca doi serpi ncolaciti si eroul primeste botezul logodnei .Ritualul acestei nunti compune o scena ncarcata de vraja ,

de puternici trairi interioare .ntmplator , Chabu , divulga parintilor o scena ntre

cei doi , fapt ce determina ruptura dintre Allan si familiaNarendra Sen .

n continuare romanul prezinta nefericirea profunda sibulversata a celor doi ndragostiti .


51/62

Allan se retrage in Himalaya unde are o relatie amoroasa cuJeni Isaac , o evreica finlandeza si se simte dezgustat de

aceasta aventura , apoi ncearca o relatie cu o tnara

nemtoica Geurtie .n numele iubirii , Maitreyi , savrseste prin a sedarui unui vanzator de fructe . Ea si dorea sa fie izgonita

de acasa pentru a-l putea urma pe Allan . De altfel ,drama familiei este cutremuratoare ,Narendra Sen facandatac de cord , iar Chabu , sora mai mica , s-a sinucis .

Finalul romanului l reprezinta replica lui Allan ,dorind sa stie daca Maitreyi l iubise cu adevarat : si dacan-ar fi fost o pacaleala a dragostei mele ? De ce sa cred ?

De unde stiu? As vrea sa privesc ochii Maitreyiei .

Allan este personajul principal al romanului si ntruchipeaza


52/62

Allan este personajul principal al romanului si ntruchipeazatipul indragostitului lucid si analitic, care traieste o povestede iubire exotica si ciudata pentru un european. Allan estepersonajul narator, deoarece el relateaza la persoana I

sentimentul de iubire reciproca. El este un personaj analitic,despica firul n patru, cauta explicatii, fapt ce argumenteazasi autenticitatea romanului. Allan este un personaj lucid,

fiind un erou n cautare de certitudini.

Tulburarile si framntarile permanente ilustreaza fireadilematica a eroului care analizeaza n mod obiectiv elementelerealitatii traite, caldura cu care este primit si onoarea cu careeste tratat de familia inginerului, Sen care pare sa ncurajeze

pna la complicitate aproprierea celor doi.

Me talitatea de eur pea a lui Alla l face sa i terprete e atitudi ea l r


53/62

Mentalitatea de european a lui Allan l face sa interpreteze atitudinea lorocrotitoare ca un imbold spre mariaj, dar ei l adoptasera altfel,

spiritual, dar fara sa treaca granitele impuse de religia lor.

Maitreyi, o tnara bengaleza de saisprezece ani, este o mbinare de nevinovatievirginala si un rafinament de iubiri patimase. Maitreyi are un

comportament ambiguu, care l contrazice pe Allan, deoarece nu poatentelege sinuozitatile subtile ale atitudinii ei.

Romanul Maitreyi de Mircea Eliade ilustreaza mitul cunoasterii si alfericirii prin iubire, fiind si primul roman exotic din literatura romna, ncare se mbina mai multe specii literare: jurnalul, eseul, reportajul,

naratiunea la persoana I.


54/62

ntre Scylla inimii si Charybdaratiunii

Aceasta dilema am putea spune ca este ubicua n marile romane


55/62

Aceasta dilema am putea spune ca este ubicua n marile romaneale perioadei interbelice.

Introspectia, att de prezenta n romanele lui CamilPetrescu, Liviu Rebreanu si Hortensia Papadat-Bengescu,

nu a fost niciodata att de bine evidentiata ca acum.Operele acestor trei mari scriitori pot fi integrate de asemenea

n realismul fenomenologic al lui Michel Butor:Realismul fenomenologic presupune,deci, o dubla miscare:

integrarea povestirii cotidiene n ansamblul verbal si luarea dedistanta fata de informatie.O opera ce puncteaza ndeosebi intre Scylla inimii siCharybda ratiunii, conform lui Blaise Pascal este

Ultima noapte de dragoste, ntia noapte de razboi a luiCamil Petrescu.


56/62

Putem spune ca aceasta opera este un roman de romane,incluznd astfel romanul psihologic, romanul de razboi,

romanul de dragoste si romanul social.Acest roman poate fi inclus n categoria romanelor ionice siare ca tema principala omul structural.

De aici se pot observa anumite similaritati cu n cautarea

timpului pierdut a lui Marcel Proust.Elemente extrem de banale puncteaza tractul existential

camilpetrescian.Manipularea acestora se face, nsa, ntr-oanumita maniera din care rezulta un roman de geniu.

Razboiul este de asemenea o tema care se regaseste pregnant nd l p i t l l i P t b i l


57/62

z g p gcadrul operei.n esenta, n romanul lui Petrescu, razboiul arefunctie catharctica.Se poate observa clar, caracterul unic,

autentic, inebranlabil al razboiului.

Prozatorul obisnuieste a-si presara opera cu butade personale,coeziunea operei camilpetresciene, caracterul ecletic si ecteticvalidndu-se si la nivel ideatic.

Protagonistul operei este intelectualul Stefan Gheorghidiu, cencearca asiduu de-a lungul operei sa-si regaseasca identitatea

, sa se elibereze, sa-si curete constiinta.ntregul cmp al sensibilitatii e lasat n imediatitatea indoielii

torturante, a tribulatiilor unei constiinte care se alieneaza.Un motiv ce constituie subiectul operei este gelozia, ce reprezinta, de

fapt, constientizarea esecului.

Gelozia se ncearca a fi de mai multe ori justificata prin


58/62

Gelozia se ncearca a fi de mai multe ori justificata prinrelativizare.

Personajul incearca sa judece ct se poate de obiectiv si ca omstructural el ncearca sa fie logic, att de logic inct se

transsubtiaza n personaj negativ.Asadar, Gheorghidiu este un personaj rotund, ce evolueazaspre antierou, sesizndu-se astfel umanitatea personajului, n

ciuda logicii exacerbate.

Cuplul format cu Ela este unul bazat pe mitul androginului,pentru ca, practic, cei doi se afla la poli opusi. Pentru omulstructural, nsa, mitul androginului nu are functionalitate

pentru ca el percepe absolutul, e dogmatic, pe cnd femeia

fiinteaza doar n orizontul relativului.


59/62

Aceasta iubire este pentru Gheorghidiu, la nceput, unurphaenomen, pentru a termina prin a fi un cazuist

sentimental, coplesit de ideea esecului.

n concluzie, Camil Petrescu ne ofera prin "Ultima noapte dedragoste, ntia noapte de razboi", imaginea omului

structural, ne arata cta drama poate ncapea n existentaunui muritor, caci operele sale sunt catalogate prin structura:"

Cta luciditate, atta drama..


60/62

BIBLIOGR FIE

A. Manuale i auxiliare didactice Limba i literatura romn. Manual pentru clasa a XI-aEugen Negrici (coordonator), Octavian

Soviany, Dorica Boltau, Mimi Gramnea, Ana-Maria Chemencedji, Editura Niculescu, Bucureti, 2006 Limba i literatura romn. Studiul de caz i dezbaterea. Repere teoretice i aplicaii la

manualele pentru clasele a XI-a i a XII-aEugen Simion (coordonator), Florina Rogalski, ElenaOproiu, Editura Corint, Bucureti, 2007

Eseul. Teme pentru bacalaureat: Studii de caz i dezbateriL. Paicu, M. Lupu, M. Lazr, V. Gal,Grup Editorial Art, Bucureti, 2008

Literatura romn. Clasele IX XIIMioria Got, Rodica Lungu, Editura Nemira, Piteti, 2007 Hermeneutici naratologie aplicatEmilia Boghiu, Lcrmioara Mutoiu, Editura Eurocart, Iai,

2003

B. Studii critice i teoretice Clinescu, George Istoria literaturii romne de la origini pn n prezent, Editura Minerva,

Bucureti, 1986 Crohmlniceanu, Ovid. S. Literatura romnntre cele dourzboaie mondiale, I, Editura

Minerva, Bucureti, 1972 Glodeanu, Gh. Poetica romanului romnesc interbelic, Ed. Libra, Bucureti, 1998 Lovinescu, E Istoria literaturii romne contemporane, Editura Minerva, Bucureti, 1989 Manolescu Nicolae Arca lui Noe. Eseu despre romanul romnesc, I - III, Editura Minerva,

Bucureti, 1980

Muat Carmen Romanul romnesc interbelic, Ed. Humanitas, Bucureti, 1998 Paleologu, Alexandru Treptele lumii sau calea ctre sine a lui Mihail Sadoveanu, Editura Vitruviu,

Bucureti, 1997 Simion, Eugen Mircea Eliade, spirit al amplitudinii, Editura Demiurg, Bucureti, 1995


61/62

SUPORT ELECTRONIC

Avram Daniel-Nicolae Deaconu Ioan

Dumitrescu Robert-Constantin Radu Lucian-Andrei

Colaboratori: Mutu Alexandru

Designers & Producers:


62/62

Profesor Coordonator

ISTRATE AMALIA