UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞIMEDICINĂ VETERINARĂ „ION IONESCU DE LA BRAD” IAŞI
FACULTATEA DE AGRICULTURĂ
SPECIALIZAREA: I.E.A.
PROIECT DE AN LA PROIECT DE AN LA MANAGEMENTMANAGEMENT
ÎNDRUMĂTOR:
CONF. DR BREZULEANU STEJĂREL
STUDENT: ZABULICĂ CĂTĂLINA
GRUPA: 427
2011
Introducere
Reforma economică din agricultură, la nivel micro sau macrosocial, prezintă, pe lângă
schimbarea fundamentală a formei de proprietate şi schimbarea radicală a funcţiilor de
producţie, a relaţiilor de schimb şi de repartiţie a profitului.
Reintrarea agriculturii româneşti în reţeaua relaţiilor economiei de piaţă, a relaţiilor de
concurenţă, unde criteriul de bază este doar eficienţa şi calitatea, necesită un nou tip de
management, care prin metodele şi tehnicile utilizate să corespundă cerinţelor diferitelor tipuri
de exploataţii agricole.
Întocmirea proiectului de an la disciplina de "Management în agricultură" ocupă un
loc important în cadrul pregătirii de ansamblu a viitorilor specialişti .
Pentru elaborarea proiectului de an, disciplina pune la dispoziţia studenţilor prezentul
ghid, elaborat în conformitate cu reglementările şi normativele actuale.
Ghidul pentru întocmirea proiectului de an la disciplina "Management în agricultură"
se adresează în special studenţilor de la Facultatea de Agricultură specializarea Inginerie
economică în agricultură.
CUPRINS
CAP I. CONŢINUTUL PLANULUI DE AFACERI
PARTEA I - DESCRIEREA SOLICITANTULUI
A. DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANTA.1. Numele solicitantului:A.2. Obiectul de activitate.A.3. Forma juridica a solicitantuluiA.4. Structura capitalului socialA.5. Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului
B. DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTEB.1. Istoricul activitatii B.2. Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului B.3. Descrierea activitatilor curente si a tehnologiilor aplicateB.4. Politica de aprovizionare. Furnizori de materii primeB.5. Politica de desfacere. Canale de distribuţie
PARTEA A II - A - DESCRIEREA PROIECTULUI
C. PREZENTAREA PROIECTULUIC.1. Obiectivele proiectului.C.2. Descrierea tehnica a proiectului C.3. Managementul proiectuluiC.4. Lista de achizitii si sursele de achiziţii
C.5. Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
D. PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARID.1. Bazele de productieD.2. Indicatorii financiari
CAP II. STRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI ÎNTOCMIREACAP II. STRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI ÎNTOCMIREA ASOLAMENTULUIASOLAMENTULUI
CAP III. ORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂCAP III. ORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂ
CAP IV. CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI CAP IV. CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
CAP CAP I - PLANUL DE AFACERII - PLANUL DE AFACERIPARTEA I - DESCRIEREA SOLICITANTULUI
A. DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
A.1. Numele solicitantului: S.C. Avicola SA din Târgu Frumos - Iași
A.2. Obiectul de activitate:
Prelucrarea și conservarea cărnii de pasăre cod. CAEN – 1512*
A.3. Forma juridică a solicitantului
S.C. AVICOLA SA cu domiciliul în localitatea Târgu Frumos, str. Ștefan cel Mare și Sfânt nr. 44, județul Iași, este autorizată să funcționeze cu activitatea - Creșterea păsărilor (producerea, industrializarea şi comercializarea cărnii şi ouălor), prin autorizația nr. J22/353/14.03.1991, cod unic de înregistrare 1975100.
A.4. Structura capitalului social
Tabel A.4.1
Nr.crt.
Denumire acţionarNr. de acțiuni/parţi
sociale deţinute (%)
1 GEORGE BECALI 85,072 AVAS 9,573 SIF MOLDOVA 3,37
A.5. Informaţii referitoare la locul desfăşurării activităţii solicitantului
Tabel A.5.1Puncte de lucru
Nr.Crt
.
Tip:Sediul social, punct de lucru,
sucursala, filiala, loc de vanzareActivitate Localizare Adresa
1Loc. Târgu Frumos , Jud. Iaşi, Str. Ștefan cel Mare și Sfânt, nr. 44 Creșterea păsărilor
Loc. Târgu FrumosJud. Iaşi
Loc. Târgu FrumosJud. Iaşi
B. DESCRIEREA ACTIVITĂȚII CURENTE
B.1. Istoricul activității
Avicola Iași este o companie din România care are ca obiect de activitate creșterea
păsărilor pentru carne și ouă, industrializarea cărnii de pasăre, producerea de nutrețuri
combinate și prelucrarea cărnii de pasăre. Omul de afaceri George Becali controlează 85,07%
din capitalul companiei, AVAS deține 9,57% din acțiuni, iar SIF Moldova - 3,37%.
Până în 1989, zootehnia românească era una dintre cele mai puternice din Europa. În
doar zece ani, totul a fost distrus, totul a fost falimentat. În seria șirurilor de falimente se
înscriu și unitățile din județul Iași, printre care și Avicola. În 1989, unitate fruntașă până acum
zece ani, Avicola Iași era una dintre cele mai rentabile firme din domeniu. În 1989, aici lucrau
1.300 de angajați. Anual, la această unitate erau crescute 12 milioane de păsări. De asemenea,
erau livrați populației 7 milioane de pui în vârstă de 3-5 zile. Producția era pe măsură - 14.000
tone de carne și 140 milioane de ouă pe an. Peste 90 la sută din producție era exportată în
RFG, Franța, Italia, Insulele Canare, în fosta URSS și țările arabe. Avicola mai deținea și o
fermă de creștere și exploatare a iepurilor, unde creșteau 40.000 de exemplare. Toți iepurii
erau exportați în Italia.
Așadar, Avicola Iași era o mare exportatoare, aducând în țară milioane de dolari
anual. După 1989, ca urmare a impunerii prețului de vânzare la carne și ouă, a
nesubvenționării exportului și a dobânzilor bancare înrobitoare, toate impuse de Fondul
Monetar Internațional, unitatea s-a confruntat cu reale probleme financiare. Ca urmare,
producția s-a diminuat foarte mult. În 1997 mai existau 100.000 de găini ouătoare, un lot de
reproducție de 80.000 păsări, iar pentru piață erau sacrificați lunar 120.000 de pui. Cu fiecare
an care a trecut, societatea s-a înglodat tot mai mult în datorii, astfel că în noiembrie 1999
valoarea debitelor cumulate era de 45 miliarde lei și unitatea a intrat în incapacitate de plată,
fiind declarată falimentară. Dar, conducerea de atunci a înaintat judecătorului sindic un plan
de afaceri și a solicitat reorganizarea judiciară. Deși acest plan nu era viabil, creditorii l-au
acceptat. Că nu era un plan realist, a dovedit-o și faptul ca în perioada noiembrie '99 -
noiembrie 2000, unitatea nu numai că nu a înregistrat nici o revigorare, dar a mai acumulat
datorii de înca 2,7 miliarde lei. Așa se face că, în noiembrie anul acesta, Avicola a intrat
iarași în incapacitate de plată și a fost declarată, pentru a doua oară, falimentară. La ora
actuală, la Avicola mai lucrează doar 130 de angajați, iar din milioanele de păsări nu au mai
rămas decât 45.000, din care 25.000 găini ouătoare și 20.000 găini de reproducție.
B.2. Principalele mijloace fixe care compun patrimonial actual al solicitantului
Tabel B.2.1
Nr.Crt.
Denumire mijloc fix
Valoarea rămasa la data ultimului bilant contabil
-lei-
Buc
1 Clădire administrativă 9000 1
2 Adăposturi pentru păsări 12.000 6
3 Depozit pentru furaje 4000 2
4 Cuști portabile pentru pui 10.000 25
5 Clădire pentru procesul de incubare 6000 1
6 Moară pentru măcinat fibroase, cereale 30.770 1
7 Tocător pentru furaje 19.500 2
8 Clădire pentru procesul de prelucrare 15.000 1
9 Depozit frigorific 8000 1
10 Mașini frigorifice pentru transport 11.000 6
B.3. Descrierea activităţilor curente şi a tehnologiilor aplicate
Buget de venituri – cheltuieli şi consumuri intermediare Tabel B. 3. 1
Nr crt Indicatori Valoare (lei)CHELTUIELI
1 Salarii 372.0002 Combustibil 83.7263 Energie 47.1324 Telefon 3.5435 Apă 8.8006 Materii prime 4.525.7457 Furaje 4.9638 Medicamente 6.3009 Alte cheltuieli 10.536
Total cheltuieli 5.062.745VENITURI
10 Venituri din vânzarea producției
5.468.529
11 Venituri din subvenții 390.000Total venituri 5.858.529
B.4. Politica de aprovizionare. Furnizori de materii prime
Tabel B.4 .1
PRINCIPALII FURNIZORI DE MATERII PRIME
FURNIZORExtern
/Intern
AdresaCantitate aprox.
(kg)Valoare
aprox. (LEI)% aprox. din total achizitii
Produs NUTREȚURI CONCENTRATE
1 Nutrimold SA Intern Iaşi 590 4963 47,5
Produs MEDICAMENTE1 Vanelli SRL intern Iași - Târgu Frumos 904 6300 52,5
TOTAL 11263 100
Tabel B.4 .2
PRINCIPALII FURNIZORI DE MATERII AUXILIARE
FURNIZORExtern/Intern
AdresaCantitate
aprox.Valoare aprox.
(LEI)
% aprox. din total achizitii
Produs COMBUSTIBIL1 Petrom intern Iaşi 25254 83726 82,6TOTAL 25254 83726 82,6
Produs UTILAJE ȘI ECHIPAMENTE1 SAMPO intern București - 9610,9 17,4TOTAL 0 9610,9 17,4
TOTAL 93336,9 100
Tabel B.4 .3
PRINCIPALII FURNIZORI DE SERVICII
FURNIZORExtern/Intern
Adresa Cantitate aprox.Valoare
aprox. (LEI)
% aprox.
din total
achizitiiServiciu ENERGIE ELECTRICĂ1 E-ON Moldova intern Târgu Frumos - 47132 78,4TOTAL - 47132 78,4
Serviciu TELEFON1 RDS&RCS intern Târgu Frumos - 3542 5TOTAL - 3543 5
Serviciu APĂ CURENTĂ1 SC Apa Vital SA intern Târgu Frumos - 8800 16,6TOTAL - 8800 16,6
TOTAL 59475 100
B.5. Politica de desfacere. Canale de distribuţie
Produsele obţinute sunt adresabile atât societăţilor comerciale, cât şi persoanelor
fizice.
Un sistem de distribuţie adecvat pentru orice produs presupune o analiză complexă a
circuitului de distribuţie existent pe o anumită piaţă. Principalele domenii de analiză a situaţiei
existente în domeniul distribuţiei unui produs sunt:
- produsul (nivelul calitativ, preţul, gradul de noutate)
- piaţa potenţială a firmei (tipuri de piaţă, mărimea pieţei vizate, mediul concurenţial)
- canalul de distribuţie (atractivitatea şi interacţiunea producător-intermediar)
- domeniile distribuţiei (domenii de organizare externă şi domenii de organizare internă)
Factorii care influenţează procesul decizional la nivelul unui canal de distribuţie pot fi
clasificaţi în: factori externi şi factori interni.
Obiectivele strategice ale distribuţiei trebuie să urmeze strategia de piaţă a firmei,
distribuţia fiind alături de ceilalţi P, componenta integrantă a mixului de marketing. Pentru
definirea strategiei proprii firmelor de distribuţie, trei elemente ocupa un loc important:
- diversitatea formatului de comercializare;
- lărgimea sortimentului;
- acoperirea teritorială.
PARTEA A II - A - DESCRIEREA PROIECTULUI
C. PREZENTAREA PROIECTULUI
C.1. Obiectivele proiectului
Tema planului de afaceri : ACHIZIŢIONAREA DE UTILAJE ȘI ECHIPAMENTE PENTRU PRELUCRAREA CĂRNII DE PASĂRE
Obiective tehnice:- achiziţionarea de utilaje şi echipamente care determină creşterea productivităţii
muncii, îmbunătăţirea calităţii produselor agricole, introducerea de tehnologii performante, îmbunătăţirea condiţiilor de lucru
- diversificarea producţiei în funcţie de cerinţele pieţei, realizarea de noi produse şi introducerea de noi tehnologii
Obiective economico-financiare:- reducerea costului de producţie şi creşterea rentabilităţii economice a exploataţiei - creşterea VAB- creşterea viabilităţii economice
Obiective de mediu:- reducerea emisiilor dăunătoare cu efect de seră şi o mai bună gestionare a deşeurilor
rezultate din activitatea de producţie- asigurarea respectării cerinţelor fitosanitare, ecologice, etc
C. 2. Bugetul de venituri şi cheltuieli
Nr crt Indicatori Valoare (lei)CHELTUIELI
1 Salarii 372.0002 Combustibil 83.7263 Energie 47.1324 Telefon 3.5435 Apă 8.8006 Materii prime 4.525.7457 Furaje 4.9638 Medicamente 6.3009 Alte cheltuieli 10.536
Total cheltuieli 5.062.745VENITURI
10 Venituri din vânzarea producției
5.468.529
11 Venituri din subvenții 390.000Total venituri 5.858.529
Caracteristicile principale ale utilajelor și echipamentelor intenţionate a se achiziţiona prin proiect
1. Asomator electric
Normele de protectie a animalelor prevad un tratament uman vizavi de animale si in
abatoarele de capacitate mica. Conform acestor norme, inainte de
sacrificare animalele trebuie asomate. Aceasta reprezinta, de
asemenea, o conditie pentru a obtine un produs finit de calitate
superioara, favorizand o sangerare si o deplumare buna.
2. Tunel de sângerare – pompă pentru sânge
Conform normelor referitoare la sacrificarea pasarilor, sangele rezultat la sacrificare trebuie
colectat si transportat pe cel mai scurt traseu in containerele de
depozitare a deseurilor; de asemenea, la sacrificare si la sangerare
trebuie asigurat un mediu care impiedica raspandirea sangelui in
afara spatiului de sacrificare.
3. Bazin de opărire
Fata de bazinul de oparire cu pompa traditional, bazinul de oparire cu barbotarea apei are
avantajul ca oparirea se realizeaza la temperatura mai joasa,
asigurand o deplumare mai eficienta.
4. Bazin de opărire combinat
Utilajul are rolul de a facilita indepartarea penajului de pe corp prin relaxarea foliculilor
plumiferi existenti in pielea pasarilor sacrificate si care au
sangerat, determinata prin miscarea intensiva a apei calde din
bazin. Utilizarea bazinului de oparire combinat o recomandam in
special in unitatile de prelucrare a pasarilor de apa, deoarece
acolo este necesara miscarea intensiva a apei cu ajutorul
pompelor pentru a favoriza relaxarea penajului pasarilor.
5. Deplumator rotativ (unimatic)
Echipamentul are rolul de a depluma pasarile oparite
corespunzator si care sosesc pe conveierul suspendat. Deplumarea
se efectueaza cu ajutorul degetelor de deplumare dispuse pe
discurile care se rotesc in sens invers montate unul dupa altul pe 2
cilindrii pozitionati fata in fata.
6. Bazin de înmuiere și coagulare
Utilajul are rolul de a elimina prin epilare tecile penelor din pielea pasarilor de apa
sacrificate, scurse de sange, oparite si deplumate, dupa inmuierea acestora in parafina
fierbinte care se lasa sa coaguleze (utilaj separat).
Dupa indepartare, parafina ajunge printr-un tobogan in spatiul de
regenerare al echipamentului unde se topeste, apoi, strecurata,
curge in spatiul de inmuiere, pentru reutilizare.
7. Echipament pentru tăierea labelor
Echipamentul produs de noi este o unitate compacta montabila pe conveierul suspendat de
deplumare. Are rolul de a taia continuu labele puilor agatati in carlige. Echipamentul indoaie
la articulatie labele puilor agatati pe conveierul suspendat, apoi articulatia este sectionata cu
un cutit circular rotativ. Astfel labele raman agatate in carlige, iar
carcasa ajunge printr-un tobogan la locul de reagatare pe
conveierul de eviscerare.
8. Conveier de răcire
Carcasa de pasare procesata se scoate de pe conveierul de
eviscerare si se agata pe conveierul de racire (aceasta operatiune
se poate realiza manual sau mecanizat). Scopul este de a raci
temperatura nucleului la 4-7˚C. Produsul este mentinut in acest
spatiu pana ajunge la temperatura indicata (cca 1,5-2 ore). Dupa
aceasta carcasa poate fi procesata in continuare.
9. Bandă rulantă
Banda rulanta are rolul de a transporta, de a deplasa produsul
sau marfa asezata pe ea. Datorita structurii sale si materialului din
care este confectionata, banda rulanta poate fi folosita atat in
spatii tehnologice uscate cat si in cele umede.
10. Spălător de navete și lăzi
Echipament destinat spalarii navetelor si lazilor, necesar unei functionari igienice.
C.3. Managementul proiectului
1. Nume: Zabulică Prenume: Cătălina Funcţia: Student Studiile și experienţa : Facultatea de Agricultură, Specializarea Inginerie economică
în agricultură
C V Responsabilul legal
Întreprinderea Funcţia avută Perioada
USAMV – Iaşi Studentă 2008-2012
C.4. Lista de achiziţii şi sursele de achiziţii
Tabel C.4.1 Lista de achiziții active
Nr. Crt.
Furnizor (daca este
cunoscut la momentul
depunerii cererii de finantare)
Date furnizor
ProdusValoare estimata (EUR)
% din total valoare
eligibila a proiectului
1Societatea Sampo
Kft
Productia si punerea in functiune a unitatilor
complete de abatorizare a pasarilor, porcilor si
vitelor
Asomator electric 21.000 100
2 idem idemTunel de sângerare
– pompă pentru sânge
18.000 100
3 idem idem Bazin de opărire 26.500 100
4 idem idemBazin de opărire
combinat48.000 100
5 idem idemDeplumator rotativ
(unimatic)20.000 100
6 idem idemBazin de înmuiere și
coagulare52.000 100
7 idem idemEchipament pentru
tăierea labelor30.000 100
8 idem idem Conveier de răcire 35.000 100
9 idem idem Bandă rulantă 25.000 100
10 idem idemSpălător de navete
și lăzi 1.000 100
TOTAL 276.500 100%
C.5. Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
Achiziţionarea utilajelor și a echipamentelor menţionate va duce la o mai bună
utilizare a potenţialului zootehnic din zonă, la creşterea veniturilor la bugetul local şi la
bugetul statului care în final vor fi în beneficiul cetăţenilor.
Întrucât se vor utiliza la dotarea fermei numai utilaje specializate în conformitate cu
normele şi standardele europene acest lucru va duce la o protecţie a mediului care să se
încadreze în normele stabilite pentru protejarea mediului înconjurător.
Pentru toate categoriile de utilaje achiziţionate se vor încheia contracte în aşa fel încât
să fie asigurat mersul normal al fluxului tehnologic. Deasemeni şi producţia finită care se va
realiza va fi livrată în întregime pe bază de contracte încheiate.
D. PROIECŢII FINANCIARE ȘI INDICATORI FINANCIARI
D.1. Bazele de producție
Cu proiect Denumire utilaj
(noi)Costuri (euro)
Amortizare %
Intretinere 2%
Asomator electric 21000 0,00% 420Tunel de sângerare 18000 0,00% 360
Bazin de opărire combinat
26500 0,00% 530
Bazin de opărire combinat
48000 0,00% 960
Deplumator rotativ (unimatic)
20000 0,00% 400
Bazin de înmuiere și coagulare
52000 0,00% 1040
Echipament pentru tăierea labelor
30000 0,00% 600
Conveier de răcire 35000 0,00% 700Bandă rulantă 25000 0,00% 500
Spălător de navete și lăzi
1000 0,00% 20
276.500 0 5530
D.2. Indicatorii financiari
Valoarea investiției (Vi) = 1.161.300 lei___________________________________________________________________________Specificare AN 1 AN 2 AN 3 AN 4 AN 5___________________________________________________________________________Veniturile din exploatare* (Ve) 5.858.529 6.100.000 6.450.000 6.780.000 6.934.000
___________________________________________________________________________Cheltuieli de exploatare* (Ce) 5.062.745 5.027.320 5.078.000 5.089.000 5.100.000___________________________________________________________________________
Rezultatul din exploatare* (Re) : Re = Ve – Ce
795.784 1.072.680 1.372.000 1.691.000 1.834.000 ___________________________________________________________________________
Profitul net* (Pn) = rezultatul final al exerciţiului financiar (anual) din care s-a scăzut impozitul pe profit. 668.459 901.051 1.152.480 1.420.440 1.540.560
___________________________________________________________________________
Durata de recuperare a investiţiei (Dr): Dr= Vi/Pn mediu sau Dr=(Vi - 5 x Pn)/Pn
Dr = 2 ani
Rentabilitatea capitalului investit (Rc) = Pn/Vi x 100 (%) 48% 68% 79% 82% 99%
___________________________________________________________________________
CAPITOLUL IICAPITOLUL IISTRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI ÎNTOCMIREASTRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI ÎNTOCMIREA
ASOLAMENTULUIASOLAMENTULUI
2.1. Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului
*Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului Tabelul 1
Specificare Ha % din total % din
agricol
Suprafaţa totală 1483 100,0 -
Teren agricol 1481 99,6 100,0
Teren arabil
- din care irigat
1400 85,2 85,5
1000 44,4 44,5
Păşuni naturale 20 3,5 3,5
Fâneţe naturale 15 2,6 2,6
Livezi 30 5,3 5,3
Vii 16 2,8 2,8
Teren neproductiv 2 0,3 0,3
*Condiţii naturale
Temperatura medie anuală a orașului Târgu Frumos se situează în jurul valorii de 9°C, iar media precipitaţiilor este cuprinsă în intervalul de 500 - 600 mm/mp. Relieful se prezintă sub formă de interfluvii largi, cu platouri întinse şi cu versanţi cu diferite grade de înclinare. Pantele sunt cuprinse între 50 şi 250 şi de cele mai multe ori sunt afectate de eroziune şi alunecări de teren. Tipul de sol dominant este cernoziomul cu textură luto-argiloasă şifertilitate mijlocie spre bună. Pe văi există şi locuri mlăştinoase.
Teritoriul judeţului Iaşi este drenat de două dintre cele mai mari râuri ale ţării : Prut ( cu afluenţii Jijia, Bahlui şi Bahluieţ ) şi Siret. În sud curg afluenţi ai Bârladului şi Vasluiului. Reţeaua lacustră este reprezentată de cele peste 140 de iazuri folosite pentru agrement, piscicultură sau irigaţii.
*Favorabilitatea terenului pentru diferite culturi
Cernoziomurile cambice au fertilitate bună şi sunt cultivate cu cereale, plante tehnice, legume, vii şi pomi. Aplicarea irigaţiilor pentru completarea deficitului de apă în perioadele secetoase, administrarea îngrăşămintelor organice şi minerale contribuie la obţinerea unor producţii mari.
În judeţul Iaşi se cultivă următoarele culturi:
- grâu şi secară- orz şi orzoaică- porumb- floarea soarelui- sfeclă de zahăr- cartofi- legume
2.2. Alegerea culturilor
*Criteriile avute în vedere la alegerea culturilor sunt:- ce a fost cultivat în anul anterior pe suprafaţa respectivă;- ce lucrări ale solului s-au efectuat deja din toamnă;- ce îngrăşăminte s-au aplicat plantei anterioare şi ce îngrăşăminte organice şi minerale s-au aplicat în toamnă, precum şi care sunt posibilităţile de aprovizionare cu îngrăşăminte pentru a fi aplicate înainte de semănat şi în vegetaţie;- sistema de maşini disponibilă;- gradul de îmburuienare a terenului şi posibilităţile de aprovizionare cu erbicide;- ce boli şi dăunători s-au semnalat în anul anterior;- care sunt posibilităţile de irigare a terenului.
Culturile alese sunt: porumb, grâu, cartof.
*Alegerea soiurilor şi hibrizilor
Alegerea corectă a unui soi sau hibrid determină în proporţie de 80-90% reuşita sau nereuşita unei culturi în agricultură. Cel mai important criteriu de alegere a unui soi sau hibrid este rezistenţa - toleranţa la boli, dăunători şi la alţi factori de stres. Criteriile care mai trebuie avute în vedere constau în adaptarea la tipul de sol şi la calitatea produsului dorit, reacţia la fertilizarea organică sau minerală, aptitudinea de a concura buruienile. Soiuri şi hibrizi aleşi:- porumb: hibridul P9025 timpuriu (marca Pioneer)- grâu: hibridul HYBRED prezintă o rezistenţă deosebită la ger, secetă, exces de apă, calitate excelentă pentru panificaţie, acesta este o provocare pentru profesionişti (marca Saaten-Union)- cartof: soiul SANTE, caracteristici: cartof de consum, cu gust excelent şi proprietăţi culinare deosebite, coajă netedă lucioasă de culoare galbenă şi miez galben, forma tuberculului ovală,
uniformă, preferă solurile cu umiditate relativ constantă, gradul de tuberizare este mediu şi de aceea, trebuie plantat la distanţa de 28-30 cm, respectând o distanţă între rânduri de 75 cm, are un foliaj puternic şi o bună rezisteţă la stres, deoarece dezvoltă un număr mediu de tuberculi la cuib, se pretează foarte bine şi producţiei organice (marca IRITEH GRUP S.R.L).
2.3. Întocmirea asolamentului
Asolamentul reprezintă repartizarea şi succesiunea culturilor pe sole în timp şi în spaţiu, însoţită de un sistem corespunzător de lucrare a solului şi de aplicare a îngrăşămintelor care asigură creşterea fertilităţii solului şi sporirea cantitativă şi calitativă a recoltei. Tipuri de asolamente: - asolamente agricole sau de câmp - asolamente furajere - asolamente mixte - asolamente speciale
Specificare HaSuprafaţa totală a terenului arabil 1400Suprafaţa medie a solei 467
*Schema rotaţiei culturilor
Rotaţia constă în alternarea sau succesiunea metodică a culturilor agricole în timp, pe acelaşi teren, în cadrul unui asolament, stabilite în funcţie de caracteristicile plantelor agricole, pentru a obţine recolte mari şi a menţine fertilitatea solului.
Tabelul 2SOLA/ANUL 2010 2011 2012
I GRÂU PORUMB CARTOFII PORUMB CARTOF GRÂUIII CARTOF GRÂU PORUMB
CAPITOLUL IIICAPITOLUL IIIORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂ
3.1. Proiectarea producţiilor medii prin metoda bonităriiterenurilor agricole
Această metodă este foarte mult utilizată în calculele economice datorită faptului că ţine cont
de potenţialul productiv al terenului caracterizat printr-o serie de indicatori, consumul de
substanţe nutritive, anumite măsuri agroameliorative suplimentare realizate în exploataţiile
agricole.
Mod de lucru:
- se calculează notele de bonitare pentru condiţiile ecologice oferite de fiecare tip de sol
culturii considerate prin însumarea notelor acordate pentru sol, relief, climă, hidrologie
- se calculează notele totale de bonitare pentru condiţiile ecologice ale fiecărei unităţi de
sol făcând produsul între suprafaţa tipului de sol şi nota de bonitare (pi)
- se calculează nota medie ponderată de bonitare pentru fiecare cultură la nivel de
exploataţie împărţind suma notelor de bonitare la suprafaţa totală a culturii
- se calculează cantitatea de produse ce revine pe un punct al notei medii ponderate prin
raportarea producţiei medii realizată la nota medie ponderată pentru cultura respectivă
- se stabilesc coeficienţii de corecţie ai notelor de bonitare ecologică în funcţie de distanţa
medie a fiecărei sole faţă de sediu
- se determină corecţiile totale făcând podusul dintre coeficienţii de corecţie şi suprafaţa
fiecărei unităţii de sol
- se recalculează notele totale de bonitare ecologică făcând diferenţa dintre notele totale de
bonitare ale fiecărei unităţi de sol şi corecţiile totale
- se stabilesc coeficienţii de potenţare ai notelor de bonitare recalculate ţinând cont de acele
măsuri agroameliorative
- se determină notele totale de bonitare potenţate ca produs dintre nota de bonitare
ecologică recalculată şi coeficientul de potenţare
- se calculează Qt pe cultură pentru fiecare unitate de sol înmulţind notele totale de bonitare
potenţate cu Q care revine pe un punct al notei de bonitare
- se planifică Qm la ha pentru întreaga exploataţie agricolă prin raportarea Qt la suprafaţa
ocupată de cultura respectivă.
Date iniţiale Tabelul 3
Cultura Tipul de sol
Suprafaţa - ha (Si)
Nota de bonitare pentru condiţiile
ecologice (Pi)
Corecţia pt. distanţă şi felul drumului (k)
Coeficient de
potenţare (c)
Producţia medie
realizată
GRÂU US1 CZ cambic 500 60 0.15 1.2 4.762PORUMB US2 CZ cambic 400 91 0.17 1.3 5.975CARTOF US3 CZ cambic 500 86 0.20 1.2 23.000TOTAL - 1400 - - - -
1) Notele totale de bonitare pentru condiţiile ecologice (Ni):
Grâu = 500 60 = 30.000Ni = Si x Pi Porumb = 400 91 = 36.400
Cartof = 500 86 = 43.000
2) Nota medie ponderată de bonitare:
3) Producţia ce revine pe un punct al notei medii ponderate de bonitare:
= 79
4) Corecţia totală în funcţie de distanţă şi drumuri:
Grau = 500 0,15 = 75 Porumb = 400 0,17 = 68 Ct = S x k Cartof = 500 0,20 = 100
5) Nota de bonitare recalculată (Nbr)
Grau= 29.925
Nbr = Nota totală de bonitare – Corecţia Porumb = 36.332
Cartof = 42.900
6)Notele totale de bonitare potenţate (Ntp):
US1= 35.910
Ntp =Nota de bonitare recalculată
(Nbr)x
Coeficient de potenţare
US2 = 47.232
US3 = 51.480
7) Producţia totală pe cultură pentru fiecare unitate de sol (Pt):
US1= 2.836.890
Pt =Nota totală de
bonitare potenţată (Ntp)x
Producţia ce revine pe un punct de bonitare
P(kg/punct)US2 = 3.117.312
US3= 13.745.160
8) Producţia medie la hectar: Pm/ha
Pm = Producţia totală : Suprafaţa totală
Pm Grâu = 5.674 kgPm Porumb = 7.793 kgPm Cartof = 27.491 kg
3.2 STABILIREA CANTITĂŢILOR DE ÎNGRĂŞĂMINTE PE CULTURI
Calculul dozelor de îngrăşăminte s-a efectuat ţinându-se cont atât de producţiile medii cât
şi de existentul de suprafaţă activă din sol. S-au luat în considerare şi pierderile rezultate prin
levigare.
În tabelul 4 este prezentat calculul dozelor de îngrăşăminte chimice la ha separat pentru
cele 3 culturi în parte.
Calculul dozelor de îngrăşăminte chimice Tabelul 4
Nr. Crt SPECIFICAR
EU.M.
CULTURA
GRÂU PORUMB CARTOFN P K N P K N P K
1 Producţie medie
Kg/ha 5.674 7.793 27.491
2 Consum specific
Kg s.a./t
23 11 20 20 21 16 12 15 11
3 S.a. de administrat
Kg 130,5 62,4 113,4 155,8 163,6 124,6 329,89 412,36 302,41
4 S.a. în sol Kg 45 30 60 40 35 55 60 45 50
5 Diferenţa de adm.
Kg s.a. 85,5 32,4 53,4 115,8 128,6 69,6 269,89 357,36 252,40
6 Pierderi prin levigare
% 15 10 8 15 10 8 15 10 8
7 Cant. pierdută prin levigare
Kg s.a. 13 3 4 17 13 6 40 37 20
8 Total s.a. de administrat
Kg 98,5 35,4 57,4 132,8 141,6 75,6 309,89 394,36 272,4
9 Tipul de îngrăşământ
- Uree SF SP Uree SF SP Uree SF SP
10 Conţinutul In s.a. a îngr.
Kg/t 46,6 38-50 48-52 46,6 38 48 46,6 38 48
11 Doza de îngr. de administrat
kg 211 94 120 286 372 157 665 692 568
3.3 PLANUL DE CULTURĂ
Planul de cultură cuprinde structura culturilor, dimensiunile fiecăreia, producţiile medii şi
totale.
Întocmirea planului de cultură Tabelul 5
Cultura Suprafaţa (ha)
Producţii medii (kg/ha)
Producţia totală (t)
Preţ livrare (lei/kg)
GRÂU 500 5.674 2.837 1,3PORUMB 400 7.793 3.117 1,2CARTOF 500 27.491 13.746 2,0
3.4 FUNDAMENTAREA FIŞELOR TEHNOLOGICE PE CULTURI
În vederea organizării proceselor de muncă şi de producţie, în etapa pregătitoare, se
întocmesc fişele tehnologice pe culturi. Informaţiile cuprinse în fişele tehnologice servesc în
acelaşi timp la stabilirea tehnologiilor, stabilirea destinaţiei producţiei, determinarea volumului
lucrărilor mecanice şi manuale, necesarul de forţă de muncă, cantităţile de materiale şi mijloacele
financiare necesare pentru aprovizionare.
DATELE NECESARE:
1. Culturile incluse în planul de producţie al firmei.
2. Suprafaţa ocupată de fiecare cultură în parte.
3. Culturile premergătoare.
4. Producţia medie şi totală a fiecărei culturi.
5. Lucrările tehnologice, în ordinea cronologică a executărilor.
6. Perioada de executare şi data lucrării.
7. Mijloacele cu care se execută lucrarea.
8. Tarifele de plată pentru lucrările mecanice.
9. Tarifele de plată pentru lucrările manuale pe categorii.
10. Cuantumul taxelor pentru CAS, şomaj, risc, asigurare.
11. Amortismentul specific.
12. Materialele necesare procesului tehnologic, consumul normat pe UM, preţul unitar şi cota
pentru cheltuielile de aprovizionare.
13. Cota de cheltuieli indirecte (comune şi generale).
MODUL DE LUCRU:
1. Se înscriu în fişă datele privind suprafaţa şi producţia medie. Producţia medie se planifică
în raport cu fertilitatea solului şi cantitatea de îngrăşământ aplicată.
2. Se înscriu lucrările tehnologice, în ordinea executării lor, precizându-se toată perioada
optimă de execuţie şi durata fiecărei lucrări.
3. Pentru fiecare în parte se determină: volumul lucrărilor, sumele necesare şi materiale.
4. La lucrările manuale, în raport cu volumul lucrării, se calculează numărul de zile om, iar
fondul de salarii rezultă înmulţind numărul de zile om necesar pentru evaluarea lucrării cu
tariful pe zi/om corespunzător.
5. Taxele asupra fondului de salarii se calculează aplicând cota în proporţie de 30% pentru
CAS, 5% pentru fondul de şomaj, 1% pentru risc şi asigurare, impozit, 15% asupra sumei
care reprezintă fondul de salarii.
6. Amortismentul specific se determină în raport cu valoarea de inventar a mijlocului fix
folosit exclusiv la cultura respectivă şi durata de folosire.
7. Cota de cheltuieli pentru aprovizionare se calculează o cotă parte din valoarea
materialului folosit.
8. Din însumarea pentru lucrările mecanice, lucrările manuale, taxe asupra valorilor,
materialelor, se obţin cheltuielile de producţie.
9. La cheltuielile directe se aplică cota de cheltuieli comune şi prin însumarea lor se
determină cheltuielile de producţie.
10. După fiecare trimestru se fac totalurile.
11. Se calculează indicatorii: cheltuieli de producţie la hectar şi costul la tona de produs.
3.5. Organizarea lucrării de semănat la cultura GRÂU
Semănatul este una dintre cele mai importante lucrări agricole, de care depinde în ultimă instanţă obţinerea de producţii ridicate. Suprafeţele întinse ocupate de culturi precum şi termenele restrânse în care trebuie executat, fac ca procesul de muncă al semănatului să ocupe un loc important în activitatea de producţie a exploataţiilor agricole. Etapele organizării lucrărilor de semănat cereale păioase sunt următoarele:
1. Se stabileşte componenţa agregatului de semănat, potrivit condiţiilor existente (tractor plus semănătoare SUP-29).
2. Se determină necesarul de agregate pentru terminarea semănatului în termen optim, folosind formula:
=
N – numărul de agregate pentru terminarea lucrării în timpul propus;S – suprafaţa de însămânţat;n – numărul de zile în care trebuie terminată lucrarea (4 zile); P – randamentul zilnic al maşinii.
Aşadar, în prealabil, trebuie cunoscut randamentul zilnic al agregatului de semănat folosit. Aceasta se calculează după formula:
ha
P – randamentul zilnic al agregatului (ha);B – lăţimea de lucru a agregatului în lucru (3.6 m);V – viteza de deplasare a agregatului în lucru (6000m/oră);t – durata zilei de lucru ( 8 ore);H – coeficientul de folosire a timpului de lucru (0,70);
3. Stabilirea lungimii marcatoarelor semănătorii.Lungimea marcatoarelor, adică distanţa la care trebuie aşezată piesa activă a marcatorului faţă de ultimul brăzdar, se stabileşte în funcţie de:
lăţimea de lucru a semănătorii (B); distanţa între două brăzdare (b 12.5 cm); distanţa între roţile din faţă sau marginile exterioare ale şenilelor tractorului (c 1,5
cm).
Când tractorul poate urmări urma lăsată de marcator atât cu roata din dreapta cât şi cu roata din stânga, lungimea celor două marcatoare este egală şi este dată de relaţia:
=
4. Stabilirea debitului semănătorii, în funcţie de norma de sămânţă la hectar. La începutul lucrării, trebuie întotdeauna să se verifice corectitudinea reglării debitului la însămânţare. Această verificare se face după formula:
= kg
G – cantitatea de sămânţă cursă din semănătoare, la un număr stabilit de învârtiri a roţii semănătorii;A – norma de semănat la un ha ( 250 kg);d – lungimea roţii semănătorii (1.74m);B – lăţimea de lucru a semănătorii (3.6 m);O – nr. de învârtituri a roţii semănătorii (20).
5. Stabilirea dimensiunilor postatelor la semănat. Lungimea maximă a postatelor la semănat este în funcţie de capacitatea cutiei semănătorii. Pentru a uşura organizarea transportului de seminţe este indicat ca alimentarea semănătorii cu seminţe să se execute la un singur capăt a postatei. In acest caz, lungimea maximă a postatei se calculează după formula:
= m
L – lungimea maximă a postatei (m);Q – capacitatea coşului de alimentare a semănătorii (kg); Vol 400 dm3
Y – coeficientul de utilizare a capacităţii coşului de alimentare a semănătorii (în medie 0,70);A – norma de semănat (250 kg/ha);B – lăţimea de lucru a semănătorii (3.6 m).
În ce priveşte lăţimea postatei, aceasta se determină în funcţie de lăţimea totală a parcelei de însămânţat şi de metoda de deplasare a agregatului. Ea se calculează aşa încât să asigure de lucru agregatului pentru 1-2 zile de lucru.
Lăţimea postatei la semănatul în suveică se calculează după formula:
= = 118,6 m
l – lăţimea postatei (m);P – productivitatea zilnică a agregatului (ha/zi);Z – durata în zile a lucrului pe aceeaşi postată (1-2 zile);L – lungimea postatei (m).
6. Lăţimea zonei de întoarcere a agregatului. Pentru întoarcerea agregatului, la capetele parcelei se delimitează o fâşie de teren denumită „zonă de întoarcere“. Delimitarea acestei zone se face, în cazul deplasărilor în parcursul liniar, cu buclă şi fără buclă. Lăţimea zonei de întoarcere este dată de relaţia:
=3*4 + 1,5 = 13,5 m E – lăţimea zonei de întoarcere;R – raza de întoarcere a agregatului 4 m;
e – lungimea de ieşire a agregatului (adică distanţa de la centrul agregatului; mijlocul osiei motoare a tractorului) până la organele active ale maşinii.1,5m
Aceasta reprezintă lungimea cu care trebuie să se deplaseze centrul agregatului pentru aducerea organelor active ale maşinii agricole pe linia de întoarcere a lucrului.
7. Stabilirea distanţei dintre punctele de alimentare a semănătorii. Distanţa dintre punctele de alimentare a semănătorii se determină în funcţie de metoda de deplasare a agregatului la semănat. In cazul semănatului în suveică, lungimea postatei este determinată în funcţie de capacitatea cutiei de seminţe, în aşa fel ca alimentarea semănătorii să se facă numai la unul din capetele postatei, distanţa dintre punctele de alimentare se află după formula:
= 2 * 3,6 * 1 = 7,2 m
D – distanţa dintre punctele de alimentare (m);B – lăţimea de lucru a agregatului (m);T – numărul turelor (adică nr. curselor dus-întors) pe care le face agregatul până la golirea coşului semănătorii.
In cazul când lungimea postatei nu este determinată în funcţie de capacitatea cutiei de seminţe, este necesar ca, în prealabil, să cunoaştem turele pe care le face agregatul până la golirea coşului semănătorii. Aceasta se determină împărţind lungimea drumului pe care îl face semănătoarea până la golirea cutiei sale pe lungimea cursei de lucru dus şi întors. în acest scop, se foloseşte următoarea formulă:
(11) =
T – numărul turelor;Q – capacitatea cutiei semănătorii (kg);Y – coeficientul de utilizare a capacităţii cutiei (0,70);A – norma de semănat (kg/ha);B – lăţimea de lucru a semănătorii (m);L – lungimea postatei (m).
În cazul semănării în „laturi“ sau „pe două jumătăţi ale postatei“ distanţa dintre punctele de alimentare se calculează după formula:
= 1 * 3,6 = 3,6
8. Stabilirea cantităţilor de seminţe ce se pun la punctele de alimentare. Cantităţile de seminţe care se pun la primul punct de alimentare se calculează după formula:
= 260 * 10 = 2600
Iar cantitatea care se pune la punctele următoare este:
= 260 * 0,7 * 10 = 1820
C - cantitatea de seminţe necesară alimentării agregatului (kg);Q - capacitatea coşului semănătorii (kg);y – coeficientul de utilizare a capacităţii cutiei; a – nr. semănătorilor în agregat 10
9. Stabilirea necesarului zilnic de muncitori pentru semănat şi transportat seminţele. Necesarul zilnic de muncitori pentru deservirea semănătorilor variază în raport cu numărul de agregate folosite zilnic şi al maşinilor ce compun agregatul.
10. Necesarul de mijloace de transport se stabileşte în funcţie de cantităţile de seminţe necesare semănătorilor la o încărcare, timpul de golire a semănătorilor, capacitatea mijloacelor de transport, distanţa de transport şi timpul necesar pentru un ciclu de transport.
În primul rând se determină timpul în care se consumă cantitatea de seminţe existentă în cutia semănătorii, folosind relaţia:
= 0,40 ore
q – capacitatea cutiei semănătorii (kg);0,85 – coeficientul de folosire a cutiei semănătorii;B – lăţimea de lucru a semănătorii (m);V – viteza de lucru a agregatului (m/oră);N – norma de sămânţă la ha (kg).
Numărul de mijloace de transport necesare zilnic se determină pe baza relaţiei:
= = 10
Nt – numărul mijloacelor de transport;n – numărul semănătorilor ce lucrează;t – durata unui ciclu de transport (30min.);Cm – capacitatea mijlocului de transport (kg).
11. Se determină necesarul de saci pentru transportul seminţelor, cunoscând că pentru uşurarea manipulării se recomandă ca un sac să aibă 40 kg.
250 * 160 = 125.000 / 40 = 3125 saci
Centralizarea datelor
Nr. crt.
Specificare U.M.
Agregatul folosit
Tractor + (SUP-29)
1. Productivitatea zilnică a agregatului ha/schimb 12
2. Necesarul zilnic de:-tractoare nr. 10-semănători nr. 10
3.Productivitatea zilnică a tuturor agregatelor
ha/zi 120
4.Dimensiunile solei de semănat
-lungime m 4232-lăţime m 920-suprafaţă ha 500
5.Dimensiunea parcelelor de semănat
-lungime m 1011,1-lăţime m 118,6-suprafaţă ha 120
6.Lungimea marcatorului
-dreapta m 7,3-stânga m 8,8
7.Norma de însămânţare
-la 20 învârtituri kg 3,13-la hectar kg 250
8.Distanţa dintre punctele de alimentare cu seminţe
m 7,2
9.Cantitatea de seminţe ce se pune la punct de alimentare
-la primul punct
kg 2600
-la punctele următoare
kg 1820
10.Necesarul zilnic de muncitori
-pt. servirea semănătorii
nr. 10
-pt. transportul seminţelor
nr. 10
-total nr. 20
11.Lăţimea fâşiei de întoarcere a agregatului
m 13,5
12.Necesarul zilnic de mijl. de transport
-atelaje nr. 10-tractor+remorcă nr. 10-auto-camion nr. 0
13.Necesar saci pt. transportul seminţelor
nr. 3125
3.6. Evaluarea producţiei
Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi înregistrarea evoluţiei culturilor, precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţiei acestora.
Evaluarea se face în două etape:1) în prima etapă, se apreciază aspectul vegetativ al culturilor în fazele caracteristice de
dezvoltare a plantelor;2) în etapa a doua se face estimarea în câmp a producţiei agricole după anumite norme
standardizateÎn funcţie de tipul de cultură, evaluarea se face astfel:
1) Grâu ( 15 iunie):– se stabileşte numărul punctelor de control în funcţie de mărimea şi uniformitatea
parcelelor (în cazul parcelelor de până la 100 ha - 5 puncte; pe suprafeţe mai mari de 100 ha - 10 puncte).
Determinările se fac cu ajutorul ramei metrice (un cadru de 1 metru pătrat).Metodologie de lucru– se numără spicele din interiorul ramei metrice;– se stabileşte numărul mediu de boabe în spic;– se calculează producţia medie la hectar, astfel:
Q kg/ha - producţia medie kg/ha;Nsp - număr mediu de spice la m.p. (medie pe toate punctele de control);Nb - număr mediu de boabe în spice;MMB - greutatea a 1000 boabe (grame);10.000 m.p. = 1 ha1.000 x 1.000 = 1.000 grame x 1.000 boabe
Q kg/ha = = 5.700 kg/ha
2) Porumb (1 septembrie):– se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la grâu;– suprafaţa unui punct de control este de 28 m.p. (4 rânduri x 0,70 x 10 m lungime; 0,70
(m) - distanţa dintre rânduri);– se numără ştiuleţii la fiecare punct de control;– se calculează numărul de ştiuleţi la hectar:
Nst/ha - număr de ştiuleţi la ha;nst - numărul de ştiuleţi număraţi la toate punctele de control;d - suprafaţa unui punct de control (m.p.);i - numărul punctelor de control.
Nst/ha = = 62.500
– se determină apoi numărul de boabe pe ştiulete;– se calculează apoi producţia medie la hectar:
Q kg/ha - producţia medie;Nst - număr ştiuleţi la hectar;Nb - număr mediu de boabe pe ştiulete;MMB - greutatea a 1000 boabe (grame)
Q kg/ha = = 7.875 kg/ha
CAPITOLUL IVCAPITOLUL IV
CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRICONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Planul de afaceri este un document prin care se prezintă elementele de bază ale afacerii,
strategiile de evoluție aplicate, resursele utilizate și bineînțeles rezultatele așteptate într-un anumit
interval de timp.
Având în vedere deficitul mare de utilaje, uzura fizică şi morală a celor existente în raza de
activitate, modernizarea şi extinderea sectorului de prelucrare a cărnii de pasăre au devenit
imperios necesare pentru S.C. Avicola SA, în vederea satisfacerii cererii în creştere în timp
optim. Noile utilaje ce se intenţionează a fi achiziţionate se remarcă printr-un nivel tehnic ridicat
şi caracteristici tehnice foarte bune.
S.C. Avicola SA prin acest plan de afaceri îşi propune să facă noi investiţii în vederea
dezvoltării şi retehnologizării sectorului de prelucrare al societăţii, prin dotarea cu utilaje de mare
capacitate, cu un nivel tehnic ridicat, caracterizate printr-o productivitate mărită şi un randament
superior.
Se urmăreşte ridicarea nivelului calitativ şi cantitativ al produselor obținute ceea ce va conduce
în final la rezultate economico – financiare superioare. S-a optat pentru utilajele oferite de firma
Sampo Kft. Valoarea proiectului este de 1.161.300 lei.
În capitolul al doilea al proiectului am realizat un asolament agricol pe o perioadă de 3 ani,
alcătuit din 3 culturi ( grâu, porumb și cartof), cu o suprafață totală de 1400 ha.
La alegerea culturilor am avut în vedere următoarele criterii:
- ce a fost cultivat în anul anterior pe suprafaţa respectivă;
- ce lucrări ale solului s-au efectuat deja din toamnă;
- ce îngrăşăminte s-au aplicat;
- sistema de maşini disponibilă;
- gradul de îmburuienare a terenului şi posibilităţile de aprovizionare cu erbicide;
- ce boli şi dăunători s-au semnalat în anul anterior;
- tipul de sol și favorabilitatea acestuia pentru diferite culturi.
Soiurile şi hibrizii aleşi sunt:
- porumb: hibridul P9025 timpuriu (marca Pioneer)
- grâu: hibridul HYBRED (marca Saaten-Union)
- cartof: soiul SANTE (marca IRITEH GRUP S.R.L).
Prin calculele efectuate pentru fiecare cultură în parte am obținut o producție medie la hectar de
5674 kg pentru grâu, 7793 kg pentru porumb și 27.491 kg pentru cartof.
În vederea organizării proceselor de muncă şi de producţie am întocmit fişele tehnologice
pentru fiecare cultură. Informaţiile cuprinse în fişele tehnologice servesc la stabilirea
tehnologiilor, stabilirea destinaţiei producţiei, determinarea volumului lucrărilor mecanice şi
manuale, necesarul de forţă de muncă, cantităţile de materiale şi mijloacele financiare necesare
pentru aprovizionare.
Cu ajutorul fișelor tehnologice și a programului de eficiență economică am obținut o rată a
profitului net (%) de 23,31 pentru grâu, 31,71 pentru porumb și 22,50 pentru cartof.
De aici rezultă că porumbul este cea mai eficientă cultură, urmată de grâu și cartof.
Pentru a crește producția la grâu pentru că are cea mai mică eficiență trebuie respectate
următoarele cerințe:
- alegerea corectă a soiului sau hibridului care determină în proporţie de 80-90% reuşita sau
nereuşita unei culturi în agricultură. Cel mai important criteriu de alegere a unui soi sau hibrid
este rezistenţa - toleranţa la boli, dăunători şi la alţi factori de stres.Criteriile care mai trebuie
avute în vedere constau în adaptarea la tipul de sol şi la calitatea produsului dorit, reacţia la
fertilizarea organică sau minerală, aptitudinea de a concura buruienile.
- respectarea cerințelor față de factorii de vegetație și a tehnologiei de cultivare.
Recommended