View
60
Download
0
Category
Preview:
DESCRIPTION
retea logistica de transport
Citation preview
Logistica întreprinderii
Realizatori
1
Cuprins
Introducere.............................................................................................................................................................2
Scenariul I..............................................................................................................................................................2
Scenariul II..............................................................................................................................................................2
Scenariul III.............................................................................................................................................................2
Costul Logistic total pe scenarii...........................................................................................................................2
Concluzie................................................................................................................................................................2
Introducere.............................................................................................................................................................2
Scenariul I..............................................................................................................................................................3
Scenariul II..............................................................................................................................................................4
Scenariul III.............................................................................................................................................................6
Costul logistic total pe scenarii............................................................................................................................6
Concluzie................................................................................................................................................................7
Introducere
Considerînd nivelul de dezvoltare economică al lumii actuale, succesul funcţionării unei
întreprinderi pe piață depinde de o coordonare competentă a activelor firmei, precum și a
fluxului de numerar. Astfel trebuie să înțelegem că, orice schimbare în condițiile de vânzare
duce, în mod inevitabil, la schimbarea componentelor mixului de marketing al întreprinderii.
Spre exemplu, dacă întreprinderea are predefinit un stoc minim de siguranță, care îi permite
să își deservească clienții la un nivel înalt cu cheltuieli logistice minime, atunci orice
schimbare în volumul stocului va duce la creșterea cheltuielilor logistice.
Designul unei rețele logistice este o operațiune complexă, care implică luare în calcul
a mai multor variabile, precum: numărul depozitelor, numărul punctelor de deservire,
2
amplasarea depozitelor, infrastructura locală și cea națională, alegerea mijloacelor de
transport precum și cheltuielile aferente acestora.
In acest raport vom analiza problema de design si vom forma o reţea optima de distribuţie
a unei firme.
Scenariul I
Scenariul 1 presupune existenţa a 3 depozite regionale (drept criteriu al împărțirii pe
zone, vom folosi regiunile istorice – Transilvania, Muntenia și Moldova).
Acest scenariu implica două subscenarii:
a) Subscenariul în cadrul căruia transportul logistic se va realiza prin
intermediul mașinilor mici
b) Subscenariul în cadrul căruia transportul logistic se va realiza prin
intermediul mașinilor mari.
1.1 Subcenariu 1 maşini mici
Amplasarea depozitelor:
Pentru amplasarea depozitelor am folosit metoda centrului de gravitație. Astfel,
Conform algoritmului de calcul al lui, am obținut coordonatele (44,50; 25,97) pentru depozitul
din zona 1,
(46,79; 26,66) pentru depozitul din zona 2 și coordonatele 46,60; 23,05) pentru depozitul din
zona 3, ceea ce, conform hărții folosite de noi rezulta ca depozitele pe care le-am obținut ar
fi amplasate in localitățile: Chitila, Buhusi și Zalau.
În subscenariul 1, vom recurge doar la mașini mici. Prin urmare, alocarea teritorială în
acest caz va arăta în felul următor:
6 mașini în Zona1
3 mașini în Zona2
4 mașini în Zona3
Aceste rezultate le-am obţinut in urma urmatorului process:
3
-aflarea numarului de curse pe luna necesare pentru distribuirea mărfii de la depozit
catre fiecare oraş (raportul dintre cantitatea din fiecare luna si numarul maxim de paleţi
pe care îi poate încarca o maşina mică.)
-calculul numarului zilnic de lucru in fiecare lună(pentru aflarea acestuia este nevoie de
cunoaşterea timpului in care o maşina efectuează o cursa de la depozit pină la
destinaţie si înapoi plus timpul necesar încărcării si descărcării mărfii)
-aflarea numarului de maşini pentru fiecare scenariu in parte (însumarea numarului de
zile de lucru pe luna pentru fiecare zonă, calcularea numarului de maşini necesare
pentru luna cea mai aglomerată, in cazul fiecărei zone, a fost luna iunie si s-a impărţit la
numărul de zile de lucru (22) pe care le poate genera o maşina. )
1.2 Bugetul logistic
Profitul anual pe acest scenariu a ajuns
la un total de 56.020.796 de euro, considerînd urmatorul tabel
profitul annual 56020796.7
venitul annual 194352000
cheltuieli
annual
138331203.
3
1.3 Subscenariul 1 maşini mari
Pentru această zonă am ales utilizarea maşinilor mari , care se dovedeşte ai fi cea mai
renatabilă metodă de transportare ,cel putin din punctul de vedere a capacităţii de
transportare. Considerînd aceasta in fiecare zona am grupat oraşele apropiate pentru a
forma o cursă mai lunga ce sa poata fi parcursă timp de o zi. Respectiv am obtinut in
primele două zone cîte 2 curse iar in cadrul zonei 3 cîte 3 curse. Oraşele Bucureşti,
Giurgiu, Bacău si Cluj reprezintă curse separate (de numite curse 0), deorece pentru
deservirea lor se vor folosi masini mici, utilizarea maşinilor mari pentru aceste oraşe fiind
nefavorabilă din cauza distanţelor mici faţă de depozit. Astfel am însumat cantitatile/luna
pentru fiecare cursă. Fiindcă s-au schimbat si distantele, prin urmare am calculat si
4
timpul necesar parcurgerii unei curse. Ca concluzie putem identifica că nu pot fi
efectuate mai mult de o cursă pe zi. Dupa care am calculat numarul de curse pe luna
pentru fiecare cursă a zonei, impartind numarul de paleţi la încarcatura maximă a unei
maşini mari. Aceste cifre obţinute reprezintă si numarul de zile de lucru pe lună. Prin
urmare am analizat numarul de zile de lucru pentru fiecare zona ( insumand numarul de
zile de lucru de la fiecare cursă) si am dedus ca luna iunie este cea mai aglomerată lună.
Rezultă că pentru zona 1 este necesară o singură maşina mare, la fel si pentru zona 2,
iar pentru zona 3 avem nevoie de 2 maşini mari (in luna iune va fi nevoie de 25 de zile
lucru, depaseste maximul cat genereaza o maşină). Deasemenea se vor folosisi 3
maşini mici pentru cursele 0 amintite anterior (pentru orasele Bucureşti şi Giurgiu se va
utiliza aceeasi maşină).
Scenariul II
2.1Subscenariul 2 maşini mici
Scenariul 2 ne propune să stabilim un singur depozit național, capabil să realizeze
aprovizionarea tuturor celor 23 de orașe.
În acest scenariu ne vom axa pe designul unei rețele logistice cu un singur depozit
naţional.
Vom folosi infrastructura și costurile de închiriere a spaţiului de depozitare drept
criterii de bază pentru luarea deciziei.
Ca și în cazul Scenariului 1, am calculat coordonatele depozitului național cu ajutorul
metodei centrului de gravitație. Astfel, aplicând algoritmul metodei am obținut, pe hartă,
punctul cu coordonatele (15,86; 9,51), care reprezinta central de deposit la Zarnesti.
.Depozitul a fost stabilit la Zărneşti şi in funcţie de el au fost calculate distanţele si timpul
necesar efectuării unei curse. S-au calculat numărul de zile de lucru pe luna şi s-a
determinat luna cea mai aglomerată. Astfel,prin raportul dintre numărul maxim de zile de
lucru (406 zilepentrulunaiunie) si numărul de zile de lucru pe care le poate genera o masina
(22), s-a obtinut un numar de 21 maşini necesare pentru distribuirea tuturor paleţilor.
2.2 Bugetul logistic
Profitul anual pe acest scenariu a ajuns
la un total de 64.767.333 de euro
5
profit annual
64767333.3
3
venitul anual 194352000
chelt anuale
129584666.
7
2.3 Subscenariu 2 maşini mari
Procesul de lucru pentru acest subscenariu au constat in urmatoarele :
- Am grupat orasele in 4 curse pentru maşinile mari , considerînd oraşele
apropiate intre ele.
- Oraşul Braşov a constituit cursa 0 fiindcă e foarte aproape de depozit deci nu
e nevoie de închirierea unei maşini mari.
- Calcularea curselor pe lună
Prin urmare
1)Pentru cursa 1: este nevoie de 2 maşini (numarul maxim de zile de lucru
depaşeşte numărul de zile de lucru generat de o maşină mare);
2)Pentru cursa 2: este nevoie de o singură maşină mare (numărul maxim de zile de
lucru 13 zile);
3)Pentru cursa 3: este nevoie de o maşină mare (numarul maxim de zile de lucru
intr-o luna este egal cu numărul de zile generate de o maşină mare);
4)Pentru cursa 4: este nevoie de o maşină mare (maxim 14 zile de lucru intr-o lună).
In total vom avea nevoie de 5 maşini mari si de o maşină mică pentru a distribiu toţi
paleţii timp de un an.
Scenariul III
3.1 Subscenariul maşini mici
Pentru acest scenariu din start avem determinate cele două depozite - București și Alba
Iulia. Vom încerca să repartizăm orașele după distanța minimă față de depozite, pentru a
forma două zone echilibrate și rentabile. În cazul acestui scenariu, amplasarea depozitelor
6
este o constantă. Astfel, din startcunoaștem depozitele, ce ne rămâne de făcut este să
formăm zonele, atribuind fiecărui depozitorașele pe care va urma să le deservească.
Urmînd aceeasi paşi ca si in cazul primului scenariu am obţinut urmatoarele rezulatate:
1)Pentru zona 1: avem nevoie de 9 masini mici
2)Pentru zona 2: avem nevoie de 13 masini mici.
3.2 Bugetul logistic
In acest scenariu obţinem profitul anual de 26748416.33 de euro.
Precum observam in tabel
profit annual
26748416.3
3
venitul annual 194352000
cheltuielile
anuale
167603583.
7
3.3 Subscenariu maşini mari
Considerînd că avem 2 zone , se vor forma 2 cure pentru fiecare si o cursa 0
pentru oraşul Bucureşti care va necesita o maşină mică .Demersul este
asemenea primului scenariu unde am calculat cantităţile pentru fiecare cursă , nr
de curse pe lună, nr de zile de lucru pe lună.
Am concluzionat ca cea mai aglomerată lună este iunie pentru fiecare zonă , in
funcţie de care am calculat numărul necesar de maşini mari si am obţinut :
1)Zona 1 – avem nevoie de 2 maşini mari;
2)Zona 2 – avem nevoie de 2 maşini mari;
3)Cursa 0 – avem nevoie de o maşina mica.
Costul logistic total pe scenarii
Costul Logistic Total reprezintă totalitatea
costurilor aferente operațiunilor logistice dintr-o anumită rețea logistica si anume costul
depozitarii, costul imobilizarii , costul manipularii, costul transportarii marfurilor .
7
Conform datelor problemei pentru a afla costul depozitarii vom avea nevoie de cantitatea
transportată si costul unitar de depozitare, adica numarul de paleţi * (costul zilnic al
depozitării unui palet ( numarul de zile de depozitare). Costul de manipulare a mărfurilor
este produsul intre cantitate, cost unitar de manipulare si numarul manipulărilor. Costul
imobilizării mărfurilor se calculează ca si produsul intre valoare imobilizata , dobanda zilnică
si numarul de zile in care marfa este imobilizată. Costul de transport este numai intre costul
fix de transport si costul variabil de transport. Acestea variaza in functie de tipul maşinilor
folosite.
Iar pentru a sintetiza cele lucrate în cadrul aplicației și a alege scenariul logistic cel mai
rentabil, vom încerca să evoluăm în acest capitol rezultatele obținute din calcule și încercări,
în principal bugetul logistic.
a) In toate scenariile firma înregistrează venituri anuale în volum de
194352000 de euro. Distribuția lunară a acestora arată precum în graficul de mai jos.
Se observa că cele mai înalte venituri firma noastră le înregistrează în luna iunie, fapt
ce se datorează cererii ridicate din această lună.
b)Un alt indicator, care nu se schimbă odată cu schimbarea scenariului sunt cheltuielile
cu achiziția mărfurilor, dependente și ele de cerere. Acestea însumează 129568000
de euro pe an. În mod grafic, le vom reprezenta pe graficul cu venituri. Din nou, cele
mai mari cheltuieli cu achiziția mărfurilor le vom înregistra în luna Iunie.
Concluzie
Conform demersului problemeiam observat ca schimbarea unui factor variabil, alterează,
inevitabil rezultatele financiare ale firmei.Acest lucru fiind vizibil considerind baza profitului,
care variază în toate cele 3 scenarii.
8
În concluzie, pentru maximizarea profiturilor și echilibrarea cheltuielilor, la nivelul
întreprinderii noastre, cel mai eficient s-a arătat a fi scenariul 3 – cu două depozite și un parc
auto format din 4 mașini mici și 3 mașini mari.
9
Recommended