75434_Raport Starea Mediului Harghita-2011-Final

Page

1

Ministerul Mediului şi PădurilorAgenţia Naţională pentru Protecţia Mediului

Agenţia pentru Protecţia Mediului Harghita

Nr.: 1975 din 29 iunie 2012

R A P O R T

A N U A L

PRIVIND STAREA MEDIULUIÎN JUDEŢUL HARGHITA

- 2011 -

AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI HARGHITAStr. Márton Áron, nr.43, Miercurea Ciuc, Cod 530211

E-mail: [email protected]; Tel: 0266-371313, 0266-312454 Fax: 0266-310041

mailto:[email protected]

Page

2

CAPITOLUL 1. PROFIL DE JUDEŢ

1.1. Date geografice şi climatice1.1.1. Relieful şi geologia

Judeţul Harghita este situat în partea centrală a Carpaţilor Orientali, fiind al treisprezecelea ca mărime din România, având o suprafaţă de 6639 km2, reprezentând 2,8 % din teritoriul ţării.

Se învecinează cu judeţele Suceava la nord, Neamţ şi Bacău la est, Covasna şi Braşov la sud şi Mureş la vest. Datorită poziţiei sale, asigură legături rutiere şi feroviare între cele două mari regiuni geografice şi istorice – Transilvania şi Moldova.

Suprafaţa judeţului este străbătută de la nord-vest spre sud-est de două şiruri de munţi: în partea centrală se desfăşoară pe cca. 150 km lungime şirul munţilor vulcanici Căliman (2100 m) - Gurghiu (1778 m) - Harghita (1801 m); în partea estică se întinde şirul munţilor zonei cristalino-mezozoice şi a flişului cretacic - Bistricioarei (1689 m), Giurgeului (1575 m), Hăşmaşului (1792 m), Ciucului (1490 m) şi Nemirei. Cele două şiruri muntoase sunt despărţite prin depresiunile intramontane Bilbor, Borsec, ale Giurgeului, Ciucului şi Caşinului.

În partea vestică a lanţului vulcanic relieful, prin intermediul unui vast platou vulcanic şi a unui şir de dealuri subcarpatice interne, coboară până în Podişul Târnavelor, situat în partea sud-vestică a judeţului, cuprinzând o mică parte din Depresiunea Transilvaniei.

Relieful prezintă o mare varietate de forme şi altitudini, între înălţimi de peste 2000 m (vârful Iezerul Călimanului 2031 m) şi de numai 400 m (în lunca Târnavei Mari).

Zonele montane se caracterizează prin existenţa de păduri şi pajişti naturale întinse, prin varietate de resurse ale subsolului, prin aşezări umane permanente şi căi de comunicaţie relativ rare.

Zonele depresionare şi culoare de văi, reprezentate de luncile largi şi mlăştinoase ale râurilor, terase joase, conuri întinse de dejecţie şi fâşii de câmpii piemontane, creează condiţii favorabile pentru dezvoltarea aşezărilor omeneşti şi a vieţii economice.

Zonele deluroase formează o unitate de relief alcătuită din depresiuni (Odorhei, Praid) şi dealuri, constituită din depozite sedimentare, în care râurile şi-au format văi adânci cu albii largi, însoţite uneori de terase. Relieful în această zonă este modelat de procesele de versant, alunecări de teren, spălări în suprafaţă. În această zonă se concentrează un număr mare de localităţi şi unităţi economice.

Altitudinea medie a principalelor localităţi este prezentată în tabelul nr. 1.1.1.:

Tabel nr. 1.1.1.Localitatea Altitudine, în mMiercurea Ciuc 655-725Odorheiu Secuiesc 500-550Gheorgheni 795-810Topliţa 720-740Băile Tuşnad 620-650Borsec 930-960Vlăhiţa 827 (altitudine medie)Cristuru Secuiesc 398 (altitudine medie)

Pe suprafaţa judeţului Harghita s-a dezvoltat o bogată reţea hidrografică, lacuri şi mlaştini şi s-au acumulat importante rezerve de ape subterane.

Reţeaua hidrografică a judeţului aparţine bazinelor hidrografice ale râurilor Mureş (49,3 %), Olt (32 %) şi Siret (18,7 %).




Page

3

Apele de suprafaţă sunt drenate de cursurile superioare ale Mureşului, Oltului, Târnavelor, Homoroadelor, Bistricioarei, Bicazului, Trotuşului, Uzului şi Casinului.

Lungimea totală a reţelei hidrografice codificate a judeţului este de cca. 2600 km. Cursurile râurilor principale pe teritoriul judeţului, izvorând din zonele muntoase, au lungimi cuprinse între 43-99 km.

Râul Mureş, îşi are obârşia în masivul Muntele Negru (1538 m), drenează întreaga depresiune a Giurgeului pe o distanţă de 70 km, adunând afluenţii Belcina, Lăzarea, Ditrău, Şumuleu, Borzont, Gălăuţaş şi Topliţa, de pe o suprafaţă totală de 1297 km2. Debitul mediu multianual al râului la ieşirea din judeţ este de 12 mc/s.

Râul Târnava Mare, afluent principal al Mureşului, izvorăşte din munţii Gurghiu, drenează apele (afluenţi mai importanţi: Şicasău, Ivo, Brădeşti, Fernic şi Goagiu) de pe o suprafaţă de 1539 km2. Parcurge teritoriul judeţului pe o lungime de 99 km, fiind cea mai lungă apă de suprafaţă din judeţ. La ieşirea din judeţ debitul mediu multianual al râului este de 8 mc/s.

Râul Olt izvorăşte din versantul vestic al Hăşmaşului Mare la altitudinea de 1280 m şi străbate depresiunea Ciucului pe o lungime de cca. 85 km, părăsind teritoriul acestuia prin defileul de la Tuşnad. Suprafaţa bazinului de recepţie este de 1295 km2, adunând afluenţii Lunca Mare, Mădăraş, Valea Mare, Frumoasa, Fişag şi Tuşnad. Debitul mediu multianual al râului la ieşirea din judeţ este de 9 mc/s.

Râul Bistricioara izvorăşte din flancul sud-estic al Munţilor Călimani, în cuprinsul judeţului curge pe o lungime de 43 km. Debitul mediu multianual al râului la ieşirea din judeţ este de 4,5 mc/s.

Râurile sunt alimentate în proporţie de cca.70 % din sursele de suprafaţă (ploi 42-46 % şi zăpezi 23-26 %), iar restul din apele freatice şi subterane, încadrându-se în regimul de alimentare pluvio-nival de tip carpatic oriental. Debitele medii cele mai mari se înregistrează în luna aprilie, iar cele mai mici în luna ianuarie.

Îngheţul apelor se produce începând din luna decembrie. Foarte des se formează poduri de gheaţă şi sloiuri plutitoare, care pe râul Mureş în depresiunea Giurgeului creează pericol de inundaţii prin blocarea albiei.

Lacurile naturale ale judeţului ca geneză şi ca regim hidrologic prezintă particularităţi demne de remarcat.

Lacul Sfânta Ana este unicul lac vulcanic din România situat într-un crater din masivul muntos Ciomad la altitudinea de 950 m. Suprafaţa lacului este de 19,5 ha, adâncimea maximă de 6,1 m. Lacul se alimentează numai din precipitaţii, având o mineralizare foarte scăzută.

La nord-est de lacul Sf. Ana, într-un crater geamăn, la altitudine de 1050 m se află Tinovul Mohoş, un lac colmatat şi acoperit cu vegetaţie de Sphagnum, care se întinde pe un areal de 80 ha.

În urma unei prăbuşiri naturale de stânci care a barat apele Bicazului, a luat fiinţă cel mai mare lac de baraj natural din ţară, Lacul Roşu. Lacul, situat la 983 m altitudine, cu o suprafaţă de 11,46 ha şi adâncime maximă de 10,5 m este înconjurat de stânci de calcar (Suhardul Mare 1506 m, Ucigaşul 1407 m, Licaş 1476 m). În aval de lac, apa râului Bicaz traversează Cheile Bicazului, una printre cele mai frumoase monumente ale naturii din ţară.

În munţii Căliman, Lacul Iezer, de origine glaciară, este situat la altitudinea de 1780 m, are o suprafaţă de 0,20 ha şi o adâncime de 3-5 m.

Lacurile artificiale din judeţul Harghita aparţin diferitelor categorii de folosinţă.Acumularea Mesteacănul, construită pe râul Olt, asigură apă potabilă pentru

oraşul Bălan şi apă industrială pentru operatori economici din Bălan. Volumul total de acumulare este de 0,858 milioane mc.




Page

4

Din Acumularea Frumoasa se asigură cca. 50 % din volumul de apă potabilă necesară municipiului Miercurea Ciuc. Volumul total de acumulare este de 10,6 milioane mc.

Acumularea Zetea este cea mai mare construcţie hidrotehnică din judeţul Harghita, este situată pe râul Târnava Mare şi are un volum total de acumulare de 44 milioane mc. Categoria de folosinţă este complexă: reţinerea viiturilor şi apărarea împotriva inundaţiilor a localităţilor situate în valea râului Târnava Mare din judeţele Harghita şi Mureş, regularizarea debitului (constant de 1,2 mc/s în aval de acumulare).

1.1.2. ClimaDatorită aşezării şi condiţiilor de relief, o mare parte a judeţului aparţine ţinutului

climatic al munţilor mijlocii. Orientarea aproximativ perpendiculară a unităţilor de relief faţă de direcţia dominantă vestică a circulaţiei atmosferice generale, existenţa treptelor de relief şi a şirului de depresiuni intramontane, imprimă condiţiilor climatice ale judeţului câteva particularităţi.

Ca urmare, în partea vestică se individualizează ţinutul cu climă continental moderată de deal, caracterizată prin veri calde, precipitaţii relativ bogate şi prin iernile reci.

În zona cu climă de munte verile sunt răcoroase, precipitaţiile abundente şi iernile reci.

În depresiunile intramontane se evidenţiază un topoclimat specific, caracterizat prin frecvenţa mare a inversiunilor termice de iarnă şi nocturne, făcând parte printre regiunile cele mai reci ale ţării.

Îngheţul se produce în depresiunile intramontane pe timp de peste 160 zile anual, apare foarte frecvent iarna, dar se produce şi primăvara şi toamna.

Durata de strălucire a soarelui este între 1400 şi 1500 ore anual. Cantitatea medie anuală a precipitaţiilor este puternic influenţată de poziţia

teritoriului faţă de calea maselor de aer. Astfel se explică cantitatea mai mare de precipitaţii din vestul judeţului, faţă de cele din depresiunile intramontane.

Vânturile sunt influenţate puternic de relief. Frecvenţa anuală cea mai mare o au vânturile din vest, nord-vest şi nord-est. În depresiunile intracarpatice predomină calmul atmosferic, mai ales în perioadele de producere a fenomenului de inversiune termică. Vânturile de nord-vest au în general viteze mai mari, pe culmile munţilor ajungând până la 7-8 m/s, uneori producând intensificări până la 25-30 m/s.

Frecvenţa mare a calmului atmosferic, viteza redusă a vântului şi inversiunile termice fac ca zona depresiunilor intramontane să fie cea mai sensibilă faţă de poluarea atmosferică. Zona dealurilor vestice şi cea montană beneficiază de efectul de curăţire a curenţilor de aer, oferind condiţii prielnice dezvoltării unor staţiuni climaterice (Izvorul Mureşului, Lacul Roşu).

Pe baza Protocolului de cooperare între ANPM şi ANM, Administraţia Naţională de Meteorologie, respectiv Centrul Meteorologic Regional Transilvania Sud – Târgu Mureş a pus la dispoziţia APM Harghita date meteorologice anuale, respectiv lunare. Temperaturi lunare maxime şi minime din 2011 la staţiile meteo din judeţul Harghita sunt prezentate în Tabelul nr. 1.1.2.1.:

Tabelul nr. 1.1.2.1.

Anul 2011Luna

M-Ciuc Joseni Topliţa Bucin Odorhei

Tmax lunară

Tmin lunară

Tmax lunară

Tmin lunară

Tmax lunară

Tmin lunară

Tmax lunară

Tmin lunară

Tmax lunară

Tmin lunară

Ianuarie 6.2 -24.6 5.7 -22.6 6.2 -22.0 6.4 -17.0 11.0 -18.5




Page

5

Februarie 7.8 -23.0 6.4 -20.5 7.7 -18.7 7.0 -17.0 13.2 -17.1Martie 17.5 -19.2 17.4 -18.1 18.7 -16.2 12.4 -14.4 20.2 -11.9Aprilie 19.9 -5.9 18.7 -5.4 20.9 -4.9 14.8 -6.3 20.8 -1.6Mai 26.1 -4.9 26.2 -2.1 28.9 -0.7 20.3 -4.2 27.2 -1.1Iunie 29.2 2.6 29.2 2.9 30.6 5.5 23.6 4.2 30.5 6.5Iulie 30.9 4.1 29.8 4.7 32.3 6.4 26.0 4.0 31.9 7.5August 30.1 1.6 31.4 2.6 32.2 4.0 25.4 5.8 32.3 7.8Septembrie 28.8 -0.1 27.7 0.0 28.5 1.1 22.3 4.4 29.9 5.8Octombrie 23.7 -11.4 23.5 -10.9 23.3 -11.6 18.2 -7.6 25.1 -7.0Noiembrie 13.8 -15.1 13.9 -15.6 15.4 -14.0 15.2 -10.7 19.0 -11.9Decembrie 13.2 -17.9 11.2 -17.7 12.8 -15.3 6.7 -13.6 14.3 -10.9

Datele anuale pentru indicatorii meteorologici - măsurate la staţiile meteorologice din judeţul Harghita pentru anul 2011 - sunt redate în Tabelul nr. 1.1.2.2:

Tabelul nr. 1.1.2.2.Indicatori meteo, 2011 M-Ciuc Joseni Topliţa Bucin OdorheiTemperatura medie anuală (ºC) 5.6 5.8 * 4,6 8.4Temperatura maximă (ºC) 30.9 31.4 32.3 26.0 32.3Temperatura minimă (ºC) -24.6 -22.6 -22.0 -17.0 -18.5Precipitaţii-cantitatea anuală (l/m2) 589.0 439.8 478.6 711.9 *Nebulozitate medie anuală (zecimi) 5.8 6.3 * 5.3 *Presiune medie anuală (mb) 940.9 931.2 * 873.8 956.8Viteza medie anuală a vântului(m/s) 1.7 2.0 * 1.1 1.5

* - Nu dispunem de date, nu au fost comunicate de ANM, Centrul Meteorologic Regional Transilvania Sud – Târgu Mureş

1.1.3. DemografiaPopulaţia judeţului Harghita conform recensământului din 2011 a fost de 304.969

locuitori (locul 32 pe ţară ca număr de populaţie).Numărul populaţiei în ultimii ani, conform datelor statistice, a evoluat astfel:

Tabel nr. 1.1.3.

1.1.4. Organizarea administrativ teritorialăÎn judeţul Harghita sunt 9 oraşe din care 4 municipii, respectiv 58 comune cu 235

sate aparţinătoare acestora. Din populaţia totală 128595 locuiesc în mediu urban şi 176384 în mediu rural (date furnizate de Direcţia de Statistică Judeţeană Harghita).

Municipiile judeţului sunt următoarele: Miercurea Ciuc (reşedinţă de judeţ), Odorheiu Secuiesc, Gheorgheni şi Topliţa.



Anul Număr populaţie2002 3303252003 3293442004 3285472005 3265582006 3263472007 3259972008 3256822009 3253452010 3248902011 304969


Page

6

Oraşele judeţului sunt: Cristuru Secuiesc, Bălan, Vlăhiţa, Borsec şi Băile Tuşnad.

1.1.5. Resursele naturaleResurse naturale neregenerabile

Sunt resurse a căror tehnologii de exploatare şi prelucrare poate conduce la poluarea elementelor de mediu în multe zone ale judeţului. Rezervele de combustibili sunt reprezentate prin:- lignitul, cantonat în depozitele sedimentare ale depresiunilor Bilbor şi Borsec. Rezervele sunt limitate, iar singura exploatare de la Borsec nu mai funcţionează, a fost închisă.- gazele naturale sunt cantonate în structurile geologice ale Depresiunii Transilvaniei, situate în partea de sud-vest a judeţului. Punctele de exploatare sunt conectate la reţeaua naţională de transport şi distribuţie. În judeţ gazele naturale sunt utilizate pentru producerea energiei termice în localităţile urbane şi rurale, cu tendinţă de creştere. Această resursă valoroasă nu are utilizare industrială în judeţul Harghita.- zăcămintele de turbă - cantonate în depresiunile Ciucului, Giurgeului, Borsecului şi Bilborului - reprezintă rezerve importante nevalorificate. Datorită calităţii turbei, ea ar putea fi folosită în balneoterapie şi în horticultură. În urma lucrărilor de desecare, zăcămintele de turbă sunt afectate anual prin arderea unor suprafeţe însemnate în Depresiunile Ciucului şi Giurgeului, contribuind la poluarea periodică a aerului înconjurător în aceste zone. Zăcămintele de minereuri sunt cantonate în formaţiunile cristaline epimetamorfice. Extracţia zăcămintelor din zona Bălanului a fost sistată odată cu încetarea activităţii minei SC Bălan SA.

Rezervele de substanţe nemetalifere (sare, dolomită, roci caolinitice, argile, sienite) şi de roci utile (andezite) sunt disponibile pe termen lung, reprezentând un potenţial valoros pentru dezvoltarea economică.

Resurse naturale regenerabileResursa de apă este una din bogăţiile vitale pentru dezvoltarea economică şi

socială.Deşi judeţul Harghita are o reţea hidrografică bogată, situându-se în zona de

obârşie a marilor cursuri de apă interioare, resursele potenţiale de apă utilizabile nu au fost încă puse în valoare.

Potenţialul apelor de suprafaţă este utilizat mai cu seamă pentru asigurarea alimentării centralizate cu apă potabilă a unor aşezări urbane (Miercurea Ciuc, Odorheiu Secuiesc, Cristuru Secuiesc, Gheorgheni, Topliţa, Bălan şi Vlăhiţa), rurale (Praid, Sâncrăieni, Ciumani, Joseni, etc.) şi a necesarului de apă pentru unităţi industriale.

Utilizarea energetică a cursurilor principale de apă în anul 2011 a fost redusă.Pe afluenţii râurilor au fost puse în funcţiune 2 microhidrocentrale (la Zetea, pe

râul Târnava Mare, beneficiar SC USINSIDER GENERAL CONTRACTOR SA Bucureşti şi la Vlăhiţa, pe râul Vârghiş, beneficiar SC H2O ENERGY SRL Miercurea Ciuc) şi au fost reglementate din punct de vedere al mediului alte 18 proiecte pentru realizarea microhidrocentralelor în judeţ (Tabelul nr. 1.1.5.).

Judeţul Harghita dispune de resurse de apă subterană potabilă în depresiunile intramontane, utilizate în prezent în scopul alimentării populaţiei (Miercurea Ciuc, Băile Tuşnad, Borsec, Sânsimion, Sânmartin, Tuşnad) şi a unor unităţi ale industriei alimentare (Remetea, Miercurea Ciuc, Sânsimion).

Din categoria apelor subterane, datorită numărului mare de surse, a rezervelor importante, a diversităţii hidrochimice, a potrivirii lor pentru îmbuteliere, cură balneară sau agrement, pentru judeţul Harghita apele minerale reprezintă o importanţă deosebită.




Page

7

Însemnate rezerve de ape minerale sunt situate în depresiunile Ciucului, Giurgeului, Borsecului, Bilborului şi Casinului, în văile Vârghişului, Homoroadelor şi Târnavelor.

Apele minerale carbogazoase au reprezentat baza industriei de îmbuteliere (Borsec, Sâncrăieni, Tuşnad, Bilbor). SC Romaqua Group S.A. Borsec în prezent este societatea comercială cea mai importantă din ţară din această ramură. Valorificarea apei minerale prin îmbuteliere a atras şi investitori străini.

Apele minerale şi emanaţiile de CO2 şi H2S (gaze mofetice şi sulfatariene), ca surse terapeutice naturale, au fost valorificate în cadrul unui număr mare de staţiuni balneare de importanţă naţională (Băile Tuşnad, Borsec) şi locală.

Existenţa băilor şi a izvoarelor de apă minerală cu efecte curative a constituit o bază perfectă pentru iniţierea unui program denumit „Drumul Apelor Minerale", creat în zona centrală a României, pentru judeţele Harghita şi Covasna. Datorită faptului că în regiunea Csomád-Bálványos cultura băilor minerale este multiseculară, această iniţiativă a fost salutată cu mare entuziasm de comunităţile locale.

În perioada 2000-2011 Consiliul Judeţean Harghita, Fundaţia pentru Parteneriat Miercurea Ciuc şi Asociaţia de Turism şi Ocrotirea Naturii Miercurea Ciuc a finanţat respectiv implementat mai multe proiecte de-a lungul Drumului Apelor Minerale. Împreună cu mai mulţi parteneri şi prin implicarea a sute de voluntari a avut loc reabilitarea Băii Szejke de la Odorheiu Secuiesc, a Băii Jigodin din Miercurea Ciuc, a Băii Nádas-Tuşnad, a zonei izvoarelor din Băile Homorod şi Borsec, precum şi a Băilor Soszek-Cozmeni, Borsaros-Sâncrăieni, a Călugărilor de la Şumuleu-Ciuc şi a Băii Sărate de la Cristurui Secuiesc, construcţia potecii suspendate din Tinovul Mohoş, înfiinţarea primului muzeu al apelor minerale.

Pe lângă aceste proiecte s-au reabilitat o serie de băi tradiţionale de apă minerală din judeţul Harghita.

Toate aceste realizări reprezintă astăzi puncte de atracţie al Drumului Apelor Minerale. De-a lungul acestui drum, pe o potecă existentă, s-a marcat şi dezvoltat un drum pentru biciclişti. Astfel s-au ocolit drumurile cu trafic şi au fost incluse majoritatea locurilor cu valori istorice, culturale şi naturale, băile şi izvoarele cu apă minerală şi ariile protejate din regiune.

Majoritatea surselor neutilizate în prezent, datorită captărilor necorespunzătoare, a lipsei zonei de protecţie şi a poluării apelor subterane sunt supuse unui proces intens de degradare, sau chiar de dispariţie.

Din categoria resurselor naturale regenerabile relevante din punct de vedere economic pentru judeţul Harghita fac parte pădurile, constituind una din principalele zone de aprovizionare cu lemn din ţară.

Ţinând seama că peste 30% din suprafaţa judeţului este acoperită cu păduri, o resursă însemnată o constituie lemnul de fag, molid şi brad din pădurile montane. Pădurile reprezintă sisteme biologice productive care furnizează materia primă necesară industriei lemnului, constituind totodată o importanţă sursă de energie. Vegetaţia silvică a favorizat şi dezvoltarea unei variate şi bogate faune de animale sălbatice pentru vânat.




Page

8

CAPITOLUL 2. CALITATEA AERULUI

2.1. Emisii de poluanţi în aerul înconjurător

Calitatea aerului înconjurător în judeţul Harghita este determinată de emisiile rezultate din activităţile economico-sociale prin surse fixe şi surse mobile, respectiv de emisiile din surse difuze de poluare.

Sursele fixe - care în general utilizează drept combustibil gaze naturale, acoperă următoarele activităţi:

- producerea energiei termice în centrale termice zonale sau rezidenţiale, respectiv consumul casnic;- industria de prelucrare a lemnului;- stocarea şi distribuţia carburanţilor;- utilizarea solvenţilor;- prepararea hranei;- industria metalurgică;- industria minieră- agricultură etc.

Emisiile din surse mobile provin din:- traficul rutier, care se desfăşoară pe arterele principale ale judeţului şi care traversează localităţile urbane şi rurale ale judeţului Harghita;- traficul feroviar, care este slab reprezentat. Conform prevederilor Legii nr. 104/2011, APM Harghita realizează anual inventarul emisiilor de poluanţi atmosferici, pe baza „Îndrumarului privind modul de realizare a inventarelor locale de emisii şi a inventarelor naţionale în conformitate cu cerinţele Ghidului EMEP/EEA – 2009”, metodologie elaborată de SC Westagem SRL Bucureşti, pa baza contractului încheiat cu Ministerul Mediului şi Pădurilor. Au fost chestionate autorităţile administraţiei publice locale (67 municipii, oraşe şi comune din judeţul Harghita), şi 101 de operatori economici şi instituţii, titulari de activitate care deţin surse de emisii în aerul înconjurător, conform codificării nomenclatorului de activitate NFR- SNAP, datele fiind introduse într-o bază de date complexă. Baza de date completată cu datele transmise de operatori economici/instituţiile chestionate este transmisă la ANPM Bucureşti pentru prelucrare.

Datele de emisii folosite în prezentul raport pentru anul 2011, au fost calculate/evaluate pe baza aplicaţiei CORINVENT şi metodologia CORINAIR.

Menţionăm că aceste date sunt date preliminare, nevalidate.

Emisiile totale, comparativ cu rezultatele anilor precedenţi, sunt prezentate în Tabelul 2.1.-Emisii totale în aer şi Tabelul 2.1a-Emisii pe grupe.

Diferenţele în minus dintre cantităţile de poluanţi evacuaţi în anul de referinţă – 2011 – faţă de anii precedenţi sunt explicabile, pe de o parte prin feed-back-ul redus (cca. 60-70 % din chestionare au fost retransmise completate), pe de altă parte, prin actualizarea factorilor de emisii folosiţi pentru calcul conform „Ghidului pentru elaborarea inventarului de emisii – EMEP/EEA Air Polluant Emission Inventory Guidebook – 2009”.

2.1.1 Emisii de gaze cu efect acidifiantAcidifierea aerului este rezultatul conversiei chimice a dioxidului de sulf şi a

oxizilor de azot. Aceşti poluanţi, odată ajunşi în atmosferă, în contact cu lumina solară şi vaporii de apă formează compuşii acizi, pot persista în aer câteva zile şi astfel pot fi




Page

9

transportaţi la sute de kilometri sau în timpul precipitaţiilor se depun pe sol sau în apă. Acest proces interferând cu ecosistemele, conduce la problema „acidifierii”.- emisii anuale de dioxid de sulf

Din emisiile totale de SO2 în judeţul Harghita aproximativ 96 % reprezintă emisiile rezultate de la centralele termice-cod NFR 1A4 (8,6 %) şi surse de ardere neindustriale/rezidenţiale-cod NFR 1A4a şi 1A4b (87,3 %). Dioxidul de sulf (SO2) se formează prin oxidarea conţinutului de sulf în timpul proceselor de combustie.

Evoluţia cantităţilor de SO2, emise în aerul înconjurător de-a lungul anilor, este prezentată în Figura 2.1.1.1.-SO2:

- emisii anuale de oxizi de azotOxizii de azot prezenţi în aerul înconjurător sunt oxidul nitric (NO) şi dioxidul de

azot (NO2). Aceşti oxizi de azot se formează în timpul proceselor de ardere. Din emisiile totale de NOx în judeţul Harghita cca. 98 % reprezintă emisiile rezultate de la centralele termice-cod NFR 1A4 (29,0 %) şi surse de ardere neindustriale/rezidenţiale-cod NFR 1A4a şi 1A4b (69,1 %).

Evoluţia cantităţilor de NOx emise în aerul înconjurător, de-a lungul anilor, este prezentată în Figura 2.1.1.2.-NOx:

- emisii anuale de amoniac



Figura 2.1.1.1. Evoluţia emisiilor de SO2

0

2000

4000

6000

8000

10000

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

to/a

n

Emisii SO2

Figura 2.1.1.2. Evoluţia emisiilor de NOx

0

1000

2000

3000

4000

5000

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

to/a

n

Emisii NOx


Page

10

Cea mai însemnată cantitate de amoniac emisă în aerul înconjurător, din sursele de emisii inventariate în judeţul Harghita, provine din activitatea de „tratarea şi depozitarea deşeurilor”-cod 6A (73 %).

O sursă principală de emisii de amoniac în aerul înconjurător o reprezintă şi activităţile agricole, în special dejecţiile rezultate de la creşterea animalelor - cod NFR 4B. În anii precedenţi acestea au fost incluse în inventarul local de emisii, dar în anul 2011, din lipsa datelor, acestea nu au putut fi incluse în inventar. Din această cauză cantitatea de amoniac emisă în aerul înconjurător în anul 2011 este mult mai mică faţă de anii precedenţi.

Evoluţia cantităţilor de NH3, emise în aerul înconjurător de-a lungul anilor, este prezentată în Figura 2.1.1.3.-NH3:

.2.1.2. Emisii de compuşi organici volatili nemetanici

Cantităţile de NMVOC emise în atmosferă provin în mare parte din emisiile pădurilor foioase şi conifere neamenajate – cod NFR 11c, emisii incluse începând din anul 2007 (59 %) şi din arderea combustibililor solizi – lemn (40 %). Emisiilede compuşi organici volatili, provenite de la staţiile de distribuţie carburanţi auto (comercializare benzină) reprezintă doar 0,15 %.

Evoluţia cantităţilor de NMVOC, de-a lungul anilor, este prezentată în Figura 2.1.2.-NMVOC:

2.1.3. Emisii de metale grele



Figura 2.1.1.3. Evoluţia emisiilor de NH3

0500

100015002000250030003500

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

to/a

n

Emisii NH3

Figura 2.1.2. Evoluţia emisiilor de NMVOC

0

10000

20000

30000

40000

50000

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

to/a

n

Emisii NMVOC


Page

11

Sursa principală de poluare a aerului înconjurător cu metale grele (Pb, Cd, Cr, Cu, Ni, Zn) o reprezintă emisiile provenite din activităţile de ardere în industria energetică respectiv din instalaţiile de ardere neindustriale/rezidenţiale (CT-uri şi/sau cazane cu o capacitate mai mică de 50 MW în cazul judeţului Harghita), cod NFR 1A4 şi 1A4a.

Cantităţile totale de metale grele emise în aerul înconjurător sunt prezentate în Tabelul 2.1.-Emisii totale în aer şi detailate pe grupe de activităţi în Tabelul 2.1a-Emisii pe grupe.

Deoarece, conform declaraţiilor operatorilor economici cu activitate de distribuţie a carburanţilor pentru autovehicule - începând cu anul 2005 nu se mai comercializează benzină cu adaos de plumb, nu s-a făcut calculul emisiei de plumb pentru acest tip de activitate.

2.2. Calitatea aerului înconjurătorÎn conformitate cu prevederile Ordonanţei de Urgenţă nr. 195/2005 privind

protecţia mediului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare, responsabilitatea privind monitorizarea calităţii aerului înconjurător în România revine autorităţilor pentru protecţia mediului. Poluanţii monitorizaţi, metodele de măsurare, valorile limită,valorile ţintă, pragurile de alertă şi de informare şi criteriile de amplasare a punctelor de monitorizare sunt stabilite de legislaţia naţionala privind calitatea aerului înconjurător şi sunt conforme cerinţelor prevăzute de reglementările europene. La sfârşitul anului 2007 în judeţul Harghita a fost amplasată o staţie de monitorizare a calităţii aerului de tip fond regional, care face parte din reţeaua naţională de monitorizare a calităţii aerului.

Locaţia staţiei de monitorizare este la Miercurea Ciuc, str. Jigodin Băi f.nr., iar poluanţii monitorizaţi sunt: SO2, NO2/NOx, CO, ozon, benzen şi pulberi în suspensie PM10 automat şi gravimetric.

Nivelurile determinate sunt cuprinse în tabelul nr. 2.1.

TABEL nr.2.1.Staţia

Tipul staţiei

Poluanţi monitorizaţi

Număr măsurători

Concentraţia Captură de date validate%

Număr depăşirizilnice orare Maxima

zilnicăMedia anuală

HR-01

Fond regio-nal

Dioxid de sulf; g/mc

241 5674 18,93 3,26 64,7 -

Dioxid de azot; g/mc

267 6191 58,44 9,26 70,6 -

Monoxid de carbon; mg/mc

295 6841 4,00 0,31 78,0 -

Ozon; g/mc 239 5575 135,64 51,28 63,6 -PM10 măsurat automat; g/mc

187 - 143,47 25,12 51,2 17

PM10 măsurat gravimetric;

226 - 126,6 20,9 61,9 17




Page

12

g/mcBenzen; g/mc

194 4644 29,56 2,13 53,0 -

Aprecierea calităţii aerului înconjurător are la bază atât rezultatele măsurătorilor de la staţia automată de monitorizare a calităţii aerului cât şi rezultatele măsurătorilor manuale şi automate din punctele de monitorizare amplasate pe teritoriul judeţului. Punctele de monitorizare manuale au fost amplasate în funcţie de sursele de poluare. Locaţia punctelor de monitorizare manuală a calităţii aerului înconjurător din judeţ şi parametrii monitorizaţi sunt prezentate în tabel nr. 2.2.:TABEL nr.2.2.

Localitate

Staţia Tipul staţiei

Tip poluant Număr determinări/ an

Concentraţia medie anuală/cantitatea de pulberi sedimentabile depuse lunar pe mp

Număr depăşirii VL sau CMA

Mie

rcu

rea

Ciu

c

Sediu APM Urban, probe de 24 ore

SO2

determinări manuale; g/mc

365 0,067 0

NO2 determinări manuale; g/mc

365 22,1 0

NH3 determinări manuale; g/mc

365 22,1 0

TSP; g/mc 365 66,4 32Zonă industrială

Industrială Pulberi sedimentabile; g/mp/lună

12 7,88 0

Zona suburbană

Trafic Pulberi sedimentabile; g/mp/lună

12 8,38 0

Gh

eo

rgh

en

i

Centrul oraşului

Trafic, probe de 24 ore

TSP; g/mc 353 157,3 150

Centrul oraşului


12 15,26 4

Od

orh

eiu

S

ecu

iesc

Zona suburbană


12 11,83 3




Page

13

Cri

stu

ru

Sec

uie

sc

Zonă industrială


12 8,45 0T

op

liţa

Zona suburbană


12 8,08 1

Vo

şlo

-b

eni

Carieră de piatră


12 3,37 0

Su

sen

i Carieră de piatră

Industrial Pulberi sedimentabile; g/mp/lună

12 13,07 5

Vlă

hiţ

a

Zonă industrială

Industrial Pulberi sedimentabile; g/mp/lună

12 8,12 0

Sân

do

-m

inic

Carieră de piatră


11 3,12 0

Dioxidul de azotOxizii de azot sunt un grup de gaze foarte reactive, care conţin azot şi oxigen în

cantităţi variabile. Principalii oxizi de azot sunt: - monoxidul de azot (NO), care este un gaz incolor şi inodor; - dioxidul de azot (NO2) care este un gaz de culoare brun-roşcat cu un miros puternic, înecăcios.

Dioxidul de azot în combinaţie cu particule din aer poate forma un strat brun-roşcat.

În prezenţa luminii solare, oxizii de azot pot reacţiona şi cu hidrocarburile formând oxidanţi fotochimici. Oxizii de azot sunt responsabili pentru ploile acide care afectează atât suprafaţa terestră cât şi ecosistemul acvatic. Oxizii de azot se formează în procesul de combustie atunci când combustibilii sunt arşi la temperaturi înalte, dar cel mai adesea ei sunt rezultatul traficului rutier, activităţilor industriale, producerii energiei electrice.

Oxizii de azot sunt responsabili pentru formarea smogului, a ploilor acide, deteriorarea calităţii apei, efectului de seră, reducerea vizibilităţii în zonele urbane .

În judeţul Harghita, concentraţia de NO2 din aer este determinată atât prin metoda automată (la staţia automată de monitorizare), cât şi prin metoda manuală conform STAS – 10329 /75 în punctul de monitorizare de la sediul APM Harghita din M-Ciuc.

Dioxid de azot determinat la staţia automată de monitorizare în anul 2011Date statistice sunt cuprinse în tabel nr.2.3.

TABEL nr. 2.3.Staţia Total date

orare validate

% date validate

Probe cu c ≥ 200 µg/m3


Valoare medie; g/mc




Page

14

HR-01 6191 70,6 - - 9,26

Valorile medii lunare măsurate la staţia automată de monitorizare a calităţii aerului sunt prezentate în tabelul nr.2.4.:

TABEL nr.2.4.Luna UM Media lunară Captura de date

validate %Ianuarie µg/m3 18,81 85,0Februarie µg/m3 13,52 94,6Martie µg/m3 11,22 90,1Aprilie µg/m3 7,66 95,0Mai µg/m3 5,29 91,8Iunie µg/m3 5,31 96,1Iulie µg/m3 6,28 95,6August µg/m3 6,26 95,9Septembrie µg/m3 8,86 31,6Octombrie µg/m3 9,61 10,6Noiembrie µg/m3 10,99 63,7Decembrie µg/m3 0

Din cauza unor defecţiuni tehnice în lunile septembrie, octombrie, noiembrie analizorul a funcţionat parţial, iar în luna decembrie nu a funcţionat.Variaţia mediilor zilnice înregistrate este prezentată în graficul de mai jos:

Din datele prezentate mai sus reiese că în cursul anului 2011 nu s-au înregistrat depăşiri ale valorii limite orare de 200 µg/m3 şi a pragului de alertă de 400 µg/m3.




Page

15

Media anuală a concentraţiei de NO2 pentru anul 2011 este de 9,26 µg/m3, fiind sub valoarea limită anuală pentru protecţia sănătăţii umane de 40 µg/m3 conform Legii privind calitatea aerului înconjurător nr. 104/15.06.2011.

Dioxid de azot determinat prin metoda manuală conform STAS-10329 – Punct de recoltare sediul APM Harghita

Date statistice sunt cuprinse în tabel nr.2.5.

TABEL nr.2.5.Staţia Total date

zilnice validate

% date validate


Frecvenţa depăşirii

Valoare medie; g/mc

Sediul APM 365 100 - - 22,1

Media anuală pentru NO2 este de 22,1 µg/m3 care se află sub valoarea limită anuală pentru protecţia sănătăţii umane de 40 µg/m3 conform Legii calităţii aerului înconjurător nr 104/2011.Variaţia mediilor zilnice a concentraţiei de NO2 determinată manual la sediul APM Harghita este prezentată în graficul de mai jos:

Dioxidul de sulf

Dioxidul de sulf este un gaz incolor, amărui, neinflamabil, cu un miros pătrunzător care irită ochii şi căile respiratorii.Surse naturale de SO2 sunt erupţiile vulcanice, fitoplanctonul marin, fermentaţia bacteriană în zonele mlăştinoase, oxidarea gazului cu conţinut de sulf rezultat din descompunerea biomasei.Surse antropice (datorate activităţilor umane) de SO2 sunt sistemele de încălzire ale populaţiei care nu utilizează gaz metan, centralele termoelectrice, procesele industriale (siderurgie, rafinărie, producerea acidului sulfuric), industria celulozei şi hârtiei şi, în măsură mai mică, emisiile provenite de la motoarele diesel.În judeţul Harghita, concentraţia de SO2 din aer este determinată atât prin metoda automată (la staţia automată de monitorizare de tip fond regional), cât şi prin metoda




Page

16

clasică conform STAS – 10194 /75 în punctul de monitorizare de la sediul APM Harghita din Miercurea Ciuc.

Dioxid de sulf determinat la staţia automată de monitorizareDate statistice sunt cuprinse în tabelul 2.6.


orare validate

% date validate



Valoare medie; g/mc

HR-01 5674 64,7 - - 3,26

Din datele prezentate mai sus reiese că în cursul anului 2011 nu s-au înregistrat depăşiri ale valorii limite orare de 350 µg/m3 şi a pragului de alertă de 500 µg/m3, conform Legii calităţii aerului înconjurător nr 104/2011.Valorile medii lunare măsurate la staţia automată de monitorizare a calităţii aerului sunt prezentate în tabelul nr.2.7.

TABEL nr. 2.7.Luna UM Media lunară Captură de date

validate %Ianuarie µg/m3 3,34 86,5Februarie µg/m3 3,18 95,9Martie µg/m3 3,17 92,0Aprilie µg/m3 3,19 95,9Mai µg/m3 3,25 92,4Iunie µg/m3 3,25 90,1Iulie µg/m3 3,01 95,6August µg/m3 3,02 29,5Septembrie µg/m3 0Octombrie µg/m3 0Noiembrie µg/m3 5,57 6,3Decembrie µg/m3 3,68 93,6

În luna august analizorul a funcţionat parţial, iar în lunile septembrie şi octombrie analizorul nu a funcţionat. Variaţia mediilor zilnice a concentraţiei de SO2 este prezentată în graficul de mai jos:




Page

17

În cursul anului 2011 nu au fost înregistrate depăşiri ale valorii limită zilnică pentru protecţia sănătăţii umane de 125 µg/m3.

Dioxid de sulf determinat prin metoda manuală conform STAS-10194/75 – Punct de recoltare sediul APM HarghitaDate statistice sunt prezentate în tabel nr. 2.8.


zilnice validate

% date validate



Valoare medie; g/mc

Sediul APM 365 100 - - 0,067

În cursul anului 2011 nu au fost înregistrate depăşiri la acest indicator.

Pulberi în suspensie

Pulberile în suspensie reprezintă un amestec complex de particule foarte mici şi picături de lichid. Particule din atmosferă constau dintr-un amestec complex de substanţe organice şi anorganice care se caracterizează prin parametrii fizici şi prin compoziţia chimică. În timp ce parametrii fizici influenţează comportarea particulelor la transport şi depunere, impactul lor asupra sănătăţii este influenţat de compoziţia chimică.Pulberile în suspensie reprezintă o problemă acută la nivel european ca urmare a depăşirii frecvente a limitei impusă de Directivă în majoritatea ţărilor. Concentraţia măsurată este în corelaţie directă cu sursa, cu umiditatea datorită aglomerării particulelor, cu viteza vântului care determină re-suspensia solului.Sursele naturale de pulberi în suspensie sunt erupţiile vulcanice, eroziunea rocilor, furtuni de nisip şi dispersia polenului.




Page

18

Surse antropice pot fi activitatea industrială, sistemul de încălzire a populaţiei, centralele termoelectrice. Traficul rutier contribuie la poluarea cu pulberi, precum şi condiţiile climaterice ale zonei.

În judeţul Harghita se determină concentraţia de pulberi în suspensie fracţia PM10 automat şi gravimetric la staţia automată de monitorizare, precum şi pulberi în suspensie totale din aer (TSP) determinată conform STAS – 10813/76 la sediul APM Harghita şi în centrul municipiului Gheorgheni.

Pulberi în suspensie PM10 determinate automat la staţia automată de monitorizare a calităţii aerului înconjurătorDatele statistice sunt prezentate în tabelul 2.9:

TABEL nr. 2.9Staţia Total date

zilnice validate

% date validate

Probe cu c zilnică ≥ 50 µg/m3

Frecvenţa depăşirii%

Valoare medie; g/mc

HR-01 187 51,23 17 9,09 25,1

Media anuală, calculată din datele disponibile(captura de date este de doar 51,23%), nu depăşeşte valoarea limită anuală pentru protecţia sănătăţii umane de 40 µg/m3 conform Legii privind calitatea aerului înconjurător nr. 104/15.06.2011. Valorile medii lunare măsurate la staţia automată de monitorizare a calităţii aerului sunt prezentate în tabelul nr. 2.10

TABEL nr 2.10Luna UM Media lunară Captură date

validate %Ianuarie µg/m3 56,09 100Februarie µg/m3 39,44 92,8Martie µg/m3 27,58 87,1Aprilie µg/m3 16,54 100Mai µg/m3 11,37 93,5Iunie µg/m3 8,62 100Iulie µg/m3 14,42 53,6August µg/m3 0Septembrie µg/m3 0Octombrie µg/m3 0Noiembrie µg/m3 0Decembrie µg/m3 0

În perioada august-decembrie analizorul nu a funcţionat.

Variaţia mediilor zilnice a concentraţiei de PM10 determinată automat este prezentată în graficul de mai jos:




Page

19

În cursul anului 2011 în perioada ianuarie- iulie au fost înregistrate un număr de 17 depăşiri a valorii limită zilnice pentru protecţia sănătăţii umane de 50 µg/m3.Depăşirile valorii limită zilnice pentru protecţia sănătăţii umane au fost înregistrate în lunile de iarnă când în zonă este prezent frigul, ceaţa şi calmul atmosferic.

Pulberi în suspensie PM10 determinate gravimetric la staţia automată de monitorizare:Date statistice:Tabel 2.11


zilnice validate

% date validate



Valoare medie; g/mc

HR-01 226 61,9 17 7,5 20,9

Valorile medii lunare măsurate la staţia automată de monitorizare a calităţii aerului sunt prezentate în tabel nr 2.12

TABEL nr. 2.12

Luna UM Media lunară Captură date validate %

Ianuarie µg/m3 43,68 100Februarie µg/m3 27,77 100Martie µg/m3 24,43 100Aprilie µg/m3 14,64 100Mai µg/m3 11,23 100Iunie µg/m3 12,68 100Iulie µg/m3 13,83 100August µg/m3 13,97 32,3Septembrie µg/m3 0




Page

20

Octombrie µg/m3 0Noiembrie µg/m3 0Decembrie µg/m3 25,61 12,9

Variaţia mediilor zilnice a concentraţiei de PM10 determinată gravimetric este prezentată în graficul de mai jos:

Din datele prezentate reiese că în cursul anului 2011în perioada ianuarie- iulie şi în luna decembrie, au fost înregistrate un număr de 17 depăşiri la indicatorul PM10 determinat gravimetric la staţia automată de monitorizare a calităţii aerului. Media calculată pentru captura de date validate de 61,9% este mai mică decât valoarea limită anuală pentru protecţia sănătăţii umane de 40 µg/m3.

Pulberi în suspensie totale (TSP) determinate la sediul APM HarghitaDatele statistice sunt prezentate în tabelul 2.13:


zilnice validate

% date validate



Valoare medie; g/mc

Sediul APM

365 100 32 8,76 66,41

Valoarea mediei anuale se încadrează sub concentraţia anuală maxim admisă de 75 µg/m3 conform STAS 12574/87.




Page

21

La acest indicator a fost înregistrat un număr de 32 depăşiri a concentraţiei maxim admise de 150 µg/m3 conform STAS 12574-87.Cauzele care au determinat aceste depăşiri sunt traficul rutier precum şi condiţiile climaterice ale zonei.

Pulberi în suspensie totale (TSP) determinate în centrul oraşului GheorgheniDatele statistice sunt prezentate în tabelul 2.14:


zilnice validate

% date validate



Valoare medie; g/mc

Centrul oraşului Gheorgheni

353 100 150 42,5 157,3

Valoarea mediei anuale depăşeşte concentraţia anuală maxim admisă de 75 µg/m3 conform STAS 12574/87 cu 109,7 %.




Page

22

Valoarea limită zilnică admisă conform STAS 12574-87 este de 150 µg/mc.În cursul anului 2011 a fost înregistrat un număr de 150 de depăşiri la acest indicator datorate în special traficului rutier, stării necorespunzătoare a drumurilor, necesitatea utilizării materialelor antiderapante pe o perioadă îndelungată (octombrie-aprilie) a anului datorită climatului din zonă, utilizarea combustibililor solizi pentru încălzire şi condiţiile climatice nefavorabile (temperaturi scăzute, ceaţă şi calm atmosferic).

Monoxidul de carbon

La temperatura mediului ambiental, monoxidul de carbon este un gaz incolor, inodor, insipid, de origine atât naturală cât şi antropică. Monoxidul de carbon se formează în principal prin arderea incompletă a combustibililor fosili.Surse naturale de CO sunt arderea pădurilor, emisiile vulcanice şi descărcările electrice.Sursa antropică principală de poluare cu CO este arderea incompletă a combustibililor fosili.Alte surse antropice sunt producerea oţelului şi a fontei, rafinarea petrolului, traficul rutier , aerian şi feroviar.Monoxidul de carbon se poate acumula la un nivel periculos în special în perioada de calm atmosferic din timpul iernii şi primăverii (acesta fiind mult mai stabil din punct de vedere chimic la temperaturi scăzute), când arderea combustibililor fosili atinge un maxim.Monoxidul de carbon produs din surse naturale este foarte repede dispersat pe o suprafaţă întinsă, nepunând în pericol sănătatea umană.În judeţul Harghita monoxidul de carbon este măsurat doar la staţia automată de monitorizare a calităţii aerului.Datele statistice sunt prezentate în tabelul 2.15:


orare validate

% date validate

Probe cu c ≥ 10 mg/m3


Valoare medie; mg/m3

HR-01 6841 78,0 - - 0,31

Valorile medii lunare măsurate la staţia automată de monitorizare a calităţii aerului sunt prezentate în tabelul nr.2.16:

TABEL nr. 2.16Luna UM Media lunară

mg/m3Captură date validate %

Ianuarie µg/m3 0,92 86,6Februarie µg/m3 0,53 95,9Martie µg/m3 0,39 21,6Aprilie µg/m3 0Mai µg/m3 0,05 65,7Iunie µg/m3 0,04 96,1Iulie µg/m3 0,04 95,6August µg/m3 0,04 95,8Septembrie µg/m3 0,04 95,8Octombrie µg/m3 0,21 96,2Noiembrie µg/m3 0,70 91,9




Page

23

Decembrie µg/m3 0,59 96,2

Din cauza unor defecţiuni tehnice în luna aprilie analizorul nu a funcţionat.

Variaţia valorilor maxime zilnice a mediilor pe 8 ore este reprezentată în graficul de mai jos:

În cursul anului 2011 nu au fost înregistrate depăşiri a valorii maxime zilnice pe 8 ore de 10 mg/m3 conform Legii privind calitatea aerului nr.104/2011.

Benzenul

Benzenul este un compus aromatic foarte uşor, volatil şi solubil în apă. 90% din cantitatea de benzen în aerul ambiental provine din traficul rutier. Restul de 10% provine din evaporarea carburanţilor auto la stocarea şi distribuţia acestuia.Benzenul este o substanţă cancerigenă, încadrată în clasa A1 de toxicitate, cunoscută drept cancerigenă pentru om. Produce efecte dăunătoare asupra sistemului nervos central.

În judeţul Harghita determinarea concentraţie de benzen din aer se face doar la staţia automată de monitorizare.Datele statistice sunt prezentate în tabelul 2.17:


orare validate

% date validate



Valoare medie; g/mc

HR-01 4644 53,0 - - 2,13

Valorile medii lunare măsurate la staţia automată de monitorizare a calităţii aerului sunt prezentate în tabelul 2.18 de mai jos:


µg/m3Captură date validate




Page

24

%Ianuarie µg/m3 0Februarie µg/m3 0Martie µg/m3 0Aprilie µg/m3 0Mai µg/m3 0Iunie µg/m3 0,28 95,6Iulie µg/m3 0,28 95,1August µg/m3 0,29 98,3Septembrie µg/m3 0,63 96,3Octombrie µg/m3 2,15 83,4Noiembrie µg/m3 8,11 62,6Decembrie µg/m3 5,24 98,9

În perioada ianuarie-mai din cauza unor defecţiuni tehnice analizorul nu a funcţionat.Variaţia mediilor orare pentru benzen este prezentată în graficul de mai jos:

Valoarea limită anuală pentru protecţia sănătăţii umane pentru un an este de 5 µg/m3 conform Legii privind calitatea aerului nr.104/2011.Media calculată pentru perioada în care a funcţionat analizorul la staţia automată de monitorizare este de 2,13 µg/m3, sub limita anuală admisă.

Amoniac

În judeţul Harghita amoniacul este determinat doar prin metoda clasică conform STAS- 10812/76 la sediul APM Harghita din M-Ciuc.Datele statistice sunt prezentate în tabelul 2.19:


orare validate% date validate



Valoare medie; g/mc




Page

25

Sediul APM Harghita

365 100 - - 22,1

Valorile medii lunare măsurate sunt prezentate în tabelul 2.20 de mai jos:

TABEL nr. 2.20Luna UM Media lunarăIanuarie µg/m3 31,2Februarie µg/m3 22,4Martie µg/m3 20,9Aprilie µg/m3 18,0Mai µg/m3 19,3Iunie µg/m3 19,4Iulie µg/m3 19,5August µg/m3 14,3Septembrie µg/m3 11,9Octombrie µg/m3 15,8Noiembrie µg/m3 40,3Decembrie µg/m3 32,0

Variaţia mediilor zilnice înregistrate este prezentată în graficul de mai jos:

Valoarea limită zilnică admisă conform STAS 12574-87 este de 100 µg/mcÎn cursul anului 2011 nu au fost înregistrate depăşiri la acest indicator.

Ozonul

Ozonul este un gaz foarte oxidant, foarte reactiv, cu miros înecăcios. Se concentrează în stratosferă şi asigură protecţia împotriva radiaţiei UV dăunătoare vieţii. Ozonul prezent la nivelul solului se comportă ca o componentă a"smogului fotochimic". Se formează prin intermediul unei reacţii fotochimice, care implică în particular oxizi de azot şi compuşi organici volatili.Concentraţia de ozon la nivelul solului provoacă iritarea traiectului respirator şi iritarea ochilor. Concentraţii mari de ozon pot provoca reducerea funcţiei respiratorii. Este responsabil de daune produse vegetaţiei prin atrofierea unor specii de arbori din zonele urbane.




Page

26

În judeţul Harghita determinarea concentraţiei de ozon din aer se face la staţia automată de monitorizare a calităţii aerului înconjurător de tip fond regional şi începând cu anul 2011 concentraţia de ozon din aer se monitorizează şi în municipiul Miercurea Ciuc la sediul APM Harghita cu un analizor de ozon continuu de tip HORIBA APOA 370.

Datele statistice sunt prezentate în tabelul 2.21:


orare validate

% date validate



Valoare medie; g/mc

Staţia automată de tip fond regional

5575 63,6 - - 51,28

Sediul APM Harghita

8515 97,2 - - 5,55

Valorile medii lunare măsurate la staţia automată de monitorizare a calităţii aerului sunt prezentate în tabelul 2.22.de mai jos:


µg/m3Captura de date validate %

Staţia de fond regional

Sediul APM Harghita

Staţia de fond regional

Sediul APM Harghita

Ianuarie µg/m3 41,49 5,24 86,5 82,12Februarie µg/m3 64,25 6,74 95,9 99,4Martie µg/m3 73,8 7,31 92,0 99,46Aprilie µg/m3 74,78 8,15 95,9 99,3Mai µg/m3 63,14 7,64 92,0 99,46Iunie µg/m3 44,21 7,44 53,7 99,44Iulie µg/m3 8,17 0 99,32August µg/m3 5,86 0 98,65Septembrie µg/m3 5,57 0 98,61Octombrie µg/m3 31,72 3,36 62,0 98,65Noiembrie µg/m3 25,43 1,54 91,6 98,75Decembrie µg/m3 33,04 1,80 96,2 98,52

În perioada iulie – septembrie din cauza unor defecţiuni tehnice analizorul de la staţia de fond regional nu a funcţionat.

În cursul anului 2011 nu s-au înregistrat depăşiri ale pragului de informare de 180 µg/m3 şi a pragului de alertă de 240 µg/m3 conform Legii privind calitatea aerului nr.104/2011.

Variaţia maximelor zilnice a mediilor pe 8 ore la staţia automată de monitorizare a calităţii aerului de tip fond regional este prezentată în graficul de mai jos:




Page

27

În cursul anului 2011 au fost înregistrate 3 depăşiri a valorii ţintă pentru protecţia sănătăţii umane de 120 µg/m3. Aceste depăşiri au fost înregistrate în special în lunile de primăvară-vară datorită creşterii intensităţii radiaţiei solare şi a fondului natural al zonei.

Variaţia maximelor zilnice a mediilor pe 8 ore înregistrate la sediul APM Harghita este prezentată în graficul de mai jos:

În cursul anului 2011 nu au fost înregistrate depăşiri a valorii ţintă pentru protecţia sănătăţii umane de 120 µg/m3 conform Legii privind calitatea aerului nr.104/2011.

2.3. Poluarea aerului – efecte locale

Problemele cauzate de poluarea aerului sunt de regulă legate de anumite zone şi oraşe, datorită aglomerării surselor de emisii poluante (încălzirea locuinţelor, transport, industrie, starea necorespunzătoare a drumurilor) şi accentuate de condiţiile climatice şi geografice. În aceste cazuri responsabilitatea revine autorităţilor locale şi regionale




Page

28

precum şi operatorilor economici care trebuie să ia măsurile necesare pentru reducerea emisiilor.

Obiectivul principal în domeniul combaterii poluării aerului este menţinerea unui nivel de calitate a aerului care să nu constituie risc pentru sănătatea umană şi pentru mediu. În vederea reducerii poluării aerului se va pune accentul pe:

aplicarea actelor normative; coerenţă în aplicarea măsurilor.

În anul 2011, ca şi în anii precedenţi, nu au fost înregistrate îmbolnăviri acute provocate de poluarea aerului.

2.4. Poluări accidentale. Accidente majore de mediu În judeţul Harghita, în anul 2011 nu au fost înregistrate poluări accidentale care să

afecteze calitatea aerului înconjurător.

2.5. Presiuni asupra stării de calitate a aerului din România 2.6. Tendinţe

Având în vedere rezultatele obţinute prin analizele sistematice, se poate afirma că nu au intervenit schimbări majore în calitatea aerului înconjurător în judeţul Harghita faţă de anii precedenţi, mediile anuale pentru poluanţii gazoşi SO2, NO2, CO, benzen şi NH3

situându-se sub limita admisă conform legislaţiei în vigoare, excepţie făcând pulberile în suspensie PM10 unde sunt înregistrate depăşiri (17 depăşiri la PM10 gravimetric şi 17 depăşiri la PM10automat) ale valorii medii zilnice de 50 μg/m3. Valoarea limită anuală pentru protecţia sănătăţii umane (40 μg/m3 conform Legii 104/15.06.2012) nu a fost depăşită în anul 2011. Se constatată de asemenea o poluare semnificativă a aerului cu pulberi în suspensie totale (sediul APM Harghita 32 depăşiri şi centrul oraşului Gheorgheni 150 depăşiri), şi pulberi sedimentabile (Gheorgheni-4 depăşiri, Odorheiu Secuiesc-3 depăşiri, Suseni-5 depăşiri şi Topliţa-1 depăşiri). Aceste depăşiri sunt datorate în special stării necorespunzătoare a drumurilor în judeţ, activităţilor industriale din zonele unde sunt amplasate punctele de monitorizare, necesitatea utilizării materialelor antiderapante pe o perioadă îndelungată (octombrie-aprilie) a anului datorită climatului din zonă, creşterea numărului de autovehicule în judeţ şi nu în ultimul rând utilizarea combustibililor solizi pentru încălzire şi condiţiile climatice nefavorabile (temperaturi scăzute, ceaţă şi calm atmosferic).

Evoluţia indicatorilor monitorizaţi în perioada 2007-2011

Evoluţia mediilor anuale a indicatorilor monitorizaţi la staţia automată de monitorizare de fond regional a calităţii aerului înconjurător în perioada 2008-2011 este prezentată în graficul următor:




Page

29

Evoluţia numărului de depăşiri la indicatorii unde au fost înregistrate depăşiri( PM10 automat, PM10 gravimetric şi ozon) este prezentată în graficul de mai jos:

Evoluţia mediilor anuale a indicatorilor monitorizaţi la sediul APM Harghita prin metode manuale de determinare (SO2, NO2, NH3 şi TSP), în perioada 2007-2011 este prezentată în graficele de mai jos:




Page

30




Page

31

Evoluţia numărului de depăşiri la indicatorul TSP (pulberi în suspensie totale) este prezentată în graficul de mai jos:

Evoluţia mediilor anuale a concentraţiei de TSP (pulberi totale în suspensie) determinată în punctul de recoltare din centrul oraşului Gheorgheni şi a numărului de depăşiri este prezentată în graficele de mai jos:




Page

32




Page

33

CAPITOLUL 3. APA (DULCE)

Introducere

Pe suprafaţa judeţului Harghita s-a dezvoltat o bogată reţea hidrografică, lacuri şi mlaştini, şi s-au acumulat importante rezerve de ape subterane, prezentate pe larg în cadrul Capitolului 1. – Profil de judeţ. În domeniul gospodăririi apelor cele mai importante acte legislative sunt:- Legea apelor nr. 107/1996, completată şi modificată prin Legea nr. 310/2004 şi Legea nr. 112/2006- Hotărârea Guvernului nr. 118/2002 privind aprobarea Programului de acţiune pentru reducerea poluării mediului mediului acvatic şi a apelor subterane, cauzată de evacuarea unor substanţe periculoase- Hotărârea Guvernului nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate, modificată şi completată prin Hotărârea Guvernului nr. 352/2005 - Hotărârea Guvernului nr. 100/2002 pentru aprobarea Normelor de calitate pe care trebuie să le îndeplinească apele de suprafaţă utilizate pentru potabilizare şi a Normativului privind metodele de măsurare şi frecvenţa de prelevare şi analiză a probelor din apele de suprafaţă destinate producerii de apă potabilă (NTPA-013/2002) modificată prin Hotărârea Guvernului nr. 567/2006- Legea nr. 458/2002 – Lege privind calitatea apei potabile, completată şi modificată prin Legea nr. 311/2004 şi Ordonanţa Guvernului nr. 11/2010- Ordinul MMGA nr. 161/2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţă în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă- „Metodologia de evaluare globală a stării ecologice/potenţialului ecologic a apelor de suprafaţă” conform cerinţelor Directivei Cadru Apă 2000/60/CE, pe baza unor elemente biologice, chimice şi hidromorfologice- Hotărârea Guvernului nr. 53/2009 pentru aprobarea Planului Naţional de protecţie a apelor subterane împotriva poluării şi deteriorării.

3.1. Resurse de apă. Cantităţi şi fluxuri.

3.1.1. Resursa de apă reprezintă elementul indispensabil al vieţii, fiind una din bogăţiile vitale pentru dezvoltarea economică şi socială. Potenţialul apelor de suprafaţă este utilizat mai cu seamă pentru asigurarea alimentării centralizate cu apă potabilă a unor aşezări urbane (Miercurea Ciuc, Odorheiu Secuiesc, Cristuru Secuiesc, Gheorgheni, Topliţa, Bălan şi Vlăhiţa), rurale (comunele Praid, Sâncrăieni, Cârţa, Ciumani, Joseni, etc.) şi a necesarului de apă pentru operatori economice.

În prezent resursele de apă nu sunt utilizate pentru irigaţie. Judeţul Harghita dispune de resurse de apă subterană potabilă în depresiunile

intramontane, utilizate în prezent în scopul alimentării populaţiei (Miercurea Ciuc, Băile Tuşnad, Borsec, Sânsimion, Sânmartin, Tuşnad) şi a unor unităţi ale industriei (Miercurea Ciuc, Odorheiu Secuiesc, Remetea).

Din categoria apelor subterane, datorită numărului mare de surse, a rezervelor importante, a diversităţii hidrochimice, a potrivirii lor pentru îmbuteliere, cură balneară sau agrement, pentru judeţul Harghita apele minerale reprezintă o importanţă deosebită.

Însemnate rezerve de ape minerale sunt situate în depresiunile Ciucului, Giurgeului, Borsecului, Bilborului şi Casinului, în văile Vârghişului, Homoroadelor şi Târnavelor.




Page

34

Resursele de apă teoretice şi tehnic utilizabile pentru judeţul Harghita sunt cuprinse în Tabelul nr. 3.1.1. (la nivelul anului 2011, pe baza datelor primite de la Administraţia Naţională „Apele Române” – Administraţia Bazinală de Apă Siret/ SGA Neamţ):

Tabel nr. 3.1.1. - milioane mc/an -

Bazin hidrografic Resursa de apă ObservaţiiTeoretică Utilizabilă

Mureş * * (*) Nu dipunem de dateOlt * * (*) Nu dipunem de dateSiret 220 72TOTAL 220 72

3.1.2. Prelevări de apăPrelevarea apelor de suprafaţă, respectiv subterane este urmărită de

Administraţia Naţională “Apele Române” prin unităţile teritoriale.Situaţia captărilor de suprafaţă şi subterană, în anul 2011, pe teritoriul judeţului

Harghita, este prezentată în Tabelul nr.3.1.2.1: Tabel nr. 3.1.2.1.

Nr.crt.

Bazin hidrografic Apă captată (mii mc)Total Suprafaţă Subteran

1. Mureş 15.715,556 14.436,951 1.278,6052. Olt 15.614,770 13.065,565 2.549,2053. Siret 751,279 255,690 495,589

TOTAL 32.081,605 27.758,206 4.323,399

În Tabelul nr. 3.1.2.2. se prezintă evoluţia volumelor de apă captate în ultimii ani: Tabel nr. 3.1.2.2.

Sursa de apă (bazin hidrografic)

2004mii mc

2005mii mc

2006mii mc

2007miimc

2008miimc

2009miimc

2010miimc

2011miimc

Mureş 13959

14734

15275

14602,0

14203,67

14054,49

15419,85

15715,556

Olt 17640

16110

14950

16807,6

18863,39

16922,35

15029,16

15614,770

Siret 726 631 576 518,0 492,00 511,50 632,80 751,279Total judeţ 3232

531475

30801

31927,6

33559,06

31488,34

31081,81

32081,605

Localităţile rurale încă se caracterizează printr-un grad redus de echipare cu reţele de alimentare cu apă în sistem centralizat. Majoritatea reţelelor existente de distribuţie sunt subdezvoltate ca lungime şi cu un număr redus de consumatori.

În privinţa deservirii populaţiei cu apă potabilă, aproximativ 90 % din populaţia urbană dispune de alimentare cu apă în sistem centralizat.

În ultima perioadă, în judeţul Harghita s-a pus un accent deosebit în vederea obţinerii/realizării unor investiţii de mare amploare pentru alimentarea cu apă potabilă a localităţilor urbane şi rurale, au fost derulate o serie de programe privind alimentarea cu apă potabilă centralizată şi realizarea sistemelor centralizate de canalizare, astfel:- conform HG 687/1997 – prin “Programul SOLEL-BONEL”;




Page

35

- conform HG 577/1997 – prin “Programul de alimentare cu apă a satelor, din judeţul Harghita”;- conform Ordonanţei 7/2006 privind instituirea “Programului de dezvoltare a infrastructurii din spaţiul rural”;- programul „Apă mică”, derulat de Consiliul Judeţean Harghita pentru localităţile judeţului cu o populaţie sub 300 de locuitori;- fonduri POS MEDIU – axa 1 (pentru reabilitări/extindere de infrastructură pentru alimentare cu apă potabilă şi reţele de canalizări, baraje de protecţie etc.);- finanţare prin Adfministraţia Fondului de Mediu în cadrul „Programului vizând protecţia resurselor de apă, canalizare şi staţii de epurare”;- accesarea programelor Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală.

În general, prin aceste investiţii se prevăd, în afara realizării unor noi sisteme centralizate de alimentare cu apă şi alte lucrări, cum sunt: reabilitarea staţiilor de captare, de tratare, extinderea reţelelor de distribuţie a apei potabile, realizarea racordurilor pentru case particulare, înlocuirea branşamentelor, dotarea cu contoare de apă, recondiţionarea hidranţilor stradale, etc.

3.1.3. Mecanismul economic în domeniul apelor în judeţul HarghitaPentru apa brută prelevată din surse, utilizatorii plătesc distribuitorilor conform

tarifelor stabilite de Ministerul Finanţelor Publice şi Oficiul Concurenţei (tarife reglementate prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 73/2005 aprobată prin Legea nr. 400/2005), respectiv prin Hotărârile Consiliilor Locale.

Valoarea tarifelor, cu TVA inclusă, aplicate în localităţile judeţului deservite de diferite operatori economici, variază între 1,50-3,10 lei/mc pentru apă vândută, respectiv 1,00-2,50 lei/mc pentru canalizare.

Pentru depăşirea limitelor maxime admise de poluanţi în apele uzate evacuate din staţiile de epurare în emisar, se aplică penalităţi conform Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 73/2005 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 107/2002, aprobată prin Legea nr. 400/2005. Astfel, în cursul anului 2011 au fost aplicate, pentru nerespectarea prevederilor autorizaţiilor de exploatare, de către reprezentanţii AN „Apele Române” - SGA Neamţ penalizări pentru SC ROMAQUAPREST SA Borsec, SC ROMAQUAGROUP SA Borsec, SC HARVIZ SA-statia de epurare Tulgheş.

3.2. Apele de suprafaţă3.2.1. Starea ecologică / potenţialul ecologic al cursurilor de apă pe bazine hidrografice.Caracterizarea stării resurselor de apă din judeţul Harghita se realizează de instituţiile abilitate ale Administraţiei Naţionale „Apele Române”, astfel: Administraţia Bazinală de Apă Mureş (pentru bazinul hidrografic Mureş), Administraţia Bazinală de Apă Olt, SGA Harghita Miercurea Ciuc (pentru bazinul hidrografic Olt) şi Administraţia Bazinală de Apă Siret, SGA Neamţ (pentru bazinul hidrografic Siret).

Pentru caracterizarea fizico-chimică a râurilor şi încadrarea lor în categorii de calitate au fost analizaţi, prelucraţi statistic şi interpretaţi următorii indicatori:- Indicatorii “regimului de oxigen” (RO): oxigen dizolvat, CBO5, CCO-Cr, CCO-Mn- Indicatori din grupa “nutrienţilor”: amoniu, azotiţi, azotaţi, fosfor total, fosfaţi- Indicatorii din grupa de “salinitate”: reziduu filtrabil uscat, cloruri, sulfaţi, calciu, magneziu, sodiu- Indicatorii din grupa “poluanţilor toxici specifici de origine naturală”: crom, cupru, zinc, plumb, cadmiu, fier, mangan, nichel- Indicatori din grupa “alţi indicatori chimici relevanţi”: fenoli, detergenţi.




Page

36

Evaluarea stării ecologice/potenţialului ecologic a corpurilor de apă (ecosisteme acvatice lotice) se realizează, începând cu anul 2010, pe corpuri de apă în baza „Metodologiei de evaluare globală a stării ecologice/potenţialul ecologic a apelor de suprafaţă” conform cerinţelor Directivei Cadru Apă 2000/60/CE, pe baza unor elemente biologice, chimice şi hidromorfologice, prin prelucrarea statistică cu „Programul ARQ” a rezultatelor obţinute (rapoarte de încercare) în urma analizelor fizico-chimice şi biologice efectuate în campaniile lunare, trimestriale sau semestriale, starea ecologică finală fiind dată pe principiul „cea mai defavorabilă stare”.

Pentru corpurile de apă naturale se determină starea ecologică (cinci clase de calitate) respectiv starea chimică (două clase). Pentru corpurile de apă puternic modificate şi corpurile de apă artificiale se determină potenţialul ecologic (trei clase de calitate) respectiv starea chimică (două clase). Evaluarea stării calitative a corpurilor de apă nemonitorizate se efectuează prin similitudine cu calitatea corpurilor de apă monitorizate, din aceeaşi tipologie.

În bazinul hidrografic Mureş, la nivelul judeţului Harghita, au fost desemnate 84 corpuri de apă, astfel:- 75 corpuri de apă naturale având o lungime totală de 1019,23 km;- 8 corpuri de apă puternic modificate din punct de vedere hidromorfologic având o lungime totală de 230,01 km;- 1 lac de acumulare (Lacul Zetea);- nici un corp de apă artificial.

Menţionăm, că pentru bazinul hidrografic Mureş nu dispunem de descrieri detaliate referitoare la cursurile de apă şi lacurile monitorizate.

În Tabelul nr. 3.3.1. Mureş sunt prezentate corpurile de apă, iar în Tabelul nr. 3.3.2. Mureş sunt prezentate, centralizat, calitatea acestora conform încadrării.

Din centralizatorul prezentat reiese că majoritatea din cele 75 corpuri de apă naturale (73 corpuri, reprezentând peste 97 %) se încadrează în clasa „stare ecologică bună”, iar din cele 8 corpuri de apă puternic modificate, 7 corpuri (87,5 %) se încadrează în clasa „potenţial ecologic bun”.

Monitorizarea şi caracterizarea secţiunilor de potabilizare în anul 2011

SGA Mureş a monitorizat un număr de 7 secţiuni în cadrul programului de monitorizare a secţiunilor pentru potabilizare.

Încadrarea în clase de calitate s-a făcut conform NTPA-013, privind normele de calitate pe care trebuie să le îndeplinească apele de suprafaţă utilizate pentru potabilizare, aprobate prin H.G. nr. 100/2002, modificată prin H.G. nr. 567/2006.

Corpurile de apă monitorizate s-au încadrat astfel:1. Pârâul Şumuleu Mare, priza Ciumani

Calitatea apei s-a încadrat în categoria A1 de calitate, cu depăşiri la indicatorii mangan, CCO, NH4.2. Pârâul Belcina, priza Gheorgheni

Calitatea apei s-a încadrat în categoria A2 de calitate.3. Pârâul Topliţa, priza Topliţa

Calitatea apei s-a încadrat în categoria A2 de calitate.4. Pârâul Ivo (Băutor), priza Zetea

Calitatea apei s-a încadrat în categoria A2 de calitate.5. Râul Târnava Mare, priza Odorheiu Secuiesc

Calitatea apei s-a încadrat în categoria A2 de calitate.6. Râul Târnava Mare, priza Cristuru Secuiesc




Page

37

Calitatea apei s-a încadrat în categoria A2 de calitate.7. Râul Târnava Mică, priza Praid

Calitatea apei s-a încadrat în categoria A2 de calitate.

În bazinul hidrografic Olt, la nivelul judeţului Harghita, au fost delimitate 41 corpuri de apă naturale (din care patru corpuri de apă se extind pe teritoriul a 2 judeţe, caracterizarea la 3 corpuri realizându-se de SGA-ul judeţean la care se află punctul de vărsare – Covasna, Braşov).

SGA Harghita Miercurea Ciuc caracterizează un număr de 38 corpuri de apă naturale (lungime totală de 469 km), din care 8 corpuri, de o lungime de 146 km, sunt monitorizate în 8 secţiuni.

În Tabelul nr. 3.3.3.Olt sunt prezentate corpurile de apă iar în Tabelul nr. 3.3.4.Olt sunt prezentate, centralizat, calitatea acestora conform încadrării.

Din centralizatorul prezentat reiese că majoritatea din cele 38 corpuri de apă naturale (35 corpuri, reprezentând 92 %) se încadrează în clasa „stare ecologică foarte bună şi bună”.

Corpurile de apă monitorizate se caracterizează după cum urmează:1) OLT – izvor – aval confluenţa cu Şipoş şi afluenţii: Corpul de apă are o lungime de 10 km. Limita corpului de apă din aval este reprezentat de lacul de acumulare Mesteacănul. Corpul de apă prezintă caracteristicile tipologiei de RO01. Calitatea apei este monitorizată într-o singură secţiune, amonte Bălan, prin programul de supraveghere. Secţiunea a fost aleasă şi ca secţiune de referinţă. Calitativ, corpul de apă se încadrează în categoria „bună” din punct de vedere al tuturor grupelor de indicatori. Acest corp de apă nu a fost monitorizat din punct de vedere chimic. 2) MĂDĂRAŞUL MARE – Mădăraşul Mare şi afluentul Şingai: Corpul de apă are o lungime de 17 km, cuprinzând şi afluentul Şingai. Corpul de apă prezintă caracteristicile tipologiei de RO01. Calitatea apei este monitorizată într-o singură secţiune, amonte de confluenţă cu râul Olt, prin programul de supraveghere. Corpul de apă, din punct de vedere al indicatorilor biologici se încadrează în categoria „foarte bună”, prezentând o stare ecologică „foarte bună” şi din punctul de vedere al tuturor grupelor de indicatori. Acest corp de apă nu a fost monitorizat din punct de vedere chimic. 3) FRUMOASA – izvoare – amonte acumulare Frumoasa şi afl. Solonca: Corpul de apă are o lungime de 12 km. Limita corpului de apă din aval este reprezentat de lacul de acumulare Frumoasa. Corpul de apă prezintă caracteristicile tipologiei de RO01. Calitatea apei este monitorizată într-o singură secţiune, amonte de acumularea Frumoasa, prin programul de supraveghere. Secţiunea a fost aleasă şi ca secţiune de referinţă. Calitativ, corpul de apă se încadrează în categoria „bună” din punct de vedere al indicatorilor fizico-chimici şi în categoria „moderată” din punct de vedere al indicatorilor biologici, astfel încadrarea cea finală este „stare ecologică moderată”. Acest corp de apă nu a fost monitorizat din punct de vedere chimic. 4) COZMENI – amonte captare: Corpul de apă are o lungime de 9 km. Corpul de apă prezintă caracteristicile tipologiei de RO01. Calitatea apei este monitorizată într-o singură secţiune, amonte de captarea Cozmeni, prin programul de potabilizare. În general, calitatea corpului de apă este „moderată” (moderată pentru caracteristici fizico-chimice şi biologice respectiv bună pentru poluanţi specifici). Din punct de vedere chimic corpul de apă este de categoria „bună”.




Page

38

5) VALEA MARE – amonte captare: Corpul de apă are o lungime de 9 km. Corpul de apă prezintă caracteristicile tipologiei de RO01. Calitatea apei este monitorizată într-o singură secţiune, amonte de captarea Sâncrăieni, prin programul de potabilizare. Calitatea corpului de apă este „bună” (bună pentru caracteristici fizico-chimice şi foarte bună pentru indicatorii biologice). Din punct de vedere chimic corpul de apă este de categoria „bună”.6) LUNCA MARE (VĂRSĂRAIA) – izvoare – amonte confluenţa cu Olt: Corpul de apă are o lungime de 16 km. Corpul de apă prezintă caracteristicile tipologiei de RO01. Calitatea apei este monitorizată într-o singură secţiune, amonte de confluenţă cu râul Olt, prin programul de supraveghere. Corpul de apă în final s-a caracterizat fiind de calitatea „foarte bună”. Acest corp de apă nu a fost monitorizat din punct de vedere chimic. 7) FIŞAG (BANCU, VALEA SATULUI) – izvoare – amonte confluenţa cu Olt: Corpul de apă are o lungime de 25 km. Corpul de apă prezintă caracteristicile tipologiei de RO01. Calitatea apei este monitorizată într-o singură secţiune, amonte de confluenţă cu râul Olt, prin programul de supraveghere. Corpul de apă în final s-a caracterizat fiind de calitate „bună”. Acest corp de apă nu a fost monitorizat din punct de vedere chimic. 8) HOMORODUL MIC – izvoare – confluenţa cu Homorod şi afluenţii: Corpul de apă are o lungime de 51 km. Corpul de apă prezintă caracteristicile tipologiei de RO01. Calitatea apei este monitorizată în două secţiuni, aval de oraşul Vlăhiţa şi amonte de confluenţă cu Homorod, prin programul de supraveghere. Din punct de vedere biologic apa este de categorie bună, iar pentru indicatorii fizico-chimici (grupa nutrienţi şi condiţii de oxigenare apă) este de categoria moderată, încadrarea finală fiind de stare „moderată”. Din punct de vedere chimic corpul de apă este de categoria „bună”.

La nivelul judeţului Harghita, în bazinul hidrografic Olt au fost delimitate 3 corpuri de apă puternic modificate, monitorizate în 5 secţiuni.

Toate cele 3 corpuri de apă s-au încadrat în categoria „potenţial ecologic moderat”. Pe corpuri de apă situaţia se prezintă după cum urmează:1. FRUMOASA – aval acumulare Frumoasa – confluenţa: Corpul de apă are o lungime de 8 km. Corpul de apă prezintă caracteristicile tipologiei de RO01. Calitatea apei este monitorizată într-o singură secţiune, aval de lacul de acumulare Frumoasa, prin programul de CAPM.. Corpul de apă se caracterizează prin potenţial ecologic „moderat” (cauzată din punct de vedere biologic, pentru grupa nevertebrate bentice). Acest corp de apă nu a fost monitorizat din punct de vedere chimic. 2. OLT – aval confluenţa Şipoş – aval confluenţa Cad: Corpul de apă are o lungime de 35 km. Corpul de apă prezintă caracteristicile tipologiei de RO01. Calitatea apei este monitorizată în trei secţiuni, şi anume: priza Mesteacăn prin programul de potabilizare, aval acumularea Mesteacănul, prin programul de CAPM, şi la Tomeşti prin programul de supraveghere. Din punct de vedere biologic apa este de categoria bună, dat de grupa nevertebrate bentice, din punct de vedere fizico-chimic calitatea apei este moderată pentru grupa nutrienţi şi la condiţii de oxigenare, astfel corpul de apă se caracterizează prin potenţial ecologic „moderat”. Din punct de vedere chimic corpul de apă este de categoria „bună”.3. OLT – aval confluenţa Cad – aval confluenţa Mitaci:




Page

39

Corpul de apă are o lungime de 42 km. Corpul de apă prezintă caracteristicile tipologiei de RO03 – corpuri de apă situate în depresiuni intramontane. Calitatea apei este monitorizată în două secţiuni, şi anume: Sâncrăieni prin programul operaţional şi Tuşnad prin programul de supraveghere pentru zonă sensibilă la nitraţi. Din punct de vedere biologic apa este de categoria moderată, dat de grupa macronevertebrate bentice. La grupa fitobentos calitatea apei este de categoria foarte bună. Din punct de vedere fizico-chimic calitatea apei este moderată pentru grupa nutrienţi şi condiţii de oxigenare. Corpul de apă se caracterizează prin potenţial ecologic „moderat”. Din punct de vedere chimic corpul de apă este de categoria bună.

Monitorizarea si caracterizarea secţiunilor de potabilizare în anul 2011Conform Manualului de Operare al Sistemului de Monitoring, în cadrul

programului au fost monitorizate, de SGA Harghita, un număr de 4 secţiuni cu frecvenţa de 4 ori/an, respectiv lacul de acumulare Frumoasa cu o frecvenţă de 12 ori/an.

Încadrarea în clase de calitate s-a făcut conform NTPA-013, privind normele de calitate pe care trebuie să le îndeplinească apele de suprafaţă utilizate pentru potabilizare, aprobate prin H.G. nr. 100/2002, modificate cu H.G. nr. 567/2006.

După prelucrarea statistică a rezultatelor obţinute în urma efectuării analizelor, s-au obţinut următoarele încadrări ale corpurilor de apă:1. Pârâul Cozmeni, amonte captare

Având în vedere tipul A1 al staţiei de tratare, calitatea apei trebuie să se încadreze în categoria A1 de calitate. Faţă de aceste valori, s-au constatat depăşiri la indicatorii: materii în suspensie, CBO5, CCO-Cr şi la indicatorii bacteriologici (coliformi totali, coliformi fecali, streptococi fecali).2. Pârâul Valea Mare, amonte captare

Având în vedere tipul A2 al staţiei de tratare, calitatea apei trebuie să se încadreze în categoria A2 de calitate. Nu s-au constatat depăşiri, apa încadrându-se în categoria A2 de calitate.3. Pârâul Vârghiş, amonte captare

Având în vedere tipul A2 al staţiei de tratare, calitatea apei trebuie să se încadreze în categoria A2 de calitate. Nu s-au constatat depăşiri, apa încadrându-se în categoria A2 de calitate.4. Olt, secţiunea de control priza Mesteacăn

Având în vedere tipul A2 al staţiei de tratare, calitatea apei trebuie să se încadreze în categoria A2 de calitate. Cu excepţia depăşirii la indicatorului Mn, apa s-a încadrat în categoria A2 de calitate.5. Lacul de acumulare Frumoasa, turn priză

Având în vedere tipul A2 al staţiei de tratare, calitatea apei trebuie să se încadreze în categoria A2 de calitate. Nu s-au constatat depăşiri, apa încadrându-se în categoria A2 de calitate.

În bazinul hidrografic Siret, la nivelul judeţului Harghita, au fost delimitate 4 corpuri de apă naturale, monitorizate de ABA Siret – SGA Neamţ.

În Tabelul nr. 3.3.5.Siret sunt prezentate corpurile de apă iar în Tabelul nr. 3.3.6.Siret sunt prezentate, centralizat, calitatea acestora conform încadrării.

Monitorizarea calităţii apelor de suprafaţă s-a realizat în secţiunile de supraveghere Capu Corbului - pe râul Bistricioara şi Tulgheş, pe pârâul Putna, secţiuni amplasate pe teritoriul judeţului Harghita (secţiunea Bistricioara, pe râul Bistricioara, este




Page

40

amplasată în judeţul Neamţ). Pentru râul Bicaz cea mai apropiată secţiune de supraveghere este la Bicaz Chei, situată pe teritoriul judeţului Neamţ. Având în vedere amplasamentul secţiunii la o distanţă mică de limita administrativă a judeţelor Neamţ şi Harghita, precum şi lipsa unor surse majore de poluare, se poate considera că situaţia calităţii apei în această secţiune de control poate fi extinsă şi la tronsonul de râu aferent judeţului Harghita.

1. Corpul de apă Bicaz (Bicaz Chei) Este evaluat prin intermediul unei singure secţiuni de control, Bicaz – Bicaz Chei.

Această secţiune are tipologia RO01, lungimea corpului de apă este de 8,2 km. - Evaluarea stării corpului de apă în raport cu indicatorii biologi: bună.- Evaluarea stării corpului de apă pe baza elementelor suport (fizico-chimice generale – RO, Nutrienţi, Salinitate, PTSON, AICR - şi poluanţi specifici: suspensii, fenoli, detergenţi, cianuri, extractibile, metale) a evidenţiat o stare bună .- Integrarea elementelor biologice cu elementele suport a determinat o stare ecologică bună.- Stare chimică în raport cu indicatorii de calitate: nu a fost monitorizat.

2. Corpul de apă Bistricioara (Capu Corbului, Bistricioara)Este evaluat prin intermediul a 2 secţiuni de control, Bistricioara – amonte Capu

Corbului şi Bistricioara - Bistricioara. Aceste secţiuni au tipologia RO03, lungimea corpului de apă este de 6,70 km.- Evaluarea stării corpului de apă în raport cu indicatorii biologi: foarte bună.- Evaluarea stării corpului de apă pe baza elementelor suport (fizico-chimice generale – RO, Nutrienţi, Salinitate, PTSON, AICR - şi poluanţi specifici: suspensii, fenoli, detergenţi, cianuri, extractibile, metale) a evidenţiat o stare bună.- Integrarea elementelor biologice cu elementele suport a determinat o stare ecologică bună.- Stare chimică în raport cu indicatorii de calitate (substanţe prioritar periculoase – micropoluanţi organici, metale: Pb şi compuşi, Hg şi compuşi, Cd şi compuşi, Ni şi compuşi): bună.

Secţiunea amonte Capu Corbului a fost monitorizată de SGA Neamţ cu tip de program potabilizare. Conform H.G. nr. 100/2002 - NTPA 013, NTPA 014, pe baza rezultatelor obţinute în urma monitorizării, apele îndeplinesc caracteristicile fizico-chimice şi bacteriologice obligatorii categoriei de calitate A2. Tehnologia standard de tratare aplicată apelor în vederea potabilizării este cea corespunzătoare categoriei A2 (tratare fizică, chimică şi dezinfecţie).

3. Corpul de apă Putna Este evaluat prin intermediul unei singure secţiuni de control, la Tulgheş, şi este

încadrat în tipologia RO01, lungimea corpului de apă este de 7,00 km. - Evaluarea stării corpului de apă în raport cu indicatorii biologi: nu au fost prelevate probe de apă în vederea efectuării analizelor biologice.- Evaluarea stării corpului de apă pe baza elementelor suport (fizico-chimice generale: RO, Nutrienţi, Salinitate, PTSON, AICR - şi poluanţi specifici: suspensii, fenoli, detergenţi, cianuri, extractibile, metale) a evidenţiat o stare moderată.- Starea ecologică: numai prin integrarea elementelor biologice cu elementele suport (fizico-chimice generale, poluanţi specifici) se poate determina.- Stare chimică (substanţe prioritar periculoase – micropoluanţi organici, metale: Pb şi compuşi, Hg şi compuşi, Cd şi compuşi, Ni şi compuşi): bună.- Secţiunea Putna, la Tulgheş a fost monitorizată de SGA Neamţ cu tip de program potabilizare. Conform H.G. nr. 100/2002 - NTPA 013, NTPA 014, pe baza rezultatelor




Page

41

obţinute în urma monitorizării, apele îndeplinesc catacteristicile fizico-chimice şi bacteriologice obligatorii categoriei de calitate A2. Tehnologia standard de tratare aplicată apelor în vederea potabilizării este cea corespunzătoare categoriei A2 (tratare fizică, chimică şi dezinfecţie).

3.2.2. Calitatea apei lacurilor (naturale şi de acumulare) din judeţul Harghita

Pentru stabilirea stării ecologice finale a lacurilor naturale s-au luat în considerare mai mulţi parametri: biomasa fitoplanctonică, oxigenul dizolvat, fosforul total, etc.

Starea ecologică finală a fost dată pe principiul „cea mai defavorabilă stare”, poluanţii specifici nefiind luaţi în considerare întrucât nu s-au datorat poluărilor antropice.

Corpul de apă ACUMULARE ZETEA , cod ROLW4.1.96.B2 (BH Mureş) Conform materialului prezentat de SGA Mureş, calitatea corpului de apă se

încadrează, din punctul de vedere al potenţialului ecologic, în categoria „moderat”, iar starea chimică este de categoria „proastă” (nu dispunem de caracterizarea detaliată a lacului).

Corpul de apă Lacul Sfânta Ana, cod ROLW8.1.30. (BH Olt) În judeţul Harghita, aferent bazinului hidrografic Olt se află un singur lac natural – Lacul Sfânta Ana, situat la o altitudine de 950 m, cu o suprafaţă de 0,19 kmp. Lacul are tipologia de ROLN17, prezintă un singur corp de apă şi este monitorizat într-o singură secţiune, la mijloc.

Având în vedere caracterul lacului, situat în crater vulcanic, cu alimentare doar din ape de precipitaţii, lacul este slab populat de specii.

Din punct de vedere fizico-chimic calitatea apei este de categoria bună.Din punct de vedere biologic, din cauza faptului că lacul este slab populat, s-a

caracterizat ca fiind de categoria slabă.Calitatea apei nu este monitorizat din punct de vedere chimic.Corpul de apă în final s-a caracterizat fiind de calitatea slabă.

Corpul de apă Lacul Frumoasa, cod ROLW8.1.14.2.B2 (BH Olt)La nivelul judeţului Harghita, aferent bazinului hidrografic Olt, a fost identificat un

lac de acumulare – Lacul Frumoasa, cu un singur corp de apă care este monitorizat în două secţiuni, la mijloc şi la turn priză.

Lacul de acumulare Frumoasa prezintă caracteristicile tipologiei de ROLA14, cu o suprafaţă de 62 ha la nivelul normal de retenţie. Construită în scop de alimentare cu apă şi de apărare împotriva inundaţiilor, acumularea are 7,5 milioane mc volum de retenţie, înălţimea barajului fiind de 38 m.

Calitatea apei din punct de vedere fizico-chimic este de categoria bună, dar prezintă caracteristicile potenţialului ecologic moderat din cauza elementelor biologice.

Din punct de vedere chimic calitatea apei este bună.

Corpul de apă LACU ROŞU, cod RO,LW12.1.53.48.N1 (BH Siret)Lacul natural s-a format în urma unei puternice alunecări de teren dinspre

muntele Ucigaşu (Gyilkos) spre Valea Bicazului în anul 1837. Au fost prelevate probe integrate de patru ori pe an, dintr-o singură secţiune de

control (referinţă) amplasată în zona centrală a lacului. - Evaluarea stării corpului de apă în raport cu indicatorii biologi: foarte bună.- Evaluarea stării corpului de apă pe baza elementelor suport (fizico-chimice generale: RO, Nutrienţi, Salinitate, PTSON, AICR - şi poluanţi specifici: suspensii, fenoli, detergenţi, cianuri, extractibile, metale) a evidenţiat o stare bună.




Page

42

- Integrarea elementelor biologice cu elementele suport a determinat o stare ecologică bună.- Stare chimică: Lacul Roşu nu a fost monitorizat în vederea stabilirii stării chimice.

3.3. Calitatea apei dulci3.3.1. Nitratii şi fosfaţii în râuri şi lacuri - 3.3.2. Oxigenul dizolvat, materiile organice şi amoniu în râuri şi lacuri

Din punct de vedere al grupei RO-regimul oxigenului (oxigen dizolvat, CBO5 şi CCO-Cr) precum şi a grupei Nutrienţilor (amoniu, nitriţi, nitraţi, fosfaţi) se poate constata încadrarea majorităţii corpurilor de apă în categoria potenţialului ecologic „foarte bună” sau „bună”, cu excepţia unei porţiuni a râului Olt (aval confluenţa Şipoş-aval confluenţa Mitaci) respectiv a pârâurilor Cozmeni (izvoare-confluenţa Fişag) şi Homorodul Mic (izvoare-confluenţa Homorod) unde corpurile de apă s-au încadrat, pentru aceşti indicatori, în categoria „moderat” şi cu valori mai ridicate ai indicatorilor CBO5 şi CCO-Cr în secţiunile de control Bistricioara-Bistricioara şi Putna-Tulgheş.

3.4. Apele subterane – calitatea apelor freaticeResursele de ape subterane, acumulate în mod deosebit în subsolul depresiunilor

intramontane (Ciuc, Gheorgheni, Topliţa, Bilbor, Borsec) au o importanţă deosebită în aprovizionarea populaţiei cu apă potabilă şi parţial industrială din puţuri săpate şi forate în mediul urban şi rural.

Analiza calităţii apelor subterane (foraje zonale) se face pe baza rezultatelor obţinute de Administraţia Bazinală a Apelor Mureş şi SGA Harghita Miercurea Ciuc (la nivelul bazinului hidrografic Siret nu este prevăzută monitorizarea calităţii apelor subterane pe teritoriul judeţului Harghita), respectiv expertizele efectuate de APM Harghita, având normele de calitate prevăzute prin Legea nr. 458/2002, Anexa 1.

Forajele din pânza freatică din bazinul hidrografic Mureş se situează în zone distincte (zona Remetea-Ditrău – cod foraje F3 şi F1-AD, zona Cristuru Secuiesc - cod foraj F4, zona Joseni – cod foraj F3). Pe baza datelor puse la dispoziţie de ABA Mureş, se poate constata că toate forajele monitorizate corespund, calitativ, categoriei „potabil” fiind „nepoluat”, conform prevederilor Ordinului nr. 137/2009.

În bazinul hidrografic Olt, la nivelul judeţului Harghita s-au identificat două corpuri de ape subterane, una în freatic şi alta de adâncime.

Corpul ROOT01, Depresiunea Ciucului (corp freatic)În compartimentul nordic (Mădăraş) din lunca râului Olt, acviferul freatic (cu nivel

liber) este constituit din depozite aluviale (nisipuri şi pietrişuri) cu granulometrie grosieră, puţin rulate. Acestea se dezvoltă de la suprafaţă, având grosimi ce nu depăşesc 4 m, ceea ce le face vulnerabile la poluare. Nivelul piezometric se situează la adâncimi de 0,5-1,5 m. Apa este potabilă dar necesită în unele cazuri deferizare pentru a putea fi folosită ca apă potabilă.

În compartimentul median al depresiunii (Miercurea Ciuc), depozitele aluvionare prezintă grosimi de 5-8 m. Nivelul piezometric mediu multianual se situează la 1-2 m adâncime.

În compartimentul sudic al depresiunii (Tuşnad) acviferul freatic se prezintă neuniform atât din punct de vedere al grosimii, pe ambele maluri ale Oltului, cât si al compoziţiei litologice. În luncă depozitele permeabile, cu grosime în jur de 5 m, sunt constituite din pietriş şi nisip, mai rar bolovăniş, iar în cuprinsul teraselor, unde grosimea cumulată a stratelor poate depăşi 20 m, sunt formate din pietrişuri, nisipuri, nisipuri argiloase cu pietriş sau din nisipuri în masa cărora sunt prinse bucăţi de gresii sau




Page

43

marne. Nivelul piezometric este situat la adâncimi de 0,7-1,4 m în zona de luncă şi de cca. 20 m în terase.

Calitatea apei este monitorizată în 4 foraje hidrogeologice ale SGA Harghita. Forajele sunt amplasate pe terenuri agricole (fâneaţă sau arabil). La foraje s-au constatat depăşiri la unele indicatori, astfel se consideră că acest corp de apă se află în stare slabă (depăşire pentru indicatorul NO3 la forajul F4 Sânsimion – 75,69 mg/l faţă de valoarea de 50 mg/l admisă prin prevederile H.G. nr. 53/2009 pentru aprobarea Planului naţional de protecţie a apelor subterane împotriva poluării şi deteriorării, hotărâre ce transpune Directiva Parlamentului European şi a Consiliului 2006/118/CE privind protecţia apelor subterane împotriva poluării şi deteriorării).

Corpul ROOT10, Depresiunea Ciucului (corp de adâncime)Acviferul de adâncime din depresiunea Ciucului este de tip multistrat, cu depozite

granulare fine sau grosiere, cu nivel piezometric sub presiune (ascensional sau artezian).

În compartimentul de nord (Mădăraş) sunt puse în evidenţă 3 orizonturi acvifere, astfel: un orizont acvifer superior în formaţiuni vulcanogene, altul mediu în formaţiuni sedimentare şi unul inferior în formaţiuni cristaline.

Complexul acvifer superior pus în evidenţă pe intervalul de adâncime 60 -195 m se află sub presiune, nivelul piezometric ascensional fiind situat la 30 m adâncime.

Complexul acvifer mediu este situat între 240 - 500 m, grosimea orizonturilor acvifere totalizând 170 m. Nivelul piezometric este situat la adâncimea de 34 m.

Complexul acvifer situat la adâncimea de 500 - 585 m se manifestă artezian.Din punct de vedere chimic apele din primele complexe acvifere sunt potabile, în

timp ce complexul inferior are un caracter de apă carbogazoasă (de tip alcalin cu CO2) ce nu poate constitui o sursă de alimentare cu apă potabilă.

.Reîncărcarea acviferelor aferente corpurilor de ape subterane freatice din spaţiul hidrografic Olt, se realizează prin infiltrarea apelor de suprafaţă şi meteorice. În cazul corpurilor de ape subterane de adâncime, reîncărcarea se realizează, predominant, prin drenarea acviferelor freatice.

În ceea ce priveşte balanţa prelevare/reîncărcare nu se semnalează probleme deosebite.

În Depresiunea Ciuc singura captare mai importantă existentă se află la Miercurea Ciuc, fiind constituită din 21 de puţuri, care exploatează orizonturile acvifere situate între 20 - 50 m adâncime. Volumul de apă captat este de 2.418 mii mc/an.

Calitatea apei este monitorizată în trei foraje ale terţilor, utilizate în scop de alimentare cu apă.

Nu s-au înregistrat depăşiri la indicatorii de calitate monitorizaţi şi reglementaţi.

3.5. Apa potabilă şi apa de îmbăiere Cele 4 municipii şi 5 oraşe din judeţul Harghita dispun de o reţea de apă potabilă de o lungime de peste 500 km, deservind un număr de cca. 130.000 locuitori, distribuind un volum de peste 8,5 milioane mc apă potabilă (conform datelor centralizate ale operatorilor economici de profil pentru alimentare cu apă şi canalizare/epurare).

În activitatea de captarea şi distribuţia apei potabile, beneficiarii sistemelor de reţele de alimentare cu apă din localităţile judeţului au multe greutăţi din cauza gradului avansat de uzură a reţelelor de distribuţie, a lipsei zonelor de protecţia severă a captărilor, al activităţilor umane în localităţile amonte zonei de captare, a fenomenelor meteorologice nefavorabile, etc.




Page

44

Conform datelor puse la dispoziţie de Direcţia de Sănătate Publică Harghita, în cursul anului 2011 nu au fost înregistrate îmbolnăviri din cauza apelor poluate, datorită şi faptului că în judeţul Harghita nu sunt zone naturale utilizate frecvent pentru îmbăiere.

Indicatorii stării de sănătate în legătură cu apele sunt prezentate în Capitolul 8., subcapitolul „8.2. Efectele apei poluate asupra stării de sănătate”.

3.6. Apele uzate şi reţelele de canalizare. Tratarea apelor uzate3.6.1. Structura apelor uzate evacuate în anul 2011

Din analiza datelor prezentate privind calitatea apelor uzate la folosinţele de apă cu rol determinant, reiese că multe staţii de epurare lucrează cu randament scăzut, periodic sunt depăşiri ale concentraţiilor avizate la SC HARVIZ SA Miercurea-Ciuc, SC MINVEST SA DEVA (pentru asigurarea închiderii unităţilor cu activitate minieră), SC AQUA NOVA HARGHITA SRL Odorheiu Secuiesc, SC APĂ-CANAL SA Vlăhiţa, SC GO SA Gheorgheni, SC AQUA CĂLIMANI SRL Topliţa, SC AQUASERV SA sucursala Cristuru Secuiesc, SC ROMAQUA PREST SRL Borsec, etc.

Situaţia volumelor de apă, evacuate în receptori naturali, prin staţiile de epurare existente în judeţ sau fără nicio epurare, monitorizate de autorităţile din domeniu (organele teritoriale ale Administraţiei Naţionale Apele Române) se prezintă astfel:

-mii mc/an- Tabel nr. 3.6.1.1.Bazin hidro-grafic

Total % Nu necesită epurare/Nu se epurează

% Suficient epurat

% Insuficient epurat

%

Mureş 9072,107 100 52,990 0,58 769,188 8,48 8249,929 90,94Olt 6765,106 100 942,000 13,90 1280,250 18,90 4542,856 67,20Siret 342,040 100 - - 53,519 15,65 288,521 84,35Total HR

16179,253 100 949,990 5,9 2102,957 13,1 13081,306 81,0

Situaţia funcţionării staţiilor de epurare urmărite este prezentată în Tabelul nr.3.6.1.2.:Tabel nr. 3.6.1.2.

Bazin hidro-grafic

Total Cu funcţionare corespunzătoare

% Cu funcţionare necorespunzătoare

%

Mureş 15 6 40 9 60Olt 17 9 53 8 47Siret 4 2 50 2 50Total HR 36 17 47,2 19 52,8

3.6.2. Substanţe poluante şi indicatori de poluare în apele uzateSituaţia nocivităţilor evacuate în cursurile de apă este prezentată în Tabelul nr. 3.6.2.1.:

Tabel nr. 3.6.2.1.Nocivităţi / BH UM Mureş Olt Siret Total judeţ HRNH4 (amoniu) to/an 175,27 10,52 2,38 188,17NO3 (azotaţi) to/an 9,05 0,40 1,16 10,61NO2 (azotiţi) to/an 2,02 0,15 0,08 2,25CBO5 to/an 250,55 52,62 9,28 312,45CCO-Cr to/an 605,25 214,35 25,45 845,05Detergenţi to/an 2,01 0,61 0,007 2,627




Page

45

Fenoli to/an 0,006 - - 0,006Fosfor total to/an 0,73 2,83 0,23 3,79Suspensii to/an 274,05 163,24 16,51 453,80Rezidiu filtrat to/an 9007,83 4302,21 20,94 13330,98Subst. extractibile to/an 37,18 0,21 0,34 37,73Sulfaţi to/an 282,39 890,20 8,11 1180,70Calciu to/an - 206,89 26,53 233,42Cloruri to/an - - 6,24 6,24H2S-sulfuri to/an - - 0,03 0,03Cupru to/an - 0,26 - 0,26Fier to/an - 104,75 - 104,75Mangan to/an - 9,45 - 9,45Nichel to/an - 0,05 - 0,05Zinc to/an - 0,36 - 0,36

Notă: „-„ nu s-a urmărit indicatorulMajoritatea staţiilor de epurare orăşeneşti (de tip mecanic, respectiv mecano-

biologic) funcţionează, periodic, în mod necorespunzător, fie din cauza depăşirii capacităţii lor de epurare, fie din cauza problemelor de exploatare şi întreţinere (uzură fizică şi morală avansată, ineficienţa fazei de epurare biologică privind asigurarea oxigenului necesar, lipsa investiţiilor pentru modernizare, etc.).

Staţiile de epurare a apelor uzate orăşeneşti din judeţul Harghita, la nivelul anului 2011, sunt prezentate în Tabelul nr. 3.6.2.2.:

Tabel nr. 3.6.2.2.Localitate Lungimea

canalizării-km-

Populaţia deservită-nr.locuitori-

Tip staţie epurare

Volum apă uzată evacuată, conform sintezei PCA/ABA-mil mc/an-

Încadrare conform sintezei PCA-ABA

Miercurea Ciuc

56,6 35000 M+B 3,580 Suficient epurat

Odorheiu Secuiesc


Gheorgheni 23,0 12500 M 1,385 Suficient epurat

Cristuru Secuiesc


Topliţa 49,62 8400 M+B 1,261 Suficient epurat

Vlăhiţa 4,8 2150 M+B 0,341 Suficient epurat

Borsec 12,0 1350 M 0,286 Suficient epurat

Bălan 6,0 6200 M+B 1,026 Insuficient epurat

Băile Tuşnad 6,95 1183 M 0,139 Insuficient epurat

Pe lângă staţiile de epurare (orăşeneşti sau comunale) se urmăresc şi evacuări de apă care nu se epurează / nu necesită epurare (iazurile de decantare SC Bălan SA,




Page

46

galeria apă de mină Harghita Băi, ape convenţional curate SC Matriţa SA Odorheiu Secuiesc, canale pluviale din Miercurea Ciuc).

Alte surse potenţiale de poluare, în opinia operatorilor economici de profil (administratori canalizare şi staţie de epurare) sunt prezentate în Tabelul nr. 3.6.2.3.:

Tabel nr. 3.6.2.3.

Surse de poluareDomeniude activitate

Emisar

Dacă are staţie de preepurareda/nu

SC COATS Odorheiu Secuiesc

Vopsire şi ambalare aţă

Staţie de epurare oraş

da

SC Ikos Conf Odorheiu Secuiesc

Confecţii îmbrăcăminte


nu

SC Famos SA Odorheiu Secuiesc

Fabrica de mobilă


nu

URBANA SA Odorheiu Secuiesc

Producere apă caldă şi încălzire centrală


nu

SC Norada Odorheiu Secuiesc

Confecţii îmbrăcăminte


nu

SC Elan Trident Odorheiu Secuiesc

Abator, prelucrare carne


Separator de grăsimi

SC MATRIŢA SA Odorheiu Secuiesc

Construcţii maşini, prelucrări mecanice


nu

SC INFOPRESS SA Odorheiu Secuiesc

Tipografie Staţie de epurare oraş

nu

SC LACTIS SRL Odorheiu Secuiesc Prelucrare lapte


Separator de grăsimi

CIM UTIL SRL Odorheiu Secuiesc

Construcţii maşini, ateliere mecanice


nu

SC P&P SRL Gheorgheni GalvanizareStaţie de epurare oraş

da

Diferite instituţii din Gheorgheni

Administraţie, licee


nu

SC TOPLIŢA SA TopliţaIndustria încălţăminte


nu

SPITALUL MUNICIPAL Topliţa

Sănătate Staţie de epurare oraş

nu

SC TUŞNAD SA, HB HOTELS SA, SC KONTAKT SA, SC UNIVERS TOURIST SRL Băile Tuşnad

Turism Staţie de epurare oraş nu

Reţeaua de canalizare în municipile şi oraşele judeţelui sunt executate din oţel, fontă, azbociment, PVC, PE, etc., totalizând peste 200 km, fiind executată, în mare parte, în sistem divizor (separat pentru ape uzate şi pentru ape pluviale). Majoritatea




Page

47

sistemelor de canalizare au fost executate în anii 1970-1980, prezentând un grad de uzură fizică şi morală avansată, fiind necesare multe intervenţii pentru reparaţii.

În ultimii ani s-au realizat reţele noi de canalizare şi înlocuirea sistemelor vechi de canalizare în multe localităţi. Cea mai mare problemă este înfundarea canalizării din cauza consumului/volumelor mai mici de apă - insuficiente pentru menţinerea capacităţii de autocurăţire a conductelor de canalizare.

3.6.3. Tendinţe şi priorităţi în reducerea poluării cu ape uzate În vederea îmbunătăţirii calităţii apelor, la nivelul operatorilor economici se pot stabili, în funcţie de existenţa proiectelor şi a fondurilor necesare, realizarea următoarelor:- reabilitarea unor staţii de alimentare cu apă sau de epurare existente sau realizarea unor modernizări/extinderi pentru acestea, în vederea îmbunătăţirii - la parametri proiectaţi - a randamentului de epurare a apelor uzate ce urmează a fi evacuate în receptorii naturali (Miercurea Ciuc, Borsec, Vlăhiţa, Gheorgheni, Topliţa, Băile Tuşnad etc.)- depistarea şi desfiinţarea racordurilor clandestine de ape uzate la canalizarea de apă pluvială- executarea permanentă a lucrărilor de întreţinere şi exploatare la staţiile de epurare, inclusiv la conductele de canalizare, asigurarea pieselor de schimb- modernizarea reţelelor de canalizare, îmbunătăţirea condiţiilor de colectare a apelor uzate în sensul stopării exfiltraţiilor, cât şi a infiltraţiilor existente la sistemul de canalizare- realizarea unor staţii de preepurare a apelor uzate pentru a se încadra în prevederile Normativului NTPA-002 - stabilirea unor zone de protecţie cu restricţie (unde este cazul) pentru protejarea surselor de ape folosite în scopuri de potabilizare, etc.

3.7. Poluări accidentale. Accidente majore de mediu În cursul anului 2011, pe teritoriul judeţului Harghita s-a înregistrat un singur eveniment de „poluare accidentală”, după cum urmează:- în dta de 29 mai 2011, a fost înregistrată poluarea pârâului Feernic în aval de podul rutier Bisericani-Morăreni, cu ape cu conţinut de zer, provenite de la SC GORDON PROD SRL Bisericani, judeţul Harghita, cu profil de industrie alimentară – fabricarea produselor lactate;- s-a constatat mortalitate piscicolă parţială;- în urma investigaţiilor şi verificărilor în teren, prelevări şi analize de probe, efectuate de reprezentanţii SGA Mureş s-au luat următoarele măsuri: închiderea imediată a conductei prin care s-a făcut deversarea neautorizată respectiv aplicarea unei amenzi în valoare de 40.000 lei.

3.8. Managementul durabil al resurselor de apă3.8.1.. Presiuni asupra stării de calitate a apelor din judeţul Harghita

Cele mai importante surse de poluare a apelor sunt:- staţiile de epurare orăşeneşti, inclusiv sistemele de canalizare din judeţ prin care se evacuează ape uzate insuficient epurate în receptorii naturali (capacităţi insuficiente, sisteme de colectare ale apelor uzate vechi cu grad de uzură avansat, comunicări accidentale între reţele de canalizare sau legături ilegale cu canalizarea pluvială, utilaje vechi, lipsa unor faze/trepte de epurare, opriri de alimentare cu energie electrică - în urma cărora se evacuează debite considerabile de ape uzate orăşeneşti fără nicio epurare prealabilă -, exploatări necorespunzătoare, neglijenţa personalului, lipsa investiţiilor pentru reabilitare)




Page

48

- depozite de deşeuri menajere şi industriale neautorizate şi necorespunzător amenajate (în special haldele de deşeuri miniere)- activităţi industriale (miniere, exploatare şi prelucrare a lemnului, industria alimentară, preparare mixturi asfaltice etc.)- activităţi agro-zootehnice- poluări naturale de fond şi impurificări acumulate în anii anteriori în albia râurilor precum şi antrenări de substanţe (în special organice) din cauza lipsei canalizării centralizate în majoritatea localităţilor rurale, sau a intemperiilor.

Zonele critice sub aspectul poluării apelor de suprafaţă şi a celor subterane sunt, în special, zonele cu activitate minieră şi explorări geologice, împreună cu depozitele de deşeuri industriale, agricole şi urbane din oraşele Miercurea-Ciuc, Odorheiu Secuiesc şi Cristuru Secuiesc, care poluează apele subterane cu nitraţi, fosfaţi, fenoli şi metale grele. Se pot menţiona următoarele: - există un potenţial risc de poluare a râului Olt cu metale grele şi steril de rocă prin spălarea în râul Olt a sterilului din haldele de steril neecologizate sau în urma unei avarii la iazurile de decantare neînchise nr. 2, 3, 3a , 4 de la fosta Exploatare Minieră Bălan - există un potenţial risc de poluare a pârâului Chirui, Vârghiş, Cormoş şi în final a râului Olt cu sterilul de la extracţia caolinei la Harghita Băi în urma unei avarii la iazurile de decantare neînchise.

O situaţie deosebită se înregistrează în staţiunea Lacul Roşu, unde sistemul de alimentare cu apă este necorespunzător, în principal în ceea ce priveşte staţia de captare, tratarea şi dezinfecţia apei precum şi asigurarea zonelor de protecţie sanitară la sursă (staţiunea nu deţine autorizaţie de gospodărire a apelor), astfel este necesară urgentarea finalizării proiectului privind alimentarea cu apă potabilă, a reţelelor de canalizare şi epurării apelor uzate.

3.8.2. Strategii şi acţiuni privind managementul durabil al resurselor de apăConform angajamentelor rezultate în urma negocierilor privind aderarea României

la Uniunea Europeană, în anul 2006, unităţile miniere au încetat activitatea de extragere a minereurilor şi au demarat acţiuni pentru închiderea şi ecologizarea acestora prin care se vor rezolva şi problemele „apelor de mină”. Astfel, s-au avizat lucrările de închidere la:- Bălan (perimetrul Central şi Fagul Cetăţii – iazurile 2, 3, 3A, şi 4, sistemul de epurare pasivă Antoniu Sud), - Sântimbru (ecologizarea iazului de decantare s-a finalizat), - Miercurea Ciuc/Harghita Băi (iazurile 1 şi 2, iazul de avarie– lucrări de închidere şi ecologizare avizate fără prevederea epurării şi evacuării apelor de mină, în prezent beneficiarul nu dispune de fondurile necesare realizării lucrărilor).

În scopul asigurării condiţiilor pentru protecţia ecosistemelor acvatice, folosinţele care evacuează ape uzate în receptori naturali, autorizate cu Program de etapizare aprobat de AN „Apele Române”, au în derulare lucrări de investiţii în scopul îmbunătăţirii calităţii efluenţilor staţiilor de epurare şi încadrării indicatorilor de calitate în limitele reglementate.

Tot în scopul protecţiei calităţii apelor sunt în derulare programe de investiţii la nivelul administraţiilor publice locale pentru înfiinţare, reabilitare sau extindere sisteme de alimentare centralizată cu apă, modernizare/construcţie staţii de epurare şi înfiinţare, reabilitare sau extindere sisteme centralizate de canalizare ape uzate.




Page

49

CAPITOLUL 4 UTILIZAREA TERENURILOR

4.1. Solul4.1.1.Repartiţia pe clase de folosinţă

Suprafaţa totală a judeţului Harghita este de 663.900 ha, din care 395.508 ha este teren agricol, ceea ce reprezintă cca 60% din suprafaţa totală şi 40 % teren neagricol, adică 268.392 ha.

Repartiţia terenurilor în judeţul Harghita Tabel nr.4.1.1.1.

Suprafata totalaha

Teren agricolha

Teren forestierha

Teren neforestierha

663900 395508 226064 42328

Grafic nr. 4.1.1.1.

Evoluţia repartiţiei terenurilor agricole pe tipuri de folosinţe în judeţul Harghita , în perioada 2003-2011 este prezentată în tabelul nr. 4.1.1.2.

Tabel nr. 4.1.1.2.

Nr. crt

Categoria de folosinţã

Suprafaţa (ha)2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

1. Arabil 92729 92502 92502 91755 91724 91720 91719 91716 823972. Păşuni 14815

6122405

122405

145479

146483

146817

146952

146962

147300

3. Fâneţe şi pajişti naturale

164058

143725

143725

156293

156598

157084

157084

157060

165011

4. Vii 77 35 35 35 35 35 35 35 355. Livezi 1416 1416 1416 762 762 762 762 765 765



60%

34%

6% Teren agricol ha

Teren forestier ha

Teren neforestierha


Page

50

TOTAL AGRICOL

406436

360083

360083

394324

395602

396418

396552

396538

395508

4.1.2. Clase de calitate ale solurilor – calitatea solurilor Repartiţia terenurilor pe clase de calitate este prezentată în tabelul 4.1.2.1.

Tabel nr. 4.1.2.1.

Folosinţă

Clasa I Clasa II Clasa III Clasa IV Clasa V

ha

% din total folosinţă

ha


ha


ha


ha


Arabil - - 2286 2,8 22797

27,7 43670 53 13644 16,5

Pajişti 2811 0,9 13117 4,2 69333

22,2 117741 37,7 109309

34,9

Vii - - - - - - - - 35 100Livezi - - - - - - - - 765 100Total 2811 0,7 15403 3,9 9213

023,3 161411 40,8 12375

331,3

Grafic nr.4.1.2.1.

Clase de calitate pe tipuri de sol în judeţul Harghita Tabel nr. 4.1.2.2.

Tipul de sol CLASA TotalI II III IV Vha ha ha ha ha ha

Litosoluri - - - - 2487 2487Regosoluri - - - - 3732 3732Aluviosoluri 619 4043 17139 27880 13683 63364Faeoziomuri 2327 9444 30669 8200 - 50640

Eutricambosoluri - 1500 36984 34440 16171 89095




Page

51

Districambosoluri - - - 6538 34831 41369Luvosoluri - - 5412 54760 23635 83807Andosoluri - - - - 7460 7460Gleiosoluri - - - 11480 8708 20188Stagnosolui - - - 19682 11196 30878Histisoluri - - - - 2488 2488TOTAL 2946 14987 90204 162980 124391 395508

4.1.3. Presiuni asupra stării de calitate a solurilor din România Poluarea solurilor în urma activităţii din sectorul industrial (minier, siderurgic,

energetic etc.)Datele privind conţinutul de metale grele (Cu, Pb, Zn şi Cd), rezultate în urma analizelor de sol efecutate de specialiştii din cadrul Laboratorului APM Harghita în decursul anului 2011 pentru diferite activităţi industriale din judeţul Harghita, este redată în tabelul nr. 4.1.3. Tabel nr. 4.1.3.

Sector industrial

Zona de prelevare

Pb Cu Zn Cd0-10cm

10-30 cm

0-10cm

10-30 cm

0-10cm

10-30 cm

0-10cm

10-30cm

Valori admise cf. Ordinului MAPPM nr. 756/1997

250 ppm 250 ppm 700 ppm 5 ppm

Minier SM Voşlobeni 60,70 49.30 25,80 26,90 187,9 174,30 4,70 4,10Minele Lueta 49,10 61,40 36,00 39,90 81,10 100,70 2,50 2,70SM Bălan 39,10 62,60 883,3 643,7 282,8 170,40 3,30 2,50

70,90 49,20 429,2 293,3 177,1 165,60 3,00 3,60Sântimbru Băi 29,30 24,10 13,70 10,70 56,70 45,10 2,90 2,20Exp.Min. Harghita Băi

31,40 33,30 14,60 13,50 47,00 38,20 3,10 3,1042,00 41,20 45,20 37,40 81,10 72,70 3,70 3,50

Minele Madaras 67,50 62,10 52,00 71,70 78,60 80,30 3,00 3,20Siderurgic SC Oţeluri

pt.Scule SA CristuruSecuiesc

43,60 42,50 29,00 26,40 123,2 108,70 3,40 3,50

Alte GOSCOMMiercurea Ciuc

68,60 105,00 474,4 4,50

Alte SC Matriţa SAOdorheiu Secuiesc

35,90 32,50 149,3 3,30

Conform datelor de la OSPA Miercurea Ciuc suprafaţa solurilor poluată de sectorul minier şi de depozitele de deşeuri menajere în judeţul Harghita este de 180 ha.

4.1.4. Zone critice sub aspectul deteriorării solurilor

Conform inventarului terenurilor afectate de diferite procese în judeţul Harghita zonele critice sunt următoarele:- Eroziunea de suprafaţă de gradul I, care afectează diferite obiective şi produce pagube în aval:10.947ha- Eroziunea de adâncime de gradul I, care produce pagube şi afectează obiective importante: 1667 ha- Alunecările de teren - de gradul I, alunecări active cu un grad ridicat de risc, care afectează obiective social economice: 7289 ha




Page

52

- de gradul II, alunecări active cu risc mediu de dezvoltare, care afectează terenuri agricole şi produc pagube în aval: 81 ha- Excesul de umiditate - de gradul I - suprafeţele cu exces de umiditate cu potenţial de alunecare şi inundare: 4112 ha - de gradul II - cele ameliorabile: 6225 ha- Sărături de gradul II nu crează probleme zonelor limitrofe: 26 ha- Litosoluri: 316 ha- Terenuri cu vegetaţie degradată: 6703 ha- Regularizări de văi: 56,2 haPrincipalele restricţii ale calităţii solurilor sunt prezentate în tabelul nr. 4.1.4.:

Tabel nr. 4.1.4. - ha -

Eroziune Alunecări Exces de umiditate

Terenuri inundate

Terenuri acide

Soluri scheletice

SărăturiSupr. Adănc

.22.609 2.676 7.370 20.349 452 4.149 7.145 26

- Distrugerea solului fertil prin arderea miriştilor şi a vegetaţiei ierboase în cazurile nejustificate.

4.1.5. Poluări accidentale. Accidente majore de mediu. În cursul anului 2011 nu s-au produs poluări accidentale cu impact major asupra solurilor.

4.2. Starea pădurilor. 4.2.1. Fondul forestier naţional

Conform datelor furnizate de Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi de Vânătoare Braşov, OS Particular Praid, OS de Regim Gheorgheni, OS Frumoasa, fondul forestier al judeţului Harghita se prezintă astfel:- Fond forestier la nivelul judeţului Harghita, la data de 31.12.2011: 259558 ha,

din care:- Fond forestier administrat de DS Miercurea Ciuc: 86980 ha- Fond forestier administrat de OS Private şi persoane fizice:172578 ha

Fondul forestier administrat de cele mai importante ocoale silvice (în continuare OS), de la care dispunem de date din anii anteriori, sunt următoarele:

- OS Particular Liban: 20730 ha- OS Particular Praid: 14407 ha - OS de Regim Gheorgheni: 16044 ha - OS Particular Gheorgheni: 19452 ha- OS Frumoasa: 8834 ha - OS Privat Odorheiu Secuiesc 8735 ha

4.2.2. Funcţia economică a pădurilorPe baza multiplelor funcţii ale pădurilor acestea au fost împărţite în două mari

grupe: grupa I-a reprezintă pădurile cu rol de protecţie, iar grupa a II-a reprezintă pădurile cu rol de producţie şi protecţie. O mare parte a suprafeţelor forestiere au fost incluse în situl Natura 2000, astfel suprafeţele de fond forestier pe lângă funcţia de producţie au primit şi funcţia de protecţie a păsărilor şi a habitatelor.

4.2.3. Masa lemnoasă pusă în circuitul economicAGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI HARGHITA

Str. Márton Áron, nr.43, Miercurea Ciuc, Cod 530211E-mail: [email protected]; Tel: 0266-371313, 0266-312454 Fax: 0266-

310041


Page

53

Conform datelor furnizate de Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi de Vânătoare Braşov masa lemnoasă pusă în circuitul economic a fost: 1015,9 mii mc. În cursul anului 2011 la Ocolul Silvic Praid s-a pus în circuit economic o cantitate de masă lemnoasă de : 69.6 mii mc, la OSR Gheorgheni : 105,8 mii mc, iar la Ocolul Silvic Frumoasa: 59,5 mii mc.

4.2.4. Distribuţia pădurilor după principalele forme de reliefUrmare a condiţiilor fizico-geografice, judeţul Harghita dispune de păduri de

compoziţie variate cu specii caracteristice formelor de relief, cu o pondere de cca. 93 % în zona de munte (241389 ha) şi 7 % în zona de deal (18169ha).4.2.5. Starea de sănătate a pădurilor Starea de sănătate a pădurilor este în general bună. Dăunătorii pădurilor sunt monitorizaţi permanent.În raza Ocolului Silvic Privat Praid atacurile şi vătămările produse de către Ipiadae şi Hylobius abietis sunt nesemnificative cantitativ .În cursul anului 2011 suprafeţele administrate de OSR Gheorgheni au fost afectate de doborături de vânt dispersate şi masive în volum de 38,4 mii mc. Aproape întreaga cantitate de masă lemnoasă doborâtă a fost exploatată pentru a preveni atacurile de insecte (fam. Ipydae). Au fost amplasate 594 bucăţi curse barieră de tip aripă pentru a preveni gradaţia insectelor.

4.2.6. Suprafeţe din fondul forestier naţional, parcurse cu tăieri Conform datelor furnizate de Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi de Vânătoare Braşov suprafaţa din fondul forestier naţional parcursă cu tăieri este de 4755 ha.În cursul anului 2011 La OS Praid s-au parcurs cu tăieri de regenerare de 193 ha, la OS Frumoasa 424 ha, iar la OSR Gheorgheni 477 ha.

4.2.7. Zone cu deficit de vegetaţie forestieră şi disponibilităţi de împădurire Posibilitatea de a extinde suprafaţa pădurilor ar fi împădurirea terenurilor lăsată în paragină, unde nu se mai efectuează activităţi agricole. Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi de Vânătoare Braşov a raportat pentru disponibilităţi de împădurire o suprafaţă de 2064 ha.

4.2.8. Suprafeţe de păduri regenerate în anul 2011 În cea ce priveşte regenerarea pădurilor în cursul anului 2011 suprafaţa de

pădure regenerată a fost de 1125 ha. Regenerările sunt de două tipuri: regenerări naturale şi regenerări artificiale.Lucrările de regenerare, respectiv de întreţinere sunt executate/acoperite din

fondul de regenerare constituit pe proprietări conform Legii nr. 46/2008.

Evoluţia suprafeţelor de păduri regenerate este prezentată în tabelul nr.4.2.8:

Tabel nr. 4.2.8.

JudeţSuprafaţa (ha)2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Harghita

586 799 748 955 179 581889 954 1088 1125

4.2.9. Presiuni antropice exercitate asupra pădurilor, sensibilizarea publiculuiUnele activităţi antropice au un impact semnificativ asupra pădurilor ca:

- exploatări forestiere fără respectarea prevederilor amenajamentelor silvice; AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI HARGHITA

Str. Márton Áron, nr.43, Miercurea Ciuc, Cod 530211E-mail: [email protected]; Tel: 0266-371313, 0266-312454 Fax: 0266-

310041


Page

54

- incendii; - tăieri ilegale de masă lemnoasă;- construcţii efectuate în fond forestier sau în zonele limitrofe (pensiuni turistice, case de vacanţă);- depunerea ilegală a deşeurilor menajere sau industriale în zonele limitrofe localităţilor;- colectarea necontrolată a resurselor biologice (fructe de pădure, ciuperci, melci etc.); - deranjarea habitatelor naturale în cazul faunei sălbatice;- folosirea de ATV-uri şi snow-mobile (moto-sănii), vehicule motorizate pe drumurile forestiere şi în pădure;- amenajarea pârtiilor de schi şi a altor obiective cu scop sportiv sau turistic, turism necontrolat.

4.2.10. Impactul silviculturii asupra naturii şi mediului Practicarea gospodăririi pădurilor, pe lângă avantajele economice şi ecologice, mai are şi un aspect nefavorabil asupra naturii prin faptul că trebuie eliminate din compoziţia arboretelor speciile mai puţin valoroase din punct de vedere economic (plopul, mesteacănul, salcia etc.) în favoarea dezvoltării speciilor cu valoare economică mai mare (molid, larice, fag), ceea ce ar duce la diminuarea numărului speciilor. Astfel, este necesar găsirea unui echilibru stabil între aspectele economice şi ecologice în silvicultură (arborete rezistente la doborâturile de vânt, evitarea monoculturilor de răşinoase, în special molid, promovarea lucrărilor de îngrijire a culturilor tinere, îmbunătăţirea tehnicilor de recoltare etc.)

4.3.Tendinţe Actualmente prin măsurile silviculturale se urmăreşte dezvoltarea unei gospodării

durabile a fondului forestier şi implicit prin funcţia de protecţie pe care o exercită pădurea asupra mediului înconjurător se consideră că silvicultura aplicată corect vine în sprijinul menţinerii şi dezvoltării factorilor de mediu şi a calităţii condiţiilor de viaţă.

Gospodărirea pădurilor se efectuează pe bază de amenajamente silvice, respectând trei principii fundamentale:

- principiul continuităţii (asigurarea prin amenajament condiţii necesare pentru administrarea şi utilizarea ecosistemelor forestiere, astfel încât să se menţine în mod continuu biodiversitatea, productivitatea, capacitatea de regenerare, vitalitatea, sănătatea şi să se asigure astfel pentru prezent şi viitor capacitatea de a exercita funcţiile multiple ecologice, economice şi sociale;

- principiul eficacităţii funcţionale (creşterea capacităţii de producţie şi protecţie a pădurilor, valorificarea optimă a „produselor” pădurii, asigurarea continuităţii producţiei de masă lemnoasă pe termen scurt (10 ani) şi termen mediu (40-50 ani);

- principiul conservării şi ameliorării biodiversităţii.

Prognozele mai sumbre de viitor prevăd, în urma schimbării activităţii populaţiei, abandonarea a mari suprafeţe de terenuri din afara fondului forestier. Cunoscând preocesul de succesiune spontană a vegetaţiilor forestiere pe terenurile abandonate, silvicultorii ar putea să intervină prin dirijarea acestui proces, contribuind astfel la instalarea de păduri ca ecosisteme puternice, echilibrate, diversificate sub aspectul compoziţiilor şi vârstei.




Page

55

CAPITOLUL 5. PROTECŢIA NATURII ŞI BIODIVERSITATEA

5.1. Biodiversitatea României5.1.1 Stare

Datorită condiţiilor fizico-geografice pe teritoriul judeţului Harghita se regăsesc două regiuni biogeografice majore din cele cinci existente la nivel de ţară, şi anume: continentală şi alpină.

I. a. Habitatele naturale. Flora şi fauna sălbaticăHabitatele naturale

În judeţul Harghita se găsesc toate tipurile de habitate naturale majore în afară de habitatele costiere şi marine.Au fost identificate 28 habitate naturale cu regim de protecţie care figurează în listele naţionale şi ale directivelor comunitare, suprafaţa habitatelor de interes naţional şi de interes comunitar fiind de cca. 12 000 ha:

Pajişti sărăturate continentale – Cod Natura 2000: *1340, Cod R1526 Lacuri şi bălţi distrofe naturale – Cod Natura 2000: 3160, Cod R2207Râuri alpine şi vegetaţia lor lemnoasă cu Myricaria germanica – Cod Natura 2000: 3230, Cod R4415Pajişti alpine şi boreale - Cod Natura 2000: 4060, Cod R3101, Cod R3104, Cod R3111Tufişuri cu Pinus mugo şi Rhododendron myrtifolium (Rhododendron myrtifolii – Pinetum mugi) - Cod Natura 2000: *4070, Cod R3105Pajişti calcaroase subalpine; Cod Natura 2000: 6170, Cod R3402




Page

56

Pajişti uscate seminaturale şi faciesuri acoperite cu tufişuri pe substrat calcaros - Cod Natura 2000: 6210Pajişti cu Nardus stricta bogate în specii, pe substraturile silicioase ale zonelor muntoase - Cod Natura 2000: *6230, Cod R3608Pajişti cu Molinia pe soluri turboase sau bogate în aluviuni argiloase (Molinia caerulea) - Cod Natura 2000: 6410, Cod R3710Asociaţii de lizieră cu ierburi înalte hidrofile - Cod Natura 2000: 6430, Cod R3702, R3704,R3707, R3708, R3714Pajişti aluviale ale văilor de râuri cu Cnidion dubii - Cod Natura 2000: 6440, R3716 Pajişti de altitudine joasă (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis) - Cod Natura 2000: 6510; R3802Fânaţe montane - Cod Natura 2000: 6520; R3801Fânaţe împăduriteTurbării active - Cod Natura 2000: *7110, R5101, 5102Turbării degradate încă capabile de o regenerare naturală - Cod Natura 2000: 7120; R 5415Turbării de acoperire - Cod Natura 2000: 7130; Depresiuni pe substraturi turboase - Cod Natura 2000: 7150;Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion) - Cod Natura 2000: *7220; R 5417Mlaştini alcaline - Cod Natura 2000: 7230; R5405, 5406,5413, 5414Grohotiş calcaros şi de şisturi calcaroase ale etajelor montane până la cele alpine (Thlaspietea rotundifolii) - Cod Natura 2000: 8120; R 6110Pante stâncoase calcaroase cu vegetaţie chasmofitică - Cod Natura 2000: 8210; 6202, 6204, 6206, 6213Grote neexploatate turistic - Cod Natura 2000: 8310; R6501Păduri tip Luzulo-Fagetum - Cod Natura 2000: 9110; R 4102, 4106, 4107Păduri cu stejar pedunculat cu Carpinion betuli - Cod Natura 2000: 9160; R 4144Turbării împădurite - Cod Natura 2000: *91D0; R 4412, 4414Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior - Cod Natura 2000: *91E0; R 4401,4402Păduri acidofile cu Picea din etajele montane - Cod Natura 2000: 9410; R4203,4205, 4206, 4208, 4210, 4214

Dintre acestea următoarele 6 tipuri de habitate sunt prioritare la nivel comunitar: Tabel nr. 5.1.1.

Nr.crt.

Denumirea tipului de habitat

CodNatura 2000

Localizare

1 Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-padion, Alnion incanae, Salicion albae)

91E0* Bazinul Ciucului de Jos, Cheile Vărghişului, Cheile Bicazului Hăşmaş

2 Turbării cu vegetaţie forestieră

91D0* Tinovul Luci, Tinovul Apa Lină – Honcsok, Dealul Albinelor, Tinovul Mohoş, Fântâna Brazilor, Harghita Mădăraş, Mlaştina După Luncă

3 Turbării active 7110* Tinovul Mohoş, Tinovul Luci, Tinovul Apa Lină – Honcsok,




Page

57

Dealul Albinelor, Fântâna Brazilor, Harghita Mădăraş, Mlaştina După Luncă

4 Izvoare petrifiante cu formare de travertin

7220* Topliţa – Scaunul Rotund Borsec, Cheile Bicazului Hăşmaş

5 Pajişti uscate seminaturale şi facieşuri cu tufărişuri pe substrat calcaros (Festuco Brometalia)

6210* Cheile Vărghişului, Cheile Bicazului Hăşmaş

6 Păduri din Tilio-Acerion pe versanţi abrupţi, grohotişuri şi ravene.

9180* Cheile Vărghişului

Descrierea tipurilor de habitate prioritare:

91E0* - Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-padion, Alnion incanae, Salicion albae)

Tip de habitat răspândit pe luncile râurilordin toate regiunile montane şi pe dealuri peri- şi intracarpatice, în etajul boreal şi nemoral. Situare topografică: lunci montane înguste, versanţi umeziţi de izvoare, terase joase şi maluri de râu. Soluri: de tip litosol, gleisol, aluviosol, superficiale-mijlociu profunde, frecvent scheletice, eu-mezobazice, umed-ude, eutrofice. Variaţii altitudine: 200-1700 m.Fitocenozele sunt edificate de specii europene nemorale şi boreale. Stratul arborilor în zona montană este compus din anin alb (Alnus incana), sau puţin amestec de molid (Picea abies), brad (Abies alba) şi fag (Fagus sylvatica). În zona de dealuri şi lunci joase este preponderent aninul negru (Alnus glutinosa), exclusiv sau cu amestec redus de frasin (Fraxinus angustifolia), ulm (Ulmus laevis), plop negru şi alb (Populus nigra, P. alba), sălcii (Salix fragilis, S. alba), jugastru (Acer campestre). Stratul arbuştilor în zona montană: lipseşte sau este slab reprezentat prin Salix triandra, Corylus avellana, Lonicera xylosteum, Prunus padus. Covorul ierbaceu: este alcătuit din specii higrofiole de tip Petasites alba şi Telekia speciosa, la altitudini mari şi Rubus caesius – Agropodium podagraria, la altitudini medii şi mici.

91D0* - Turbării cu vegetaţie forestieră

Acest habitat este reprezentat de păduri conifere şi foioase pe substrat turbos, ud-umed, cu nivelul apei permanent ridicat (chiar mai ridicat decât nivelul apei freatice din jur). Apa este săracă în nutrienţi, fitocenoza fiind compusă din specii adaptate mediului oligotrof. Sunt incluse aici tinoavele cu mesteceni, cu pin, cu jneapăn şi cu molid. În România acestui tip de habitat european îi corespund următoarele tipuri de habitat:R3106 Tufărişuri sud-est carpatice de jneapăn (Pinus mugo) în mlaştini oligotrofe de Sphagnum;R4412 Rarişti sud-est carpatice de molid (Picea abies) şi/sau pin silvestru (Pinus sylvestris) de tinoave;R 4414 Rarişti sud-est carpatice de mesteacăn pufos (Betula pubescens) de mlaştini;




Page

58

Tinoavele cu vegetaţie forestieră apar de regulă pe platouri, terenuri plane sau depresionare din etajul montan (900-1600 m). Solurile din tinoave sunt histosoluri oligotrofe, cu aciditate ridicată. Fitocenozele sunt edificate de specii boreale, mezo-oligoterme, higrofite-mezo-higrofite, oligotrofe, acidofile. Stratul arborilor: în principal pinul silvestru (Pinus sylvestris) şi molidul (Picea abies), fie separat, fie în amestec, mai rar mesteacănul pufos (Betula pubescens), care însă uneori poate fi dominant. Diseminat se întâlnesc rare exemplare de mesteacăn comun (Betula pendula) şi mesteceni pitici (Betula humilis, B. nana). Stratul arbuştilor: este reprezentat în special de Salix aurita, iar subarbuştii de Vaccinium myrtillus, V. vitis-idaea, Oxycoccos microcarpus, Andromeda polifolia. În stratul muşchilor, ca specii edificatoare se remarcă abundenţa briofitelor din genul Sphagnum,care formează un strat gros, bine dezvoltat, iar în porţiuni cu apă stagnantă sunt prezentate ochiuri cu “Eriophoretum”, dominate de Eriophorum vaginatum. Alte specii importante: Lycopodium annotinum, Huperzia sellago, Carex canescens, Polytrichum commune, Drosera rotundifolia, etc.

7110* - Turbării active

În România acestui tip de habitat european îi corespund următoarele tipuri de habitat:R5101 Turbării sud-est carpatice, mezo-oligotrofe, acide cu Eriophorum vaginatum şi Sphagnum recurvum.Altitudini: 950-2050 m. Relief: terenuri plane, în porţiunile marginale mai umede ale turbăriilor. Substrat: turbă de 1-3 m. Soluri: histosoluri bogate în materie organică, puţine substanţe minerale şi o reacţie puternic acidă. Sunt raportate acestui habitat mezo-oligotrof fitocenozele acidofile realizate de Eriophorum vaginatum împreună cu diverse specii de Sphagnum. Valoare conservativă: foarte mare. Specii caracteristice: Sphagnum fallax, Sphagnum fuscum, Carex nigra ssp. dacica, Andromeda polifolia, Drosera rotundifolia, Empetrum nigrum, Oxycoccos microcarpus, etc. R5102 Turbării sud-est carpatice, oligotrofe cu Sphagnum magellanicumAltitudini: 900-1600 m. Relief: terenuri plane. Substrat: turbă de 3-6 m. Soluri: histosoluri. Stratul arborilor: prezenţa speciei Pinus sylvestris. Stratul ierbos ajunge până la 30 cm, menţionăm următoarele specii rare prezente în habitat: Andromeda polifolia, Drosera rotundifolia, Empetrum nigrum. Stratul muşchilor este foarte bine reprezentat. Valoare conservativă: foarte mare.Specii caracteristice: Sphagnum magellanicum, Sphagnum fuscum, Sphagnum fallax, Eriophorum vaginatum, Carex pauciflora, Oxycoccos microcarpus.

7220* Izvoare petrifiante cu formare de travertin

În România acestui tip de habitat european îi corespund următoarele tipuri de habitat:R5417 Comunităţi sud-est carpatice fontinale cu Cratoneuron commutatum şi Cratoneuron filicinumAltitudini: 900-2100 m. Relief: văi montane şi subalpine. Substrat: bazic, calcare. Soluri: eutricambosoluri, hidrisoluri eu mezobazice. Habitat hidrofil şi pronunţat heliofil, în lungul pâraielor şi al izvoarelor. Stratul ierbos este slab dezvoltat, înalt de 12-30 cm. Stratul muşchilor este dominant, uneori cu acoperiri mari de până la 80%, în care specia edificatoare Cratoneuron commutatum realizează o acoperire medie de 40%, Cratoneuron filicinum, Byrum pseudotriquetrum. Valoare conservativă: foarte mare.Specii importante: Silene pusilla, Pinguicula vulgaris, Saxifraga stellaris, Caltha laeta, Stellaria nemorum, Viola biflora, etc.

R5419 Comunităţi sud-est carpatice de izvoare şi pâraie cu Doronicum carpaticum, Saxifraga aizoides, Chrysospleium alpinum şi Achillea schurii




Page

59

Altitudini: 980-1900 m. Relief: văi montane. Substrat: calcare. Soluri: eutricambosoluri umede. Habitat higro-heliofil situat pe marginea pâraielor care se scurg prin grohotişurile şi lespezile de calcar. Stratul ierbos este dominant, înalt de 15-30 cm. Stratul muşchilor este destul de divers fiind reprezentat prin: Cratoneuron filicinum, Cratoneuron commutatum, Bryum pseudotriquetrum. Valoare conservativă: foarte mare, endemic ăn Carpaţii sud-estici. Specii importante: Saxifraga stellaris, Caltha laeta, Pinguicula vulgaris. Specii endemice: Achillea schurii, Doronicum carpaticum.

6210* Pajişti uscate seminaturale şi facieşuri cu tufărişuri pe substrat calcaros (Festuco Brometalia)

În România acestui tip de habitat european îi corespunde următorul tip de habitat:R 3413 Pajişti panonic-balcanice de Festuca rupicola şi Cleistogene serotina. Altitudini: 100-350 m. Relief: pante foarte uşor înclinate, teren plan. Soluri: eutricambosoluri, cernoziomuri, deficitare în umiditate. Majoritatea speciilor dominante sunt plante de talie medie, înălţimea fiind de 45-55 cm. Cele mai reprezentative sunt: Festuca rupicola, Cleistogene serotina, Stipa capillata, Veronica orchidea, Echium vulgare, Dianthus armeria, etc. Valoarea conservativă: moderată. Specii importante: Tulipa hungarica, Dorycnium herbaceum, Orlaya grandiflora, Lathyrus sphaericus, etc.

9180* Păduri din Tilio-Acerion pe versanţi abrupţi, grohotişuri şi ravene.

În România acestui tip de habitat european îi corespunde următorul tip de habitat. R4117 Păduri sud-est carpatice de frasin (Fraxinus excelsior), paltin (Acer pseudoplatanus), ulm (Ulmus glabra) cu Lunaria rediviva. Altitudini: 700-1000 m. Relief: văi înguste, umbrite, chei în masivele calcaroase. Roci: în general calcaroase, în parte şisturi. Soluri: în formare humifere, eubazice, puţin profunde, umede, eutrofice. Fitocenoze edificate de specii europene nemorale. Stratul arborilor compus, în etajul superior, din paltin de munte (Acer pseudoplatanus), ulm de munte (Ulmus glabra), frasin (Fraxinus excelsior) cu puţine exemplare de fag (Fagus sylvatica), uneori brad (Abies alba), molid (Picea abies), iar în etajul inferior puţine exemplare de jugastru (Acer campestre), carpen (Carpinus betulus), anin negru (Alnus glutinosa).Stratul arbuştilor: bine dezvoltat, Sambucus nigra, Cornus sanguinea, Corylus avellana, Crataegus monogyna, Evonymus europaeus. Stratul ierburilor şi subarbuştilor, dominat de Lunaria rediviva, cu multe ferigi şi specii ale florei de mull. Valoare conservativă: foarte mare. Alte specii importante: Athyrium filix-femina, Circaea lutetiana, Cystopteris fragilis, Dentaria glandulosa, Helleborus purpurascens, Impatiens noli-tangere, etc.

Flora şi fauna sălbatică

Flora judeţuluiFlora judeţului este bogată în relicte glaciare, plante endemice şi alte plante incluse în diferite categorii IUCN de periclitare, după cum urmează (semnificaţia prescurtărilor - categorii IUCN: E = Endangered, V = Vulnerable, R = Rare, Nt = Near threatened):Meesea hexasticha, Meesea triquetra, Paludella squarrosa, Drepanocladus vernicosus, Sphagnum spp., Botrychium multifidum (S.G.Gmelin)Rupr (R), Diphasiastrum complanatum (L.) Holub, Dryopteris cristata (L.) A. Gray (R), Lycopodium annotinum L., Lycopodium clavatum L., Abies alba L. (E), Achillea impatiens L. (E), Achillea ptarmica L. (V), Achillea x girgioensis (E), Acorus calamus L. (V), Allium victorialis (R), Andromeda polifolia L. (R), Androsace arachnoidea Schott), Nyman & Kotschy (R), Androsace




Page

60

chamaejasme Wulfen (R), Angelica arhangelica L. (V), Angelica palustris (Besser) Hoffm. (R), Aquilegia nigricans Baumg. (R), Arnica montana L. (V), Artemisia alba Turra (R), Asplenium lepidum Presl. (R), Astragalus pseudopurpureus Guşul. (V), Astragalus roemeri Simk. (V), Betula x warnsdorfii Schneider (R), Betula humilis Schrank (E), Betula nana L. (E), Betula x zimpelli (R), Calla palustris L. (R), Campanula carpatica Jacq. (R), Carex davalliana Sm. (R), Carex diandra Schrank (R), Carex dioica L. (R), Carex limosa L. (R), Centaurea atropurpurea W. et K. (R), Centaurea kotschyana Heuff. (R), Centaurea pinnatifica Schur (R), Cephalanthera rubra (L.)Richt (R), Cerastium arvense L. ssp. lerchenfeldianum Schur (R), Cerastium fonatum Baumb. Ssp. macrocarpum (Sch.) Jalas (R), Cerastium transsilvanicum Schur (R), Chimaphila umbellata (L.) Barton (E), Cicuta virosa L. (R), Cirsium decussatum Janka (R), Cnidium dubium (Schkuhr) Thell. (R), Crepis conyzifolia (Gouan) A.Kern. (R), Crepis jacquinii Tausch (R), Crocus banaticus J.Gay (nt), Cypripedium calceolus L. (E), Dactylorhiza cordigera (Fries)Soó (R), Dactylorhiza cordigera ssp. siculorum (Soó)Soó (R), Dactylorhiza incarnata (L.) Soó (R), Dactylorhiza maculata (L.) Soó (R), Dactylorhiza sambucina (L.) Soó (R), Daphne cneorum L. (E), Delphinium simonkaianum (R), Dianthus spiculifolius Schur (V), Dictamnus albus L. (R), Doronicum carpaticum (Griseb&Schenk)Nym. (R), Draba kotskyi Stur (Nt), Drosera anglica Huds. (E), Drosera intermedia Haym (R), Drosera rotundifolia L. (R), Drosera x obovata Mert. & W.D.J.Koch (Nt), Empetrum nigrum L. (R), Epipactis atrorubens (Hoffm.)Besser (R), Epipactis palustris (L.) Crantz (R), Epipogium aphyllum Swartz (R), Equisetum palustre (R), Eritrichium nanum (L.) Schrad. ex Gaud. ssp. jankae (Simonk.)Jáv. (E), Erysimum wittmanii Zaw. (R), Euonymus nana Bieb. (V), Festuca versicolor Taush (R), Frittilaria meleagris L. (V), Galanthus nivalis L. (Nt), Galium pumilum Murray (R), Gentiana cruciata L. ssp. phlogifolia (Schott & Kotschyi( Tutin (R), Gentiana lutea L. (E), Gentiana orbicularis Schur (R), Gentiana pneumonanthe L. (V), Gentiana punctata L. (R), Gladiolus imbricatus L. (R), Goodyera repens (L.) R.Br. (R), Gymnadenia conopsea (L.) R.Br. (R), Gypsophila petraea (Baumg.) Rchb. (R), Hepatica transsilvanica Fuss (Nt), Hieracium pojoritense Wol. (R), Hieracium telekianum Boros & Lengyel (R), Iris aphylla L. (R), Iris sibirica L. (V), Iris spuria L. (R), Jovibarba heuffelii (Schott) A.&D. Löve (R), Jovibarba sobolifera (J.Sims) Opiz (R), Juniperus sabina L. (V/R), Jurinea glycacantha (Sibth et Sm) DC (R), Jurinea mollis (L.)Rchb. ssp. transsilvanica (Sprengel) Hayek (R), Koeleria macrantha (Led.) Schult. Ssp. transsilvanica (Schur) Nyár (R), Larix decidua Mill. ssp. polonica (Racib) Domin (R), Leontopodium alpinum Cass. (V), Ligularia sibirica (L.) Cass. (R), Linum extraaxilare Kit. (Nt), Linum uninerve (Rochel) Jáv (R), Listera cordata L. (R), Listera ovata L. (R), Lysimachia thyrsiflora L. (R), Melampyrum saxosum Baumg. (R), Menyanthes trifoliata L. (R), Microstylis monophyllos (L.) Lindey (R), Minuartia laricifolia (L.) Schinz & Thell. subsp. kitaibelii (Nyman) Mattf. (R), Narcissus poeticus L. ssp. Radiiflorus (Salisb.)Baker (R), Neottia nidus-avis L. (R), Nigritella rubra (Wettst.)Richr. (V), Orchis coriophora L. (R), Orchis laxiflora L. (R), Orchis militaris L. (R.), Orchis morio L. (R), Orchis tridentata Scop (R), Orchis ustulata L. (R), Oxytropis carpatica Uechtr. (R), Oxytropis halleri Bunge ex Koch (R), Paronychia cephalotes (Bieb.)Besser (R), Pedicularis sceptrum- carolinum L. (V), Phyteuma confusum Kern. (R), Phyteuma tetramerum Schur (R), Phyteuma vagneri Kern. (R), Pinguicula vulgaris L. (R), Pinus cembra L. (R), Pinus sylvestris L. (R), Poa molinerii Balb. (R), Poa rehmanii (A. et G.) Wol. (R), Poa stiriaca Fritsch& Hayek (R), Polemonium caeruleum L. (R), Potamogeton trichoides Cham. & Schltdl. (R), Potentilla palustris (L.) Scop. (R), Potentilla rupestris L. (R), Primula elatior ssp. leucophylla (Pax) Harrison (R), Primula farinosa L. (V), Primula halleri Gmel. (R), Pulsatilla pratensis (L.) Mill. Ssp. nigricans (Stönek) Zämelis (R?), Ranunculus carpaticus Herb. (R), Rhododendron myrtifolium Schott & Kotschy (V), Rhynchospora alba (L.)Vahl (R), Ribes nigrum L. (R), Salix rosmarinifolia L. (R), Salix starkeana Willd. (R), Saussurea alpina (L.) DC. (R), Saxifraga hirculus L. (E), Scabiosa columbaria L.




Page

61

ssp. pseudobanatica (Schur) Jáv. & Csapody (R), Scabiosa lucida ssp. barbata Nyár. (R), Scheuchzeria palustris L. (V/R), Scorzonera purpurea L. ssp. rosea (W. et K.) Nym. (R), Scrophularia heterophylla Willd. Ssp. laciniata (W. et K.) Mire & Petitm. (R), Sedum telephium L. ssp. fabaria (Koch) Kirc (R), Sempervivum marmoreum Gris. (R), Sempervivum montanum L. (R.), Seseli gracile W. et K. (R), Seseli rigidum W. et K. (R), Sesleria bielzii Schur (R), Sesleria caerulea (L.) Ard (V/R), Silene nutans L. ssp. dubia (Herb.) Zapal (R), Silene zawadskii Herbich (R), Sisyrinchium montanum Greene (E), Soldanella montana Willd (R), Spiraea salicifolia L. (R), Stellaria longifolia Muhl. ex Willd. (R), Swertia perennis L. (R), Taxus baccata L. (V), Thlaspi dacicum Heuff. (R), Thymus bihorensis Jalas (R), Thymus comosus Heuff. (Nt), Traunsteinera globosa (L.) Reichenb. (R), Trientalis europaea L. (R), Trisetum alpestre (Host.) Beauv. (R), Trollius europaeus L. (R), Utricularia vulgaris L. (R), Vaccinium gaultheroides Bigelow (R), Vaccinium microcarpum (Turcz. Ex Rupr.) Schmalh. (R), Vaccinium oxycoccos L. (R), Viola alpina Jacq (R), Viola dacica Borb. (R), Viola epipsila Ledeb. (V), Viola joói Janka (R), Waldsteinia geoides Willd. (R), Waldsteinia ternata (Steph.) Fritsch. (R), Zanichellia palustris L. (R).

Specii ocrotite la nivel judeţean:Daphne mezereum L., Calamagrostis canescens (Weber) Roth, Calamagrostis stricta (Timm) Koeler, Carex buxbaumii Wahlenb., Eriophorum vaginatum L., Iris pseudacorus L., Salix pentandra L., Sparganium minimum Wallr., Stipa pennata L., Streptopus amplexifolius (L.) DC., Ligularia sibirica, Cypripedium calceolus, Iris aphylla ssp. hungarica, Saxifraga hirculus, Angelica palustris, Drepanocladus vernicosus, Sphagnum spp., Lycopodium annotinum, Lycopodium clavatum, Diphasiastrum complanatum, Galanthus nivalis, Arnica montana, Gentiana lutea.

Număr specii de floră sălbatică de interes naţional identificate în judeţ: 17Număr specii de interes comunitar identificate în judeţ: 5

Scurta descriere a speciilor de plante de interes comunitar identificate în judeţul Harghita:

1528 Saxifraga hirculus – ochii şoriceluluiOrd. Rosales, Fam. Saxifragaceae, Genul Saxifraga

Plantă perenă cu tulpini simple, erecte înalte de 10-40 cm. Frunze bazale lanceolate, cu marginea întreagă, lungi de 1-3 cm, late de 3-5 mm. Cele tulpinale numeroase, apropiate între ele, liniar lanceolate sau slab patulate, glabre sau puţin ciliate. Flori terminale solitare sau 2-5, petale galbene, uneori portocaliu punctate, obovate, eliptice sau alungit ovate, lungi de 8-12 mm, late de 3-3,5 mm. Răspândirea în judeţul Harghita: prin mlaştini cu muşchi în regiunile muntoase – mlaştina „Borsáros” de la Sâncrăieni, în masivul Harghita, pe V. Tolvajos, pe teritoriul comunei Lueta, la mlaştina “Hargitaliget”.

1758 Ligularia sibirica – curechi de munte, gălbeneleOrd. Synandrales, Fam. Compositae, Genul Ligularia

Plantă perenă cu tulpină dreaptă, erectă, înaltă de 50-120 (150) cm. Frunzele bazale şi tulpinale inferioare foarte lung peţiolate, triunghiular ovate, pe margini accentuat dinţate, viu verzi, glabre şi netede. Frunze mijlocii asemănătoare. Flori galbene. Răspândirea în judeţul Harghita: prin depresiuni, lunci, malştini, pajişti în locuri mlăştinoase, buruienişuri din lungul văilor – M-ţii Harghita (Hargitaliget), Joseni, Remetea, Voşlobeni, Tuşnad, Sâncrăieni (Borsáros, Lucs), Vrabia, etc.




Page

62

1902 Cypripedium calceolus – Papucul doamneiOrd. Graminales, Fam. Orchidaceae, Genul Cypripedium

Plantă cu tulpină înaltă de 15-50 (70) cm, cilindrică, pubescentă la bază cu câteva frunze scvamiforme, obtuze. Frunze alterne, câte 3-4, lat eliptice, acute, proeminent nervate, cutate, pe faţă viu verzi, pe dos mai palide. Flori de obicei solitare, uneori câte 2 unilaterale, mari, de 3-4 cm în diametru. Tepale 4, patente, aşezate în cruce. Label mare, ovoidal, veziculos umflat, în formă de papuc galben deschis. Răspândirea în judeţul Harghita: păduri, în locuri umbroase, de obicei pe soluri calcaroase, sporadică – zona Odorhei, Voşlobeni, etc.

4097 Iris aphylla ssp. hungarica ( Iris hungarica) – IrisOrd. Pandales, Fam. Iridaceae, Genul Iris

Plantă perenă, înaltă de 20-30 cm. Frunze de lungimea tulpinii, adesea foarte arcuite, late de 2-3 cm. Flori 2-4, închis violacee, lucioase, înainte de înflorire erectea sau nutante. Fruct bruniu, alungit cilindric, obtuz 3-muchiat, lung de 3-4,5 cm şi de 13-16 mm în diametru. Răspândirea în judeţul Harghita: prin pajişti şi tufărişuri, în locuri pietroase, însorite – Cheile Bicazului, Mt. Suhardu (Parcul Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş), zona Odorhei, Mereşti. 1617 Angelica palustris – Angelica de baltăOrd. Umbelliflorae, Fam. Umbelliferae, Genul Angelica Plantă cu tulpină înaltă de 50-125 cm, erectă, puternic costată, cu coastele uşor aripate, ramificată în partea superioară. Frunze 2-3, cele bazale şi tulpinale inferioare mari, lung peţiolate. Umbelule cu flori numeroase, lung pedicelate. Petale albe sau alburii, lungi de 1,5 mm şi late de 1 mm. Fructe lung pedicelate, mici, lungi de cca. 4,5 mm şi late de 3 mm, elipsoidale. Răspândire în judeţul Harghita: fâneţe umede, turboase, mai ales în tufărişuri, rară.

Lista completă a speciilor de interes naţional, de interes comunitar identificate în judeţ respectiv cele ocrotite la nivel judeţean constituie anexă Hotărârii Consiliului Judeţean Harghita nr. 162/2005.

Fauna judeţului:Mamifere:Erinaceus europaeus, Sorex sp., Crocidura sp., Talpa europaea, , Myotis myotis, Myotis blythii, Myotis nattereri, Myotis emarginatus, Myotis daubentonii, Myotis bechsteini, Eptesicus serotinus, Nyctalus noctula , Plecotus austriacus, Plecotus auritus, Vespertilio murinus, Pipistrellus pipistrellus , Pipistrellus pygmeus, Rhinolophus ferrumequinum, Rhinolophus hipposideros, Barbastella barbastellus, Miniopterus schreibersii, Lepus europaeus, Sciurus vulgaris, Castor fiber, Microtus sp., Ondatra zibethicus, Apodemus sp., Rattus rattus, Glis glis, Muscardinus avellanarius, Dryomys nitedula, Ursus arctos, Lynx lynx, Felis silvestris Canis lupus, Vulpes vulpes, Lutra lutra, Martes foina, Mustela nivalis, Mustela putorius, Mustela lutreola, Mustela erminea, Martes martes, Sus scrofa, Cervus elaphus, Capreolus capreolus, Rupicapra rupicapra;

Păsări: Tetrao tetrix, Gavia stellata, Gavia arctica, Podiceps ruficollis, Podiceps griseigena, Podiceps cristatus, Ixobrychus minutus, Nycticorax nycticorax, Ardeola ralloides, Egretta garzetta, Ardea cinerea, Ardea purpurea, Tetrao urogallus, Ciconia nigra, Ciconia ciconia, Plegadis falcinellus, Anser albifrons, Mergus albellus, Anas




Page

63

platyrhynchos, Anas clypeata, Anas penelope, Anas acuta, Anas querquedula, Aythia ferina, Aythia nyorca, Rallus aquqticus, Porzana porzana, Pluvialis apricaria, Calidris alba, Calidris minuta, Calidris temminckii, Calidris ferruginea, Limosa limosa, Numenius arquata, Phalatopus lobatus, Crex crex, Gallinago gallinago, Scolopax rusticola, Perdix perdix, Coturnix coturnix, Gallinula chloropus, Charadrius dubius, Charadrius hiaticula, Vanellus vanellus, Philomachus pugnax, Tringa totanus, Tringa nebularia, Tringa ochropus, Tringa glareola, Tringa hypoleucos, Larus ridibundus,Larus argentatus, Chlinodias niger, Columba palumbus, Streptopelia decaocto, Streptopelia turtur, Cuculus canorus, Caprimulgus europaeus, Apus apus Apus melba, Alcedo atthis, Merops apiaster, Upupa epops, Jynx torquilla, Picus viridis, Picus canus, Dryocopus martius, Dendrocopus major, Dendrocopus medius, Dendrocopus minor, Dendrocopos leucotos, Picoides tridactylus, Galerida cristata, Lulula arborea, Alauda arvensis, Riparia riparia, Hirundo rustica, Delichon urbica, Oriolus oriolus, Garrulus glandarius, Pica pica, Nucifraga caryocatactes, Corvus monedula, Corvus frugilegus, Corvus cornix, Corvus corax, Parus palustris, Parus montanus, Parus cristatus, Parus ater, Parus caeruleus, Parus major, Aegithalos caudatus, Sitta europaea, Certhia familiaris, Cinclus cinclus, Troglodytes troglodytes, Saxicola torquata, Saxicola rubetra, Oenanthe oenanthe, Monticola saxatilis, Phoenicurus ochruros, Phoenicurus phoenicurus, Erithacus rubecula, Luscinia luscinia,Turdus pilaris, Turdus torquatus, Turdus merula, Turdus philomenos, Turdus viscivorus, Locustealla luscinoides, Acrocephalus shoenobaenus, Acrocephalus arundinaceus, Sylvia nisoria, Sylvia borin, Sylvia atricapilla, Sylvia communis, Sylvia curruca, Phylloscopus trochilus, Phylloscopus collybita, Phylloscopus sibilatrix, Regulus regulus, Regulus ignicapillus, Prunella collaris, Muscicapa striata, Prunella modularis, Anthus trivialis, Anthus pratensis, Anthus spinoletta, Motacilla flava, Motacilla cinerea, Motacilla alba, Bombycilla garrulus, Lanius collurio, Lanius minor, Lanius exubitor, Sturnus vulgaris, Fringilla coelebs, Hippolais pallida, Chloris chloris, Carduelis spinus, Carduelis carduelis, Carduelis cannabina, Loxia curvirostra, Pyrrhula pyrrhula, Coccothraustes coccothraustes, Emberiza calandra, Emberiza citrinella, Emberiza cia, Tichodroma muraria, Tetrastes bonasia, Tyto alba, Bubo bubo, Asio otus, Asio flammeus, Aegolius funereus, Athene noctua, Strix aluco, Strix uralensis, Buteo buteo, Buteo lagopus, Pernis apivorus, Milvus migrans, Accipiter nisus, Accipiter gentilis, Falco peregrinus, Falco subbuteo, Falco tinnunculus, Aquila pomarina, Aquila clanga, Circaetus gallicus, Circus aeruginosus, Circus pygargus, Circus cyaneus, Aquila chrysaetos; Amfibieni: Rana arvalis, Rana temporaria, Rana esculenta, Hyla arborea, Pelobates fuscus, Bombina variegata, Bufo bufo, Bufo viridis, Triturus alpestris, Triturus vulgaris, Triturus cristatus, Triturus montandoni, Salamandra salamandra, Reptile: Emys orbicularis, Lacerta viridis, Lacerta muralis, Lacerta agilis, Lacerta vivipara, Anguis fragilis, Vipera berus, Natrix natrix, Natrix tessellata, Coronella austriaca, Elaphe longissima, Peşti: Hucho hucho, Tinca tinca, Lota lota, Eudontomyzon danfordii, Barbus meridionalis petenyi; Nevertebrate: Crustacee: Hemydiaptomus amblyodon, Chirocephalus shadini, Drepanosurus hankoi, Tanymastix stagnalis; Plecoptere: Leuctra carpathica, Nemoura ovidealis, Nemoura hamata, Siphonoperla transylvanica, Lăcuste: Izophia pienensis, Pholidoptera aptera, Odontopodisma carpathica, Urechelniţe: Chelidurella transsylvanica, Heteroptere: Siocornis umrinus, Rhacognathus punctatus, Neuroptere: Waesmelius raba, Hemerobius fenestratus, Coleoptere:Chlorophorus herbsti,




Page

64

Fluturi: Paleochryzophanus hippothoe, Eumedonia eumedon, Parnassius apollo transsylvanicus, Clossania titania transsilvanica, Erebia melas carpathicola, Erebia aethiops ssp. jigodina, Zygaena nevadensis gheorghenica, Ochropleura musiva, Euxoa birivia, Euchalcia variabilis, Melitaea diamina, Vanessa io, Vanessa antiopa, Saturnia pyri, Saturnia pavonia.

Număr specii de faună sălbatică de interes naţional identificate în judeţ: 330Număr specii de interes comunitar identificate în judeţ: 123Scurta descriere a speciilor prioritare de interes comunitar:

Lupul cod: 1352*Denumire ştiinţifică: Canis lupus (Linnaeus, 1758)Clasa Mammalia, Ordinul Carnivora, Familia CanidaeSpecia se caracterizează printr-o greutate medie între 25 şi 50 de kg, blană de culoare gri, sau gri albicioasă. Maturitatea sexuală este atinsă la vârsta de 2 ani, femela fată în medie 5 pui după o perioada de gestaţie de apr. 2 luni. Este un animal sociabil, în afara perioadelor de creştere a puilor lupii trăiesc în haite de până la 15 indivizi. În anotimpul rece pot parcurge distanţe de peste 60 km pe noapte, teritoriul unei haite fiind între 100 şi 1000 km2. Este o specie preponderent carnivoră, de regulă prădează animale slăbite sau bolnave. Efectivul actual în teritoriul României este estimat la apr. 2.500 de exemplare (Murariu) cu tendinţa de scădere.

Ursul cod: 1354* Denumire ştiinţifică: Ursus arctos (Linnaeus, 1758)Clasa Mammalia, Ordinul Carnivora, Familia UrsidaeSpecia se caracterizează printr-o greutate medie între 250 şi 450 de kg, blană de culoare brună, la unele exemplare cu nuanţă mai deschisă sau închisă, aprope neagră. Maturitatea sexuală este atinsă la vârsta de 3-4 ani, femela fată în medie 2 pui, în ultimele decenii s-a constata o creştere a numărului femelelor cu 4 pui. Este un animal nocturn, adaptat habitatelor forestiere. În timpul sezonului rece nu hibernează ci intră într-o stare de latenţă. Este o specie omnivoră, cu o hrană foarte variată. Efectivul actual în teritoriul României este estimat la apr. 5.000 de exemplare (Murariu).

Specii de păsări de interes conservative global:Cristelul de câmp cod: A122Denumire ştiinţifică: Crex crex Clasa Aves, Ordinul Gruiformes, Familia RallidaeEste o pasăre migratoare cu un penaj maroniu ruginie, mărimea de 34-36 cm. Cuibăreşte pe sol, pe păşuni bogate şi lanuri de cereale păioase. Este dificil de zărit, fuge ascuns de vegetaţie chiar şi când este urmărit. Îţi semnalează prezenţa prin strigăt puternic „crre-crre”. Efectivul în teritoriul României este estimat la 4.000 – 6.000 perechi, cu tendinţă pronunţată de scădere.

Specii de păsări de importanţă comunitară, ameninţate la nivelul Uniunii Europene:

Barza albă cod: A031Denumire ştiinţifică: Ciconia ciconia Clasa Aves, Ordinul Ciconiformes, Familia CiconidaeSpecie comună, cunoscută de toţi, cu anvergura aripilor de 175-202 cm. Este o pasăre a terenurilor deschise, pajişti şi păşuni umede unde se hrăneşte cu insecte, amfibieni şi reptile, mamifere de talie mică. Cuibăreşte în localităţi, majoritatea cuiburilor fiind pe




Page

65

stâlpi electrici. Depune 3-5 ouă, pui devin zburători în 8 săptămâni. Iernează în Africa de est şi de sud. Efectivul în teritoriul României este estimat la 3.500-4.000 perechi, din care aprox. 200 în judeţul Harghita.

Cocoşul de munte cod: A108Denumire ştiinţifică: Tetrao urogallus Clasa Aves, Ordinul Galliformes, Familia TetraonidaePasăre sedentară, de talie mare (61-68 cm) care trăieşte în regiunea de conifere a Carpaţilor. Împerecherea are loc în primăvară, femela depune 6-10 ouă în luna mai. Se hrăneşte în special cu seminţe, frunze şi muguri, dar în perioada de creştere a puilor şi cu insecte. Efectivul în teritoriul României este estimat la 10.0000 exemplare.

Acvila ţipătoare mică cod: A089Denumire ştiinţifică: Aquila pomarina Clasa Aves, Ordinul Falconiformes, Familia AccipitridaeEste specia de acvilă cea mai răspăndită în judeţul Harghita, de talie mijlocie (50-60 cm) care cuibăreşte în pădurile din jurul zonelor deschise, pajişti şi fâneţe umede. Cuibul cuprinde 2 ouă, fiind complet în luna mai. Se hrăneşte în special cu amfibieni dar şi cu rozătoare, reptile, mai rar cu păsări de talie mică. Toamna migrează spre locurile de iernare din regiunea de est a Africii. Efectivul în teritoriul României este estimat la 2500-3000 perechi.

Ierunca cod: A104Denumire ştiinţifică: Bonasia bonasiaClasa Aves, Ordinul Galliformes, Familia TetraonidaePasăre sedentară, răspândită în regiunea de păduri de amestec din Carpaţi, fiind cea mai frecventă din familia Tetronidae. Coloritul penajului este ruginiu, mărimea de 35 cm. Cuibăreşte pe sol, depune 8-13 ouă, puii părăsesc cuibul imediat după ecloziune. Se hrăneşte în special cu seminţe, frunze şi muguri, dar în perioada de creştere a puilor şi cu insecte. Efectivul în teritoriul României este estimat la 9000-12000 perechi.

Lista completă a speciilor de interes naţional, de interes comunitar identificate în judeţ respectiv cele ocrotite la nivel judeţean constituie anexa Hotărârii Consiliului Judeţean Harghita nr. 162/2005.

Specii din flora şi fauna sălbatică valorificate economic, inclusiv ca resurse genetice

Fructe de pădure şi plante medicinale: Achillea millefolium, Crataegus monogyna, Hypericum perforatum, Centaurea cyanus, Lamium album, Melilotus officinalis, Primula veris, Spirarea ulmifolia, Sambucus nigra, Tilia cordata, Allium ursinum, Juglans regia, Rubes nigrum, Rubus fructicosus, Taraxacum officinale, Tussilago farfara, Urtica dioica, Sambucus nigra, Viscum album, Rubus idaeus, Vaccinium myrtillus, Agrimonia eupatoria, Alchemilla vulgaris, Capsella bursa pastoris, Chelidonium majus, Epilobium parviflorum, Hypericum perforatum, Origanum vulgare, Tanacetum vulgare, Thymus glabrescens, Colchicum autumnale, Rosa canina, Crataegus monogyna, Juniperus communis, Hippophae rhamnoides, Arctium lappa, Arnica montana, Geum urbanum, Inula helenium, Petasites hybridus Frangula alnus, Viburnum opulus, Populus nigra-muguri, Pinus sylvestris (turiones), Abies alba, Picea abies, Prunus spinosa,

Ciuperci: Amanita cesarea, Armillaria melea, Cantharellus cornucopoides, Marasmus oreades, Morchella esculenta, M. conica, M. rotonda, Fragaria vesca, Boletus edulis, Cantharellus cibarius, Armillaria melea, Hydnum tepandum, Lactarius deterrimus,




Page

66

Specii de interes vânătoresc: Capreolus capreolus, Cervus elaphus, Sus scrofa, Lepus europaeus, Phasianus colchicus, Perdix perdix, Anas sp., Gallinula chloropus, Scolopax rusticola, Tetrastes bonasia, Columba sp., Streptopelia decaocto, Coturnix coturnix, Lynx lynx, Meles meles, Vulpes vulpes, Martes martes, Martes foina, Putorius putorius, Mustela nivalis, Mustela herminea, Ondatra zibethica, Ursus arctos, Canis lupus, Felix silvestris, Rupicapra rupicapra.În cursul anului 2011 cocoşul de munte (Tetrao urogallus) a fost scos de pe lista speciilor de interes cinegetic, nu mai este permisă vânătoarea acestei specii.

5.1.2. Impact

Principalele presiuni antropice care ar putea să aibă impact asupra ariilor naturale protejate de interes naţional şi comunitar, asupra biodiversităţii sunt următoarele:- extinderea suprafeţelor destinate construcţiilor (zona Miercurea-Ciuc, etc.)- exploatarea necorespunzătoare a sistemelor de desecare-umectare (lunca râului Mureş şi Olt)- abandonarea sistemelor tradiţionale de folosire a terenurilor, în special în cazul păşunilor şi fâneţelor - organizarea necorespunzătoare a activităţii de recoltare a fructelor de pădure şi de vânătoare- extinderea sporturilor extreme practicate în natură, neautorizate - depozite ilegale de deşeuri şi poluări accidentale - incendierea vegetaţiei uscate

Agenţia pentru Protecţia Mediului Harghita reglementează activităţile de recoltare a ciupercilor, fructelor de pădure şi de activităţile de vânătoare.

Cantităţile recoltate/capturate din speciile de interes economic în anul 2010 sunt redate în continuare.

A. Specii de interes vânătoresc:Numărul speciilor din fauna sălbatică valorificate economic este de 27 din care 4 specii sunt pe lista speciilor CITES.

Cotele de recoltare aprobate pentru sezonul de vânătoare 2011-2012 au fost următoarele:

Tabel nr. 5.1.2.1.Specie de interes cinegetic Cotă de

recoltăBizam - Ondatra zibethicus 174Capră neagră – Rupicapra rupicapra 2Căprior – Capreolus capreolus 514Cerb comun – Cervus elaphus 213Cioară de semănătură – Corvus frugilegus 255Cioară grivă – Corvus corone cornix 692Coţofana – Pica pica 290Dihor – Mustela putorius 110




Page

67

Fazan – Phasianus colchicus 80Gaiţă – Garullus glandarius 440Gasca de vara – Anser anser 17Guguştiuc – Streptopelia decaocto 72Iepure – Lepus europaeus 619Ieruncă – Bonasa bonasia 113Jder de copac – Martes martes 77Jder de piatră – Martes foina 40Mistreţ – Sus scrofa 945Potârniche – Perdix perdix 186Prepeliţă – Coturnix coturnix 195Rata mare - Anas platyrhynchos 684Sitar de pădure – Scolopax rusticola 382Turturică – Streptopelia turtur 65Vulpe – Vulpes vulpes 746

Tabel nr. 5.1.2.2.Pisică sălbatică

Urs Lup Râs

53 49 64 17

S-a emis un nr. de 18 autorizaţii pentru activitatea de vânătoare.

B. Melci, ciuperci şi plante medicinale:

Pentru recoltare/capturare de melci, ciuperci şi plante s-a emis un număr de 14 autorizaţii de mediu pentru persoane juridice.

Cantitatea de plante medicinale autorizată pentru recoltare:Tabel nr. 5.1.2.3.

Nr. Crt.

Denumirea specieiCantate autorizată (kg)

1. 1 Achillea millefolium 450002. 2 Agrimonia eupatoria 200003. 3 Alchemila vulgaris 145004. 4 Arnica montana 200005. 5 Asperula odorata 140006. 6 Cătină 300007. 7 Chelidonium majus 100008. 8 Ciuperci diverse sprecii 200009. 9 Crataegus monogyna 20000

10 Epilobium parviflorum 1700011 Feriga - Dryopteris filix mas 300012 Hypericum perforatum 5400013 Lamium album 200014 Allium ursinum 4000015 Origanum vulgare 1000016 Petasites hybridus Captalan 47000




Page

68

17 Primula veris 2000018 Rosa canina 7000019 Rubus idaeus 3000020 Taraxacum officinale 2000021 Tilia cordata 300022 Thymus glabrescens 2000023 Urtica dioica 27000

Cantitatea de fructe de pădure autorizată pentru recoltare:Tabel nr. 5.1.2.4.

Nr. Crt.

Denumirea specieiCantate autorizată (kg)

1. 1 Afine – Vaccinium myrtillus 2700002. 2 Afine roşii – Vaccinium vitis-idaea 850003. 3 Coacăze – Ribes nigrum 50004. 4 Măceşe – Rosa canina 1500005. 5 Mere pădureţe - Malus sylvestris 400006. 6 Merişoare - Vaccinium vitis-idaea 200007. 7 Mure - Rubus fruticosus 550008. 8 Păducel - Crataegus monogyna 200009. 9 Porumbe – Prunus spinosa 5000

10 Soc – Sambucus nigra 12000011 Zmeură – Rubus idaeus 35500012 Alune - Corylus avellana 2000013 Fragi – Fragaria vesca 21000

Cantitatea de ciuperci autorizată pentru recoltare:Tabel nr. 5.1.2.5.

Nr. Crt.

Denumirea speciei

Cantate autorizată (kg)

1. 1 Barbone - Albatrellus pes-carpae 20002. 2 Bureţi de mai - Calocybe gambosa 10003. 3 Bureţi de rouă - Marasmius oreades 40004. 4 Bureţi de spin – Rodophyllus clypeatus 90005. 5 Bureţi iuţi – Latarius piperatus 50006. 6 Bureţi ţepoşi – Hydnum repandum 60007. 7 Crăiţe - Amanita caesarea 5008. 8 Gălbiori – Cantharellus cibarius 3300009. 9 Ghebe – Armillaria mellea 108000

10 Hribi – Boletus edulis 54750011 Limba vacii - Fistulina hepatica 5000




Page

69

12 Nicoreţi -Tricholoma terreum 100013 Râscove - Lactarius deliciosus 1400014 Trompeta piticului - Craterellus

cornucopioides 1100015 Trufe – Tuber aestivum 115016 Zbărciogi - Morchela esculenta 4000

Cantitatea de melci autorizată pentru recoltare:Tabel nr. 5.1.2.6.

Denumirea speciei Cantate autorizată (kg)Melci de livadă – Helix pomatia, Helix lucorum

75000

5.2. Presiuni antropice exercitate asupra biodiversităţii5.2.1. Creşterea acoperirii terenurilor

Conform datelor statistice acoperirea terenurilor conform categoriilor Corine este redată în tabelul nr. 5.2.1.1.

Tabel nr. 5.2.1.1.Cod CLC Suprafaţa

(ha)Categorie de acoperire a terenurilor Procentul

ocupat112 24 037 Zone urbanizate 3,62%

121 1 529Zone industriale, comerciale sau pentru transport

0,23%

122 32 Drumuri, căi ferate 0,00%131, 132, 133

476Zone de extracţie miniere, halde de steril, construcţii

0,07%

142 404 Sport, recreatie 0,06%211 81 474 Arabil neirigat 12,26%222 2 435 Livezi, vii 0,37%231 125 045 Fâneaţă, pajişte 18,81%242 25 757 Terenuri cu utilizare complexă 3,87%243 38 879 Terenuri agricole cu vegetaţie naturală 5,85%311 63 995 Păduri foioase 9,63%312 152 986 Păduri conifere 23,02%313 59 915 Păduri mixte 9,01%321 13 890 Pajişti naturale 2,09%322, 324 72254 Zone de tranziţie 10,74%333 156 Stâncării 0,02%411, 412 926 Mlaştini, tinoave 0,14%512 519 Corpuri de apă 0,08%

Din datele reiese o creştere a ponderii zonelor urbanizate, a celor ocupate de zone industriale, comerciale, dar şi a zonelor cu extracţii miniere, halde de steril.

Agenţia pentru Protecţia Mediului Harghita a făcut un studiu privind schimbarea procentului de ocupare a zonelor agricole, naturale şi seminaturale, în cadrul căruia s-a urmărit extinderea reală a zonelor construite şi urbanizate pe un eşantion de 15 mii de ha în jurul municipiului Miercurea Ciuc.




Page

70

Tabel nr. 5.2.1.2.Anul Terenuri

ocupateProcentul terenurilor ocupate,%

Schimbări (ha)

Schimbări (%)

1985 1279 8,53 - 100,002005 1577 10,51 +298 123,302011 1712 11,41 +433 133,86

Din studiul reiese o creştere de 133,86 % . Cu toate că din lipsa de resurse nu s-a executat studiul pe întreaga suprafaţă a judeţului Harghita putem considera că tendinţele care au putut fi evidenţiate prin acest studiu sunt valabile şi pe scara mai largă, mai ales dacă ne referim la zonele din jurul oraşelor mai mari şi a municipiilor.

5.2.2. Creşterea populaţiei

Conform datelor furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică Harghita populaţia judeţului în anul 2009 a fost de 324.638 persoane. Pe anul 2011 populaţia a fost de 304.969 persoane, care indică faptul că a avut loc o descreştere a populaţiei pe această perioadă. (0,939%). Creşterea presiunii antropice exercitate asupra biodiversităţii nu se datorează creşterii efective a populaţiei ci mai mult fenomenului de deconcentrare relativă a populaţiei. Localităţile limitrofe a municipiilor s-au dezvoltat într-un rit mai mare, oamenii preferă să trăiască în case particulare cu grădină şi curte. Astfel va creşte aria terenurilor ocupate de clădiri şi infrastructură. Din nefericire sunt afectate de acest fenomen mai ales zonele umede şi terenurile agricole de valoare mare din jurul localităţilor.

5.2.3. Schimbarea peisajelor şi ecosistemelor

Schimbarea peisajelor şi ecosistemelor este un fenomen care poate să fie observat din în ce în ce mai elocvent şi în judeţul Harghita. Acest proces poate să aibă atât cauze naturale cât şi cauze antropice.

Dintre cauzele naturale putem aminti:a. Succesiunea naturală a tipurilor de habitate

Succesiune a tipurilor de habitate, deşi este un fenomen natural, în cele mai multe cazuri este indus de activitate umană. În judeţul Harghita acest fenomen apare mai ales în cazul trecerii naturale a habitatelor de tip păşune şi pajişte către împădurire.

b. Eutrofizarea zonelor umedeAcest fenomen natural afectează toate zonele umede din judeţ, unele fiind foarte valoroase din punct de vedere peisagistic şi conservativ. Cele mai valoroase zone umede din ariile protejate afectate de eutrofizare sunt:

- Lacul Roşu din Parcul Naţional Cheile Bicazului Hăşmaş. Consiliul Local Gheorgheni a iniţiat un proiect de prevenire a eutrofizării şi decolmatare a lacului, care a fost reglementat din partea APM, însă proiectul nu a fost eligibil.

- Lacul Sfânta Ana. Custodele desemnat a sitului a făcut demersuri în vederea frânării a fenomenelor de eutrofizare, prin reglementarea activităţilor de pe malul lacului (campare, aprinderea focului, etc.) şi mijloace mecanice de oprirea colmatării (diguri şi baraje pe ogaşe, etc.)

- Tinovul Mohoş. Ochiurile de lac au ajuns într-o fază avansată de eutrofizare, mai ales prin scăderea nivelului apei freatice din tinov. Custodele a depus eforturi pentru frânarea




Page

71

pierderii nivelului de apă prin montarea barajelor din lemn pe părăul Roşu, dar acţiunile de desecare din începutul secolului trecut încă au efectul şi în prezent, cu toate că, canelele de desecare sunt parţial colmatate.

- Lacul Rat. Lacul a ajuns într-o fază avansată de eutrofizare, cauzele fiind naturale nu pot fii influenţate prin acţiuni de prevenire.

c. Schimbări de peisaj cauzate de eroziuneFenomenul apare mai ales în zonele montane prin spălarea solului fertil de pe versanţii fără vegetaţie forestieră.

d. Schimbări de peisaj cauzate de calamităţi naturale, inundaţii, furtuni, avalanşe, etc.În judeţul Harghita nu au avut loc calamităţi naturale însemnate în anul 2011, unele zone mai restrânse din situl Natura 2000 „Bazinul Ciucului de Jos” au fost afectate de inundaţii în mod reversibil.

e. Apariţia speciilor alogene invaziveDatorită condiţiilor geografice şi climatice judeţul Harghita nu este afectat în momentul de faţă de nici o specie alogenă invazivă. Dintre speciile autohtone invazive putem aminti stuful (Phragmites australis) şi creţuşca (Filipendula ulmaria), care afectează mlaştinile ocrotite.

Cauzele antropice pot fi:a. Schimbarea destinaţiei terenurilor

Peisajul şi ecosistemele sunt afectate mai ales prin urbanizare continuă sau discontinuă, transformare din păşune în arabil, împădurirea spontană a păşunilor, transformarea fâneţelor în păşuni sau alte schimbări în categoria de utilizare a terenurilor.Prin planurile urbanistice reglementate de APM Harghita în cursul anului 2011 au fost introduse în intravilan 397 ha de terenuri. Sunt în curs de reglementare PUG-urile localităţilor Odorheiu Secuiesc şi Ditrău care vizează includerea în intravilan încă 766,65 de ha de terenuri.

b. Acţiuni de desecări, drenări ale zonelor umedeÎn anul 2011 în judeţ au fost continuate acţiunile de decolmatare a canalelor de desecare. Acestea au fost realizate în anii 70-80 mai ales în zonele depresionare, pe lunca râurilor Olt, Mureş, Târnava Mare etc. S-a realizat de asemenea reabilitarea digurilor pe malul Oltului, în zonele Sâncrăieni, Sânsimion, Dăneşti, Tuşnad.În unele cazuri aceste acţiuni au afectat zonele umede ocrotite cum sunt mlaştinile din Bazinul Ciucului de Jos, prin reducerea nivelului apei freatice.

c. Abandonarea metodelor tradiţionale de gospodărire pe terenurile agricoleFenomenul afectează mai ales fâneţele şi păşunile din judeţul Harghita. Datorită scăderii numărului de animale (vaci şi oi) cerinţa de fân a scăzut considerabil în ultima perioadă, conjunctură care cauzează abandonarea acestor terenuri de către proprietari. Fenomenul este mai evident în zona Odorheiului, zona Ciucului, zonele nordice şi mai puţin evident în zonele mai puţin dezvoltate, cum este zona Ghimeş sau Casin.

d. Apariţia unor noi culturi agricole: cultivarea plantelor energetice, a afinelor, etc. Cultivarea plantelor energetice a fost începută în Bazinul Ciucului de Jos în zona Miercurea Ciuc şi Sâncrăieni, la o scară mai redusă, utilizând salcia energetică (Salix viminalis). Extinderea în viitor a acestor culturi la scară largă ar putea afecta negativ biocenozele naturale sau seminaturale din zonă, fiind vorba de o specie cu rezistenţă




Page

72

mare care are tendinţa de a deveni o specie invazivă pe seama speciilor de salcie autohtone. Prin necesarul ridicat de apă a acestor culturi pot contribui la afectarea zonelor umede, şi pot înlocui fâneţele umede de valoare ecologică ridicată. S-a instituit biocenoze valorose pe mai multe terenuri agricole care iniţial au fost incadrate ca arabil, dar în ultimele decenii au fost utilizate ca făneţe. Prin transformarea acestor terenuri în plantaţii de salcie energetică acestea pot fi deteriorate din punct de vedere ecologic.

e. Apariţia unor noi tipuri de utilizări de terenuri cu impact semnificativ asupra peisajului (pârtii de schi, piste de ciclism, sporturi motorizate, etc.)Ca urmare a scăderii veniturilor care pot fi obţinute prin activităţile tradiţionale de agricultură, silvicultură etc. în multe zone din judeţ populaţia locală încearcă să obţină venituri din alte tipuri de activităţi, mai ales prin turism şi diferite categorii de servicii legate de acestea. Cu toate că turismul în sine nu afectează negativ ecosistemele naturale, infrastructura necesară pentru acesta poate să inducă schimbări grave şi ireversibile în acestea.Sunt în fază de proiectare sau reglementare mai multe pârtii de schi în judeţul Harghita, acestea fiind situate pe teritoriul administrativ a comunelor: Siculeni, Ciceu Mădăraş, Ciumani, etc. În parcul Naţional Cheile Bicazului Hăşmaş Municipiul Gheorgheni a iniţiat reamenajarea şi extinderea a pârtiei de schi abandonate, proiectul fiind în fază de reglementare.

f. Realizarea de microhidrocentrale electrice pe cursurile superioare ale râurilor şi pâraielor din zona montană, cu efecte negative asupra ecosistemelor. Până în anul 2011 în judeţul Harghita sunt realizate 3 microhidrocentrale ( Zetea, Vlăhiţa şi Corbu) şi sunt în fază de proiectare/reglementare 31 de proiecte, aducţiunile aferente acestora vor afecta în total apr. 115 km de cursuri de apă prin reducerea debitului de apă.

5.3. Ariile naturale protejate

În judeţul Harghita sunt 36 de arii naturale protejate de interes naţional, 4 arii protejate de interes local şi judeţean şi 25 situri Natura 2000, dintre care 19 arii speciale de conservare (SCI) şi 6 arii speciale de conservare avifaunistice (SPA).

5.3.1. Arii naturale de interes naţional, judeţean sau localSituaţia ariilor protejate de interes naţional din judeţul Harghita este prezentată detailat în tabelul nr. 5.3.1.:

Tabel nr. 5.3.1.Denumire. Incad-

rare IUCN, tip arie

Supra-faţa(ha)

Situaţia custodiei Starea ariei protejate

1 2 3 4 5Muntele de sare Praid

III. g 60 Societatea de Geografie Cholnoky Jeno

Stare de conservare bună.

Rezervaţia geologică de la Sâncrăieni

III. g 10 - nu s-a solicitat custodia

Stare de conservare bună

Lacul Rat III. g 10 - nu s-a solicitat custodia

Stare de conservare degradată din cauze naturale, eutrofizarea




Page

73

şi colmatarea lacului, degradarea barajului natural

Dealul Melcului (Corund)

III. g 8 Societatea de Geografie Cholnoky Jeno

Stare de conservare relativ bună, extracţii sporadice de aragonită

Vulcanii Noroişi de la Filiaşi

III. g 1 - nu s-a solicitat custodia


Peştera Şugău III. s 17 As. Gyilkosto Adventure Gheorgheni

Stare de conservare a peşterii stabilă, aspectul exterior a fost amenajată conform documentaţiei depuse de As. Gyilkosto Adventure.

Avenul Licaş III. s (5) - nu este cazul PN Cheile Bicazului- Hasmas

Tinovul Luci IV. b 273 Asociaţia Composesorală Sîncrăieni


Mlaştina După Luncă

IV. b 40 OS de Regim Gheorgheni

Stare de conservare bună datorită precipitaţiilor abundente

Tinovul de la Plăieşii de Jos

IV. b 15 Fundaţia Salutaris Stare de conservare foarte bună

Poiana Narciselor de la Vlăhiţa

IV. b 20 - nu s-a solicitat custodia

Stare de conservare satisfăcătoare

Piemontul Nyires IV. b 20 OS de Regim Gheorgheni

Stare de conservare satisfăcătoare, se constată o pierdere treptată a apei.

Pietrele Roşii IV. b 10 RNP – ROMSILVA Directia Silvică Miercurea Ciuc

Stare de conservare foarte bună

Mlaştina cea Mare IV. b 4 OS de Regim Gheorgheni

Stare de conservare bună, cu tendinţa de extindere a vegetaţiei ruderaleConf. Legii 5/2000 au fost declarate 4 ha, după evaluări şi măsurători sunt identificate 34 ha.

Mlaştina Valea de Mijloc

IV. b 4 Organizaţia Geoecologică Accent

Stare de conservare satisfăcătoare, în curs de regenerare naturală, şi în urma intervenţiei custodelui.

Mlaştina Beneş IV. b 4 Organizaţia Geoecologică

Stare de conservare satisfăcătoare, cu




Page

74

Accent semne de degradare naturală, invazia speciilor de plante ruderaleConf. Legii 5/2000 au fost declarate 4 ha, după evaluări şi măsurători sunt identificate 13 ha.

Pârâul Dobreanului



Mlastina Büdös-Sântimbru


Stare de conservare satisfăcătoare.

Mlaştina Nadas IV. b 4 Organizaţia Geoecologică Accent

Stare de conservare bună. Infrastructura a fost deteriorată de condiţiile de mediu (umezeală) dar si prin vandalism.

Mlaştina Dumbrava Harghitei

IV. b 2 APM Harghita, comp. PNAP

Stare de conservare foarte bună. S-a realizat o potecă tematică în jurul rezervaţiei.

Mlaştina Borsaros-Sâncrăieni


Stare de conservare bună, în urma activităţii custodelui.

Scaunul Rotund IV. g 40 Romaqua Group Borsec

Stare de conservare bunăConf. Legii 5/2000 au fost declarate 40 ha, după evaluări şi măsurători sunt identificate 75 ha.

Rezervţia Lacul Iezer din Călimani

IV. (322) - nu este cazul PN Călimani

Rezervaţia botanică Borsec


Stare de conservare foarte bună

Cheile Bicazului şi Lacul Roşu

IV. (2128) - nu este cazul PN Cheile Bicazului-Hăşmaş

Masivul Hăşmaşul Mare, Piatra Singuratică-Hăşmaşul Negru

IV. (800) - nu este cazul PN Cheile Bicazului-Hăşmaş

Piatra Şoimilor IV. b 1 Organizaţia Geoecologică Accent

Stare de conservare foarte bunăConf. Legii 5/2000 au fost declarate 1 ha, după evaluări şi măsurători sunt identificate 11 ha.




Page

75

Cheile Vârghişului şi peşterile din chei

IV. m 800 Ocolul Silvic Privat Baraolt, Asociaţia Speo-Turistică şi de Protecţia Naturii "Lumea Pierdută", Asociaţia Geopark Perşani

Stare de conservare foarte bună. S-a dezvoltat infrastructura rezervaţiei (poteci de vizitare, podeţe) în urma activităţii custodelui

Lacul Sfânta Ana IV. m 240 SC. Ecos Club SRL. - Cozmeni (conv. cust. nr. 4/2004 prelungit prin Act aditional emis de ANPM)


Tinovul Mohoş IV. b 240 SC. Ecos Club SRL. - Cozmeni (conv. cust. nr. 5/2004 prelungit prin Act aditional emis de ANPM )


Dealul Firtuş IV. m 40 Asociaţia Microregiunea Valea Nirajului în parteneriat cu Asociaţia Microregională Târnava Mică Bălăuşeri-Sovata şi Asociaţia "Grupul Milvus"


Popasul păsărilor de la Sânpaul

IV. z 10 Ocolul Silvic Privat Baraolt, Asociaţia Speo-Turistică şi de Protecţia Naturii "Lumea Pierdută", Asociaţia Geopark Perşani


Mlaştina Nyirkert IV. b 4 Organizaţia Geoecologică Accent

Stare de conservare satisfăcătoare, cu semne de degradare naturală, invazia speciilor de plante ruderale

Cascada de apă termală

III. g 0,50 - nu s-a solicitat custodia


Mlaştina Csemo -Vrabia


Stare de conservare bună, cu semne de degradare naturală, invazia speciilor de plante ruderale

Lacul Dracului IV. b 20 Ocolul Silvic Particular Liban-

Stare de conservare bună, cu semne de




Page

76

Zetea colmatare naturală, invazia speciilor de plante ruderale

Băile Jigodin-Dealul Cetăţii

IV. m 253 - nu s-a solicitat custodia

Stare de conservare bună, cu influenţă antropică nefavorabilăDeclarat ca rezervaţie naturală de interes judeţean prin HCJ 162/2005.

5.3.2. Arii naturale protejate de interes internaţionalNu este cazul, în judeţul Harghita nu sunt rezervaţii ale biosferei sau situri Ramsar.

5.3.3. Arii naturale protejate de interes comunitar

Pe baza valorilor naturale identificate în judeţul Harghita în cursul anilor trecuţi de către specialiştii din cadrul APM Harghita, a instituţiilor de cercetare şi învăţământ, a ONG-urilor cu domeniul de activitate legat de protecţia naturii şi ornitologie s-a propus arii pentru reţeaua ecologică Natura 2000. Aceste propuneri au fost verificate şi validate de o comisie ştiinţifică, după care s-a trecut la faza de implementare a reţelei. Acte normative prin care au fost desemnate siturile Natura 2000 sunt:

H.G. Nr. 1.284 din 24 octombrie 2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România

ORDINUL MMDD Nr. 1.964 din 13 decembrie 2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitara, ca parte integranta a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România

În urma observaţiilor din partea CE a fost necesar extinderea ariilor cuprinse în reţeaua ecologică. Aceste extinderi vizează îmbunătăţirea acoperirii tipurilor de habitate de interes comunitar cu siturile Natura 2000, precum şi includerea ariilor importante pentru păsări (IBA) în ariile de de protecţie specială avifaunistică. Procesul de extindere a fost finalizată în anul 2011 prin emiterea următoarelor acte normative:

HOTĂRÂRE Nr. 971 din 5 octombrie 2011 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România

ORDIN Nr. 2387 din 29 septembrie 2011 pentru modificarea Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România.

Prin aceste acte normative se instituie regimul de arie naturală protejată şi se aprobă încadrarea în categoria de management ca arie de protecţie specială avifaunistică, respectiv ca situri de importanţă comunitară pentru siturile prezentate în tabelul nr. 5.3.3.:

Tabel nr. 5.3.3.

Nr. DenumireCod Natura

Suprafaţa în

Custode/Administrator

Act de atribuire în




Page

77

2000jud. Harghita (ha)

custodie/administrare

1 Mlaştina După Luncă

ROSCI0113

300 OS de Regim Gheorgheni

Convenţie de custodie nr. 06/18.03.2010

2 Părăul Barlangos ROSCI0189

66 Asociaţia Gyilkosto Adventure


3 Tinovul de la Dealul Albinelor

ROSCI0243


Contract de administrare nr. 06/18.03.2010

4 Tinovul Mohos-Sf Ana

ROSCI0248

436 SC ECOS CLUB SRL Cozmeni


5 Tinovul Luci ROSCI0246

271 Asociaţia Composesorală Sâncrăieni


6 Călimani Gurghiu ROSCI0019



7 Tinovul de la Fantana Brazilor

ROSCI0244

38 Societatea de Geografie Cholnoky Jenö


8 Cheile Bicazului Hăşmaş

ROSCI0027

3580 Administraţia Parcului National Cheile Bicazului Hăşmaş

9 Cheile Vărghişului ROSCI0036

599 Ocolul Silvic Privat Baraolt, Asociaţia Speo-Turistică şi de Protecţia Naturii "Lumea Pierdută", Asociaţia Geopark Perşani


10 Harghita Mădăraş ROSCI0090

13348 Ocolul Silvic Particular Liban-Zetea


11 Topliţa-Scaunul Rotund Borsec

ROSCI0252

5436 Romaqua Group Borsec





Page

78

1012 Bazinul Ciucului

de JosROSCI0007

2686 Organizaţia Geoecologică Accent


13 Tinovul Apa Lină Honcsok

ROSCI0241

265 Fundaţia Salutaris Convenţie de custodie nr. 169/13.07.2010

14 Borzont ROSCI0279

265 Nu are custode desemnat

15 Porumbeni ROSCI0357


16 Munţii Ciucului ROSCI0323


17 Râul Tărnava Mare între Odorhei şi Vânâtori

ROSCI383 408 Nu are custode desemnat

18 Dealurile Târnavei Mici-Bicheş

ROSCI4801


19 Nemire-Lapoş ROSCI0327


20 Munţii Călimani ROSPA0133

2497 Administraţia Parcului Naţional Călimani

21 Dealurile Târnavelor - Valea Nirajului

ROSPA0028

10758 Asociaţia Microregiunea Valea Nirajului în parteneriat cu Asociaţia Microregională Târnava Mică Bălăuşeri-Sovata şi Asociaţia "Grupul Milvus"


22 Depresiunea şi Munţii Ciucului

ROSPA0034

17183 Ocolul Silvic Frumoasa SRL


23 Depresiunea şi Munţii Giurgeului

ROSPA0033


06/18.03.2010

24 Dealurile Homoroadelor

ROSPA0027

15758 Ocolul Silvic Privat Baraolt, Asociaţia Speo-Turistică şi de Protecţia Naturii "Lumea Pierdută", Asociaţia Geopark Perşani


25 Cheile Bicazului Hăşmaş

ROSPA0018

4340 Administraţia Parcului National




Page

79

Cheile Bicazului Hăşmaş

Ministerul Mediului şi Pădurilor în luna februarie 2010 a organizat prima sesiune de depunere a dosarelor pentru atribuirea în custodie, respectiv administrare a ariilor naturale protejate de interes comunitar. Dosarele de candidatură au fost întocmite în conformitate cu prevederile OM nr. 1533/2008 privind aprobarea Metodologiei de atribuire a administrării ariilor naturale protejate care necesită constituirea de structuri de administrare şi a Metodologiei de atribuire a custodiei ariilor naturale protejate care nu necesită constituirea de structuri de administrare. Această sesiune a fost urmată de încă două sesiuni, în urma căruia toate siturile de importanţă comunitară din judeţul Harghita au fost atribuite în custodie sau administrare, conform tabelului de mai sus.

Dintre cele 36 arii naturale protejate de interes naţional, 4 sunt incluse în parcuri naţionale cu administrator desemnat (Anexa 3) şi cu plan de management în curs de aprobare, iar 18 sunt incluse în situri Natura 2000, din care 10 are custode desemnat.Cele 25 situri Natura 2000, nominalizate până la momentul actual în judeţul Harghita au o suprafaţă totală de 224.573 ha. Dintre acestea 19 sunt situri de importanţă comunitară (SCI) cu o suprafaţă totală de 103 171 ha, iar 6 sunt arii de protecţie specială avifaunistice cu o suprafaţă totală de 160.279 ha. În totalitate un procent de 33,73 % din suprafaţa judeţului Harghita are statut de sit Natura 2000.În afara sarcinilor prevăzute de legislaţia specifică legate de protecţia naturii, pentru a participa în mod direct în activităţile de conservare a capitalului natural, APM Harghita alături de alţi parteneri derulează proiectul “Cele mai bune practici şi acţiuni demonstrative pentru conservarea speciei Ursus arctos în estul Carpaţilor României” finanţat de Programul LIFE+ 2008 Natura and Environment.Beneficiar coordonator: APM Vrancea, Beneficiari asociaţi: APM Harghita, APM Covasna, Asociaţia pentru Conservarea Biodiversităţii, Asociaţia pentru Conservarea Valorilor Naturii Bălan, Proiect aprobat de Comisia Europeană. Bugetul total: 515066 Euro.

5.3.4. Managementul ariilor naturale protejate din România

Managementul activ a ariilor protejate de interes naţional asigură managementul şi menţinerea sistemului naţional al ariilor naturale protejate prin furnizarea protecţiei, conservării capitalului natural şi printr-o dezvoltare puternică a moştenirii naturale şi culturale de însemnătate naţională pentru generaţiile prezente şi viitoare ale României, promovează sistemul de apreciere a valorilor naturale şi culturale ale României prin dezvoltarea politicilor şi programelor care evidenţiează managementul specific ariilor naturale protejate.

1) Cadrul legal privind administrarea:- OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice- modalitatea de atribuire a administrării, respectiv a custodiei ariilor naturale protejate se face conform OM nr. 1948/2010 privind aprobarea Metodologiei de atribuire a administrării ariilor naturale protejate care necesită constituirea de structuri de administrare şi a Metodologiei de atribuire a custodiei ariilor naturale protejate care nu necesită constituirea de structuri de administrare.

2) Responsabilităţi de administrare: - Ministerul Mediului şi Pădurilor prin:




Page

80

- Direcţia Biodiversităţii - Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării - Autorităţile administraţiei publice locale (pentru cele de interes local)

3) Modalităţi administrare:- de către structuri de administrare cu personalitate juridică, prin contract de administrare (10 ani) între Ministerul Mediului şi Pădurilor şi alte instituţii. (Structura de administrare este îndrumată de un Consiliu Ştiinţific avizat de Academia Română şi aprobat de MMP. Pe lângă structura de administrare se înfiinţează Consiliul Consultativ de administrare, care este reprezentat de factorii interesaţi în aplicarea măsurilor de protecţie, în conservarea şi dezvoltarea durabilă a zonei).- de către custozi, prin convenţii de custodie (5 ani) între Ministerul Mediului şi Pădurilor şi diferite persoane fizice sau juridice care au calificarea şi toate instrumentele necesare pentru aplicarea măsurilor de conservare.

4) Principalele instrumente în administrare/custodie: - regulamentul de funcţionare - planul de management al ariei naturale protejate

5.4. Mediul marin şi costierNu este cazul în judeţul Harghita.

5.5. Poluări accidentale asupra mediului marin şi costier.Nu este cazul în judeţul Harghita.




Page

81

CAPITOLUL 6. MANAGEMENTUL DEŞEURILOR

6.1. Consumul şi mediul înconjurător Un mediu înconjurător sănătos e un drept important al fiecăruia, de care avem mare nevoie şi pe care trebuie să îl apărăm. Nevoile şi dorinţele noastre sunt adesea determinate de locurile şi contextele în care trăim. Produsele şi serviciile pe care le folosim sunt determinate de către aceste nevoi şi dorinţe şi, ca rezultat utilizarea acestor produse sau servicii va avea un impact asupra mediului înconjurător. Diferiţi oameni au nevoi diferite şi ei percep nevoile şi dorinţele întrun mod diferit. Anumite necesităţi de bază sunt comune pentru toţi oamenii: hrană, apă, adăpost, educaţie, sănătate. Dar lumea nu a ajuns încă în stadiul în care aceste nevoi de bază sunt disponibile pentru toţi oamenii întrun mod egal. Echitatea în distribuţia resurselor la nivel global este încă o provocare. Anumite necesităţi ale populaţiei din ţările dezvoltate pun în pericol necesităţile populaţiei din ţările mai puţin dezvoltate economic. În acest context proiecţia judeţului Harghita în context naţional arată că ne situăm pe locul 13 în ce priveşte suprafaţa judeţului, pe locul 32 în ce priveşte populaţia, locul 36 privind câştigul salarial nominal mediu net, locul 14 în ce priveşte suprafaţa agricolă (din care locul 37 în ce priveşte suprafaţa arabilă), după efectivul de bovine ocupăm locul 10, după lungimea drumurilor modernizate locul 21. Văzând aceste statistici considerăm în mod justificat, că viitorul în judeţul nostru va avea la bază serviciile şi turismul şi pentru aceasta mediul înconjurător şi protecţia resurselor are o importanţă crucială. Proiectarea ecologică a produselor pune accentul pe crearea de produse ecologice cu impact minim asupra mediului înconjurător pe întreaga durată a ciclului lor de viaţă, ţinând cont de prevenirea încălzirii globale, gestionarea substanţelor chimice şi utilizarea eficientă a resurselor. Prin dezvoltarea produselor ecologice se reduce impactul produselor asupra mediului înconjurător pe întreaga durată a ciclului lor de viaţă. Educaţia pentru mediu are scopul de a îmbunătăţi calitatea vieţii, poate ajuta oamenii să câştige cunoştinţe, deprinderi, motivaţii şi valori de care au nevoie pentru a gospodări eficient resursele pământului şi de a-şi asuma răspunderea pentru menţinerea calităţii mediului. Economia europeană are la bază un nivel ridicat de consum de resurse, referindu-ne atât la anumite materii prime (metalele, minerale, lemnul pentru construcţii), cât şi la energie şi sol. Principalele cauze ale consumului de resurse sunt creşterea economică, dezvoltarea tehnologică şi modelele schimbătoare de producţie şi consum. Aproximativ o treime din resursele utilizate sunt transformate în deşeuri şi emisii. Fiecare cetăţean european aruncă în medie 520 de kg de deşeuri menajere pe an şi această cifră este estimată a fi în creştere, iar consumul de materiale rămâne la aproximativ 15-16 tone pe cap de locuitor pe an Consumul ridicat de resurse creează presiuni asupra mediului. Aceste presiuni includ epuizarea resurselor neregenerabile, utilizarea intensivă a resurselor regenerabile, transporturile, emisii mari în apă, aer şi sol provenite din activităţi miniere, precum şi producţia, consumul şi producerea de deşeuri. Se acceptă în general că există limite fizice pentru creşterea continuă a utilizării resurselor. Locuinţele, alimentele şi mobilitatea justifică cea mai mare cotă de utilizare a resurselor, totodată exercitând şi cea mai mare presiune asupra mediului.




Page

82

6.2. Resursele materiale şi deşeurile

Toate resursele de care omul are nevoie îşi au originea în mediul înconjurător şi în sistemele ecologice ale Terei. Acestea servesc ca surse de energie pentru a transforma materialele în produse finite, ce sunt utilizate de către oameni. Mediul înconjurător serveşte şi ca un container pentru toate deşeurile şi reziduurile rezultate din aceste transformări. Cantitatea de resurse naturale care există nu este nelimitată. Unele dintre aceste resurse sunt resurse reînnoibile, atâta timp cât le permitem să se regenereze şi să se reproducă, iar alte resurse, ca mineralele, sunt non-reînnoibile sau sunt reînnoibile dar într-un ritm atât de încet încât utilizarea lor poate epuiza stocul existent. Trebuie să ne minimizăm consumul tuturor resurselor nu doar a celor non-reînnoibile ci şi a resurselor reînnoibile. Dezvoltarea durabilă depinde de protejarea resurselor naturale şi conservarea diversităţii biologice, precum şi de minimizarea impactului activităţii umane asupra factorilor de mediu. Interesul pentru conservarea resurselor presupune, în primul rând, reducerea generală a cantităţii de deşeuri şi în al doilea rând recuperarea materialelor sau a energiei în vederea reutilizării acestora. Eliminarea deşeurilor poate cauza o serie de impacturi asupra sănătăţii şi a mediului, inclusiv emisiile în aer, apa de suprafaţă şi pânza freatică, în funcţie de modul în care acestea sunt gestionate. Pe bună dreptate s-a instituit o contribuţie de 100 lei/tonă la Fondul de Mediu, în cazul neîndeplinirii obiectivului anual de diminuare cu 15% a cantităţilor de deşeuri municipale şi asimilabile, colectate şi trimise spre depozitare. Taxa se percepe începând cu 1 iulie 2010 şi este în sarcina unităţilor administrativ - teritoriale. Deşeurile reprezintă, de asemenea, o pierdere de resurse naturale (cum ar fi metalele sau alte materiale reciclabile pe care le conţin sau potenţialul acestora ca sursă de energie). Prin urmare, buna gestionare a deşeurilor poate proteja sănătatea publică şi calitatea mediului, în acelaşi timp susţinând conservarea resurselor naturale. Cele mai mari fluxuri de deşeuri provin din activităţatea de producţie şi din construcţii sau demolări. Şi în acest domeniu suntem doar pe locul 27 la nivel naţional (după numărul de locuinţe terminate). Majoritatea deşeurilor municipale se mai trimit încă la depozite de deşeuri. În prezent se pune accent pe metodele de reciclare sau incinerare cu recuperare de energie a deseurilor municipale şi de compostare a deşeurilor biodegradabile. Politica în domeniul gestionării deşeurilor trebuie să se concentreze pe reducerea impactului determinat de eliminarea lor şi utilizarea resurselor naturale cât mai eficient fără a polua mediul şi a periclita sănătatea populaţiei din zonă.

6.3. Gestionarea deşeurilor

Politica Uniunii Europene în domeniul gestionării deşeurilor se bazează pe 3 principii, şi anume: Prevenirea producerii deşeurilor – un factor cheie în cazul oricărei strategii de gestionare. Dacă poate fi redusă cantitatea de deşeuri produsă şi gradul de periculozitate a acestora, atunci valorificarea şi eliminarea devin operaţii mult mai simple. Valorificarea deşeurilor (reciclare, reutilizare) – în cazul în care cantitatea de deşeuri produsă nu poate fi redusă, cât mai multe din materiale trebuie recuperate, de preferinţă prin reciclare.




Page

83

Îmbunătăţirea tehnicilor de eliminare finală şi monitorizarea eliminării finale - în cazul în care deşeurile generate nu pot fi reciclate, ar trebui incinerate, eliminarea prin depozitare reprezentând ultima soluţie.

Atât incinerarea cât şi depozitarea deşeurilor necesită o monitorizare strictă, deoarece aceste activităţi pot avea un impact semnificativ asupra mediului. Al 6-lea Program de Acţiune pentru Mediu a introdus conceptul de Strategia tematică privind prevenirea şi reciclarea deşeurilor, care prevede că:- politica în domeniul gestionării deşeurilor trebuie să se concentreze pe reducerea impactului determinat de utilizarea resurselor naturale. Conform strategiei tematice privind utilizarea resurselor, problema cea mai importantă nu este lipsa acestora ci impactul asupra mediului, generat de utilizarea lor.- realizarea politicii în domeniul deşeurilor - este recomandată aplicarea instrumentului analiza ciclului de viaţă al produselor. Astfel, se are în vedere impactul care poate apărea pe parcursul întregului ciclu de viaţă al unui produs / serviciu, din momentul extragerii resurselor pentru producerea acestuia până în momentul când acesta devine deşeu.

6.4. Impact (caracterizare)

Implementarea noului sistem de gestionare a deşeurilor va conduce la imbunătăţirea elementelor de mediu, în special a calitaţii apelor de suprafaţă şi subterane şi a solului prin extinderea sistemului de colectare şi transport al deşeurilor la nivelul întregului judeţ şi închiderea depozitelor neconforme, care reprezintă în prezent o sursă de poluare a mediului înconjurător.

Un alt aspect de o importanţă deosebită îl reprezintă conservarea / utilizarea eficientă a resurselor naturale prin reducerea generării deşeurilor şi cresterea gradului de reciclare şi valorificare a deşeurilor.

Implementarea noului sistem de gestionare a deşeurilor va conduce de asemenea la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a populaţiei prin respectarea cerinţelor privind colectarea, transportul şi depozitarea deşeurilor (colectarea corespunzătoare a deşeurilor, respectarea distanţelor de siguranţă, controlul emisiilor atmosferice, colectarea şi epurarea apelor, stoparea depozitării necontrolate a deşeurilor în spaţii neamenajate).

Astfel, începând cu anul 2010 în judetul Harghita aproape întreaga populaţie este conectată la servicii de salubrizare, iar în anii următori deşeurile menajere vor fi colectate separat.

Deşeurile menajere periculoase, cum sunt uleiul de motor, vopselele, pesticidele, antigelul, substanţele de conservare a lemnului, bateriile uzate, tuburile fluorescente, medicamentele expirate, uleiuri şi grăşimi, cosmeticele şi unele dintre substanţele casnice de curăţat nu sunt colectate separat, ducând la contaminarea elementelor de mediu. Estimarea cantităţii generate în judeţul Harghita, se poate realiza pe baza indicatorilor de generare statistici din alte ţări europene, şi anume:

2,5 - 3 kg/persoană / an în mediul urban; 1,5 - 2 kg/persoană / an în mediul rural.

Ţinând seama de aceşti indicatori, cantitatea estimată de deşeuri municipale periculoase care se generează în prezent în judeţul Harghita este de cca.:

- 470 tone în mediul urban;- 180 tone în mediul rural.

Cantităţile vor fi determinate practic, odată cu introducerea colectării separate a deşeurilor periculoase municipale.




Page

84

În mod caracteristic, cca. 1% din totalul deşeurilor generate într-o gospodărie medie sunt deşeuri periculoase. Deşeurile menajere periculoase pot fi adesea identificate citind avertismentele de pe etichetele produselor. Produsele etichetate de prudenţă „Atenţie” pot dăuna mediului dacă sunt eliminate în cantităţi mari, în mod necorespunzător.

6.5. Presiuni

Principalele presiuni asupra elementelor de mediu datorate gestionării deşeurilor în judeţul Harghita au fost următoarele: - extinderea intravilanelor localităţilor cu distrugerea cadrului natural din jurul localităţilor, prin depozitări necontrolate de deşeuri, în special din construcţii şi demolări; - lipsa infrastructurii necesare colectării selective a deşeurilor municipale în mediu rural;- lipsa infrastructurii pentru valorificarea deşeurilor biodegradabile, acestea fiind eliminate prin depozitare în totalitate în mediul urban.- lipsa infrastructurii pentru reciclarea deşeurilor de sticlă

- nerealizarea criteriului de ierarhizare a deşeurilor prin creşterea continuă a taxei de depozitare;- gradul ridicat de sărăcie a populaţiei duce la imposibilitatea de colectare a tarifelor de salubrizare- tarifarea nu este unitară la nivelul judeţului, mai mult, sunt diferenţe chiar în aceeaşi localitate, în funcţie de operator. 6.6. Tipuri de deşeuri

Pentru asigurarea unei bune protecţii a elementelor de mediu este necesar ca deşeurile generate să fie colectate frecvent şi să se elimine într-un mod care să nu prezinte pericol pentru sănătatea populaţiei şi pentru mediul înconjurător. Una din cele mai mari provocări pentru managementul deşeurilor o reprezintă creşterea continuă a cantităţilor de deşeuri generate din ambalaje, ceea ce produce presiuni asupra capacităţilor de tratare existente şi face mai dificilă creşterea ratei de reciclare a deşeurilor.

În prezent, costurile implicate de o gestiune corectă a cantităţilor de deşeuri generate sunt greu suportate de operatori economici şi de o parte a populaţiei cu venituri reduse.

Colectarea, transportul, neutralizarea, reciclarea şi eliminarea deşeurilor se prefigurează ca activităţi care pot oferi noi locuri de muncă şi pot genera bunăstare socială.

6.6.1. Deşeuri municipale Pentru o abordare cât mai corectă a managementului deşeurilor municipale, trebuie luate în considerare o serie de informaţii privind cantitatea, compoziţia şi calitatea componentelor acestora în strictă dependenţă cu mărimea şi caracterul localităţii, modul şi nivelul de trai al populaţiei, condiţiile climaterice, cât şi stadiul dezvoltării tehnologiilor şi tehnicilor utilizate la nivelul localităţii. Colectarea deşeurilor municipale este realizată în judeţul Harghita de către operatorii de salubrizare, care sunt autorizaţi ANRSCUP. Cea mai mare parte a deşeurilor municipale generate sunt eliminate prin depozitare. Depozitarea deşeurilor municipale s-a realizat în anul 2011 pe un depozit conform de deşeuri nepericuloase de la Cekend, şi pe trei depozite municipale din judeţ: Topliţa, Gheorgheni şi Miercurea Ciuc, care vor sista activitatea până la data de 16.07.2012.




Page

85

Depozitul de la Cekend ocupă o suprafaţă de 19,91 ha, are o capacitate proiectată de 931700 mc. Acest depozit are proiectate patru celule, din care una este în exploatare. Din cele 5 depozite urbane neconforme, care şi-au sistat activitatea de depozitare, conform prevederilor HG 349/2005, 4 depozite urmează să fie închise prin proiectul ”Sistem de management integrat al deşeurilor în judeţul Harghita”. Conform studiului topografic, suprafeţele depozitelor care au sistat actiuvitatea de depozitare sunt următoarele:

Depozitul Odorheiu Secuiesc – 2,8 ha; Depozitul Borsec – 2,5 ha; Depozitul Bălan – 0,6 ha; Depozitul Băile Tuşnad – 0,68 ha; Depozitul Vlăhiţa – 1 ha.

În prezent, în judeţul Harghita se află în funcţiune o staţie de sortare pentru deşeurile colectate selectiv, realizat prin programul PHARE:

Tabel nr. 6.6.1.1.Denumirea proiectului de investiţie/adresa amplasamentului

Beneficiar Facilităţi prevăzute în proiectul de investiţie

Stadiul actual(în operare/în curs de realizare)

Capacităţi Stadiul de realizare a proiectului de investiţie

Tip finanţare

Gestionarea Selectivă a deşeurilor Microregiunea Ciucului de Jos

Consiliul Local Sânsimion, 9 Consilii Locale din Microregiunea Ciucul de Jos

Staţie de transfer, sortare, instalaţie de balotare

în operare 650 to/an în funcţiune

Bugetul este de 1 009 445 euro, din care finanţarea Uniunii Europene, prin programul PHARE ajunge la 906 880 euro

Tot în acest domeniu are loc în prezent reglementarea proiectului prin POS Mediu Sistem de management integrat al deşeurilor în judeţul Harghita Acest proiect cuprinde:

I. Realizarea Centrului de Management Integrat al Deşeurilor (cuprinzând o staţie de sortare pentru deşeurile colectate selectiv, o staţie de compostare şi un depozit de deşeuri nepericuloase), situat pe teritoriul administrativ al comunei Remetea, (CMID Remetea), în intravilan conform PUZ reglementat prin Decizia de încadrare a APM Harghita cu nr. 6200/31.03.2010, adoptat prin Hotărâre a Consiliul Local al Comunei Remetea cu nr. 19/2010;- 2 Staţii de Transfer – la Corund şi la Miercurea - Ciuc;- 7 Centre de colectare selectivă a deşeurilor reciclabile: Miercurea Ciuc, Vlăhiţa, Cristuru Secuiesc, Topliţa, Bălan, Gheorgheni, Corund; II. a. Lucrări de închidere depozite neconforme clasa „b” urbane, astfel în:




Page

86

- municipiul Miercurea Ciuc, depozitul de deşeuri se află în intravilan pe suprafaţă de cca. 103188,0 mp;- municipiul Gheorgheni, depozitul de deşeuri se află în extravilanul comunei Joseni pe o suprafaţă de 25754 ,00 mp;- municipiul Topliţa, depozitul de deşeuri se află în intravilanul municipiului pe o suprafaţă de 13694,00 mp; - oraşul Borsec, depozitul de deşeuri se află pe teritoriul administrativ al Oraşului Borsec având suprafaţă de 25000 mp; II.b. Lucrări de reabilitare prin curăţarea zonelor care au fost utilizate pentru depozitare deşeuri municipale după transportul acestora în alte depozite de deşeuri, în următoarele localităţi:- Depozitul de deşeuri al oraşului Bălan aflat pe teritoriul administrativ al comunei Sândominic, pe Iazul de decantare 3A a CNCAF „Minvest” SA Deva-Filiala Bălan, având în total cca. 25770 mc deşeuri depozitate; -Depozitul de deşeuri Băile Tuşnad aflat pe teritoriul administrativ al comunei Tuşnad, în proprietatea Composesoratului Tuşnad, în perimetrul hidrogeologic al apelor minerale Tuşnad, având cca. 6450 mc deşeuri depozitate;-- Depozitul de deşeuri municipale Vlăhiţa aflat pe iazul de decantare Lueta, postutilizat în parte şi pentru depozitarea deşeurilor de turnătorie rezultate de la S.C. Metalurgica S.A. Vlăhiţa, având cca. 18000 mc deşeuri municipale depozitate;- Depozitul de deşeuri municipale Cristuru Secuiesc, aflat pe teritoriu administrativ al oraşului Cristuru Secuiesc, situat pe malul Târnavei Mare, având cca. 32 944 mc deşeuri municipale depozitate.

Pentru acest proiect a fost solicitată elaborarea Raportului privind impactul asupra mediului - conform Deciziei de încadrare a APM Harghita cu nr. 12/21.03.2011. A fost întocmit Îndrumarul cu nr. 9454/31.03.2011 în acest sens din partea APM Harghita. Cu adresa ARPM Sibiu nr. 924/07.02.2011 competenţa parcurgerii procedurii de evaluare a impactului a fost delegată APM –lui Harghita până la etapa de analiză a calităţii raportului privind impactului asupra mediului. S-a luat decizia de emitere a acordului de mediu de către ARPM Sibiu, care se află în procedura prealabilă în urma sesizării S.C. Ave Harghita Salubritate SRL din Odorheiu Secuiesc.Cantităţi şi compoziţie

Până în prezent în judeţul Harghita nu au fost realizate măsurători de compoziţie a deşeurilor menajere. Prin urmare se consideră compoziţia estimată la nivelul regiunii prezentată în PRGD Regiunea 7 Centru ca fiind aceeaşi şi pentru judeţul Harghita, prezentată în tabelul nr. 6.6.1.2.

Tabel nr. 6.6.1.2.

MaterialPonderea (%)Mediul urban

Ponderea (%)Mediul rural

Media judeţ

Hârtie şi carton 11 7 9Sticlă 6 4 5Plastic 8 8 8Metale 3 2 2,5Lemn 3 4 3,5Biodegradabile 53 67 60Alte tipuri de deşeuri 16 8 12

Sursa: PRGD Regiunea 7 Centru

În judetul Harghita, cantităţile generate de deşeuri municipale se referă la următoarele tipuri: deşeuri menajere;




Page

87

deşeuri asimilabile celor menajere rezultate din comerţ, industrie şi instituţii; deşeuri voluminoase; deşeuri din grădini şi parcuri; deşeuri din pieţe şi deşeuri stradale.

Cantitatea reală de deşeuri generate nu se cunoaşte cu exactitate din lipsa sistemelor de cântărire. Cifrele raportate reprezintă estimarea volumetrică a cantităţilor de deşeuri generate. De aceea, evidenţa şi raportarea activităţilor de gestiune a deşeurilor este doar parţial oglinda situaţiei existente. În judeţul Harghita tratarea mecanică a deşeurilor valorificabile se face prin operatori economici autorizaţi care realizează colectarea deşeurilor în vederea valorificării. Tratarea deşeurilor constă în sortarea manuală pe grupe de materiale, mărunţire, presare, balotare şi transportul lor la operatorii economici care efectiv valorifică aceste deşeuri sau le prelucrează în alte produse.

Deşeurile abandonate în locuri neamenajate, în special cele din construcţii şi demolări pun probleme speciale datorită faptului că activitatea de remediere a situaţiei trebuie să se facă pe cheltuiala populaţiei.

Activităţile de colectare şi transport a deşeurilor municipale din judeţ sunt organizate în funcţie de mărimea localităţii, de numărul persoanelor deservite, de forma de proprietate, de dotarea operatorului de salubrizare. De la sfârşitului anului 2010 toate localităţile judeţului deţin contracte de colectare şi transport al deşeurilor menajere cu operatori economici autorizaţi. Colectarea deşeurilor menajere în amestec de către operatorii de salubrizare se realizează în diferite tipuri de recipiente.

Evoluţia cantităţilor de deşeuri depozitate pe depozitul de deşeuri nepericuloase de la Cekend este redată în tabelul nr. 6.6.1.3.:

Tabel nr. 6.6.1.3.

LocaţiaCantităţi de deşeuri depozitate2009(t/an)

2010(t/an)

2011(t/an)

Depozit de deşeuri nepericuloase Cekend

19225 19237 17311

În cazul exploatării depozitelor de deşeuri trebuie avute în vedere următoarele: compactarea continuă a stratului de deşeuri; păstrarea grosimii maxime a stratului de deşeuri de 0,5 m; acoperirea zilnică a stratului pentru a evita împrăştierea de mirosuri şi atragerea speciilor oportuniste; colectarea şi tratarea levigatului; colectarea şi (eventual) tratarea şi valorificarea gazului de haldă; optimizarea suprafeţei celulelor depozitului de deşeuri.

Pe teritoriul judeţului Harghita nu există incineratoare de deşeuri.

6.6.2. Deşeuri industrialeGenerarea deşeurilor de producţie (periculoase şi nepericuloase)




Page

88

La începutul anului 2011, prin grija APM Harghita au fost informaţi toţi operatorii economici, care au în obiectul de activitate comerţul cu anvelope sau service despre obligativitatea colectării şi valorificării anvelopelor uzate; la finele anului 2011 s-a raportat faptul că au fost colectate în vederea coincinerării peste 253,68 tone de astfel de deşeuri. Deşeurile periculoase provenite din industrie şi agricultură se află la unităţile de producere sau în custodie (fiind catalogate ca deşeuri istorice), astfel: SC Bucin SA Gheorgheni deţine 1092000 mc nisip de turnătorie cu conţinut de răşini fenolformaldehidice SC Oţeluri Speciale SA Cristuru Secuiesc deţine deşeuri cu conţinut de fenoli în cantitate de 800 tone; SC Kelbor Impex SRL Gheorgheni deţine 1,1 tone nămol galvanic propriu şi 8 tone nămol galvanic de la S.C. BUCIN S.A.; SC Matriţa SA Odorheiu Secuiesc deţine 7,42 tone nămol galvanic; SC Tehnoutilaj SA Odorheiu Secuiesc deţine 16 tone nămol galvanic. Gestionarea deşeurilor de producţie (periculoase şi nepericuloase) Deşeurile de producţie sunt gestionate de producători, pe de o parte, iar în cazul celor istorice de unităţi specializate, cum ar fi de ex. cele din industria minieră. Deşeurile industriale (solide şi lichide) se află în haldele sau iazurile din apropierea locului unde au fost generate, acestea sunt stabile şi nu prezintă pericol nici pentru mediul natural şi nici pentru cel de locuit, iar procesul de reecologizare este în curs (zona Bălan).Lucrările de ecologizare a iazului de decantare de la Sîntimbru Băi au fost efectuate în baza proiectului întocmit de către S.C. CEPROMIN S.A. Deva cu nr. CP – CM-09-03, completat ulterior prin proiectul tehnic CP – CM- 22. Recepţia la terminarea lucrărilor a avut loc la data de 07.10.2010 de către Comisia de recepţie numită prin Ordinul Ministrului Economiei nr. 2146/2009 cu respectarea prevederilor HG nr. 273/1994, care aprobă Regulamentul privind recepţia lucrărilor, conform Procesul Verbal de recepţie la terminarea lucrărilor de închidere şi ecologizare a carierei Sîntimbru, judeţul Harghita, înregistrată la APM Harghita cu nr. 4155/07.10.2010.şi se află timp de 2 ani în perioadă de garanţie. Situaţia depozitelor de deşeuri din industria de prelucrare a lemnului este rezolvată parţial, pe de o parte datorită reducerii cantităţilor de masă lemnoasă exploatate, iar pe de altă parte prin valorificarea deşeurilor rezultate în urma prelucrării primare a lemnului (valorificarea se face în judeţ şi în afara acestuia). În anul de referinţă 2005 s–au făcut paşi importanţi pentru folosirea raţională a acestei importante surse de energie, astfel că în momentul de faţă există în funcţiune peste 50 uscătoare de cherestea, 15 instalaţii de brichetare. La finele anului 2005 şi începutul anului 2006 s-au dat în folosinţă cele 2 centrale termice (de câte 6 MW) care utilizează zilnic cca. 40 tone (14600 tone/an) deşeuri din lemn. În anul 2011 s-au colectat spre valorificare 89035,9 to de deşeuri lemnoase.

6.6.3. Deşeuri generate de activităţi medicale În anul 2011 unităţile spitaliceşti au generat 124,2 tone deşeuri care au fost

colectate şi transportate spre incinerare de către operatorii economici autorizaţi în acest sens. În conformitate cu Hotărârea de Guvern nr. 128/2002 privind incinerarea deşeurilor, completată şi modificată prin Hotărârea de Guvern nr. 268/2005 toate incineratoarele neconforme sunt închise, astfel: la finele anului 2006 au fost închise 2 dintre cele 5 crematorii existente în judeţ, şi anume: crematoriul Spitalului Judeţean din Miercurea Ciuc şi crematoriul Spitalului Municipal din Odorheiu Secuiesc, iar la finele anului 2007 a fost închis şi crematoriul aparţinând Spitalului municipal Topliţa. În anul




Page

89

2008 pentru a se conforma celor prevăzute de actul normativ de specialitate, s-au închis ultimele două crematorii şi anume: crematoriile de la Tulgheş şi Gheorgheni.

6.6.4. Fluxuri de deşeuri Fluxurile de deşeuri identificate de Comisie care necesită o atenţie specială sunt: deşeurile de ambalaje, vehiculele scoase din uz, acumulatori şi baterii uzate şi deşeurile de echipamente electrice şi electronice.

AmbalajeÎn cursul anului operatorii economici din judeţul Harghita au colectat şi valorificat: - 1548,24 to hârtie şi carton; - 177,06 to PE şi - 538,17 to PET.

Baterii şi acumulatori şi deşeuri de baterii şi acumulatori Gestionarea deşeurilor de baterii şi acumulatori portabiliProducătorii de baterii şi acumulatori portabili sau organizaţiile colective care acţionează în numele lor sunt obligaţi, conform HG nr. 1132/2008 privind regimul bateriilor şi acumulatorilor şi al deşeurilor de baterii şi acumulatori, să stabilească sisteme de colectare adecvate pentru deşeurile de baterii şi acumulatori portabili, în vederea îndeplinirii ratelor de colectare:

- 25 % până la data de 26 septembrie 2012; - 45 % până la data de 26 septembrie 2016.

Distribuitorii au obligaţia să colecteze bateriile şi acumulatorii portabili de la utilizatorii finali, să le depoziteze în spaţii special amenajate şi să le predea unui operator economic care este autorizat să colecteze aceste tipuri de deşeuri.

În judeţul Harghita sunt 7 operatori economici autorizaţi pentru colectarea bateriilor şi acumulatorilor portabili: SC Ave Harghita Salubritate SRL Odorheiu Secuiesc, SC GO SA Gheorgheni, SC Ave-Huron SRL Miercurea Ciuc, SC Solaris Trade SRL Odorheiu Secuiesc, Almosil & MSG Impex SRL Gălăuţaş, SC Green Zone Company SRL Odorheiu Secuiesc şi SC Computer Trade SRL Miercurea Ciuc. Ultimii 2 operatori sunt centre de colectare şi dezmembrare DEEE.

Gestionarea deşeurilor de baterii şi acumulatori auto şi industrialiProducătorii de baterii şi acumulatori industriali sau terţii care acţionează în numele lor sunt obligaţi să stabilească sisteme de colectare a deşeurilor de baterii sau acumulatori industriali, indiferent de compoziţia chimică şi de origine prin care să fie asigurată returnarea acestora de către utilizatorii finali. Terţii independenţi pot, de asemenea, să colecteze bateriile şi acumulatorii industriali.

Producătorii de baterii şi acumulatori auto sau terţii care acţionează în numele lor sunt obligaţi să stabilească sisteme de colectare a deşeurilor de baterii şi acumulatori auto de la utilizatorii finali sau de la un punct de colectare accesibil în vecinătatea acestora atunci când colectarea nu se desfăşoară în cadrul sistemelor de colectare a vehiculelor scoase din uz (potrivit H.G. nr. 2406/2004).

Distribuitorii au obligaţia să colecteze bateriile şi acumulatorii auto de la utilizatorii finali, să aplice sistemul "depozit" asupra preţului de vânzare al bateriilor şi acumulatorilor auto, să depoziteze în spaţii special amenajate şi să predea bateriile şi acumulatorii auto producătorilor sau unui operator economic care este autorizat să execute colectarea în numele producătorului.

În judeţul Harghita sunt 4 operatori economici autorizaţi pentru colectarea şi dezmembrarea vehiculelor scoase din uz: SC B-Peto SRL Ditrău, SC Remat HR SA Miercurea Ciuc cu 3 puncte de lucru ( M-Ciuc, Odorheiu Secuiesc, Gheorgheni), SC




Page

90

Autogroup Simo SRL şi SC Demaco SRL Odorheiu Secuiesc, operatori care împreună cu distribuitorii au colectat o cantitate de 105,3 to acumulatori auto în cursul anului 2011.

Uleiuri uzateGestionarea uleiurilor uzate şi al acumulatorilor se realizează prin intermediul comercianţilor (conform H.G. 662/2001 şi 1057/2001) pe de o parte şi prin SC REMAT SA Harghita pe de altă parte, în cursul anului 2011 fiind colectate şi valorificate 20,48 tone uleiuri.

Vehicule scoase din uzÎn cursul anului 2011 au fost emise în total 2144 certificate de distrugere, conform tabelului nr. 6.6.4.1.:

Tabel nr. 6.6.4.1.

Nr crt.

ARPM APM

Agent economic (date de identificare:numele

societăţii, CUI, adresă, telefon, fax, persoană de

contact)

VSU colectate în anul 2011

1 SibiuHarghita

S.C.Remat HR. S.A., CUI 520690, Miercurea Ciuc, Str. Băilor, nr. 72, tel. 0266-371046, fax 0266-372209, Miklos Levente

1435

2 SibiuHarghita

S.C.Demaco S.R.L., CUI 524447, Odorheiu Secuiesc, str. Lemnarilor, nr. 14/A, tel. 0266-218350, fax 0266-218299, Csula Csaba

181

3 SibiuHarghita

S.C.B-Peto S.R.L., CUI 15831636, Ditrău, Str. Dealu Frumos, fn., tel. 0744-766139, Bajko Ferenc

16

4 SibiuHarghita

S.C. Autogroup Simo S.R.L., CUI 18856643, Odorheiu Secuiesc, Str. Beclean nr. 298, tel. 0266-218045, Simo Peter

512

TOTAL JUDEŢ HARGHITA2960

Tabel cu date sintetice/ 2011: Tabel nr. 6.6.4.2.

TIP DEŞEU COLECTAT, to VALORIFICAT, to ELIMINAT, to1. Deşeuri municipale 89219.7 1299.7 879202. Sticlă 164.46 150.4 3. PET 525.28 538.17 4. PE 123.3 177.06 5. Hârtie/carton 1544.54 1548.24




Page

91

6. Uleiuri uzate 20.98 20.48 7. PCB/PCT 0.4328. Acumulatori auto 106.6 105.3 9. Anvelope uzate 250.58 253.68 10.Deşeuri lemnoase 88916.9 89035.9 11.Deşeuri spitaliceşti 124.2 124.2

Deşeuri cu conţinut de bifenili policloruraţi şi alţi compuşi similariÎn cursul anului 2011 a fost eliminat 0,432 to ulei cu conţinut de PCB, astfel că la

finele anului 2011 în judeţul Harghita a rămas în stoc o cantitate de 31,59 to de uleiuri cu conţinut de PCB/PCT, cantitate pentru care operatorii economici deţinători de acest tip de deşeu periculos au propus planuri de eliminare – conform anexei nr. 7 a Hotărârii de Guvern nr. 173/2000 pentru reglementarea regimului special privind gestiunea şi controlul bifenililor policloruraţi şi ale altor compuşi similari - vizate de către personalul compartimentului de gestiune deşeuri şi substanţe chimice periculoase.

Nămoluri de la epurarea apelor uzate orăşeneştiNămolurile rezultate de la epurarea apelor uzate pot fi folosite în agricultură

(având în vedere compoziţia sa preponderent organică) dacă nu pun în pericol calitatea solurilor şi a produselor agricole rezultate.

Pentru a se putea utiliza drept fertilizant în agricultură, nămolul generat din treapta biologică a staţiilor de epurare municipale trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute în Ordinul MMGA nr. 344/2004 şi să obţină permisul de utilizare în agricultură. În cursul anului 2011 în judeţul Harghita nu a fost eliberat nici un permis de utilizare a nămolului în agricultură.

În judeţul Harghita există un număr de 10 staţii de epurare din care 9 orăşeneşti şi 1 mixtă (tratează ape uzate industriale şi orăşeneşti). Cantităţile de nămoluri generate în prezent de aceste staţii de epurare sunt în funcţie de:populaţia racordată la sistemul de canalizare;aportul apelor industriale colectate prin sistemul de canalizare;tehnologia aplicată la epurarea apelor uzate (epurare primară sausecundară) şi randamentele obţinute în exploatare;tehnologia de procesare a nămolurilor rezultate în procesul de epurare a apelor uzate (concentrare, stabilizare, deshidratare) şi randamentele obţinute în exploatare.

Cantitatea de nămoluri rezultată din epurarea apelor uzate orăşeneşti şi industriale, cantitatea exprimată în substanţă uscată a fost de 1832 tone în anul 2011.

Nămolurile rezultate din băile de galvanizare sunt depozitate la producători în spaţii special amenajate şi apoi sunt transportate şi valorificate/eliminate prin operatori economici autorizaţi. Gestionarea deşeurilor din construcţii şi demolări Deşeurile din construcţii şi demolări pot fi atât deşeuri nepericuloase, cât şi deşeuri periculoase. Prin urmare, în momentul generării, deşeurile din construcţii şi demolări trebuie colectate separat şi tratate sau valorificate corespunzător.Opţiunile de gestionare a deşeurilor din constructii şi demolări amestecate sunt următoarele: - separarea la sursă, pe amplasamentul şantierului, în cel puţin trei fracţii:




Page

92

deşeuri periculoase – vopseluri, solvenţi, uleiuri uzate, filtre de ulei, deşeuri cu conţinut de azbest, etc.; materiale reciclabile – plastic, hârtie şi carton, metale etc., materiale ce pot fi trimise către o staţie de sortare a deşeurilor municipale sau livrate operatorilor economici care realizează operaţii de valorificare a deşeurilor; deşeuri de constructii şi demolări amestecate rămase, deşeuri ce trebuie transportate pentru eliminare la un depozit conform.- depozitarea pe depozite controlate, sau, în cazul în care acestea sunt contaminate, introducerea lor în sistemul de gestionare a deşeurilor periculoase;

- sortarea – această opţiune implică separarea deşeurilor periculoase la sursă. Deşeurile amestecate rămase pot fi transportate la o instalaţie de sortare. Experienţa europeană a demonstrat că utilizarea instalaţiilor de sortare nu este viabilă, deoarece duce la creşterea costului de gestionare a deşeurilor din construcţii şi demolări. Generatorul evită plata unui tarif pentru sortarea deşeurilor, implementând soluţii mai ieftine, cum ar fi separarea la locul de generare.

Până la implementarea colectării separate a deşeurilor din construcţii şi demolări nu se poate estima cantitatea generată pe fiecare tip de deşeuri din această categorie. În ceea ce priveşte tratarea şi valorificarea deşeurilor din construcţii şi demolări, în judeţul Harghita nu există societăţi comerciale autorizate să prelucreze aceste tipuri de deşeuri.

6.6.5. Colectarea selectivă şi reciclarea deşeurilor În judetul Harghita, în prezent nu este extins sistemul de colectare separată a deşeurilor menajere decât doar în zona urbană.

De asemenea, deşi există o obligativitate legislativă, în nici o localitate nu este implementată colectarea separată a deşeurilor voluminoase şi a deşeurilor periculoase menaje. Operatorii economici care realizează operaţii de colectare, colectează deşeuri industriale reciclabile direct de la persoane fizice. Posibilitatea predării contra cost a deşeurilor reciclabile de către persoanele fizice direct centrelor de colectare (de tip REMAT) a dus la generarea unei mari probleme în ceea ce priveşte implementarea sistemelor de colectare separată a deşeurilor. Practic, cantităţi însemnate de deşeuri reciclabile pre-colectate separat ajung să nu mai fie colectate de către operatorii de salubritate, fiind „preluate” direct din containere de către persoane fizice în vederea predării contra cost la centrele de colectare. Operatorii economici de salubritate din judeţul Harghita colectează separat anumite fracţiuni din deşeurile menajere (ex. sticlă, plastic, hârtie, metal).

Tabelul nr. 6.6.5.1.redă tipurile de recipiente care s-au folosit în anul 2011 pentru colectarea separată a deşeurilor valorificabile din deşeurile menajere:

Tabel nr. 6.6.5.1.

Tip deşeuContainer 2,5 mc

Container 1,1 mc

Recipienţi tip clopot 2,5 mc

Hârtie şi carton 20 1 13Plastic 20 11 13Sticlă 20 1 13Metal 20 1 13

Cantităţile de deşeuri reciclabile din deşeurile municipale colectate separat în anul 2011 sunt redate în tabelul nr. 6.6.5.2.:




Page

93

Tabel nr. 6.6.5.2.

Tip deşeu

Cantităţile de deşeuri reciclabile colectatetone/an2011

Hârtie şi carton 1612,4Mase plastice 265,3Metal 26,85Sticlă 106,37

6.7. Planificare

Proiecţia deşeurilor municipale pentru perioada de planificare reprezintă baza de calcul pentru calculul capacităţiilor instalaţiilor de gestionare a deşeurilor necesare a se realiza în cadrul sistemului integrat de gestionare a deşeurilor.

În principal, pentru calculul proiecţiei de generare a deşeurior municipale a fost utilizată Metodologia de elaborare a planurilor regionale şi judeţene de gestionare a deşeurilor, aprobată prin Ordinul Ministrului Mediului şi Dezvoltării Durabile nr. 951/6 iunie 2007. Această Metodologie descrie modul de calcul al proiecţiei deşeurilor municipale atât la nivel regional, cât şi la nivel judeţean.

Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor (PJGD) este principalul instrument de planificare la nivelul judeţului.

PJGD pentru judeţul Harghita a fost elaborat în cursul anului 2008 de către Consiliul Judeţean Harghita împreună cu Agenţia pentru Protecţia Mediului Harghita, a fost revizuit în anul 2011 şi aprobat prin Hotărârea Consiliului Judeţean cu nr. 153/25 mai 2011.

6.7.1 Directiva cadru privind deşeurileDirectivele europene privind gestionarea deşeurilor se încadrează în patru grupe

principale: legislaţia cadru privind deşeurile - Directiva cadru 2008/98/EC, care conţine prevederi pentru toate tipurile de deşeuri, mai puţin acelea care sunt reglementate separat prin alte directive şi Directiva privind deşeurile periculoase (Directiva 91/689/EEC), care conţine prevederile privind managementul, valorificarea şi eliminarea corectă a deşeurilor periculoase; legislaţia privind fluxuri speciale de deşeuri: reglementări referitoare la ambalaje şi deşeuri de ambalaje, uleiuri uzate, baterii şi acumulatori, PCB-uri şi PCT-uri, nămoluri de epurare, vehicule scoase din uz, deşeuri de echipamente electrice şi electronice, deşeuri de dioxid de titan; legislaţia privind operaţiile de tratare a deşeurilor - reglementări referitoare la incinerarea deşeurilor municipale şi periculoase, eliminarea deşeurilor prin depozitare; legislaţia privind transportul, importul şi exportul deşeurilor.

Măsurile propuse pentru gestionarea corespunzătoare a deşeurilor asigură îndeplinirea obiectivelor şi ţintelor judeţene care sunt în concordanţă cu cerinţele legislative şi documentele strategice în domeniul deşeurilor.

Pentru atingerea ţintelor privind reducerea/devierea cantităţii de deşeuri municipale biodegradabile de la depozitare, în judeţul Harghita se va construi o staţie de compostare în cadrul Centrului de Management Integrat al deşeurilor la Remetea, va promova compostarea individuală în mediul rural iar pentru asigurarea colectării




Page

94

selective a deşeurilor bio centrele de colectare selective vor fi dotate cu recipiente adecvate pentru stocare temporare a acestor tipuri de deşeu.

6.8. Perspective

La stabilirea obiectivelor şi ţintelor, precum şi a măsurilor stabilite pentru reducerea cantităţilor de deşeuri generate, promovarea reutilizării, reciclării, a valorificării prin recuperare de energie sau a eliminării în condiţii sigure pentru mediu şi populaţie s-a ţinut cont de strategia cuprinsă în Carta Europeană a Mediului şi Sănătăţii, în Planul European de Acţiune pentru Mediu şi Sănătate, în Strategia Naţională pentru Gestionarea Deşeurilor, în Planul Naţional pentru Gestionarea Deşeurilor, în Planul Regional pentru Gestionarea Deşeurilor şi în Planul Judeţean pentru Gestionarea Deşeurilor.

Prin implementarea proiectului Sistem de management integrat al deşeurilor în judeţul Harghita, administraţiile publice locale ar realiza obligaţiile ce îi revin în domeniul gestionării deşeurilor conform Tratatului de aderare a României, eliminând sursele de poluare datorate depozitelor neconforme de deşeuri ( mai ales a celor care se situează pe obiective/amplasamente sensibile: iaz de decantare, perimetre hidrogeologice a apelor minerale, lângă cursul de apă), conform HG. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor , conform Legii nr. 211/2011privind regimul deşeurilor.

Recomandări pentru îmbunătăţirea gestionării deşeurilor privind serviciul de tarifare: Generalizarea plăţii serviciului pentru toţi abonaţii – aplicarea principiului „utilizatorul plateşte” Practicarea de tarife proporţionale cu cantităţile de deşeuri generate în cazul persoanelor fizice; Este nevoie de crearea unei baze de date a operatorilor locali, a tarifelor practicate populaţiei deservite etc. 6.8.1. Strategia naţională privind deşeurile

Strategia şi Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor constituie instrumentele de bază prin care se asigură implementarea în România a politicii Uniunii Europene în domeniul deşeurilor.

Strategia judeţului Harghita privind gestionarea deşeurilor se stabileşte pornind de la situaţia actuală din judeţ şi ţinând seama de:· legislaţia română şi europeană din domeniul gestionării deşeurilor;· prevederile Tratatului de aderare a României la Uniunea Europeană;· prevederile Strategiei şi Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor;· prevederile Prgramului Operaţional Sectorial de Mediu;· prevederile Planului Regional de Gestionare a Deşeurilor Regiunea 7 Centru;· prevederile Planului Judeţean de Gestionare a Deşeurilor pentru Judeţul Harghita.

Principalele obiective în domeniul gestionării deşeurilor pentru judeţul Harghita sunt următoarele:- colectarea deşeurilor menajere de la intreaga populaţie a judeţului;- implementarea colectării separate a deşeurilor reciclabile atât în mediul urban, cât şi în mediul rural;- realizarea unui grad cât mai mare de valorificare a deşeurilor municipale şi asigurarea îndeplinirii ţintelor privind deşeurile de ambalaje;- reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile la depozitare - prin compostare şi alte metode de tratare - astfel încât să se asigure atingerea ţintelor legislative;




Page

95

- gestionarea corespunzătoare a fluxurilor speciale de deşeuri (deşeuri municipale periculoase, deşeuri voluminoase, deşeuri de echipamente electrice şi electronice, nămoluri rezultate de la staţiile de epurare orăşeneşti);- colectarea şi valorificarea potenţialului util din deşeurile din construcţii şi demolări,- închiderea şi ecologizarea depozitelor neconforme;

Ţintele şi termenele de îndeplinire a acestora care se stabilesc la nivel judeţean, trebuie să ţină seama de legislaţia în vigoare, precum şi de toate documentele de planificare existente la nivel naţional. Ţintele şi termenele prevăzute la nivel naţional şi regional reprezintă ţinte şi termene minime la nivel judeţean. La nivelul judeţului Harghita, nivelul ţintelor s-a stabilit ţinând cont şi de situaţia actuală privind gestionarea deşeurilor municipale.




Page

96

CAPITOLUL 7. SCHIMBĂRILE CLIMATICE

7.1. UNFCC, Protocolul de la Kyoto, politica UE privind schimbările climatice Presiunile asupra echilibrului climatic al Pământului sunt legate de emisiile de

gaze cu efect de seră, acele gaze a căror proprietate este de a absorbi radiaţiile infraroşii rezultate în urma încălzirii suprafeţei globului pământesc de către radiaţiile solare.

Efectul de seră apare datorită absorbţiei selective de către moleculele gazelor cu efect de seră a radiaţiei termice emise de Pământ, şi reemisia ei izotropă, atât în spaţiul extraatmosferic, cât şi spre Pământ.

Cercetările ştiinţifice confirmă faptul că încălzirea globală este un rezultat direct sau indirect al activităţilor umane (arderea combustibililor fosili, schimbarea folosinţei terenurilor,transporturile aeriene, etc.), care determină schimbarea compoziţiei atmosferei globale şi care se adaugă la variabilitatea naturală a climei, observate pe o perioadă de timp comparabilă. Prin creşterea concentraţiilor acestor gaze în atmosferă, efectul de seră se intensifică, iar transportul de energie şi umiditate în sistem se perturbă, fapt care determină dezechilibre la nivelul sistemului climatic.

Protocolul de la Kyoto nominalizează aceste gaze cu efect de seră, de provenienţă antropică, ca fiind: dioxid de carbon (CO2), metan (CH4), protoxid de azot (N2O), hidrofluorocarburi (HFC), perfluorocarburi (PFC), hexafluorură de sulf (SF6).

Impactul schimbǎrilor climatice se reflectă în: creşterea temperaturii medii cu variaţii semnificative la nivel regional, diminuarea resurselor de apă pentru populaţie, reducerea volumului calotelor glaciare şi creşterea nivelului oceanelor, modificarea ciclului hidrologic, sporirea suprafeţelor aride, modificări în desfăşurarea anotimpurilor, creşterea frecvenţei şi intensităţii fenomenelor climatice extreme, reducerea biodiversităţii etc.

Cel mai important gaz cu efect de seră dintre gazele emise în atmosferă din procese naturale, ca şi din surse antropice, este bioxidul de carbon.

Eforturile internaţionale în combaterea schimbărilor climatice se desfăşoară sub egida Convenţiei – Cadru a Naţiunilor Unite privind Schimbările Climatice (UNFCC) adoptată în 5 iunie 1992, care are ca principal obiectiv stabilizarea concentraţiilor de gaze cu efect de serǎ în atmosferǎ la un nivel care sǎ previnǎ orice dereglare antropogenicǎ a sistemului climatic. Începând cu 1994, în fiecare an s-a desfăşurat reuniunea Convenţiei, cunoscută sub denumirea Conferinţa Părţilor (COPs).

La Kyoto, în Japonia, în perioada 1-11 decembrie 1997, 161 de ţǎri au finalizat un acord care stabileşte termenii şi regulile de punere sub control a gazelor cu efect de serǎ, denumit "Protocolul de la Kyoto", care a intrat în vigoare la 16 februarie 2005. Protocolul de la Kyoto exprimǎ angajamentul ţărilor semnatare ca în perioada de angajare 2008-2012, să reducă, individual sau în comun, cantitatea de GES emise anual (exprimate ca dioxid de carbon echivalent) în medie cu 5% faţă de nivelul anului de referinţă (1990 sau un alt an de referinţă, stabilit de fiecare parte semnatară, conform precizărilor din protocol).

Cele trei mecanisme de reducere a emisiilor GES avute în vedere de protocol sunt:

comercializarea emisiilor GES – „piaţa carbonului”, care permite ţărilor care au unităţi de emisie permise dar neutilizate, să vândă această capacitate de emisie ţărilor care şi-au depăşit ţintele stabilite prin Protocol.

mecanismul de „dezvoltare curată” (CDM), care permite unei ţări parte a anexei B a protocolului să implementeze un proiect de reducere a emisiilor în ţările în curs de dezvoltare. Astfel de proiecte pot să câştige credite certificate comercializabile de reducere a emisiilor, fiecare echivalent cu o tonă de CO2, care pot fi luate în considerare privind atingerea ţintelor protocolului Kyoto.




Page

97

Implementarea în comun (JI) permite unei ţări parte a anexei B a protocolului să implementeze un proiect de reducere sau eliminare a emisiilor în altă ţară parte din anexa B, obţinând unităţi de reducere, fiecare echivalentă cu o tonă de CO2, care pot fi luate în considerare privind atingerea ţintelor protocolului Kyoto.

Principalele politici şi mǎsuri pentru atingerea obiectivelor Protocolului de la Kyoto sunt:

mărirea eficientei energetice în sectoarele semnificative ale economiei naţionale; protecţia şi sporirea mijloacelor de absorbţie şi a rezervoarelor de acumulare a GES,

care nu sunt reglementate de Protocolul de la Montreal, luând în considerare angajamentele rezultate din acorduri de mediu internaţionale relevante, promovarea practicilor de gospodărire durabilă a pădurilor, împădurirea şi reîmpădurirea;

promovarea unor forme durabile de agricultură în lumina consideraţiilor privind schimbările climatice;

cercetarea, promovarea, valorificarea si folosirea crescândă a formelor noi de energie regenerabilă, a tehnologiilor de reţinere a bioxidului de carbon şi a tehnologiilor noi, avansate, favorabile protecţiei mediului;

reducerea progresivă sau eliminarea gradată a imperfecţiunilor pieţei, stimularea fiscală, reducerea de taxe şi de subvenţii in toate sectoarele producătoare de GES şi care acţionează, în vederea îndeplinirii obiectivelor convenţiei, precum şi aplicarea instrumentelor de piaţă;

încurajarea reformelor adecvate în sectoarele semnificative vizate în promovarea politicilor şi măsurilor care limitează şi reduc emisiile de GES, nereglementate de Protocolul de la Montreal;

măsuri de limitare si/sau de reducere a emisiilor de GES, nereglementate de Protocolul de la Montreal, în sectorul de transport;

limitarea si/sau reducerea emisiilor de metan prin recuperare şi folosire în managementul deşeurilor, precum şi în producerea, transportul şi distribuţia energiei

7.2. Datele agregate privind proiecţiile emisiilor de GESEmisii totale anuale de gaze cu efect de seră

Gazele cu efect de seră sunt: CO2, CH4, N2O, hidrofluorocarburi, perfluorocarburi, hexafluorura de sulf şi precursorii ozonului troposferic – NOx, CO, COVNM.

Cantităţile de poluanţi emişi în aerul înconjurător au fost stabilite în urma elaborării “Inventarului surselor de poluanţi atmosferici în judeţul Harghita – anul 2011” , calculat pe baza metodologiei CORINVENT, calcule la baza cărora au fost luate în considerare factorii de emisie transmise de MAPM în 2003 precum şi factorii consultaţi pe site-ul Agenţiei Europene de Mediu.

Rezultatele inventarului de emisii pentru judeţul Harghita sunt prezentate în Tabelul 2.1.-Emisii totale în aer . Din totalul gazelor emise în atmosferă în anul 2011, 99,3 % sunt gaze cu efect de seră.În anul 2011 au fost emise în atmosferă următoarele cantităţi, prezentate în tabelul 7.2.1.:

Tabel 7.2.1Poluant Cantitatea emisă în anul

2011 (to)Procentajul din totalul emisiilor (%)

CO2 2855111,91 95,38CH4 5705,44 0,19N2O 1836,17 0,06NOx 1040,47 0,03CO 72806,14 2,43




Page

98

COVNM 36151,54 1,21

Emisii anuale de dioxid de carbonEvoluţia emisiilor totale de dioxid de carbon (CO2)sunt prezentate în tabelul nr. 7.2.2.:

Tabel nr. 7.2.2.POLUANT

UM Emisii 2003

Emisii 2004

Emisii 2005 Emisii 2006

CO2 miito/an

1994,75 2438,98 4143,59 3595,33

Emisii 2007

Emisii 2008

Emisii 2009 Emisii 2010 Emisii 2011

4071,24 3383,82 3443,44 3523,57 2855,11

Grafic nr. 7.2.2.




Page

99

Emisii anuale de metanEmisii totale de metan (CH4 ) sunt prezentate în tabelul 7.2.3:

Tabelul 7.2.3POLUANT UM Emisii

2003Emisii 2004

Emisii 2005

Emisii 2006

Emisii 2007

Emisii 2008

Emisii 2009

Emisii 2010

Emisii 2011

CH4 to/an 2874,38 3616,43 5410,25 5318,27 15980,29 14911,196 16462,96 16888,115 5705,44

Emisii anuale de protoxid de azotEmisii totale de protoxid de azot (N2O) sunt prezentate în tabelul 7.2.4:

Tabelul 7.2.4POLUANT

UM Emisii 2003

Emisii 2004

Emisii 2005

Emisii 2006

Emisii 2007

Emisii 2008

Emisii 2009

Emisii 2010

Emisii 2011

N2O to/an 116,426 138,488 269,788 206,036 3316,063 3342,072 3386,427 2802,473 1836,17

7.3. Scenarii privind schimbarea regimului climatic în România

7.3.1. Creşteri ale temperaturilorDatele anuale pentru indicatorii meteorologici ca temperatura şi precipitaţiile

măsurate la staţiile meteorologice din judeţul Harghita pentru anul 2011 sunt redate în tabelul nr. 7.3.1.1.:

Tabel nr. 7.3.1.1.Indicatori meteo, 2011 M-Ciuc Joseni Odorheiu

SecuiescTopliţa

Temperatura medie anuală (ºC) 5,6 5,8 8,4 xTemperatura maximă (ºC) 30,9 31,4 32,3 32,3Temperatura minimă (ºC) -24,6 -22,6 -18,5 -22,0Precipitaţii-cantitatea anuală (mm) 589,0 439,8 x 478,6

x – lipsă date

Comparând datele de mai sus cu media multianuală (m.m.a.) a perioadei de referinţă 1961-1990, pot fi constatate următoarele abateri ale valorilor de temperatură medie anuală (°C) înregistrate pentru anul 2011:

o staţia Miercurea-Ciuc: + 0,1o staţia Joseni: +0,4o staţia Odorheiu Secuiesc: +0,6

Grafic 7.3.1.1




Page

100

La toate cele 3 staţii se observă valori de temperatură medie anuală mai ridicate decât cea a perioadei de referinţă.

7.3.2. Modificări ale modulelor de precipitaţiiComparând datele din tabelul de mai sus cu media multianuală (m.m.a.) a perioadei de referinţă 1961-1990, pot fi constatate următoarele abateri ale valorilor de precipitaţii medii anuale (mm) înregistrate pentru anul 2011:

o staţia Miercurea-Ciuc: + 23,4o staţia Joseni: - 80,5o staţia Topliţa: - 104,3

Grafic nr. 7.3.1.2.




Page

101

La staţia meteorologică din Miercurea Ciuc se observă că valoarea cantităţii medie anuală de precipitaţie este mai ridicată faţă de valoarea perioadei de referinţă, iar la staţiile din Joseni, respectiv Topliţa valorile cantităţii medii anuale sunt mai mici.

7.3.3. Debit şi o creştere preconizată a gravităţii dezastrelor naturale legate de vreme Nu dispunem de date.

7.4. Acţiuni pentru atenuarea şi adaptarea la schimbările climaticeAcţiunile şi măsurile specifice sunt prevăzute în cadrul Planului naţional de acţiune privind schimbările climatice.România a derulat deja diferite acţiuni şi măsuri care implică direct sau indirect reducerea emisiilor de GHG ca urmare a transpunerii acquis-ului comunitar al UE. Rămâne încă de exploatat un potenţial considerabil. Având în vedere nivelul economiei româneşti, accentul va cădea asupra acelor actiuni şi măsuri care necesita costuri minime şi care prezintă beneficii economice.Astfel obiectivul specific este de a continua implementarea acţiunilor şi măsurilor existente de reducere a intensităţii carbonului în economia României în deplină conformitate cu acquis-ul comunitar al UE.O acţiune foarte importanta a fost integrarea obiectivelor referitoare la schimbările climatice în politicile sectoriale.Sectoarele prioritare pentru introducerea acţiunilor şi măsurilor de reducere a emisiilor de GHG sunt: energie, industrie, transporturi, depozite de deşeuri, şi construcţii. Ministerele responsabile trebuie să ţină seama de efectele acţiunilor şi măsurilor de limitare a emisiilor de GHG asupra diferitelor sectoare. În acest sens, s-a stabilit o strânsă colaborare între ministerele responsabile şi Ministrul Mediului şi Pădurilor sprijinând ministerele responsabile în îmbunătăţirea capacităţii acestora privind integrarea obiectivelor schimbărilor climatice în politicile sectoriale.

Pachetul legislativ Energie- Schimbări climatice pregăteşte tranziţia către o economie cu emisii scăzute de gaze cu efect de seră având drept scop reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, securitatea energetică prin creşterea ponderii energiilor regenerabile şi creşterea eficienţei energetice. Îmbunătăţirea eficienţei energetice întăreşte poziţia competitivă a operatorilor economici din România pe pieţele internaţionale. Foaia de parcurs pentru Energie scoate în evidenţă importanţa reducerii intensităţii energetice ca măsură importantă pentru asigurarea siguranţei energetice a României.Măsurile de reducere a intensităţii carbonului în producţia şi consumul de energie şi materiale implică o utilizare mai largă a tehnologiilor avansate. Aceste tehnologii presupun adesea şi alte avantaje, ca de exemplu scăderea utilizării altor resurse, creşterea nivelului producţiei sau, de exemplu, creşterea valorii proprietăţilor.

Reducerea emisiilor de GHG induce de cele mai multe ori o reducere a altor efecte negative asupra mediului, cum ar fi poluarea locală a atmosferei cu SO2, NOx şi pulberi provenite de la termocentrale.

In acest sens în judeţ au fost iniţiate 38 de proiecte în domeniul utilizării energiei regenerabile şi 3 proiecte pentru creşterea eficienţei energetice.

7.5. TendinţeIntensitatea actuală a energiei şi a carbonului din economia românească este

încă ridicată comparativ cu media din UE. Creşterea economică din anii următori ar putea determina o creştere a emisiilor de GHG în 2020 faţă de 2002 de până la 40%, conform celei de-a III-a Comunicări Naţionale a României la Secretariatul UNFCCC. Exploatarea potenţialului mare de reducere a intensităţii carbonului în creşterea economică rămâne importantă din următoarele motive:




Page

102

- Va fi pusă în valoare competitivitatea industriei românesti pe piaţa unică europeană şi internaţională.- România se va afla într-o poziţie mai bună în cadrul negocierilor viitoare privind viitorul regim internaţional în domeniul schimbărilor climatice de după 2012, în baza UNFCCC, fiind capabilă să demonstreze că deja face eforturi pentru reducerea în continuare a intensităţii carbonului în economie. România va fi, de asemenea, mai bine pregătită să facă faţă obligaţiilor viitoare privind respectarea unor noi limite de emisii.- În situaţia actuală de investiţii şi de restructurare tehnologică, există o oportunitate de a introduce măsuri de eficienţă energetică şi de reducere în continuare a emisiilor de GHG, cu beneficii de lungă durată pe perioada de existenţă utilă a noilor tehnologii.




Page

103

CAPITOLUL 8. MEDIUL, SĂNĂTATEA ŞI CALITATEA VIEŢII

8.1. Poluarea aerului şi sănătateaConform datelor primite de la Direcţia de Sănătate Publică Harghita, în cursul

anului 2011 nu au fost înregistrate poluări ale aerului care să provoace îmbolnivări acute.Indicatorii monitorizaţi de DSP Harghita, influenţaţi de poluarea aerului sunt

prezentaţi în tabelele 8.1.1. şi 8.1.2.:Tabel nr. 8.1.1.

Date de mortalitate 2008 2009 2010 2011Mortalitate infantilă 34 17 22 27Mortalitate infantilă prin boli resp.

14 4 9 9

Mortalitate generală totală 3694 3584 3586 3362Mortalitate prin afecţiuni respiratorii

217 210 210 168

Tabel nr. 8.1.2.Date de morbiditate specifică 2008 2009 2010 2011Morbiditate prin IACRS 44118 50686 45652 53032Morbiditate pneumonie 1021 1512 2822 2815Morbiditate bronşită şi bronsiolita ac

25600 23411 22362 25810

Morbiditate bronşită cr. 619 576 413 638Morbiditate emfizem 34 28 21 38Morbiditate astm bronşic 363 291 399 380Morbiditate IMA 88 121 82 90Morbiditate melanom malign 26 19 25 17

Din tabele se observă că la majoritatea indicatorilor nu există variaţii semnificative.

8.2. Efectele apei poluate asupra stării de sănătateConform datelor primite de la Direcţia de Sănătate Publică Harghita, în cursul

anului 2011 nu au fost înregistrate îmbolnăviri datorate apelor poluate (epidemii hidrice).

8.3. Efectele gestionării deşeurilor asupra stării de sănătate a populaţieiConform datelor primite de la Direcţia de Sănătate Publică Harghita, morbiditatea

specifică raportată în cadrul P.N.2011-Raportul anual privind impactul asupra sănătăţii şi mediului generate de managementul deşeurilor este prezentată în tabelul următor şi prezintă variaţiile anuale naturale:

Tabel nr. 8.3.Diagnosticul 2008 2009 2010 2011Hepatită virală A (HVA) 35 156 131 131Boală diareică acută (BDA) 1647 1714 2010 2010Dizenterie 0 5 15 15Leptospiroză * * * 5Trichineloză * * * 1Giardioză * * * 14

8.4. Pesticidele şi efectul substanţelor chimice în mediuSituaţia utilizării produselor fitosanitare în perioada 2001-2010 în judeţul

Harghita (puse la dispoziţia APM Harghita din partea DADR – Unitatea Fitosanitară Harghita) este prezentată în tabelul nr. 8.4.1.:




Page

104

Tabel nr. 8.4.1.Produs fito-sanitar

Suprafaţa pe care s-a aplicat (ha)

Cantitatea totală, to substanţă activă/an2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Insecticide 19722 1,13 0,80 1,18 1,30 1,46 1,58 0,80 1,29 1,09 1,00

Fungicide 4662935,61

27,72

25,35

27,36

23,23 19,8

21,53

24,24

22,42

19,33

Erbicide 36973 9,58 9,74 9,1812,64

10,11

13,58 9,66

14,53

14,03

12,62

Conform datelor primite de la Direcţia de Sănătate Publică Harghita, în cursul anului 2011 au fost înregistrate 3 cazuri de intoxicaţie acută neprofesională cu pesticide.

***În Tabelul nr. 8.4.2.a. este prezentată situaţia agenţilor frigorifici (ODS) cu

precizarea că în judeţul Harghita există doi mari producători de instalaţii ce utilizează cantităţi însemnate de agenţi frigorifici, aceştia folosesc numai substanţe care nu au efect asupra stratului de ozon.

Situaţia solvenţilor cloruraţi este prezentată în Tabelul nr. 8.4.2.b. iar cantitatea utilizată depăşeşte cu puţin 150 de kg.

În Tabelul nr. 8.4.3. se prezintă situaţia reactualizată a PCB/PCT cu specificaţia că în anul 2011 nu au fost eliminate nici un fel deasemenea cantităţi.

Tabelul nr. 8.4.4. prezintă situaţia utilizatorilor de clor din care rezultă că peste 24 de tone au fost utilizate în staţiile de tratare a apei potabile din judeţul Harghita.

Din tabelele sintetizatoare rezultă că în judeţul Harghita există clădiri acoperite cu azbociment ondulat în suprafaţă totală de 72.500 m2, deasemenea există depozitate în mod controlat deşeuri cu azbest la Salina Praid şi la SC Matriţa SA Odorheiu Secuiesc.

8.5. Mediul şi sănătatea – perspective

Direcţia de Sănătate Publică Harghita înregistrează continuu indicatorii de sănătate la nivel judeţean şi întreprinde măsuri în cazuri urgente (epidemii).

O altă sursă a informaţiilor sunt Programele Naţionale care, deşi îşi lărgesc anual sfera de acoperire, oferă date despre unele segmente înguste ale mediului (alimente speciale, aditivi alimentari, vasele de ceramică, ambalaje de alimente, apa potabilă, mediul de învăţământ, mediul de muncă, apele balneare, etc.) cu relevanţă scăzută asupra stării generale a mediului.

8.6. Radioactivitatea mediului

8.6.1. Reţeaua Naţională de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului Sistemul Naţional de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului (RNSRM) face

parte din sistemul integrat de supraveghere a poluării mediului pe teritoriul României, din cadrul Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor.

Înfiinţată în anul 1962, RNSRM constituie o componentă specializată a sistemului naţional de radioprotecţie, care realizează supravegherea si controlul respectării prevederilor legale privind radioprotecţia mediului şi asigură îndeplinirea responsabilităţilor ministerului privind detectarea, avertizarea şi alarmarea factorilor de




Page

105

decizie în cazul unor evenimente cu impact radiologic asupra mediului şi sănătăţii populaţiei.

Coordonarea ştiinţifică şi metodologică, pentru staţiile RA din cadrul reţelei, este asigurată de Laboratorul Naţional de Referinţă pentru Radioactivitatea Mediului (LRM) din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului Bucureşti.

8.6.2. Programul Naţional de monitorizare a radioactivitaţii mediului Situaţia radioactivităţii mediului pe teritoriul judeţului Harghita - 2011

Staţia de Radioactivitatea Mediului Miercurea Ciuc şi-a început activitatea în data de 1 martie 1995, efectuând în prezent atât măsurători de radioactivitate beta-globală pentru toţi factorii de mediu, calcule de concentraţii ale radioizotopilor naturali Radon şi Toron, cât şi supravegherea dozelor gama absorbite în aer.

Staţia de Radioactivitatea Mediului Miercurea Ciuc derulează un program standard de supraveghere a radioactivităţii mediului de 11 ore/zi. Acest program standard de recoltări şi măsurători asigură supravegherea la nivelul judeţului, în scopul detectării creşterilor nivelelor de radioactivitate în mediu şi realizării avertizării/alarmării factorilor de decizie. Sunt bine stabilite fluxurile de date zilnice sau lunare pentru situaţii normale, cât şi procedurile standard de notificare, avertizare, alarmare precum si fluxul de date în cazul sesizării unei depăşiri ale pragurilor de atenţionare / avertizare / alarmare.

Starea radioactivităţii mediului pentru judeţul Harghita este urmărită prin măsurătorile beta-globale pentru factorii de mediu: aerosoli atmosferici, depuneri uscate, precipitaţii atmosferice, ape, sol şi vegetaţie, respectiv măsurătorile debitului dozei gama absorbite din aer.

S-au efectuat un număr de 5879 analize beta-globale (imediate şi întârziate) şi de debit doza gama absorbită. Ponderea numărului de analize pe factor de mediu monitorizat este prezentată în graficul următor:

În cursul anului 2011, activităţile specifice beta-globale determinate nu au evidenţiat abateri de la media multianuală şi nici nu au fost înregistrate depăşiri ale limitelor de avertizare.

8.6.3. Radioactivitatea aerului

8.6.3.1. Aerosoli atmosferici



12,18%

12,20%

6,16%

0,66%

68,29%

0,51%

Ape Aerosoli Depuneri atmosferice Sol Debit doza gama Vegetatie


Page

106

Aerosoli atmosferici imediate

0

2

4

6

8

ian febr mar apr mai iun iul aug sept oct noi dec

aerosoli atmosferici imediate

În figura de mai jos sunt prezentate valorile medii lunare ale măsurărilor imediate beta globale la factorul de mediu AER, la nivelul anului 2011:

- aerosoli atmosferici (imediate): Activitatea specifică beta-globală, în [Bq/mc]

Concentraţiile izotopilor radioactivi naturali Radon şi Toron calculate s-au situat în limitele specifice teritoriului judeţului (valoarea maximă anuală fiind de 66064,8 mBq/m3 pentru Rn şi 2828,5 mBq/m3 pentru Tn).

8.6.3.2. Debitul dozei gama în aer Valorile orare ale debitului dozei gama absorbite din aer s-au situat între 0,084-0,350 μGy/h. Valoarea de 0,350 μGy/h, obţinută în luna februarie 2011, se situează peste limita de atenţionare la debit doza gama (250 μGy/h) şi s-a datorat temperaturilor sub -20,0°C, măsurate la Miercurea Ciuc în perioada respectivă. În figura de mai jos sunt prezentate valorile minime lunare şi valorile maxime lunare ale DEBITULUI DOZEI GAMA ABSORBITE din aer, la nivelul anului 2011:

- debitul dozei gamma absorbite în [microGy/h]

8.6.3.3. Depuneri atmosferice totale şi precipitaţii În figura de mai jos sunt prezentate valorile medii lunare ale măsuratorilor imediate beta-globale la factorul de mediul DEPUNERI ATMOSFERICE, la nivelul anului 2011.




Page

107

- depuneri atmosferice (imediate) – activitatea beta globală, în [Bq/mpxzi]

Menţionăm că: PRECIPITAŢIILE sunt colectate la Staţia de Radioactivitate Miercurea Ciuc, sunt filtrate la presiunea atmosferică apoi la vid, dar nu sunt măsurate beta-global. Probele astfel obţinute au fost trimise lunar la SSRM-Laborator radioactivitate CRAIOVA pentru analize.

8.6.4. Radioactivitatea apelor În cadrul Staţiei de Radioactivitate M-Ciuc sunt monitorizate următoarele tipuri de ape: 1. Apă freatică, de la SC HARVIZ SA Miercurea Ciuc 2. Apă brută, de la râul OLT, Miercurea Ciuc

8.6.4.1. Radioactivitatea apei freatice În figura de mai jos sunt prezentate valorile medii lunare ale măsuratorilor imediate beta-globale la factorul de mediu APĂ FREATICĂ.

- activitatea beta-globală (imediată) a apei freatice,în [Bq/mc]

8.6.4.2. Radioactivitatea principalelor râuri




Page

108

La Staţia de Radioactivitate Miercurea Ciuc se monitorizează principalul râu al judetului Harghita – râul OLT.În figura de mai jos sunt prezentate valorile medii lunare ale măsurătorilor imediate beta-globale la factorul de mediu APĂ BRUTĂ.

- activitatea beta-globală (imediată) a apei brute - râul Olt, în [Bq/mc]:

8.6.5. Radioactivitatea solului Figura de mai jos prezintă valorile minime lunare şi maxime lunare la indicatorul activitatea beta-globală (întârziată) a solului la factorul de mediu SOL NECULTIVAT.

- activitatea beta-globală (întârziată) a solului, în [Bq/kg]:

8.6.6. Radioactivitatea vegetaţiei În figura de mai jos sunt prezentate valorile minime lunare şi maxime lunare la indicatiorul activitatea beta-globală (întârziată) a vegetaţiei la factorul de mediu VEGETAŢIE SPONTANĂ (necomestibilă).- activitatea beta-globală (întârziată) a vegetaţiei, în [Bq/kg]:




Page

109

Debitul dozei gama la 1m de sol

020406080

100120140160180

1 4 7 10 13 16 19 22 25 28 31 34 37 40 43 46 49 52

săptămâna

nGy/h

Series1

Având în vedere datele sus menţionate precum şi datele de monitorizare din anii precedenţi, se poate concluziona că nivelul mediu anual al radioactivităţii factorilor de mediu, măsuraţi în cursul anului 2011, este în continuă scădere faţă de nivelul din perioada accidentului de la Cernobil. La nivelul anului 2011, se observă continua diminuare a amplitudinii maximului anual a contaminării radioactive, principala sursă de contaminare artificială a judeţului fiind reprezentată de procesele de resuspensie de pe sol, importantă fiind contaminarea iniţială (din timpul accidentului de la Cernobil).

* * * * *

Direcţia de Sănătate Publică urmăreşte săptămânal debitul de doză de radiaţii gama şi X. Valorile măsurate sunt introduse şi stocate pe calculator. Principiul de determinare se bazează pe utilizarea unui contor proporţional. Domeniul de măsurare a debitului de doză este cuprins între 0,01 μGy/h şi 1 Gy/h.

LIRI Harghita a colectat şi a măsurat alfa şi beta global la 1 litru de apă potabilă prelevată din reţeaua publică. În tabelul următor sunt prezentate valorile minime, maxime ale radioactivităţii alfa şi beta globale.

Limita de atenţionare este de 0,1 Bq/l pentru alfa globală.Limita de atenţionare este de 1 Bq/l pentru beta globală.




Page

110

Nr.crt Localitatea Alfa global Beta global

Min Max Min Max1 Miercurea Ciuc SLD SLD SLD 0.03 Bq/l2 Gheorgheni SLD SLD SLD 0.04 Bq/l3 Odorheiu Secuiesc SLD SLD SLD 0.04 Bq/l4 Toplita SLD SLD SLD 0.03 Bq/l5 Balan SLD SLD SLD 0.04 Bq/l6 Cristuru Secuiesc SLD SLD 0.03 Bq/l 0.04 Bq/l7 Vlahita SLD SLD SLD 0.03 Bq/l8 Remetea SLD SLD SLD 0.045 Bq/9 Capalnita SLD SLD SLD SLD

* SLD sub limita de detectie8.7. Poluarea fonică şi sănătatea

Cauzele principale ale poluării fonice în localităţile judeţului sunt următoarele:- traficul rutier în cazul oraşelor şi al localităţilor rurale care sunt traversate de drumuri naţionale şi europene; - activităţi industriale, în special activităţi de prelucrare a lemnului în cazul localităţilor rurale;- unităţi cu activităţi distractive amplasate în zonele de locuit.

Elementele care influenţează nivelul de zgomot produs de circulaţia rutieră depind de intensitatea circulaţiei, viteza vehiculelor, geometria căii de rulare, compoziţia traficului, tipul de îmbrăcăminte rutieră adoptat, textura şi starea suprafeţei de rulare şi de factorii de propagare [distanţa faţă de sursa de zgomot, factorii meteorologici (vânt, umiditatea relativă a aerului), situaţia topografică locală)].

Pentru reducerea poluării sonore sunt prevăzute prin „Planul local de acţiune” următoarele:- asigurarea zonelor (perdelelor) de protecţie fonică între zona industrială şi cea rezidenţială;- optimizarea proceselor industriale în sensul utilizării unor tehnologii silenţioase sau montării de amortizoare de zgomot etc.

Efectele zgomotului urban asupra sănătăţii populaţiei nu au fost monitorizate în anul 2011 de către Direcţia de Sănătate Publică Harghita.

Sinteza datelor privind măsurătorile de zgomot - efectuate de către personalul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Harghita în cursul anului 2011 - este cuprinsă în tabelul următor (măsurătorile au fost efectuate cu un Sonometru Brüel & Kjær, tip 2250 A.): Tabel nr. 8.7.

JudeţNumăr

măsură-tori

Maxima măsurată

dB(A)

Depăşiri%

Indicator utilizat

Determinări în urma

sesizărilor (%)

Sesizări rezolvate

(%)

HR 216 83,09 55,1 Lech - -

Conform HG nr. 321/2005 privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiant, cartarea zgomotului în judeţul Harghita nu trebuie realizată, deoarece în judeţ nu sunt aglomerări, iar traficul rutier pe drumurile naţionale nu depăşeşte 6 milioane de treceri de




Page

111

vehicule/ an şi nu sunt căi ferate principale cu un trafic mai mare de 60.000 treceri de trenuri/an.




Page

112

SEMNĂTURI

DIRECTOR EXECUTIV, ŞEF SERV. MONITORIZARE, BERNÁDT Zelma KARDOS Carmen

COLECTIVUL DE REDACTARE

BOTH József, şef birou Deşeuri şi Arii Protejate

SZABÓ Szilárd, Compartimentul Arii Protejate

BEDŐ István, Compartimentul Deşeuri şi Substanţe Chimice Periculoase, Sol şi Subsol

IMETS Ildikó, Compartimentul Laborator Radioactivitate

PÉTER Ildikó, Compartimentul Monitorizare, Baze de date

TÖRÖK Péter, Compartimentul Monitorizare, Baze de date




Documents

75434_Raport Starea Mediului Harghita-2011-Final