1.16 I. Ramureanu (1)

"J:.

" .

fNCI';PUTUIU LE CIU~I)TINAiUJUNGUIULOnIN CHEDINTA Ol{/,ODOXA A n.1SA.Rl'fUI-lUr' ~ .

On'rODOXI/\ L/\ UNGUI~I pINJ1 IN 'rIMPUL DOMNIE,I~m~GELUI' ~TEFI\N CEL SFIN'r' iuti ..

'./:;. ,!

1. :>OPOI'I1lIII<lRhiar ill pcrioacJa clIJigrar;f sale. l;,Ig-ur;i,itp9IJ'ar' iioo.ugn;",. a ciJroj' lill1b;i .sc illJlJde:;;lc ell limha filliandell!or, a cs.!oniJor :;;i ;,);I1>OlIi/or, silll origi'l1"ri din /\si;1 (ollira/ii. S!ri"lIo~ii lor au lsx:uit regilllI{'a (arc S(' illlilldc la /\jJIIS de «('/c din llrmii ramifica(ii ale nmh(ilcir Altai,1111 (;"p;/rll' de NordlJl Pcrsici. ";: :.:

/IJ semhll illlii dlJpii /Iris!os, ei piirasirii iJ~(~;;J:"':;110. diii; Asia CellIr:1Iii ~i se 111II1ar;1lJIiJi spr(' l\pllS, IO\.'lJjlld diva limp ill (i'l1u(uri!c de step;i,care sc illlilld illirc 1I1111l[iiUrali ~i CllrSl1i rnijIo-cilJ al fJllviu/ui Volga. MIlItmai lirzil/, "hlre afili/ 8:HJ, ii gi;sill1, dl/pi1 i'lIfurll1iJtiilc dalc de ilJJpal'a{IJJBizan!ullJi Cms/aillill ;11 VI/-ka Porfirugcllc{ul (913-D/9; 94.1-9.59), inregilJllea silu;lIa illlrc DOli ;;i N,;pru, ellllOselltii sub 1I111IJJelcde, Lcbcdia1).Dill (';Illza PC('l'IICI-;iJor,popor illrudi! cu lurcii, carc-i iJlac<lr;1, ,0, p'arte dill

,:i se ill!o;lrserii ill l\si;l, 1<1a~~ziirilc lor slriimo~c~[i, iM rC5!uIJse'~,jl1drep'(<lrii IIlai sprc l\puS ~i ajUllscrii pe la 889 in 'rl'giun~a pc care "ci 0 numir;iE{l'I-Cuw (ill limbiJ /JIag-hiaril de azi - Etelkoz _) Sau A!eJkuz, 'adic;1«i:iriJ diillre riuri) ~), ('uprinsii dlJpii !o<l(;i probabilitillca, in!re!2cursul iukrior :il Nisfru/lli ~i Prull"ui, Cllll0SCIJtii in limpI" nos!rll sub':numelc dc/)ug-ea(', Cei ('arc se iJ~ez<lril in a~cs! (inti!. IHI riimascrii nicj!i aid multii

vrc/JIe. III ;1111"W)·I, izbllcni ill!rc j.1rul Simeoll al Bulgariei (893-927) ~ibiz,lIlIini 111/riizboi. Potrivi! diplollJa!iei biz<lnlille de a apiiriJ irnpcriul [il'dncl pc b<lrh:iri sii luptc ill!re ci, inehcilld eu ei iJliall(c ~i ridicindu-i pcullii ilnjJolr;va a/(Dra, peili/'ll iJ sc dislrll~'e reciproc, bizitnlinii ccrura ajuotori" IllIgl/ri/or, illJpolril/iJ I)ltJg"rilor. [jllg-lir;i a!<lcarii in 895 .pc bulgari~i-i i'lIvil1scr;j ill lrei bii/;ilii. illt'it 1:/1'111 Sill1COIl fu sili( 5;1 illcheic piJce eubizilll!illii .. " .

PClllrlJ ;1 Sc riizlmn;] ill1po[riv<l Ullgllrilor, J)ltlgiJrii illchciiJra 'alian!!; Cllpeccnegii :;,i imprcullii CII ;I<'(':;,!j<l,pc cind 0 parlc dill iJrma!iI maghiariL,craplcea!<I illtr-o expcdi!ic de pr;:d<l spr{' Il1i<lzijlloaplr, a!a(,.1rii a~eziirile 'un

gllrilor rJi,11/\(clkIIZ, pc carc Ie r(is(ru,',crii cU/JIpler. I\cCiJs!ii ruina, a a~cziJ.-,rilor lor, /iotiiri pc Ilngllrj sii pilr,isc~s~;i t\lclkuzul ~i sii ..~i cau!e 0 ,nou~.---- { .

1. COlIs!alllili J'"rfir";;- •.,,•., III. De ~dmi/Ji[;lranrJo impel'io. XXXVIII.' ,in ill i!:IIc,1'. G" I CXlIf, col. :JJ 7 A.B. \fezi ~i cd. Conslalilinus POl'phyrogenetus, Dc Thamaloibus el de aclminislnJlJc10 impcrio. vol. TII, recog-novit Il1uu:\lIl1o.l Ucldcarus,(Corpus Scriplonlm I Usloriae lJ,Yzantinac). Donnac, 1810, p. 1G8. Semnal1\m ''}i

~di(i~: Conslantiuo:; I'Orphj'l'ogCllelos, Dc itcJminisl.r:\ndo imperio. Greek textedited hy ny. Mora\·(·s;f,. English l-Ion51al ion by .1. If .. It,njj'ill!!, BUdapest. 1918.\fezi ~i "[lIdiil", IT. Grc~g"irc. L'IJaiJilal pl'imilir rles Mag-yars el les !a6"pto,docpcxJ,o"in J],Yzanlion, t. XU T. 1 (trI.1,Q), PP. 2G7.278; G, \'''I'JJ~ll(lsli,1", LchCUia, Studi.cs. on'lhe M.1g-yal'haclegroIlJJcJ of I\icvan Russia, ill Uyzanlion. t XIV, 1:'(1919), PI"1rn·~1...

2. ('Olls!aIlU" I'ol'firng-"""t III, Dc arlm. imp" XL,in Migno, P. G; t CX1lI,col. 32:1 A; E<I. de Bonn. p. 17.1. '. 0;:

.;~ ;·~ht);

DiileoIJ I\sislelll f. l?illIllIl'ec'1/1U

• -~~ ·~UJCol.._ •• ""

~-c2-/ A ~·5~~~~·q~l, 'I . ,ir&tfik;: '/", '.

·.':t.i·~.·~.·

~f'\A ~ .T.

1"" I i'

~

,

I;~~;.,

~,

'>

~

1. MENTIUNID BIRLIOGRAFICA. - Grigorie i\JarclI: Anlropolog';a Paulin1\.. Sihill 1911. i\ecl:\~i: Un muncilor manual: Sfinlul A poslol Pavel; In lueraceade colaborare: «Biseriea ~i problcmele vremii». Sihiu 1!J17. Sfron VI:HI: Un pi'lslol'model: Sfintul AposlolPavcJ, Timi,!o:\ra 191G. Iustiu i\loiscscu: Sfinlul Pavel:;;i via\a cclor mal de scam1\. eomuniU't\i erc~tine In epoca aposlolic:1; In revista«Slilclii Teologicc» 1!J!iJ, p.. 3!J8-416. Liviu G. i\IUlllc:\lIl1: Sfinlul Aposlol Pavc1.J\1tmcilor cu hm\ele; in acoea~i revisl1\., p. 430-13G: N. 1. Nic()lal'~rll: SfintulAposlol Pavel ~i cre~tini'llalca aclualii; in acee~i revi5li't, p. 1-I0.1G1. n. Hart.'1\'11111: P:\lIlus, Padcrhorn J()J1. r". "rat: La Thcologie de Saint Paul, p:\rlea a II.a,.'d. HI. Paris lfJ33 .. Iosef HoI7.ne'r: Paulus. gin HeldenJehen im Dienste Christi, cd.2. Fl'ieburg i. 13. 1!)37.

22 PI'. Prof. GRIGORU~ MARCU

l\cCiJs!ii rillS!iUi «lIl11blarc», in intrllrhiparciJ ci p;lIIlillii, i:;;i vii<lc:;;tcin!r2iJg,1 for(ii <1('Illrillril"l~ aSIIjH;1 nc<lilleio:5ilor iI,1 [:lpllll cii ;I!ral~(' "i lor·IlIc<lz;l. I\trage la illlitarca Mode\lIlui·J'lrislos :;;i IOJ'Jl1cazii«iiip!lIr,i nOli ii»,

salvind' <lcl1lllil<i!C;1 c.rca!uralii a crcdinciosului :;;i redilldu-i !J'Julluse\caCC;1dilliru illeej>u! I).

Diacon A.sistcnt 1. RAMUREANU

::

I:

~~~•

-----------------. -. - - -

24

regillne de loclliP). Sub conduccrea lui Arpad, cel l11ai capabil condllciiloral lor, ei apucara, dupa CUI11 sus\in cei mai mulli islorici, spre miazanoaple,

de.a-Iu,ngul Carpalilor Moldovei :;;i G<1li\ici, pina in drcplul or<1~ull1iMunc<1ci, apoi, Irecind Carp<1lii prin pasurilc g<1lilienc, g·au slabilil in cim·

pia Tisci ~i Panoniei, azi pusta maghi<1ra, sci1ld<1ta ,prin mijloc de Dllnare,

\inut pJi.n de lacuri, balli ~i mla~lini, fO<1rte polrivit cu fclul de viala <11un

gurilor, care so indeleltniccau cu pescuilul, :;;i-~i putcau ori<:ind indreplacaii lor iuli pc ~csul inlins spre boga\iilc (arilor vccine din Rasarit ~i Apu~.in incursiuni de prada.

Dupa <:it sc pare, sosirea lor in linulul dinlrc Duniire ~i Tisa a aVlltlocin 896. Ei au lovit ~i dislms mai intii statui J'v\oraviei mari, care ajnnSoCse la 0 marc dczvoltare de la 855, de cil1d se elibcrase de sub sUipinirca

fra,ncilor, inlinzindu-sc sprc Rasiiril pinii la Sudlll Carpalilor Galiliei, o-:u·

pind <:il11pia Panoniei de-a-Iunglll Dllnarii, Ul1cori lrecind ~i peste Dunarcpina 1<1Tisa, iar in Sud ajungind pinii eiilre Sloveni<1 ~i Croali;). Inlrc anii904-906, slalul Moraviei mari 5-;] deslramat. In Panonia, se <1rlaprinlrc

sl<1vi ~i 0 inscmn<1la poplll<1\ie rom<1lnid.

In p<1lria noua pc care 0 ocup<1rii, IIngllrii <111d<11 pesle 0 popul;J\ie

crqlina de rit rasarile<1n. I~egiunea p<1noniciJ dinlre Dunare ~i Tisa era

~Uipi,nitii 1<1venirea IIngurilor in 896 de !llleelc Salal1l1S. a1 eiirlli s\ra11JO~I<.C<1I1,plecind din I3ulgaria, oCllpase mai il1tii arca ladi, «CII ajutorul ~islalul il11paralului grecilor» - «l11a!!nus Ke<1nus proavus uucis Salani dux

ue Bulgaria egrcssus, auxilio el comilio impcratoris Graccorum praeoc,'u

p<1verat terrram illam» 4. Dupil textul -cit<1l, ducelc Salanlls stiipinca, prinurl11af(~, pesle 0 popul<1lie care <1vca legaluri polilicc ~i rcligioase CII il11

piiralul Bizanlului, unde se <1fla scaunul ecumenic al Orlodox;ci.

In <:impia Tisci, ungurii au d<11 pcste 0 popula\ie ameslecatii slavo·rominil, carc avea uncle inccputuri de org;)nizalii polilice. La incepul, un

gurii n-au ocupat Transilvani<1. Ocuparea ei s-a facul incctul cu incelul

prin supunere<1 diferitelor ducate sau voevod<1le slavo-I'omine {'x:slenleaci, incepi,nd mai ales in timpul primului lor rege zis «apos\olio>, Slefancel Slinl (997-1038) ~i 0 lcrminaril dcfinitiv la incepulu\ sccoluilli al

XIII-lea, in limpul regc1ui Andrei al II-lea (1205-1235) .

nu~~ a~ezarea lor in pusla maghiara ~i in c~~pia Tisei, ungurii eontinuaril inuIliJ vreme cxpediliile lor de prada in \arile invecin<1tc, mai <1IES

'in imperiul bizantion, in Moravia ~i Boemi<1, in Germania ~i chiar in Franla~i lIalia, pinii cind impiiratu\ Gcrmaniei Otto I cel Mare (93G-973) ii in-

3. Oonslanlin Porfirogcnetul, De adm. imp., CXIII, col. 321 C; Ed. de Bonn,p. 173.

4. Anonlmi Belae regis nol:,,1I, Ges.ta Hungarorum, XII, 00. G. popa-Us-soanu, Izvoarclc Istorici Romlnilor, vol. I, BucurC')ti, 1934, p. 35. Edi\ia aceasl:lreproduce textul latin s.tabllit eritic de Lad. Juhasz, Anonymu •• qllondam U('laoregis notarlu8. Budapc8t, 1933, Vezi '11 cd. st. Lad. EndJicher, jn Rerum Hungaricarum Monumenla Arpadlan a· Sangallen\', 1849, p. 15. Edi\la a fost reimprimatala Leipzig, 1931. Vczl textul 'Ii In e<1i\-iamai nou1\. la Alblnus FrilnclsclIs Gombos,Catalogus fontium hlstorlnc Hungarioae aevo ducum et regum ex stirpc A'1'audoscendcntium ab anno ChrLsti DCCC usque ad annum MCCI... cditus JustinianlCardLnaUs SerMi... pracfationc -adornatus. t. I., Budapcstini, 1937, p. 236; vol. n,1937; vol. III 1938. Dlntre lucri\.r. ve.zi: 1. Nistor, 'Bizantinii In lupt!l. pcntru reclIccrirea Dacici '11 Transllva.niei. (Analelc Academicl Romine. Memoriile Sec\iuniiIstoriee. Seria a m.a, t. XXV (1943, Mc.m. 15), p. 25..

c~i'

1\ ;

II

JII!IiII

-'(f

"~'~\...• ' ,.,

j ~" ~J-

1

j1

'i

,,~

, ~r.;:":: 'I;: ';:~~~r; ;~

INCEPUTUL CRE!?TINAHII UNGURILOH IN CHEDINTA ORTODOXA 25

frinse inlr·o lup!;i InSrl1111<1(;1 la riul Lecl1, la 10 august 955, in apropi~rea

ora:;;ului J\ugsburg 5) ..2. Urme de cre~tinisll1 ortodox la popornl maghiar in per(oada convic

jllirii sale la Nordul Marii Negre. - Imporlanl<1 nngurilor ca factor ,politicin Europa c('nlralii incepn 5;i crcasd prin Ircccrc<1 lor la ere~tinism.

Uncle ciil'ctenii ale ungurilor au cunoscut cre~linismul orlodox cumull inainte de a~czare;] lor in centrnl Europei. Dupa cc ~i-au parasil 10curile natal(', ~c crcclc cii IIngurii all clll10scul pen(rll prima d<1ta crqli

nismlJi ortodox, cind se ailall 1<1Nord 'de Marea lv\mlis (Marca de Azov),

in prima jllmiib1c a secolului <11VII-lea, fie de la vceinii lor al<1ni ~i al'melli,fie dired dela bizanlini, dalorita Icgillurilo( diplomatice cn Biz3nl1ll, ca

~i prin solda(ii pe care-i puncau la dispozi(i<1 impcrillllli de Rasari\.As!kl, nn (,olHlucillor al ungurilor. KlIvra! (Kllhr<1los S<1U Kobra!(I'j,

fOlldalorul marei Bulgarii de pe ('ursnl mijlociu al VoIgii, lara in care U nI-:lIrii ;111 rrprrzcnlat un timp rlita mnducaloarc, il11briili~;i crc~!injsj]J! Ii,

pril11inrl bolezul I;] ioI1Clcmnurile il1lpiir;ilului bizan!iJ. f-!craclios (610·G,j i).Ilcra(lius cinsli pe KII\'rat, dpctcnia lor, cu del11i1il:1tc<1 de «P;]lriciu».

1'.:xi t'~ t~() 1t:£t(JtXlf;IJ a;[!:i. Ed:J.l'j~'I. i\uvr,ll riil1lasc credincios imparatului bi-

zanlin. iar dupii l11oar!ra ace~lllia apiirii cu 10<1lii pulerc;) sa pc vadllva luiIlcraclios. il1lpiiriilc;1sa j\'\artina, ~i pc eopiii ei r.).

A~rzindll-sc mai intii in i\trlkm. ungurii venirii din nou in Icgaturii 01Orlodoxi;], e~re illCCpU5C sa iic CIJ'Ilosculil ru~ilor, prill Arhiepiscopul hiro·tOllil pelllrLl rll~i. proh,lbil ill 865-866, anul nu-1 clilloa:;;lem 'sigur, de Pa·triarhul Folic (858·867; 877-886) in timpul impiJralului Mihail;,aJ III·ie;;Betivul (8~2-867), sau. dura lIIlii istorici, de Palriarhul Ign<1\iu';/al COIlstalltinopoluilli (847-858; 867-877), in timpul imparatului Vasile I }\\a,'("

cJoilcanul (867.8867), in 101 cnul dupa trccerea ullui oarec~r~,' ti,mp de I"

5. Pentru incursiuniJe unguriJol' in V\riJe "ecine vezi: r\nollymi Bella.) \'"J.:j~nota.rH. Gcsta Hungarornm, cap. LIll, cd. G Popa-LisseaJ1u. t. I, p. 66; SimtJlJ el'!\e7." Chronlcon Hungarieum, 1. II, cap. I,- 13.19 ed. G. Popa.Lisscanu, Izv. Ist.Rom.• vol. IV, I3ucure.~ti. 1935. pp. 41-44; Vezi ia aceMta ~i ed. :II. Flori"" II~,Historiae j-Iung-aricae fontes domestici. 1. Seriptores, t. II. Quinque EccIc..,>iio(Pees) - Budapcstini, 1883, PP. 73-74; Vezi Iii ed. Alb. F'r Gombos, t. I; p. 25·1.Vezi ~i dintre lucrilri: Augustin FIlch". Histoire du moyen age, t. II, L'EuropcOccidcnt.1.le de 888 it 112;'. (Histoire gencrale publiee 80Uo ]a direction de GustaveGlotz). Paris, 1930. pp, 19.21; 29-30; :17-38; 44.15; 82·83: 136, 150;E Amanu inIucrarca: E. Am'lIIn ct AUJ;"lIstcDumas, L'Eglise au pouvoir des IaiquM. :,(Histoiiede l'Eglise depuis Jes origines jU5qU'IJ.nos jours, publiee sous la dLI'ect~on~de.!i;,(u-g.F'liche et Victor Martin), t. 7. Paris, 1940.p. 375. Ve7.i 'Ii studiul :': r2'cDusS\C;jix',Essai historiquc sur les inva,~ions des j-Iong'rois en Europe. special\m1c.nt:en I~ra.tic~,In «Memoires de Ia Societe bibliophile historiquc, Paris, 1839, caro ne-a fostinccesibi1. , f

6. 111.n. Zottl'nh('rg. La Chroniquc dc Jean evcqe de Njjdo~ Notices et ,'ex·traits. Paris 1879. p. 257; The Chronicle of John Bishop of Nikia traIUJlated fromZottenberg's Ethiopic text by R. Ch. Charies. London, 1916, hap. 120, p. 197; .Nichifor Patriarhul ConstantinopoIuIui, '!Otop(" 'Ol)'ltOI1Q' &'''0 t;j, M"upexlou ~l1o~}slCL~,cd- Immanuel Bel()(crus Corp, .Somp!. }Utlt. Byz. Bonnne, 1837, p. 27; cd. 'Carolus d"Boor, Lipsiae (Teubner, p, 24. La PI'. 27, 29.31, vez1 ~n ed. C_ do Boor, d~reImpilr1\.tcasa Martina. Vczi 'Ii ]a Fr. DvornUc, LC!J legendes de ConstanUn et .deMethode vues de BY7~1.nce.(Byzantino.Slavica. Recucil pour I'etude des rc1alionsbyzantino-slaves). Prague, 1933. p. 165, n. 1. :', ',~:

7. Oonstantin PorfirO"(~l1ctul, Istoria vietH -\,i a faptelor strlUucltuluI. impll.ratVa.'>ile (Macc<loncanul), cap. 97, In J\1i~llc, p. G,. t. CIX, col. 360 A; E. AmauJJ,In ]ucmrc-a: E. Amalln ct Aug'uste Duma.~. 01'. cit.. t. 7, p. <i41,socot~e ci\. A~j.i~.piseopul rU9i1or a fost hirotonit de Patriarhul Ignn.tiu. lL Gregoire, Etudc.q SlJr 1<1

~ 1; !"

26 Diacon AsisLonl 1. ItAMURl~ANU~

Q7

/ .....

'-:,

alarul rll~ilor din 28 iunie 8GO <JSU[)I";lCousl;)n{innpnlului ~i dllp;i \'onvcr(i·rea I;) cr{:~linisl11, in 8G'I, a (;]rului Boris Millail al hulg;l'rilor (0;):3-81)8) .Se ~!ic, de aSCl11enC';I,d ;]exis!;]l ~i 0 episcopie proprie a onor.!urilor -tooV

'Ovo"(ot!P(')V - S;IU Unogundurilor - tooV ObV')'(r)IJ'J/jot!(J(j)v org;lIlizal;i pentru regiunea care se inlindea inlre Don ~i I(llb;)n pina I" C"Uc;IZ, caref~cca parle din, milropolia Golhiei din Crimeea, - E1ta.pZi'l l'o,(J(.'l:; -,fiind socotiUj in' k1\:ul ;]1 cincelra printre episcopiile mitropoliei Golhiei S).

Sfintul Chiril, fralele Sfi,ntillui iV\dodill, amindni Iluml\i 11I;)i tirzill. d;ltorila m;]rilor lor IlIcrile mis-ionaro -«Aposlolii Siavilor», in;linle de a pre·diea cre~tinismlll la 1110rilvi, il 'fosl [rimis p~~la 861 de (1,,!riarhlll C'clll11cnicFolie ill Conslilnlinopolllilli ~i de impiir;llul Mihail ;11 III-leil sii "dud lacre~tinism pe chilzarii din Crilllcea -7idin jllrul ci, prinlre rare se aflau *iIIng-uri· Via(a Sfinlulll Conslanlin numil dupa imbracarca shil11ci 1110nahalcCiril, ne inforl11e<lzi! ca, predieind C'I la ch<lzari, " venil in leg-iiLlril ~i euungllrii, fiind ineonjllrat inlr-o zi de aceslia. «In limp cC'·~i facea rlq.(iciu·Jlea de la e<'aslll inlii, ni se Sipllne in «Viata» lui, lIngllrii il inconjurara •...voind sa-I Ol11oarl'.Oar el nu se 15sii inlil11id;Jl, 11lI·~i Intrerllpse rllgiicilllll'il.ci rosli nlll11ai «Kyrie eleison» = «DoalTlne l11ilu('~tc», dci locmai lenni·nase sllljba. Jar ci. privindll·i, prinlr-o porllnd rllIlHnczeiasd sc lilli~lir;i'~i incepllrii sa se incline in f<lta lui. Dllpii CC'allzir;! din gllr;1 Illi (tJ\'inle eleIndel11n. ii dildurii drullllll cu lo(i inso(ilorii IlIi» !') ..

De aSCI11Cne;l,in «Via(a Sfinlllilli Mclodill», fralcle Sfinlului Ciril. Ili51' cia ~Iirea pre(ioas~, d cl, pc cind sc afla in l11isiune I" 1110ra\'i. So;] intilnil eu r<'gelc IIngurilor ill rcgilJnile, rluniircne. dC'sigur i,n;l:lllc dC' 885,eind mllri Sf. Melodiu. faril sa ni se spunii ins;] in ce ;]f1\lIllC' Ice «(illrl re·g'C'le ung-urilor veni in regiunilc cllIniirone. ni se spline in «Via(a SfinlllllliMelodill», <'I (regcle) \'oi sil·1 vada (pe Mclodill). CII loak c;i Nilll Illiliic<lre ziccau ~i gil\l<leau (;1 nu \';] fi lI~or eliberal, Melodill se rllISC'1;1a<;esla.Si aecsl;] din mlnii il primi ea un principe. cu cinstC'. solCl11nilalc ~i bll\'llric..Ii vorbi CUIll trebue si! se vorbeaseii unor <Jstfel de oal11cni ~i se des!,;ir\ir;i

neuvicme sicelc. Le ba.plcme des Russcs. Pholius n·:1 pas mcnli. In Byz:1nlinn. l.VIlL. 2 (lP33). 'pp. 531-534, mai binc inlcmcial, crcue c:\ Arhicpiscoplll HU:jilor afosl hirolonil ~i lrimis dc Patriarhul Folic.

8. D~ Uoor. Nach~r,igc zu dcn Notiliae. in Zeilschrifl rur I~irchcngcschichlc,·Bd. XII (1;801) .. p. 531, Ill'. 615-651; IL 1. !{olli,larcs. A, IJ'ljtpond,.,c z",l.7.~i'.";:·'o.)(?ftCtl 't~~ O~'(OU~1E'I!.K?O: ft('(1:p~apX!lju xed YJ ,,~ci.fL'· (lOtt";)" Atena, 1D31. pag-Ina 100:pp. 83-85; Fr. J)vornil{. op. eil, p. 160, n. 1; Gy. Moravcsik. I3yz:1nlin~ Christ ia·nily and the May,yars in the Period of lheir Migration. Eudapest. 1011i. PI'. 21'1.4:;,aiei p. 40: G.\'. l\Ioraycsil, «/'Ur Gesehiehle del' Onoguren>, in Ungal'lsch~ .Jarhbiioher, X. (1!J:10), p, 5:1-90:' C· A. l\IacartlH~:r, The Ma[:Yam in the ninlh cenlllry.Cambridge,!930. Am folosit rccenzia !uerl'll'JJ de Gy. i\loraycsil" in I3yzanlinischeZellschrift, BL1. 33 (1033), pp. 383-386. Vezi ~i' Gy. !llor:l\'csll" A. honfoglal"s cIOttim:1gyarsag ca ];crc,sztcnyscg (= Ungurii Inainle de cllecrirea arpad'an:"t ~i cre~linisll1l1l). in. Carle comemorativa la a nOIl:1 sutl\. aniv~rsarc a mortii reg-cilli ~lefaneel SCinl. t. I .• 13\Hhpcsl 1038, pp. 171.21Z" cil. dllpa Gy. jI!ora,'Csil,. I3ulll'lin hon_grois. In Byzanlion, t. XIV, 2 (1030), PI'. 170.180.

P. Yi •• <10 COllstantin. chap. VIII, la Fl'. II\'<HIIII<. Lr-s lc;.'·cntles rle Con"tant:ncl <Ie Melhode vues ,Ic Uyzanee, Prague, 1033, p. 3liO; (;y !lloran'sil" ByzalltineChristianily and the MagY:1rs in lhe Period of lheir Migralion. PI'. 1'1. Vezi lexlllilalin In cd. Alb. Gomhos, ,to r, -P. 2330: ,J. j\loravcsil<. 'I3yzanUnische 13e!,('hrug~'lii.ligJ<cit unter den TUI'l<voll<ern del' V611<erwamlcnmgszeil. in VIlLe .Congri,s Inlern.oIL'S Sciences I-lisloriques>. ZOrich, l!J:J8. COll1l1niealions prescnlcs. T. Paris )[':18.ne.a lipsit; "y. l'loravcsil<, Byzanlinolllrcica. I: Di~ hyzalltinis<:hen Qllellcn del'Gesehichle del' Tilrkv611{er. Blldapest. 19,12. PI" ;'1.61, p~lIlnl ~erl·erea ung-llrilorprinlre popoarcle de origina turci\. din slldul Rusiei.

.,'.,:\

• • J'::

('II dril!~"),iL', SP'lllilldu·i, ill limp <:c-I illlhr;ili'5ii ~i·l cople~i de dar~'l'i: «Pii-rillll' Sfili/,'. ;'IIIiIl!c~Ic·!i (oldealll!iI dc lI1ille ill rllgiicilliI);!(' laIc») H),. Ungurii illi 11'('('111pri'li rq~illililc dlilliJrell(" ill illcllrsiunile lor, inainte 'de iI~e.Zare,l IiiI' ill ('im/,i;1 Pilliolliei. dc dOIl;i ori, o(/ilUi j'll 8G2 ~i allildal;! ill881 1 ').

:!. Cre~lillart';! lIuor principi IIllguri in Bil.anl, dupa sfabilirea ungurilorJIl Pallollia. Dllph ce IIllglJ/'ii se s(a/)ilirh ill dmpia Palloniei, numero$i mi..-;iollar; <T('~{illi dillirc :';C'l'Illalli, cchi, Illl.ravi. poloni $i chiar ilalic/lj veniriiS;I predicl' <Te:;;/i11is111III prillire ei. III illrlll~sill1/ile lor, ungufii velliriJ ina(illger(~ ('II popo;:rc/e (,/,l':;;li1/corlodo.\e \'e<:ine. (';1 rominii, ru~Wde 'la,Kiev.<jiro;i, IJl/I:;arii ~i grecii. UII celliI'll orlodox plller1/ic existilse:i.cu'i:lrei de."('ni! IlW; illaillll' de \'!'oilirci! Illlgurilor ill Panollia,' la VekhraQ ="«Or<lsui<:\,1 ,\Llre» sau <d(c~edillia Pri1/!ilor», in statu! Marc; A\oravi.i/ipcidit~!e;lIc ciirei IIl'Ille Ilil S,l lrJili <'llllOSc in limplli 1/ostru, dilr s~ crede cii $e aflilling-:i Ilrad('$ld de azi. Prill<:ipele I(ilslislav al Morilvi~i (845-870), cJibe:rilld poporlll s;ill ill <'):J{j de sl;ipillirca fran<:ilor, respillsc crc$linisll1u! de rH1:11111sprijillil dt' a('('*lia ill J\!or:I\'ia, dco;lrccc misionarii de rit lalin ,contrj.hlliilll Iii illro!Jir('a po/ilid a liirii, .~i, !/orind "ii in/br;i!j~eze impreuni! CliP0l'(mi! siill crC'~linisnlli/ de rit oriental, 1.'('1'11misionari orlodoqi dela l3i.ziln(. Il1lpilrallll bizalltin "\oli/!;Iil ;II III-le,1 ~i /JIarek Palriilrh ccumenich>lic "I CPlIs(alllilinpolllllii riisjJllollziljlr! cererii principc/lli I(aslislav al Mo.ravi,'i. all Iril11is ill l11isill·nc ill ;11l1i/863 pc fra(ij Ciri/ ~i A"1c[odiu, care sc.sli!bilir;i Iii \ll'lelirild :;;i avurii IHari succesc ill COllvertirea 1IJoraviior ~i cc.Iii/or ill \Tl'dillia orlodo.'\ii a riisiirilllilli I~). Dc~i dllpi! llIoartea fraii/or ..1\'pusioli» Ciril :;;i '\\c{odill. prOjJilg;Jllrla calolicii se luplii dill raspuleri sii in.

I;illlrl' $i sii disll'llgii illfluen!;1 (r('~lillislllilllJi riisiiri!e;]11 pe care-] 1mbri!:(i~:lr;i /lIldli dilllre cehi $i l11oravi, ('j irilrlil' jurii Illii/tii I'rl'l11e, ~i e de erezlll (,iI Illlii rlillire IlllglJri, 1;1illcCjJlIIlJ1 Cl'1':;;lill;lrii lor, all Clilloscul ere~lillis.'Illlil or!odo.\' :;;i de /a crcdjllci(J~ii ,'clii ~i 1110r;II'i, cilrC' ilrlbrii!i~eazij Ortoduxi;].

o plI!crllieii inrillrire ne,~{ill;i ortodox;! () pri1lJirii ullgurii 'dela 'IJO]1I.1'lalia' iJ;i~{jlla~ii mixliJ r(J/llillo·sl.wii din rillipio Tisei ~i dela rOlllinii dinTr;lnsi1\'illliil. de la carc Pi ill11'1'I1JllllliJrii Illlii fcrl11cni crc;;tini ortodoc~i.prceulIJ ~i Illlek prarlici ;de fJisericii de l(ils;iril. .

Biz,lnlillii ilil elllloSCld I;) illCC'pul pC' IIllguri sub denillJ1irea' de <durci»,.proiJabil pell tI'll filpilll c;i i-illi COllfUlldat ell popO<lrele migratoare, lurc!'

din SlIdlil adllillei Uniu'lli SovirlicC'. ill l11ijloeul eiirora ungur.ii au tr;'Jil-;'- -- , "~'::''/]0. \"ie .Ie ~1i'lh(),I(). chap, X\T, la Fr. D\'l)r"iI,. op. eit.. P. 302. Textul latlnIa A lb. Gombos, l. I. PP. 23::1, ..

1]. <;,\'. Mora\"'~il{, Byzantine Christianily anrJ the Magyars in .the 'Perjodif lheier 1\1igralion, p. 15. ,:: ;;\" ,

12. I~. Am;)"". L'I';pofjllc caroling-ienne. (I1istoire ele l'Eglisc depuis'Ies:'ori.gines jU;;fju'a nos jo"r:; pllblice ~;f>IIS b direclion dc AUg'lIslin Fliehe""ct:" VictorMarlin). t. Ii. Paris. 1113.•.. "p. 1:;1. IG.1; I. 7, PP. ,17,1.375. F. 1I\'Ol'IIiI{, Los 'Slaves,Byzance eJ. Homo all rX-e si"cic. (Tr.l.\·allx publics par l'Instilul d'etudes sla.,·cg.-I\'). Paris. 1~12G pp.I·17.]!J:): Os"ar 0'1'",,1, (I"'C\;Q\'), I\irchongosehiehtc del'Slo\\'al<ei. In d';I,J'ksla>. [<;;n0 San1Jnlung- \'on SellJsldarslclJungcn del"! ehrisl1JchoI\irchen hrsg. von Fr, fiiegl11l1nd --Schultze. Tbnd V. Die OslpuroPiiischen'Liintlel'.Jli" I{;r('/"," cle,' T~c""('hnsl(l""a/«'i, Leipzig. If/:J7. 1')1. fJ7.1~3: Fcnlinund Ilroja(1'1':1f:·a). Hirdl"I1~",,'rli('ht •. lIiihnll'"S. ibiclem, Pl'. 3.3.9G: A. BraClllnanll,Dje; A~ftingcdel' Slil\'enl11i1ision, Uerlin. IP3I. .. "f'" "i ,,'

:;*Iif1ih·

-"'-"""-""'••-==-=== ••••===-===---~-_._._--

:;~fS~:>·:;;',;i>~;'" ~~.

. 13. CoII6I""lin Porriro/:,Cllclnl, De administrando imperio. cap. XXXVIII \·iXL,ln Migne, p. G., t. CXlII, col. 317-325; E. dc Bonn., I'p. 168.171; loan Zona.ras, Xpov~"ov,numil iii 'En"~ll" lo'o~~li>v,!iber XVIi 12, In Mig-ne, P. G.. t. CXx.'\:V,clf. 68 B. Vezi 'if edi\i:l: Ioannls Zonarae Annales. Epitome historiarum, ex reecnsione lIIanrleii Phulerl, HbriXIII-XVIII. cdictit Thcodonu. lliilllH:r-Wob"t .. (CorpusScriptorum Historiac Byzanlinae) t. II, Bonnae, 1897, PI'. 442.113; 6?"o,hij~ ~Ol'

POt, 'tou, 'fOUPXOIJC (nAteS 1t!pl 't6v • "Iotpo'l, I'}l xcxl- O(;)YYPOL Xa.AOUVtGt~••• It

Be vactl\..fj! studiIJc: E. Darl<6, Die auf die UngambezUglichcn Voll,ernamcn he!den Byzanlinern, In Byzantinische Zcitchrift, 'Bd. XXI, (1(J22). 'PI'. 472-487; GylaJ\loravcsll" Die archalsiercnden Namen d~ Ungarn, In Bizantinische Zeitschrift, BMd XXX (1929-1fJ30), Pr. 247-253; Fr. Diilg-cr, Ungam in der byzantinischen RcichspoliUl,. (Oslmittelcul"opiiische Bibliothcl<, hrsg-.. von E. LUkinich,nr. 42), Bu<lapNll, 1942, p. 16; II. GregolN', Lc nome ct l'Origine des Hongriis, InZeitschrift der oDcutschen MO'rg. Gcsch., Bd. 91.pp. 630·6~2.

14. Con~l:1nUI1Porfirogel1ctnl. De adm. imp., cap. VIII, In Mignc, P.G.. t.CXIII, col. 169 BC. Vezt ~i In Alb. Gombos, t. 1, pp. 720-721. Pentru pacea !n_eheia.t1l.In 943 cu ungurii vez.i: Fr. DOlger. Regestcn der Kaiserurkunden d?s Ostromischen Reiches, 1. Teil. 640. (Corpus der griechlschen Url<llnden des MittelaltHsund del' nenercn Zeit). Mllnchen und Berlin. 1924, p. 79. L. Ur{olt!er, Le mondebyzanUn. Vie et mort de ByZlU1cc.Paris; 1947, p. 187.

15. Engen Csnday, GC8Chichte del' Unga.rn, Zweite Auflagc, Berlin. 1939.p. 88.

16. ConstnntJn Porfirogenetul, De adm. imp., cap. XL, In Migne, P. G., t.CXIII, col. 324 D.325 A; 6 ~p't("'~"")'9",, 'PUo, I'n~ ,oil llou).,r;;oi!,oil ,phou apxov<o,""\ ""PXii TOI'p"("C. VeT.! ~I 0)". J\lomvcslk Byzantinoturcica, J. p. 59;Dr. AlIgusUn B,mea, Inccrcare de lBtoria Romlnilor pIn1\. la 1382. llucnrCo\'ti, 1912,p. 170.

mai multe SIXolc, cum ~i pentrud acc;;tia crau condu;;i de 0 clasa dominanta de origina turd 13).

Dupa numeroase incursiuni facute pe leritoriul imperiului biz<lntin. de

unde ungurii se j,ntorceau cu prazi bogate ~i cu nUlllero;;i robi cre~tini, uniidi,ntre conduc5torii lor intrara in legiituriJ cu I3izantul. In anlll 943, impiiratul I3izanlului Romanos I Lecapenos (919-944), uzur'patorlll tronului IlliConstantin 3 I VII-lea Porfirogenetlll (9 13-D 19; 944 -959), ineheie pace rccinei ani eu lIngurii ~i se hotari sii incercc a ;lIrage pe unii din!r{' <:O:lCllI

cii-torii lor la cre~tinism, rcntru a-i leg<l de inleresele imperiului bizantin:;;i a-i face sii ap<lrtina de 8iscrica Ortodoxa a I~asiiritllilli. 1:1, ~all mai Cll

rind -succcsorlil sau, Constanlin 31 VII-lea Porfirogenetul, trimise la ungmiin solie pc clerieul Gavriil - b J\AEpl'1.0~ [,!X6l~A -, probabil prcot, sii-i in

demne din partea imparatului ca sa ata~ ,pc peCCInegi, dill' lIngurii refllzara, spunind trimislilui imperial d nealllul aces tor a e numcros ~i lara lor

intiJlsa, incH sa nu-i Illai supere ClI astfel de propuneri 14). Fara Indoialacii acest cleric Gavriil, in afara de problcmcle politiee, va fi disclitat CII dpeteniile mai de seama ale ungurilor ;;i chestiuni religioase, diei atlillciproblemele polilice <'fau legate de cele religioase, iar impiirati"i bi7.antini,

socoteau <:it all, intre aitele, ~i misiullea de a atrage I;] cre$li,nism nnilcpopoarc care nJvJlcau uin marcle rezervor de oamcni al /\siei centrale inEuropa.

Pentrll respIXtarea p~cii dintre bizantini $i lIngllri, illlpiiratlil ,erll

drcpt g<1rantie ca unul dintre cei Illai de scalllJ principi ungmi sJ vinii~i sJ loclli<lsd la Const;1Iltinopol ca ostalec 1;'). Ungurii aeccptar~ aecasUi conditie. Constanlin al VII-lea Porfirogenelul nc spline i<l1SlI;;i c;i prin

cipcle Tcrmatzus (TEp!J.!XtCr,o~) fiul Illi Tebele (Tcvelc) $i nepotlll Illi i\rpacl,a sosit de ,urind la Constantinopol ca prielcn impreuuii cu Bultzos(Bol)h.

Coli) sau I3ulcsu (I3l1khu), aI treilca condllcator :;;i carchan <II Ung;]rici 16).

..,'>

17. Gh. Hpflrillos, 2:•.•·,?'~tC·lnop,li\. = (Historiarurn compcndium), ..in J\(iJ:IIC,p. G., t. CXX!!. co!. 61 B.C; vezi Iii edi\ia: Gcorgius Ccclrenus Ioannis Scylitzaeop~, ab Immanuclc Bcl,l<ero supplctus ct cmenclatus. (Corpus Scriptorum HlstoMae Byzantinac), t. II, Bonnae, 1839. p. 328. Tcxtul lui K~drinos.Sldlllzes a fostool·a\ionat ~I ccrcctat critic dc Gy. J\foravcsik. 'A honfoglalas cIotti magyars:'i.g ~sI<ercsztcnyscg (=Pop0I'UI maghiar ~i cre~tinismul Inainte cle lunrea .In stilpinir~

29INC!:;PUTUL CRE~Trr,ARIl UNGURILOR IN CREDINTA ORTODOXA

DUjJii [oatil prohahilitalca, cei doi pri,neipi IIng-uri all sosit la Cons[antino

,p'll la sfir~itlll alluilli 948 sall inceputul lui 949, ell ocazia rcinnoirii pilcUdintre lIlJgllri ;;i bizalJtilJi pc ilJcii cillci ani. Impar<1tlll nu l1e mai informca

"I.;i. insii, dac;i i1ee~liil s-all ~i bofcz<lt in COIIst;lI1linopol, priminel crc~til1ismul. .;:

Informa(iilcimpJralului COllstantin al VI I-lea PorfiroQ'enetul <Ju' fost

felll<1te $i cOl1lplctatc, ell 1111semi $i jumillate mai tirziu, ele doi cronic;]ri1Jizilnlini. <lIJUll1e de Gheorghe Kedrillos, C<ll'e <I tr;iit la sfir~itul secolului

"I XI-lea ;;i ill<.'cplillll ceilli de al XII-lea, al drui cronograf ~e spriji,nil a

pro.1pC cxelusiv penlru allii S13-J057 pc eronograflll llii loan Skylilzes, ~i

de loan %onaras, triiilor ill sccollil al XII-lea. Ace$li uoi eronicari bizan:tini IIU ne mai amilllesc de prineipelc Tcrmalzus dar adaogii d, dupa principele BulcslI, nllmit de ei f3uloslldes sau I3oloslides. a sosit la· Constanti:

11{)jJol, la citva timp in IIrl11il $i principele Gylas (Gyla), despre care se

~lie ciJ era al doilea in del11nitate 1<1 ungllri, dllpa eOllduciitorul supreIII,;;i amindoi principii u,nguri s-au boleza!, imbr;l(i:;;ind credin(a I3isericii 01'lodoxe ..

lalii, in lraducerc romineasd, dupii kxflll greeesc al eronograiului !II:

Gh· KcrJrinos. care se sprijille pc erof1ograful lui loan SkyIitzcs pas;:;u!in care ni sc vorhc;;lc despre cre~(inarea principilor lInguri I3ulosudcs 5;111

Boioslides $i Gylas sau Gyla: ,

«[ar IIngllrij (numi(i in lexllli greccse «turci»), nu incetau sa fad

nii\';iliri ill impiira(ia rOllleilor (bizantinilor), pradilldu-o, pina dnd Gulo

slJdcs (Br,uAr;'(ju8*). prineipcle lor, holiirindll-se sii imbrati~eze; ercdin \ri

cre~lin;i. a venit la Constanti,nopol. ~i, botezindu-sc, a avut ca' ria~ pc impilratul Conslanti,n (Porfirogenctlll). lar dup~ ce a frlst eillstit ell vreunicia

de Pillriciu - «Patrikios»-, ~i i s-a dal :;;i multi bani, s-a inlors apoi lael acasa .

«Nu uupa mull limp, :;;i Gylas, fiind 5i cI prineip<, al ungurilor, a venit

in ectalea impiiriiteaseii 5i s-a bolezat, invrednicindu-se si el de accIe<lsihincfaceri :;;i onoruri. A Illal CII sinc $i pe IIn monah, ell numole./erotci,

vcstil penlrll ev1avia sa, hirotonit episcop al Ungariei (in lexlul grce al«TlI1'ciei») - h£axolt'J TOUpJ\lc(~ - de caire Teofilact (PalriarhuI. Constan

iinQpollllui illtre anii 9.33 - 956), care, ajungind amlo (ill': Uli'garia) , aintars pc l11ulli dela ratiteirea barbara la erestinisl11. Gvl'as, Intr:adC'Var, ariimas slatornic in ercdi'ntii ~i 'n-a mai nJviilit niciod;i!;(impotfiva'romcilor

(bizanlillilor), nu a lasa! pc ere~tinii prin$i fiir!1 ingrijire, cii-a rascull1-piir<1l, i-a tratal CII ol11e/1ie ;;i i-a eliberal. . Z,.:-'

«8ulosudes. insa, dilci/1d Icgamintul fala de Dumnezeu, a'naviilit adeseori imprcu'/1a eU tot ne;]Jllul imoolriva rOl11eilor Cb;z<Jntinilor) ." l/1cerdild

sa faci! acela~ lueru ;;i irnpQtriva Franeilor $i a allora, a fost tras in'leapiide 10a,/1 (coreet Otto, irnp;iralul Sfintului imperiu romano-german),' regeleact'stora» 17). [ intiia llIen(il1nc eMe ne infoml~<1zii ciI ungllrii au primit unEpiscop, ~i acesta era lIil episcop ortodox tril11is d cia Bizan( _ ca 'brL<1)tO_1tO~ Toupxia:~ _

III

I'I'cti

~r

~1'("

t: •. Ju·.· •. _.,

Diacon Asistenl I. RAMUREANU28

~C'...

a t1'lrii) , 1n .F.mlc),l<iinyv Szenl Istvan j{ijr(dy hal(danal( Idlenezszazitc.lik Cvfonc.luIf)jat'a~ (=Carte eomemoraliv1'l III a nOIln. 'sut1'l anivorsare a regcllli !;jtefan eelSfinn, l. T, Buda.pest, 1038, pp. 302-301; Vezi~i cd. Alb, Gombos, l. II, Budapeslini,p, 1011.

18. 10011 ZOllar:If'\ Xpo'"xo., 1:, XVI, 21. !n 1\11/:"11". P. G" l. CXXXV, c,.l, 1MB; cr. cd. de Bonn, t. III. p. 484; ,"ezi ~i cd, Alb. Gombos, t. II, p. 1356, Semnall\mIii arUcolul lui Gy. 1\Iorllvc"i!c, The role of lhe Byzanline Church in Medieval Hun,gary, in The America SI,wlc and Ea,~t Europea.n Review, 6 (l!J17), pp, 134.151,Gy, Ni,mdh. A mllg-yar Ic.crcsztcnyscglcezdete (=Originile 'erC1itinismului maghiar),in illldapesli 8zemle, 256 .. (1040), pp. 14.30, erede e1'l unguril au fosl cre~tinat,i deo fnmilie princiara de origine bulgarl\. In see, al IX-lea. ere-,/linii de rit gree tr'li:lIIIn Ungaria. Citl\m dll'p1'l reeenzia studiului fi\.eul1'l in Etudes Byzantinl's, t. V(Buearest, 1(47), p, 251.

Un lexl apruapc ascl1liin~(or in con(i,nut, dar dcoscbil ca flJrlllii de ex·prilllare ~i 1ll;1i seurl, sc ;I'flii ~i 1;1 cron;carul loan Zonaras, Pen(ru cii IllIiiislorici romi,ni ~i slrcini II-au dal Iraducerca cxact~ a lexlului hl;l( dill Cl'O

nogriJfuJ Illi ZOlliJriJS, punind pc scam;) acesluia eCCiJ ee de f;lpl spune 1(c·drinos, ne illgiidnim sil diim iJei dupii lexlul gree, (rauuccrt:a cur{'clii.

liJla lexlul lui Zonaras:

«Iar ne;1II1111 (mcilor, - ciiei alll spus mai Inainle d ;1~a sc IIlIlnC;111IInglirii -, (aceslea sunl 101 cuvin(c!c lui Zonaras), pustiind provi,nciilc

romcilor (bizanlinilor), s-a i,ntimplal s;'i sc li'lli~lciJsd pcn(rll IIn lilllP,Ciki uinlrc colldlld!(orii lor, unul numil Bolosudcs (I30),ovOI)t;'~,), i<lr nl;lilirzill un allul, GylilSo. fiind ~i acesla principck unci piir\i din Ung;lrj;l),au vellit la impiiralill (Bizan(u!ui). Fiecarc dinlre ei s·a invrednicil debaia dllmnczeic~lii rena~(cri ~i s-a initial in (iJincle crcdin(ci IllO;I:=.{rc. ~iau fosl (-ins(i(i amindoi cu dClllnilaka de P;llricill - «Pa(rikios), - ~i

Ii s-a diiruil ba,ni, :;;i ;lslfcl 5-;111 reinlors 1;1 a~eziiri1c lor, Illind ~i UI1 Fpiscpp, prin care lI1ulti au ajuns la cuno~!in\a dc DUI1111eZCI!. Gvl;ls a ri\I11;IS

i·n nedin(ii ~i a paslral pacca. ];]r c('liil;dl, dldnd legi\mintul fa(ii dc 011111nezcu, s-a inarl11a( din nou i111polriva rOlJ1eilor (bizantinilor). I n('cr<'illrl ,

insii, !-iii facii accla~ lucru :;;i impo!riva fra·ncilor, a fosl prins ~i r~stignil» 1M).

lnforma(iile accs(ca nil sc Illai !!iisesc: ]a al(i c:ron:(';lri !Jiz.lntini, DIII';jCUIll vedelll, lcxlul cronogrilfului Illi %ollaras nu nc spunc ~i nUl11ele Episcopillui grec, dcspre care ~!il11 dela Kerlrinos ciI se I1II111ea !crotri, d;lr ;lfirma in plus d alJ1illdoi princi,pii Uonguri, Bulosurlcs S.1U B()I()~;lIdrs :;;i Gyl;t

(G)'ula) ilU lual Arhicreul gree eu ei in UngilriiJ.l30tcwl principelui 11ngllr Bulcsu sau Bulosudes s-a pclrcnd in ani"

949 SiJU %0, iar botezul prillcipclui Gyl;! (Gyula) :;;i ,o05irc;1 cpis(,opllilli'grec lerotei in Ungaria s·a Il1li111pl;]1 ccva mai lirziu, pro!J;lbil ill rurslJi ;1nului !15~,eu ocazi;] rcinnoirii paeii dintrc biiilolilini :;;i ungllri pc ;]Ip cil1,'iiJni. Prin venirea Episcopului grcc (erold in lJngaria se cre(1c ca a luaf

fiinpi 0 Milropolic orlodoxa l1Iaghiara, <Iependeilia <Ie lIi,.an!.~eoul converliriiprincipclui' lIngur GYII[iI *i a ungllrilor in crcdill(a

orlodoxii iI RiisarilLilui ';] ajUns pinil la ru~ii dc la Kiev. 0 cmnid rusi\din secoltil al XIV-leiJ, intocrnila dupii )JIn original grcc din sec. ;]1 XII-Ic;],

- Povcs'P v La(ineal1 -, vorbe~le dcsprc principelc ungur Gyula (Gylas),

care primi I;] botez Illnnele de $lcfan, ~i rlnpii cc ;1 siivir~i( n1l11k faJ11epliiculc lui Dumnezeu, iJ lrecUl cu pace In IlJ1pilril(iiJ lui DIIIJ1IH'zell. Cu

rind dup5 acee:!, de Ia riisarit, miaziinoaplc ~i Illiaziizi, niivillirii Illulle popoare :;;i mullii friiminlare ~i groaz~ cnprinsc imparii(iil grccilor, ;l~a "ii

30 Diaeon Asislonl 1. RAMUIlEANU I('~

.... 1.,.

i~~tj$;.

~ ....&.0.L4-_~,_"- ., __ ~

:',;q~~'!~~Hr"~:::..'.' .

, INCI~I'UTUL CrU~:;;TINAlUI UNGUI\ILOn IN CIU~DI;\TTA ORTODOXA -;;

ri 1111pldllr;i ill!:lri ill ncdillih ;lcc~1 popor ))('011. ,c;:.i n-ave;1U nici ciirp 1nli,ll/);I lor. «L;dillii pOI'lIiri; dill I~OIlI;1 ~i cOllvcrlir;i la legea lor dlllTIliezeea

sci;, CII cirli/c ~i srripilirilc Inr ~i pc p"ollii 11I11Ili\j 5i llgri ~i (el~J~llc ra-I1IIIri v('cine ell ei, I1INli .5i ipizi (gcpizl)>> III)., .

Nil sc ~Iie ",'I(k-~i a\'l'a nllfoslldcs a~czarea in Ullgaria. Cit dcsprcGl'las sail GVIJ!;I, S(' 'crl'de ci; IOCi/ia ill piir\jle de riisiiril ale Urygal:ici ~i apl~,(';tl la Co·II.,t:lldiIiOpol din piir(ile Tisei. Dllpa rcferin(ele Iu;' Cons(all

tin Porfir(J~l·lIl·IIIf. prilicipallil lili GYIJI.1 Sl' afla in ;lJlropicrca: pq:e1Jcgill"

nll1(}srll!i ~j ei, CHili cie.- f:lpl er<lU, Sill> "'"ncle (:e lllrei ~O), da'r,nu 'IIi :)c.

Spll1lC lIid l11;ical ill p<l/'I:- holare/e g-~o/.~T;~rice ;de principal.ului sau. In ;~f:JI.. ide .1ce<lsliI, In'hllll' ;11'11/ III vede/'c, Cil 1;1 II1cepuI, la UngurJ, GyJiJS 7 IIJ),.J.C;

-- I'r.1 1I11111('ll' '"I!'i c/I'lIllIil;ili, a c/o IIa aliloriLde c/upii aceeiJ a'duc~luj, 1111

fel de illd"chlor SllprCnl. DlIp;1 ce lie (Ui ;1'<casfii j;1n1l1ri/'c, COnSi~l!1bn Por

firo"cilci 11I II<.' IJI'i'i.:izc:lzi! ~i IIl;li 1Jlo1l/(spl/'llilld: ,,'IarEOY 'in ','IJAa<;Mcto r..aP!,?'J

our.. ';iGi'J ;"JOIJ·na 'Io.'){-I<1, al.A:I. a;;~l;)IJ·a:,'I.", ac/icii: «Trchllic s;i se ~lie Ca (goylas>.'

si «clJilrclJ<ls:->, IIl1 SII1II1I11I1(' p/'op/'ii, ci rll'llIlliliiji ~I), Ullii islo/'ici ~i);filolu!:iil1i1/,!lJiil/'i socoll'sc d delllllllirca de ({~'Y'I;ls-/.!Yllla» C j(k'ntica eu lcrl1lcllld{lireesc «.1v1;I·jldil» (= IlIl1Iini;) ~~), iar ({cl1ardl<ls» cra un fel de marc VOI'-/lk, ;d Ireilcil dClllilitilr I;] UIlg-liri. "

(Jrql'.'e, c/csig-ur, Ill1ii istorid slriiilli ~i (/"pii ci ~i IInii isloricj rOllliniC;I 'P;lr. 10illl Lupa:;; ~i riir, SililCOII I~cli, dnc/ ;1IrilJilie paSiJjllJ ,dil1'.cronugrilflll lid I<edrinos, privitor 1.1 COIII'Criir-cil 1111g-liri/o/', cronicarlllui;, 2011.1ras, ale drlli ,rderil1(e, dllpii CIIl11 ;1111vilw! ,nu sin! illit de dare ,ca eel"d;lle d,~ l\,'drillos-SI,yJilzcs ~:J). G/e~it;i eslc ~i afirm;]!ia Pr,,'-51efiJlI bl,'{c~ ~I)" care atribuie in inln'g-ill1,- Illi Conslillllil1 Porfirogenelul, ceca ce

dc fapl lie SpU/le crollicarlll Ked/inos, pc /);Iza cmIlkei Iui ,;IOiJ11 Sky-Jitzcs. :1", :1

••! ,'.~ •

10. GYI(IIl "'''ravesilc, II( '~zent Isil'nn» I'd. Cardina!IIIlIi Ungariei"JustinianSel'~d!, t. r., BlIllapest, 1038, r· 'JOn. Dator;'\m aceastr, informalie ~i traducerca "idin I, m:tghlnrr, bunitvoin(ei PM. Prof. !?t. 1.up,;,a de 1:1 Inslitutul 'TeolOgie dinSiblu.

20, C'1ISt:'"till l'orfirot.;"'lIdlll, De a<lministrando imperio, eap,;,XXXVII, III1\111;11",p, G" t. CXIII, eol. :J16 A. Ed, de Bonn, p, 166: ,'1'6 ~i;O'IJa toO, xcitw:ifu)."

nAT)o'd~ •• tij 'foupx(<1" ; ed Alb. Gombos, t. I" .p, 722 .. ', >:::;i,;~'.I~:0!t;;;;;::;.::.;,21. 'COIIS!lIlItill Porfil'o!:I""""J, ibidem. cap, XL, In j\Jigllo, P .. G., ',t."CX1fI;'ie01.'\i":1:323 D; od, de Bonn. P.174: I<:d, AJhinlls Gombos, t. I, 1'.' 725, I~r,:';):,:;-' J, ,"

22. Vl'zl .J, Ni'''II'th, Die pelschf'llegi-schf'n ~tammc.~nam, ill Ung Jahrb" X(1030), pp. 22 ~i '2S; n, "".is, A !:"vula Cs II. !,(jndiih (= r.-yJas ~i karchan); in Magyar_Nyelv (=Limba Maghinr;l) XXvn (10,11), p, 170-17fi, CHat dup1'l Nicola" Drit,gnnu, Hominil in veaeurile IX-XIV pe ha7.a tOponirniei ~i a onomaslieei. Ae~lemiaRominl\, Studii ~I Cercet:'\ri), t, XXI, Bueure';'ti, 1033, p, 507, nr, 3. " :. '

23, Vczi Hiehard HIISS, (din Dobrctfn), Gah ,,-s ZUI' Zeit der Dcutsehko!onisa_tJon Siebenhiirg-ens ein grieehisehleatholisehes Bistllm im Weisenburg?, in Siebenbiirg-isehe Vierteljahrsehrifl, t. XLVII iHennannstadt,. 1!J34), pp . .16.21, care~a PI', 18-19 atrihuie lui Zonaras cera ee apar(.ine Iui KC<Jrinos. Dup" e1 s.a orientat.1 Pl\r, forlIl 1.ura~. VocVO(l:1tlll Transilvaniei .In seeoIeJe XII ';Ii XIII, (AoademlaRomin:l. Memorii!" Sec(.iullii Istoriee.Seria III.a, t. XVIII, Mem, 3)," Bueure'lt:,1036, r· 7, J\eela~i, Das \VoilVodat Siebenbiirg-en im 12, un!! 13. Jahrhundert, InZur Gl'sehiehte dcI' Hllmiillien. Aufsi[tze und Vortriige, Sibiu, 1043 .. ;PP;'1_65'66.ACI'In~i, A existat In Transilvania. I'riscopie orlodoxa Inaintl! de inlemeicrea'reg-a_,lului ungar?, in 'l3isl'riea Ortodox" Romina.. anul LU (1034), nr. 3-4, mal'ti c_aprilie, p . .150.151. Pl'. Simeon Heli, Istoria vielii bi-seriee,/Ii a Romin:lor, ,vol. _I"1042. 1', 2!J4. i .

24. ~tefall Mete~, Islori., iliscric/; ~I 'il vie(.;; relig-ioase a Rominilor dinTransilvania ~i Ungaria, ell, I1.a, vol. J. (Pilla la 1(98), SlbJu, 1035, p. '31. ,_ "

32 Diacon A.'3islcnt 1. RAMUREANU

. !I~.:

1NCEPUTUL CIU~9TINARIl UNGURILOR IN CHEDINTA ORTODOXA 33

,;\"'

4. In CO parte din Ungaria ~i-a avut rqedin!a sa, Episcopul grec

lerotei? Pc lel11ciul lexlului privilor la eonverlirea la cre~(inisl1l a principi lor unguri l3ulosudes ~i Gylas, carc de fapl, a~a cUm e cital, apar(ine luiI<:edrinos-Scylilz,<,s ~i ,nu lui ZOllaras, profesorul I~ichard Huss dill Debre,in, crcde d episcopul grec' lerotci, lual cu sine de princhpelc Gyula la

intoarcerea sa in Ungaria, a slat ion frunlea unci Cpiscopii ras5rilelle, llUmila de D-sa «greco-calolidi», care nU putea sii-~i aiba ceillrul decit illAlba Iulia (ora$ul lui Gyula). alaturi de care mai lirziu reg-ele :;;Icfall cel

Sfilll al Ungariei (997-1038) a infiin(al 0 episcopie romano·catolid ~:;).Aceastii problemii a relual-o, fiirii insa sa <lfirllle d existenta un~'i

episcopii orlodoxe sub pri,ndpelc ungur Gyula I<l Alb<l-Iulie e ceV<l sig'ur,PI'. Prof. loan Lupa~ intr·o «Col11unicare» facutii in ~edin\a foslei 1\cadc·mii Romine din 30 Illartie 1934, cu deosebirea Ilulllai cii Q·sa socote~tc cii

dad intr·adeviir aceasl<l a exislat alunci era 0 epis.copie orlodoxii ~G).

Fiira sa lI1<li supunii lmei cerccliiri crilice atellle, ci precizind ~i m<liciaI' <lfirl11a!iile fiiculc cu oareC<lre indoialii de Ricl1<lrd I·hlss ~i mai <lIes

de I. Lupa~, riiposalul PI'. Prof. S. Reli ne spune cu cerlitudine cii «pc la lIlij

locul sec. al X-lea (950) a fost illtellleiat5. in Transilv.lnia 0 episcopie 01'10doxa canonica, CII ccntrlll el in Alba-Iulia, in frlllltea carcia fll pus [pis

copul grec Jerotei, adus de principelc Gyula ~i hirotonit Episcop pentruTransilvani<l de Patriarhlll Teofilact al ConstantinopoJllllli. Episcopia orfodoxa de la Alba lulia, intcrneiata in jllrnatatea <l doua a see. al X-lea,poate fi deci considerata ca cca mai vecllc episcopic canonic5. din Trall

silvania, dc~i a fost infiin!atK sub un principe ungar, Gyula» 27).Fa(a de cde spuse de Richard Buss ~i de cei doi islorici romini, r.

Lup<l~ ~i S. I~eli, <lcesta din urma ~'U c{'rliludine, ne ingiidllim s;i ariitiim

cii asemellea afirlll<llillni ramin doar simple prcsupllneri, intrllcil I1U soilllemeiaza p~ llicilll1 documcnt isloric sigllr, ~i nici nu \in seama dc situalia polilicii a limpului.

Mai intii, <l vorbi de 0 episcopie «greco-eatolicih in Transilvani<l,inlr-o vreme in care I1U se <ljunscs-c nici chiar la schisma cea marc din

16 iulie 1054, a$a cum f<lce profesorul R. Hus", socotim d e 0 afirma!iealiI de anacronic5, incH nid nu merila 0 cercelare mai aprofundala, ~tiutfiind ca la rOlllinii din Transilvania nu se pO<lle vorbi de «greco-calolici». ~ide cpiscopie «greco·calolicii». mai de vrel1Jc de anii 1608-1700, dnd 0parle din ~i au ineheiat ul1iro<l cu Roma.

EsI!' drept di pentru stabilirea r~$odin!ei prinlului Gyula $i a eparhieiEpiscopului grec Ierolei, adus de acesta de la COl1slanlinopol, intimpiniimo foarte m<lre dificultate. I 'f

Michael yon Ferdinandy socote$le ca, i1n<linlc de slabilirea unilillii na

,ionale ungare de catre din<lstia Arpad, au fosl la unguri Irei triburi principalo ~i al1ume: tribul lui Gyula, care conducea p<lrlea de rasaril a liirii,

cel al lui I-Iorca, care conducea piir(i1o din spre Apus $i Iribul lui Arp<ld ~8).

25. IUcltard lIu!!8, arl. cit., pp. 16.21.76. I. LIII"''1. A CX1slat In· Transi1vania ep:Scople orlodox:l inainlc de inle

meierea reg-alului ungar?, In rev. dt., pp. 140-153.27. Pro Simeon Ikoll, or. cit., p. 295·28. i\lIeha". YOn Ferdlnnnd.v, Das Ende des heidntschen Kullur in Unp;arn.

in Ung-. Jahrb. t. XVI (1936), p. 67; Of. O. I'opa.Lisscanll. Inlroducer~ 1:1 lucrarea:Chronlcon pletum Vlndobonense, In Izvoarele Isloriei Rominilor, vol. X, Bucul'c~lI,1937, p. XXXIV, n. 36.

-•.,',

Intrc pril11~l~ (';ipct~nii ale ullgurilor, in(ilnim Irei ill~i care poarliiIlum~k «Gyula».

Dupi'l ;'ela(iirilc nu!arului ;JllOllilll <ll regelui Bela ~!'), Tuhulum a dat.lIas(ere Illi I'lorca. iar Harea lui Gcula (Gyul<l), ecl botczat la COllslanli.

1l{)I;ol ~i lui ZulJor sau ZI/Inhor. In ~;lpitolul XV ~lin «Chrollkon pictulI1Villdobolle!1se», Ili .se spulle dcspre pl'l11lul Gyul<l ca era <ll treilea coman

dalll - lertius capilailciis - din eei ~aple eOlllanrlan(i <li ·lInr;urilor. EIe,a un prill! marc ~i puternic, iar la 0 vinaloare a sa in Ardeal a giisit 0,11Iare relate ce fllscsc cO!1s(l'Ilitii mai ell' 1l1ll1t de f~()malli» ;!(J). E yorba

prnhahil de ora~1I1 Biilgrad sau Alba-Iulia. Viniiloarea principclui ungurG\'ul;1 ill I\rrlt-;d. illS;i, precutn :;;i des(OIJ\'rir~a ('elii\ii 1\lba·Iulia, pare afi 'mai d~gr:llJ;i. 0 kgcndii, dedI 0 istorisire adeviiratil. Acesl Gyula, carea prill1i1 creslin;sll1ul ortodox l<l Conslanlinopol, a avut doua fCte .. uniJ

;lumil;i Carolrill. i<lr ecalalt:1 5;11'01(11 (Saroll;I). care crau ortodoxe .. Cel

di:llii pas e;i!rc IHlific<lJ'ea lIiI(ioll:J!ii l!1aghiarii s·a fiieul prill. ciJ~aloria

principeilli Gcysa, fiul lui Tocs iI111. :u ~arolt<l. prillcipesii ortod?xii, i fi~ca.,.cilli dilltii GYliI;1 :!I). 0;]1' Illl nUl11al pl'lllcipele Geysa, care a jlnul ,sa-:;;Ii;] de solie u prillcipesii orlodoxii. avca illclinal'c ~i sil11palic faja de 01'10rlpx;,·. ci ~i ullii membri ai f:lIl1iliei s;II('. Este ~igllr, ;Istfcl, dupa regrelatulpro[esor N. lorga, cii primii dllri llllgllri, f\\ihail (Mihal), C<lrc so l1umise

Ilia; illilillte de a Ireee la nc:;;t;lIislIl COPP;'lny. fr:lkle lui Geys<l" prccum~i fiul lui Geysa. \Vazul, Ull prctcndenl la !ronul Ung<lriei dIre· sfir:;;ituldOlllllici r~'gclui ~lcfan cel Sfint ~i-au primil numele cre~line .sub influenlarrc~tinisl11ului de r;isiiril, unde i,ntilllilll ill aces I timp impara(i cu' l1,umelc

de r\\il1ail ~i Vasile:J~). ca dc <'xernpliJ Vasile al· II-ka Buigaroctonul(~7G-I025). Dill c~siituria prillcipclili G{'YS<l cu Sarol!a, s-a Ilascul Vajle(Voicu·)tcf:lll1), pril11ul rc-ge al Ung<lriei, numil «$Iefan cel 5finl», dcs

pre care unii afirm;1 d s-a lJ;iscul ortodox. avind mama orlodoxa, ~i ariil1l;IS orlodox pilJ~ la (reCl'rea S;I 1a c;dolicism.

Fr;dele primului Gyula, Zubor S;IU % 1I111bDl'. a avut iiu pc Gyu,la eelMie. I<lUil Illi l3iie ;;i l3ucne :1::). Aces! Gyul<l al II-Io<l era deci nepo\ dc

fr~~? I~~?yula I ~i lbl1chi r1upi'i nwmii regeilli :;;lef<llJ. DinChro(~icon29. Anonymi BelElC reg-is nolDlrii Gesla Hungarorum, capitolul "X,,{VlI,

(Xl G. I'opa-I,isseann, 1n I7.voarele Islorlej Hominilor. voL r. Bucure~li,. 1934, p.16. Vezi aceastrl luerare cd it atr, ~i de i\1. Florlanus, Hisloriae Hungaricae fontes

'domestici, l. 1. Qulnqnc-Ecclcsiis.l3ndapcslini, PI;. 1·51 ~i ,\Ih. Gombos, l. I, p. 242.·30. Citron icon pic1nl11 Vi'H!oholll'''SI\ cap. XV. cd, G. Popa-I.issoanu, in 1z

vaarele -Islorici Rominilor, vol. XI, .Bucure~li. 1937. p. 21. Vezi aceasU1. .Iu·cral'ecditalit ~i la i\1. FJorianns. Hisloriae Hungaricae fonles domestici. Scriptores, l. T,Qllinque.Ecclcsiis·13udapcslini, 188], pp. 100-245. Exlrase din aceasti'L edi~ie agcul Ladislan .'uh:'In, Seghedin. 1n1; Ed. Alb. Gomhos. l. I, p. 608.600 . ..' ...

31. Chronicon pictnJII \·indohonl'lIsc. cap. XXXV, I'd. G. Popa-Lisscal~U; PP.30-31, I'd: Alb. Gomhos, L I, p. 614. ,\noll)'1111 Bcl~c regis notarii Gesla lIungaro.rum. cap. XXVII. cd. l'0l'a-Liss"alln, p. 46; ee!. Alb. Gombos, t. I. p. 2.42. \ ':;..

:12. Cbroni('on pictllm Vineioho"",,",,- cap· XXXV, cd. Popa-Llsse:ulU. pi 30;

oj. AJb. Gombos, l. 1. p. 614. Sirno" ei" '(,·,.a .. Chronicon Hung'ariclIm, aber' II:· cap.Il. 1, cd. 1'0()a-Liss"anlJ, p. ·15; Simeon eie !{e7.a. 1. II, cnp. 28 (10): ed. Alb. Gom.bos. l. III. p. 21-15. N. !orga, Les plus anciennes chroniques hongroises ef Ie passed:.-s Roumains. ,jn BuHctin de Ia Section Hislarique. Academic Roumalne, Neuviemeanl1cc (1921, Nos. 3-1, jullel.decembre. p. 196, nota 1; l. X (1923), p. 18. :

33. i\l1on.\'Iui 1\1''''" n'l;'is notarli Gcsta IIIJI1/rarorlJrn. cap. XXVII, cd.' POjlaLis""ann, p. 46; cd. Alb. Gombos, l. I; p. 212; l~t'-gel1 CSlJllay, Die Geschicllle ·'dcrUng-arn, Zweile Auflage, Berlin, 1809, p. 121.

. ".3 .

I ;"

34. Chronicon pictnm Vindohonenso. cap. XXXVIII, ed, P0l'a-Lissennu, p,32; ed. Alb. Gombos, t. I. p. 615; Eng-en Caudny, ibidem, p. 121.

35. Chronicon picturn Vimloboncnse, cap. XXXVIII, ed. popn-Lissennu, p. 33;ed. Alb, Gombos, t, I, 1'., 615. Jop. de Thwroez, Chronica Hungarorum ab origine,gentis, insel'ta simul Khronlca Joannis Archidiaconi de Kikullew, cap, XXIX, Ed,Schwandtneri Joannis Gcorgif, Scriptorcs rerum Ungaricarum veteTCs ac genuini".,t. I, Windobonae, 1746. p. 95.

36, Nlcolno Dragnnu. Romlnii in veacurile IX-XIV, pe baza toponimiei ~ia onomnsticei'. (Aeademi'a Romlnl1. Stud!! 111 cercetl1ri. XXI), BucurCfiti 1933, 1', 507.

37. N. Iorgn, Istoria Romlnilor, vol. III, Ctitorii, Bucure~ti, 1937, PI" 21111 39.

38, ChronicoJl pietnnl Vlndohonense, cap. XV, ed.' POl'a-Ltsseann, p. 22; cel.Alb. Gombos, t. I, p. 609; ,J. Thwr6cz, 01'. cit., cap. V,p, 84.

pictum Vindobonense, cap. XXXVII, 'aflam ca regeIe $Iefan eel SIin[ ;11

Ungariei a pornil razboi in anul 1002 impolriva un-chiu,lui s5u GYl1J<.I,e<.lreslapi,nea pesle toata jara UIIra-Silvaniei: «Bellum gessit contra avuncu111111suum nomine Gyulam, qui tunc temporis tocius ultra silvam regnrgubernacula possidebah :14). Gyula eel Mic, nepotul primului Gyla, eraun susjinator zelos a,l Ortodoxiei :;;i, sprijinindu-se pc ajuloruI peeenegilorpagini din Moldova, se ,rasculase impolriva regclui. I3iruindu-I, regcle.)Ielan cel SHnt I-a trim is la inchisoare in Ungaria eu so(ia :;;i eei doi Iiiai sai. Capilolul urmator, insa, din Chronicum pictum Vindobonense, alXXXVIII-lea, ne spune ca Gyula, unchiul regcIui $tefan, <.I fost silit sase boteze impreuna eu loala familia sa, probabil in anul 1004, in biscricadin Alba lulia, adica dupa loatil probabililalea, I-a silit s5 imbriJ(i:;;eze eatolkismul, :;;i regele I-a cinstil dupiJ aceea ea pc un parintc: «In eademautem ecclesia, ipsum aVl1nculum SUUI11cum tota familia sua absque velie'compulit baptizari, sed postea honorifice tenuit sicut patrel11» 3"). Dc Jaaces I Gyula al II-Ie<.l sau eel lin;!r :;;i-ar fi pril11it, dupii u,nii ceree!iJlori,ora:;;ul I3algrad numele de Alba-Iulia, care este 0 rcdare mai noui! ~i gre~i!a a ungurescului «Gyula-fehcrvar=Alba Gyulae sau Julae JG). Se pareinsa d existcnja slapinirii aceslui Gyu'la al II-lea, rudenia regelui $Icf<.lllcel Sfint <.IIUngariei, asu,pra Transilv<.lniei, pmeum :;;i IUfJta regelui $Icf<.lncu el, nu e un fapt sigur, ci aparji,ne mai mult de domeniul Ir;]ditiei :17).

In afara de acc~li doi principi cu 'nul11ele Gyula, Chronicon pic/urnVindoboncnse, aminle:;;te in cap. XV de Inca un alt Gyula, al Ireika de Iaprimul Gyula, - ab illo terlius 38) -, care a fos.1 dus ca,pliv in Ungaria,fara sa ni .se dea alte amanun!c Gespre ei.

Cunoscind acum situajia eelor trei pCl"soane cu numele Gyula, scpune in chip fircso i,nlrebarea: Care din ace:;;li Irei «Gyula», fJulea s.aaibe In principatul sau, 0 episcopie ortodoxa eu re~cdinj,a la Alba Iulia,penlru cfJiscopul grec lerolci? Dc.sigur, de Gyula al II-lea, care a traittocmai sub regele $Iefan eel Sflnt, fiind rudcnia sa :;;i eu alit m<.li pujinde Gyula al III-lea, care 'se cunoa~le numai dupa nume, nici nu poale fivorba. ' •

Ramine sa examinam silua\ia politid a timpului pc>nlruprimul GyuIa,cel botezat la Conslantinopol, tatal Saroltci, mama regelui ~Iefan cc!Sfinl· De la inceput, se pu,nc intrebarea: SUjpineau ungurii fJe ,Ia 950Transih/ania, pcntru .ca principele GyuJa cel botezal la Conslantinopolsa poal~ instaIa Ia Alba-Iulia pc episcopul sau ortodox Jero!ci? DatoriLicercc!ariIor iskJrice lcmeinice facule alit de istoricii romini, cit:;;i 'de ceistraini, problema cuceririi Transilvaniei de dIre unguri s-a liimuril, incit

INCEPUTUL CRE$TINAI1II UNGURILOR IN CREDINTA ORTOD~M' 35

5e :;;Iie ciJ pina sub rcgek Ladislau eel Sfin{ (1077-1095), ungurii n;,~ll aVlllstafJi'nire aSlIpra Transi/'laniei. Cu einciz00i de ani Imai tirziu" de> 1<.1,botewl prineipelui Gyula i,n ConslantinofJol, in timfJuJ regelui ;;:$tefan celSlint, ungurii se aflau inca la incepulul organizarii lor poliliee,'ca::,stat, ~idad in limfJul lui, S.ilil eilim :;;i Ill<.liilwinle de eI, ei au piitruns·,\ri:~\rdcaf,.<Iceast<.l au facut-o sub forilla unor, j'neursillni de prada. Abia ;s).lb",regclcmagiliar Sf. La(Ii~lau, dupa 'biruinja lui aSllpra cUlllanilor din: an~l 1070,ungurii ocnpa cfectiv valea Murc~ului :;;i a Tirnavei N\ici pi,na,:Jn;:munjii

Seeuimii :;;i ziclirii pentru asigurare<.l cueeririi lor patru cela.t\.:J!~',\;Turcla,Alba-Julia, Cctatca de I3aIta :;;i HUlledoara ao). In privinja cu<;~iri'!l;Jra'llsilvaniei de ditre unguri N. lorga spune: «Ungm'ii ~i stramo~i!rno~tri Ell6-au intilnil inain(e'de i,nceputul secoluilli al XII-lea» 40) .':h~::r;UI?;' , '

Prin urmare, nimic nu ne indreptatc~te istoriee~tc sa afirrilarn:>c1l:principele ungur ,Gyula a stapinit pc la 950 in Transilvania ~i suo':'!{'s~il'ororgani1:at prima 'episcopie ortodoxa la Alba lulia, pastorita de~Epi~,coPllrgrcc Icrot::i, adus de el din Constantino(Jol. ' :',:,,-f:,t;'~';' , ,

In nfara de aeensta, pcnlru a dovedi neleilleinicia existenjei urieL,cpi75eopii orlodoxc hi Alba Julia, infiin(ala de fJrincifJcle ungur Gyulape'nlruEpiscopul sau orlodox !erold, se mili poale aduee un iugument, care plna'acum n-a fosl luat i,n eons,idcril(ie. 1\\l1'lIa vreme s-a alribuit regclui$tcfill1eel Sfj'nl ctitoria unci mlnastiri or/odoxe de dlug;'jri(e, intemeiala'ln,Joealilatea Veszprcmvolgy - Valea WesfJrimului ...:.. dinwl0 de DUIlaj-e, I!ndmpin panoniea. 1<1Nord-Vesl de !<1cul T3aIaton. ling-a <,piscofJia' eatolic;'ja WcspriJJ1ului, inehin<Jta Pre;] Cllralci Pecio;lre /I'\aria, S-a alribuiLregcJui ${efan cel Sfint aceasla ctilorie, pcnlru ca, intimpIalor, in suitasofieisale' Giscl<.l,dalorita Jegiilurilor easci imfJeri<1Ic 6axone cu SuduJ, Italici,50 afla un duhovnic gre<: de origin;'j sild-ililliana, care a redadat'adul' de

fundaji~ al minastirii orlodoxc dc' ciilng;'jrite din Weszprcmv6Igy.'C,u:;,un'5eeol mai tirziu. in suila reginci I3usilla, so(ia de origina Ilormandii\ a':in.vatl1tlllui rcge Coloman (KaJrmln) Carturarul, fiica Iui Roger I'de Sicilia'(1095-IIIG\. se afla de asemenca un ait duhovnic orlodox din SuduI Ita-.liei. care. in anu! 1109, Ingrijireade transcrierc;] actului de cl,itorie a "minaslirii orlodoxe de c5lugaritc din WeszfJrcmviilgy, cu prileju!confir-marii ~i rcinnoirii docul11cntuIui de dIre regelc Co loman, '<'!: ;~'

S-au filcut diferile fJresupuneri priviloarc la c!itoruI ;]devaral'al amin-'tiBei l11iniistiri. Cu loate ;]rgumenlele invocale, IlU $tcfan cel SHnt 'este'ctitoruI minaslirii de cijlugiiri(c din WesfJrcmviilgydin cimfJia:J?anoniei,ci al!cincva din familia reg-elui, care-i era 0 rudcnie foarle apropiata.;Ce<l',mai vcrosimila fJresufJunere ramihe accca, d chi;]r mama Iui $,tcfah :,eelSfinl, principe's'a orlodoxa Sarolla, fiica principelui Gyula, cel, carc"primise botezuI in I3izanj, csle adevarala elilora a aceslci miriastiri 'ortodoxe'de dlugarijc41).--------

39. IrLllos ]{arr,esony, A magyar nemzet attercse a nyugati Kcresztenysegre997-1095. 1 terlteppel (Convertirea paporulu' ungar la crelltinismul apusean.;,:<:;11

o hartl1). Oradin, 1926, p. 153. Cit. dup~ ~t. Lllp']a, Cntolicisnml ']i ltominil, dhl.Arllcal ~i Un~a.ria pinit I" nnlll 1556. 1929, p. 16. """ :1" ,.,"

40. N. Iorg-a, Istoria Rominilor, vol. III, p. 19, Vezi tot acl, P. ,21: «OIndcrucia~ii npa.ruri\., Inainte de anul 1100, supt regele Coloman (Kalmany) ,ceI ,~II

mult~ :;<tiintl1 de condci:, Ungaria nu.~i giisis,e 1nc11 orientarea spre RAsiirituJ, depustiuri ~i primejdii, In buza temu~ilorpecencgi~. " :, ;,

41. Endre v. Ivanka, Griechische Kirche und griechisches Monehtllm:~Im,mit- ,,"[

telalteriichcn Ungarn, ,!n Orientalia Christiana PeriOdica, volumen vm,"nr:;;I-II ;:ftt'~~;:~~:kl''l!'.~:~tf.-i:

!"~.

.,."

'.

I,,~

I(I

Il'.":<::.

Diacon A.sistcnt 1. RA1\1:UREANU34

) ;.

.- '~,_\ '.~.~'--

,}.~~,·;.;,::;'(Roma, 01942), pp. 184.185. Texlul aetulul de elilorie ~i bibliografia resp~etivrll<'t'.('i..i,!;::~·8e anA.1n. Oy, Moravcslk, Gtlrtlg nyelvU monoslorok Szent Istvan Koraban (==Mi.'~j;,,-f~~'nl\sllrl 'de lImba; grenell In lImpul snntulul ~tefan), .In Eml~ltl{oriyv Szent Istvan;ff~z~~~'!;l{lrf,)Y'~halfdAnnk';'kllen08zdzadlk 6v(arduloJan (= Olrtc eomemoratlvi'l la a nOlia::'\t:Fi~:."'BUtA anlversare. a mortl! reKelul ~lofan eel Sfint), I Buda.pest, 1938, pp, 387.427;~:S(;:>:i;-tVezl"tot alel,' l- I, .pp. 213.265, sludlul lul' 1'. Vael.y, Magyarorszag l{eres7-16nys6ge~~;i'ibf:a\hoOrogJaJAs KorAbnn. (=;CrCo\ltinismlrlIn Ungaria In timpul eueeririi arpadiene),;J,Y(f:r.J.! L.'0s6klL, A magyarok l1s a Kcreszt6nys~g G6za feJedelem konlban (Ung-ul'li;!'},;i:~ 'II ere"lllnl'Smul In tlmpul dueelul Gheza), tot aei, t. I, pp. 267.29l, I. Szel1tpclery,:if7,V'"'' Szent Istvdn Iclr(Lly oklevelel (:=JDiplomele rogelui ~tcfan eel Sfinl), tot ael, L

.~\.'.:< n, 'BudapCft, .1938, PI'. 133,202. Vezi la ,I. lUoravcslk, BlrlJetin hongrois 1!J31-1938)'}t:'::,·::,ln Byzllntlbn, t. XIV, 2 (1939), pp. 179.483; E. 110m, ·art. Hongrie. In Dielionnairc:"\J,') , . dc TMolog-le Cathollquc, l. VII, 1, eol, ,12"atrlbuic eutoria mini\.stirii ortodoxe din•..fi, ,' .. \Vcspn!mvOlg-y lu! $lofan eel Sf.lnl. La' fel 0 atribule EUJ::!,IIDarl,'-,. Ryzantiniseh.

,.~.. ungarlsehe Beziehungen in der 7.weitcn Halfte des XIII. .Jahrhunderts. Weimar,: 1933, p. 41, La fel 0 atribuie ~iGoorg-" Cillhac1ru, Chesliunea ritului r~s~ritran !I!. desvoltarol1 sa pini'l azi, pe teritoriul ungar. ar.t In «Candela~. Aim, XXVI (1!J07)',iuHe, nr. 7, .p. 489;' Augustin Buno.'\, Ineercare de Isloria Rominilor, pinii 1a 1382,B\leure~tI, 1912, .p. 19(;, urmlnd pe Istorieul maghiar Uno!! Karaesonyi, soeote~te,

< .. fi\ri'l sl\. alhll dreptate Insll. ci\ minllstirea era de rlt latin, Dupi'l G. Krajnyal<.". Szent Istvan veszpr6mvolgyi donatloj:',nak goriig eghya7.! vonaticol.:',sai (= R:tpor·

·turJle .dintrc Biserlea greaei'l ~i donatia din WespremvOlg-y a SVintullli ~lcfan), in',', "Sz.1zadok (=Veaeurile) 5!J-60 (1925.1926) PI'. 1!J8-507, ei'llugi'lri~elc ortodoxe apar_:' tlneau' regulll eanoniec' a Sf1ntulul Va.,lIe 'eel Marc. Cit. dupi'l .J. IIIorave"il{, Bull!'.

tin hongrois, In Byzanllon, t, VI, Z, 1931), p, 6!J3. Semnali'lm ~i sludiul lui Gyi;rg-yPap!" I monaci deH'ordine di SanI3a.silio in Unghera nel seeolc XIII, In Analeeta;0.rdinis S, Basilii Magni, Ser. II, sect. II, vol. I (VII), fase, 1 (104!J), PI'· 39·56.

Copia inseriptiel actului de ditorie a minil.stlrli din Weszprcmviilgy, reinnQiUi in seeolul al XII.lea, se pastre-.'l7.i\la Muzeul Na~ional Ungar din Budapesla.

Dacii lucrwl se confirmi\ a fi adevi\r<JI, alllnci avcm 0 i,ndicalie pre

lioas5, C;Jre ne poate ajula s5 nc 15murim, mijcar in parle, ~i <JslIpr<J afliiriir~edinlei cpiscopici orlodoxe din lirnplll principdui lIngur GYlIla. in GlzlIl

cinu Gyul<J, taUII S<Jrollci,' ar fi slabilil penlru cpiscopul gr~ Icrolci re

~dinla 'presupusci episcopii orlodoxe la Alba-fulia, dupii 'loaHi probabililalea, Sarall<J, fiica sa, ar fi inlemcial minaslirea orlodoxii de dlugil

rile la Alha-Julia, S<JU allundev<J in Tmnsilvani<J, S<JU cel pulin in apropierede hol<Jrcle ei, ~i n-<Jr fi a~ezat·o loemai in rnijlocul cimpiei pall.onice, dill-colo de lacul !3alalon. ' , ..

Cu loala slaruill!a ~i dorin!a lInor ccrcclalori rOl11ini ~i slreini. carc

l1e insuile!e~le ~i pc noi, de a gasi IIn inceplll cil l11ai til11purill organizarii

vie(ii religioase orlodoxc a rOl11inilor din Transilvania, cxislm!a unci cpiscopH ol1lodoxc I.a Alba-Iulia pe la !J50 sau 953, infiin!ala de principcle

ung-lir GYllla, penlru Episopul gree lerolei, pe lerneiul l11en!illnilor doclImel11are de care dispuIJ.cl1l. nu poale fi prczcnlata nicidc'CIlIl1 ca un [apl

isloric sigur, ci raminc doar' 0 simpla prCSllpUllCrc. Mai aproape (k a{levar csle si\ nedeIn ca episcopul grcc lerolei V<J fi 10clIi! lIndeva prin pilr\iJe

Tisci sau ale drnpici Panoniei, filra 5~ <Jibil 0 re~edill\5 st<Jbilil, lilli'lldmai ales sC<Jl11a de faplul d, la inccpulul erqtinarii lor, lIngurii IIII Pll

tcau sa aibe 0 cparhic strict delilJlilalii canonice~te.

La Inlrcbarca u,nora, dc cc au lrebui! ullglJrii, carc se a~ezar;i in

slinga Tisei in secolul al zecilea ~i se incrqtinarii sub inriurirca rOlllinilor

:"orlodoc~i din Transilvania, sa 111earga ~i ,si\ pril11easd de la COllslallti,fiOP()\ un Episcop hiza,ntin. ~i nu de la romilli, Nicola{' lorgoa a rilspulis_ pe drcpl·cdl lrebuic, nu cr~linisl11ul illsu~i ~i singur, ci iel'arhia ~i t rc-

~() Diaeon Asislonl 1. RAMURIo:ANU

ri'

,

INCEP1..JTUL CHE~TINARII UNGURILOR IN CREDINTA ORTbDOXA :37

lwia aulorit<1lca» .I~), Const;lll;inopollll fiinu seaullul ecumenic al Orlo

doxiei, iar pe dc altii parte treiJlIic avul in vedcr<: ca rominii oI1U aVC311 pcaluilci a Biserid orga'ilizafii sub conduccrea unci :Julorita(i' supcrioeJrc,dreia sii sc Ii plitUt ae!rcsa ungllrii.

5. Millasiirca ortodoxa Siinlul loan I3olczatoruI din cetate':l Morise-'

nei. - 0 nUl11croasa popllla\ic' orlodoxa, care desigur a avut () puler,nidiinrillrire aSlipra crc~liniirii lIngurilor sc afla in piirtile de Vesl ale Ba,na-'tllilli. Dintr-un izvor isloric ceJrc poarla lilllli «Vila major Sandi Gerhardb,

desprc care ~l. Lad. Endlichcr, cdilorul lexlll·lui, crcdc cii redaclarea ei ar·,fi alllcrio;II'iJ ;Inllilli 108:3, cine! a lost canonizal rcge:C ~tcfan'ccl Slint, d'e

oarl'CC, vorhind cksl're aces!a, nu ,ni-I infii(i~cazii C<J sUnt 4:1), aminlqte

rk pl'lilcipclc Ocl1ll1l11 sail Achttlln - ql/idam princeps in urbe Morisena.nOll1illC Achtull1 -, care-~i avea re~cdin\<1 in edalea «,v\orisena», romine~tc"«i\\lIril~;1I1:1», adicii celatca ;\\ure~lIllIi, in apropierea varsarii Mure~ullli'

in lisa.pc (iirll1l1l lui sling. Pe lornl aceslci cdii(i, lInii arhcologL ~i isl\'!rici socolesc d a exist;11 in cpoca stiipi,nirii rom:me () colonic roman5 ~i·or;l~liI rOI1l;ln «,\'\orisscnum», zidit pc loeul celatii anliec' gcto-dace Giridava,':';

sall Ziridava, (knumire lormatii din Zura sau Ziri «apa» ~i dava «or:I~"cdak», dl'\.·i, eclatea de lillgii ap;1 Murc!$lIllIi, 1;i!il1e~le Moris, dc' unde

~i-a 1i1;lt nunicle celalc;! <(J\lorisena».J.I). Adhuln sall O<:l1tull1 c un Ilum~turi1llic, sau mai dc graiJii de originc IJlilgiircaseii, dupii CUll] socolesc rei.

maimlll(i ccrcctatori, ~i prcsllpune nllmire<1 unci dcnloiiilii\i, poatc /J.pzwv"adid «principe, condl/calor», i\n:sla er<J orlodox ~i fusese botezal Iq. Vidin,in Bulgaria, dupii rillil grecilor, adic5 dupa ritul ,·ortcdox. Achlum avea,insii, ~ap(e so(ii, pen!rl/d /lli era (ksi\vir~il in credin(a crc~tina. In lareJlui si la vccini, era bilrbal renllmit priH pulerea ~i vilejia sa. Dc cl asculta

Intreaga (adi, care sc j,n!indea de la riul Car;]~ pina la piir(ile lransilvane~i MlIn\ii i\puscni in Nord, iar in Sud-Est pina 1<1Vidin ~i Scyerin,ciici

pc toate Ie supllsese sub plllcrca S<J. I~egcllli ~lcfan al Ungarici ,1i dapl/(ini! 6nsle, increzindll'sc in mul\ilTlca solda(ilor ~i nobililor sai,' asupr:J

drora 'i~i exercila autorilalca. !\stfci cI a oprit v<Jsc!c regelui care ~qbor(l1l_n_~__· ..__ ._ ._.._... , ....

12, N. Ior/;'a, 1storia Rominilor, vol. III, p. 40; ,Ios. Latl, Pic, Dcr. natJonaleKampf geg-en das ungarischen Staatsreeht. Ein Betrag 7.ur Kritik .dor tilter!,11ungarischcn Gesehiehle, Leipzig, 188~, p, 47, eit. dupi'l N. Ior::;a, lot ael. ': ,

-\;;, i\lii1lr:r Frig.\'cs. A nagyobb GcllcrLiegcnda forn'wai &J keletkezcsoJ(=17.vollrelc ~i ori!';inea Irgcndci eelci mari a Sf, Gerard), in «Szazadoe> ·(Vea.curile), 1013, pp, 340·311. Cf. I, Lllpa'j. Da:; Woiwodat Siebenblirgen im 12 'mid j:;

. Jahrhlllldert,in ZlIr Gcsehichtc der HlIlI1i;II!'II.Aufsiilzc und Vortrage .. Sibiu; 10,13,pp. 66·67...

-11. hilI''' 1I1'1IS1.1mal1l1.;\-Iagyarors:lg {,lceresztcny 'romai mUcm1t!keinel{'Ismt'rtct,'sc (=~tiri dcspl'c veehil!' monumel1te rOmane de artfL ale Ungariei), In ArcheoJog-iai !(ozl!'mcnycl, (=Comllniciiri Arheologiee), t, VIII, pp.41 ~i' 29.30, Cr.('.olomall ,'"h:,,,,,, Die Stifle del' Tsehal1ader Diozese in Mittelater. Ein Beitrag zurFriihgcsehichl.c und Kulturgrsehiehte des IJanats, MUnsler in Wcstralen" 1027.I<Icll1.Das TschanrJ Trll1esvarer Bistllm im flrOhen Mittelalter 1030,1307. Einftihrul1gdc!! nan".ls ill dic wrst·t'u·ropiJ.isehc !,;ccmank;eh·ehristliehc KuatUiI'gcrnC:iJlsehafl. MUlIster in Westfalen, 1930. '1'1'. 57, 80; Ortvay Tivadar es SzcntklAray,Jenii. Tortcnclmi AdatULr Cs:w:1.d-rgyh:',z mcgye, hajd'anahoz l1s jelen6!1\!z"(=' Co'lee~ie de doclIlnenle i",torice a bisrrieH (!in jU{1.CS<1.n:',ddin treeut ~i'ipre=t .. liT.'l'cmesvar. 1873, PI>· 15, 21, 22. Vezi Gh. Cotosmall, art. Un capitol, diD.,'istoria'vec1lc a Bisericii hrLni'ltenc- De 1,1..Justiniml I' plni'l la desel\.leeatul ungu.rilor, jnrev. BiRcriea Ortotloxi'l Romini'l, Al1Ul LXIV (1916). nr. 7-!J, iulie.sept1mbrie, iP'P:377-37!J. T. Gcr('vidl Mag-yaros?"'g romanlcori eml~kei '(=..'.-1onumentclc! Uogarieldin vremea romanll), Budapc.,t, 1930, ,:t.: ./ , ,

':;;':;1,::/ ~ ..

sarea din Transilva,nia pc Mure~, punind de-a-Iungul riului paznici ~i slujitori, pin;] la varsarea lui in Tisa 4o).

Apoi, texlul amintil ne spune ~i acestea: «Acccpit autcm potcstatcma Graecis, ct construxit .in pradata urbc Mor.iscna monastcrium in hOl1orebcati loannis BapIistc constitucns in codcm abbatom cum monachis Graccis, iuxta ordincm ct rHum ipsorum», adid: «Iar el a primit incuviintarede la Grcci ~i a ridicat in numita celate Morisena 0 minastire i,n cinsteaSfintului loan Bolezatorul, a~ezind in ea u,n slare\ ~i dlugari greci, duparinduiala ~i ritul acestora» 46).

Calugarii gTed de care aminle~te tcxtu! citat sint ciJlugari «ortodoqi»,dci prin denumirea de «Greci» ni se arata in documentele timpului nuatit natiunea, ci credinta. Ei puteau fi greci ~i dupa natiune, dar nimicIlU ne impicdeca sa crcdem d printre ei se arlau ~i dlugari romini ~i slavi,dad nu chiar numai romini.

Mai deparle, legenda Sf. Gerard ne spune ca accst principe, Achtum,'avea inslujba sa :pe un oarecare barbat Cha,nadinus (Cianadin» sau

«Sunad» (Ciaonad), fiul lui Dobuca ~i nepotul regclui ~tcfan, care intrcceain vrcdnicie pc to\i ceilalji barba\i, ~i ajunsese comandant peste armata.Acesta cuno~tea toate socrclele lui Achtum, dar lucra in ascuns In scrviciulrcgelui $lcfan' Invi,nuit pc fata de Achlul1J ca a conspirat imf>olriva lui~; a vrut sa-I omoare prin vicle~ug, el n-a tagaduit 47). Dupa accas-ta, el afugit inascuns la regele ~tcfa,n, care, dupa cc I-a botezat, I-a trimis sa'lupte impotriva principclui Achtum. In prima zi a luptci, biruin\a a ramasnehoUirila. Noaptea, Chanadinus s-a retras impreunii cu aisai pc un dealnu.rnit Orozlanus ~i se rugii Sfintului Gheoq~he sa-I ajute sa i,nvinga, facindu-i fagaduin\a ca, dupa biruintii, Ii va zidi i,n acest lac a minastire.1\poi , adormind, .i s·a aratat imediat un leu, care-I chema sa porneasdimediat la lupta. $i Indatii, pornind 'Ia lupla, a ie~it invingator. ·Achtuma fost prins ~i omori!, iar eapul ·acestuia a fost trimis regclui $tcfan,48).

Dupa victorie, Chana.dil/1us a 'pus sa sc zideasd in lacalitaka nllmitaOrozlanus 0 mi,nastire In cinslea Sfintului Gheorghe, a~a cum fagiiduise elInaintea biruin\ei salcasupra pricipclui Aehtum. 1\poi, autorul legendei Sf.Gerard continua cu accstc cuvinte privitoarc la cre~ti'l1ii ciizuti In lupl5 ~iIa so~rta dlugarilor greci (ortodoc~i): «Corpora vero Christianorum quicccidchmt ill proclio, tollcntes duxerunt in Moroswar et sepclIerunt .incimiterio S. Joannis Baptistae, in monasterio Graecorum, quia in eademprovincia aliud monasterium Illis temporibus non cra!. Monachis autemipsius loci eiusdem urbis. tertia pars deserviebat, quos Chana din us nonsepulit, sed .in eadem statu in quo invent! sunt, manere perm.isit». In traducere romincas-ca, textul ne spune aceasla: «Iar trupurHe cre~til1ilor careau d~wt in lupUi, ridicindu-/e Ie-au ad us in Moroswar (in ora~ul Morisena), fiindca in acele timpuri, nu se afla alta minastire in ace a provincie.A treia parte din aces! ora~ servea mOllahilor acelui lac, pc carc Chanadi-

45. Vita S. Gerardi, Moresanae Eeclesiac episeopi. oap. X, cd. St. Lad.F;ndlicher, Rerum Hungarleamm Monumenla Arpadiana. Sangalleni, 1819, p. 205;ed. Alb. Gombos, t. IIr,p. 2421.

46. Vita S. Gerard, X, ed. Endlieher .. p. 2·15; 00. Alb. Gombos, t. IIr, p. 2421.47. Ibhlcm, Vezl ~I Anonyml Ucla.c regi" notani de Gestis IIl1ngarorum JIbeI'.

11, cd. Endlicher, p. 14; ed. Alb. Gombos, l. nr, p. 2425 ..18. Vih. S. Gerardi, X, ed. EndUeher, p. 216; cd. Alb. Gombos, l. r, p. 2125.

.....,.•.•.•. a.a.r. ...• :.

INCEPUTUL CHE1;jTINAfUI UNGUIULOR IN CREOI:'<YA ORTOD~XA

011 trol;'Ol'8ky, GOSChioht.edellErelli"r, Le ffiQndebyzantin •..

, ':'" ';',1 ..... H:";'i

.nus nu i-a alungat, ci Ie-a ingaduit sa ramina in situapa in care au fa:;1gasijil!') ..

In urma vidoriei lui Chanadi.nlls aSllpra lui 1\chtum, regcle -5tefan ;1/

Unaarici iI parundt cacetatea Moriscnil siJ se nUllleasciJ «Chanadina», azib • ~«Cianad» SilU «Ccnad», llngure~(e «Csan;id» .. 1;; i'.":,

In accsl timp, regclc -5tcfalJ al Ungariei, voind sa infiinjeze '~n tariidouasprclccc episcopii, a chcmat la s,j'nc pc SfintuI Gerard, dc~ originiJ VC'

ncti,in ~i I·a numit Episcop in «Cha'nadin;;». Acesta a adunal ~occ"mon<Jhide rit lati,n d)n taale p;1r(ile Ungariei~i· au mers mai inl1i ilJ~MJnastirciiSfin(lllui Gheorghe din Orozlanus, care, intre timp, fuscse terminata, apoiau ocupat miniislirea Sfintului loan Boteziitoru,l din cctatea MOii'~ena. Clianadinus, care prolcja ~i pc ciilugarii artodac~i, i-a. mutat pe,:'<lc~tia dinAliniJstirea Sfintului loan Botezatorul in Alina:;tirea Sfi.ntuluI,.Gheorghe,a~czatiJ pc colina numitiJ· Orozlanus (Orozlanos) 50). In acest:;'J,~;)a'~ Juatfiinta, sub stapinirca turceasd satul romlno-sirbese Maidan,~!:car~)rdupa :"primul razbci mondiaI (1914-1918) a fpst trecut Jugoslavie!.tJ~),~_seJafla' <,

in apropierea granilei ungare, I,ntrc Tisa ~i Murc~, in jude(uI' Torontal 51) .. 'Teritoriul (arii stiipi'nite de principele Achtu/11 se invecina de:liI incc

putul s0Colului al Xl-lea direct cu impcriul bizantin. Se ~tie ca in anul100'1, dup;1 disfrugerca riJscoalei bulgare condusiJ de land Samuel (980.1014, bizilnti,nii, sub conducerca impij~atului lor Vasile al II-lea Bulgaroc-tonul (976-1025), ocupara Vidinul, plIternica iortareala a Bulgariei ocd-.dcntale la Dunare, ~i a buniJ parte din terltoriul- Bulgarici ~j; aLSerbiei,de-a-Iungul Dunarii, in v0Ci,natatea fronlicrelor Unaariei 52). Urmarea' lIatural~ a resfabilirii fron(icrei bizanline pc Dunare a fost patrunderea ,nemijlocit;1 a unui nQu val de influenla bizantina in Dngaria, aVlnd in vcderc mai ales prestig-iul de care sc bucnra Bizan(ul in Evul M~diu, socotil'afunci ccl mai civilizat ara~ din lume, iar lumi,na culturii ~i civilizaticisale iraclia pina (kparte in Rasarit ~i Apus. Accasta inriurire: bizanlinaasupra Ungariei a devenit ~i mai putcrnid dupa anul 1018, dnd, prinsupuncrea totaliJ a Bulgarici occidentale, primul (arat bulgar i~i Inceta'Cxistenta· ,

Dad cxpeditia lui Chana(!:rnus Impotriva lui Achtum a avut loc euadcvarat, dupa taatiJ probabilitalca, ca <;-;] intimplat intrc, 'anii ;10281030, dnd Bizantul incapu pc mina unei femci slabe, Imparateasa Zoc(1028-1050), asocial,1 soli/or ei succcsivi la domnie, iar luptele penlru-------

49. lhhlcm, eel. elt .. p. 217; cd. Alb. Gombos, l. IIr, p. 2425. ,A'; '!:., .

50. Vita S. Gerardi, cd. Endlieher, p. 218; ed. Alb. Gombos, t. ·'III,'p.' 2126;Vczl la Oolomall ,'lIh:',,7., Oas Tsehanad -- Temesvarer Bi8tum im fMihen Mittelalte.r'1030.1307. PI" 1.22; bibliografie bog-alii ~i eereetarca valorii legendei eelci maria Sf. Gcrrurcl: ,J. I{:-"':"(',~Oll)'i,Szcnt Gellert esanacli pUSpOkelete cs mUvei ,( = Viaia~I opera Sfintului Gerard, Episeopul Cianadului). BUdapest, 1887, nOUi\inaeeesibUIi; lI!Jrll<\rt. Schiillehaum, DcrpolitL~ehe und I<irehliehe Aufbaa SiebcnbUrgensbis 'zum Tatarcneinfall, in «Leipzig-er Vierteljahrsehrift fUr SUdosteuropa>, 1937;Idem, Del' politisehe und Kirehliehe Aufbau SiebenbUrgens bis zum Ende desArpadcnreiehcs, In aec~j revisti\, Leipzig, 1938. earc ne-au lipsit.

51. ~t. Lup,a.. op. eit.. PI'. 11-12: Semnaii\m I/i art. lui lU. Gy6ni, A kelell-cgyh'lz Je)entJ<ez·se a Tcmc..~vidckcn Szent Istvan Koraban (= Elseriea OrtodO;,<i1In rcglunea Temcl/ului sub Sfintul 1;jlefan) in Magyar Nyelv (=Limba.,Maghia.ril),111'. 42 (1911), pp. 13-49.

52. Elldre v. Iv"nl<a. art. cit.. p. 186. (]curgbyzantinisehen Sta.a.tes.. MUnehen 19·10. p. 219; Loui!!Vie ct mort de Byzanee. Paris, 1917, p. 230.

~~T~I~~r,I

LI

, r

I·

i.~1}~

Diaeon Asislent 1. RAMUREANU3S

/

"" j~ ••••••

tronul impcrial.slabir5 puterca ~i prcligiul I3iz<ln(ului, dci altfcl, Vasileal II-lea l3ulgaroctonul, prietenul lui Achtum, apoi slKcesorul lui V;lsilc alII-lea Bulgaroclonul, Constantin al VIII-lea (1025-1028), care continuapolitica accstuia, i-ar fi dat cu siguranl5 ajutor ~i n-ar fi fost invins cIcregelc ~tdan al Ungariei.

De~i vcracit<l(('a istorisirii luptci dintre Chan<ldinus -'Ii principelc l\chtull1cste pusii la indoialii, fiind socatit5 ca f5dnd p<Jrte dintr-u,n sislem careurmiirea sa creeze 0 istorie a trecutului Trasilvaniei dupii 11u111irile de 10

calitiiji fi:l), <,xistcn(a miniistirii ortodoxe de ciilugiiri cu hrat1lul Sf. loanI3oleziitorul in cclatea Morisena, din col(ul de Vesl al I3anatului, riil'nineU11 fapt istoric sigur, care este confirmat ~i de descoperirile arheologicc.Nici un dacull1Cont istoric, lnsa, I1U confirma ca a existat aei ~i ° episcopieortodoxa, a$a cum s-a <lfirmatde G. Popa-Lisseanu fi'I).

In legiitura cu minastirea ortodoxii de calugilri din celate;] 1\lorisena,11umitii, dupii biruin\a lui Chanadinus asupra hii Ach Itlll1, Ccnad, !rchuicpusii $i loe<!litatca romineascii cunoscutii sub nUl11ele de Sin Nieolal1l1\'larc, 0 conJUIna frunta~ii di,n Vestul Banatului, aproape ora$, a$ezalii intre riurile Murc$ $i Aranca, Ia G km, de Murc~. V('chea cetale ;\Ior:senasau Murc$ana <lr fi cuprins inlrc zidurile ei intreg teritoriul dda CenadpinfJ la Sin Nicolaul /I\<lrc. Pc lcritoriul aceslei comune, s-a dcsenperit la1799, 0 comoara de aur dc marc valoare, compus;) dill 23 de vase de aur.u.nele in formc de cupc 55). Pc fundul unora di,nlrc cupe ~i pe piir(ile lorlateralc, se aflfJ mai multe inscriptii cu GJradcre grecqti, j'ntr-o limbi) :1

ciirei cunoa~terc a prcocupat ~i m~i preocupii ind pc invii(a\ii $i cerediltorii diferitelor 15ri.

Astfcl Jos, H;]mpel, proplllH'a in 1885 penlru inscriplia cireularii grc;lcii de pc fundul cupelor nr, 9 $i 10, carc ineonjoari) 0 frllilloasii nlle(', ()lecturii greadi, care, i,n traducerc rO,!l'ineasca, nc dii acest lext: «Dacii lccureO prin apa, vei fi cliberat de toate· pacatele» fiG).

Trei ani mai tirziu, In 1888, Gruno KeiJ a cereclat din nou inscrip\iacircularii greacii de pc fundul cupelor Nr, 9 ~i 10 -5i a reu$il sfJ de;1 0noua Icdura in grecc~tc, care corcspunde in limba rominii aecstcj traduceri: «Prin apfJ. Hristos a eliberat pc oameni, trimi(ind nOlll siiu DullSfint» fi7). J. Nemeth acccptii Icdura lui KeiI fi8), Inscripjia circulara rle

pc func!ul cupelor nr. 9 ~i lOa fast cercct<ltii $i de E, I-f· Zimmermann,fi!l).

53:~N. lorg-a, Isloria Rominilor, vol. III, p. 15.54: Vezi Introdllcere,'1. sa .Ia edi~ia: Cronica Pietat1\. de la Virna. (lzvoarelc

lstoriei Romlnilor, t. XI). Bucure~li. 1937, p. XXXV.55, PI'. Gh, Coto~man, Din trecutul Banatului, n, Comuna ~i bisericile din

Sinnicolaul.Mare. Timi~oara. 1934, PI". 140_144.56. ,Ios. Hampel, Die Goldfund von Nag-y_Szent.Mik1tis, sogenanntel' .Schatz

des Attlla>· Budapest, 1885, p. 61. Vezi la J\\'an Goschc\\', art. Die Lesllng- d.'rgriechischen Inschrift del' Schale nr. 9 des Goldschatzcs von Nag-y_SzenI.MiJ<1,·,s,In •.Studii bizantlni e neoellenici., volume sc.qto: Alli deJ V cong-resso jI1<ternazJi0nale din Studi blzanllni. Roma, 20·26 settcmhre 1936, III. Roma, 1940, p. 140.

57, .Hnlllo I{cll, Repertoriull1 fill' J{unstwissenschafl, n, Xl, (1888), p. 2G1:Iwan Goschcw, art. clt., p. 140.

58. G~'lIL'\Nemeth, Les inscriptions dll trc30r <Ie Nagyszentmiltl,.s, In «Revue<II'SEtudes Hong-roises>, t. XI (1933), nouvelle serie, nr. 1-2, janvier_juin, p. 7-8·Tot c1: ,I. Ncmplh, Die Inscbrifte.n des Schatzes von Nagy-Szent_Miklus. Mit zw€iAnhiingen. I: Die Sprache -del' Pctschenegen und Komancn. II: Die ungarischcHcrbschrift. CBibliottcca Orienta,lIs, Hungaric.'I., I, 11. BUdapcst.Leipzig, 1932.

59.. K II. 'l,iml1lennn"", Kunslgcwerbc dc.~ friihen MillcJalters. Wien, 1923,p, 90; cr. I\\'lUI Gosche\', art. cit., p. 139.

~.,:::

40 Diacon Asistent 1. RAMUREANU

.f.-a

,to ,

ftr

IiIi!f

~r _

"I' - ;'~-mr1~1'''Jt;~:;'f->;r.

INCEPUTUL CRE1;>TINAIUl UNG,}.1HILoR IN CRl~DINTA ORTODOX,\.

Inscrip(i;\ de pe (upa nr. 21 a fust descifra!5 in 1917. de .WilheJ;i

Thol11son, inlr-1II1 JncnlOriu prezental dc cl catre Academia Daneza. Ac~"invii(al c dc piireJ'c d inscrip(ia de po cupa nr. 21 e de aIta'n,!lura,dcicca de pc cupelc Ilr. !J $i 10, fiind rcdad;;!a cu caraeter? greoe~ti, llltr-II'vcchi dialect turecsc, care corcspunde i,n limba rumina accstd traduccr[

«Zaopanul Suila (Bouila) a termi1nal CUP<l (a~easta), cllpa . de baut J'

Clre zaopanul Butaul (Buutaoul) a adaptat-o sa;,oata fj' aga(ata» 60).I~cl~lind ('C'J'(eliirile asnpra kdurii illscripliei dc pt' <;upa ni',' 21;· s;:

\';:nlul ungur Gyula Nemeth crcde c;i cei doi jupall.i, Buila. ~i Bulaul, .sil:pccenegi, iar inserip(ia aceas!a a fosl redadaUi in 'lil1lb.;( pecenega; illrndifii de allfcl (u linlba turd. Nemeth a reu~il sii sl~.bjIcasca.un k:.;'/1 ('C('11cl-;, carc ne dii in Iraducere rOl11il1easd acest text: «,Cupa·lui n,oi!;,Ciaban a fost executata dllpa pOrt/nea sa, Bat<lltl Ciaball a, Hisat sa-I far;loarla. E cupa sa de bau!» 1;1), Nici leelura lui W. Thompson,' nid" c('a lui Ncmcth n-a iost S<1eotit;1 s;disf;ld\oare de unii invii(a(i, incH c~r(',tiirilc <lU conlinual $i eontinuij .. , ......• ;

In\5 din IS97, Josl'f Slrzygawski sacoka c;j .inscrippile de pc vase!,dcscoperitc 1;1 Sin Nicolaul Marc sillt de origina proto-buIgarii, iar Bui!,

,0;;; f3utaul sin( voevozi Iwlgari r.~). N· P. I<onc/acnv afirllla, de. as.cmene;,.S;I inscripliilc prczint?i ('araclere bulgarc $i ar dat;1 dupa 8G,!" data ofiCial.,

<I convcrtirii bulgarilor (;::).. ' '" i'Fiir;1 indoial;!, Buila :;;i Butaul puteau fi voevozi bulgari sau zaopalli

(jlip"ni) pC'cenegi. dilr nimi, nunc impiedic5 sil luam inconsideralic ,;posibilitatea ca ilce~tia sl! fie voicvozi de originii slavo-romlna, sallc!,i;]rnurnai rominii, mai ales d ;J(este ,numiri se lntilne.'ic uneori in trecut:;;i j;,rnmini· ... ;:

Nici -I('('tura inserip(iei circularc de pc fundul cupelor nr. 9 ~j 10: fii.cuI;] d(' f3mno Keil ,11," iosl soeotita s<Jtisfiiciitoarc. 0 noua Icctura '£I (;

a inl'C'rrat-o ~i renumitJ:! "rheolog grec G. 1\. Soliriu, dar tot fara r<,zultaks;]tisfiidtoarc,» G.l), ." .' ."

La rewl1ale'mai bUlle a ajuns savantul bulgar St. f.:1.lade~oV in'c('I.'douii jncerdri de Icclurii ille sale, carc riimine la parerca. exprimatii m;lilnainle de aljii cii inscrip(iil e de origina proto-bulgara G5):: Ion sf1r~it,'· till-------- ," -, ,

60. WilllI'lrl1 Thoms,'", ~Une inscription de la trouvaille d'or de NagY-Szenl1>liltJ,js., Copenllague, 1917, Cf, Gj'. N('lIIeth, Les inscriplions du tr6sor Nagy~zel1:miltIus. in rev. cil .. p. 8.. ,<. ,

61. G)'lIla- ;\'('lI1eth, ibidem, PI". 8.[) ~I 15. La p, 8 oe aW!. textul,.'peceneg'.62. Josd Stnvg-owslti Zur Datierung' des Go1dfundes von Nagy:SzenL1v1i1r1,j;;,

Sn Byzantinische Zei'u,chrift: Sec11ster Banel, erstes Heft, Leip7ig, ':1897,'Pp ...585-,9'SG63, N. P. l{on<laIWv,Gcschichtc unrl Denkmiiler des byzantinischen Elnail::.

p. 39. Cf. II. J.celcrcq, art. Bnssins. ·In. Dictionnaire d'ArchCoJogLc··.ebretiennc ,.1de Litllrg-ic, II, 1, :,~s, 192,;' co!. 606.' _ :.; .',-' .

G·1.G. A. Sollrln, Al ~"~"',w,,,1~"O"~"l. i1,ciAo~'~ l.vo~b'r) "'nit' ~T,Y l1t(o'r,IJO'tlJ'f:i.''HOt" t-q, 'Ktcxtptr.t., nU~IX'/1~V(i),1~;:ou~6)'1 b tcp c TTapvGtoar'i'J~ 't~ 26 'I~'I?(Jap(ou, 191~. .J\ ten:l.1920, 1", 7. Extras h 'ii•• """r/;, ~'~"Xr.~·,~Oll. A. T.uxo, 4-6, ulide. ~ .'de:.p1rcrc e,inscriptia c de orig;nr, barbarr,. Cit. dupiL I. Goschew, art, eft.: p.110, n. .g.

65. ::;1.. ~lIad"lIo\', Die Inschriften des altlm].garischcn Goldschaties VOn N3;n-Szent-HiJ"',s. h\ «Annllaire dll Mllsce National de SOfia". 1922:-1925.".Sofia, 192G,J'p. 362.380: :J76, prima. Jectur'" Idem, Protobulgarisch und nlcht 'pecCneglsch h;:del' Goldsclmtz von Nagy.Szcnl-Mild6s, ·In .Annuaire de I'Universitc,cQc' S()f!a,.t. XXXI. Pl'. 31 ~i 88. a dOlla lecturiL mai bunil, Cit. dupl\. 1. Gosch,:!",' a.rt. cU..p. 140, n. 2. ~t.. 1I11adcllov, ZlIr ErltJiirung d~ sogenanntcn Bu~la~Inschri.ft desGoldschatzcs von Nagy-Szent.Mild6s, In Ungarlschc JabrbUcher,~, 7 .(1027) ,; pp.331.337.. '.: ". ; .. ,

all inv51al bulgar, 1. Go~ev, e ~i el de parere c1i inscripli<l e de origin5prolo-bulgara, inlrudl grafia greaca a il!saipliei e influcnlalii de limbaprolo-bulgara ~i propune aceastii 1cdura a lextului grec, care pina in pre-zenl ramine cea mai buna:

/lEG( (= 3l<i)\J3ato<; civci1tat)~ov Kp (E )1<; CO)~V (X!ti)'llOV =«Prin apa, du-ma l-Irisloase, la via\a ve~nidi» GG).

Aceasla esle, dura domnia sa, 0 fraza lilurgica greaca.Inscrip\ia de pc fundul cupelor nr. 9 ~i 10 din comoara dela Sin Ni

<:olaul N\are ne arata 'Iamurit ca la sfir~itul secolului al IX-lea sau chiar()u mull mai inai,nte, exista in parlea de Vest a Banallllui un pulernic cenlrll crc~tin orlodox. Exislen\a lui poale fi dllsa chiar pina in secollll IVslau V. H. Leclcrcq, respingind parerca lui N. I· Kondacov, care suslinusc c5 inscrip\iile de pe vascle de la Sin Nicolaul Mare sunt de origina

hulgara ~i Ie dala dupa 864. crede chiar ca, dupa caracterele paleograficeale lilcrelor. inscrip\iile amintitcne permit sa Ie datam 'in secolut at lV-tea

~i al V-lea (;7).Pe locul ruinelor fostd miniistiri ortodoxe di,n Morisena, s-a desco-

peril \;J 1868, cu prilejul darimarii vcchii biserici romano-calo\ice dinCenadul Marc (sau Vcchi), datorita cercel5rilor facule de arheologii ma

ghiari Tivadar Orlvay ~i Jenu Szenlklar.ay (8), ca ~i de Imre Henszelmann GU) fundanfenlul a lrei biserici str5vcchi, in stiluri ~i clil11en~iunidifNile: cea mai ,noua in slil go Lic, a doua in slil rOl11anic ori biza'nlin«din epoca de tranzi\ie», iar a treia, cea mai mica ~i vcche, in slilu\ basilicilor anlice romane, avi,nd in fala ei un baptisteriu cu un canal pe care sescurgea apa direct in Murc~. In perioada romana, albia Mure~u\lIi eramull depl<1sata sprc sud, in vecin5latea imediata a basilicii roma,ne ~i ahaplisteriullli: Malcrialul solid din care a f081 conslruila basilica indid CII

aproxima\ie timplll zidirii ei chiar in cpoca romana,prin secollit III-IV d.Hr., dllpa parcre<1 arheologilor maghia-r aminti\i. Pe drr.pl cuvi,nl. se poalespul)~ imprellna cu arheologii maghiari ortvay ~i Szenlklaray, cis Moriscnaa fost «eel mai inscmnat centru al cre~tinisl11\1I\1i antic1> - di,n Banal 70).

E dela sine inleles di aclivilalea c5lugarilor orlodoc~i din MiniislireaSfinlullii loan 130lc7.alorul din celatea Moriscnei a avut 0 inriurire asupracre~tin5rii ungurilor.

In leg~tura cu Infiin\arca mi,n5stirii orlodoxe de c5lugari <1 Sfinlllluiloan Bokzalorul din Morisena sau Cialnad. este inlcrcsanl de semnalal~i parerea islodcului maghiar G. Feher, carc a incercal s~i Mmonslrezc c5aceasUi minastire s-a aflat dintru Inccpul sub jllrisdiclia Bisericii Bulgarc~i nU sub jurisdic\ia PalriaThiei ecumenke din Consla'nlinopoI71). Parerca

66. 1. Go!\cll(~W;arl. cil .• p. 142. Vezi 'il p. 143, considera~ii asupra itl3cri'P~\ci.Nc-a lipsil ;A'licolul lui Nicolas ;\Iavrooinov, Remarques du lresor de Nagy_szenl_Miklos. In (C60P""K s"b naMeTb Ha nDe<\>. nU"bp"b H••Koa"b) S()(ia, 1910.

67. H. I.cclercq, 'art. eol., p. 606.68. Ortvay_Sl.entidMay, op· eil., 'PP. 21-22; cr. Gh. Colo'iman arl. Un c:J;pilol

din is!.oria vcche a Bisericli M.nA.~ene,in rev. cil., p. 379. '69. Imro IICIISl.lem,uUl, op. cil., l. VlII, pp. 29.30. cr. f?l. LUMa, op. cil.,

pagina 12·.70. Ortvay_Szentkl:\ray, op. cit., p. 22.: Gh. cot<)~m'lIl, arl. Un capito! din

i.qloria vcehe a Biscrlcii M.nil~ene, ill rev. cil., p. 379; C. ,Jllh'lSZ, Das TschandTemesvarer Bislum im frllhcm Millelallcr 1030-1307, pp. 57 ~i 80.

71. O. F ••••Or. A bolgflr egyhaz l{i.scrlel~>jcs elsO silterci haz;,nkbal] (= In-cercilrile IIi primele SUCCC.3eale llisericil Bulgarc in Ungaria), ~n .:szazadalt

42Diacon Asislonl I••RAMUREANU

I

III

"

>11

~

~~ J,.:;.:: ~ ._

lIoICBPUTUL CRB9TINARII UNGURILOR IN CREDINTA ORTODOXA 013

If ';:_aceasla insa,nu poate rezisla unci cercclari crilice s.crioase. :I'r,cbuic aVllt·in vedere mai inlii c5 inca de la 1004 Vidinul, ora~ul in care'primisebolezul principelc Achtum, iusese ocupat de imparalul bizantin':YasiIe ,11

II-lea BlIlgarodonlll, iar mai lirziu, de Ia 1018, intreaga'Bulgafie occi~dcntal5 i~i inccla existDnla politicii. In al doirea rind, expresiunea claradin lcxlul legendeii Si- Gerard, «accepit, autem polestatcm, a', Graecis ctconslruxil in praciata urbe Moriscna monastcrium» 72) ="'«a;·1primit in-cuviinlarea de la grcci ~ia conslrllil i,n numita celate Moriscna o'ininastire»,arata precis d minaslirea Sf. loan Bolczatorul di,n cctatea·Moriscnei afost i,ntcmeiat5 de principcle Achtum cu ajutorul ~i incuviintarea grccilor,:;;i ca atare ea s-a allat de la inceput sub judsdic\ia Patriarhiei ·Cc·umcnicc.

I\m viizut mai inainle d, la sf.ir~illli secolului al X-lea exista 111

Ungaria, la Vesprcmv61gy, in dmpia Panoniei, la Nord-Vest de laeulSa'lalon, ~i 0 minaslire orlodoxa de dlugiirilc, dedical5 in citnstca Sfin(ciFecioare J\\"aria, care sc presupune a fi fosl cliloria Saroltei, fiiea prineipeilli GYllia ccl bolezat la ConstanlinoJ101, mama rcgclui :;>tcfan cel SHnt:E in afarii de oriee indoialii ca aclivilalea misionara a dlugiirilelor orlodoxe din aceaslii miniislire a conlribuit de ascmcnca la raGlj)indirea ere~linismlllui de rit oriental prinlrc ungllri.

Se crcdc cii ~i 'Ia Seghedin a cxislal din limpul regelui ,:;>tcfan celSUnl 0 biscricii inchinaUi Siinllllui Dumilru, dc<:i 0 biserid orlodoxii,<Jcesla iiind un sUnl orlodox. K. Sehcstycn, reluind cercelari\e sale asupwci, a ajllns, i,nsa, la concluzia cii aceasla a fost conslruila eel mai cul"ind

la sfir~ilul secolului al XII-lea 73). :', '~.:' ,! ( , F ):

*'

G. Rivalilatea dlntrc crc~tinismul de rit oriental ~i occidental pc teritorlul lJngariei. - De~i unii islorici maghiari au cautal sa nege orienlarea ung"urilor sprc Bizan\. 1<1incc.pulul vrqlinarii lor, sau sa .miqorczeimporlau(a aceslui fapl, alii islor:ci unguri, cu buna re,pula(ie ~tiintificii6-all slraduil sa puna in lumina a~esl adevar istoric, incitcl nu mai poaleIi trecul cu vedcrea, oricil ar vrea unii, sub influcnla p5rlinitoa.re a i8tOriografiei calolicc, sa miqoreze;nlen(ional influen\a greadi ortodoxa lacrc~linarca unugurilor 74). Aslfcl, Iozscf Farca~, unu! dintrc istoric!i ma-

(= VC3.curile), 61-62, Budapest. 1927.1928. pp. 1-20. Cil. dupA. C.. JUh'lSZ, Da3'Tschanad-Temesvarer Bislum im FrUhen Millelaller, p. 28. Nu am pulut aveasludiul lul I'. i\lut.arcicv, Les Hongrois el Jes relations bulga.ro-byzantincs',d:ms Ietroislcme quarl du X.e 5., In Godisnik Univcrsil, Sofia, Hisl. Philo!. Fak. ,.xxxr(1935), 'p. 35 sq.. ,.:, '. ':

72. Vita S. Gerardi, 00. Endlicher, p. 215; cd. AI. Gombos, t. ill, P> 2124.Penlru dala cMerii Vidinului In 100,1, vezi: Louis Beehler, Le monde byzanlin.Vie el morl d~ Byzance. Paris, 1949, p. 230, ., PL> ..

73. Ii. Sehestyen, A s7-cgedi Szenl-Demeler lemplom epi.steslOrlenele (= Istoria zidirii bisericii Sf. Dumilru din Seghedin). Szegcd, 1927, cit. dupil.C. Juh"flZ,Das Tschanad-Temesvarer Bislum im fruhen Millelaller p. 31. .,:.

74. 1[1II0S liar>\CHonyi rc.spinge orice incercare a Elisericii bizantine·. de IncrC'ilinare a ungurilor, ,In deosebi in lucrilrile sale: A Magyar atlerese,·:i."nyugaUKereszt6nyscgre (997-1095) (= Convertir~a poporului maghiar Ja.', eX:C'itini.smulapuseanJ. Nagyvarad, 1927; Idem, A gorog I{atholikus magyarolt 'er~.ete:(= Ori-gina ungurilor greco-catoJlci). Budapest. 1921; Idem, Magyarorszag,."Egyhfl7..to'rtcnete rt1bb vonasaiban (= Tsloria Bioorlcii Maghiare In trilsillurilc··,;<ii prin-cipale), Nagyvarad. 1915. Vezi la: Preol Dr. Gheorghe Li!iu, Episcopla. .Ara<lului..schi~it Istoricil. Arad, 1950, p. 5, n. 1. ',:; ?i':·:.~;·

.. J: ~;~i~.',·~i

75. ,',,,,,'d Farl",~, Eg-yh,iztllrtenelem T, )tot, ){risztm, szo)etetetiil " reformaci"ig (= Istoria Biserlcil, l. 1. Dc In. na~terea )ui Hristos pina ]a reform,\), p.261. Cit. dup'" Pro Gh. Ooto~rnal1, op. cit., p, 55_

76. Sun!. 15t\,[111 gorog 01<1cvc1e(= Diplomele grece~ti a)e Sf. :'?tcfan). in«Szazadok~, an. LI (1917), nr. 2-3, pp, 99_136. Cit. dupfL Gh. Liti". op. rH"pagina 5. 11· 3.

77. GJ', Morave.silt. Bi7x~ntinoturcica. I,: Die Bizantinischen Quellrn drrGeschlchte der TiJr]tvi)llter, Buda,pest. 1[112; Idem, Byzantine Christianity andthe Ma.gyars in the Period of theier I Migration, Budapest, 1916, dn rev. ci~"pp. 29·15.

78, Val. 1I6man, Magyar Tortenet (= TstOl;a Maghiar"'>. T, Budapcsta. 19-11,pagina 174.

7f1, AIIJ:'1I!;tin Fllrhr. Histoire dll moyen [Lge, t. II, L'Europe Occidentale.de 888 a 1125, pp. 156.157.

ghiari care admit'c i,nflucn(a Ortodoxici. grccc~li asltpra cre~lin~rii IIngurilor, spUine: «Putem aceepla ea adevar isloric ca Biseriea crqlina maghiara, iilainle de ~tcfan eel Sfint, s-a format aproape in inlreg-irne suo

influen!a spirituala a Bisericii rasaritcne» 75). La rimlul s~u, unul dinire

cei mai compdenti is,[orici, Valenlin 116111an, recun()a~le d Shll miirturii

sigurc ca ungurii au avul la iinccpullil crc~linarii lor plillclc de conlad CIIBiscrira ck Riisaril ~i curlea bizantinii. 111 secolul al X·lea au ul11blal in

Ungaria rnisionarfi grcci, mai precis grecii au conlribuil la crC~Ij.:liJrC;]ungurilor 71;). De asel11enea isloricul ungur Gyula Moravcsik, un k111cin;c

cunosdlor ill ;legalurilor ungurilor OJ I3izantlll, prin sllldiile sale, a pus

inlr-o ':loua lumina pulcrnica inflllcn!i\ il Bisericii Rasarilenc asulHil crc

~lin5rii Ungurilor ~i a formiirii Bisericii crc:;;line maghiare 77).

Principck ungllr Glieza (Geza sau Geysa; 072- '+997), carc sc d

siilori eu Sarolla, fiiGI lu; Gyula cel bolezal in COllslanlinopol, a r,'spectalcredinta or(odoxii a solid sak, i-a ing-iiduil s;i \in;\ la curle prellti or!odoqi ~i n-il impicdecal propaganda cre:;;linisl1llllui r:Jsii ritcilJl, 1:1 il]('lll'ic:;;i 0 kgaturii de rudenie ClL lJin principe orlodox bulgar. j\sliel UI1;] dintrcprincipeselc maghiare carc; a fost fie fiica lui Gezil, fie rudenia sa, sc d

salori in 980 cu principclc mo:;;lc-nilor Imlgar Gavriil r~adol11ir. filii jarliluiSamuil (980·1014) al l3ulgariei occidentale, Cilre insa in 98·1, IJ inde1llnllrile ,tat:ilui siiu, 0 lrimise acasii ~i-~i lua solie hizantin;i 7S).

Cre;;linarea ullgurilor nu era 'insa numai 0 chestiune religioas;i, ci

irn!ril ;;i in plilnul unor ca:Jculc -poli!icc ale timpului. Un evcnimcn! corc a

avu! url11;iri politicc ~i rcligioase. s·a pelrc\:u! in Europa In il dou;]

jum;itatc a secolului al X-lea. l!lip~r;Jtul Gl'I"l11i1nici Olto I cel ;'.Iilr,' (9JG973), ('hcma! fiind de papa loan ;11 XXII·lea (955-!JG:J), care doreil 5;i

scape de !ir,lIlia r('g'elui Berengilr, merse in 951 in Italia ~i primi Iii 2:>

septembrie 95], Ia Pilvia, !itlul de «rege al Italiei», alipind astfel I!alia I;rGer'maniil. Cu lJIn dereniu mai lirz:u.' ca recuno~lin(;j penfru ajutorul

primit impotriva lui Berengar ~i pcn!ru aile calcule polilic(', papa 10.lna I XX 11·lea ofcri la 2 februaric 962 imparatului Otto I eel Marc ~i ,sopei,

sale Adelaida eoroana imperial a, dupa vechiul ceremonial biziln!in ;;i fr.1n(',in timp ce poporul aclama cu 'Cnluzia~m pc url11il:;;ul lui Constantin ~i al

lui Cilrol cel Mare 7n). Din aces! limp Olto I devoni jmpiiralul «Siintuluiimperiu roman de ,nil!iunc gerl11ilna», numit -sil11plu ;;i «imperiul r0I11,I110german».':Siinlul imperiu rOl11an de na(iulle germillnii ajunsc in Evul ,\'Ie

diu in Europa occidenlalii :;;i cenlralii 0 pulcre polilid .prcpondcr("ntii, iarscopurile sale polilice ~i religioasc se ciocneau direcl Cll e('!c ale impe-

INCEPUTUL CRE~T)NARII UNGURILOR IN44 Diacon Asistcnt 1. RAMUREANU

,-:.

,"

'.~~~S~~'~~~f?-~:~/'1:h,;-:;

. i'.;: .£:J.;tf~~,·~t:·;-j,t::~•.•,j.;:\!:g~'wI1iQ~~.:'-;..i~-..i't·~·.~::

CREDINT A!')'OR:rODOXA"_;~: .;~

ril/lni rOIl/an de R;lsarit, lIumi[ ~i imperiul bizanlin, care continua ell legit:IIlilale lradi(ia ~i ideea illlpcriuli/i romilll universal de odinioarii.' alto J Ct';

Mare :;;; suecesorii siii su.s!illeau di'li punel de vcdere religius pe lcriluriul DCII

pJl de el 5i in !;irile invecillak catolicismul, Cll toate cii mili tirziuu~ii linpi,r.](; I'enira in conflict cu pillpa. Sfinlul illlperiu romano-germa'n, ca 1110~ti'lIilar al il1l.pcriului carolingian. urmilrea aeum pcnlru sine" posesiune:,e\:~iusiv,i a Ilnivers,1Iitii(ii, iHlid reslaurarea impcriului roman u,nivers,Ji

din IreclIl, posesillne dispul,dii de imperiul rornil.n de R;isarit ~i distribu\,~i cl, iilJilind dalinilc iJizalnline. (oroane de regi in Bocmia, Ungaria' ,.iPolon;i!. c/'t'ind «cr~ii» ~i «crai», dllp;i nllilJelclll; Carol eel Mare, pentniil-~i afirilJa ;;i in!;iri aulorila(ea, i\cesle rcgalil5ti, odat~ intemeiate, dcL'n;,';i l'll liIllP'" ,nil(iol1alc, latii efc ce mai intii Oilo cel Mare, apoi su'.:c':,,;orii siii, Ollo al If-le;i (97:3·983)~i Ollo al III-lea (983-J002),(:ontel1JpOi·:lIlIIl Illi ,<;;lcfan cel Sfin! al Ungariei. nu jJutcau vedea cu ochii buni

rididndll-se la fronlicra orienlill;i a sfinlului il11periu rolllano-germa:1pule:"'a Ungariei in, sfera de inriurire a imperiului roman, de :fa5arit ellr\'~cdinla la Const:lIIlinopol ;;i a ,crc;;linisl11ului de ril oriental. '-"

Pc de alii, parte, !~e>lna papa Iii nu puteil lilsil 0 tara 'ca Ungilr:a,' ininH'diat:i veeill;lIalc a i·nlercse/or catolice, sii intre in sfera cie~linisnl11'lid orienlal, (11111 i'nlrase Ill! cu mull inainle i\10ravia, Bulgaria ~i Serbia.

riici aCl'as[a ar fi iusel11nal pentru ca 0 indoiUi infringer<\ polilica ~i religioilsa in aCl'la;;i lil11p. Un doclllllenl al vremii, pii'Stra! sub forma' urici

~cri -or: rii t re p:1jJa Bencd id a 1 V I-!ca (973·974), prezin(;,i pc lin[;lIri Ca

\'cni\i "din orin' pilrte ,I 11I111ii» :;;i ara(;'l prinwjdia penlru Biserica RoJ1I::III>-CiJioh'ii (;1 ilCe;;li «ncofiti» sii 'ilU cada pradii «erC'licilor» adid«orloeb:~i lor» SO) .. ,

Nlilnero~i misionaricatolici din Italia. Germania, Boelllia':~i Po!oni~

'inn'purii sii vin;i in Ungaria. IDinlre misionarii gl'rrna'ni mai cllnosLu(i,prinllli ('.,Ie dlugi!r1l1 WOl[gi1l1g' de Einsiedeln din 0va'bia, Inai tirzill, III'Ire ;nlii 972-99·1, Episcop de !~a(jsbonil SilU Reg~nsburg, care, a, predicat

in Ungaria pin;1 la 972, dnrl ;1 fosl nUlllil Episcop HI).' ,'.

,\Imind 5,lrollil. sustin;i[oilrea Or(odoxi('i in Ung:1ria, . principele'Gheza i~i Iuii de solie. in iI doua ciisiilorie, CII aju!orul diploma(ici calolice.

gNlIlalh', 0 tin;ir;! prill('i,lJesii c,1Iolici\, Ilumilii Adclaida. sora pfindpel.uipalon iWcczysla\V (950-992), 0 Ill;He sus(iniitoare a calolicismul~,i; in- V:ngar:a. Bruno de Querfnrt ('r la 9 marlie 1009), un misi~nar, 'ciltolic,bungmi. peccncgi ;;i prusicni, nc prczinlii 'pc rluce!c Gheza ca pc ,un barbal

1ip:,i! de voin!i!' ru lolul in s(;i,pillireil tinerei principcse Gitolice polone.In IUCfilre:J Sil, Vila Sandi Adalbcrti cpiscopi Pragcnsis ct l11arlyris, C. '23,

Bruno n~ rel;1Icazii cii 1\dillherl de Prilga, 0 ruda Illai i'ndepar!alii a ,prill

cipesci 1\rlclairla, a fost lrimis i'n zilcle aeelea fa «!narele d~ceal 'ungu-

80, Pil!;'rilllls Lallrae."lIsis. De converRione HungarOl'Um, III 'EndUe.her, HCr.Hlln~, Monum, Arp" pp,I:J1-13:J, Vezi la Alh, Gomhos, t. III, p, 1977; ~j' altc etli~ii.CHal ~i de N, IOl'ga, Tstoria Hom!ni1or, vol. III, p. 12, n. 3. ',\> ' : '

81. Vczi Vita s. Wolfgangi episcopi Ralisbonensis (972-994), auctol:e Qthlonr;Frisingensi. la PCI'I1., Monllmenla Gcrmanlac I1lstorica, ,Scriptores •. t.~.IV, 'po G:"r:sq,; cd, Alh. Gombos, l. III, ,pp. 2627-2628, Vezi 'Ii 1n Migno, PoL.;, t. CXLV,::,cot. ·;;D5-122. I.'; A1nann, in lucrarpa: l~. An1:1nll et AUgu~te Dumas,'·~Op... cit.; l. ,0,

J1, :J78: O. S1,el,"I.\', art. Ungarn, 1. KiJ'chengcschichte, in Lcxllwn .'fllr,. Theolo!;-;"IItlJ Kirch", zehnler Band, Frcihlll'g im Breisgau, 1935, col. 384..

,--...-------.-.- - ~.-. ---

46 Diaeon Asistcmt 1. RAMUREANUJ

'1~~;~H~-~~~~~'.'.:~.:!"r '~-.

,-:',

INCEPUTUL CRE1;)TINAHII UNGURILOR IN CREDINTA ORTODOXJ\. .17

rilor (ducclc Gdsa), ba mai IllUlt. ,Ia sotia acesluia, care tinea in miniitot regalul, ~i cele ce eruu ale b~rbutului Ie conducea ea jnsa~i» = adUngrorulI! scniorell! magnulI! (Geisam ducern), immo ad uxorem ejus,quae totum regnum manu tenuit, virum et quae crant viri ,ipsa regcbat» S~).

Sub i'nfluen(a <3uloritarei sale so(ii din a doua casatorie, Adclaid<1,pri,neipele Ghez<1 ineepu din 973 sa negocieze eu imparatul roman-gerJl1<1nalto I cel Marc' ~i sii-i propunii 0 pace dur<3bil~. In acest seop cl lrillliscin 9730 solie de 12 pcrsoane 1<3adunurca de 1<3Quedlinburg, in Germania,unde se <1fla :jmpariltul. eu prilejul sarbalorii Pa~lclui, la care vcnira :;;i

ducii de I30('lI!iil ~i Polonia, prccum ~i solii Illarelui. principe laropolk alKievului (972-9S0). Ungurii rcu~ira s~ i'ncheie cu gcrlllanii 0 aliantaprin Cilre, intre illlele. ei se oblig<1u s~ 1<15eliberi pc misionarii catolici sapredice in Ungari<1. i<1r regcle ung<1r sa Ie acorde ocrolire 83). ImparatulOlio I llIuri in curind, I.i 7 l11ai on, ciaI' politica 5a de il11pikare eu ungurii ~i atr<3gerea lor in sfora interesclor germane fu continualii de altoal II-lea. succ('soru] s~u. Ca raspuns la solia lui Gheza din 973, alto al

.II-lea lrimise in Ungaria pc Episcopul sau I3mno de Verden ~i scrise ~ilui Pilgri,1ll de Passau sa sprijinc pc rc;prezent<3ntul sau 8,1). Pilgrim (Piligrin), Episcop de Passau (971-991), scaun pe care predccesorul sau Adalber! (94G-971 )incercase s~-Iconsidere drept mo~tenitorul vcchii bisericide Lauriacum (Lorch) din epoca romana, de accea el se mai numc~le :;;iPilgrim de Lauriacum, a venit in Ungaria in 973 C11 numero~i misionarigermalfli. Pentru a inlatura, insa. concuren(a lui Wolfg<1ng r1e ~v<1hi<1,inainte de a plcca in Ung<1ria, Pilgrim il rcchema pe acest<1 ]a Passau, ~i.din decembrie 972, il numi cpiscop dc Ratisbona '%). Succesele mision<1reale lui Pilgrim de Passau prinlre unguri au fast mari. Intr-o scrisoareadresat5 papii I3enedict al VI-lea. cI insu~i ne informcaza cii <1cre:;;tinat:Jproape cinci mii de unguri de ambe\c 'sexe dinlre fa!1liliile Iflobile, careau imbrati~at credilJl(a catolicii-«ut ex eisdcm nobilioribus Ungaris utriusque sexus catholic:J fide imb11tos, atquc s:Jcro ,Iavraco ahlutos circitcrquinque milli<1 Christo lucr<1'1"entur» 86).

Dupa 984, 'insa. ung11rii~-an Sll'parilt din nou Cll germ<1nii. incH misionarii germani fura alungati din Ungaria. L<1 indeJTIlllul Adclaidci, dupiiplccarea !ui Pilgrim de Pilssau, ·Gheza chem!! in Ullgaria pc EpiscopnlAdalbert '(Jc Pragil (9S3-997).numit maio inai1nte Voilcch, ceh de originii.cu totul devotat Germaniei ~i l3isericii Catolice, 0 ruda mai indep!!rtatii aAdc]:Jidei, Dupa' sfatu] lui Adalherl de Praga ~i al Adelaidei, Ghezil ~itoat~ famili·a sa illlbrati~~ cre~linism11J de rit latin. intre a'llii 984·989.Dupa izvoare]e catolice, Adalbcrt de Pr:Jga arfi' botezat in 9S5 pe fiuI

82·. Vezl ed. Pcrtz, Monum. Germ. Hist., 'Serlptores, t. IV, p. 607; La Mb.Gombo!!. op. cil.. t. III. p. 2297.

83. E. Csu<l:W. Die Gcsehiehte der Ung-arn, p. 97; AUJ;'ustill Fliche. op. cit.,p .. 207. Pentru soli·a rusa vezl: I,amhcrti Annales. 63" In' Monum. Germ. HisL:Sorlptores, t. III. Cr. N. tic Baumg-arlcl1, Saint V1adimir 'et la conversion de laRussie, In OrientalJa Christiana, t. XXVII, 1 (1932), nr. 79 lulio-augusto, p. 48. n. 5.

84. Monum. Genn. Hist" 'DLplomaLa, t. T, p. 586, n. 434. Cf. Em. Ama.nn, Inop. cit., t.. 7:, p. 377, n. 2.

85. Em. Amann, In op. cil., t. 7. p. 378. B:il. H6man. Magyar Tort~net, t. T,

pp. 171·184.86. J'ilg-riJ1llfi Laurnccnsis. De eonversione Hungarorum, laEn<llicher, Rcv·

Hung. Monum. Arp., p. 132; Vezi aile cditii la Alb. Gomhos, t. III. p. 1977

,.,r.

:0..-.

l{~. t,

..,

Illi Gheza. Wajk (Voicu), c.1re primi numelc de ~ldan, ,(Istvan), ill.virsla malnra ~7). Sc cre(lc, ins~, dupa c~rcclilri mai noi, d'$t~Jan primise de mai inai,nlcholeznl in (/'edinta orlodox~ a Hasaritului::'mam<l saSarolta fiind 0 principcsJ oriodoxii, ~i s-a numit $tcfan, ;'dup'a"'nulTlel~prilTlului marlir <II Biscricii O~t~doxe. In cawl acesta, ~~if~~p~a~lci<1l~eel Sfinl ar fi fosl bolezal de bplscopul Adalbert de Praga, ,JaT-,dupa ,1I1!1de Bruno de (,)nerfurl sau de vreun 'pr<'ol catolic din' suitilTIui. Pilgriu.de Passau .aparc ca 0 niiscoeire <1clericilor latini de mai t(rz,iu de ,1I111t1100. Din 9S(j. inccpu Adalbert de Praga ~i colaboralorii.sai·',sa bol(,zl~

masa ce;1 marc <1 poporului magl1iar. lVlisionarii cehi eva'n'gJ1c;\izara iH" "U '. ~:.c1\:.".nlarc rl1(1SUfil n,1Z;lfl,L .. ~ .. :. ;~tf':!~~ii,-:'-t..

La jmlcmnunle 1111AdaJbert 'de Praga ~I ale prInClpcs~l:;;~delalcl;l,Ghez<1 inc('pu sa conslruiascii 0 minaslire lil Pannonhalma;}l.\nga Gyor(Raah) in cinslea Sf. Marlin, pentru cillugariibenectictini:;;y~ni(i de 1:1Monte Cassino din Il;1Iia, in frunlea ciireia puse pc Anastasic,. venit de bminiistirca I3rcynon de lingii Pr;1!;a, carc ajunse suh ~lefa!1 "cd "Sfint, 111'100G, 'i\rl1iepiscop catolic de Slrigonium, in mma Arhiepisc(j1?ulu! .Domil1ic. Un al doilca colaborator al Sf. Adalberl de Praga. Astrik- (Ascricus),fund,! mi·niislrirea din Pccsvarad ~i ajunse ~i el sub $tcfan'c'cl.~fint, jn1009, I\rhicpiscop de Calocsa (Kolocsa) 8S) .. ' .,'.

Ung-ari<1 se <3f15 pc linia de in!ilnire a. civilizatid rOlTIano:gerin;lI1ccu civilizatia gTeco-slavii din Orient. Pc pamintul ei, inceplil.1 din' acesttimp, 0 Jupt.! apriga de inliielate 1ntre' ccle doua principale ramur'ji'cre~tin':rivale, intrc cre~linisl11ul orlodox al Riisarit'ului $i crqtinisimjl!!romaoJlocatolic al Apusului. Dqi nu mai a~ea s'fHijinul cilpetcniei 'politicc'a .s(;I

lului, Ortodoxia s-a putut totu~i m~ntine in Ungaria multa::;v~emc' chiardup,! schisma cea mare din 16 iulie 1054. lntrc cauzcle' accstci 'mentincri,trcbuie avut· in vedere ~i fapluJ cii romano'catolici~muJ din vcacurilc precedentc schismci cclei mari iIlU se prezenla CII sislcmul sat!' atillal 'dedO~l11e ~i canOilne, care S-<1U adaugat d~-alungul veacurilor; $i I-au direJ'enpat atil de milit de I3iseric<1 mama ecumenica. I'n faza na~terii schismcicelei mari. cI er:J i,nd in fa$a, cu Illull mai putin deosebit de Ortodoxic.dedi in timpul de dupil ivirea ,prolcst<1ntisl11ului, incH nu e dc. mirare'dacii

ceIe doua rituri. latin ~i orlodox, au putut convietui multil "vi-erne pcteritoriul Ungarici, dup~ ne~tin<1rea lJ1ngurilor.

------- , I.:;. t. , ,87. Vezi Vita s. Stephani regL~ primi (It a.postoli Ungaromm malor auctor!?

nnonymo, I. 5, IlL AJb. Gombos, t. III. p. 2598: Adalhcrt de Praga:;~. b'otezat pe~tefan. Vczi ~i la Migne, .p. L t. CXLVI, col. 1211 C. Vezi lucrarca' lui' Albin JC;Gomh,,!!. Saint Etienne dans I'historiographic eurO<p~cnnc du moyen1.Age;:·(Etude,~Ur I'Europe Centro,Orientale dh;g~es par E. Luklnieh, lIT. 12), Extrait de Arehivum Europae Cenll·o-Orientalis. t.· IV, 1(38), fase. 1-3. Budapest,: 1938, ! Edith\.Canl. Justinian Sel'edi, la luerart'a Szcnt Istvan I{inilgy, de mai.multi ::intori,3 vol., BUdapest, 1938, nou1\ inaeecsibil"'; n. lIoman, Konig Stephan I., Brcslau, 1941;Emile Horn, Le ehris~ial1isme cn Hongrie. (Science et religIon. Etudes .pour Ie, tempapresent), Paris fllri\ an. Ne-a lipsit luerarea lui Em, 110m Saint Etic.nne "rol 'apo-stoliquc de Hongrie (CoIl. «Les Sainls~). "1 '" /;'., •. , .• : ,

88. Vita s. StephanI regis primi et apo:;toll Ungaro rum maior' aueto~e aJ1~-.nymo, cap. 6, cd. Alb. Gombos, t. III, p. 2599. VHa s. Stephani regis priml et apostoliUngarorum, auetore Hartwieo. 4.9, ed. Alb. Gombos t. ITI, p. 2583-258.6...,\'e.zi· ~I ,~.;En(lcllchcr. Rer. Hung. Monnm. Anp., I, p. 171; cd· M. Flori anus, Hist. Hng.' fontesdomestic!. t. I, p. 42 Viata St:intulul 9tefan de Hartwkk a foot reprotlusi\' din' Acta .Sanetorum, l. I. p. 562, In Migne, P. L., t. CLI, eol. 1207-1234; E. Amann, In op_,ci\.. t. 7. p. 378.379. Val. HI;man., Magyar Tortenet, t. I, BudapeSta;·"1941. P:'.171-184; 185.201. I.: .. ;,' .. ;.,

,~,/,,1. .•

89. t; Amann. ,In 01'. cit" t. 7, ,pl'. :179.380. Bibliog-rafie mal recent1\. despreBruno de Querfurt la: J. Ostrowski, in Diet. d'hist" et, de., geogr. eeel., t, X, 1938,co!. 961. care ne-a Jipsit.

90, E, Amann, In 01" cit" t. 7, 1', :178. CII.Theophano 1111 cste filea imprlratnluibizantill Rom:lnos al II-lea (959-96:1) cum a,f.irm1\..unil islorici eu renume, ci nepoalalui loan al' II-]'ea TzlmlsJ{cs, ne arata p. E. Schmmm, Kaiser, J3asilcus und Papstin del' Zci-t del' Ottonean ,in Hist. ZeHsehr, 129 (1924L p. 121 "q, Clt. dupa G, Ostro.gorsl,y. Geschiehtc dea byzantinisehcn Stnates, MUnchen 1940, p. 209, n. 2,

91. O. S7'(,I{cl~·.art. eit., eol. 383, Vezi ~i Veress, -art. Ungarn, In «Die Reli_gion in Gcschichte und G~genwart>, zweite Auf!., Fiinften Band, TUbin-gen, 1931,col· 1351-1358, E. Amann, op, ciL, t. 7, p, 379. '

Legilturilc Ungar;ei eu Gerr1l<1I1iu se inlarira ~i prin ciisillori<J lui~tcfa,n, fiul lui Gheza ~i al Suroltei, cu G:sel<J, 0 principes;i germanii,fiiea prin6pclui Henric al II-lea de !Javuria, incileialiiin 095. eu incuviin(area impilratului romano-german,' Otto al ~II-Iea (983-1002). Stefan

,..eel Sfint (997-1038), urmiillCl tatiJlui sau Gheza la twnul Ungariei, a fost'sprijinit in tot timpul vie(ii sale din punet de vedere politic ~i reJigios de

, . Germania ~i de 'papalita.te. Dc accca el se ariltiJ foarlc binevoitor pentrllraspindirea crqtinisrnului de rit lalin in regalul silu. In tirnpul sill1. apredicut i,n Ungaria, intre unii 1004-100G, Bruno de I\uerfurl, capelanul'impiiratului alto al III-lea, hirolonit in 1004 la Magdeburg ca «i\rI1il'piscop al neamurilor», care ,1 ploeat In misiune dup;\ hirotonic mai intii illUngaria, apoi, trecind pe la Vladimir al I\icvlllui, nwrse la peeencgii ~iIIngurii negri, in lowrile de origini! ale ungurilor, ~i $i-aincoronal 'via\aca martir la 9 rnartie 1009, in misiune la prusieni SU).

Impilr;dul rolllano·gnm;1'n alto ;1\ II[-Iea,' fiul Illi Olto al II·le;1 $ial principesei hizanli,ne Theophano, nepoala impiiralului hiza,ntin loall ;11

[[-lea Tzimiskes (969-976), vi sind sii rdad imperiul roman universal di;ltreClIt,'I1U mai dorea s~ fac~ din Biserica Ungariei, Ci1 tatiil sau, in limpullui Pilgrim, 0 sufragana a Episcopioi de Salzburg:lO) sau Passau, ci 0

Biserica autonomii maghiarii sub jurisdictia directi! apapii.Dupa tradi(ia isloricii, $tdan eel Sfint a infiin(at in Ungaria duu;i

arhiepiscopii, una in anul 1001, la Gran (Slrigonium-Esztcrgom), pc 011'nilre, pusii mai intii sub CDndlJcC'rea i\rhiepiscopului :Dominic, iar dill[006 sub conducerea Arhiepiscopului i\nastasie, iar a doua la Coloesa,

.sub conducerea lui Aslrik, ~i alte opl"opiscopii ~i cinei abatii (miniistiri)111ari de rit latin. 'El 'perrnisc chiar din timpul sau siJ se latinizeze episco·piile ~i miniislirile ortodoxe, Inlocuindu-se episcopii ~i monahii ortod()c~icu'monahi JatiniD1).

Prin orientarea ducelui Gheza sprc imperiul romano·german din Apus~i prin inlocuirea ortodoxismului in timpul regclui ~tdan eel Sfint 'CII ca·tolicismul. s-a pus temclia unui slat catolic maghiar, sustinut j1ukrniede Sfintul Seau.n a,poslolic de la Roma. Cit de m3rc dcvenise zelul misionar al rcgclui ~tefan eel Sfinl al Ungariei pentru Biserica RomanoCatolica 0 arati! ~i faptul cil cl Irimise delegatii siii sii insoteasd, impreun;] cu ~,dclegatii regclui Boemici -, ambasada trimisii de papa Silveslru al TI·lea in anul 1000 la marei<' cneaz Vladimir Sviatoslavici :11

Kievului (978-1015), cu s<:opul de a-I intoaree pc acesla de la legiHurilcsale religioase eu grecii. Oar ~i aeeastii impuniltoare solie a papii SilvestrlJ al II-lea ea ~i ecle doua solii lrimise mai inaintl' de papa loan alXV-lea (985-996) lui Vladimir, prima in <Inul 990 I;] Cherso,n in T;lurirla

4.3 Diaeon A.'Iistcnt 1. RAMUREANU ,

I,

, ".ij'"'1i':$,~'?~i!~!1"

, ','~~ii[~;i~mH:'~{,INCEPUTUL Cf{E~TINARII UNGURILOR IN CREDINrAIT;6,R:I:RDOXA

" ;-;\~ ·.:>!~t,';.-,.,.t :~p~j'.~

(Crim~ea), ([Keril in US9 dc Vladimir de la bizilntini, iar<i1?d9.LJa :Ia I<,i\,\,in 9al, ramaser,1 liira rezull,iI, ru~ii dorind sa diminiJ or!qdD:¢~i,!J2).

7. Problema diiruirii ullci coroane ~i a titlului de «reg~ :aposlolio , dedtrt papa Silvestru al II-lea reg-clui ~tcfan eel Sfint al l)ngar,icl. ---:<S"(:rcde ci1 imparalul rOimno-german Olto al III-lea ar fi, of~rit'lu,\~~t~Xa.rlJcelS,ri,nt al Ungarie!, df0pt r~compcnsiJ pcnlt'~1 lali.nizarea;.ir~pJ~\a.~t~i1!il~~aflel, eoroana d~ rege, scotllldu-I astfcl de sub Influcn\a' bIZarlbn,\~:~I~~aillsfcra crc~tinislllului rasaritean no). ":":i:~'/" :"....... ~. ,. " .

Nu tali islorieii, Il1sil ,sint de acord eu aceaslii parcre. ~DupaAradi p\',dilllpolriv;i, Illull limjJ s-a nezul e;i regcle Slefan eel Sf:lnt arfi" primi!in !002 de·la papa Silveslru al II-lea (g9a-1003), numit,i,nai,ntc, :d~;::ljungc papii Gerbert de i\urillac, mai j'nlii Arhiepiscop de :Reini.s, , apo;:' d,:[~av('na, pr:l1lul pap!1 francez pe scallllul papal, 0 bula solemn,a: prin~Gar,'papa i-ar fi ofcrit 0 «coroana dc aUf», precum ~i litlul de «rcg(apostol.~ci>,imprclln~ ell privilegii exn'.J1(ion;i1e de jllrisdictie biserk:casca ,in ,Unga.r.ia,

Privikgiilc date lui $lcf,1I1 de p:lpa Silv~stru al II-lea,sinLcu1noscut<in isloria U,ngariei $i a Biser;cii Maghiare subllllinele de:{dus.patr~l1a-(US,). , :,~'.J"!~"'~" -'.',~

Problema {{coroanci de aur» $i a tilluilli d~ «rege apostolic» of~hltde papa Silvcstru ;Ii 11-le;1 rege,lui $tcfa,n e una din ecle ·mal. difidl~ ~icOlltrovcrsale. din istoriografia maghiara. , ,.',." :,)1

CcrccliJrile islor;l'c ale ullor savanti maghiari, romini ~i german,ii'(.clibun;i rcputatie ~liill\ific;i, au ariitat, insii, cii ,nu exista nic\ 0 dovada ;do

cUlllenlar;! acccplabilii pcntru ofcrirea unci «coroane dc ia~r»" ~egTilli$tcfan eel Sfint al Ungariei de dtre Papa Silvestru al IIdeq,~i'~u'L?U!mai pu\in ;1 tillulili de «rcge apostolic», deoarece pretinsa'; bula ~:a'"pJ(pciSilvestru al II-lea nu esk de cil ({un ialsiiicat lInic in felu! sauf,dat'9ril:idruja s·a ,creat milul ({sacrci coroane» a regelui ~k:!an, eel Sfint 'ai, Un-garici !I.I). ,,: r ",., :~!'1

[stodcul Illaghiar bnos ]\ar;lc50nyi. fosl Episcop rol'nano-calolic'! deOra(ka Marc, rCCllllOa$ic impreullfl C!J altii falsificalu[ ~i ercd~ di: aceslaera menit sii serveasd Illter~sele episeopatului ungaro-eatolic dinlreanii1620-[644. Dupii p;lrerea sa. falsifiealul soar datora lui,' loan ,J'qrijk6

,t\\arnavici (niiscut la [580 la TralJ sau in Sebenico ~ideccdat,J;{Vieha;in1637), candidat la postlll de Episcop romano-eatolic al BosniCl;:in':;:~re

fuscsc Inumit de imp;ira(ul A~?(riei Ferdinand a[ II-lea ':(!6!,~:1?3Z);j ~i,a~tepla doar rccunoa~terca papl\. , , '" ,:;.:;E

------ .. ' '.({i';92, B. Grc!w\', La culture de I" Russie de Kiev, M03COU, 1IJ47p.:,48;"tN:JDe

'naumg-art~n, Saint Vladimir et la conversion de la Russie. In Orient~iia/ChriBf!a:na,vol. X,'I(VII, 1, nr. 79, lulio.Augusto, Roma, 1932, PI'. 87 'il 100, :,- '. '>,::':~::in, '

9:1, Aug. Flichc, op. cit" t. II, "P, 228, La fel erede Albert Brackmann,- KaiserOtto III und die staatliehe Ungestaltung Polen3 und Ungarns. Berli~/::~93~... Id~m,Zur Entslehung des ungarisehen Staates. (Aus den Abhandlungep.,: der,:,pr~~si,sehen Al{ademie del' Wi1;sensehaftcn), 13erlin, 1940. Cf. 1. LIII'',\,;..,:~ftuj:';tsa.9relcoroane» ~I problema transilvan1\., In Stuc1ii, eonferin~e >;<i,eomunie1\.rl":istorlcc,vol. Ill. Sibiu, 1911, p. 311. " .,.:~,,,;;;;';',~\2:';!I~

94. Vezi studiul: A ,Sylvester bulia. a maga nemeben aparatJanul';aJi6'hi'mi',silvany (=: Bula papei Silvestru esle un falsificat unie ,In felul srnIj,'ilIi'- SiAi1:dOl{(= Veacurlic), 1901, p, 905. Cil. dupa I. Lupa." Mitul «sacrei coro:iho{~i'pr;;bic;na

""""'"""'. '" "p. "'. p '" '~~~~I~l(;::

...•.

<- 50 . Diacon Asislenl 1. HAMUREANU

: t" '·""!W!~1!i!t>')''1~?;·· .. '·f_~'ill;rJ'nfJ?~~'.""~.-t\

';"~;~1j1~T'.INCEPUTUL CRE:;;TINARII UNGURILOR IN CREDINTA ORTODuXA 51

.Ioan Tomko Marnavici ar fi plJz1l1uit acest fnlsificat, dupa loanKaracsollyi, in anul 1635, pentru a face pc pnpa sa cOllfirme l1umire<1 S<1C<1Episcop catolic <11Bosniei U5).

Cit privqite titlul de (m::ge apostolic», acesl<1 dakaza nUlllai de 1<1jumatiIteil a dOU<1a secolului al XVlII-leil, din timpul Milriei Theresia(1741-1780), care, fiind iJlllIllai «regill,j" a Ungariei, il1'cerca sa-~i ricliceiJutoritatea prin i'ntensificarea cullului religios illchillat primului rege <1\acestei (iiri ~i prill illtemeiere<1 ordinului «~tcfan eel Sfint», i,H eu <1jutorul doclrinei mislice a «sacrei eoroane» i:;;i Intellleia .prcten\iile sale asupr<1GuIi(iei ~i Dallllutiei. Niei chi<1r pupu Clement <11Xlll-ic<J (1758-17G9),care a fost illduplec<1t de imparateusa Mariu Theresia sa-i incllviintezcci :;;i suecesorilor ei, C;1 lI'n nou privi1cgiu, titlul de «reg<.~ apostolic», Il-avail sa admiUi vreo justificare istoridi a <1cestui<1, socotind <1rgumenteledin trecut lipsite de putere convingiito<1re %).

S-a cercdi1 t de <1se1l1enea origina ~i form<1 «coroi1nei S<1GC'» illsa:;;i.Pc!re Revai, unul din paznieii <1cestei corO<1ne a obscrvat eel din!ii (IG59)ca inscrip(iile iJcestei coroane de <1ur sint grecqti, i<1r nu l<1tinqli, ~i reu:;;isa descifrcze, dupa cum crede<1 el. mllnde de «Constantin us», ckspre ores-a crewt eii ar fj Const<1:Jltin cel 1'\'\are (306-337), Dupa tr<1ditic, imparatul Constantin cel Marc i1r fi diiruit papei Silvestru I (314-335) 0 coroana, i<1r urma~ul sau din secoluI al X-lea, Sill/cslru i11 II-Iei1 (9991003) ar fi lrimis coroana aeeasla la anul 1000 sau 1002 rcgelui ~tC'fancel Sfint al Ungariei Do). Oar aceasla este 0 ,prcsupuncrc lipsit3 de arice,icI11ei aeccptabil. Cel mult, ar putea fi vorb<1, dad nUI11ele de «Constantinus» ar fi fost eel adeviJrat pc coroana, de Imp;!ra!ii bizalntini di.n sccolul<11XI-lea care poarta numelc de «(Constantin» ca: Const<1nti'n <11VIII-1ca(1025-1028), Constantin al IX-ic<J Monol11achos (1042-1055) sau Constan(in al X-1ci1 Ducas (1059-1067) ..

Dupa 1790, adica dupa moartc<1 lui Josif <11II-lei1 (1780-1790), careluase «eoroana sacr;!» la ViCina, aceasla a fost aclusa inapoi la Budapesti1:;;i expusa vC'derii publicc. Acum, s-a cercetat diill nou cu (oata a(enti<1 ~is-a constatat sigur d, c1eparte de a fi 0 coroana I<1lina, p<1rtea ei princip<1la ~i anume partea ci inferioara 0 formena 0 construetie in slil bizantin cuicoane ca aceea <1Pan(oera(orului (IC XC), a Arhanghelilor Mihail:;;i Gavriil, a Sfin(ilor Gheorghe, Dimitrie, Cosma ~i Di1I11I<1ln,~i <1imparatului ~izan.lin Mihi1il al VI-k<1 Ducas Parapinakes (1071-1078),

XcjJ 1tlato~ ~a(nAEU~ <Pw[1cdwv b tlouY.. - ~i al so\ici sale Nbria. 0 altainscrip\ic greeeasd am'inte~tc clesprc - rEw6ltCa~ m(jtQ~ y,paA'r,~ TODp

y,{ar,; -, prin care, desigur, trebuie sa Intdegem pe regele Gheza I. (Geza=1074-1077), druia Mihail al VI-lea Du'cas ii c1aruisc aceasta co-

95. I. I\:'tr:icsonyi, Vi1"gbolondito Tomk" Ianos (= loan Tomok", cro.re a·prostit lumea), in Sz"zadok» (= Veacurile)', 1913; Idem. Ki koholla a Szylvcszlerbullat?, ,(= Cine a pHizmuil bula lui Silveslru?), In (~Sz',zadok». 1908. I,1cm, Szt.Islvan Kir:ily oklevelei a Szylveszler bulla- Diplomatil<ai lanulm,"ny (= DiplomeJereg-clui :;;tefan cel Sfint 1/i bula Papei Silvcslru.. Sludiu eJi.plomn,ticL Budapest,1891. Cil. dup1L I. Lllpa~, Milul «s;lcrei corO;lnc~ 'ii problema lran.~Bvanil. inop. cil., pp. 295-297, 301. Vezi 1/i E. Amann, in op. eil., l. 7, p. 379, n. 3: «TcllequeUe, 130 buUe esl ccrtai'I1emenl un faux, qui ne remonterait guere qu'au XVII.e'siecle».

96· I. Lnpa~, Mitul «saerei eoro;lnc» 1/iproblema lransnvana, in op. cil., p. 298.97, I. L\ipa~, ibidem, p. 2'99.

It

'~lt~;,..

. ':.:..:.-'

.·1~+~<..~ "':'.'f2id' .• «'"~,;•.~l. ·•.•t

roana ca cxpresiune a unei Icgaturi mai strinse a regcluiung~.~i;fata deruda sa impcriala din Bizant !I~).·;".i:;d:r " .

Sc :;;tie ea rcgele Ung'ariei Gheza I era dsatoril cu~,9.! p~incipl'S;lbiz<1l1til1J numilii Synadona, fiic<1 lui ThcQdulos Symdcllos:LdinY·BizaJlj,veri~oara illlpiiratului N\ihail al VI-lea Dueas Parapinake.s.,X$j·r!1epo,lt:1succesorlllui .silu, illlparatul Nichifor al II-Ie<1 Botaniatc.s. (1°7.8.:1081), dela care avu un fiu CH'seut 1<1Constantinopol, Almus sau All11~syy).

Ini1intea lui Mih<1il al VI-Iei1 Ducas, ajun$esc In Ungaria;·'.intre 2nd

1042-!050. a:;;<1numita coroana a lui ConstiJntin al IX-lea!!~!1~hon1ahlll(1042-1055). Acc<1s(a coroana a fost giJsita pc teritoriuL!ung~.d~j;,?e pastrcaza asUizi 1<1MlIzcllI Na\ional N\aghiar ,din Budapesta:~oo);'3i·:;·.

Tril11ilerea eoroanelor de regi de ca(re imparatii bizantini,;:su(<;e~0riilegilimi <1i imperiului rOIll<1n din trecut :;;i uncle inrudiri. uIterioare alelI1embrilor familiilor impcri<11e din Bizi1n( cu regii Ungariei au coptribllitC<1Ungaria sa fie i1tri1Sa pentru mul! (imp in sfer<1 politid a' Bizantullli.Daruire<1 coro<1lnelor de regi consfintea nu nUll1ai rudcnia, ciayeri: pcntruvremC<1 de atunci ~i un marc sens politic. Ele au fost diiruitede)~izanjji1iregilor ul1guri tocmai pentru <1atra;4c Ungaria ~i a 0 seoat~·d.inysfe.ra dei,nfluen(a a s.fintlllui imperiu romano-german, care urmarea' 4c, a.s.cmellcarcf<1cere<1 il11periului roman universal din trecut, in dctriI11DntuL,.jmpc~riului de rasarit. '. 'I:~;;:\~:): ".

Hegelc Gheza I al Ungariei i1 fost incoron<1t in <1nul 1075 'cu :coroanatrimisa de imparatlll Mihail a1 VI-Ie<1 Dukas, impodobita cu icoane, omament<1(ii ~i inscriptii gr0ec~ti, C<1re a format apoi parlea princippl~ a. «sa-_______ . ,-il

. 98: I. Lllp,,-~. Mitul «sacrei eoro",ne» 1/i problema lraI13ilvani!., in" o·p ell.,p. \ 300. 0)'. i\loravcsB<. A magyar szent Jwron", a fiJolf,gial t';s tOrtt';neli kula1ilSOI{megvu,igltasftban (= Sfinta coroanrt ung",rrt ill lumina cel'cet1\Jrilir fiJologicc ~l1Btorlce), in Emlt';ld{onyv Szenl Islv;\J1 Kinl.1y hal:ilan"l( kilencszazadiI<,. ~vfordul6jaD( =Carlc comemoralivi!. la a noua sula aniversare a regclui :;;lcfan cel S~nl);III, Budapest, 1938. pp. 423-472, 24 fig., pc care 0 ciliirn dupa Gy. MOTawsil<,Bulletin hongrois, in Byzanlion, t. XIV. Z. (1939), p. 495. Moravesik)c de p1\rereci\ parlea superioarrt a «Sfintei COro;lne~ e a1ia zisacoroana a Sfintului :;;tcfari,Jar parlea inferioari't e 0 comana bizanlini't. Cele doua parti ale «Sfint!)! corO:U1C»nu fosl unile sub regele Bela al III-lea (1172-1196). care a .fost orescut in Bizant·

'Vezi ~i stueJiul aceluia~i <J.lIfnravcsi!<. Die gricchischen Inschriften del'. ungarischenhciJig-t:'nKrone, in Jimba ungar~., in Egyctemes Philologiai KozlOny (= Revisl1!.defilologie). clasica ~i mortemi'!, 59 (1935). pp. 113-157, pe care 0 citam dup.i!.reeenzialui I~. Darl{(', in Byzanlinische ZeilschrHt. 35 B.. (1935), pp. 469-471,"Aceel\9iideeo susiine ,Jul. l\Ioravcsil< ~i in sludiul: The halY Crown of Hung-wry' ,in TheHungarian Quarlerly, t. IV (1938), PP. 656-667, pe care 0 cit1\.m dupi!.'·;reeenziadin ByzanUnische ZCilschrifl, Bd. 39, 1 (1939), p. 263. PiiJreri asemanMoarc.cu eelecxprimate de J. Moravcsik ·au 1/i urmalorii: E. Varjll, A Szenl Korona (=',SfintaCoroanll), In ArchCologiai E,.lesito (= Bulclin de Arheologie), 39 (1920-1922) pp:56-70, care crede crt partea superioarrt a «Sfintei coroane~ maghiare c' :ide~lidlcu eOToana pc care papa SBveslru al II-lea a lrimis-o reg-elui :;;tefan! cehSfint;Jar parlea inferioara esle 0 coroana bizanlini!. lrimisa dClmpikatul Mihai.!.al .VI-leaDUKAS (1071-1078). La eoncluzii asemilnliloare ajunge 1/1 O. FALKE;' a , SzentKorona (= Sfinta Coroani!.),· in ArcMologiai ErlesiLO. 43 (1929), PP.;125-133; 358362. Vezi informaiii dcspre sludiiIe aCC3lora la .T. MoravcsiI{, Bulletin' hong·rois, inByzanlion, t. VI, 2 (1931). PP. 700-701. ' ;' I . ,

99. Gyula i\[oravcsil<, Byzanlinoturcica, I: Die byzantinJschen 'Quellen derGcsehlchle der TUrkvolker. p. 59.... ,'

100. Ibidem, p. 59. Vezi 'Ii ,JllleS l\Ioravcsil<. Les relations entre la' Hongl'iect Byzance a }'~po'lue des croisades. (Communication faite ... au VI-c eongres··\inlcr;national des Sciences historiques a Varsovie, aoo.l 1933), in «Revue) dcs.'Etudc8hongroises), t. VIII-IX, (1933), nouvelle st';ric, nr. 3-4, Juil1el-Dt';cembr<i,.1ti;W~ ,

:.~~~~?{ju~~k~~~0~r~j:'j;;.

101.. I. Lup"'i, Mitul «sacreicoroane> 17iproblema transilvana, in op. cit., p. 301.102. Franz Dolgcr, Ungam in dar byza,ntinischen Reichspolitik, (Ostmittel

europaische Bibliothek, hrsg, van E. Lukinisch, nr. 42). Budapest, 1!J42, p. 16, carociteaza pe B. ndman, Geschichte des ungarischen Mittelalters, Band. I, Berlin, 1!J'1O,p. 160; f<~. Darl,o, Blzantinisch.ungarische Beziehungen in der zweiten Hiilftodes 13 Jahrhundarts, WeimaJr, 11)33, 'P, 11 sq.

103. Or, l\IOr:\\'csil,. Byzantinoturcica, t. I, p. 59.

erei eoroan~» maghi<He, In limp ce rivalul s5u, rcge:e Solomon (10631074), cu un ,;'n lIIai inainle inehinase Ungaria imparalului romano-german, inlrind in raporluri ·de v<Jsalilale ea el. Poale loemai in v\'dereaaccslui scop a lrim:s imparalul bizanlin Mihail al VI-lea Dueas 0 coroan5regclui .Ghela I, spre a impicdica inchinarea lolala a Ungariei sub suzeranilatca polilic5 a irnpariJ(ilor sfinlului imp~riu rom:1no-german10I). Leg-aIura eu lume<J germana eonsliluia 0 am~n;'n\arc eu supu>nerea totalii ;1

.UngiJri~i. Cre~linismul de ril :1pusean ina inta spre Europa Ccnlr;ll;iodaliJ cu domilB(ia gumaniL

A~a dar, in lumina eerceliirilor islorice serioase, regele ~td:1n eelSfint <11Ungariei n-a primil din parlea .p<Jpei Silveslru al II-ka, cums-a Qrczul multiJ vreme dupa lradi(i<J isloriografic5 m<Jghi<Jr5 calolicizulnta, ,nici 0 bulil solemniJ, prin care papa, i-ar fi oie-ril «0 coroana de aur,>~i lillul de «re~c apostolic».

Nimeni, insi\. 1111 poalc pune la i.ndoialii faplul isloric real d, in limpu!regdui ~lcfan cd Sfinl, ae(iunca de calolieizare a Ungariei a filcul mariprogrese. Ungurii au primit ere:;;tinismul mai illtii de la' l3iserica Oriodoxii:;;i nllmai 1n .•urma au imbrilti~at ere:;;linismul de rit apuscan, trecind subjllrisrlieti<J l3isericii Romano-Caloliee.

Cu loale c5 regelc ~tcfan eel Sfint s-a oricntat in politica sa spre illlp;]ra!ii Sfj'ntului. imperiu romano'german, fiincl sprijinil ill opera de Gilolicizare a Ungariei de ,papa de la Roma, de ierarhii catoliei germ;lIli, (chi ::;ipoloni, el <J ariilat tolu:;;i lolcran(il :;;i penlru Cl'ed:ncio:;;ii ungllri de rit rJsadean din regallli Ungarici.

Se aflau din timplll conv(.'rlirii ungllrilor la ere:;;linisill ~i min5stirigrcee~li adicii orlodoxe ,pc pamintul Ungariei ca ,1':\'ca a Sfi'!1lei Fcc;oarcMaria di'n Wespremviilgy, pentru calugari\e, :;;i mili5stirea de cilll1giiri aSfintului loan Boleziilorul din eelalea N\orisenei, care au conlribuit in maremiisura la raspindirea ero:;;linismului orlodox printre unguri. In secolul a!XI-lea, 1l'1Imarui minaslirilor ortodoxe hl Ungaria a cresud, cu [oak "ijinforma(iile arheologice ~i istorice nu ne-au pastr<Jl decil numclc altar treisau palru minasliri orlodoxe 102), in af<Jra de cele douii aminlile mai SllS.

Primele bi'serici ~i caledrale rieli·cate de :;;ldan eel Sfi'nl pe terilorilllUngariei iura conslruile in slil bizanlin, NlImero:;;i arhilec(i :;;i me:;;leri bi~zanti,ni ..4u lucralln timpul sau in Ungaria 103).

Rhona primului rcge al Ungariei pentru conslruirea de loca:;;uri siin(.cs-a inlins plna dcparte in afara grani(elor (iirii. Aslfel, $lcfan cel Siilllconslrui 0 miniistire la Icrusalirn - «monachorum coenobium» -, pe eMea 'inzeslral-o' eu lo~uiinte ~i vii, prntru pelerinii unguri; Ia Constanbnopol,in eelalea imparateas.ca, zidi 0 casa de oaspe!i, careia Imparatul biz;lnlinii dilrui 0 irumoasil biserica, pe care regele ~lcfan 0 -inzeslra eu loate cell'nffcsare; la Roma, pusc regele ~tcfan eel Sfinl sa se eonslrui<Jscii 0 minilslire de dilugari,pcntru a scrvi pclerinilor ullguri care doreau sii vilileze

52 Diacon Asistcnt 1. RAMUREANU

t

r

rk

~

I1II,

~

I

"':'

1,

t,.

Fr0~~~lrINCEPUTUL CRE9TINARLI UNGURILOR IN CREDINTA ORTOD9XA. 53.:

.. i'+:"'!;',>;', .IllormilllC'!e Sf. Aposloli Pdru :;;i Pavel 104). Acesl fapt nu trebuieis5.-lic"sllrprind,l, deo;!f('(e l3iserica Oceidonlala IlU sc separasc de Bis.Cri~aJOrieh-·.lalii. i\iJia de la 16 iulie 1054, s-a pelreclll aces! dureros evenim~nt

, ... ;~;:}~Vftif~:,." ,:2. Martllrii filologice pentru dovedirea patrllnderii crc~tilli_s!r!tillli :pr1o

<lox la lIllgllri. - Pl~tcrnica jnr!~rire 3 Orlodoxiei <Jsup~a.u.ng,iW~r.ti~aiil1lea dumlliel regellil ,~lcian eel SIII1I, se 'poate eons!<Jla ~l prll1:ullel.e.,marturii filoloO"iee. NUllleroase euviiflle de origina orlodox5 sau eU';'seh;(cre~linb ·.•·;,f~'1,f

ortodox, care ne ara(ii difer;te praclici cre:;;line orlodoxc, au~,p.~\:r.1flls jJ~

limb;1 mar;l1iarii, fie de la popula!ia slavo-romana orlodoxa:~,'p~~1s:carcs-au a~ezat in cimpia Panoniei, fie de la rominii orlodec:;;: cu' care,'au;veni(in Icg~ll;rii 1lC'l11ijlociUi,fie de 13 popoarele \"ec;ne ortodoxe, ,ca':s.Jrpii;"bul.',garii, mor:Jvii :;;i ru:;;ii, ~tim d mora vii prill1iserii eu trci c\e-c.e,pii,.'maj.;Inainic de ,nilvalirea ungurilor in cill1pia Panonie;, cre~tinismuI:: rasaiiteaii'.':"

Dinlre cuvintc\c magi1i;:re irnprumulale de la rorninii oriodoc~i,.:·cu~'

nO:l:;;kll1 IIrIlliltoarelc: Pog-any pelltri'!. «pa~ini», «olt;ir» pcnt.ru:\«altar»;,«SZCIlI» pCll,lru «sfinl»; «Szomuab> pClltru «SirnbaliJ», s· a. :',,:;:>~i',·<,

l\lte euvinte ere~tiifle ortodoxe 3U palm!1s in limba ma~ghi<J'rLprin

mijlocirc<J slavci vechi. l\slfel Kercszt «Cruc·c» ,~i Kcreszteny. !<Cre:;;linI»',.angyal «inger», pe e:lre ~i slavii I-au inwrtlmutat din grcce~le; ;~yccscrnye:«vecernic»; rnilc.szt,\wn(rll Ilo!illilca de «gra(ic:.>, «h<Jr», crire· a:'devcnitin limba maghiarii actu;lla Gmalasz(,,; Cuvintele pap «prcot»,. $i lJani~"fri1k», de un'de rOll1inc$le avell1 «l3ari\(ia», ..',)\" ...;

Tol de la slavii ortocl()i::;;i au illlprul11utal Utngurii: Vizkcreszt',,«Bobo;>lcna», formal d:ln slavol1ul vadocrcst=«ap5 bolczatii», pe care·o"s~rb<lii.:

('u slujba lunga a siin\irii mari :l ape:, dupil rinduiala l3isericii .orlodoxe;Kcrcsztelni «a boteza» ~i Kcreszlcl6 «bolez». Oupa forma slavona'.avcm~i ill rorninC':;;lc'terl1lellul «crislclnija», vasul de botezal copiii; Tol"de laslavii orlodoc~i si'nl ~i cuvinlcle fcsziilet «cruce», «crueih>;;szaralldo~«pelcrin,,; szolozsrna «psalllJ»; Koma «eumatru», precull1 :;;i mimcle zilelorsaplilminii ca szereda «rniercuri:>, csiit6rijk «job>, penick «vineri»105) . .;- I

.Din .perioad;l i1ileepulului rre:;;tillarii lor, au paslrat ungur\i pina .tlrziq:;;i chiar :j-i azi, uncle praclki :;;i obiceiuri ale l3isericii Rasarilen~, impru'Tl11utatc de \<J rominii ~i ~Iavii ortodoc~i. Aslfe! sinl numirile i lunilor an'il~lui: ianuaric e lilumita 130ldogasszony hava «luna Prea FcricitCi Fccioare>~~i aminle:;;lc de limpul d:1d l3iserica Ortodoxil serba «Soborul Maid Dom;.nului» a dou;] zi de Craciun, sau de dal:na Biser:cii Orlodoxc vechi, ca~eserba in liua de 6 ianuar;c Epifania «!\ri1tarea Oomnului»;':.februarie'enllmila b6jtel6 hava, «luna in,lintea postului mare,,; r,larlie, b5jtmas hava«luna intrarii i,n Post»; <1prilie, Szt. Gyorgy hava «llIl1a SfointuIui GheOrghe»; iunie Szt. Ivan hava «Iulla Sfintului loan»; septembri~, Szt.:)IHha,ly." -{~, -~

101. Hartvici e,p,scop; vita S. Stephani regis, VII, H, cd. ~I:, Florianu:s, ~I,PI" 4!J-50, cd. 9t. Endlicher, Rerum Hungaricarum Monumenta Arpadiima.;· p,;17.7;ed. Alb. Gombos, t. III, p. 2601;· Migne. P.L., t. CXLVI, col. 1220, AB.·' . ',-~':'

105. St. ;\Iete'i, Istoria Bisericii 'ii a vic~ii Ireligioase a 1"omlnilor'dln:'·.Trim~J-:vania ~i Ungarja, ed. lI.a, t. I, p. 33. Pro Oil. Coto~mall, Din trecutut. Banatu1u~;TimL'i0ara 1034 p. 56. J. I\anicMnl, A magyar nemzet honalapita.sa. (=~Iri.temclerea stat~lui n;agh.iar), Oradea, 1925,pp. 22.2,'0, declara ca majorit..itea 'cuvlnteI9i:slave din IImba maghiari\. slnt de origina mOTava. B. 116man, Magyar",Tortellct(= Istorill MaghiarA), I, Budapesta, lOn, p. 170, admite cuvlnte ,;imprumutatrdin ciuel Jimbi slave: rusa., sJava buJgarA, ceho-sJovaca, croata ~. mai,·ales ....diD·

P='""'''=':i;ii;~~~,~~i'

106, St.. J\Iet,e'], Istoria Biserlcii "II a vietil religioase a rominiior din Transn.vania 'Ii Ungaria, p. 32.

107. Informa~ia ne.a, fosl datt. de PiiJrintele Prof. 1?t. Lup~a din Sibiu.108. JIiador Sztripsz1<y, Jegyzctek a gtJrog Kultura arpadkori nyomairc.1 (No.

Ute despre urmele culturii grecc'Iti in epoca Arpazilor), Budapesb, 1013, PI'. 28-20.Informa~ia ne-a fost pus1\. ,la dispozitie de Pl'· Prof. 1?t. Lup~a,

100. ~t, i\lete'], Isloria Biscricii "Ii a vietii religioase a rominilor din Tran.silvania 'Ii Ungaria, p. 32.

110. ~l. J\letc.~, ibidem; ~t. LUI'';-'t. Calo1icismul ili rominii din Ardcal 111Ungaria pina. la anul 1556, p. 20. ~t. LUI'~a, lsloria bisericeasca a rominilor Biho-,'cni, Oradea; 1935, p. 11. ,

111. Chronicon l'jctum Vlndobonense, LV, cd. Popa-Lisseanu, p. 56-57·

hava, «luna SfilntuJui Mihai»; dccembrie, Szent Andras hava «luna Sfintului Andrei» IOu).

Popularital~a Sfintului loan Boleziitorul la unguri e 0 influc-n\ii aBiserieii Ortodoxe, caoi romano-eatolieii au eiiutal s5-1 inlocuiasd eu Sf.losif, logodnicul Sfintci Fecioare. Spre a face deoscbire inlre Sfintul loandin ianuarie ~i «Sintionul» di'll iunie, ungur,ii numeau pc ac~sta din urma:«Viragos» «impodobit cu flori, eel cu flori», imprumulind de la romlni ~iobiceiul pagin de a arullca flori gal bene pesle casa, «sinzicne» in ziuade 24 iunic, 'cind 13iseriea Orlodoxii sarbatorqle «Na~terea Sflnlului loan13oleziilorui» 10i).

~i Sfinlul Dumilru era popular ]a vcchii maghiari crc~lin,i in timpcc, in rilul cre~lin apusean a<:esl Sflnl al 13isericii Orientale IIU e popular.In cinslea lui, vechii unguri au Inchi,nal 0 bisericii in ora~ul Szegcd(Segh<:din) 108).

Obiceiul colindclar I-au imprumulal ungurii de la romilli.Inlr-o dicta data dc regele ~lcfan cc\ Sfinl se vorbe~le de cele palru

posluri ale 13iscricii Rasiir,ilene, care crau «luluror cunoscule» IOU).

I-lolariri]e runui shnod (inul la Szabolcs I'n allul 1092, ill limpul regelui Ungariei Ladislau ce] Sfinl (l077-1095), ne arata, prin lcgea 31,c5 ungurii iJU pastral pina lirziu uncle daline ale 13isericii Orlodoxe cuprivire la poslul cel marc. Aslfel, ei nu incepeau poslul marc dupa obiceiu!13iserieii Apusene in Nliercurea Cenu~ie - Hamvazo Szerda - <:i duparilul rasarilean. Sinodul luii aceasla masurii provoeiJl de pradiea u,norzidari calolici veni\i din !talia, care nu ,posleau odala cu ungurii, droraIi se ordonii CiJ in viilor sa inceapa poslul marc odal5 cu ungurii, dupapriJdiciJ rilului rasarilean 110).

Mul(i dintre preotii calolici unguri erau in secolul X ~i XI ds~lori\i,urmind pradica 13isorieii Orienlale, care ingadllie c3siiloriiJ prco(ilor ~idiaconilor de mil'. Chronicon pictum Vindobonense, in cap. LV, ne rela!caza cii ducelc LiJdislau, inlr-o lupla cu cumanii care s-a dal 1n lirnpulrerrelui Solomon (1063-1074), !iingii munlclc Kyrieleis, dup~ 10iJli1 proba-~ -bililaleiJ i,n regiunea 13ihorului, dupi1 ce a iJlungat peclIlllani, a viiwl CiJunul dinlrc pagini ducea pc spalele ealului sau 0 fala ungllroaic3, foartofrul11oasa. Socolind ducelc ca aceea e fiiea Episcopuilli de Oradia - puliJns illall1 esse filiam episcopi Waradicnsis - s-a Illal dupa CUl11an ~iomorind,~,I, a eliberal-o. 'De~i in urmiis-a dovedil cii acea fala iIlll erafiiea Eprscopu111i, aceaslii inleresanlii informa\ie ne ariJla ca EpiscopulcaloJic de Oradea fusese inainlc de hirolonia sa 1n Arhiereu preol casatoril, avind familie ~i copii 111).

i~,;54' Diacon iUlislenl r. RAMUREANU

f

. ~ "", '~'-',71'" ....

Celibalul preo(ilor a fosl inlrodus de derul ciJlolic unguL',ab.ia din'5ecolul al Xll·lea. Sinodul di,n Szabolcs, \inul in 1092, permisc','.casaloriaprimii a prcoti1or, numai provizoriu ~i din grape 112). , ';' ;,,+o'.~,;; "

S.au paslral, de asemcnea, de la veShii unguri ortodoqi, :urme, d(rrugiiciunile unoI' sllljbe ale l3isericii Orlodoxc. Unul dincele 1!1~ivechitexle de limb;! maghiiJra C 0 tradueere din sec .. al XI-Iea'::a:, rugaciuniiortodoxc la Sfintirea ape!, piislrala in bibilolcca universitatii:;,din Za

greb 113),' ,:~ " ,'T ,;, "Faplul d regelc Colomam Carlurarul (1095-1116) pri,n ,Iegea 73,

<:onsacril obiceiul orienlal privilor la Inmorminlari, e 0 dovada cii slujbainmorl11i'nliirii se fiicea la vcchii ungllri dupa ritul 13iscricii Orlodoxe 114).Dc allfcl, un alt vechi monument lilerar dc' limba maghiar~ c_un fragment din «Rugaciunile ponlru mol'(i» din serviciul de inmorm1ntarc al Biserieii Orlodoxe, friJgm(;nl cunoseul 1n minaslirea bonediclinilor,din,:Dcilld,'circa 1200. Fragl11enlul incepc prin cuvinlele: «Latiatuk fcleim '--:-,:,«Vcdcti,fratilor, ec sinlcl11. Sintcl11 pal111nt ~i eenu~a». Apoi fragmcntul;: ne yor7'be~le despre pa-cal, dcspre mila lui Uumnezeu ~i mijloeirea Sf1nlei Feeio~re~i a Sfi'n\ilor. Nu exisla ni<:i 0 indoiiJlii cii acesl fragmenl aH,ost, compiIs:1n piJrle clup5 rugaciunik serviciului de inmormlnliJre al Bisericii Odo':',doxc 115). Mull limp 1n urmit dupii ac!ivilalea Episeopului: Adalbert de.Praga impolriva rilului slavo-bizanlin pc leriloriul Ungariei,' la 1nceputul'sccolului al XI-lea, Siludiul limbii slavone era 1n floare la Vi~egrad - «fa-1110SUl11sludiul11 linguae sclavonieae vigcbal» l1G). ':

Via\iJ Sfinlei Ludmilla (1'927), vaduva regelui 13orivoi' aI' Bocmiei'( l' 925), in versiunea lalina, ne spu,ne ci1 scrviciul divin In limba slava,

'adica cullul cre~lin orlodox, s-a pilstral pi,nii In lirnpul ei in ,Ungaria~iin cele mai mulle regiuilli slave - usquc hodie in Ungaria d'itipluribus51avononll11 regionibus obscrvatur 1Ii). Rilul orlodox era cunosclll plnal7i in Polonia calolid. La inceputul secolului al XI-lea, in 1027; 1ntr-un;text latin, giisim 0 mustral:e 'adresala regelui Poloniei, care I1U se multu-"mea numai cu r:lul lalin. ci adiiogase ~i pc cel grcc, 1n astrel dc'termeni:

«CUI11 in p~opria et in latina Deum dignl' venerari posses, in .hoc, tibi non112, I. I{ar:icsoIlY, Magyarorsag egyhr,zlortenete Cobb vonr,.saiban' (:::::Islorla ,

~Isericii Maghi~re in? lriisalurile ei principale), Oradea, 1915, P. 21·,riPt,· a.p~:J:\~t. ~Iet('~. op, Clt.. p. ,,2, II, 1. ' -"" .'., '113. lliador Sl,trII'Sl.!<Y. 01'. cit" PI'. 28·20, Informatia ne-a fost ,pusi'!. Ja dls-

pozi~le de Pl'. Prof, ilt, LUP'Ia. ,t '/:'~~:', '114. Lewllt.c Z'wods·t!,y. A Szenl Istvan, Szenl Lr,sz16 es -Kilman Iwrabell

tfuvenyel< es z,sinali hat..'\rozatok forrr,sai FUggelelc A Torvenyek '.s:i:iiverge,j=;Co.lee~la de legi a Sf. 1?tefan, a Sf. Ladlslau si Coloman ~i Izvoarele' hotiiririlor sinodille. Anex1\.: Conspectul legilor). Budapest: 1004, apendice. Clt. 'dup(' ~t::I,;ul''7a,Catollclsmul ~i rominli din Airdeal ~i Ungaria plna. 1a anul 1556. p.55;,n.~3::'·," : .:'

115. llindor Sztrips:r.I,)", op. cit., PI'. 51-66, Cilal 1/1 de PI': "Oh.'::Liliti, Epis.copla AraduJui. Schita. istorica. Arad. 1050, PI" 6.7, n. 3; Emlle 1I0ni;::r:;.; chrislia.nlsme en Hongrie. (Science el religion. Etude pour Ie lemps prCseu\.H,~arls" sarisdalc, p. 20, . ,4"""""'/"

116, ,/os. II. Lc<lit., Bulletin d'hisloi,re iSlave. I. Le.s origines .(occidentale deI'ancienne lilterature Kievicnne, in Odentalia Christiana, vol, Xxxn'~(1933), 'nr. ~!),Octobrl-Decembrl, 1', 183. ':~J';:ti;"!;"

117, Vezi Viata Sfintei Llldmill:1.. in Fontes rerum BOhemicarum,i;t:n .. Pnl<"n.1871, PI'. 144-145: redaelare latina 9i 10l-198. A:Ili). viata in I.'Ja.t~/a,\Sflnt.c;Ludmilla ~l Sf. Veneeslas, ]a PI'. 199_227, Cf. E. Amann, in op. clt., ',t: ,7,~p,,,,381-38:<,

Passlo III. S. Ludmillae Bohemiae ducissae, In cd, Alb. Gomb03,: t: .'III ,'p., 1!)62;.Jos. II. Lcdit, ibidem, p. 183 .. " ir\ji;<;~~':

.,j,~li~11\;:';

56 Diacon Asistent 1. RAMUREANU

."!-"'",i?~\~l}t:i:~_________________ . ' : ,i .

INCEPUTUI, CHE~TINARII U!\'GUHILOR IN CREDINT A, ORTOI:?PX~" ~57,' :'.".,'

dcI' byz:lIltinlschen Gcschlchtsschreiber yon

del' IJandnahme (UngarL~che Bi~lIotheJt,. is). .

J)in Illerarile .k islorie aSllpra popornJni 1111/;,'11'so pot COlIsllIta:

8. 1';dolla •.•1 SayolIs, Histoire gcnerale des HongJrois. Scconde edltioll reviscepar ,\. ~ayolis et ,I. DolcIICU, Budapest-Paris, 1!J00. '

V. l;;u~clI CSlHlay, Die Gc_~chichtc dcr Unbarn, Zweite vermehrtc, Aufl., ?bcr.sctzt van M. Darvai. I. Band. Bcrlin, l8D9, .... ,. ! ;

10. A. Bomallo\'s1.1<y' Die Gcschichte Ungarna. (Bibliothek del' WeItgeschichte!.MUnchen.Leipzig, 19Z4 .... ,'

n. Frall~ois Jo:d<hard, Histoi'rc de la lIonHgrie (BLb!iothequc hongroilSc!. Paris,1932; in I. clIglezlt, London, 1V31 ...

12. H,lIinl ""II1:In CS GYlila S1.e1dii, Magyar Tortenct (= Itlto~ia': mil.

bhiar1\.), t. I; /t:llin!. Ui,man, Osttirtcncl-'forzsszcrvezct, kercszteny Idr:'dystlg (= Ip.ceputuriIc. Organlza\ia de trib, .rcgalitatca maghiarilJ. .Budapest, 1941, ' 1,;.<·.··.., .' 'I ., "

13. G,\'. Nt·melh. A I-Ion[oglal.\ magyars:"b Idalakul{l.sa = Forma~il1neapopornlui maghiar Inainte de oCllparea tcritoriului sau!. Buda'pest. 1930:' I;;.',.

H. E. ;lIcl~·lIsl.. Gcschichtc des IIngarischen Volkstums von dcI' Landnahme'.bie, '"zum Ausgang des IIlitlclaJlers. Buda,pcst, 1940. ,.:i":~~.':"';" ..:.

15. H. U'iI1Utn, Ceschichle des IIngarisohcn j\'[;ttf!laltcrs, I. Von dc:n KII.e.iJteri:;,~.Zcit bls zum Ende dc.~ xn. Jahrhllndcrts. Berlin, 1910. 'J, •• ,.,;. :',::.

1G. U. I{os,',ry, A history of Hungary, Clevcland.Ncw.Yorl{ 19-11 ," ,I;: "if,t " '!' I"

t. ~~.!r

salis, graecum slIper<1ddere l11aluisli lIH) », ad:d: «D~~i ai pulea sii Ie

Ynchi'ni eu vrednicri~ lui DUlllnczeu in limba ta proprie sau in lill1ba·lalini!, er~zind cii nu-Ii cslc dcajuns, ai prcferal sii adilugi pc eea grt'ilcii».l(rilul gr~c).

.. Din milrturiilc is!oricc ariitalc, se vede intr-adcvar eii crcdin(a ortn·

doxii a Riisaritului a pii!rllns pukrnie la vcchii lIngmi, la inceputuriker{'~tinijrii lor, ~i. acesl ad~var 'nu mai poatc fi conlesta! de nki U',l istoric,

oridl ar vrea istoriografia ll1C1ghiarii e<liolicizantil sa dovcdeasd contra

riul Cll oriee pre!.

Estc incon(estabil cii in (il11pul regelui ~(ef;]n eel Sfint, Ung<lri<l intriidefinitiv in sfcra cre~tinisrnului de rit apusea1n, dar crq;tin:s!11Ii1 orlodox

s-a l11en\inut pe piirn:n(ul Ungarie:, nll !1tnilai in (impul dornniei lid, ci ~imlllle seeole in url11a, in eillda luturor rnaslJrilor de prigonirc Illak de pu'

lerea de S(a( impolr:v<l orlodo<:~ilor, la inslig<l(iik ~i' indelllillll1'ik [Ii:;>rieii Romano·Catul:ce .. ,

Dc allfel, dinlrc ,popoarcle catolice vecine eu popoarelc care :JU 1m·hra(i~al eredin(il orlodoxii, ungurii au fosl ~i .sint eei mili in lI1iisurii siiapreciezc putcreCl, !aria ~i valoarea Ortodoxici.

Nu ne indoim cii studiul de f<l!iJ va <l(r;lge ;I(ell!i;l lIlul(ora clintr<:oamenii de ntlturii u1nguri, <:are au avul sau lIlai ail inca ullele prcjudc·

cali f<l\iJ dc Orlodoxie, ~i·i V\1 ajuta sa priveascii in alt5 luminii incepu(u·rile cre~linar.ii 5tr51ll0~ilor lor, plcdndu·se eu respect ill fata rnclllorieiaeelorCl care au illlbriili~al Sfint<l crcdit1(iI orlodoxii a I<asaritului,

1,t1ceraind prilll studiul nostru sa ;lduccrn lumina intr-o problema ali!

de eontroversati! ea problema pa(runderii crc5tinismului orlodox la unguri,

aducem i'n acela~i (imp un pios ornagiu vcchiIor credincio$i ung-uri, careau primi! eu bueuric sa fie ~nembrii Sfinlci ~i marii Biserici Orlodoxc aRiisiiritului.

BIBLIOGRAFIE SUMARA:

1 .• Jill, J\Ioravcsil<. BUlletin hongwis (192Z·1!J31), In BY7~~ntion. t, VI. 2(1!J31), pp. 657-702; pentru anti 1!J31-1938, In' Byzantion, L. XlV, 2 (1!J39), pp.459-496 ..

2. G)'lIll ;\Iora\'csik, ByzantL,c studies in Hungary, 193!J.1945, In Byzantino.slavicfl. t. !J (i'948) , pp. 37!J.3!J2.

3. Gy. i'lIor:l\'csil<, A mag-yal' tortenet bizanci forrfl.sai (= Izvoarele bizantineale istoriei maghiare), In A Magyar Tfutenettudom:'my I{ezil<onyve t= ManualuJizvoareloT istorice maghiare), sub conducerea lul n. Human, t. I, fasc, 6. Budapest,1!J34. Un rczumat a! 1ucrilrii I·a dat Gy. Moravesil<1n art.: Les sources byzantincsde l'histolre hongrolS(), In Byzantion, t. IX. 2 (1034), pp, 663.673.

4. 'Mathia" G)'oni, Les Etudes byzantines, en Hongrie pcndant ·Ia guerre (1030.1(45), In Etudcs Byzantines, t. V (BueurC-'/U, 1!J47) , pp. 240.255.

5. Domol(O,; l{os"lJ', Bevezetes a magyar tor.tenclem fornisaiha es irodal.maba, I (= Introducere m izvoarcle ~i litoratura istoriei maghiare), Budapcst 1951.

. 6. C, A. JlL"1.C.-u1,ney.·Studies on U1e earliest hunga~ian historical sources.'(Etudes auI' l'Europe CenLro-Orientale diTigeC3 par E. Lultinich, nr. 18), Buda.pest, 1938.

7. Idem, Studies on the carly hungarian h.istorical sourcC8, III. In aceea~icocc~ie, nr. 21. Budapest, 1940.

118. Jos. II. Ledlt, ibidem, p. 18~.

t.

.. - .,

.."

I.lIcniri ~i shulii sppcialc.17. II. Schiinl'l>alllll. Die I{enntnis

den ;iitcsten Gcschiehte del' Ungal'l1 VOl'Berlin.Leipzig. 1922 .. 13.• ","LtJ':1.s Gy,:ni, Ullgarn und das Ungartumim Spiegel dol' byzantinischcnQucllen. (In 1. maghiar1\., eu rczumat In I. german1\.). Budapcst, 1938; "~:'i''f

19. ,Jello Darll<), .~;n'ljVo,ulrp,,,,,,t oX£oEl, """it. ,ouc ~U1;;"'VtL'IOiJ,"",I """it. 'au. 'pot'",~v /(AWCl'lXp6vou', In lib 'Ko'(~, t. 5 (1!131), pp. 120.25; 195.198 (conferi?~il):;".

20. 1', Vony, Les rncines l1yzal1tines du chrislianisme hongrois, In :NouvellcRevue de Hongrlc. t. 31 (1!J11), pp. !J9·108 .. ,~ .' ,,:':'

21. Fram. Diilgpr, Uugarn in del' byzantlnischen RcichspoJitik (o'slmltt'eJeu.ropiiische Bihliothek, hrsg. yom E. Lul<inich. nr· 42). Budapc.~t, 1942. Sonderdruckau,S dem Arch:vum Europae Cc.ntro·OrientaJis, VIII (lV42J., Heft. 3·4. ".;:U.:·~.,

22. Gy. Morn\'csik, Byzantinoturcka: I. Die byzantinlschen QUCIle:n:;der'Ge'schichte del' Tlirkvolker, Budapest 1942. !.:;;,.;,:;r.;. ...

23. IIkm, Byzantinoturcica, 'II: Spraehreste del' TUrkvollLOr in .ci~r·,b~'zantl-nlschen Quellen. Budapest, 1V43. ,::,. ':'::': .

2·1. Idem, Bizanc cs a magya::'s:'lg (= I3izan~ul ~i maglLiarimea).· Budapest,1V53. I3ihliografie la pp. 109.118· S,i se vad1i., de asemenea, studiile mar: multorIstorici maghiar publicate In: : ; "';, "

25. Em]ekl{(1nvy Szcnt Istvan !tira.ly hal3:l:'lnak kiJer,cszazadi-k" 6vforduIojan = Cal·te comemorativi'i. la it noua sut1i. aniversare a mor.·~ii regelui 9tefan eel

Stint). Budapest, 1938 .. '; ,;;.:.':jF

'D<ltoralll tradll<:erea titlurilor studiilor ~i unor pasagii din'limba ma·

ghiara preotului reformat IIngur, ARPAD IDOli!, fost magistrand: la":ITiitilutul Teologic din 13t1curc~ti, c5ruia ii exprirnam pc aeeasl5 eale' ccle.··maidlduroasc lllul\lImiri. :y ".':::;'i'

I U.t:':,:V;.··

')1 h:i;it',~:.• j:.

.\'n:,~r~r:." 'I~::!":r~'.;

\,:1 ;:'i ~Ji1:~;t~i~.,d~f~~~!~~X:..

t)~~j~j!~;:ti;t

Documents

1.16 I. Ramureanu (1)