8106_Raport Starea Mediului in Suceava_2006

a

C U P R I N S

INTRODUCERE 1

CAPITOLUL 1. CADRUL NATURAL 1.1. Caracteristicile fizico-geografice ale judeţului Suceava 6 1.2. Resurse naturale 9

1.2.1. Resurse naturale neregenerabile 10 1.2.2. Resurse naturale regenerabile 11

CAPITOLUL 2. AER 2.1. Introducere 132.2. Acidifierea şi eutrofizarea. Emisii de dioxid de sulf, oxizi de azot şi de amoniac (SO2, NOx, NH3) 16

2.2.1. Emisii anuale de dioxid de sulf 18 2.2.2. Emisii anuale de oxizi de azot. 193.1.3. Emisii anuale de amoniac 20

2.3. Emisii de compuşi organici volatili nemetanici (NMVOC) 212.4. Pulberi în suspensie 222.5. Poluarea cu metale grele (mercur, plumb, cadmiu) şi poluanţi organici persistenţi 24

2.5.1. Emisii de metale grele (mercur, plumb, cadmiu) 24 2.5.2. Emisii de poluanţi organici persistenţi (POPs). 25

2.6. Calitatea aerului ambiental 27 2.6.1.Concentraţii ale dioxidului de sulf (SO2) 28 2.6.2.Concentraţii ale dioxidului de azot (NO2) 29 2.6.3.Concentraţii de amoniac (NH3) 32 2.6.4.Producerea ozonului troposferic (poluarea fotochimică) 34

2.6.4.1. Concentraţii de ozon troposferic (O3) 35 2.6.5.Calitatea aerului ambiental – metale grele 36 2.6.6.Concentraţii de pulberi în suspensie PM10 37 2.6.7.Concentraţii de hidrogen sulfurat (H2S) 39 2.6.7.Concentraţii de mercaptani 40

2.7. Deprecierea stratului de ozon 43 2.8. Schimbări climatice 46

2.8.1. Emisiile totale de gaze cu efect de seră. 48 2.8.2. Emisii anuale de dioxid de carbon 50 2.8.3. Emisii anuale de metan 50 2.8.4. Emisii anuale de protoxid de azot 51 2.8.5. Emisii anuale de gaze cu efect de seră în sectorul energetic 51 2.8.6. Emisii totale de gaze cu efect de seră/cap locuitor 52

2.9. Zone critice sub aspectul poluării atmosferei 52

CAPITOLUL 3. APA 3.1. Resursele de apă 55

3.1.1. Resursele de apă teoretice şi tehnic utilizabile 55 3.1.2. Prelevări de apă 55 3.1.3. Mecanismul economic în domeniul apelor 56

3.2. Ape de suprafaţă 573.2.1. Starea râurilor interioare 573.2.2. Starea lacurilor 61

3.3. Ape subterane 61 3.5. Ape uzate. Surse majore şi grad de epurare 623.6. Zone critice sub aspectul poluării apelor de suprafaţă şi a celor subterane 653.7. Concluzii 65

b

CAPITOLUL 4. SOLUL4.1. Fondul funciar 66

4.1.1. Repartiţia solurilor pe categorii de folosinţe 664.1.2. Repartiţia terenurilor pe clase de calitate 664.2. Presiuni asupra stării de calitate a solurilor 674.2.1. Îngrăşăminte 684.2.2. Produse pentru protecţia plantelor 684.2.3. Soluri afectate de reziduuri zootehnice 684.2.4. Situaţia amenajărilor agricole 694.2.5. Poluarea solurilor în urma activităţilor din sectorul industrial (minier, siderurgic, energetic etc.) 704.2.6. Poluarea solurilor cu emisii de la termocentralele pe cărbune 71

4.3. Calitatea solului 724.3.1. Repartiţia solurilor pe clase de calitate. Încadrarea solurilor pe clase şi tipuri 72

4.3.1.1. Repartiţia terenurilor pe clase de pretabilitate 734.3.2. Principalele restricţii ale calităţii solurilor 73

4.4. Monitorizarea calităţii solurilor 744.5. Zone critice sub aspectul degradării solurilor 744.6. Acţiuni întreprinse pentru reconstrucţia ecologică a terenurilor degradate şi pentruameliorarea stării de calitate a solurilor 764.7. Programe întreprinse pentru reconstrucţia/remedierea ecologică a

terenurilor degradate şi pentru ameliorarea stării de calitate a solurilor 77

CAPITOLUL 5. BIODIVERSITATEA, BIODIVERSITATEA, STAREA PĂDURILOR5.1. Biodiversitatea. Importanţa biodiversităţii la nivel judeţean 79

5.1.1. Habitate naturale. Flora şi fauna sălbatică 795.1.2. Specii din flora şi fauna sălbatică valorificate economic,

inclusiv ca resurse genetice 815.1.3.Starea ariilor naturale protejate 785.1.5.Situri Ramsar 845.1.6.Natura 2000 845.1.7.Presiuni antropice exercitate asupra biodiversităţii 84

5.2. Biosecuritatea 85 5.2.5. Controlul implementării legislaţiei 855.2.6. Suprafeţe cultivate pe plan mondial cu plante modificate genetic 865.2.7. Localii şi suprafeţe cultivate cu plante superioare modificate genetic şi operatorii în domeniu 86

5.2.7.1. Soia 865.3. Starea pădurilor 86

5.3.1. Fondul forestier 865.3.2. Funcţia economică a pădurilor 865.3.3. Masa lemnoasă pusă în circuitul economic 865.3.4. Distribuţia pădurilor după principalele forme de relief 865.3.4. Starea de sănătate a pădurilor 875.3.6. Suprafeţe din fondul forestier parcurse cu tăieri 875.3.7. Zone cu deficit de vegetaţie forestieră şi disponibilităţi de împădurire 875.3.8. Suprafeţe de teren scoase din fondul forestier pentru alte utilizări 875.3.9. Suprafeţe de păduri regenerate în anul 2006 875.3.10. Presiuni antropice exercitate 875.3.11. Impactul silviculturii asupra naturii şi mediului 88

CAPITOLUL 6. DEŞEURI. SUBSTANŢE ŞI PREPARATE CHIMICE PERICULOASE 6.1. Deşeuri 896.2. Deşeuri municipale şi asimilabile 89

6.2.1. Generarea deşeurilor 906.2.2. Deşeuri biodegradabile 936.2.3. Tratarea şi valorificarea deşeurilor municipale 94

c

6.2.4. Eliminarea deşeurilor municipale 976.2.4.1. Depozitele de deşeuri municipale 976.2.4.2. Depozitele de deşeuri industriale 101

6.2.5. Colectarea şi transportul deşeurilor 1026.3. Deşeuri de producţie 105

6.3.1. Deşeuri periculoase 1066.3.2. Gestionarea deşeurilor de producţie periculoase 1066.3.3. Deşeuri nepericuloase 1096.3.4. Gestionarea deşeurilor de producţie nepericuloase 106

6.4. Deşeuri generate din activităţi medicale 1116.5. Nămoluri 112

6.5.1. Nămoluri de la staţii de epurare orăşeneşti şi industriale 1126.5.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale 114

6.6. Deşeuri de echipamente electrice şi electronice (DEEE) 1156.7. Vehicule scoase din uz – agenţi economici autorizaţi pentru

colectarea şi tratarea VSU, număr de vehicule colectate şi dezmembrate 1176.8. Deşeuri provenite din ambalaje 1186.9. Impactul activităţilor de gestionare a deşeurilor asupra mediului 1206.10. Iniţiative adoptate pentru reducerea impactului deşeurilor asupra mediului 121

6.10.1. Iniţiative adoptate de către agenţii economici, instituţii, ONG-uri 1226.10.2. Iniţiative adoptate de către APM Suceava 122

6.11. Tendinţe privind generarea deşeurilor 1236.11.1. Prognoza privind generarea deşeurilor municipale 1236.11.2. Prognoza privind generarea deşeurilor de producţie 1236.11.3. Îmbunătăţirea calităţii managementului deşeurilor 123

6.12. Substanţe şi preparate chimice periculoase 1246.12.1. Importul şi exportul anumitor substanţe şi preparate periculoase 1246.12.2. Evaluarea riscului utilizării substanţelor chimice periculoase asupra

sănătăţii umane şi a mediului 1256.12.3.Prevenirea, reducerea şi controlul poluării mediului cu azbest - inventarul

cantităţilor de azbest deţinute de către agenţii economici şi instituţii publice 1266.12.4.Substanţe reglementate de Protocolul de la Montreal (ODS) 1266.12.5.Situaţia biocidelor (utilizare, import, export) 1276.12.6.Poluanţi organici persistenţi 1286.12.7.Produse fitosanitare - pesticide 1286.12.8.Mercurul 128

CAPITOLUL 7. RADIOACTIVITATEA 7.1. Reţeaua Naţională de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului (RNSRM) 1307.2. Situaţia radioactivităţii factorilor de mediu în judeţul Suceava 130

7.2.1. Programul standard de supraveghere 130 7.2.2. Programul de supraveghere a activităţilor cu impact radiologic

din judeţul Suceava 136

CAPITOLUL 8. MEDIUL URBAN8.1. Aşezările urbane 145

8.1.1. Amenajarea teritorială 1468.1.2. Concentrările urbane 1508.1.3. Spaţii verzi şi zone de agrement 152

8.2. Reţele de alimentare cu apă şi reţele de canalizare 1558.3. Calitatea mediului în zonele urbane 156

8.3.1. Calitatea aerului 1578.3.2. Calitatea apei potabile 1598.3.3. Gestionarea deşeurilor 1608.3.4. Zgomotul 161

8.4. Starea de confort şi de sănătate a populaţiei în raport cu starea de calitate a mediului 163

d

8.4.1. Efectele poluării aerului asupra stării de sănătate 1648.4.2. Efectele poluării apei asupra stării de sănătate 1668.4.3. Efectele slabei gestionări a deşeurilor asupra stării de sănătate 1668.4.4. Efectele poluării sonore asupra sănătăţii populaţiei 166

8.5. Obiective şi măsuri 1678.5.1. Poluarea aerului 1688.5.2. Poluarea apei 1698.5.3. Deşeuri 1738.5.4. Poluarea sonoră 1758.5.5. Transportul 1768.5.6. Spaţiile verzi 1778.5.7. Agenda Locală 21 178

8.6. Concluzii 179

CAPITOLUL 9. PRESIUNI ASUPRA MEDIULUI9.1. Agricultura 181

9.1.1. Interacţiunea agriculturii cu mediul 1819.1.2. Evoluţiile pe ultimii ani din domeniul agriculturii 182

9.1.2.1.Evoluţia utilizării solului în agricultură 1829.1.2.2.Evoluţia terenurilor arabile retrase din circuitul agricol 1839.1.2.3. Evoluţia suprafeţelor împădurite şi a suprafeţelor de păduri regenerate 1839.1.2.4.Evoluţia şeptelului (bovine, porcine,păsări) 1839.1.2.5. Agricultura ecologică 184

9.1.3. Impactul activităţii din sectorul agricol asupra mediului 1859.1.4. Utilizarea durabilă a solului 186

9.2. Industria 1879.2.1. Poluarea din sectorul industrial şi impactul acesteia asupra mediului 1879.2.2. Măsuri şi acţiuni întreprinse în scopul prevenirii, ameliorării şi reducerii poluării industriale 189

9.3. Energie 1909.3.1.IImpactul sectorului energetic asupra mediului 190 9.3.2.Consumul brut de energie 192 9.3.3. Generarea de energie şi încălzirea la nivel de unităţi administrative 193 9.3.4. Impactul consumului de energie asupra mediului 1959.3.5. Energii neconvenţionale 1969.3.6. Evoluţia energiei în perioada 1995 – 2006 şi tendinţele

generale în următorii ani 197 9.3.7. Consumul anual de energie pe cap de locuitor (tone echivalent petrol/cap locuitor) 199

9.4. Transporturile 1999.4.1. Impactul transporturilor asupra mediului 1999.4.2. Evoluţia transporturilor şi acţiuni desfăşurate în scopul reducerii emisiilor din transporturi 2009.4.3. Situaţia parcului auto 201

9.5.Turismul 2029.6. Poluări accidentale. Accidente majore de mediu 203

CAPITOLUL 10. INSTRUMENTE ALE POLITICII DE MEDIU 10.1. Cheltuieli şi resurse pentru protecţia mediului 20410.2. Cheltuieli şi învestiţii efectuate de agenţii economici în anul 2006 şi raportate la Garda Naţională de Mediu 21010.3. Fondul de mediu 210 10.4. Fondurile Uniunii Europene de preaderare 212

10.4.1.Programul SAPARD 21210.4.2.Programul PHARE 21210.4.3.Programul ISPA 213

10.5. Planul Local de Acţiune pentru Mediu - PLAM 213

Raport privind starea mediului în judeţul Suceava în anul 2006

INTRODUCERE

Problematica vastă a protecţiei mediului în contextul dezvoltării durabile se concentrează pe cunoaşterea şi monitorizarea tuturor factorilor de mediu, prevenirea şi combaterea fenomenelor de poluare provocate de unele activităţi umane, prevenirea deteriorării mediului datorită atât cauzelor naturale, cât şi acţiunilor antropice directe şi indirecte şi reconstrucţia zonelor deteriorate, soluţionarea problemelor globale, cum sunt cele privind încălzirea globală şi efectul de seră, distrugerea stratului de ozon, diminuarea producerii şi depozitării deşeurilor, precum şi pe creşterea progresivă a gradului de valorificare a deşeurilor, protejarea biodiversităţii etc.

Având în vedere multiplele aspecte ale impactului antropic asupra stării mediului, problematica privind protecţia mediului la nivelul judeţului Suceava se află în strânsă corelaţie cu structura administrativ-teritorială şi cu gradul de dezvoltare economico-socială aacestuia.

Scurtă prezentare administrativ teritorialăJudeţul Suceava are o suprafaţă totală de 8553,5 km2 şi o populaţie totală de 705.730

locuitori, la 1 iulie 2006, din care în mediul urban 305.505 locuitori, iar în mediul rural 400.225 locuitori.

Judeţul Suceava are următoarea organizare administrativ – teritorială:- 5 municipii: Suceava - municipiu reşedinţă de judeţ, Fălticeni, Rădăuţi, Câmpulung

Moldovenesc şi Vatra-Dornei; - 11 oraşe: Gura Humorului, Siret, Solca, Broşteni, Cajvana, Dolhasca, Frasin, Liteni,

Milişăuţi, Salcea şi Vicovu de Sus; - 97 comune, cu 379 sate.

Ramurile industriale reprezentative pentru judeţul Suceava sunt: - industria celulozei şi hârtiei;- industria de exploatare şi prelucrare a lemnului;- industria alimentară şi a băuturilor; - industria uşoară (încălţăminte, confecţii, fire şi fibre textile etc.);- industria minieră- industria de maşini şi echipamente.

Conform Raportului Instituţiei Prefectului privind starea economică a judeţului Suceava, la data de 31 decembrie 2006, pe teritoriul judeţului Suceava îşi desfăşura activitatea un număr de 24634 agenţi economici.

După domeniul principal de activitate, cei mai mulţi agenţi economici înmatriculaţi au ca obiect principal de activitate comerţul cu amănuntul (9459 agenţi economici), construcţii (1971), comerţ cu ridicata (1794), hoteluri şi restaurante (1555), transporturi terestre (1450) etc., activităţile industriale propriu-zise situându-se abia pe locul 7 – fabricarea lemnului şi a produselor din lemn, cu excepţia mobilei (1349 agenţi economici), industria alimentară şi a băuturilor (674 agenţi economici), industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal (142 agenţi economici).

Obiective de interes regional şi naţionalNumărul mare de turişti care vizitează anual judeţul Suceava este explicat prin poziţia

sa geografică, la intersecţia drumurilor dintre nord şi sud, est şi vest, cât şi nenumăratele


2

monumente culturale şi istorice. Judeţul Suceava este pentru vizitatorii acestei părţi a României, cunoscut sub numele

de Bucovina, un loc unde istoria este omniprezentă. Loc de naştere a unei vechi civilizaţii, judeţul Suceava ocupă unul dintre primele locuri în ceea ce priveşte potenţialul turistic.

Relieful este de o mare varietate şi cu o densă reţea hidrografică, cu ape limpezi şi repezi.

Aici se găsesc facilităţi pentru sporturile de vară şi de iarnă, pentru pescuit şi vânătoare, cât şi pentru odihnă. Relieful din judeţul Suceava este variat şi cu locuri atractive, cu masive muntoase ce oferă minunate privelişti. Privelişti minunate sunt oferite şi de cheile râurilor Bistriţa Aurie, Moldova şi Suceava.

Valoarea ecologică şi ospitalitatea proverbială a oamenilor creează condiţii bune să integreze judeţul Suceava în valorile turistice şi recreative europene şi chiar mondiale.

O staţiune cu tradiţie de pe teritoriul judeţului Suceava este municipiul Vatra Dornei, staţiune balneară unde se practică şi sporturi de iarnă. Municipiul Câmpulung Moldovenesc a obţinut şi el statutul de staţiune turistică de interes local, din anul 2002, iar în 2005 a fost declarat staţiune turistică de interes naţional. De asemenea, oraşul Gura Humorului a fost atestat ca staţiune turistică de interes local şi naţional în anul 2006.

Judeţul are 22 de rezervaţii naturale, cuprinzând şi o parte din Parcul Naţional Călimani, respectiv din Parcul Rodna, precum şi specii variate de floră, endemice şi rare, ca şi de faună(urs, cerb, căprior, râs, cocoş de munte, pisică sălbatică etc.).

Fig. 1. Rezervaţia Fig. 2. Cocoşul de mesteacăn Fig. 3. Floarea de colţ Moara Dracului

Printre vestigiile istorice şi culturale perfect integrate în natura de o frumuseţe aparte a judeţului Suceava, trebuie menţionate monumentele pictate care au fost incluse de UNESCO printre capodoperele de artă ale lumii. De asemenea Federaţia Internaţională de Turism a Jurnaliştilor şi Scriitorilor (FIJET) a decernat Premiul Internaţional POMME D"OR în 1975 acestei zone, cunoscută în întreaga lume.

Printre aceste monumente se remarcă în mod deosebit mănăstirea Voroneţ (1488). La mica distanţă una de alta, se găsesc mănăstirile ortodoxe: Humor (1530), Moldoviţa (1532), Suceviţa (1584), frecvent vizitate de iubitorii de artă şi istorie. De asemenea se mai remarcămănăstirea Dragomirna (1609), o broderie în piatră, mănăstirea Putna (1469), construită de Voievodul Ştefan cel Mare, care adăposteşte mormântul acestui mare om de stat, recent sanctificat. Alte mănăstiri şi biserici de mare valoare istorică şi religioasă, cum sunt Probota, Pătrăuţi, Arbore, Cacica etc. se adaugă celor deja menţionate, făcând din judeţul Suceava un loc de mare interes turistic.


Fig. 4. Mănăstirea Voroneţ Fig. 5. Mănăstirea Putna

Un posibil traseu turistic poate cuprinde şi Cetatea de Scaun din municipiul reşedinţă de judeţ, Suceava, Muzeul Naţional Bucovina, cu exponate arheologice şi istorice valoroase, Muzeul satului bucovinean, mănăstirea Zamca, biserica Turnu Roşu etc.

Fig. 6. Cetatea de Scaun Suceava

Un loc special ca interes turistic îl ocupă şi satul Marginea, unde olari îndemânatici realizează faimoasa ceramică neagră de Marginea, dar şi multe alte localităţi din judeţ, unde sunt de vizitat diferite obiective culturale şi vestigii istorice.

Căi de accesTransportul aerian este asigurat prin intermediul Aeroportului Internaţional

"Ştefan cel Mare". Aeroportul este amplasat în oraşul Salcea la 11,2 km est faţă de municipiul Suceava şi la 30,5 km vest de municipiul Botoşani, accesul fiind posibil printr-un drum de acces betonat cu lungimea de 3 km şi lăţimea de 7 m, care face legătura prin D.N. 29 cu cele două oraşe.

În judeţ mai există aeroportul Floreni situat la 10 km de municipiul Vatra Dornei şi 4 heliporturi în localităţile Putna, Voroneţ, Vatra Moldoviţei şi Suceviţa.

Căile de transport rutiere principale sunt: drumul european E 85 Bucuresti - Suceava -Cernăuţi şi drumul european E 58 Halmeu - Suceava - Sculeni.

Căi de transport feroviare: magistrala Bucureşti - Suceava - Vicşani - Kiev - Varşovia –Moscova; calea ferată Cluj - Suceava - Iaşi.

Prezentul Raport privind starea mediului în judeţul Suceava pe anul 2006 a fost elaborat


4

în baza dispoziţiilor art. 75 lit. p) din O.U.G. nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată prin Legea nr. 265/2006 şi art. 4 alin. (1) lit. k) din H.G. nr. 459/2005 privind reorganizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, având un conţinut–cadru comunicat de A.N.P.M.

Raportul este o sinteză anuală a rezultatelor activităţii de monitorizare şi control a stării elementelor de mediu (aer, apă, sol, deşeuri, biodiversitate şi arii protejate, mediul urban, radioactivitatea mediului), activităţi desfăşurate de către Agenţia pentru Protecţia Mediului Suceava şi de către celelalte instituţii şi autorităţi publice locale, care gestionează diferite aspecte de mediu la nivelul judeţului Suceava.

Scopul raportului este acela de a descrie rezultatul interacţiunii dintre activităţile economico-sociale cu impact asupra mediului din judeţul Suceava şi mediul înconjurător, la nivelul anului 2006, precum şi evoluţia în timp a indicatorilor de mediu relevanţi în acest sens, în măsura în care datele au fost disponibile la nivelul judeţului Suceava.

Datele şi informaţiile prezentate în raportul judeţean vor fi utilizate pentru elaborarea Raportului privind starea mediului la nivel regional şi respectiv naţional în anul 2006.

Raportul este destinat totodată atât informării autorităţilor publice locale, a factorilor de decizie la nivel judeţean, cât şi informării publicului, în conformitate cu prevederile legale în vigoare privind accesul publicului la informaţia de mediu.

Raportul cuprinde 10 capitole, fiecare abordând un anumit aspect privind problematica complexă a protecţiei mediului în raport cu presiunile exercitate de activităţile economico-sociale asupra mediului, la nivelul judeţului Suceava.

Datele rezultate din activităţile de monitorizare a calităţii factorilor de mediu în judeţul Suceava în anul 2006 sunt analizate atât în raport cu condiţiile de calitate a factorilor de mediu stabilite de standardele şi normele în vigoare, cât şi comparativ cu datele din anii anteriori, urmărindu-se evoluţia în timp a calităţii mediului.

Raportul este un instrument util pentru factorii de decizie în vederea integrării strategiilor şi programelor de dezvoltare socio-economică a judeţului, cu măsurile destinate prevenirii deteriorării şi degradării mediului, utilizării raţionale a resurselor naturale, refacerii şi ameliorării calităţii mediului şi vieţii, în vederea atingerii obiectivului general al dezvoltării durabile.

Totodată, raportul conţine date şi informaţii utile pentru aprecierea rezultatelor efective obţinute, la nivelul judeţului Suceava, prin punerea în aplicare a măsurilor stabilite prin angajamentele asumate şi prin planurile de implementare a legislaţiei de mediu comunitare în domeniul protecţiei mediului.

Pentru unele capitole din raport s-au utilizat, alături de datele proprii ale Agenţiei pentru Protecţia Mediului Suceava, datele şi informaţiile furnizate de următoarele autorităţi locale, instituţii şi unităţi economice:

Instituţia Prefectului Judeţului SuceavaConsiliul Judeţean SuceavaDirecţia Apelor „Siret” BacăuDirecţia Judeţeană de Statistică SuceavaDirecţia Silvică Suceava Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi Vânătoare Suceava


5

Garda Naţională de Mediu – Comisariatul Judeţului SuceavaDirecţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală SuceavaOficiul Judeţean de Studii Pedologice şi Agrochimice Suceava Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Bucovina” al Judeţului Suceava Inspecţia Teritorială pentru Resurse Minerale Câmpulung MoldovenescSC TERMICA SA Suceava

precum şi diferite date şi informaţii din legislaţia de mediu în vigoare.

În conformitate cu angajamentele asumate de România în cadrul negocierilor pre-aderare privind capitolul 22 - MEDIU, în anul 2006 autorităţile pentru protecţia mediului au făcut demersurile legale necesare, conform atribuţiilor specifice, la nivel naţional, regional şi local, pentru implementarea legislaţiei prin care s-a transpus aquis-ul comunitar de mediu şi pentru respectarea termenelor stabilite prin angajamente.

În vederea atingerii dezideratului major de asigurare a unui mediu înconjurător sănătos şi echilibrat ecologic, la nivel local, regional, naţional şi european, trebuie avută în vedere în permanenţă, în toate domeniile de activitate, respectarea principiilor dezvoltării durabile, adică dezvoltarea economico-socială care să corespundă necesităţilor prezentului, fără a compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile lor necesităţi.

Ca urmare, punerea în aplicare a cerinţelor aquis-ului de mediu comunitar în România, ca stat membru al Uniunii Europene, reprezintă o necesitate stringentă atât sub aspectul respectării tuturor angajamentelor asumate la capitolul MEDIU, cât şi în scopul de a îmbunătăţi continuu relaţia dintre performanţele socio-economice şi performanţele ecologice, ca premisă a dezvoltării durabile.


6

CAPITOLUL 1. CADRUL NATURAL.

1.1. Caracteristici fizico-geografice ale judeţului Suceava

Poziţia geografică

Judeţul Suceava este situat în partea de nord-est a ţării. Are o suprafaţă de 8553,5 km2

(3,6% din suprafaţa ţării), fiind al doilea judeţ ca întindere din ţară, după judeţul Timiş.Teritoriul judeţului se învecinează la nord cu Republica Ucraina, la est cu judeţul

Botoşani, la sud-est cu judeţul Iaşi, la sud cu judeţele Harghita şi Neamţ, la sud-vest cu judeţul Mureş, iar la vest cu judeţele Maramureş şi Bistriţa-Năsăud.

Fig. 1.1.1. Poziţia geografică a judeţului Suceava

Fig. 1.1.2. Harta judeţului Suceava

Relieful judeţului se caracterizează printr-o mare varietate şi bogăţie a formelor: munţi, depresiuni intramontane, dealuri, podişuri, câmpii, văi terasate, lunci. Diferenţă de nivel între cotele extreme sunt: de la 225 m în albia râului Siret, şi 2.100 m în vârful Pietrosul din masivul Călimani.

Suprafaţa judeţului se împarte pe formele de relief astfel: - zona de munte 53%; - zona de podiş 30%; - zona de luncă 17%.

Principalele altitudini muntoase. Altitudinea medie a principalelor localităţi

Raportat la marile unităţi geografice ale ţării, teritoriul judeţului se suprapune parţial Carpaţilor Orientali şi Podişului Sucevei.

Relieful judeţului Suceava se caracterizează printr-o mare varietate şi bogăţie a formelor: munţi, depresiuni intramontane, dealuri, podişuri, văi terasate şi lunci, cu o diferenţă de nivel între cotele extreme de 1875 m (de la 225 m la Dolhasca, în albia râului Siret, în partea sudică, la 2100 m în Munţii Călimani – Vf. Pietrosu).

Suprafaţa judeţului se împarte pe formele de relief astfel: - zona de munte 53%; - zona de podiş 30%; - zona de luncă 17%.

Regiunea muntoasă cuprinde Munţii Călimani (cei mai impunători munţi vulcanici din ţară, cu Vârful Pietrosu de 2100 m), Munţii Suhard, Munţii Giumalău-Rarău, Obcina Mestecăniş, Obcina Feredeului, Obcina Mare, Munţii Stânişoarei, Depresiunea Dornelor şi Depresiunea Câmpulung.

Principalele altitudini muntoase de pe teritoriul judeţului Suceava sunt prezentate în tabelul de mai jos:


7

Denumirea vârfului muntos

Denumirea masivului muntos

Altitudinea vârfului (m)

Vârful Pietrosul Călimani 2100Vârful Omului Suhard 1932Vârful Budacu Bistriţei 1859Vârful Giumalău Rarău-Giumalău 1857Vârful Pietrosu Bistriţei 1791Vârful Rarău Rarău 1651Vârful Lucina Obcina Mestecăniş 1588

Tabel 1.1.1. Principalele altitudini muntoase de pe teritoriul judeţului Suceava (Sursa: Anuarul statistic al României 2004)

Regiunea de podiş cuprinde dealurile piemontane Marginea, Depresiunea Rădăuţi, Podişul Suceava-Fălticeni, Podişul Dragomirna, Depresiunea Liteni, Câmpia piemontană Baia, Valea Siretului.

Altitudinea medie a principalelor localităţi de pe teritoriul judeţului Suceava sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Denumirea oraşului AltitudineaSuceava 325 mRădăuţi 375 mFălticeni 348 mCâmpulung Moldovenesc 700 mVatra Dornei 808 m

Tabel 1.1.2. Altitudinea medie a principalelor localităţi de pe teritoriul judeţului Suceava (Sursa: Anuarul statistic al României 2004)

Clima

Poziţia nordică a judeţului determină o climă temperat-continentală, cu influenţe baltice, având un caracter mai răcoros şi umed.

Clima este influenţată în mare măsură de prezenţa maselor anticiclonilor atlantic şi continental.

Temperatura medie anuală în staţia meteo Suceava în perioada de observaţie 1901-2000, este de 7,50C.

Temperatura maximă înregistrată a fost de 39,80 C (iulie 2000), minima absolută -37,20C (1957 Carlibaba).

Temperatura maximă în anul 2006, a fost de 31,70C, valoare înregistrată la Staţia meteo Rădăuţi, iar temperatura minimă, în anul 2006, a fost de -26,80C, înregistrată la Staţia meteo Poiana Stampei.

Ca urmare a faptului că relieful judeţului este destul de variat, cuprinzând zone de podiş, dealuri şi zone montane joase şi înalte, se evidenţiază atât o etajare climatică (un climat temperat-continental de podiş şi unul de munte) cât şi o diferenţiere topoclimatică de amănunt.

Altitudinea reliefului influenţează regimul de temperatură, al precipitaţiilor atmosferice şi al vânturilor. Astfel, în zona de podiş (staţiile meteo Suceava, Rădăuţi) temperaturile medii anuale s-au situat în jurul valorii de cca. 80C, aşa cum se constată şi din tabelele de mai jos, în timp ce în zona de munte (staţiile meteo Călimani şi Poiana Stampei) temperaturile medii anuale sunt mult mai scăzute.

Date meteorologice privind temperaturile medii, minime şi maxime anuale ale aerului (0C) şi cantitatea anuală de precipitaţii atmosferice (l/m2) înregistrate la staţiile meteorologice


8

Suceava, Rădăuţi, Poiana Stampei şi Călimani sunt prezentate în tabelele ce urmează:

Staţia Meteorologică SuceavaAnul Medie aer (0C) Maxima aer (0C) Minima aer (0C) Precipitaţii l/m2

2003 8,0 33,9/02.07 -20,2/13.01 535,02004 8,5 34,3/09.07 -20,8/27.01 480,52005 8,0 33,5/31.07 -20,8/08.02 808,22006 8,2 31,1/28.08 -24,2/23.01 814,1

Tabel 1.1.3. Evoluţia temperaturilor medii, minime şi maxime anuale ale aerului (0C) şi cantitatea anuală de precipitaţii atmosferice (l/m2) înregistrate la staţia meteorologică Suceava, în

perioada 2003-2006 (sursa - Centrul Meteorologic Regional-Moldova)

Staţia Meteorologică RădăuţiAnul Medie aer (0C) Maxima aer (0C) Minima aer (0C) Precipitaţii l/m2

2003 7,6 32,7/29.08 -23,5/09.01 550,02004 8,0 33,7/09.07 -23,5/27.01 547,22005 7,5 34,4/31.07 -26,6/08.02 849,22006 7,7 31,7/18.08 -26,4/24.01 859,3

Tabel 1.1.4. Evoluţia temperaturilor medii, minime şi maxime anuale ale aerului (0C) şi cantitatea anuală de precipitaţii atmosferice (l/m2) înregistrate la staţia meteorologică Rădăuţi, în


Staţia Meteorologică Poiana StampeiAnul Medie aer (0C) Maxima aer (0C) Minima aer (0C) Precipitaţii l/m2

2003 -2004 4,7 28,5/09.07 -30,3/30.02 710,22005 4,3 30,1/31.07 -25,0/02.03 626,12006 4,6 28,4/27.06 -26,8/07.02 872,9

Tabel 1.1.5. Evoluţia temperaturilor medii, minime şi maxime anuale ale aerului (0C) şi cantitatea anuală de precipitaţii atmosferice (l/m2) înregistrate la staţia meteorologică Poiana Stampei,

în perioada 2004-2006 (sursa - Centrul Meteorologic Regional-Moldova)

Staţia Meteorologică CălimaniAnul Medie aer (0C) Maxima aer (0C) Minima aer (0C) Precipitaţii l/m2

2003 -0,1 19,0/29.08 -22,2/22.03 623,32004 -0,4 21,0/09.07 -27,3/13.02 1014,42005 -0,6 21,9/31.07 -25,0/01.03 992,72006 0,1 19,7/20.08 -23,7/24.01 1194,4

Tabel 1.1.6. Evoluţia temperaturilor medii, minime şi maxime anuale ale aerului (0C) şi cantitatea anuală de precipitaţii atmosferice (l/m2) înregistrate la staţia meteorologică Călimani, în


Temperaturile cele mai scăzute din zona montană se înregistrează nu pe vârfuri, ci în depresiuni şi văi, datorită fenomenului de inversiune termică, aşa cum se constată şi dacă analizăm comparativ valorile minime anuale din tabelele 1.1.5. şi 1.1.6. pentru staţiile Poiana Stampei, situată într-o depresiune, şi staţia Călimani, situată la mare altitudine.

Durata iernii este în general cu 1-2 luni mai mare la munte, decât în regiunea deluroasă.

Prezentăm mai jos date meteorologice privind temperaturile medii multianuale ale


9

aerului (0C) la staţiile meteorologice Suceava, Rădăuţi, Poiana Stampei şi Călimani, furnizate de Centrul Meteorologic Regional „Moldova” Iaşi.

Staţia MeteorologicăLuna

Suceava RădăuţiPoiana

StampeiCălimani

I -4,2 -4,3 -6,7 -6,1II -2,9 -3,0 -5,5 -7,4III 1,3 1,0 -1,4 -4,5IV 8,0 6,6 4,2 -1,0V 13,6 13,3 9,6 2,4VI 17,1 16,4 12,9 5,1VII 18,5 17,7 14,4 6,8VIII 17,9 16,9 13,8 7,1IX 13,6 12,6 9,6 3,4x 8,5 7,6 4,9 1,3XI 2,7 2,2 -0,3 -4,1XII -1,7 -2,3 -4,5 -7,8

Anual 7,7 7,1 4,3 -0,4

Tabel 1.1.7. Caracteristicile climatice multianuale în cele 4 staţii meteo din judeţul Suceava

Pe teritoriul judeţului cantităţile totale anuale de precipitaţii atmosferice sunt mai mari în zona de munte. Deosebiri importante între regiunea montană şi cea de podiş se manifestă şi în regimul vânturilor. În partea superioară a culmilor muntoase domină vântul de vest, iar în părţile joase ale reliefului, direcţia vântului este influenţată de orientarea culoarelor de vale. În regiunea de podiş, direcţia dominantă a vânturilor este NV-SE, cu unele abateri determinate de orientarea văilor.

Zilele cu cer acoperit sunt mai frecvente iarna şi primăvara, când sunt şi cele mai multe cazuri de inversiuni termice. Inversiuni termice se produc frecvent iarna în depresiunile intramontane (Depresiunea Dornelor şi Depresiunea Câmpulung).

Fenomenele meteorologice deosebite din ultimii ani au condus la înregistrarea de pierderi umane şi pagube materiale ce s-au datorat inundaţiilor. Situaţia pagubelor înregistrate în judeţul Suceava, în anii 2004, 2005 şi 2006, în judeţul Suceava, sunt prezentate în tabelul următor:

Km infrastructura afectată

Număr localităţi afectate

Număr de locuitori decedaţi

Număr gospodării afectate

Număr obiective

socio-economice afectate*

Ha teren agricol

afectat**

Dru

mu

ri

naţ

ion

ale

Dru

mu

ri

jud

eţen

e

Dru

mu

ri

com

un

ale

Căi

fer

ate

2004 35 1 171 21 3907 2 21 165 12

2005 45 - 320 18 6720 4 16 123 24

2006 67 13 567 57 15200 7 43 159 30

Tabel 1.1.8. Situaţia pagubelor provocate de inundaţii în judeţul Suceava, în perioada 2004-2006 (Sursa: Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Bucovina” al Judeţului Suceava)

1.2. Resurse naturale Prin resurse naturale se înţelege totalitatea elementelor naturale ale mediului

înconjurător, care pot fi utilizate în activitatea umană:- resurse neregenerabile: minerale şi combustibili fosili


10

- resurse regenerabile: aerul, apa, solul, flora, fauna sălbatică- resurse permanente: energia solară, eoliană, geotermală şi a valurilor.Resursele naturale reprezintă o componentă majoră a bogăţiei naţionale, care însă

trebuie exploatate în mod raţional, conform conceptului de utilizare durabilă. Dezvoltarea durabilă vizează menţinerea calităţii şi disponibilităţii resurselor regenerabile, pe de o parte, şi utilizarea resurselor neregenerabile într-un ritm care să ţină seama de nevoile generaţiilor viitoare.

1.2.1. Resurse naturale regenerabile

Resursele planetei, inclusiv resursele regenerabile, precum solul, apa, aerul, pădurile, biodiversitatea, se află sub o presiune puternică, pe măsură ce creşterea populaţiei şi modelele actuale ale dezvoltării economice conduc la solicitări crescute de astfel de resurse. Deoarece necesarul de resurse naturale regenerabile creşte în mod evident, prin exploatarea lor intensivă şi neraţională se poate ajunge în situaţia de a se depăşi posibilităţile de regenerare ale mediului. Prin urmare, şi resursele naturale regenerabile sunt, la rândul lor, limitate.

Resurse de apă

Resursele de apă cuprind potenţialul hidrologic format din apele de suprafaţă şi subterane, în regim natural şi amenajat, din care se asigură necesarul de alimentarea diverselor folosinţe. Apele reprezintă o resursă naturală regenerabilă, dar totuşi vulnerabilă şi deci limitată, element indispensabil vieţii, materie primă pentru activităţile economice, sursă de energie şi cale de transport.

Resursa de apă a judeţului Suceava este constituită din apele de suprafaţă, curgătoare şi stătătoare şi într-o măsură mai mică, din apele subterane.

Cursurile de apă din judeţ reprezintă totodată resurse regenerabile de nisip şi pietriş, exploatate de către balastierele amplasate în albiile minore ale acestora. Există resurse importante de nisip şi pietriş de râu, în principal pe râurile Suceava, Moldova şi Bistriţa, precum şi pe unii dintre afluenţii acestora.

Reţeaua hidrografică codificată a judeţului Suceava însumează 3092 km şi aparţine bazinului hidrografic Siret. Densitatea reţelei hidrografice este de 0,361 km râu/km2 teritoriu, valoare superioară celei medii pe ţară.

Principalele cursuri de apă ce străbat judeţul şi lungimile acestora pe teritoriul judeţului Suceava sunt prezentate în tabelul 1.2.1.1.:

Lungime (km), din careRâul

în România:în judeţul Suceava:

% din total lungime în jud.

SuceavaSiret 559 148 26,47Suceava 173 170 98,26Şomuzu Mare 51 51 100,00Moldova 213 149 69,95Bistriţa 283 131 46,29Dorna 46 46 100,00TOTAL 1325 695

Tabel 1.2.1.1.Lungimea principalelor râuri de pe teritoriul judeţului Suceava (Sursa: Anuarul statistic al judeţului Suceava 2005)

Râurile de pe teritoriul judeţului Suceava sunt în totalitate tributare râului Siret, datorită configuraţiei generale a reliefului. Cantităţile cele mai mari de apă sunt transportate de râurile ale căror bazine de alimentare sunt situate în regiunea montană. Cel mai întins bazin hidrografic este cel al râului Moldova, care drenează prin intermediul afluenţilor săi peste 33% din suprafaţa judeţului, după care urmează Bistriţa (cca. 30% din suprafaţă) şi Suceava


11

(26,6%). Suprafaţa totală a luciilor de apă din judeţ este de 5542,63 ha, reprezentând 0,65% din suprafaţa totală a judeţului, din care 5056,622 ha ape curgătoare şi 486,008 ha lacuri.

Apele stătătoare constau din lacuri antropice amenajate în scopuri complexe: rezerve de apă industrială şi potabilă, apărare împotriva inundaţiilor, piscicultură etc. Cele mai numeroase acumulări antropice sunt cele 6 lacuri din lungul râului Şomuzu Mare.

Apele subterane din judeţ sunt cantonate în depozitele unor structuri cristalino-mezozoice, de fliş, în depozite miocene şi mai ales în formaţiunile aluvionare cuaternare.

Resursa sol

Suprafaţa agricolă reprezintă 40,89% din suprafaţa totală a judeţului, iar suprafaţa arabilă este de 21,1% din suprafaţa totală a judeţului (51,63% din suprafaţa agricolă).

Solurile de pe teritoriul judeţului Suceava cunosc o gamă variată de tipuri, datorită complexităţii condiţiilor naturale, ca factori pedogenetici. La altitudinile cele mai mari, solul este slab evoluat, cuprinzând mult material scheletic. Solurile brune şi brun-acide cu un orizont de humus de grosimi mici acoperă aproape în întregime zona munţilor flişului. Pe suprafeţele calcaroase de pe masivul Rarău, precum şi insular în lungul Obcinei Mestecănişului, se întâlnesc rendzine cu un orizont bogat în humus.

În regiunile de podiş, cu altitudini de 550-600 m, predomină solurile podzolice brune. Solurile cenuşii, cu un orizont gros de humus, ocupă areale importante pe interfluviul Suceava - Siret şi în Podişul Fălticenilor. Suprafeţele structurale slab înclinate de la NV spre SE de municipiul Suceava, precum şi Depresiunea Liteni, cunosc o dezvoltare importantă a solurilor cernoziomiale. Caracteristicile solurilor extramontane favorizează îndeosebi cultura cartofului, cerealelor păioase, plantelor tehnice, porumb etc.

Biodiversitatea (resurse de faună, floră şi păduri)Vegetaţia caracteristică judeţului Suceava este condiţionată de formele de relief

variate ale judeţului şi de elementele pedo-climatice, întâlnindu-se o dispunere etajată a acesteia, dinspre zona de podiş spre cea munte.

Având în vedere preponderenţa reliefului înalt la nivelul judeţului, ponderea vegetaţiei o constituie pădurile, care reprezintă o resursă naturală importantă a judeţului. Suprafaţa totală a pădurilor din judeţ reprezintă cca. 49,2% din suprafaţa totală a judeţului, respectiv 95,9% din fondul forestier al judeţului Suceava, de 435091ha.

În regiunile de deal şi podiş se întâlnesc păduri de foioase. Zonele montane sunt acoperite cu păduri, îndeosebi de răşinoase (peste 77% din suprafaţa totală ocupată cu păduri). La limita superioară a pădurii se dezvoltă etajul subalpin format din arbuşti (jneapăn, ienupăr, afin etc.). Pe culmile mai înalte se află pajişti alpine alcătuite din ierburi mărunte.

Diversitatea florei şi faunei specifice judeţului este corelată cu existenţa unor habitate, în principal forestiere, parte din ele nealterate, care constituie o bogăţie de mare preţ, ce trebuie ocrotită şi valorificată în mod raţional.

Judeţul Suceava dispune şi de un important fond cinegetic şi piscicol, precum şi de cele mai remarcabile pajişti din ţară.

În vederea protejării acestui valoros capital natural şi asigurării unei stări favorabile de conservare a habitatelor naturale de importanţă deosebită, nu doar la nivel regional şi naţional, dar şi european, în ultimii ani s-au făcut paşi importanţi în implementarea directivelor Uniunii Europene privind conservarea habitatelor şi a biodiversităţii.

1.2.2. Resurse naturale neregenerabile

Conform informaţiilor furnizate de Compartimentul de Inspecţie Teritorială Câmpulung Moldovenesc al Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale, în prezent în judeţul Suceava există şi parţial se mai exploatează resurse precum: uraniu, minereuri feroase, minereuri neferoase, minereuri nemetalifere, sare, de către Compania Naţională a Uraniului Bucureşti - Sucursala Suceava, SC MIN BUCOVINA SA Suceava şi Compania Naţională a Sării – Salina Cacica, din următoarele zone şi zăcăminte:


12

- sectoarele miniere Crucea şi Botuşana – extracţie minereu de uraniu- Leşu Ursului – minereu cuprifer (datorită nerentabilităţii, activitatea de exploatare a fost oprită definitiv începând cu data de 01.07.2006, odată cu dezafectarea Uzinei de preparare Tarnita)- Fundu Moldovei – minereu cuprifer (activitatea de extracţie a fost oprită iar Uzina de preparare Fundu Moldovei a fost dezafectată)- Mănăila – minereu polimetalic (se exploatează în carieră, iar prepararea se va face Uzina Iacobeni, unde se află în stadiu de finalizare o linie de flotaţie.)- Ostra – baritina (activitatea de extracţie şi prelucrare este întreruptă de 5 ani)- bazinul Dornelor - minele Arşiţa, Oiţa, Ulm, Dadu, Tolovan - extracţia manganului(activitatea se desfăşoară atât în carieră, cât şi în subteran). Au fost aprobate proiectele tehnice de închidere a activităţii, cu ecologizarea obiectivelor Arşiţa-Argestruţ (după 01.07.2006), Colacu-Oiţa (carieră), Tolovan, Ulm, Dealu Rusului-Mândrileni. Mai funcţionează mina Ulm.- cariera de sulf Călimani – (activitatea este sistată din 1997);- Salina Cacica – extracţie sare.

Aceste resurse au fost şi sunt încă parţial exploatate şi prelucrate, deşi la un nivel mult mai redus în prezent faţă de deceniile şi chiar secolele trecute, prin tehnologii care au condus la poluarea, mai mult sau mai puţin accentuată, a zonelor miniere de pe teritoriul judeţului Suceava.

Pentru activităţile de exploatare şi prelucrare a unor resurse minerale sistate în ultimii ani, este necesară reconstrucţia ecologică a arealurilor afectate de aceste activităţi. Lucrările de reconstrucţie ecologică, destinate reintegrării în circuitul economic şi/sau natural al acestor zone, necesită costuri mari, în marea majoritate acestea fiind suportate de la bugetul de stat. În ultimii ani s-au derulat deja o serie de astfel de lucrări la unele dintre perimetrele miniere închise (atât de exploatare, cât şi de explorare geologică).

În judeţul Suceava s-au exploatat şi parţial se mai extrag roci utile din cariere precum: - pr. Rău-Iacobeni – calcar (activitatea de exploatare este oprită)- Dornişoara I, Dornişoara II şi Dorna Burcut – andezite (activitatea de exploatare este oprită)- Pârâul Cailor şi Botuş – calcar (active)- Lelici - calcar (activitatea de exploatare este oprită)- Coşna-Bancu, – andezit (activă)- Calafindeşti – argilă (activă)

Teritoriul judeţului Suceava conţine totodată rezerve mari de ape minerale, carbogazoase şi necarbogazoase, renumite prin efectele lor terapeutice. În zona cristalino-mezozoică (Depresiunea Dornelor) există rezerve mari de ape minerale carbogazoase.Raportat la potenţialul de ape minerale din bazinul Vatra Dornei, gradul de valorificare este de cca. 9%.

În bazinul Dornelor se găsesc în exploatare următoarele zăcăminte de ape minerale: - Roşu, Dorna Candrenilor, Poiana Negri, Dorna (Poiana Vinului), Poiana Coşnei –

titular SN APE MINERALE Bucureşti- Dealul Floreni, Moara Dracului (apă plată) şi Izvorul Alb (apă plată) – titular SC

DORNA APEMIN SA Vatra Dornei- Vatra Dornei (ape minerale terapeutice) şi mofeta Negreşti – titular SC DORNA

TURISM SA Vatra Dornei.

Pe teritoriul judeţului Suceava există şi resurse de gaze naturale. Acestea se exploatează în zonele Frasin, Todireşti, Valea Moldovei, Comăneşti şi Bilca.

Explorări de astfel de resurse se fac în prezent în com. Todireşti, Frasin, Comăneşti, Brodina şi Fălticeni.


13

CAPITOLUL 2. AERUL

2.1. Introducere

Poluarea mediului este o problemă deosebit de importantă a secolului XXI, datorită evoluţiei rapide a unor factori determinanţi precum industrializarea, urbanizarea, chimizarea, densitatea populaţiei.

Efectele poluării aerului sunt resimţite în mod direct şi indirect de către om şi celelalte componente ale mediului, poluarea atmosferei fiind potenţial una dintre cele mai graveprobleme de mediu, cu efecte pe termen scurt, mediu şi lung.

Pe termen scurt şi mediu, poluarea atmosferei are efecte negative, de natură să pună în pericol confortul şi sănătatea oamenilor, să dăuneze resurselor biologice şi ecosistemelor, să provoace pagube economice.

Pe termen lung, poluarea atmosferei produce efecte la scară regională şi globală, cum sunt efectul de seră şi schimbările climatice, distrugerea stratului de ozon din stratosferă, ploile acide.

Dat fiind faptul că atmosfera este cel mai larg şi totodată imprevizibil vector de propagare a poluanţilor şi, având în vedere că consecinţele poluării aerului se manifestă nu doar la nivel local, ci şi regional, naţional şi global, este imperios necesar ca prevenirea şi reducerea poluării aerului să devină preocupări prioritare de interes public în cadrul politicilor locale, naţionale şi internaţionale.

APM Suceava a realizat monitorizarea calităţii aerului în judeţul Suceava în anul 2006 prin intermediul unei reţele de staţii fixe de monitorizare, ca şi cu autolaboratorul din dotare, aleatoriu, sub formă de măsurători indicative, în unele puncte din judeţ, după cum urmează:

Nr. crt.

Locali-tate

Denumire staţie

monitorizare, amplasare

Tip staţie Poluanţi monitorizaţi

Frecvenţa de prelevare /măsurare

Timp mediere valori

măsurate

Nr. analize,măsură-

toriNO/NO2/NOx continuu 30 min., cu prelucrare

din soft în valori orare, zilnice, lunare, anuale

8348(val. orare)

O3 continuu orare, cu raport soft de valori zilnice, lunare, anuale

8138(val. orare)

PM10 24 ore 24 ore, lunar, anual 363

1 Suceava Sediu APM cartier Obcini - zona limită urbană, la ieşirea dinspremun. Fălticeni

fond urban orientată spreprotecţia sănătăţii umane

Pb din PM10 o det. indicativă pe săptămână, aleator, cf. program anual

24 ore din care se calc. val. medie anuală

51

SO2 24 ore 24 ore, lunar, anual 197NO2 24 ore 24 ore, lunar, anual 197H2S 24 ore 24 ore, lunar, anual

(doar începând din sept. 2006)

81

Mercaptani 24 ore 24 ore, lunar, anual (doar începând din sept. 2006)

84

2 Suceava Şc. „Miron Costin” cartier Cuza Vodă II (Burdujeni) - la cca. 900-1000 m de zona industrială Valea Sucevei

tip industrial

PM totale 24 ore 24 ore, lunar, anual (doar până în aprilie 2006)

60

SO2 24 ore 24 ore, lunar, anual 229NO2 24 ore 24 ore, lunar, anual 238NH3 24 ore 24 ore, lunar, anual 239

3 Suceava Liceul de Artă, Suceava –centrul mun., punct orientat spre zona ind.

fond urban orientată spre protecţia sănătăţii umane Mercaptani 24 ore 24 ore, lunar, anual

(doar începând din sept. 83


14

Nr. crt.

Locali-tate

Denumire staţie

monitorizare, amplasare

Tip staţie Poluanţi monitorizaţi

Frecvenţa de prelevare /măsurare

Timp mediere valori

măsurate

Nr. analize,măsură-

toriValea Sucevei, aflată la cca. 1,5 km

2006)

4 Ostra zona SC CAUS FAIG SRL Ostra

staţie mobilă tip industrial

NOx, SO2, CO, PM10automat, parametri meteo

perioada 7-13.02.2006

30 min., cu prelucrare din soft în valori medii orare şi zilnice

557

5 Vereşti centru civic loc. Vereşti, situată la 20 km SE de mun. Suceava, pe direcţia predominantă a vântului

staţie mobilă fond rural

NOx, SO2, CO, O3, PM10automat, parametri meteo

perioada 21-30.03.2006


960

6 Gura Humorului

centrul oraşului Gura Humorului(primărie)

staţie mobilă tip trafic


perioada 2 -15.05.2006


1790

7 Rădăuţi centrul mun. Rădăuţi

staţie mobilă fond urban

NOx, SO2, CO, O3, parametri meteo

perioada 29.05 -09.06.2006


1064

8 Fălticeni centru mun, lângă E85, BCR


NOx, SO2, CO, parametri meteo

perioada 03 -05.07.2006


175

9 Suceava parcare magazin Bucovina, bd. Ana Ipătescu, Suceava


NOx, SO2, CO, parametri meteo

perioada 19-23.09.2006 (săpt. mobilităţii europene)


372

10 Câmpulung Moldovenesc

vecinătate zonă industrială –vestul mun. Clung. M.



perioada 01-08.12.2006

30 min., cu prelucraredin soft în valori medii orare şi zilnice

846

11 Suceava incintă SC MOLDOMEX SA Suceava (in curs de demolare)



perioada 08 -19.12.2006


1503

Tabel 2.1.1. Staţii de monitorizare a calităţii aerului în judeţul Suceava în anul 2006

În Planul naţional de acţiune în domeniul protecţiei atmosferei, ca şi în Strategia naţională privind protecţia atmosferei, s-a stabilit ca în perioada 2005-2007 să se finalizeze evaluarea preliminară a calităţii aerului, în toate zonele şi aglomerările din ţară, să se reproiecteze, în această bază, reţelele locale, regionale şi naţionale de monitorizare a calităţii aerului şi să se doteze sistemul naţional de monitorizare a calităţii aerului în conformitate cu cerinţele directivelor europene în domeniul calităţii aerului.

În acest scop, Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor a încheiat în luna ianuarie 2006 contractul de achiziţionare şi instalare a staţiilor automate de monitorizare a calităţii aerului, derulat pe parcursul anului 2006 ce se va finaliza în sem. I 2007.

În judeţul Suceava, staţiile de monitorizare vor fi amplasate astfel:- 1 staţie de fond urban în municipiul Suceava, la Colegiul Naţional „Mihai Eminescu”- 1 staţie de tip industrial în municipiul Suceava, la Grădiniţa cu program normal nr. 12,

din cartierul Cuza Vodă- 1 staţie de fond EMEP, în localitatea Poiana Stampei, lângă staţia meteo a ANM.Aceste staţii automate de monitorizare, conforme cu cerinţele directivelor UE în

domeniu, vor lua locul vechilor staţii de monitorizare care au funcţionat până în prezent,


15

pentru monitorizarea acelor poluanţi generali care fac obiectul directivelor UE privind calitatea aerului: SO2, NOx, O3, CO, COV, PM10/PM2,5, Pb. Fiecare staţie de monitorizare va avea şi staţie meteo proprie.

În scopul diseminării în timp real a informaţiei privind calitatea aerului, sistemul va fi dotat şi cu un panou electronic de afişaj exterior, care se va amplasa în zona centrală a municipiului Suceava, şi un display care se va amplasa în interiorul Primăriei municipiului Suceava.

În scopul evaluării calităţii aerului, APM realizează totodată, anual, inventarierea şi evaluarea emisiilor de poluanţi atmosferici la nivelul judeţului Suceava.

Începând din anul 2000, inventarul emisiilor poluante s-a realizat conform Ordinului MAPM 524/2000 cu ajutorul metodologiilor CORINAIR şi AP42, acesta fiind tot mai complet pe măsură ce au fost obţinute datele necesare evaluării emisiilor de la o serie de autorităţi/instituţii locale implicate (D.A.D.R., Direcţia Silvică).

În tabelul de mai jos sunt prezentate grupele de activităţi (după codurile SNAP) care au fost inventariate începând din anul 2000 şi modul în care a evoluat şi s-a dezvoltat inventarul judeţean al emisiilor atmosferice.

Grupa SNAP

Denumire activităţi generatoare de emisii de poluanţi atmosferici (clasificare CORINAIR)

Anul din care se inventariază emisiile/grupa SNAP

01 Arderi în energetică şi industrii de transformare 2000*02 Instalaţii de ardere neindustriale 2000*03 Arderi în industria de prelucrare 2000*04 Procese de producţie 2000*05 Extracţia şi distribuţia combustibililor fosili 2000*06 Utilizarea solvenţilor şi a altor produse 2000*

09 Tratarea şi depozitarea deşeurilor2002* (mai puţin depozitarea deşeurilor)

10 Agricultura

2002* (parţial în 2002 şi 2003, din lipsa datelor necesare privind administrarea de îngrăşăminte cu azot)

11 Alte surse (păduri, fâneţe) 2004**

* Datele necesare calculului emisiilor din agricultură au lipsit sau au fost insuficiente în anii 2000-2003.** Începând din anul 2004 au fost inventariate mai complet emisiile din agricultură (pe baza datelor disponibile privind administrarea de îngrăşăminte cu azot) şi, spre deosebire de ceilalţi ani, s-au calculat şi emisiile foliare de protoxid de azot ale pădurilor de răşinoase şi foioase ale judeţului.

Tabel 2.1.2. Activităţi generatoare de emisii de poluanţi în atmosferă inventariate în judeţul Suceava, în perioada 2000-2006, după clasificarea SNAP

De menţionat că, din lipsa datelor necesare calculului la nivel judeţean, nu au fost incluse în inventar, în nici unul din aceşti ani, emisiile din surse mobile (SNAP 07 şi 08).

Din acelaşi motiv, în inventar nu s-au inclus nici emisiile din sursele de arie, adicăsursele de tip comercial, instituţional şi rezidenţial răspândite în cadrul unui areal larg (surse de mai mică importanţă, cum sunt combustiile pentru încălzire/gătit individuale, dar ale căror emisii cumulate dintr-un areal contribuie la nivelul general de poluare din acel areal). Trebuie specificat că aceste emisii pot avea un aport însemnat la emisiile totale de poluanţi atmosferici.

Menţionăm că valorile emisiilor pe anul 2006 prezentate în continuare în cadrul acestui capitol nu sunt încă validate de ANPM, acestea având doar caracter informativ. După validare, APM Suceava va realiza eventualele modificări.


16

2.2. Acidifierea şi eutrofizarea. Emisii de dioxid de sulf, oxizi de azot şi amoniac (SO2, NOx şi NH3)

Acidifierea este procesul de modificare a caracterului chimic natural al unui component de mediu, ca urmare a prezenţei unor compuşi chimici alogeni, ce determină reacţii chimice în atmosferă, în cantităţi depăşind anumite concentraţii critice, care conduc la modificarea pH-ului precipitaţiilor, solului, apelor, cu potenţial de afectare a ecosistemelor terestre şi/sau acvatice.

Gazele cu efect acidifiant asupra atmosferei sunt dioxidul de sulf şi oxizii de azot. Aceste gaze, care rezultă în principal din arderea combustibililor fosili, dar şi din transporturi, diferite activităţi industriale, sunt gaze care pot persista de la câteva ore până la câteva zile în atmosferă, putând fi transportate la sute de kilometri distanţă de locul producerii.

Sursele antropice pentru aceşti poluanţi sunt reprezentate de instalaţiile de ardere a combustibililor fosili, traficul auto, industria metalurgică şi unele procese din industria chimica.Aceşti compuşi sunt prezenţi în toată troposfera, deoarece dispersia lor şi a produşilor lor de transformare se produce cu extindere atât pe verticală cât şi pe orizontală, sub acţiunea vântului şi a mişcărilor verticale ale aerului.

În atmosferă, în prezenţa luminii, dioxidul de sulf se oxidează fotochimic la trioxid de sulf, care, în reacţie cu vaporii de apă din atmosferă, determină formarea de aerosoli de acid sulfuric şi sulfaţi. Oxizii de azot, ai căror surse principale de emisie o reprezintă arderea combustibililor fosili şi sursele mobile rutiere, ca urmare a unor transformări fotochimice în prezenţa altor poluanţi (ozonul, hidrocarburile) şi în reacţie cu vaporii de apă din atmosferă, determină formarea acidului azotic.

Prin urmare, procesele de transformare pe care le suferă dioxidul de sulf şi oxizii de azot în atmosferă pot conduce, atunci când concentraţia acestora depăşeşte anumite niveluri critice, la acidifierea atmosferei, la căderea de precipitaţii acide, cu efecte negative asupra calităţii celorlalţi factori de mediu abiotici (apă, sol), ca şi asupra ecosistemelor şi sănătăţii umane.

Eutrofizarea se datorează acumulării, peste un nivel considerat critic, a azotului nutritiv (compuşi cu azot de origine antropică implicaţi în circuitul azotului în natură, emişi în atmosferă sub forma oxizilor de azot şi amoniacului) într-un ecosistem, cu consecinţe negative asupra echilibrului ecologic.

Gazele cu efect eutrofizant sunt amoniacul şi oxizii de azot. Amoniacul provine în principal din sursele agricole. Unele cantităţi de amoniac, mai reduse, provin din diverse surse industriale, combustii etc.

Aceşti poluanţi pot fi transportaţi la distanţe mari faţă de locul de producere al emisiilor, aşa încât aceste fenomene se pot produce uneori şi la distanţe de sute de kilometri faţă de surse. Ca atare, rezolvarea acestor probleme presupune eforturi concentrate ale tuturor statelor europene.

Prin Legea nr. 271/2003, România a ratificat protocoalele Convenţiei de la Geneva din 1979 asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi, referitor la reducerea acidifierii, eutrofizării şi nivelului de ozon troposferic, adoptate la Aarhus la 24 iunie 1998 şi la Gothenburg la 1 decembrie 1999.

Obiectivul Convenţiei este de a controla şi de a reduce emisiile de oxizi de sulf, oxizi de azot, amoniac şi compuşi organici volatili (emisii care sunt produse de activităţile antropice şi care pot produce efecte nocive asupra sănătăţii umane, ecosistemelor naturale, materialelor şi culturilor agricole, datorită acidifierii, eutrofizării sau formării ozonului troposferic, efecte consecutive unui transport transfrontier al poluanţilor atmosferici pe distanţe lungi) şi să asigure, pe cât posibil, că pe termen lung şi prin abordări treptate, avându-se în vedere progresele realizate în cunoaşterea ştiinţifică, depunerile de origine


17

atmosferică şi concentraţiile lor din atmosferă nu depăşesc:

(a) pentru Părţile situate în zona geografică a activităţilor EMEP (Programul de cooperare privind supravegherea şi evaluarea transportului pe distanţe lungi al poluanţilor atmosferici în Europa), sarcina critică a acidităţii, stabilită în anexa I la Protocol; (b) pentru Părţile situate în zona geografică a activităţilor EMEP, sarcina critică a azotului din îngrăşăminte, stabilită în anexa I; (c) pentru ozon: pentru Părţile situate în zona geografică a activităţilor EMEP, nivelurile critice ale ozonului, stabilite în anexa I la Protocol.

Concentraţia critică a acidităţii, respectiv a azotului nutritiv, reprezintă concentraţia maximă a depunerilor acide, respectiv a depunerilor de azot eutrofizant, pe care le poate suporta un ecosistem fără a suferi deteriorări.

Pentru gazele acidifiante şi eutrofizante, România, ca ţară semnatară a convenţiei, s-a angajat ca, până în 2010, să atingă următoarele plafoane naţionale de emisie:

SO2 - plafon naţional 918.000 tone/an, reducere faţă de anul de bază 1990 cu cca. 30% NOx - plafon naţional 437.000 tone/an, reducere faţă de anul de bază 1990 cu cca. 20% NH3 - plafon naţional 210.000 tone/an, reducere faţă de anul de bază 1990 cu cca. 30%

Respectarea acestor plafoane naţionale de emisie stabilite prin protocoalele Convenţiei asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi sunt reglementate prin HG 1856/2005 privind plafoanele naţionale de emisie pentru anumiţi poluanţi atmosferici. În aplicarea acestui act normativ, prin HG 1879/21.12.2006 a fost aprobat Programul naţional de reducere progresivă a emisiilor (PNRPE) de dioxid de sulf, oxizi de azot, compuşi organici volatili şi amoniac. PNRPE reprezintă un instrument pentru implementarea prevederilor HG nr. 1.856/2005 privind plafoanele naţionale de emisie pentru anumiţi poluanţi atmosferici, care transpune în legislaţia naţionala Directiva 2001/81/CE privind plafoanele naţionale de emisie pentru anumiţi poluanţi atmosferici, publicată in Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE) nr. L 309/2001.

Directiva 2001/81/CE prevede stabilirea unor plafoane naţionale anuale de emisie pentru anumiţi poluanţi atmosferici, care nu trebuie depăşite în niciun an, începând cu anul 2010. Aceste plafoane de emisie sunt stabilite pentru dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx), compuşi organici volatili (COV) şi amoniac (NH3).

Emisiile acestor poluanţi atmosferici pot produce efecte dăunătoare asupra sănătăţii umane, ecosistemelor naturale, materialelor şi culturilor agricole datorită acidifierii, eutrofizării sau formării ozonului troposferic.

Respectarea plafoanelor naţionale de emisie stabilite pentru anul 2010 va contribui la îndeplinirea obiectivelor prevăzute la nivel comunitar, pe termen mediu (pentru anul 2010) şi lung (pentru anul 2020), de limitare a emisiilor de poluanţi cu efect de acidifiere, eutrofizare şi de precursori ai ozonului de la nivelul solului, de respectare a încărcărilor şi nivelurilor critice şi de asigurare a protecţiei efective a populaţiei împotriva riscurilor cunoscute pentru sănătate, provocate de poluarea atmosferică.

PNRPE are ca obiectiv principal respectarea plafoanelor naţionale de emisie stabilite pentru anul 2010. În funcţie de evoluţia emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot, compuşi organici volatili şi amoniac şi de rezultatele prognozelor de emisii elaborate pentru anul 2010, respectarea acestui obiectiv se realizează prin implementarea măsurilor de prevenire, reducere şi control al emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot, compuşi organici volatili şi amoniac, incluse în legislaţia naţională din acest domeniu, precum şi prin stabilirea unor măsuri suplimentare în cazul în care prognozele de emisii calculate pentru anul 2010 sau evoluţia emisiilor în urma elaborării inventarelor naţionale anuale de emisii evidenţiazădepăşirea plafoanelor de emisie stabilite pentru anul 2010.


18

Cunoaşterea valorilor emisiilor de gaze cu efect acidifiant şi eutrofizant la nivel naţional, reprezintă prin urmare un element important în definirea impactului dezvoltării socio-economice asupra mediului şi în fundamentarea politicilor, strategiilor şi programelor de protecţie a mediului, ca şi în evaluarea eficienţei acţiunilor destinate implementării acestora şi atingerii plafoanelor naţionale de emisie.

Emisiile de substanţe acidifiante şi eutrofizante pe teritoriul judeţului Suceava provin în principal din următoarele surse staţionare inventariate în 2006:

a) Surse de gaze acidifiante: arderea combustibililor fosili în scopul producerii energiei electrice şi termice, în

principal instalaţiile mari de ardere (instalaţii de ardere care au o putere termică mai mare de 50 MW termici), care intră sub incidenţa directivei 2001/80/EEC, transpusă în legislaţia română prin H.G. 541/2003, modificată şi completată prin HG 322/2005.

fabricarea celulozei din lemn prin procedeul sulfat arderea deşeurilor de lemn şi rumeguşului în centrale termice incinerarea deşeurilor spitaliceşti şi altor deşeuri speciale staţii de asfalt

b) Surse de amoniac (eutrofizant) managementul dejecţiilor şi fermentaţia enterică de la creşterea animalelor administrarea de îngrăşăminte cu azot în agricultură.

În anul 2006 au fost inventariate principalele surse fixe de emisie din judeţul Suceava, relativ aceleaşi ca şi în anii anteriori, precum şi emisiile din agricultură şi zootehnie, ca şi cele datorate pădurilor.

Cantităţile de gaze cu efect acidifiant şi eutrofizant emise anual în atmosferă au fost determinate de către APM Suceava pe baza unor modele şi calcule de estimare, din cadrul metodologiei CORINAIR, cu excepţia emisiilor de dioxid de sulf şi oxizi de azot ale CET Suceava, care s-au determinat în anul 2006 pe baza automonitorizării continue de către SC TERMICA SA.

Sursele mobile, în principal autovehiculele rutiere, reprezintă de asemenea o sursă semnificativă de gaze acidifiante, atât sub aspect cantitativ, cât şi din punct de vedere al caracteristicilor acestor surse de emisie (surse difuze, răspândite pe tot arealul, cu emisii la nivelul solului). De asemenea, unele surse de mică importanţă individuală, cum sunt sistemele rezidenţiale, comerciale, instituţionale de încălzire pe combustibili solizi sau lichizi

2.2.1. Emisii anuale de dioxid de sulf (SO2)

La nivelul judeţului Suceava, arderile din industria energetică (grupa SNAP 01) constituie principalele surse de emisie a SO2 din judeţul Suceava în anul 2006, acestea reprezentând 70,9% din totalul emisiilor de SO2 inventariate.

La acestea se adaugă arderile din industria de prelucrare, în proporţie de 14,7% şiprocesele de producţie, în proporţie de 14,2%, restul emisiilor provenind din instalaţiile de ardere neindustriale şi din incinerarea deşeurilor spitaliceşti şi industriale.

Evoluţia emisiilor de dioxid de sulf în anul 2006 comparativ cu emisiile anuale din perioada 2000-2005 este prezentată în tabelul 2.2.1.1. iar grafic în fig. 2.2.1.1.

tone/anAn

Judeţ2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Suceava 4372,9 2595,1 2102,7 1515,9 1369 1273 968,3

Tabel 2.2.1.1. Emisii anuale de dioxid de sulf


19

0

1000

2000

3000

4000

5000

tone/an

SO2 4372.9 2595.1 2102.7 1515.9 1369 1273 968.29

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Fig. 2.2.1.1. Emisii anuale de dioxid de sulf din surse staţionare din judeţul Suceava în perioada 2000-2005

Din fig. 2.2.1.1. se constată că emisiile totale de SO2 din principalele surse staţionare de emisie din judeţ s-au redus semnificativ în intervalul 2000 – 2003, tendinţa de reducere continuând, într-un ritm mai scăzut, şi în perioada 2003-2006, aşa încât emisia totală de SO2

reprezintă în anul 2006 doar 22,1% din cea a anului 2000.

Principala sursă de emisie a SO2 din judeţ este în continuare instalaţia mare de ardere nr. 1 a S.C. TERMICA S.A. Suceava (CET), a cărei contribuţie, în anul 2006, la totalul emisiilor de SO2 din surse staţionare din judeţul Suceava reprezintă 69,6%.

Explicaţia reducerii emisiilor de SO2 în intervalul de timp analizat rezidă în principal în faptul că S.C. TERMICA S.A. a retehnologizat cazanele CET, convertindu-le de la arderea lignitului la arderea huilei (lucrări realizate în perioada 1999-2001), utilizând treptat şi combustibili (huilă şi păcură) cu conţinut tot mai redus de sulf.

La această tendinţă de scădere a emisiilor de SO2 a contribuit şi trecerea unor cazane de ardere aparţinând altor agenţi economici, precum şi a unor centrale termice de zonă, de la arderea de combustibili cu conţinut mai ridicat de sulf (în general păcură, CLU) la arderea de combustibili cu conţinut mai scăzut de sulf (gaz natural, rumeguş).

Astfel, putem exemplifica cazul municipiului Vatra Dornei, unde prin proiectul JI cuDanemarca s-a construit şi pus în funcţiune centrala termică pe rumeguş (trim. III al anului 2004), care deserveşte o parte a municipiului, care a înlocuit combustibilul utilizat anterior, CLU cu conţinut de sulf de cca. 1,5-2%, cu rumeguş, reducându-se astfel emisiile de SO2 din activitatea de furnizare agent termic în Vatra Dornei.

De asemenea, o serie de unităţi din municipiul Rădăuţi (ex. SC SERVICII COMUNALE SA Rădăuţi, SC BUCOVINA TEX SA Rădăuţi, SC SAB SA Rădăuţi etc.), odată cu extinderea reţelei de distribuţie a gazului natural, au convertit cazanele termice de pe combustibili lichizi (păcură, CLU) pe gaz natural (în perioada 2003-2004), în timp ce o parte din sursele de emisie nu au funcţionat în 2006 (ex. centralele termice de zonă din Câmpulung Moldovenesc).

2.2.2. Emisii anuale de oxizi de azot

Emisiile de NOx la nivelul judeţului Suceava în anul 2006 provin îndeosebi din arderi în industria energetică (79%) şi din arderi în industria de prelucrare (17,4%), restul emisiilor provenind din procesele de producţie şi din incinerarea deşeurilor.

Evoluţia emisiilor de oxizi de azot în anul 2006 comparativ cu emisiile anuale din perioada 2000-2005 este prezentată în tabelul 2.2.2.1. iar grafic în fig. 2.2.2.1.

tone/anAn

Judeţ2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Suceava 1835,4 1537,8 1479,6 1375,5 1066,2 1178,5 1172,6

Tabel 2.2.2.1. Emisii anuale de oxizi de azot


20

Emisiile de NOx din principalele surse staţionare de emisie din judeţ au prezentat o tendinţă de reducere în intervalul 2000 – 2004, în 2005 şi 2006 valoarea totală a acestor emisii fiind de cca. 1,6 ori mai redusă faţă de anul 2000.

0

500

1000

1500

2000

tone/an

NOx 1835.4 1537.8 1479.6 1375.5 1066.2 1178.5 1172.6

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Fig. 2.2.2.1. Emisii anuale de NOx din surse staţionaredin judeţul Suceava în perioada 2000-2006

Reducerea emisiilor de NOx în perioada analizată se datorează în principal retehnologizării cazanelor energetice ale SC TERMICA SA Suceava (realizată începând din 1999 până în 2001), cu montarea de arzătoare cu NOx redus, ca măsură primară de reducere a emisiilor de oxizi de azot.

Montarea arzătoarelor cu NOx redus a determinat scăderea emisiilor de NOx ale CET Suceava, eficienţa de reducere a acestora fiind estimată de către SC TERMICA SA, pe anul 2006, la aprox. 66%.

Cu toate acestea, contribuţia emisiilor instalaţiei CET a SC TERMICA SA la totalul emisiilor de NOx inventariate în 2006 la nivelul judeţului Suceava rămâne majoritară, aceasta reprezentând cca. 63%.

O contribuţie importantă la emisiile de NOx o au şi sursele mobile (autovehiculele), dar acestea nu au putut fi evaluate la nivelul judeţului Suceava, din lipsa datelor certe privind numărul acestora pe categorii de autovehicule, carburanţi etc.

La nivel naţional aportul acestor surse mobile este estimat la cca. o treime din emisiile totale de NOx.

2.2.3. Emisii anuale de amoniac

Din tabelul 2.2.3.1. se constată că emisiile de NH3 din surse staţionare punctuale la nivelul judeţului Suceava sunt în scădere, fapt corelat în principal cu reducerea pierderilor de NH3 din instalaţiile de refrigerare ale fabricilor din industria alimentară (bere, produse lactate, carne), ca urmare atât a măsurilor luate în acest sens, cât şi a înlocuirii unora dintre aceste instalaţii cu instalaţii cu agenţi de răcire ecologici.

Contribuţia majoră la emisiile de NH3 o are însă zootehnia (managementul dejecţiilor, în principal din creşterea vitelor), reprezentând cca. 98% din emisiile totale de NH3 pe anul 2006, urmată de agricultură (culturile cu fertilizatori chimici cu azot), reprezentând cca. 1,7%.

tone/anJudeţul Suceava 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Emisii de NH3 30,0 28,7 23,0 16,0 18,1 10,31 9,00Emisii de NH3 (inclusiv din agricultură şi zootehnie)*

- - - 5966,4** 6377,2** 5702,1 5431,9

* Începând din anul 2003 au fost inventariate şi emisiile de amoniac din agricultură (SNAP 10), spre deosebire de perioada 2000-2002, când emisiile din tabel sunt aferente doar activităţilor din grupele SNAP 01-09. ** Din lipsa datelor cu privire la administrarea de îngrăşăminte cu azot în agricultură, în 2003 nu s-au inventariat emisiile de NH3 din culturile cu fertilizatori, ci doar începând din 2004. Datele privind cantităţile de îngrăşăminte administrate în agricultură au fost furnizate de D.A.D.R. Suceava.

Tabel 2.2.3.1. Emisii anuale de NH3 în judeţul Suceava


21

2.3. Emisii de compuşi organici volatili nemetanici (NMVOC)

NMVOC sunt precursori ai poluanţilor oxidanţi din atmosferă, în principal ai ozonului troposferic.

Prin Legea nr. 271/2003, prin care România a ratificat protocoalele Convenţiei de la Geneva din 1979 asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi, referitor la reducerea acidifierii, eutrofizării şi nivelului de ozon troposferic, adoptate la Aarhus la 24 iunie 1998 şi la Gothenburg la 1 decembrie 1999, se urmăreşte, ca şi în cazul emisiilor acidifiante şi eutrofizante, controlul şi reducerea emisiilor de COV, care sunt produse de activităţile antropice şi care pot produce efecte nocive asupra sănătăţii umane, ecosistemelor naturale, materialelor şi culturilor agricole, datorită formării ozonului troposferic, efecte care pot fi consecutive şi unui transport transfrontalier al poluanţilor atmosferici pe distanţe lungi.

În acest sens, prin HG 1879/21.12.2006, a fost aprobat Programul naţional de reducere progresivă a emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot, compuşi organici volatili şi amoniac.

Principalele surse de emisie a NMVOC inventariate în anul 2006 în judeţul Suceava sunt:

Instalaţiile care intră sub incidenţa directivei 1999/13/CE (COV instalaţii), transpusă prin H.G. nr. 699/2003, completată şi modificată prin HG 1902/2004 şi prin HG 1339/2006: degresarea metalelor lăcuirea mobilei la fabricile de mobilă impregnarea lemnului cu creozot aplicarea adezivilor la fabricile de încălţăminte curăţarea chimică uscatăÎn judeţul Suceava s-au inventariat la nivelul anului 2006 12 instalaţii care intră sub

incidenţa acestei directive, care trebuie să se conformeze la data de 31.10.2007. Acestea au fost reautorizate în cursul anului 2006, cu scheme reducere a emisiilor COV, care să conducă la respectarea prevederilor directivei la termenul menţionat.

Instalaţiile care intră sub incidenţa Directivei 94/63/CE (COV benzină) transpusă prin H.G. 568/2001, modificată şi completată prin HG 893/2005, şi anume: terminalele şi depozitele de benzină şi instalaţiile aferente de încărcare-

descărcare; containere mobile; staţiile de distribuţie a carburanţilor.Referitor la stadiul realizării măsurilor de conformare de către instalaţiile pentru care

termenul final era 31.12.2006, putem menţiona că în judeţul Suceava, toate acestea şi-au realizat în termen lucrările necesare conformării.

Alte surse industriale: fabricarea de băuturi alcoolice distilate arderea combustibililor fosili şi deşeurilor lemnoase pentru producerea energiei

electrice şi termice fabricarea celulozei şi hârtiei fabricarea berii fabricarea pâinii

Surse neindustriale: emisii foliare din agricultură, păşuni şi păduri

Evoluţia emisiilor de NMVOC în anul 2006 comparativ cu emisiile anuale din perioada 2000-2005 este prezentată în tabelul 2.3.1. O pondere de cca. 90% din emisiile totale de NMVOC din anul 2006 este reprezentată de sursele naturale (emisiile foliare), emisiile antropice de NMVOC reprezentând doar cca. 10% din emisiile totale din 2006.


22

tone/anAn

JudeţGrupe SNAP 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Suceava 01-09 3076 1228,5 1208 1286 2380,5 1778 1819,901-10 4662* 5035* 4022* 3146* 2963,3*01-11 19391** 18937,5** 18840,6**

* include emisiile foliare din culturi agricole, păşuni şi fâneţe ( adică din grupa SNAP 10)** include emisiile foliare culturi agricole, păşuni şi fâneţe şi din păduri (adică din grupele SNAP 10 şi 11)

Tabel 2.3.1. Emisii anuale de NMVOC în judeţul Suceava

Evoluţia emisiilor de NMVOC din emisiile foliare este legată de suprafeţele ocupate cu păduri de foioase/răşinoase şi de tipurile de culturi agricole practicate an de an în judeţ. Datele utilizate în calculul emisiilor de NMVOC din aceste surse provin de la D.A.D.R. şi/sau de la Direcţia de Statistică Suceava.

Aşa cum se constată din graficul din fig. 2.3.1., emisiile de NMVOC din principalele surse staţionare industriale de emisie din judeţ (SNAP 01-09) au prezentat o tendinţă de reducere în intervalul 2000 – 2003, crescând din nou în 2004, în anii 2005 şi 2006 valoarea totală a acestor emisii fiind apropiată şi de cca. 1,7 ori mai redusă faţă de cea din anul 2000.

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

tone/an

NMVOC 3076 1228.5 1208 1286 2380.5 1778 1819.9

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Fig. 2.3.1. Emisii anuale de NMVOC din surse staţionaredin judeţul Suceava în perioada 2000-2006

Din totalul emisiilor de NMVOC din surse industriale de pe teritoriul judeţului Suceava, în anul 2006 un procent de 34,4% provine din fabricarea băuturilor alcoolice distilate, ramură bine reprezentată în judeţ, cca. 24% din diferite procese de ardere, cca. 21% din fabricarea mobilei (aplicarea de lacuri pe bază de solvenţi organici), 3,4% din depozitarea şi distribuirea benzinei, restul emisiilor provenind din diverse alte surse dintre cele menţionate mai sus.

Sursele mobile (motoarele cu ardere internă a autovehiculelor) sunt o altă categorie importantă de surse de emisie a COV, dar acestea nu au putut fi estimate cantitativ şi incluse în inventar din lipsa de date corecte şi complete referitoare la autovehiculele aflate în trafic, aşa cum am arătat mai sus.

2.4. Pulberi în suspensie (PM10)

Pulberile din atmosferă se clasifică, după dimensiunile particulelor, care influenţează în mod direct comportamentul sistemelor disperse pe care le formează în atmosferă, în două categorii:

pulberi în suspensie, care sunt particule fine, cu dimensiuni mai mici de cca. 20 µm, care rămân în atmosferă un timp îndelungat, ca aerosoli solizi fin dispersaţi în aer, având deci un comportament asemănător gazelor. Este îndeosebi cazul pulberilor în suspensie cu diametre aerodinamice de sub 10 µm (fracţia PM10, denumită şi fracţie toracică şi respectiv PM2,5, denumită fracţie respirabilă). pulberi sedimentabile, cu diametre de ordinul zecilor sau sutelor de microni, care,

după ce sunt emise în atmosferă, se depun pe sol, vegetaţie, ape, construcţii.


23

Poluarea cu pulberi a atmosferei provine din surse: naturale, cum este antrenarea particulelor de la suprafaţa solului de către vânt, incendiile

etc. antropice, cum ar fi: combustiile din sectorul energetic, instalaţiile de ardere neindustriale,

arderile în industria de prelucrare, diverse procese industriale, haldele şi depozitele de deşeuri industriale şi municipale, arderea deşeurilor în aer liber, transporturile rutiere, sisteme de încălzire individuale, îndeosebi cele pe combustibili solizi etc.

Corelat cu sursele de provenienţă, natura acestor pulberi poate fi extrem de diversă. Astfel, ele pot conţine particule de carbon (funingine), metale grele (plumb, cadmiu, crom, mangan etc.), oxizi de fier, sulfaţi, dar şi alte noxe toxice, unele dintre acestea având efecte cancerigene (cum sunt PAH, PCB, PCDD/PCDF adsorbite pe suprafaţa particulelor de aerosoli solizi).

Dintre sursele staţionare de emisie a pulberilor din judeţul Suceava, inventariate pe anul 2006, menţionăm: arderile de combustibili solizi (cărbuni, deşeuri lemnoase), lichizi (în principal păcură)

şi gazoşi (gaz natural) în industria energetică şi în instalaţii de ardere neindustriale industria de prelucrare (cazane industriale, fabricarea sticlei) producerea celulozei şi hârtiei staţiile de preparare mixturi asfaltice industria alimentară (fabricarea berii, pâinii etc.) incinerarea deşeurilor

Evoluţia emisiilor de pulberi în anul 2006 comparativ cu emisiile anuale din perioada 2000-2006 este prezentată în tabelul 2.4.1. iar grafic în fig. 2.4.1.

tone/anAn

Judeţ2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Suceava 1533,7 3295,6 1587,8 2515,3 1175,7 472,5 636,9

Tabel 2.4.1. Emisii anuale de pulberi în judeţul Suceava

Emisiile de pulberi din principalele surse staţionare de emisie din judeţ au prezentat o tendinţă de reducere în intervalul 2004 – 2006.

Fluctuaţiile anuale ale emisiilor de pulberi s-au datorat modului de funcţionare discontinuu sau chiar sistării temporare sau permanente a unor activităţi (de ex. cea de preparare a minereurilor de mangan, cu vârf de activitate în 2001, ulterior nemaifiind desfăşurată această activitate, sau activitatea de fabricare a celulozei din lemn, care a fostchiar sistată în perioada februarie 2005 - august 2006, ceea ce a condus la sistarea emisiilor din surse majore de emisie aferente acestei activităţi: cuptoarele de var, cazanul de regenerare a leşiei etc.).

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

tone/an

pulberi 1533.7 3295.6 1587.8 2515.3 1169.4 472.5 636.9

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Fig. 2.4.1. Emisii anuale de pulberi din surse staţionaredin judeţul Suceava în perioada 2000-2006


24

Evoluţia emisiilor de pulberi fracţia PM10 inventariate în anul 2006 comparativ cu emisiile anuale din perioada 2003-2006 este prezentată în tabelul 2.4.1.

tone/anAn

Judeţ2003 2004 2005 2006

Suceava 96,8 89,65 93,4 88,5

Tabel 2.4.1. Emisii anuale de pulberi PM10 în judeţul Suceava

De menţionat că nu s-au evaluat decât parţial emisiile de pulberi PM10, şi anume doar pentru acele activităţi pentru care metodologiile CORINAIR sau AP42 includ factori de emisie pentru PM10. Dintre acestea, ponderea majoră o au arderile în industria energetică.

Surse importante de emisie a pulberilor sunt şi sursele difuze, cum sunt: circulaţia rutieră, demolările şi construcţiile, încălzirea individuală a spaţiilor de locuit, comerciale, instituţionale etc. surse care nu au fost incluse în inventar, din lipsa datelor necesarecalculului.

Starea tehnică şi de salubritate necorespunzătoare a arterelor rutiere şi a zonelor pietonale din mediul urban reprezintă de asemenea o cauză a menţinerii unor concentraţii crescute de pulberi în atmosferă, în special în perioadele de vară şi cele deficitare în precipitaţii.

Efectul pulberilor în suspensie asupra sănătăţii umane, îndeosebi a fracţiilor PM10 şi PM2,5, care sunt extrem de fin dispersate în aer, este de iritant al ochilor şi sistemului respirator, de scădere a rezistenţei la infecţii, un efect mai dăunător însă fiind acela datorat compoziţiei chimice periculoase a unor pulberi, cum este cazul celor care adsorb la suprafaţa lor substanţe toxice, cum ar fi hidrocarburile din componenţa smogului fotochimic oxidant, bifenilii policloruraţi (PCB), sau al particulelor care conţin metale toxice, cum ar fi plumbul, cadmiul, mercurul etc.

2.5. Poluarea cu metale grele (mercur, plumb, cadmiu) şi poluanţi organici persistenţi (POPs)

2.5.1. Emisii de metale grele (mercur, plumb, cadmiu)

În judeţul Suceava nu există surse staţionare semnificative de emisie a metalelor grele, cum ar fi cele specifice industriei metalurgice, siderurgiei etc.

Sursele staţionare de emisie inventariate în anul 2006 în judeţul Suceava, ale căror emisii au fost evaluate cu ajutorul metodologiei CORINAIR, sunt:� arderea huilei şi păcurii în instalaţiile mari de ardere şi în alte centrale termice utilitare sau

industriale;� fabricile de sticlă;� turnătorii de fontă cenuşie (cubilouri) � incinerarea deşeurilor spitaliceşti şi altor tipuri de deşeuri industriale.

Emisiile totale de metale grele din judeţul Suceava provenite din sursele de emisie inventariate, estimate prin metodologia CORINAIR în 2006, comparativ cu cele din perioada2003-2005, sunt prezentate în tabelul 2.5.1.1.:

tone/anAn

Judeţ Poluant2003 2004 2005 2006

Hg 0,037 0,038 0,034 0,056Pb 0,168 0,198 0,175 0,207

Suceava

Cd 0,021 0,012 0,011 0,013

Tabel 2.5.1.1. Emisii anuale de metale grele (Hg, Pb şi Cd) în judeţul Suceava

Fluctuaţiile anuale ale emisiilor de metale grele sunt corelate cu cantităţile şi calitatea combustibililor solizi şi lichizi utilizaţi în principal în sectorul energetic, care are cea mai mare


25

contribuţie la aceste emisii, ca şi cu cantităţile de deşeuri incinerate, cantitatea de sticlă şi de fontă cenuşie produsă etc.

De menţionat că, în anul 2006, ca urmare a închiderii treptate a crematoriilor spitalelor din judeţ şi a impunerii de condiţii mult mai stricte de eliminare a deşeurilor spitaliceşti periculoase, a crescut cantitatea de deşeuri spitaliceşti incinerate controlat în incineratoare specializate din judeţ, existând şi o mai bună evidenţă a cantităţilor de astfel de deşeuri colectate şi incinerate, ceea ce s-a reflectat şi în creşterea emisiilor totale de metale grele din activitatea de incinerare a deşeurilor.

O sursă semnificativă de emisii de metale grele, în principal Pb, o reprezintă motoarele autovehiculelor, în special cele care folosesc drept carburant benzina cu plumb. Datorită lipsei de date de intrare nu s-a putut realiza şi evaluarea emisiilor de metale grele din aceste surse.

2.5.2. Emisii de poluanţi organici persistenţi (POPs)

POPs sunt substanţe chimice foarte stabile, care nu se descompun uşor în mediu (auo durată de viaţă de la câteva luni până la zeci de ani), se pot acumula în lanţurile trofice biologice, prezentând în consecinţă un grad ridicat de risc pentru om şi pentru viaţa sălbatică. POPs sunt compuşi organici de origine naturală sau antropică cu următoarele caracteristici: sunt rezistenţi la degradarea în mediu; au solubilitate scăzută în apă, dar ridicată în mediile grase; pot fi transportaţi pe distanţe mari (circulă prin aer, apă, sol şi prin intermediul organismelor vii), inclusiv transfrontieră, depozitându-se departe de locul de origine; se acumulează în sistemele terestre şi acvatice; prezintă efecte acute şi cronice asupra sănătăţii umane şi speciilor animale.

În scopul reducerii impactului asupra mediului înconjurător, Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu a adoptat, în cadrul Convenţiei de la Stockholm (22 mai 2001), un program vizând controlul şi eliminarea a 12 substanţe considerate POPs, şi anume:

Pesticide (Aldrin, Clordan, Dieldrin, Endrin, Heptaclor, Mirex, Toxafen, DDT) Industriale: Bifenili policloruraţi (PCB) şi hexaclorbenzen (HCB) Subproduse: derivaţi policloruraţi ai dibenzo p-dioxinelor şi dibenzofuranilor (PCDD/PCDF)Convenţia de la Stockholm, ratificată de România prin Legea nr. 261 din 16 iunie

2004, stabileşte măsurile destinate reducerii sau eliminării emisiilor provenite de la producerea intenţionată şi utilizarea primelor 3 clase sus-menţionate de compuşi, inclusiv condiţiile şi situaţiile în care aceşti compuşi pot fi exportaţi. Totodată, ea prevede că ţările semnatare ale Convenţiei pot fi scutite, în anumite limite (pentru anumite scopuri, clar precizate în anexele la convenţie şi pe perioade determinate de timp – maxim 5 ani de la intrarea în vigoare, la 22.05.2001, a convenţiei), dacă se înregistrează în Registrul de identificare a Părţilor care beneficiază de scutiri specifice.

Convenţia de la Stockholm stabileşte totodată măsurile destinate reducerii sau eliminării emisiilor de la producerea neintenţionată a PCDD/PCDF, PCB şi HCB. Astfel, convenţia prevede necesitatea elaborării, în termen de 2 ani de la intrarea în vigoare a acesteia, de planuri de acţiune pentru identificarea, caracterizarea şi stabilirea surselor de emisie a acestor POPs produşi neintenţionat şi pentru implementarea prevederilor convenţiei cu privire la:

- promovarea măsurilor disponibile, fezabile care pot duce la atingerea rapidă a unui nivel realist şi evident de reducere a emisiilor de POPs sau eliminare a unor surse

- promovarea utilizării celor mai bune tehnici disponibile, care să permită prevenirea şi reducerea emisiilor de POPs.

Conform părţilor II şi III din anexa C la convenţie, sursele de emisie a acestor POPs, emişi neintenţionat, sunt următoarele:

- incineratoarele de deşeuri municipale, periculoase, spitaliceşti şi nămolurile dinstaţiile de epurare


26

- cuptoarele de ciment care ard deşeuri periculoase- unele procese termice din industria metalurgică- arderea deschisă a deşeurilor, inclusiv a depozitelor de deşeuri municipale- surse rezidenţiale de combustie- cazane utilitare şi industriale cu combustibili fosili- instalaţii de ardere a lemnului şi altor combustibili tip biomasă- unele procese chimice de producţie, în special producerea clorfenolilor şi

cloranilului- crematorii- motoarele vehiculelor, îndeosebi cele care utilizează benzină cu plumb- incinerarea carcaselor de animale- vopsirea (cu cloranil) şi finisarea (cu extracţie alcalină) a textilelor şi pieilor- rafinarea uleiurilor uzateConvenţia cuprinde şi prevederi referitoare la măsurile de reducere sau eliminare a

emisiilor din depozitarea POPs şi a deşeurilor POPs. În vederea aplicării cerinţelor Convenţiei, HG 697/2004 privind aprobarea Procedurii

de consimţământ prealabil în cunoşţinţă de cauză pentru controlul importului şi exportului anumitor substanţe şi preparate chimice periculoase - procedura PIC, stabileşte obligaţia pentru exportatori de a nu exporta produse chimice şi articole care conţin poluanţi organici persistenţi care intră sub incidenţa Convenţiei de la Stockholm şi care sunt prevăzuţi în anexa nr. 4 a HG 697/2004.

În judeţul Suceava, dintre emisiile atmosferice de POPs, au fost estimate, în cadrul inventarului emisiilor atmosferice pe anul 2006, emisii de dioxine şi furani (PCDD/PCDF) şi de PCB, din următoarele activităţi generatoare de astfel de emisii: incinerarea deşeurilor spitaliceşti şi altor deşeuri industriale de către SC MONDECO SRL

Suceava şi SC SUPERSTAR COM SRL Rădăuţi; arderea huilei de către SC TERMICA SA Suceava în instalaţia CET.

Cu ajutorul metodologiei CORINAIR au fost estimate următoarele cantităţi totale de POPs emise în mod neintenţionat în atmosferă, din sursele sus-menţionate, în anul 2006, comparativ cu anii anteriori:

grame/anJudeţ An Poluant Sursă de poluare (proces) Cantitate

2003 2,2562004 3,0712005 2,2562006

PCBsincinerarea deşeurilor (spitaliceşti şi industriale)

9,654incinerarea deşeurilor (spitaliceşti şi industriale)

0,15122003producerea energiei electrice 0,1456incinerarea deşeurilor (spitaliceşti şi industriale)



0,86752006

PCDD/PCDF

producerea energiei electrice 0,17982003 2,5532004 3,6442005 2,653

Suceava

2006

TOTAL EMISII POPs

10,701

Tabel 2.5.2.1. Cantităţi de POPs emise în judeţul Suceava în perioada 2003-2006


27

Evoluţia cantităţilor de POPs emise în atmosferă din activităţile sus-menţionate este corelată cu cantităţile de deşeuri incinerate, în principal cele spitaliceşti, ca şi cu cantităţile şi calitatea combustibililor solizi utilizaţi în sectorul energetic.

Ca urmare a închiderii treptate a crematoriilor spitalelor din judeţ şi a impunerii de condiţii mult mai stricte de eliminare a deşeurilor spitaliceşti periculoase, a crescut cantitatea de deşeuri spitaliceşti incinerate controlat în incineratoare specializate din judeţ, existând şi o mai bună evidenţă a cantităţilor de astfel de deşeuri colectate şi incinerate, ceea ce s-a reflectat şi în creşterea emisiilor totale de metale grele din activitatea de incinerare a deşeurilor.

2.6. Calitatea aerului ambiental

APM Suceava a monitorizat calitatea aerului ambiental în judeţul Suceava prin prelevări şi analize fizico-chimice ca şi prin măsurători automate, în staţii fixe şi mobile conform tabelului 2.1.1.

Rezultatele monitorizării continue în staţiile fixe de monitorizare a calităţii aerului din municipiul Suceava din anul 2006 sunt prezentate sintetic în tabelul 2.6.1.

VL/CMA pentru protecţia sănătăţii umane

Judeţ Oraş Staţia Poluant

Conc. medie orară

maximă din

2006

Conc. medie zilnică

maximă /din

2006

Conc. medie anuală/maximazilnică amediilor de 8 h pt.

O3

din 2006

UM VL orară/PI şi PA pt.

O3

VL/ CMA

zilnică

VL/CMA anuală(sau VT pt. O3)

Frecvenţă

depăşiri VL/CMA

(%)

SO2 - 3,98 0,15 g/m3 - 125 60 0

NO2 - 38,9 13,64 g/m3 - 100 53,33 0

NH3 - 0,0614 0,0162 mg/m3 - 0,1 - 0

Suceava Centru

Mercaptani - 0,00750 0,000635 mg/m3 - 0,00001 -65 (54 din 83 valori

măsurate)

SO2 - 1,42 0,14 g/m3 - 125 60 0

NO2 - 42,5 10,31 g/m3 - 100 53,33 0

H2S - 0,0028 0,0008 mg/m3 - 0,008 - 0Cuza Vodă

Mercaptani - 0,00840 0,000708 mg/m3 - 0,00001 -

66,67 (56 din 84 valori

măsurate

NO2 113,4 73,19 19,73 g/m3 266,66 100 53,33 0

O3 146 - 139,5 g/m3 PI = 180PA = 240

- 120

1 valoare max.

zilnică a mediilor

de 8 ore/an

PM10 - 173,67 49,32 g/m3 - 58,33 46,66 27,82

Suceava Suceava

Sediu APM

Pb - 0,0367 0,0165 g/m3 - - 0,67 0

Tabel 2.6.1. Rezultate sintetice ale monitorizării calităţii aerului în municipiul Suceava în anul 2006


28

2.6.1. Concentraţii ale dioxidului de sulf (SO2)

Determinările sistematice efectuate în anul 2006 de laboratorul APM Suceava la indicatorul SO2, analizat în 2 puncte de monitorizare din municipiul Suceava (tip industrial –Cuza Vodă, Şc. Miron Costin şi fond urban – Suceava centru, Liceul de Artă) prin probe medii zilnice, au indicat o calitate corespunzătoare a aerului în municipiul Suceava în raport cu acest indicator. Astfel: Concentraţiile medii zilnice s-au situat frecvent sub limita de detecţie a metodei analitice

utilizate, valorile semnificative înregistrate sporadic situându-se mult sub VL zilnică pentru protecţia sănătăţii umane conform Ordinului M.A.P.M. nr. 592/2002.

Astfel, concentraţia medie zilnică maximă înregistrată a fost de 3,98 g/m3, în staţia Suceava centru, respectiv 1,42 g/m3 în staţia Cuza Vodă, valori de 31 şi respectiv de 88 ori mai mici decât VL zilnică pentru protecţia sănătăţii umane (125 g/m3). Concentraţiile medii anuale au fost de 0,15 g/m3 în staţia Suceava centru şi 0,14 g/m3

în staţia Cuza Vodă. Raportat la CMA anuală (0,06 mg/m3, adică 60 g/m3), conform STAS 12574/1987, se constată că acestea sunt de peste 400 de ori mai mici.

Măsurătorile nesistematice efectuate în anul 2006 cu autolaboratorul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Suceava (dotat cu analizor SO2 – metoda de referinţă – fluorescenţă în UV), în diferite perioade ale anului, în diverse puncte mobile din localităţile:

- Ostra (limită incintă ind. SC CAUS FAIG SRL), - Vereşti (centru civic) - Fălticeni (BCR), - Gura Humorului (Primărie)- Rădăuţi centru (incintă sediu SC SERVICII COMUNALE SA) - Suceava (parcare magazin Bucovina, parcare SC MOLDOMEX SA Suceava), - Câmpulung Moldovenesc (parcare Hotel Fota Turism),

au indicat încadrarea concentraţiilor medii orare de SO2 mult sub VL orară pentru protecţia sănătăţii umane (387,5 g/ m3), iar a celor medii pe 24 ore, mult sub VL zilnică (125 g/m3), în toate zonele în care s-au făcut măsurători.

Evoluţia calităţii aerului la indicatorul SO2 în perioada 1999-2006

În tabelul 2.6.1.1. este prezentată evoluţia concentraţiilor medii anuale de SO2

înregistrate în perioada 1999-2006 în municipiul Suceava, comparativ cu C.M.A. conform STAS 12574/1987, şi respectiv a concentraţiilor medii zilnice maxime măsurate în staţiile Cuza Vodă şi Suceava centru, comparativ cu valoarea limită zilnică pentru protecţia sănătăţii umane, conform Ordinului 592/2002.

Cuza Vodă Suceava centruStaţia/Anul Cmedie anuală (µg/m3) Cmaximă zilnică (µg/m3) Cmedie anuală (µg/m3) Cmaximă zilnică (µg/m3)

1999 0,12 3,0 0,11 4,0

2000 0,10 3,9 0,08 2,6

2001 0,08 4,7 0,21 9,4

2002 0,17 3,8 0,22 3,8

2003 0,14 3,1 0,13 5,1

2004 0,15 1,8 0,14 5,5

2005 0,08 1,1 0,09 1,5

2006 0,14 1,42 0,15 3,98

VL zilnică - 125 - 125

CMA anuală 60 - 60 -

Tabel 2.6.1.1. Concentraţii de SO2 în municipiul Suceava în perioada 1999-2006


29

Din tabelul 2.6.1.1. se constată că în intervalul analizat toate concentraţiile medii anuale de SO2 s-au situat mult sub C.M.A. conform STAS 12574/1987.

De asemenea, toate concentraţiile medii zilnice s-au încadrat în acest interval de timp cu mult sub VL zilnică pentru protecţia sănătăţii umane (125 g/m3).

După cum se constată din fig. 2.6.1.1., în această perioadă concentraţiile medii anuale de SO2 au fluctuat uşor de la an la an, dar având valori nesemnificative comparativ cu CMA anuală (60 g/m3), atingând cele mai mici valori în anul 2005, iar cele mai mari în 2002, atât în staţia Suceava centru, cât şi în Cuza Vodă.

0.0

0.1

0.2

0.3

g/mc

Cuza Vodă 0.12 0.10 0.08 0.17 0.14 0.16 0.084 0.14

Suceava centru 0.11 0.08 0.21 0.22 0.13 0.14 0.088 0.15

1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Fig. 2.6.1.1. Evoluţia concentraţiilor medii anuale la indicatorul SO2

în municipiul Suceava în perioada 1999 – 2006

2.6.2. Concentraţii ale dioxidului de azot (NO2)

Determinările sistematice efectuate în anul 2006 de laboratorul APM Suceava la indicatorul NO2, monitorizat prin:

- metode manuale pe probe medii recoltate în 24 ore (prelevare probe medii de 24 ore, urmată de analiză chimică în laborator) în 2 puncte de monitorizare din municipiul Suceava (tip industrial – Cuza Vodă, Şc. Miron Costin şi fond urban –Suceava centru, Liceul de Artă)

- metode automate în staţia de fond urban Sediu APM,

au indicat o calitate corespunzătoare a aerului în municipiul Suceava în raport cu acest indicator.

Astfel:

Concentraţiile medii zilnice s-au situat sub CMA zilnică (0,1 mg/m3, adică 100 g/m3) conform STAS 12574/1987, aşa cum se constată şi din graficul de mai jos:

CMA

0

20

40

60

80

100

120

mg/mc

Maxime zilnice NO2 42,50 38,90 73,19

CMA 100 100 100

Cuza Vodă Suceava centru Sediu APM

Fig. 2.6.2.1. Concentraţii maxime zilnice de NO2 în municipiul Suceava în anul 2006

Concentraţiile medii anuale, raportate la VL+MT pe anul 2006 (53,33 g/m3), conform


30

Ordinului 592/2002, sunt de peste 2,7 ori mai mici în cele 3 staţii de monitorizare. De asemenea, acestea s-au încadrat, aşa cum se constată din graficul de mai jos, şi

sub PIE raportat la VL anuală pentru protecţia sănătăţii umane.

VLA

PIEPSE

0

20

40

60

mg/mc

Medii anuale NO2 10,31 13,64 19,73

VLA 53,33 53,33 53,33

PIE 26 26 26

PSE 32 32 32

Cuza Vodă Suceava centru Sediu APM

Fig. 2.6.2.2. Concentraţii medii anuale de NO2 în municipiul Suceava în anul 2006

Concentraţiile medii orare de NO2, măsurate automat în staţia Sediu APM (prin metoda de referinţă conform Ordinului 592/2002 - chemiluminiscenţă), au avut valori situate sub VL orară pentru protecţia sănătăţii umane pentru anul 2006 (266,66 g/m3), concentraţia orară maximă înregistrată fiind de 113,4 g/ m3.

Au fost măsurate 8537 valori orare la NO2, reprezentând 97,45% din numărul total de ore din anul 2006, fiind deci îndeplinit obiectivul de calitate a datelor cu privire la captura minimă de date pentru măsurătorile continue (90%).

Întrucât nici o valoare orară nu a depăşit PSE raportat la VL orară, faţă de maxim 18 valori admise a depăşi PSE prin Ordinul 592/2002 (140 g/m3), rezultă că valorile orare de NO2 nu au depăşit PSE în 2006.

Întrucât un număr de 7 valori orare au depăşit PIE raportat la VL orară, faţă de maxim 18 valori admise a depăşi PIE prin Ordinul 592/2002 (100 g/m3), rezultă că valorile orare de NO2 nu au depăşit PIE în 2006.

Măsurătorile nesistematice efectuate în anul 2006, cu autolaboratorul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Suceava (dotat cu analizor NOx – metoda prin chemiluminiscenţă), în diferite perioade ale anului, în diverse puncte mobile din localităţile:

- Ostra (limită incintă ind. SC CAUS FAIG SRL), - Vereşti (centru civic) - Fălticeni (BCR), - Gura Humorului (Primărie)- Rădăuţi centru (incintă sediu SC SERVICII COMUNALE SA) - Suceava (parcare magazin Bucovina, parcare SC MOLDOMEX SA Suceava), - Câmpulung Moldovenesc (parcare Hotel Fota Turism),

au indicat încadrarea concentraţiilor medii orare mult sub VL orară pentru protecţia sănătăţii umane (266,66 g/m3), în toate zonele în care s-au făcut măsurători, precum şi a concentraţiilor medii zilnice sub CMA conform STAS 12574/1987.

Evoluţia calităţii aerului la indicatorul NO2 în perioada 1999-2006

În tabelul 2.6.2.1. este prezentată evoluţia concentraţiilor de dioxid de azot înregistrate în perioada 1999-2006 în municipiul Suceava, comparativ cu VL conform Ordinului 592/2002, şi cu C.M.A. conform STAS 12574/1987. Din tabel se constată că, în perioada 1999-2006,nici o valoare medie zilnică la NO2 nu a depăşit C.M.A. conform STAS 12574/1987.


31

Cuza Vodă Suceava centru Sediu APMStaţia/Anul Cmedie anuală

(µg/m3)Cmaximă

zilnică (µg/m3)

Cmedie anuală(µg/m3)

Cmaximă

zilnică (µg/m3)

Cmedie anuală(µg/m3)

Cmaximă

zilnică (µg/m3)

Cmaximă orară(µg/m3)

1999 10,25 32,5 7,12 26,2 5,90 32,2 -2000 8,68 39,6 9,34 33,2 10,46 64,8 -

2001 11,71 37,7 17,84 55,1 14,05 39,3 -

2002 13,69 39,9 14,27 51,7 10,20 52,4 -2003 7,33 28,8 11,47 44,6 11,25 53,7 -

2004 8,73 35,5 17,12 40,8 19,26 53,03 123,6

2005 9,63 33,5 16,76 58,3 19,07 75,94 147,82006 10,31 42,5 13,64 38,9 19,73 73,19 113,4

VL anuală- 2003-2004- la 1.01.2005- la 1.01.2006- la 1.01.2007- la 1.01.2010

6056,6653,33

5040

-

6056,6653,33

5040

-

6056,6653,33

5040

-

6056,6653,33

5040

VL orară- 2003-2004- la 1.01.2005- la 1.01.2006- la 1.01.2007- la 1.01.2010

- - - - - -

300283,33266,66

250200

CMA zilnicăconf. STAS

12574/1987

- 100 - 100 - 100 -

Tabel 2.6.2.1. Concentraţii de NO2 în municipiul Suceava în perioada 1999-2006

În fig. 2.6.2.3. este prezentată grafic evoluţia concentraţiilor medii anuale la indicatorul NO2 în intervalul analizat. Se constată că în tot intervalul de timp analizat, concentraţiile medii anuale s-au încadrat sub VL anuală pentru protecţia sănătăţii umane, inclusiv sub VL pentru anul 2010, acestea fiind situate de asemenea şi sub PIE raportat la VL anuală pentru protecţia sănătăţii umane, în toate staţiile de monitorizare.

Se observă fluctuaţii anuale ale concentraţiilor medii anuale de NO2, cu o uşoară tendinţă generală de creştere a concentraţiilor de dioxid de azot, în principal în staţiile Suceava centru şi Sediu APM, ce ar putea fi corelată cu intensificarea traficului auto în aceste zone, în intervalul analizat.

0

10

20

30

40

50

60

70

g/mc

CMA/VLA 40 40 40 40 60 60 56.66 53.33

PSE 32 32 32 32 32 32 32 32

PIE 26 26 26 26 26 26 26 26

Cuza Vodă 10.25 8.68 11.71 13.69 7.33 8.73 9.63 10.31

Suceava centru 7.12 9.34 17.84 14.27 11.47 17.12 16.76 13.64

Sediu APM 5.90 10.46 14.05 10.20 11.25 19.26 19.07 19.73

1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Fig. 2.6.2.3. Evoluţia concentraţiilor medii anuale la indicatorul NO2

în municipiul Suceava în perioada 1999-2006


32

Notă: În tabelul 2.6.2.1. şi în fig. 2.6.2.3. evoluţia VL se datorează trecerii, de la 1 ianuarie 2003, la alte limite pentru NO2 decât CMA reglementate de STAS 12574/1987, urmare transpunerii directivelor UE în domeniul calităţii aerului, prin Ordinul 592/2002, care stabileşte marje de toleranţă descrescătoare până la momentul conformării cu VL anuale şi orare (1 ianuarie 2010).

Concentraţiile medii orare de NO2 măsurate în perioada 2004-2006 în staţia Sediu APM cu analizorul automat de NO2 (prin metoda de referinţă conform Ordinului 592/2002 -chemiluminiscenţă), s-au încadrat mult sub VL+MT pentru anii 2004, 2005 şi 2006 cât şi sub VL pentru anul 2010, stabilite prin Ordinul 592/2002.

De menţionat că în tot intervalul de timp a fost îndeplinit obiectivul de calitate a datelor cu privire la captura minimă de date pentru măsurătorile continue (minim 90%).

Evoluţia valorilor orare maxime înregistrate în perioada 2004-2006 în staţia Sediu APM, comparativ cu VL, PIE şi PSE orare, este reprezentată grafic în fig. 2.6.2.4.

0.0

50.0

100.0

150.0

200.0

250.0

300.0

350.0

mg/mc

Sediu APM 123.6 147.8 113.4

VL+MT orară 300 283.33 266.66

VL orară 2010 200 200 200

PSE orară 140 140 140

PIE orară 100 100 100

2004 2005 2006

Fig. 2.6.2.4. Evoluţia valorilor orare maxime înregistrate la indicatorul NO2

în municipiul Suceava în anii 2004 – 2006

Deoarece PSE şi nici PIE nu au fost depăşite de peste 18 ori/an calendaristic, aşa cum prevede Ordinul 592/2002, concluzionăm că în municipiul Suceava concentraţiile medii orare de NO2 s-au situat sub PIE pentru protecţia sănătăţii umane în intervalul 2004-2006.

2.6.3. Concentraţii de amoniac (NH3)

Determinările sistematice efectuate în anul 2006 de laboratorul APM Suceava la indicatorul NH3, analizat într-un punct de monitorizare din municipiul Suceava (fond urban –Suceava centru, Liceul de Artă) prin probe medii de 24 ore, au indicat o calitate corespunzătoare a aerului în municipiul Suceava în raport cu acest indicator, toate concentraţiile medii zilnice situându-se în tot cursul anului 2006 sub CMA conform STAS 12574/1987 (0,1 mg/m3).

Concentraţia maximă înregistrată în 2006 a fost de 0,0614 mg/m3.

Evoluţia calităţii aerului la indicatorul NH3 în perioada 2001-2006

Concentraţiile medii şi maxime anuale, comparativ cu CMA conform STAS 12574/1987, precum şi frecvenţa depăşirilor CMA la acest indicator în perioada de monitorizare 2001-2006, în staţia Suceava centru, sunt prezentate în tabelul 2.6.3.1.

Acest indicator a fost monitorizat în mai multe staţii de monitorizare din municipiul Suceava, dar pe diferite perioade de timp (Sediu APM, Iţcani, Cuza Vodă).

În nici una dintre aceste staţii nu au fost depăşiri ale CMA la amoniac, cu excepţia staţiei Sediu APM – cartier Obcini, unde în anul 2000 frecvenţa depăşirilor a fost de 4,25% şi


33

a staţiei Suceava centru, unde a fost o singură depăşire a CMA, în 2001.Sursele de emisie ale acestui poluant erau vechile uzine frigorifice ale unităţilor de

industrie alimentară din zona industrială Şcheia, zonă situată la cca. 1 km de staţia Sediu APM.

După anul 2001 nu s-au mai înregistrat depăşiri ale CMA la acest indicator, ca urmare a măsurilor de eliminare/prevenire a pierderilor de NH3 luate de deţinătorii de instalaţii de refrigerare cu NH3 şi a înlocuirii totale/parţiale ale acestora cu instalaţii ce utilizează agenţi de răcire ecologici.

Suceava centruStaţia/

Anul Cmedie anuală

(mg/m3)

Cmaximă zilnică

(mg/m3)

Frecv depăşiri

%

1999 - - -

2000 - - -

2001 0,0313 0,1135 0,47

2002 0,0220 0,0685 0

2003 0,0281 0,0786 0

2004 0,0129 0,0432 0

2005 0,0154 0,0488 0

2006 0,0162 0,0614 0

CMA zilnică - 0,1 -

Tabel 2.6.3.1. Concentraţii de NH3 şi frecvenţa depăşirilor CMA în municipiul Suceava în perioada 1999-2006

Evoluţia concentraţiilor medii anuale ale acestui poluant în atmosfera municipiului Suceava este reprezentată grafic în fig. 2.6.3.1. Se constată că la acest indicator concentraţiile în atmosferă sunt în scădere în toate punctele în care a fost monitorizat, de-a lungul perioadei analizate.

0.00

0.01

0.02

0.03

0.04

mg/mc

Cuza Vodă 0.0241 0.0241 0.0133

Suceava centru 0.0313 0.0220 0.0281 0.0129 0.0154 0.0162

Iţcani 0.0302 0.0292 0.0200 0.0242 0.0200 0.0230

Sediu APM 0.0287 0.0415 0.0133 0.0187 0.0165

1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Fig. 2.6.3.1. Evoluţia concentraţiilor medii anuale la indicatorul NH3

în municipiul Suceava în perioada 1999-2006

În figura de mai jos este prezentată evoluţia concentraţiilor maxime înregistrate anual în perioada 2001-2006 în staţia Suceava centru:


34

0.00

0.05

0.10

0.15

mg/mc

maxima anuală 0.1135 0.0685 0.0786 0.0432 0.0488 0.0614

CMA zilnică 0.1000 0.1000 0.1000 0.1000 0.1000 0.1

2001 2002 2003 2004 2005 2006

Fig. 2.6.3.2. Evoluţia concentraţiilor maxime anuale la indicatorul NH3

în staţia Suceava centru în perioada 2001-2006

2.6.4. Producerea ozonului troposferic (poluarea fotochimică)

Ozonul se găseşte în mod natural în concentraţii foarte mici în troposferă (atmosfera joasă). Cele două surse naturale de ozon în atmosfera joasă sunt emisiile de compuşi organici volatili emişi de plante şi sol, şi mici cantităţi de ozon din stratosferă, care migrează, ocazional, spre suprafaţa pământului.

Spre deosebire de ozonul stratosferic, care protejează viaţa pe Pământ, ozonul troposferic (cuprins între sol şi 8-10 km înălţime) este deosebit de toxic şi constituie poluantulprincipal al atmosferei zonelor industrializate şi aglomerărilor urbane, deoarece precursorii acestuia (COV, NOx) provin din activităţi industriale şi trafic rutier.

Ozonul este un poluant secundar, deoarece, spre deosebire de alţi poluanţi, acesta nu este emis direct de vreo sursă de emisie. El se formează prin interacţiunea luminii solare, în principal a radiaţiilor ultraviolete, cu poluanţii primari, compuşi organici volatili şi oxizi de azot, prin reacţii fotochimice în care sunt implicaţi radicali liberi.

Ozonul este generat şi prin descărcări electrice în atmosferă. Are densitatea de 1,66 ori mai mare decât aerul şi se menţine aproape de sol. Este instabil în atmosfera dinamică, se descompune uşor, generând radicali liberi cu putere oxidantă.

Distrugerea ozonului din atmosfera joasă se realizează prin procese de transport şi distrugere chimică, ca urmare a interacţiunii cu alţi compuşi din atmosferă.

Se consideră prin urmare că prezenţa ozonului în troposferă constituie rezultatul a două procese de bază:

schimburile troposferă/stratosferă, care determină transportul către troposferă a aerului stratosferic bogat în ozon; producerea ozonului în atmosfera joasă (troposferă), prin reacţii fotochimice (sub acţiunea radiaţiilor UV), din precursori precum compuşii organici volatili (COV non-metanici şi metanul), alături de oxizii de azot, având ca substrat particulele de aerosoli (particule lichide sau solide din aer).

Ca urmare a faptului că precursorii ozonului pot fi transportaţi de la mare distanţă, ca şi datorită variabilităţii schimburilor dintre stratosferă şi troposferă, concentraţiile de ozon în atmosfera joasă sunt foarte variabile în timp şi spaţiu, fiind totodată dificil de controlat.

Staţiile de monitorizare a acestui poluant trebuie să monitorizeze totodată şi concentraţiile de precursori (NOx şi COV).

Având în vedere impactul compuşilor oxidanţi prezenţi în atmosfera joasă (troposferă), şi anume: efect iritant pentru ochi şi asupra căilor respiratorii la om, intensificarea proceselor oxidative din organismele vii, efect toxic pentru plante, la care determină inhibarea fotosintezei, producerea de leziuni foliare, necroze, concentraţiile în atmosfera joasă ale acestui indicator de poluare sunt reglementate de Directiva UE 2002/3/EC, transpusă în România prin Ordinul M.A.P.M. nr. 592/2002.

A.P.M. Suceava monitorizează în timp real concentraţiile de ozon troposferic în punctul sediu A.P.M. – cartier Obcini, cu ajutorul unui analizor automat de ozon, începând din


35

luna aprilie 2002. Metoda utilizată este metoda de referinţă indicată de Ordinul M.A.P.M. nr. 592/2002, şi

anume metoda fotometrică în UV.

2.6.4.1. Concentraţii de ozon troposferic (O3)

Analiza statistică a rezultatelor obţinute din monitorizarea automată a concentraţiilor de ozon în anul 2006 indică următoarele:

nici o concentraţie medie orară nu a atins pragurile de informare sau de alertă(180 g/m3 şi respectiv 240 g/m3) stabilite prin Ordinul M.A.P.M. nr. 592/2002, concentraţia orară maximă înregistrată fiind de 146 g/m3, în 4 mai 2006.

În medie, cele mai ridicate valori la O3 s-au înregistrat în perioada martie-iulie,perioadă cu temperaturi crescute şi durată mai mare de iluminare diurnă, factori care favorizează reacţiile fotochimice de formare a ozonului, aşa cum se constată şi din graficul de mai jos.

o singură concentraţie maximă zilnică a mediilor de 8 ore a depăşit obiectivul pe termen lung pentru protecţia sănătăţii umane (120 g/m3), aceasta fiind de 139,5 g/m3, înregistrată în data de 4 mai 2006, ora 18.

PI

PA

0

50

100

150

200

250

300

mg/mc

media 44,95 58,33 74,47 63,82 63,79 56,16 56,19 50,60 41,94 28,56 30,64 22,79

maxima 104 102 118 114 146 104 128 100 78 68 76 62

minima 10 14 20 10 12 12 14 8 8 4 4 4

PI 180 180 180 180 180 180 180 180 180 180 180 180

PA 240 240 240 240 240 240 240 240 240 240 240 240

ian feb mar apr mai iun iul aug sept oct nov dec

Fig. 2.6.4.1. Variaţia lunară a concentraţiilor de O3 în anul 2006 – Sediu APM Suceava

Măsurătorile nesistematice efectuate în 2006 cu autolaboratorul APM (analizor O3 –metoda fotometrică în UV) au indicat că nici o valoare medie orară nu a atins PI (180 g/mc) sau PA (240 g/mc) conform Ordinului MAPM 592/2002, în zonele în care s-au făcut astfel de măsurători, şi anume: Vereşti, Gura Humorului, Rădăuţi, Câmpulung Moldovenesc şi înincinta SC MOLDO MEX SA Suceava.

Evoluţia calităţii aerului la indicatorul O3 în perioada 2002-2006

Analiza rezultatelor obţinute din monitorizarea O3 în perioada aprilie 2002 – decembrie 2006, indică următoarele:

Nici o concentraţie medie orară nu a atins pragurile de informare sau de alertă, concentraţiile orare maxime înregistrate anual în această perioadă fiind reprezentate în graficul de mai jos, comparativ cu PI şi PA:


36

PA

PI

0

100

200

mg/mc

PA 240 240 240 240 240

PI 180 180 180 180 180

Val. Maximă orară O3 88 120 122 122 146

2002 2003 2004 2005 2006

Fig. 2.6.4.2. Concentraţii orare maxime de O3 măsurate în municipiul Suceava în perioada aprilie 2002-decembrie 2006

Concentraţiile orare maxime anuale s-au înregistrat în zilele de 24.08.2002, 21.09.2003, 24.04.2004, 7.04.2005 şi 4.05.2006.

O singură concentraţie maximă zilnică a mediilor de 8 ore a depăşit OTL pentru protecţia sănătăţii umane (120 g/m3) în intervalul 2003-2006, dar acestea sunt foarte apropiate de OTL, aşa cum se constată şi din fig. 2.6.4.3.

OTL

0

100

200

mg/mc

OTL 120 120 120 120

Max. zilnică a mediilor de 8 ore 111 118.75 112.75 139.5

2003 2004 2005 2006

Fig. 2.6.4.3. Concentraţii maxime zilnice ale mediilor de 8 ore la O3

măsurate în municipiul Suceava în perioada 2003 - 2006

2.6.5. Calitatea aerului ambiental – metale grele

În 2006 APM Suceava a monitorizat Pb din pulberi în suspensie PM10, conform prevederilor Ordinului 592/2002, doar prin măsurători indicative (o măsurare aleatorie/săptămână), în staţia Sediu APM.

Metoda de prelevare utilizată este metoda de referinţă pentru prelevarea pulberilor PM10, conform Ordinului 592/2002, şi anume colectarea pe filtre conform EN 12341. Metoda de analiză este de asemenea metoda de referinţă prevăzută de Ordinul 592/2002, fiind conformă SR ISO 9855/1999 – spectroscopie cu absorbţie atomică în cuptor de grafit.

Raportat la VL indicativă anuală pentru protecţia sănătăţii umane pentru 2007 (0,5 g/m3), respectiv la VL+MT pe anul 2006 (0,67 g/m3), concentraţia medie de Pb pe anul 2006, de 0,0165 g/m3, a fost de cca. 30, respectiv 40 de ori mai scăzută.

Evoluţia calităţii aerului la indicatorul Pb din PM10 în perioada 2003-2006

Acest indicator a fost monitorizat începând din mai 2003, în staţia Sediu APM.

Având în vedere faptul că, în anul 2003, concentraţia medie rezultată în urma monitorizării continue, prin probe medii zilnice, a concentraţiilor de Pb din fracţia PM10 în perioada mai-decembrie (care a fost de 0,02 g/m3) s-a situat mult sub VL anuală pentru anul 2007 (0,5 g/m3), precum şi mult sub PIE (0,25 g/m3), începând din 2004 APM Suceava a monitorizat acest indicator doar prin măsurători discontinue, cu timp minim acoperit de 14% (o măsurare aleatorie/săptămână), în staţia Sediu APM.

Evoluţia concentraţiilor medii anuale de Pb este reprezentată grafic în fig. 2.6.5.1. Concentraţiile de Pb se menţin, în medie, la un nivel scăzut, relativ acelaşi în perioada 2003-


37

2006, nivel situat mult sub PIE raportat la VL anuală pentru protecţia sănătăţii umane.

PIE

Medie anuală Pb

0.00

0.10

0.20

0.30

mg/mc

PIE 0.25 0.25 0.25 0.25

Medie anuală Pb 0.020 0.016 0.020 0.037

2003 2004 2005 2006

Fig. 2.6.5.1. Concentraţii medii anuale de Pb măsurate în municipiul Suceava în perioada 2003-2006

2.6.6. Concentraţii de pulberi în suspensie PM10

Acest indicator a fost monitorizat continuu în staţia Sediu APM – cartier Obcini, considerată staţie de fond urban. Pulberile PM10 au fost prelevate prin metoda de referinţă, cu ajutorul unui prelevator LVS şi determinate conform metodei de referinţă prevăzute de Ordinul 592/2002 (gravimetric).

Staţia de monitorizare a pulberilor PM10 este amplasată în vecinătatea E85, la peste 30 m distanţă, şi a unui drum municipal secundar (cca. 10 m).

În tabelul 2.6.6.1. sunt prezentate sintetic rezultatele monitorizării pulberilor în suspensie PM10 în anul 2006.

Judeţul Suceava

Pulberi PM10

VL pentruprotecţia sănătăţii umane:

- la 01.01.2006- la 01.01.2007

Punct monitorizare

Valoaremedieanuală

Valoare maximă 24

ore

UM

Medie anuală 24 ore

Frecvenţa depăşirii VL+MT

pe 24 ore(%)

Sediu APM 49,32 173,67 g/m3 46,6640

58,33*50* 27,82

* a nu se depăşi de peste 35 de ori într-un an calendaristic

Tabelul 2.6.6.1. Concentraţii zilnice şi anuale de pulberi PM10 în municipiul Suceava în anul 2006

Concentraţiile medii zilnice de pulberi PM10 determinate în anul 2006 au fost cuprinse între o valoare minimă de 9,11 g/m3 şi o maximă de 173,67 g/m3.

Din cele 363 de concentraţii medii zilnice măsurate în anul 2006, 101 au depăşit VL zilnică (inclusiv marja de toleranţă) pentru protecţia sănătăţii umane pe anul 2006, conform Ordinului 592/2002 (58,33 g/m3, a nu se depăşi de peste 35 de ori într-un an calendaristic).

Prin urmare putem concluziona că, la indicatorul PM10, VL zilnică pentru protecţia sănătăţii umane pentru anul 2006 a fost depăşită.

Concentraţia medie anuală a pulberilor PM10 a depăşit VL anuală pentru protecţia sănătăţii umane pentru anul 2006.

Măsurătorile nesistematice efectuate la indicatorul PM10 în anul 2006 cu autolaboratorul A.P.M. (măsurare automată), raportate la VL zilnică pentru protecţia sănătăţii umane pe anul 2006 (58,33 g/m3), au indicat următoarele:

- în comuna Ostra, în vecinătatea SC CAUS FAIG SRL Ostra, fabrică de prelucrare lemn, în perioada 07-13.02.2006, valorile medii zilnice la PM10 au fost cuprinse între 31,77


38

µg/mc şi 78,07 µg/mc. Valoarea limită pentru protecţia sănătăţii umane pentru anul 2006 (VL+MT = 58,33 µg/mc) a fost depăşită o singură dată din totalul de şase medii zilnice;

- în comuna Vereşti, în vecinătatea Primăriei, în perioada 21-30.03.2006, concentraţiile medii zilnice de pulberi PM10 s-au situat sub valoarea limită pentru protecţia sănătăţii umane pentru anul 2006 (VL +MT = 58,33 µg/mc), valoarea maximă fiind de 32,87 µg/mc;

- în centrul oraşului Gura Humorului, în perioada 2-15.05.2006, pulberile PM10 au înregistrat valori medii zilnice între 11,43 µg/mc - 84,67µg/mc. Valoarea limită plus marja de toleranţă, pentru protecţia sănătăţii umane pentru anul 2006 (VL+MT = 58,33 µg/mc), a fost depăşită în proporţie de 30% din totalul de 10 medii zilnice.

- La măsurătorile efectuate în mun. Câmpulung Moldovenesc, în perioada 01-08.12.2006 cu autolaboratorul APM (analizor automat PM10) pulberile PM0 au înregistrat valori medii zilnice cuprinse între 17,22 µg/mc şi 69,82 µg/mc. Din cele 4 valori medii zilnice a fost înregistrată o singură depăşire a VL+MT pentru protecţia sănătăţii umane pe anul 2006.

Evoluţia calităţii aerului la indicatorul PM10 în perioada 2003- 2006

Evoluţia concentraţiilor medii anuale, precum şi a valorilor zilnice maxime înregistrate în perioada de monitorizare mai 2003-decembrie 2006 este prezentată în tabelul 2.6.6.2.

Sediu APM

Staţia/

AnulCmedie

anuală

(g/mc)

VL+MT anuală

Cmaximă

zilnică

(g/mc)

VL+MT zilnică

Nr. depăşiri VL+MTzilnică

Nr. măsurători

Frecvenţa depăşirilor

VL+MT

(%)

2003 41,03* 60 148,63 75 18*/69 220 8,2

2004 40,75 60 172,19 75 25/82 355 7,0

2005 46,90 53,33 157,72 66,67 62/126 323 19,2

2006 49,32 46,66 173,67 58,33 101/144 363 27,8

VL la 01.01.2007

40 50max. 35valori

> VL

min. 90%/an

-

* NOTĂ: În 2003 s-au efectuat măsurători începând din luna mai, obţinându-se doar 220 valori medii zilnice.

Tabel 2.6.6.2. Concentraţii medii şi maxime anuale de PM10 în municipiul Suceava în perioada 2003-2006

În intervalul analizat, VL+MT anuală a fost depăşită doar pentru anul 2006. De remarcat însă că VL anuală valabilă începând din anul 2007 (40 µg/mc) a fost depăşită în toţi anii în care a fost monitorizat acest indicator.

Se constată o evoluţie crescătoare a concentraţiilor medii anuale de pulberi PM10 în intervalul de timp analizat, ca şi a frecvenţei depăşirilor VL+MT zilnice.

Dacă în 2003 şi 2004 valorile zilnice la PM10 nu au depăşit VL+MT pe aceşti ani(doar 18 şi respectiv 25 de valori au depăşit această limită, fiind admise 35 de depăşiri/an),în 2005 şi în 2006 concentraţiile medii zilnice la PM10 au depăşit VL+MT zilnică pentru anul 2005, respectiv 2006 (62 şi respectiv 101 valori au depăşit limita).

Raportat la VL zilnică valabilă după 01.01.2007 (50 µg/mc), este evidentă lipsa conformării cu această VL, având în vedere că în toţi anii numărul de valori zilnice mai mari de 50 µg/mc a fost mai mare decât 35.

Ca atare, în funcţie de rezultatul final al evaluării preliminarii a calităţii aerului, estenecesar a se elabora şi pune în aplicare planuri şi programe de gestionare a calităţii aerului, în scopul reducerii poluării cu pulberi în municipiul Suceava sub VL.


39

Acestea se vor iniţia de către APM Suceava, fiind elaborate în colaborare de către APM, autorităţi ale administraţiei publice locale, alte autorităţi locale implicate (Garda de Mediu, Autoritatea pentru Sănătate Publică), precum şi reprezentanţi ai principalelor surse de poluare locale.

Ţinând seama de oprirea activităţii unei surse cu pondere mare în emisiile totale de pulberi, secţia de celuloză din lemn a SC AMBRO SA Suceava, începând din martie 2005 şi până în august 2006, ca şi de lucrările de creştere a eficienţei electrofiltrelor de la CET - SC TERMICA SA Suceava, fără ca aceasta să conducă la reducerea nivelului de poluare cu PM10 din municipiul Suceava, concluzionăm că nivelul de poluare de fond cu pulberi fracţia PM10 este datorat nu atât surselor locale punctuale de emisie (diferite activităţi industriale, centrale termice industriale, CET Suceava), cât surselor de trafic şi celor de arie (sursedifuze, cum ar fi terenurile virane, construcţii şi demolări, depozite de deşeuri, arderea de deşeuri vegetale în aer liber etc.), adică surselor difuze, răspândite pe teritoriul municipiului.Creşterea continuă a numărului de autovehicule în trafic a condus la evoluţia crescătoare a poluării cu pulberi PM10 a municipiului Suceava.

Resuspensionarea de către vânt a pulberilor stradale joacă un rol important în menţinerea unui nivel relativ ridicat de poluare cu pulberi fine în suspensie, alături de insuficienţa spaţiilor verzi, care au rol important în autopurificarea aerului.

Condiţiile meteo contribuie de asemenea decisiv la existenţa unor concentraţii ridicate de pulberi micronice în atmosferă, îndeosebi prin lipsa precipitaţiilor pe perioade lungi de timp.

2.6.7. Concentraţii de hidrogen sulfurat (H2S)

La indicatorul hidrogen sulfurat (H2S), al cărui sursă principală de emisie este fabricarea celulozei din lemn de către SC AMBRO SA Suceava, monitorizat începând din luna septembrie 2006, după reluarea activităţii de fabricare a celulozei din lemn de către SC AMBRO SA Suceava, nu s-au înregistrat depăşiri ale concentraţiei maxime admise zilnice (0,008 mg/m3) în staţia în care a fost monitorizat acest poluant (Cuza Vodă – Şcoala Miron Costin).

Evoluţia calităţii aerului la indicatorul hidrogen sulfurat în perioada 1999-2006

Concentraţiile medii şi maxime anuale înregistrate în perioada 1999-2006 în staţia Cuza Vodă, în care acest indicator a fost monitorizat în 2006, comparativ cu CMA conform STAS 12574/1987 sunt prezentate în tabelul 2.6.7.1.

Cuza Vodă

Staţia/

AnulCmedie anuală

(mg/mc)

Cmaximă zilnică

(mg/mc)

1999 0,00009 0,0017

2000 0,00054 0,0033

2001 0,00022 0,0026

2002 0,00011 0,0014

2003 0,00010 0,0027

2004 0,00024 0,0050

2006 - 0,0028

CMA zilnică - 0,008

Tabel 2.6.7.1. Concentraţii medii şi maxime anuale de H2S în staţia Cuza Vodă în perioada 1999-2006


40

Nici o valoare zilnică nu a depăşit CMA conform STAS 12574/1987 în acest interval de timp, în nici una din staţiile în care a fost monitorizat în decursul acestor ani.

Evoluţia concentraţiilor medii anuale la acest indicator în toate staţiile în care a fost monitorizat în perioada 1999-2006 este prezentată în fig. 2.6.7.1.

0.0000

0.0002

0.0004

0.0006

0.0008

mg/mc

Cuza Vodă 0.00009 0.00054 0.00022 0.00011 0.00011 0.00025 0.0008

Suceava centru 0.00008 0.00031 0.00017 0.00010 0.00009 0.00019

Iţcani 0.00006 0.00043 0.00015 0.00009 0.00009 0.00028

Sediu APM 0.00005 0.00030 0.00006 0.00006 0.00009

1999 2000 2001 2002 2003 2004 2006*

* NOTĂ: Concentraţia medie din 2006 se referă doar la perioada de monitorizare septembrie – decembrie 2006, în care nu sunt incluse zilele de sâmbătă, duminică şi sărbători legale, când laboratorul nu a funcţionat.

Fig. 2.6.7.1. Evoluţia concentraţiilor medii anuale la indicatorul hidrogen sulfuratîn municipiul Suceava în perioada 1999-2006

Nivelul concentraţiilor de hidrogen sulfurat în atmosfera municipiului Suceava a fost mai scăzut în perioada 2002-2003, ca urmare a lucrărilor de retehnologizare şi modernizare a fluxului tehnologic, desfăşurate etapizat începând din 1999 până în 2002, care au condus la optimizarea procesului de regenerare a leşiilor, având drept rezultat şi reducerea emisiilorspecifice.

La aceasta a contribuit şi punerea în funcţiune, cu colectarea etapizată a surselor importante de emisie a acestui poluant, în perioada 2002-2003, a instalaţiei de stripare-depoluare a compuşilor cu sulf, gazele evacuate din această instalaţie fiind ulterior incinerate în cuptoarele de var.

În 2004 se constată o creştere uşoară a concentraţiilor de hidrogen sulfurat în toate cele 3 staţii în care acest indicator a fost monitorizat, pentru ca, în perioada de funcţionare din a doua parte a anului 2006, creşterea să fie accentuată în staţia Cuza Vodă, în care indicatorul a mai fost monitorizat.

Aceasta se datorează modificărilor aduse de SC AMBRO SA în ceea ce priveşte soluţia de eliminare a gazelor cu sulf redus, şi anume colectarea şi incinerarea acestora în cazanul de regenerare. Aceasta este o soluţie care face parte dintre tehnicile BAT în domeniu (cele mai bune tehnici disponibile), dar în prima perioadă de după reluarea activităţii de producere a celulozei din lemn, această instalaţie a fost în probe tehnologice, pe de o parte, iar pe de altă parte, ori de câte ori sistemele de protecţie automatizate sesizează neîncadrarea gazelor în anumiţi parametri de proces, acestea sunt evacuate direct în atmosferă, neexistând un sistem secundar, de rezervă, pentru procesarea lor.

2.6.8. Concentraţii de mercaptani

În anul 2006 indicatorul mercaptani, al cărui sursă principală de emisie este fabricareacelulozei din lemn de către SC AMBRO SA Suceava, a fost monitorizat începând din luna septembrie, după reluarea activităţii de fabricare a celulozei şi hârtiei de către SC AMBRO SA.


41

În perioada septembrie – decembrie 2006 limita zilnică maximă admisă conform STAS 12574/1987 (0,00001 mg/mc) a fost depăşită în ambele staţii de monitorizare (Cuza Vodă –Şcoala Miron Costin şi Suceava centru – Liceul de Artă) la peste 60% din numărul de măsurători, aşa cum rezultă şi din tabelul 2.6.8.1.

Concentraţiile maxime pe 24 ore determinate în acest interval au fost de 0,00526mg/m3 în staţia Cuza Vodă şi respectiv de 0,00472 mg/m3 în staţia Suceava-centru.

Acest poluant, la concentraţiile mici în care este prezent în atmosferă, este un poluant de disconfort datorită mirosului foarte neplăcut, caracteristic, fapt ce a determinat stabilirea CMA prin STAS 12574/1987 pentru acest poluant la un nivel foarte scăzut (0,00001 mg/mc), apropiat de pragul olfactiv.

Amplasarea sursei în zona depresionară Valea Sucevei, unde condiţiile de microclimat nu sunt favorabile dispersiei poluanţilor, fiind frecvente situaţiile de inversiune termică şi calm atmosferic (manifestări meteo destul de frecvente în perioada toamnă-iarnă 2006, ca şi ceaţa, care este un factor important ce contribuie la creşterea nivelului de poluare în atmosfera joasă), contribuie şi ea la înregistrarea frecventă de concentraţii de mercaptani peste limita admisă în municipiul Suceava.

Evoluţia calităţii aerului la indicatorul mercaptani în perioada 1999-2006

Concentraţiile medii şi maxime anuale înregistrate în perioada 1999-2006, comparativ cu CMA conform STAS 12574/1987, precum şi frecvenţa depăşirilor CMA, sunt prezentate în tabelul 2.6.8.1., pentru cele două staţii în care a fost monitorizat acest indicator inclusiv în anul 2006.

Cuza Vodă Suceava centruStaţia/

Anul Cmedie anuală

(mg/mc)

Cmaximă zilnică

(mg/mc)

Frecv dep.

%

Cmedie anuală

(mg/mc)

Cmaximă zilnică

(mg/mc)

Frecv dep.

%

1999 0,00011 0,00317 7,85 0,00005 0,00276 5,14

2000 0,00058 0,01783 38,35 0,00055 0,01748 30,89

2001 0,00050 0,00712 52,6 0,00056 0,00680 48,37

2002 0,00056 0,00606 57,68 0,00048 0,00625 50,84

2003 0,00038 0,00905 40,06 0,00029 0,00368 36,9

2004 0,00027 0,00398 30,67 0,00012 0,00368 14,83

2005 - 0,00162 - - 0,00136 -

2006 - 0,00526 66,67* - 0,00472 65,06*

CMA zilnică - 0,00001 - - 0,00001 -

* NOTĂ: Frecvenţa depăşirilor şi media anuală pe anul 2006 este raportată doar la perioada de monitorizare septembrie – decembrie 2006, în care nu sunt incluse zilele de sâmbătă, duminică şi sărbători legale, când laboratorul nu a funcţionat. Datorită neacoperirii în timp a întregului an 2006 şi nici 2005 (când s-au monitorizat mercaptanii doar în perioada ianuarie-iunie, datele statistice prezentate au doar caracter orientativ.

Tabel 2.6.8.1. Concentraţii medii şi maxime anuale de mercaptani şi frecvenţa anuală a depăşirilor CMA zilnică în municipiul Suceava, în perioada 1999-2006

Evoluţia concentraţiilor medii anuale ale acestui indicator este prezentată grafic în fig. 2.6.8.1.


42

0.0000

0.0001

0.0002

0.0003

0.0004

0.0005

0.0006

mg/mc

Cuza Vodă 0.00011 0.00058 0.00050 0.00056 0.00038 0.00027 0.00062

Suceava centru 0.00005 0.00055 0.00056 0.00048 0.00029 0.00012 0.00055

Iţcani 0.00004 0.00026 0.00032 0.00034 0.00024 0.00015

Sediu APM 0.00006 0.00025 0.00025 0.00027 0.00016

1999 2000 2001 2002 2003 2004 2006*

* NOTĂ: Vezi nota de la tab. 2.6.8.1.

Fig. 2.6.8.1. Evoluţia concentraţiilor medii anuale de mercaptani în municipiul Suceava perioada 1999 - 2006

Se constată o evoluţie relativ similară cu cea a concentraţiilor de hidrogen sulfurat, aferente aceleiaşi surse de emisie, cu creşterea semnificativă a concentraţiei medii în perioada din anul 2006 în care a funcţionat instalaţia de fabricare a celulozei din lemn, faţă de perioada anterioară opririi acesteia, respectiv anul 2004. 00

Explicaţia acestei evoluţii este aceeaşi ca şi în cazul hidrogenului sulfurat.

Din fig. 2.6.8.2. se constată o evoluţie similară în ceea ce priveşte frecvenţa depăşirilor CMA la indicatorul mercaptani ca şi în cazul mediilor anuale.

Astfel, se constată de asemenea o creştere a frecvenţei depăşirilor CMA zilnice începând din anul 2000 până în 2002, în toate punctele de monitorizare, cu reducerea acesteia în perioada 2003-2004, ca urmare a măsurilor menţionate anterior, pentru ca, în perioada septembrie-decembrie 2006, să se atingă cele mai mari niveluri ale frecvenţei depăşirilor CMA din tot intervalul analizat.

0

20

40

60

80

%

Cuza Vodă 7.9 38.4 52.6 57.7 40.1 30.7 66.67

Suceava centru 5.1 30.9 48.4 50.8 36.9 14.8 65.06

Iţcani 3.9 26.9 39.6 44.9 30.1 17.6

Sediu APM 5.2 22.2 36.4 39.4 25.2

1999 2000 2001 2002 2003 2004 2006*

* NOTĂ: Frecvenţa depăşirilor este raportată doar la perioada de monitorizare septembrie – decembrie 2006, în care nu sunt incluse zilele de sâmbătă, duminică şi sărbători legale, când laboratorul nu a funcţionat. Datorită neacoperirii în timp a anului 2006, frecvenţele depăşirilor CMA în 2006 sunt orientative.

Fig. 2.6.8.2. Evoluţia frecvenţei depăşirilor CMA zilnice la indicatorulmetilmercaptan în perioada 1999-2006

Dacă analizăm evoluţia concentraţiilor maxime de mercaptani înregistrate în intervalul de timp analizat, prezentată grafic în fig. 2.6.8.3., constatăm că vârfurile de poluare cu mercaptani au coborât semnificativ în staţiile Cuza Vodă şi Suceava centru faţă de anul 2000, ca urmare a lucrărilor de retehnologizare efectuate şi măsurilor de depoluare şi incinerare a gazelor reziduale cu conţinut ridicat de mercaptani realizate.

Concentraţiile maxime anuale foarte mari înregistrate în unii ani s-au datorat unor


43

avarii sau opririi/repornirii unor instalaţii tehnologice ale SC AMBRO SA ce au condus la emisii necontrolate de gaze reziduale cu concentraţii ridicate de mercaptani în aer, favorizate adesea şi de condiţii meteo defavorabile dispersiei noxelor (calm atmosferic, ceaţă).

În perioada septembrie-decembrie 2006 concentraţiile maxime înregistrate au fost mai mari faţă de anul 2004, când acestea au fost totuşi cele mai scăzute din toată perioada analizată.

0.000

0.005

0.010

0.015

0.020

mg/mc

Cuza Vodă 0.00317 0.01783 0.00712 0.00606 0.00905 0.00398 0.00526

Suceava centru 0.00276 0.01748 0.00680 0.00625 0.00368 0.00368 0.00472

Iţcani 0.00213 0.00957 0.00782 0.00368 0.00312 0.00276

Sediu APM 0.00423 0.00680 0.00234 0.00340 0.00252

1999 2000 2001 2002 2003 2004 2006*

Fig. 2.6.8.3. Evoluţia concentraţiilor maxime anuale de mercaptani înregistrate în municipiul Suceava în perioada 1999-2006

2.7. Deprecierea stratului de ozon stratosferic

Ozonul este un constituent natural al atmosferei (formula chimică O3), fiind prezent în proporţie de cca. 90% în stratosferă, la o altitudine între 10 şi 50 km, cu un maxim între 20-35 km, acesta realizând un înveliş protector pentru planeta Pământ care filtrează radiaţiile solare ultraviolete, dăunătoare lumii vii.

Stratul de ozon stratosferic este definit de Convenţia de la Viena ca fiind „Stratul de ozon atmosferic de deasupra stratului limită planetar”.

În atmosfera înaltă (stratosferă), ozonul se formează în mod natural, prin acţiunea radiaţiilor ultraviolete din lumina solară asupra moleculelor de oxigen (O2). Prezenţa lui în stratul limită planetar este indispensabilă pentru existenţa vieţii pe planeta noastră. El joacă rol de ecran filtrant pentru radiaţiile ultraviolete provenite din lumina solară şi în primul rând radiaţiile UV-B, extrem de nocive pentru orice formă de viaţă. Moleculele de ozon absorb radiaţia ultravioletă nocivă (sub 320 nm), constituind un adevărat scut protector pentru orice formă de viaţă de pe pământ.

Distrugerea stratului de ozon stratosferic şi apariţia „găurii” în stratul de ozon a fost una din primele probleme de mediu luate în considerare la nivel mondial. Consecinţele ireversibile ale acestui fenomen atât asupra ecosistemelor terestre, acvatice, asupra sănătăţii umane, cât şi asupra sistemului climatic terestru au condus la necesitatea unui efort concentrat la nivel global, fiind instituit un regim internaţional al protecţiei stratului de ozon.

Concentraţia de ozon din stratosferă este influenţată pe de o parte de o serie de procese chimice terestre, interne, cum ar fi distrugerea de către halogeni, iar pe de altă parte de procese externe, de exemplu variaţiile energiei solare (în special al radiaţiei UV). Totodată însă, ozonul determină în mare măsură structura termală, dinamica şi compoziţia chimică a stratosferei şi troposferei, cu implicaţii directe în condiţionarea circulaţiei atmosferice şi a climei globului terestru.

Halogenii eliberaţi de la sol, în principal sub formă de clorofluorocarboni (CFCs), hidroclorofluorocarboni (HCFCs) şi hidrocarburi cu brom, sunt convertiţi în forme active (radicali liberi de halogeni) în stratosfera medie şi superioară, unde reacţionează cu ozonul, distrugându-l.


44

În atmosfera joasă (troposferă), în prezenţa luminii solare, ozonul se formează, local, în medii urbane poluate, prin reacţii fotochimice între precursorii săi (hidrocarburi şi oxizi de azot), în principal datorită emisiilor de gaze de eşapament ale autovehiculelor. Aici ozonul este un poluant deosebit de toxic. Ozonul troposferic este influenţat de asemenea, de schimbul stratosferă-troposferă.

În troposferă, ozonul acţionează ca un gaz cu efect de seră, încălzind suprafaţa solului, şi acţionează pentru a răci stratosfera, pe o întindere mică. Scăderea observată a ozonului stratosferic poate conduce la scăderea temperaturilor troposferice prin reducerea fluxului radiativ descendent. Distrugerea ozonului stratosferic este considerată a fi prima cauză a răcirii stratosferei inferioare, ceea ce poate avea un impact semnificativ asupra climatului troposferei.

La latitudini medii în emisfera nordică scăderea ozonului total este de aprox. 2-4% pe decadă; în ultimii ani, declinul ozonului a fost mai lent, dar valorile măsurate sunt departe de cele măsurate anterior anului 1980.

Principalele substanţe cu efect de distrugere asupra stratului de ozon, de origine antropică şi naturală

Principalele substanţe supuse controlului Protocolului de la Montreal (1987) şi Amendamentelor la Protocolul de la Montreal (Londra - 1990, Copenhaga – 1992, Montreal –1997, Beijing-1999) privind substanţele care epuizează stratul de ozon sunt : Freoni (CFC, clorfluorocarburi) - agenţi frigorifici, solvenţi, aerosoli farmaceutici şi

cosmetici, agenţi de expandare în tehnologia de producere a spumelor de izolare. Haloni (hidrocarburi total halogenate) – spume utilizate în stingătoarele de incendii,

agenţi de răcire. Solvenţi (tetraclorură de carbon şi metil-cloroform – 1,1,1 tricloretan) – lichide de

spălare–degresare în diverse domenii (curăţătorii chimice, industria electronică, industria construcţiilor de maşini).

HCFC (hidroclorfluorocarburi) şi HBrFC (hidrobromfluorocarburi). Bromura de metil - fungicid în industria agricolă, utilizat în dezinfecţia solului în sere,

dezinfecţia spaţiilor de depozitare a cerealelor, tratamente de dezinfecţie destinate transportului legumelor şi fructelor proaspete, tratarea seminţelor.Convenţia de la Viena (1985) privind protecţia stratului de ozon consideră că şi următoarele substanţe au capacitatea de a modifica proprietăţile fizice şi chimice ale stratului de ozon, alături de substanţele menţionate mai sus:

Monoxidul de carbon, cu rol major în fotochimia troposferică şi cu rol secundar în cea stratosferică

Bioxidul de carbon, care afectează ozonul stratosferic prin influenţarea structurii termice a atmosferei

Metanul, care afectează atât ozonul troposferic cât şi pe cel stratosferic Protoxidul de azot, care este sursa primară a NOx stratosferic, care joacă un rol vital în

controlul abundenţei ozonului stratosferic Oxizii de azot (NOx), rezultaţi la nivelul solului din surse antropice (arderea combustibililor

în scop industrial, casnic şi în transporturi, dinamitările în sectorul minier, activităţile militare), care au un rol direct, major, în procesele fotochimice troposferice, au un rol indirect în fotochimia stratosferei (sunt precursori ai reacţiilor fotochimice ce determină distrugerea ozonului). Cei emişi la apropierea tropopauzei pot duce direct la o schimbare a ozonului troposferic şi stratosferic superior.

Politici şi măsuri pentru eliminarea treptată a substanţelor care depreciază stratul de ozon

Substanţele care epuizează stratul de ozon, prevăzute în anexele la Protocolul de la


45

Montreal şi amendamentele la acesta, sunt supuse controlului şi în România, ţară care a aderat la:

- Convenţia de la Viena privind protecţia stratului de ozon, Protocolul de la Montreal şi Amendamentul la Protocol de la Londra – 1990, prin Legea 84/1993,- Amendamentul de la Copenhaga – 1992, prin Legea 9/2001 (de aprobare a O.G. nr. 24/2000) - Amendamentul de la Montreal – 1997, prin Legea 150/2001. - Amendamentului la Protocolul de la Montreal, adoptat la Beijing la 3 decembrie 1999, prin Legea nr. 281 din 5 octombrie 2005

Legislaţia română adoptată în vederea implementării prevederilor Protocolului de la Montreal şi a amendamentelor la acesta cuprinde:� Ordonanţa nr. 89/1999, aprobată prin Legea 159/2000 stabileşte regimul comercial şi

introducerea unor restricţii la utilizarea hidrocarburilor halogenate care distrug stratul de ozon.

� Ordinul MAPM nr. 506/1996 a aprobat Procedura de reglementare a activităţilor de import şi export cu substanţe, produse şi echipamente înscrise în anexele la Protocolul de la Montreal.

� HG 91/1995 completează şi modifică clasificarea şi denumirea mărfurilor în Tariful Vamal de import al României cu descrierea şi clasificarea substanţelor care epuizează stratul de ozon

� Ordinul comun al MAPM (nr. 1112/2002) şi Ministerului Finanţelor Publice (nr. 1610/2002) stabileşte birourile vamale de control şi vămuire la frontieră pentru intrarea/ieşirea din ţară a substanţelor care epuizează stratul de ozon.

� HG 58/2004 privind aprobarea programului naţional de eliminare treptată a substanţelor care epuizează stratul de ozon, actualizat

� Prin ordine anuale, autoritatea centrală pentru protecţia mediului stabileşte contingentarea consumului şi producţiei de substanţe care epuizează stratul de ozon.

Strategia comunităţii internaţionale pentru stoparea degradării stratului de ozon include:

Stimularea şi aprofundarea cercetărilor în acest domeniu, pentru elucidarea completă a mecanismelor reacţiilor fotochimice care au loc în stratosferă.

Controlul riguros asupra statelor semnatare ale Protocolului de la Montreal, privind reducerea şi respectiv eliminarea producţiei, importului şi a consumului de substanţe implicate în degradarea stratului de ozon.

Implementarea unor tehnologii moderne, integrate care nu afectează stratul de ozon.

Asistenţa tehnică şi financiară pentru ţările în curs de dezvoltare, prin intermediul Fondului multilateral creat în acest scop.

Încurajarea industriei pentru dezvoltarea de substanţe şi tehnologii ecologice, alternative pentru cele mai importante substanţe care epuizează stratul de ozon (ODS).

Consumul de ODS-uri în România se regăseşte în 6 sectoare de activitate: refrigerare, spume, aerosoli, stingătoare de incendiu, solvenţi şi fumigene. Urmare a măsurilor incluse în Planul de Acţiune, elaborat în cadrul Programului Naţional de eliminare treptată a substanţelor care epuizează stratul de ozon, s-au realizat reduceri substanţiale a consumului de ODS-uri.

Strategia de eliminare a ODS-urilor a urmărit realizarea eliminării eşalonate şi fezabile a ODS-urilor rămase în utilizare în România. Pentru perioada urmărită activitatea de service în sectorul refrigerare a fost principalul consumator de ODS-uri, fapt pentru care s-a monitorizat cu precădere această activitate.


46

2. 8. SCHIMBĂRI CLIMATICE

Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, adoptată în 5 iunie 1992 şi ratificată de România prin legea nr. 24/1994 atrage atenţia asupra creşterii emisiilor în atmosferă a gazelor cu efect de seră ca urmare a activităţilor antropice, luând în considerare următoarele aspecte: schimbările climatice ale planetei şi efectele lor nefaste sunt un motiv de îngrijorare

pentru omenire; activitatea umană a făcut să crească sensibil concentraţia gazelor cu efect de seră, care

dau o încălzire suplimentară a planetei pe care riscă să o suporte ecosistemele naturale şi omenirea;

cea mai mare cantitate de gaze cu efect de seră este generată de ţările dezvoltate; în ţările în curs de dezvoltare, emisiile pe cap de locuitor sunt relativ mici, dar în continuă

creştere, ca urmare a satisfacerii în tot mai mare măsură a nevoilor sociale şi de dezvoltare.

Efectul de seră datorat acestor emisii determină o încălzire suplimentară a scoarţei terestre, cu efecte negative asupra climei, stării ecosistemelor şi a sănătăţii umane.

Articolul 2 al Convenţiei-cadru a Naţiunilor Unite privind Schimbările Climatice prevede în mod expres că obiectivul convenţiei îl constituie stabilizarea concentraţiei gazelor cu efect de seră în atmosferă, la un nivel care să nu aibă o influenţă periculoasă asupra sistemului climatic. Un astfel de nivel trebuie atins într-un interval de timp care să permită adaptarea ecosistemelor la schimbarea climei, să asigure menţinerea resurselor de hrană pe glob şi să dea posibilitatea unei dezvoltări economice durabile.

Convenţia a stipulat următoarele principii:- principiul precauţiei în luarea deciziei şi cel al prevenirii;- echitatea între generaţii;- atenţie deosebită acordată ţărilor în curs de dezvoltare;- părţile au dreptul la dezvoltare durabilă, deoarece dezvoltarea economică esteindispensabilă pentru adoptarea unor măsuri;- crearea unui sistem economic internaţional deschis astfel încât ţările în curs de dezvoltare să beneficieze de dezvoltarea durabilă.

La Kyoto, în Japonia, în decembrie 1997, un număr de 160 ţări au finalizat un acord denumit ”Protocolul de la Kyoto”, care stabileşte termenii şi regulile de punere sub control a gazelor ce determină efectul de seră.

Protocolul de la Kyoto la Convenţia - cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, adoptat la 11 decembrie 1997 şi ratificat de România prin Legea nr. 3/2001, are drept ţintă limitarea cantitativă şi reducerea emisiei de gaze cu efect de seră faţă de nivelul anului 1989, în perioada obligatorie 2008 - 2012.

Protocolul de la Kyoto face referire şi la Protocolul de la Montreal, privind substanţele care epuizează stratul de ozon, el vizând limitarea cuantificată a emisiilor de gaze cu efect de seră şi angajamentul părţilor semnatare de reducere a acestora.

Protocolul cere tuturor ţărilor să dezvolte sisteme naţionale de măsurare şi raportare, să înfiinţeze registre naţionale, să furnizeze la timp inventarele de GES şi, în final, să îşi atingă obiectivele pentru perioada 2008-2012.

Protocolul introduce mecanismele flexibile bazate pe piaţă (implementarea în comun, mecanismul de dezvoltare curată şi comerţul cu emisii) pentru transferul internaţional de emisii. Aceste mecanisme vor fi utilizate ca o modalitate de reducere a GES adiţională faţă de politicile naţionale.

Protocolul prevede ca totalul emisiilor antropice de gaze cu efect de seră, exprimate în bioxid de carbon echivalent, să nu depăşească cantităţile atribuite ţărilor semnatare,


47

calculate ca urmare a angajamentelor de limitare cantitativă şi de reducere a emisiei, în scopul reducerii cu cel puţin 5% a emisiilor globale în perioada de angajare 2008-2012 faţă de nivelul anului de referinţă (1990 sau un alt an de referinţă, stabilit de fiecare parte semnatară, conform precizărilor din protocol). Protocolul prevede că părţile incluse în anexa nr. I vor asigura, individual sau în comun, ca totalul emisiilor antropice de gaze cu efect de sera, exprimate in bioxid de carbon echivalent, cuprinse in anexa A, sa nu depăşească cantităţile atribuite, calculate ca urmare a angajamentelor de limitare cantitativă şi de reducere a emisiei, înscrise in anexa B. Totodată, fiecare ţară semnatară va trebui ca până în anul 2005 să facă progrese demonstrabile în îndeplinirea obligaţiilor ce îi revin din protocol.

România, care s-a numărat printre primele semnatare ale Protocolului de la Kyoto, şi-a luat următoarele angajamente: reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, în perioada de angajare 2008-2012, la 92%

din nivelul acestora în anul 1989 (reducere cu 8%) realizarea nu mai târziu de 2007 a unui sistem de estimare a emisiilor de gaze cu efect de

seră elaborarea şi implementarea politicilor în vederea promovării dezvoltării durabile realizarea, înainte de prima perioadă de angajament, adică înainte de 2008, a Registrului

Naţional de emisii de gaze cu efect de seră.

Prin HG nr. 645 din 7 iulie 2005 a fost aprobată Strategia naţională a României privind schimbările climatice 2005-2007, iar prin HG nr. 1.877 din 22 decembrie 2005 a fost aprobat Planul naţional de acţiune privind schimbările climatice (PNASC).

Printre acţiunile realizate până în prezent în acest domeniu, la nivelul judeţului Suceava, face parte proiectul Joint Implementation, de colaborare între România şi Danemarca, cu privire la implementarea Protocolului de la Kyoto, prin realizarea şi punerea în funcţiune a unei centrale termice pe rumeguş şi deşeuri din lemn, care asigură termoficarea unei treimi din municipiul Vatra Dornei. Valorificând biomasa din zonă (rumeguş şi deşeuri din lemn de la prelucrarea lemnului), centrala termică contribuie totodată şi la valorificarea energetică a acestor resurse secundare care rezultă în cantităţi mari în bazinul Dornelor, ca deşeuri de la activitatea de prelucrare primară a lemnului.

În ultimii ani, în judeţul Suceava au fost întreprinse de către unele autorităţi ale administraţiei publice locale, precum şi de către unii agenţi economici, acţiuni de înlocuire a unor combustibili fosili cu alţii mai puţin poluanţi, de creştere a eficienţei energetice a unor centrale termice etc., acestea având drept efect reducerea emisiilor poluante, inclusiv a emisiilor de gaze cu efect de seră.

Proiectul „Utilităţi şi mediu la standarde europene” promovat de Consiliul Judeţean Suceava, începând din anul 2005, vizează extinderea reţelei de gaze naturale în 57 de localităţi din judeţ, precum şi reabilitarea sistemelor de termoficare din unele localităţi urbane ale judeţului şi construirea de centrale în cogenerare.

Conform angajamentelor asumate de România în procesul de aderare la UE privind schimbările climatice şi respectând obiectivele Strategiei Naţionale privind Schimbările Climatice, toate instalaţiile care intră sub incidenţa HG 780/2006 referitoare la stabilirea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră (EU-ETS), prin care se transpune Directiva 2003/87/CE, au depus documentaţiile tehnice în vederea emiterii autorizaţiilor de mediu pentru emisiile de gaze cu efect de seră.

În judeţul nostru au fost autorizate în acest sens 6 instalaţii, dintre care 3 de tip IPPC (SC TERMICA SA Suceava - CT pe huilă şi CT pe hidrocarburi, SC AMBRO SA Suceava) şi 3 de tip non-IPPC (SC Servicii Comunale SA Rădăuţi, SC Mobila SA Rădăuţi şi SC FACOS SA Suceava), acestor obiective fiindu-le alocate un număr corespunzator de certificate de emisii prin Planul Naţional de Alocare.


48

2.8.1. Emisiile totale anuale de gaze cu efect de seră

Presiunile asupra echilibrului climatic al Pământului sunt legate de emisiile de gaze cu efect de seră, acele gaze a căror proprietate este de a absorbi radiaţiile infraroşii rezultate în urma încălzirii suprafeţei globului pământesc de către radiaţiile solare.

Protocolul de la Kyoto nominalizează aceste gaze cu efect de seră, de provenienţă antropică, ca fiind: bioxid de carbon (CO2), metan (CH4), protoxid de azot (N2O),hidrofluorocarburi (HFC), perfluorocarburi (PFC), hexafluorură de sulf (SF6).

Cel mai important gaz cu efect de seră dintre gazele emise în atmosferă din procese naturale, ca şi din surse antropice, este bioxidul de carbon. Deşi cu un aport cantitativ mult mai mic faţă de bioxidul de carbon, la creşterea efectului de seră contribuie şi celelalte gaze emise din activităţi antropice, în funcţie de potenţialele lor specifice de gaz cu efect de seră. Astfel, potenţialul de gaz cu efect de seră al metanului este 21, iar al protoxidului de azot este 310, relativ la potenţialul de referinţă, egal cu 1, al dioxidului de carbon.

Principalele surse generatoare de gaze cu efect de seră la nivelul judeţului Suceava sunt : activităţile de producere a energiei electrice şi termice prin arderea combustibililor

fosili; arderi în industria de prelucrare fabricarea varului în industria celulozei şi hârtiei incinerarea deşeurilor depozitarea deşeurilor agricultura, în principal culturile cu fertilizatori zootehnia – creşterea animalelor şi managementul dejecţiilor pădurile şi păşunile transporturile rutiere

Inventarierea cantităţilor de gaze cu efect de seră emise la nivel naţional reprezintă atât o obligaţie care decurge din Protocolul de la Kyoto, cât şi un instrument important în cunoaşterea impactului activităţilor socio-economice asupra mediului, creând baza de date necesară pentru formularea şi monitorizarea implementării politicilor şi strategiilor naţionale în domeniul protecţiei mediului şi în special a Strategiei Naţionale privind Schimbările Climatice.

Emisiile de gaze cu efect de seră la nivelul judeţului Suceava s-au calculat conform metodologiei CORINAIR, în cadrul inventarelor anuale ale emisiilor de poluanţi în atmosferă realizate de APM Suceava, începând din anul 2000.

Activităţile economice incluse în inventarele anuale în perioada 2000-2006 la nivelul judeţului Suceava au fost cele aparţinând grupelor SNAP din tabelul 2.8.1.1.

Aşa cum am arătat în introducerea la acest capitol, nu s-au inventariat până în prezent emisiile de poluanţi din surse mobile, şi nici cele de arie, din lipsa datelor de intrare necesare calculului, deşi şi aceste surse contribuie la nivelul general de poluare cu gaze cu efect de seră de provenienţă antropică.

Grupa SNAP

Denumire activităţi generatoare de emisii de gaze cu efect de seră

(clasificare CORINAIR)


01Arderi în energetică şi industrii de transformare

2000*

02 Instalaţii de ardere neindustriale 2000*03 Arderi în industria de prelucrare 2000*04 Procese de producţie 2000*

09 Tratarea şi depozitarea deşeurilor2002* (mai puţin depozitarea deşeurilor, care a fost inventariată din 2003)


49

Grupa SNAP

Denumire activităţi generatoare de emisii de gaze cu efect de seră

(clasificare CORINAIR)


10 Agricultura2002* (parţial în 2002 şi 2003, din lipsa datelor necesare privind administrarea de îngrăşăminte cu azot)

11 Alte surse (păduri, fâneţe) 2004*** Datele necesare calculului emisiilor din agricultură au lipsit sau au fost insuficiente în anii 2000-2003.** Începând din anul 2004 au fost inventariate mai complet emisiile din agricultură (pe baza datelor disponibile privind administrarea de îngrăşăminte cu azot) şi, spre deosebire de ceilalţi ani, s-au calculat şi emisiile foliare de protoxid de azot ale pădurilor de răşinoase şi foioase ale judeţului.

Tabel 2.8.1.1. Activităţi generatoare de emisii de gaze cu efect de seră inventariate în judeţul Suceava, în perioada 2000-2006, după clasificarea SNAP

Nivelul emisiilor totale de gaze cu efect de seră (dioxid de carbon, metan şi protoxid de azot) în perioada 2000-2006, exprimate ca CO2 echivalent, este prezentat în tabelul2.8.1.2.:

mii tone CO2 Eq

Anul 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Emisii brute totale de gaze cu efect de

seră din sursele SNAP 01-04

625,988 783,701 878,953 774,225 808,442 725,208 755,738



- 797,250

906,873 (fără

depozitarea

deşeurilor)

866,674 887,435 802,136 823,343



- -

1282,167 (fără

depozitarea

deşeurilor)

1512,791 1607,737 1545,757 1476,914



- - - - 2515,24 2477,511 2417,826

Tabel 2.8.1.2. Emisii totale de gaze cu efect de seră din surse staţionare în judeţul Suceava

Grafic, evoluţia emisiilor de gaze cu efect de seră din judeţul Suceava, exprimate ca dioxid de carbon echivalent, este prezentată în fig. 2.8.1.1.

Din fig. 2.8.1.1. se constată o tendinţă de creştere a emisiilor totale de gaze cu efect de seră din diferite activităţi productive (grupele SNAP 01-04) în perioada 2000-2002, urmată de o uşoară scădere a acestora în perioada 2003-2006, mai accentuată în anul 2005. Ponderea acestora în totalul emisiilor inventariate este de cca. 31-32% în perioada 2004-2006.

Această tendinţă este datorată, dacă analizăm şi evoluţia emisiilor din sectorul energetic, în principal evoluţiei din acest sector de activitate, care emite peste 75% din totalul emisiilor anuale de gaze cu efect de seră ale diferitelor activităţi economice din judeţ (79,6% în 2006), exceptând tratarea şi depozitarea deşeurilor, agricultura şi emisiile din alte surse (păduri, fâneţe).

Un aport important în emisiile de gaze cu efect de seră îl are agricultura (prin emisiile de metan din creşterea animalelor şi managementul dejecţiilor şi cele de protoxid de azot din culturile agricole), precum şi emisiile de protoxid de azot din fâneţe şi păduri.


50

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

mii tone/an

Surse SNAP 01-04 625.988 783.701 878.953 774.225 808.442 725.208 755.738

Sector energetic 429.348 556.257 623.920 533.362 605.069 570.538 601.638

Surse SNAP 01-09 730.570 864.137 765.776 792.376 802.136 823.343

Surse SNAP 01-10 1515.791 1607.737 1545.757 1476.914

Surse SNAP 01-11 2515.240 2477.511 2417.826

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Fig. 2.8.1.1. Evoluţia emisiilor de gaze cu efect de seră din diferite surse staţionare în judeţul Suceava

2.8.2. Emisii anuale de dioxid de carbon

mii tone CO2 Eq

Anul 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Emisii CO2 din sursele SNAP 01-04

584,986 720,931 856,220 754,892 781,133 701,023 731,181


- 730,570 864,137 765,776 792,376 711,864 739,382


- - 864,137 765,776 792,376 711,864 739,382


- - 864,137 765,776 792,376 711,864 739,382

Tabel 2.8.2.1. Emisii anuale de CO2 din surse staţionare în judeţul Suceava

Se constată că emisiile de dioxid de carbon reprezintă 96,75% din totalul emisiilor de gaze ce efect de seră provenite din activităţi industriale (SNAP 01-04), respectiv doar 30,6% din emisiile totale de gaze cu efect de seră provenite din toate sursele inventariate (SNAP 01-11).

2.8.3. Emisii anuale de metan

Potenţialul de gaz cu efect de seră al metanului este 21.

Ponderea emisiilor de metan, exprimate ca dioxid de carbon echivalent, provenite din surse fixe industriale, este de doar 0,4%. În schimb, emisiile din depozitarea deşeurilor reprezintă 15% din emisiile totale inventariate în 2006, iar emisiile din agricultură 83,5%.

Nu au fost incluse în inventar emisiile din extracţia şi transportul gazului metan, din lipsa datelor la nivel de judeţ, care sunt şi ele semnificative.


51

mii tone CO2 Eq

Anul 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Emisii CH4 din sursele

SNAP 01-04 1,972 1,703 0,970 8,459 5,071 3,482 3,510


SNAP 01-093.871 3,661

19,163(fără

depozitarea

deşeurilor)

87,536 70,251 67,093 61,039


SNAP 01-10- -

394,458 (fără

depozitarea

deşeurilor)

386,050 466,208 464,649 370,181


SNAP 01-11- - - - 466,208 464,649 370,181

Tabel 2.8.3.1. Emisii anuale de CH4 din surse staţionare în judeţul Suceava

2.8.4. Emisii anuale de protoxid de azot

Potenţialul de gaz cu efect de seră al protoxidului de azot este 310.

mii tone CO2 Eq

Anul 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Emisii N2O din sursele

SNAP 01-06 35,238 61,067 21,763 10,874 22,238 20,703 21,048


SNAP 01-0937,131 63,019 23,573 13,362 24,808 23,180 22,922


SNAP 01-10- - - 360,965 349,153 369,244 367,351


SNAP 01-11- - - - 1256,656 1300,999 1308,263

Tabel 2.8.3.1. Emisii anuale de N2O din surse staţionare în judeţul Suceava

Ponderea emisiilor de protoxid de azot, exprimate ca dioxid de carbon echivalent, provenite din surse fixe industriale, este de doar 2,8%. În schimb, emisiile din agricultură şi zootehnie, păduri şi păşuni reprezintă peste 98%.

2.8.5. Emisii anuale de gaze cu efect de seră în sectorul energetic

Evoluţia emisiilor din sectorul energetic, principalul responsabil de emisia gazelor cu efect de seră din judeţ, în principal dioxid de carbon, este prezentată în tabelul 2.8.5.1.

Această evoluţie se află în legătură cu conţinutul de carbon din combustibilii utilizaţi (mai crescut în huilă, faţă de cel din lignit, care a fost utilizat până în anul 2000 inclusiv), pe de o parte, şi cu consumul efectiv anual de combustibili utilizaţi, pe de altă parte.


52

mii tone CO2 Eq

Anul 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Emisii CO2 echivalent din sectorul energetic

429,348 556,257 623,920 533,362 605,069 570,538 601,638

Tabel 2.8.5.1. Emisii anuale de CO2 echivalent din sectorul energetic

Din totalul emisiilor antropice de gaze cu efect de seră din judeţ (activităţile SNAP 01-10) contribuţia sectorului energetic, constând în principal din emisii de dioxid de carbon, a reprezentat 40,7% în anul 2006, în creştere faţă de 36,9% în anul 2005.

Emisia mai scăzută de gaze cu efect de seră din anul 2000 s-a datorat faptului că în acea perioadă unul din cele două cazane ale CET Suceava aparţinând SC TERMICA SA Suceava se afla în curs de conversie de pe lignit pe huilă, instalaţiile de ardere nefuncţionând la capacitate.

2.8.6. Emisii totale de gaze cu efect de seră / cap locuitor

Emisiile de gaze cu efect de seră pe cap de locuitor în judeţul Suceava din toate sursele inventariate au fost în uşoară scădere în perioada 2004-2006, aşa cum se constată din tabelul2.8.6.1.

Emisiile totale antropice, şi anume cele provenite din sectorul energetic, arderile în industriile de prelucrare, procese de producţie, tratarea şi depozitarea deşeurilor, agricultura şi zootehnia, raportate pe cap de locuitor al judeţului Suceava, au fost relativ în scădere în ultimii 3 ani.

(tone CO2 eq / cap locuitor)

AnJudeţul

Surse de emisie

inventariate 2003 2004 2005 2006

Emisii CO2 din sursele

SNAP 01-102,14 2,28 2,19 2,09

SuceavaEmisii CO2 din

sursele SNAP 01-11

- 3,57 3,51 3,43

Tabel 2.8.6.1. Emisii totale de gaze cu efect de seră pe cap de locuitor în judeţul Suceava, în perioada 2003-2006

2.9. Zone critice sub aspectul poluării atmosferei

Sursele de poluare majore din judeţul Suceava care au funcţionat în 2006 sunt în principal instalaţiile care intră sub incidenţa OUG 152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării, aprobată prin legea 84/2006, prezentate în tabelul de mai jos.

JudeţSursele locale

de poluareTipul de activitate

conform OUG 152/2005Principalii poluanţi atmosferici emişi

Suceava S.C.TERMICA S.A.Suceava

1.Industria energetică 1.1.Instalaţii de ardere cu o putere termică nominală mai mare de 50MW

SO2, NOx, Pulberi, CO, metale grele


53

JudeţSursele locale

de poluareTipul de activitate

conform OUG 152/2005Principalii poluanţi atmosferici emişi

S.C.TERMICA S.A.Suceava

1.Industria energetică 1.1.Instalaţii de ardere cu o putere termică nominală mai mare de 50MW

SO2, NOx, Pulberi, CO,metale grele

S.C.AMBRO S.A Suceava*

6.1 Instalaţii industriale pentru producerea de:a) celuloză din lemn sau din alte materiale fibroase b) hârtie şi carton (capacitate de producţie >20 t/zi)

SO2, NOx, Pulberi, CO, compuşi cu sulf redus

(hidrogen sulfurat, mercaptani)

*NOTĂ: fabrica de celuloză din lemn a SC AMBRO SA Suceava a funcţionat doar începând de la sfârşitul lunii august 2006.

Tabel 2.9.1. Surse majore de poluare a aerului din judeţul Suceava

Datele rezultate din monitorizarea calităţii aerului în judeţul Suceava indică municipiul Suceava ca zonă critică sub aspectul poluării aerului cu mercaptani şi pulberi în suspensie PM10, la nivelul anului 2006.

Întrucât, aşa cum am arătat la pct. 2.6.6., în anul 2006 atât concentraţiile medii zilnice cât şi media anuală au depăşit VL+MT pentru protecţia sănătăţii umane la indicatorul pulberiîn suspensie fracţia PM10 măsurat în staţia Sediu APM. Se poate concluziona că atmosfera municipiului Suceava este poluată cu pulberi fracţia PM10, cel puţin în zona în care acest indicator este monitorizat, şi anume cartierul Obcini.

Apreciem că, având în vedere concentrarea de surse de emisie industriale din municipiu, traficul rutier tot mai intens, inclusiv cel naţional şi european, care tranzitează prin municipiul Suceava, insuficienţa şi distribuţia neuniformă a spaţiilor verzi, putem considera municipiul Suceava în ansamblu ca fiind o zonă critică sub aspectul poluării cu pulberi PM10.

Reluarea activităţii de fabricare a celulozei din lemn de către SC AMBRO SA Suceava începând de la finele lunii august a condus la poluarea cu mercaptani a municipiului Suceava, poluant de disconfort datorită mirosului specific foarte neplăcut, frecvenţa depăşirilor CMA fiind mult mai ridicată în perioada septembrie-decembrie 2006 decât cea din anul anterior sistării acestei activităţi, şi anume anul 2004, aşa cum s-a arătat la pct. 2.6.8.

Ca urmare putem considera municipiul Suceava ca zonă critică şi datoritădisconfortului produs populaţiei ca urmare a emisiilor de mercaptani, care determină depăşirea frecventă a CMA conform STAS 12574/1987.


55

CAPITOLUL 2. APA

Datele şi informaţiile prezentate în acest capitol sunt furnizate de Sistemul de Gospodărire a Apelor Suceava, aparţinând Direcţiei Apelor „Siret” Bacău, care gestionează resursa „apă” din punct de vedere atât cantitativ, cât şi calitativ, pe întreg bazinul râului Siret.

3.1. Resursele de apă

3.1.1. Resursele de apă teoretice şi tehnic utilizabile mil m.c.

Resursa de suprafaţă Resursa din subteranJudeţ

Teoretică Utilizabilă Teoretică UtilizabilăSuceava 1920 610 180 142

Tabel 3.1.1.1. Resurse de apă din judeţul Suceava

Se constată că doar 35,8% din resursele totale de apă din judeţ sunt utilizabile. Dintre acestea, ponderea cea mai mare o au apele de suprafaţă, reprezentând 81,1% din totalul resurselor utilizabile de apă din judeţ.

Debitele principalelor râuri în anul 2006

Nr. crt.

Râul Staţie hidrometrică

Debit maxim în anul 2006( m3/ s )

Debit mediu multianual

( m3/ s )

Bazinul hidrografic Siret

Siret 340 18,2

Zvoriştea 352 19,81. Siret

Huţani 382 24,0

Brodina 131 4,81

Ţibeni 346 11,52. Suceava

Iţcani 548 16,5

Cârlibaba 68,2 7,40

Argestru 84,5 12,03. Bistriţa

Dorna Arini 200 24,3

4. Dorna Dorna Candreni 153 7,44

Fundu Moldovei 34,4 3,49

Prisaca Dornei 132 7,05. Moldova

Gura Humorului 358 16,5

Tabel 3.1.1.2. Debitele principalelor râuri din judeţul Suceava

3.1.2. Prelevări de apă

Prelevările de apă în perioada 2003-2006 la nivelul judeţului Suceava, sunt prezentate în tabelul de mai jos :


56

Prelevări de apă ( mii m.c. )Judetul An Din surse de

suprafaţă Din subteranTotal

2003 28.800 25.541 54.341

2004 32.336 28.676 61.012

2005 26.252 23.280 49.532Suceava

2006 24.851 21.842 46.693

Tabel 3.1.2.1. Volume anuale de apă prelevată în judeţul Suceava în perioada 2003-2006

Se constată scăderea, în perioada 2005-2006, a cantităţilor totale de apă prelevate

anual faţă de anii anteriori.

3.1.3. Mecanismul economic în domeniul apelor

Mecanismul economic specific domeniului gospodăririi cantitative şi calitative a resurselor de apă include sistemul de contribuţii, plăţi, bonificaţii, tarife şi penalităţi ca parte a modului de finanţare a dezvoltării domeniului şi de asigurare a funcţionării Administraţiei Naţionale Apele Române.

Apa constituie o resursă naturală cu valoare economică în toate formele sale de utilizare / exploatare. Utilizatorii resurselor de apă plătesc utilizarea acesteia Administraţiei Naţionale Apele Române, în calitate de operator unic al resurselor de apă.

Administraţia Naţională Apele Române aplică sistemul de contribuţii, plăţi, bonificaţii, tarife şi penalităţi pentru activităţile şi serviciile specifice şi serviciile comune de gospodărire a resurselor de apă.

Sistemul de contribuţii, plăţi, bonificaţii, tarife şi penalităţi, conform prevederilor Legii nr.107/1996 cu modificările şi completările ulterioare, se bazează pe principiile recuperării costurilor pentru cunoaşterea şi gestionarea resurselor de apă – utilizatorul plăteşte – şi respectiv – poluatorul plăteşte.

Administraţia Naţională Apele Române este singura în drept să aplice sistemul de contribuţii, plăţi, bonificaţii, tarife şi penalităţi specifice gospodăririi apelor, tuturor utilizatorilor de apă, indiferent de deţinătorul cu orice titlu al amenajării, precum şi din sursele subterane, cu excepţia celor pentru care sunt reglementări specifice în vigoare.

Contribuţiile specifice de gospodărire a apelor sunt diferenţiate, în vederea stimulării economice a utilizării durabile a resurselor de apă, pe categorii de surse şi grupe de utilizatori şi pe substanţele poluante din apele uzate evacuate în resursele de apă.

Cuantumul contribuţiilor specifice de gospodărire a resurselor de apă este prevăzut în Ordonanţa de Urgenţă nr. 73/29.06.2005 aprobată prin Legea 400/27.12.2005 ; acestea s-au aplicat începând cu data de 01.08.2005 şi sunt valabile şi în prezent.

Nr. crt.

Denumirea contribuţiei UM Nivelul contribuţiei lei/UM

Suprafaţă

- populaţie Mii mc 35

1

- industrie Mii mc 35

Subteran

- populaţie Mii mc 45

2

- industrie Mii mc 45

Tabel 3.1.3.1. Nivelul contribuţiilor specifice de gospodărire a resurselor de apă


57

Contribuţiile se percep lunar tuturor utilizatorilor de apă.

În anul 2006 Direcţia Apelor Siret – Sistemul de Gospodărire a Apelor Suceava a aplicat penalităţi pentru depăşirea concentraţiilor maxime admise ale poluanţilor din apele uzate evacuate în valoare totală de 154.162 lei.

Contravaloarea serviciilor de emitere a avizelor, autorizaţiilor, notificărilor pentru anul 2006 a fost de 276.815 lei.

3.2. Ape de suprafaţă

Strategia sistemului naţional de monitoring integrat al apelor presupune o triplă integrare a ariilor protejate, a mediilor investigate (materii în suspensie, biotă) şi a componentelor monitorizate (hidromorfologice, biologice şi fizico-chimice). Reţeaua de monitoring asigură o vedere generală a stării ecologice şi chimice în cadrul fiecărui bazin hidrografic şi posibilitatea clasificării corpurilor de apă în cinci clase de calitate. Pe baza caracterizării şi evaluării impactului, în conformitate cu Legea 310/2004, pentru fiecare an calendaristic se stabileşte un program de monitoring de supraveghere şi un program operaţional. În afară de aceste programe se stabileşte şi un program de monitoring investigativ.

3.2.1. Starea râurilor interioare

Repartiţia secţiunilor de control, pe clase de calitate, în anul 2006, conform Ordinului nr. 161/2006, la grupele de indicatori fizico-chimici, este următoarea:

Clasa de calitate ( conform Percentile 90 )Râu/ pârâu

Secţiune de control R.O. Nutrienţi Salinitate Poluanţi

toxicispecifici

de origine naturală

Alţi indicatori chimici

relevanţi

General

Siret IICBO5, CCOMn, CCOCr

IIN-NH4

+, N-NO3

-, N-NO2

-, P-PO4

3-, P-total

IRez. filtrat, Cl-, SO4

2-

Ca2+, Mg2+, Na+, Fe total

- IFenoli, detergenţi

II1. r. Siret

Huţani II CBO5, CCOMn, CCOCr

IIN-NH4

+, N-NO3

-, N-NO2

-, P-PO4

3-, P-total

I Rez. filtrat, Cl-, SO4

2-



II

Brodina IOxigen dizolvat, CBO5, CCOMn, CCOCr

II N-NO2

-, I Rez. filtrat, Cl-, SO4

2-

Ca2+, Mg2+, Na+, Fe total, Mn total

ICu2+, Zn2+, Cr6+

IFenoli, detergenţi

II2. r. Suceava

Mihoveni IOxigen dizolvat, CBO5, CCOMn, CCOCr

IIN-NO3

-, I Rez. filtrat, Cl-, SO4

2-


I Cu2+, Zn2

I Fenoli, detergenţi

II


58



toxicispecifici



relevanţi

General

Iţcani IIOxigen dizolvat, CBO5, CCOMn, CCOCr

II N-NO3

-, N-NO2

-, P-total

II Ca2+, Na+,


II

Tişăuţi II CCOMn, CCOCr

III N-NH4

+, P-PO4

3-,

II Ca2+, Na+,

- IIFenoli,

III

Liteni II CBO5, CCOMn, CCOCr

IIIN-NH4

+, P-PO4

3-, N-NO2

-, P-total

II Ca2+, Na+,


III

3. pr. Pozen Satu Mare IIOxigen dizolvat, CBO5, CCOMn, CCOCr

IVN-NH4

+, P-PO4

3-, N-NO2

-, P-total


2-


ICu2+, Zn2

IIFenoli, detergenţi

IV

Vorniceni IICBO5, CCOMn

IIN-NO3

-, N-NO2

-,


2-



II4. r. Şomuzu Mare

Dolheşti IICBO5, CCOMn, CCOCr

IVN-NH4

+,IIRez. filtrat, Na+, Fe, Ca2+,


IV

Fd. Moldovei

IOxigen dizolvat, CBO5, CCOCr

IN-NH4

+, N-NO3

-, N-NO2

-, P-PO4

3-, P-total


2-


ICu2+, Zn2+, Cr6+


I

Am. C- lung Mold.

IICBO5, CCOMn

IN-NH4

+, N-NO3

-, N-NO2

-, P-PO4

3-, P-total


2-


IIICu2+,


III

5. r. Moldova

Aval G. Humorului

IOxigen dizolvat, CCOCr

IIN-NO3

-, N-NO2

-, P-total


2-



II


59



toxicispecifici



relevanţi

General

Baia IOxigen dizolvat, CBO5, CCOMn, CCOCr

IIN-NO3

-, N-NO2

-,


2-


- IFenoli,detergenţi

II

6. pr. Băişescu (Brăteasa) )

Ostra IOxigen dizolvat, CBO5, CCOMn, CCOCr

IN-NH4

+, N-NO3

-, N-NO2

-, P-PO4

3-, P-total

IICa2+, Na+, Mn total

IVCu2+, Zn2+,


IV

7. pr. Suha Stulpicani IOxigen dizolvat, CBO5, CCOMn, CCOCr

IN-NH4

+, N-NO2

-, P-PO4

3-, P-total

IIRez. filtrat, SO4

2-Ca2+, Mg2+, Na+

IIICu2+, Zn2+,


III

8. pr. Ciumârni Găineşti IOxigen dizolvat, CBO5, CCOMn, CCOCr

IIN-NH4

+, N-NO2

-, P-PO4

3-,


2-


IIICu2+,


III

Cârlibaba IOxigen dizolvat, CBO5, CCOMn, CCOCr

IN-NH4

+, N-NO3

-, N-NO2

-, P-PO4

3-, P-total


2-

Ca2+, Mg2+, Na+, Fe total,

IICu2+,


II

Argestru IICCOMn, CCOCr

IIP-PO4

3-,IRez. filtrat, Cl-, SO4

2-

Ca2+, Mg2+, Na+, Fe total,

I Cu2+, Zn2+,


II

9. r. Bistriţa

Barnar IICBO5, CCOMn, CCOCr

IN-NO3

-, N-NO2

-, P-PO4

3-, P-total


2-

Ca2+, Mg2+, Na+

I Cu2+, Zn2+,


II

10. pr.Bârnărel Crucea IICBO5, CCOMn, CCOCr

IIN-NH4

+, N-NO3

-,


2-


ICu2+, Zn2+,


II

11. r. Dorna Dorna Candreni

IICBO5, CCOMn,

IN-NO3

-, N-NO2

-, P-


2-

ICu2+, Zn2+,


II


60



toxicispecifici



relevanţi

General

CCOCr PO43-, P-

totalCa2+, Mg2+, Na+, Fe total, Mn total

12. pr. Neagra Gura Negri I IN-NO3

-, N-NO2

-, P-PO4

3-, P-total

IISO4

2-,+, Fe total, Mn total


II

13. pr. Călimănel

Şaru Dornei IIICBO5, CCOMn, CCOCr

IIN-NH4

+,ISO4

2-,+, Fe total, Mn total

ICu2+, Zn2+,


III

14. pr. Sadău Sadău IOxigen dizolvat, CBO5, CCOMn, CCOCr

IN-NH4

+, N-NO3

-, N-NO2

-, P-PO4

3-, P-total


2-


IZn2+,


I

15. pr. Putnişoara

Amonte confl. Strujinoasa

IOxigen dizolvat, CBO5, CCOMn, CCOCr

IN-NH4

+, N-NO3

-, P-PO4

3-, P-total


2-


IZn2+,


I

Tabel 3.2.1.1. Repartiţia secţiunilor de control, pe clase de calitate, în anul 2006, în judeţul Suceava

Centralizatorul lungimilor cumulate pe clase de calitate ale principalelor râuri, în anul 2006 comparativ cu anul 2005, conform Ordinului nr. 1146/2002 şi respectiv a Ordinului nr. 161/2006.

Repartiţia lungimilor pe clase de calitateI II III IV VRâu An

Lungimetronson analizat

(km) Km % Km % Km % Km % Km %

2005 149 - - 149 100 - - - - - -Siret

2006 149 - - 149 100 - - - - - -

2005 89 - - 89 100 - - - - - -Moldova

2006 120 52 43,33 31 25,83 37 30,83 - - - -

2005 173 75 43,35 64 36,99 34 19,65 - - - -Suceava

2006 173 - - 139 80,34 34 19,65 - - - -

2005 72 - - 60 83,33 12 16,66 - - - -Şomuzu Mare 2006 72 - - 60 83,33 - - 12 16,66 - -

2005 117 64 54,70 53 45,29 - - - - - -Bistriţa

2006 117 - - 117 100 - - - - - -

Tabel 3.2.1.2. Repartiţia lungimilor de râu pe clase de calitate în 2006, comparativ cu 2006


61

3.2.2 Starea lacurilor

În tabelul de mai jos este prezentată situaţia trimestrială a calităţii apei lacurilor din judeţul Suceava în anul 2006:

Lac Stadiu troficNume Tip

Curs de apă Volum total Folosinţă principală

Trim.

I OligotrofII OligotrofIII Oligotrof

Solca acumulare Pr. Solcuţa 36020 m3 Apa potabilă

IV OligotrofI Oligotrof-mezotrofII EutrofIII Eutrof-hipertrof

Dragomirna acumulare Pr. Dragomirna 6 mil. m3 Apa potabilă şi industrială

IV OligotrofI MezotrofII Eutrof-hipertrofIII Mezotrof-eutrof

Bucecea acumulare Siret 4,99 mil. m3 Apă potabilă

IV OligotrofI Mezotrof-eutrofII Eutrof-hipertrofIII Mezotrof-eutrof

Rogojeşti acumulare Siret 34,9 mil. m3 Resursă de apă

IV Oligotrof-mezotrofI -II UltraoligotrofIII Ultraoligotrof

Lala Natural glaciar

pr. Lala 100.000 m3

IV Ultraoligotrof

Tabel 3.2.2.1. Situaţia calităţii apei lacurilor din judeţul Suceava în anul 2006

3.3. Ape subterane

În funcţie de obiectivele urmărite, forajele monitorizate pentru supravegherea calităţii apelor subterane în 2006 se pot grupa în:

- Foraje de supraveghere;- Foraje de alimentare cu apă;- Foraje de studiu hidrogeologic.

Interpretarea rezultatelor analizelor de laborator pentru evaluarea calităţii apelor subterane se face conform STAS 1342/1991, Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile şi Legea nr. 311/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr.458/2004.

S-au monitorizat următoarele grupe de indicatori: regim de oxigen şi nutrienţi, substanţe periculoase/ prioritar periculoase (anorganice şi organice), alţi poluanţi chimici toxici.

Foraje de supraveghere:- CET Suceava - 11 foraje - nu s-au înregistrat depăşiri la indicatorii analizaţi;- S.C. Ambro S.A. Suceava - 7 foraje - depăşiri: pH, duritate totală, CCOMn, sulfaţi,

cloruri, fenoli, azotiţi, fier, sodiu.

Foraje de alimentare cu apă:- Siret - S.C. ACET S.A. Suceava - Agenţia Siret - nu s-au înregistrat depăşiri;- Măneuţi - S.C. Servicii Comunale S.A. Rădăuţi- depăşiri la Mn şi fosfaţi;- Berchişeşti - S.C. ACET S.A. Suceava - nu s-au înregistrat depăşiri;- Baia 1+2 - S.C. ACET S.A. Suceava - Agenţia Fălticeni - depăşiri la Mn;


62

- Sadova - S.C. ACET S.A. Suceava - Agenţia C-lung Moldovenesc - depăşiri la CCOMn şi Mn;

- Aeroport - S.C. ACET S.A. Suceava- Agenţia C-lung Moldovenesc - depăşiri la CCOMn şi Mn;

- Voroneţ - S.C. ACET S.A. Suceava - Agenţia Gura Humorului - depăşiri la Mn.

Foraje de studiu hidrogeologic – au fost monitorizate un nr. de 32 foraje.

S-au înregistrat depăşiri la următoarele foraje:- Vicovu de Jos - F3 - depăşiri la azotaţi- Grămeşti -F1 - depăşiri la Mn- Dărmăneşti -F1+F2 - depăşiri la Ca2+

- Todireşti - monitorizat un singur foraj - depăşiri la CCOMn şi Pb- C-lung Moldovenesc - F1 - depăşiri la CCOMn- Vama - F1 - depăşiri la CCOMn- Păltinoasa - F3 - depăşiri la CCOMn

3.5. Ape uzate. Surse majore şi grad de epurare

În cursul anului 2006, laboratorul S.G.A. Suceava a efectuat analize pe probe de ape uzate provenite de la un număr de 45 de staţii de epurare, şi anume:

Nr.crt.

UnitateaNr. crt.

Unitatea

1. S.C. ACET S.A. Suceava 24. Primăria Şaru Dornei2. S.C. ACET S.A.- Agenţia Fălticeni 25. U.M. Argestru3. S.C. ACET S.A.- Agenţia Gura

Humorului 26. U.M. C- lung Moldovenesc

4. S.C. ACET S.A.- Agenţia C-lung Moldovenesc

27. Primăria Frasin

5. S.C. ACET S.A.- Agenţia Vatra Dornei

28. E.M. Leşu Ursului- Sector Isipoaia

6. S.C. ACET S.A.- Agenţia Siret 29. Perimetru Minier Mestecăniş7. S.C. ACET S.A.- Agenţia Solca 30. S.C. Dorna Lactate S.A.- Vatra

Dornei8. S.C. APA GRUP S.A. Botoşani

( Bucecea ) 31. Primăria Iacobeni

9. S.N. a Sării S.A.- Salina Cacica 32. S.C. DORNAFOR S.A.- Vatra Dornei10. S.C. Servicii Comunale S.A.

Rădăuţi 33. Primăria Vereşti

11. S.C. S.A.B. S.A. Rădăuţi 34. Primăria Dumbrăveni12. S.C. Diesel Motor S.A.- Salcea 35. Primăria Broşteni13. C.N.U. Crucea- Sector minier

Botuşana36. U.P. Tarniţa- ape menajere

14. S.N.P. PETROM S.A. – Depozit PECO Pojorâta

37. Platforma Iacobeni

15. Remiza CFR Dorneşti 38. S.C. PRODMIXT Gălăneşti16. S.C. Coca Cola HBC România SRL

Locaţia Dorna- Poiana Negri 39. CROI Victoriţa Rădăuţi

17. C.N.U. Crucea- ape menajere 40. S.C. SPIT Bucovina S.A.18. C.N.U. Crucea- ape tehnologice 41. Spital Vf. Câmpului19 Primăria Ostra 42. S.C. KILLER SRL Horodnic de Jos20. Primăria Vama 43. Staţie sortare Plutoniţa


63

Nr.crt.

UnitateaNr. crt.

Unitatea

21. Primăria Dolhasca 44. Sector minier Pr. Ursului22. U.P. Tarniţa- ape tehnologice 45. S.C. Radix Turism SRL23. Mina Dorna Iacobeni

Sector Minier Tolovanu

Tabel 3.3.1. Staţii de epurare monitorizate în cursul anului 2006

Din analizele efectuate de SGA Suceava în anul 2006 la probele de ape uzate evacuate în emisari, a rezultat că doar 26,7% din numărul total de staţii de epurare din judeţul Suceava au funcţionat corespunzător.

An 2006FuncţionareTotal staţii

Corespunzătoare NecorespunzătoareNr.crt.

Activitatea din economia naţională

Nr. Nr. % Nr. %

1.Captare şi prelucrare apă pentru alimentare

20 1 5 19 95

2. Industrie extractivă 10 3 30 7 703. Industrie alimentară 4 2 50 2 50

4.Industrie prelucrare lemn

2 1 50 1 50

Învăţământ şi sănătate

1 - - 1 100

5. Alte activităţi 8 5 62,5 3 37,5Total general 45 12 26,7 33 73,3

Tabel 3.3.2. Funcţionarea principalelor staţii de epurare în 2006, pe activităţi din economia naţională

Volumul total de ape uzate evacuate în emisari în anul 2006 este de 35,902 mil. m.c., ape uzate provenite din diferite sectoare de activitate, în creştere faţă de anul 2005,când s-a înregistrat un volum de 29,973 mil. mc. Din acesta, doar 2% sunt ape uzate suficient epurate, aşa cum rezultă din tabelul de mai jos:

Volume evacuate (mil. mc/an 2006)Se epureazăNu se

epurează Insuficient SuficientNr.crt.

Activitatea din economia naţională

volum volum% din volum total general

volum% din volum total general

1.Captare şi prelucrare apă pentru alimentare

- 34,200 97,22 0,041 5,67

2. Industrie extractivă - 0,613 1,74 0,346 47,863. Industrie alimentară - 0,129 0,37 0,276 38,17

4.Industrie prelucrare lemn

-0,002 0,01 0,022 3,04

Învăţământ şi sănătate

-0,004 0,01 - -

5. Alte activităţi - 0,231 0,66 0,038 5,26Total general - 35,179 98 0,723 2

Tabel 3.3.3. Volume de ape uzate evacuate în 2006, pe activităţi economice

Dintre staţiile de epurare monitorizate, în tabelul 3.3.4. sunt prezentate cele municipale şi orăşeneşti, care au un potenţial mai ridicat de poluare, datorită atât volumelor efectiv de


64

ape uzate evacuate, cât şi datorită cantităţilor mai însemnate de poluanţi evacuate precum şi eventualelor depăşiri ale limitelor admise.

De menţionat că în cazul acestor surse, gama indicatorilor de calitate monitorizaţi din apelor uzate evacuate este mai extinsă precum şi frecvenţa de recoltare, care este lunară.

Nr. crt.

Agent economic

EmisarVol.

evacuatmil m.c.

% Vol. din vol.

total evacuat

Indicatori monitorizaţiIndicatori ce

depăşesc limitele maxime admise

Gradde

epurare%

JUDEŢUL SUCEAVA

1.S.C.ACET S.A. Suceava

r. Suceava 21,444 59,73

Suspensii, CBO5, CCOCr, NH4

+, NO2-,

NO3-, fosfor, subst.

extractibile, detergenţi, fenoli, H2S, Cl-, SO4

2-, Na+

Suspensii, NH4+,

fosfor, detergenţi, fenoli, H2S.

65

2.S.C. Servicii Comunale S.A. Rădăuţi

pr. Pozen 3,027 8,43


+, NO2-,


extractibile, detergenţi, H2S, Cl-, SO4

2-, Na+

Suspensii, NO2-,

H2S, detergenţi.67

3.

S.C. ACET S.A. - Agenţia C-lung Moldovenesc

r. Moldova 2,617 7,28


+, NO2-,

NO3-, fenoli, subst.

extractibile, detergenţi, H2S, rez. filtrat

CBO5, CCOCr, NO2-

, detergenţi, H2S.70

4.S.C. ACET S.A. - Agenţia Fălticeni

pr. Târgului 2,365 5,58


+, NO2-,



2-, Ca2+, CN-, Mg2+, Pb2+


+, fosfor, detergenţi, H2S

65

5.

S.C. ACET S.A. - Agenţia Gura Humorului

r. Moldova 1,829 5,09


+, NO2-,



2-, Na+


+, detergenţi.

68

6.

S.C. ACET.S.A. -Agenţia Vatra Dornei

r. Bistriţa 1,671 4,65


+, NO2-,

NO3-, subst. extractibile.

detergenţi, Rez. filtrat

Suspensii, NH4+ 65

7.S.C. ACET.S.A. Agenţia Siret

r. Siret 0,441 1,23


+, NO2-,



2-, Ca2+, Mg2+, Na+


+, NO2-,

fosfor, detergenţi.62

Tabel 3.3.4. Surse majore de poluare a apelor şi grad de epurare în anul 2006 în judeţul Suceava

Cantităţile anuale din principalii poluanţi evacuaţi în emisari în anul 2006, comparativ cu anul 2005, sunt prezentate în tabelul 3.3.5.

Exceptând materiile totale în suspensie şi cianurile, ale căror cantităţi evacuate au scăzut faţă de anul 2005, se remarcă o creştere în anul 2006 a cantităţilor de poluanţi evacuaţi, situaţie ce se explică prin creşterea volumului de ape uzate evacuate în 2006 faţă de anul anterior.

Analizând însă concentraţiile medii anuale înregistrate în 2006 comparativ cu anul 2005, valorile sunt comparabile, nefiind înregistrate alterări ale calităţii cursurilor de apă receptoare în anul 2006 faţă de anul precedent, aşa cum se constată din tabelul 3.3.6.


65

Încărcarea apelor uzate cu poluanţi (tone/ an)

Anul

Vol.evac.(mil. mc)

Susp. CBO5 CCOCr NH4+ NO3- NO2

- Deterg. H2S

Subst.extract.

în eter de petrol

CN-

2005 29,973 2522,93 1000,92 3184,68 327,33 66,06 9,11 17,765 3,46 197,59 0,02

2006 35,902 2145,89 1103,05 3593,81 361,76 83,56 17,50 21,65 6,53 229,00 0,004

Tabel 3.3.5. Cantităţi anuale de poluanţi evacuate în emisari în judeţul Suceava

În tabelul de mai jos este prezentată sintetic încadrarea în clase de calitate a secţiunilor de control a principalelor cursuri de apă receptoare a apelor uzate în anul 2006, situate în aval de principalele surse de emisie a apelor uzate, comparativ cu anul 2005.

Din tabel se constată menţinerea acestora în aceeaşi clasă de calitate.

Clasa de calitateRâul

Secţiunea de control 2005 2006

Siret Huţani II II

Suceava Liteni III III

MoldovaAval Gura Humorului

II II

Şomuzu Mare Dolheşti IV IV

Pozen Satu Mare IV IV

Tabel 3.3.6. Încadrarea generală în clase de calitate a principalilor receptori ai apelor uzate din judeţul Suceava în 2006, comparativ cu 2005

3.6. Zone critice sub aspectul poluării apelor de suprafaţă şi a celor subterane

- Râul Suceava, aval evacuare ape uzate provenite de la Staţia de epurare orăşenească administrată de S.C. ACET S.A. Suceava, pe tronsonul Tişăuţi – confluenţă cu râul Siret;

- Râul Şomuzu Mare, aval evacuare ape uzate provenite de la Staţia de epurare orăşenească Fălticeni, administrată de S.C. ACET S.A. Suceava – Agenţia Fălticeni;

- Pr. Pozen, aval evacuare ape uzate provenite de la Staţia de epurare orăşenească Rădăuţi, administrată de S.C. Servicii Comunale S.A. Rădăuţi

- Zona Vicovu de Jos, datorită prezenţei nitraţilor în apele subterane- Zona Ipoteşti – Lisaura, datorită prezenţei nitraţilor în apele subterane- Pârteştii de Jos, prin depăşirea concentraţiilor de cloruri în apele subterane.

3.7. Concluzii

În anul 2006, în ceea ce priveşte calitatea apelor de suprafaţă şi subterane, se poate concluziona că situaţia s-a menţinut în limite comparabile cu cea din anul 2005.


66

CAPITOLUL 4. SOLUL

Solul, prin poziţia, natura şi rolul său, este un produs al interacţiunii dintre mediul biotic şi abiotic, reprezentând un organism viu, în care se desfăşoară o viaţă intensă şi în care s-a stabilit un anumit echilibru ecologic.

Solurile determină producţia agricolă şi starea pădurilor, condiţionează învelişul vegetal, ca şi calitatea apei râurilor, lacurilor şi apelor subterane, reglează scurgerea lichidă şi solidă în bazinele hidrografice şi acţionează ca o geomembrană pentru diminuarea poluării aerului şi a apei, prin reţinerea, reciclarea şi neutralizarea poluanţilor, cum sunt substanţele chimice folosite în agricultură, deşeurile şi reziduurile organice şi alte substanţe chimice. Solurile, prin proprietăţile lor de a întreţine şi a dezvolta viaţa, de a se regenera, filtrează poluanţii, îi absorb şi îi transformă.

4.1. Fondul funciar

Fondul funciar reprezintă totalitatea terenurilor (inclusiv suprafeţele ocupate de ape), indiferent de destinaţia acestora, de titlul pe baza căruia sunt deţinute sau de domeniul public sau privat din care fac parte.

Indicatorii care evidenţiază resursele naturale exprimă în unităţi fizice mărimea fondului funciar şi utilizarea acestuia, fondul forestier, resursele de apă, floră, faună, precum şi ariile protejate. Indicatorii privind fondul funciar relevă două aspecte: dimensiunea categoriilor de teren şi schimbările apărute în utilizarea terenurilor.

4.1.1. Repartiţia solurilor pe categorii de folosinţe

Evoluţia repartiţiei terenurilor agricole pe tipuri de folosinţe, în judeţul Suceava în perioada 2003-2006 este cea din tabelul de mai jos:

AnulJudeţul

Repartitia terenurilor

agricole (ha)2002 2003 2004 2005 2006*

Arabil 179.859 180.494 180.620 180.771 180.623Păşuni 91.108 90.450 90.430 90.250 90.517Fâneţe 74.819 75.675 75.700 75.711 75.755

Vii 0 0 0 0 0Livezi şi

pepiniere pomicole

3.345 3.207 3.060 3.030 2.886Suceava

Total 349.131 349.826 349.810 349.762 349.787

Tabel 4.1.1.1. Evoluţia repartiţiei terenurilor agricole pe tipuri de folosinţe în perioada 2003-2006 (Sursa D.J.S. Suceava – perioada 2002-2005; * sursa D.A.D.R. Suceava – 2006)

Evoluţia suprafeţelor de teren ocupate cu principalele tipuri de culturi în perioada 2003 – 2006 este prezentată în tabelul de mai jos:

Tipuri de culturi (ha)An

Supraf. arabilă

(ha)

Supraf. cultivată

(ha)Grâu şi secară

Orz şi orzoaică

Porumb boabe

Cartofi SfeclăFloarea soarelui

Legume

2003 179.859 179.859 23.297 6.008 29.550 27.722 4.992 1.410 6.1102004 180.494 180.494 29.653 6.399 36.509 28.258 3.029 1.761 7.5292005 180.620 180.172 38.894 6.753 32.460 34.140 2.419 2.296 7.588

JudeţSuceava

2006 180.623 179.423 25.235 5.286 35.913 30.860 2.127 1.947 7.695

Tabel 4.1.1.2. Terenuri ocupate cu diferite tipuri de culturi în perioada 2003 - 2006


67

Modul de administrare a îngrăşămintelor chimice şi naturale în perioada 2003 - 2006 pe terenurile agricole din judeţul Suceava rezultă din tabelul de mai jos:

Tipuri de îngrăşăminteAn

naturale chimice

Cantitatea utilizată la hectar

2003 878.991 11.079 27 t/ha - 92 kg/ha2004 837.702 11.407 26 t/ha - 96 kg/ha2005 1.351.043 11.384 25 t/ha - 64 kg/ha

JudeţSuceava

2006 1.181.477 16.601 26 t/ha - 112kg/ha

Tabel 4.1.1.3. Tipuri de îngrăşăminte utilizate în perioada 2003 – 2006 (Sursa DADR Suceava)

Se remarcă o creştere a cantităţii de îngrăşăminte utilizate, atât a celor naturale cât şi chimice.

În perioada analizată s-au scos din circuitul agricol următoarele suprafeţe de teren:

AnSuprafeţe scoase din circuitul agricol (ha)

Motivaţia

2003 - -2004 - -2005 26.3 construcţii

JudeţSuceava

2006 144.0 Investitii +constructii

Tabel 4.1.1.4. Suprafeţe scoase din circuitul agricol (Sursa D.A.D.R. Suceava)

4.2. Presiuni asupra stării de calitate a solurilor

Repartiţia solurilor afectate de diferiţi factori de degradare în perioada 2003 - 2006:

Anul Suprafata (ha)

Factori de degradare

2003 2004 2005 2006 La 31.12.2006

suprafaţa 57.196 57.196 57.196 60.278 60.278Eroziune

adâncime 1.467 1.531 1.603 1.786 1.786

Alunecări de teren 19.837 20.063 21.058 23.580 23.580

Inundabilitate 26.138 29.600 33.490 53.470 53.470

Acidifiere 191.033 211.348 218.439 251.051 251.051

Compactare 30.337 30.337 30.337 30.337 30.337

Azot 115.336 119.210 124.700 147.510 147.510

Fosfor 174.751 178.360 181.300 290.100 290.100

Deficit de elemente nutritive

potasiu 139 173 210 300 300

Volum edafic redus - - - 16.339 16.339

Sărăturare - - - - -

Exces de umiditate în sol

157.279 160.741 164.631 184.611 184.611

Gleizare 42.002 42.002 42.002 42.002 42.002

Pseudogleizare 89.139 89.139 89.139 89.139 89.139

Secetă periodică - - - - -

JudeţulSuceava

Terenuri nisipoase 139 139 139 139 139

Tabel 4.2.1. Presiuni asupra stării de calitate a solurilor (Sursa D.A.D.R. Suceava)


68

4.2.1. Îngrăşăminte

Aplicarea îngrăşămintelor este un factor important care contribuie la creşterea productivităţii plantelor şi a fertilităţii solului. În cazul în care sunt utilizate fără a se ţine cont de natura solurilor, de necesităţile plantelor şi de condiţiile meteorologice, îngrăşămintele pot provoca dereglarea echilibrului ecologic (în special prin acumularea nitraţilor).

Excesul de azotaţi şi fosfaţi în sol, cauzat de utilizarea neraţională a îngrăşămintelor, dăunează microflorei edafice, duce la acumularea în vegetaţie a acestor elemente, poluarea pânzei freatice precum şi la eutrofizarea apelor de suprafaţă.

Privatizarea în agricultură a condus iniţial la un grad mare de fărămiţare a suprafeţelor agricole, astfel încât micii proprietari nu au putut beneficia de tehnologii performante şi eficiente în cultivarea pământului, ulterior apărând treptat exploataţii agricole mai mari, care pot practica o agricultură mai modernă şi mai eficientă.

Cantităţile de îngrăşăminte naturale şi chimice aplicate în anul 2006 sunt evidenţiate în tabelul următor:

Îngrăşăminte chimice folosite(tone substanţă activă)

N+P2O5+K2O(kg/ha)

An

N P2O5 K2O Total Arabil Agricol

2006 6.258 4.969 5.374 16.601 116 112

Tabel 4.2.1.1 Situaţia utilizării îngrăşămintelor în anul 2006, în judeţul Suceava.(Sursa D.A.D.R. Suceava)

4.2.2. Produse pentru protecţia plantelor

În tabelul 4.2.2.1 se remarcă o fluctuaţie în ceea ce priveşte consumul total de pesticide pentru perioada 2003 – 2006 datorită utilizării tehnologiilor în agricultură:

Consum total pesticide

( t substanţă activă )Kg substanţă activă / ha arabil

Judeţ Anul

Total Insecticide Fungicide Erbicide Total Insecticide Fungicide Erbicide

2003 63,20 9,71 42,53 10,96 1,73 0,16 0,81 0,76

2004 59,99 8,81 30,08 21,10 1,64 0,17 0,58 0,89

2005 80,73 7,54 49,18 24,01 1,80 0,18 0,86 0,76Suceava

2006 90,81 10,94 54,57 25,30 2,09 0,33 1,08 0,69

Tabel 4.2.2.1. Produse pentru protecţia plantelor aplicate în perioada 2003-2006(Sursa DADR Suceava)

4.2.3. Soluri afectate de reziduuri zootehnice

Depozitarea dejecţiilor animale pe sol, sau administrarea acestora în agricultură în exces faţă de necesarul de nutrienţi sau în mod incorect conduce la poluarea solului cu nitraţi, fosfaţi, poate conduce de asemenenea la poluarea pânzei freatice, ca şi la acumularea în exces a unor substanţe în plante.

În tabelul de mai jos este prezentată evoluţia efectivelor de animale pe categorii, în perioada 2003-2006.

Efective (mii de capete)Nr.

crt.

Categorii de

animale 2003 2004 2005 2006

1. Bovine total 169 170 175 179

2. Vaci lapte 118 112 110 117

3. Alte bovine(bubaline) 0 0 0 0


69

Efective (mii de capete)Nr.

crt.

Categorii de

animale 2003 2004 2005 2006

4. Ovine total 192 223 233 233

5. Caprine 7 7 7 7

6. Porcine 103 115 146 145

7. Păsări total 1394 1450 1470 1495

8. Găini ouătoare 1000 1000 1000 1000

9. Cabaline 72,7 72,98 43,1 43,24

10. Animale blanã 0,500 0,600 0,500 0,342

Tabel 4.2.3.1. Evolutia şeptelului în perioada 2003-2006

D.A.D.R. Suceava nu a furnizat date privind solurile afectate de reziduurile zootehnice, ceea ce înseamnă că în judeţul Suceava nu există soluri afectate de depozitarea necontrolată a acestor reziduuri.

4.2.4. Situaţia amenajărilor agricole

Acest atribut este parte componentă din activitatea D.A.D.R., fiind consemnate în toate tehnologiile cadru promovate pentru menţinerea fertilităţii solului, a conservării structurilor, profilelor, texturii şi rezervei de humus din complexul organo-mineral existent în judeţul Suceava.

În anul 2006, D.A.D.R. Suceava a avut în vedere următoarele obiective:- suprafeţe amenajate pentru irigaţii ;- suprafaţe amenajate cu lucrări de desecare;- suprafaţe amenajate cu lucrări de combatere a eroziunii solului;- suprafeţele cu locaţiile perimetrelor de ameliorare stabilite in 2006;- situaţia formaţiunilor torenţiale şi estimarea valorică a lucrărilor de amenajare a

acestora pe perioade de urgenţă.

a) Irigaţii În judeţul, Suceava D.A.D.R. Suceava a identificat următoarele sisteme de irigaţii amenajate:

Nr. crt Denumire sistem amenajat Suprafaţa ( Ha) Situaţia actuală

1 BĂIŞEŞTI 777 Dezafectat2 GRIGOREŞTI - VEREŞTI 702 Dezafectat3 DRAGOMIRNA 610 Conservat4 BOSANCI 573 Dezafectat5 LITENI - HUMOR 431 Conservat6 GRĂNICEŞTI 361 Dezafectat

Tabel 4.2.4.1. Sisteme de irigaţii amenajate în judeţul Suceava

Din analiza acestei situaţii se desprinde concluzia că, suprafaţa totală amenajată este de 3.454 ha, din care suprafaţa de 2.413 ha este dezafectată, iar suprafaţa de 1.041 ha este în conservare.

b) DesecăriÎn judeţul Suceava D.A.D.R. Suceava a identificat un număr de 44.904 ha desecate,

din care, dacă se înlătură suprafeţele ocupate de canale deschise, drumuri, dotări etc., rezultă că există desecate 41.986 ha teren agricol întreţinute şi funcţionale în 2006.

c)Combaterea eroziunii solului În judeţul Suceava D.A.D.R.Suceava a identificat un număr de 85.189 ha teren agricol


70

amenajate antierozional, din care, în anul 2006, 81.064 ha au fost întreţinute şi funcţionale, după cum urmează:- arabil 57.446 ha- păşuni 15.744 ha- fâneţe 5.152 ha- livezi 2.722 ha (suprafaţă diminuată dar netrecută la alte categorii).d)Perimetre pentru ameliorarea solului Prin aceste identificări D.A.D.R.Suceava a urmărit luarea în calcul a perimetrelor cu gradul cel mai mare de erodare şi cu periculozitate mare de alunecări. În aceste condiţii au fost stabilite pentru anul 2006 următoarele perimetre:- Dragomirna cu 30,16 ha şi valoarea de 244.110 RON- Suceviţa cu 43,75 ha şi valoarea de 25.473 RON- Putna cu 33,61 ha si valoarea de 78.218 RON şi s-au făcut studii de fezabilitate pentru următoarele perimetre:- Slatina 30,68 ha - Râşca 37,43 ha

În anul 2006, D.A.D.R. Suceava a derulat, în colaborare cu alte unităţi deconcentrate, acţiunea de inventariere a formaţiunilor torenţiale din judeţul Suceava. În acest context, s-au identificat un număr de 193 torenţi într-un număr de 28 localităţi. S-au făcut studii şi s-a stabilit un necesar de 312.910 mii RON, valoare necesară lucrărilor de regularizări, desecări, stabilizare torenţi şi alunecări, combaterea eroziunii solului etc, în vederea stabilizării torenţilor în judeţul Suceava.

4.2.5. Poluarea solurilor în urma activităţilor din sectorul industrial (minier, siderurgic, energetic etc.)

Din punct de vedere al activităţilor industriale, principala cauză de deteriorare a calităţii solului în judeţul Suceava o constituie degradarea solului prin lucrările de exploatare şi explorare a resurselor de substanţe utile (minereuri neferoase, nemetalifere, mangan, sulf), depozitarea inadecvată, timp de zeci de ani, a deşeurilor rezultate din unele procese tehnologice specifice industriei miniere şi energetice, celulozei şi hârtiei, prelucrarea lemnuluietc.

În judeţul Suceava, presiunile industriei asupra stării de calitate a solului sunt rezultate în principal din activitatea de minerit, îndeosebi cea anterioară (poluare istorică).

Rezultatele analizelor efectuate în anul 2006 la metalele grele Pb, Cu, Zn şi Cd din probe de sol recoltate din zonele de impact ale activităţilor miniere, anterioare şi/sau prezente, din zona CET Suceava, precum şi din zona haldelor de deşeuri industriale aparţinând SC AMBRO SA Suceava, pe adâncimile 0-5 şi 5-30 cm, sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Parametru statistic Pb Cu Zn Cd

Loc prelevare (mg/kg s.u.) (mg/kg s.u.) (mg/kg s.u.) (mg/kg s.u.)

Adâncime prelevare 0-5 5-30 0-5 5-30 0-5 5-30 0-5 5-30

Drum transport minereu: Ostra -Frasin

401,11 307,85 771,32 785,37 879,50 1358,59 3,42 4,38

Limită incintă SC ACET SA Suceava

18,16 21,38 35,6 33,01 117,53 110,79 0 0

Limitrof haldă nămol ACET Suceava

20,41 17,48 28,8 20,75 108,1 129,11 0 0

Martor - mal râu Suceava 35,28 15,39 49,6 59,75 133,08 93,34 0 0

Limitrof haldă şlam Ambro Suceava

25,08 28,23 35,6 33,01 102,32 89,52 0 0


71

PA pt. folosinţe sensibile 50 50 100 100 300 300 3 3

PI pt. folosinţe sensibile 100 100 200 200 600 600 5 5

Aval iaz decantare steril Valea Străjii

653,25 331,09 479,68 609,16 857,39 842,44 0 0

Aval iaz decantare steril Tărnicioara

427,58 515,2 152,52 199,43 203,05 201,98 0 0

Aval iaz decantare steril Poarta Veche

257,4 327,97 267,19 334,21 327,01 489,59 0 0

Aval iaz decantare Dealu Negru27,13 66,73 63,14 204,77 138,17 310,71 0 0,52

Aval iaz decantare Pârâul Cailor23,76 24,32 77,2 78,44 119,83 129,92 0 0

Aval haldă Isipoaia 156,28 30,66 230 287,89 176,51 703,19 0 0

Aval haldă Ostra 352,99 675,84 391,12 290,13 581,47 282,51 0 0

Aval haldă Crucea 21,21 15,5 28,9 30,33 167,91 393,45 0 0

PA pt. folosinţe mai puţin sensibile

250 250 250 250 700 700 5 5

PI pt. folosinţe mai puţin sensibile

1000 1000 500 500 1500 1500 10 10

Tabel 4.2.5.1. Rezultate ale determinărilor conţinutului principalelor metale grele (Cu, Pb, Zn şi Cd) în judeţul Suceava în anul 2006

Suprafeţele de teren din judeţul Suceava poluate datorită activităţilor economice, în principal prin depozitarea deşeurilor, sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Ramura Econo- mică

Substanţăpoluantă (ha)

Total judeţ

Industria energiei

electrice şi termice

Ind.extrac-

tivă

Industria metalur-

gică feroasă

Ind.chimică

Industria alimentară

Agricultură Gospodăria comunală

Alte ramuri

Total, din care:449,16 49 305,02 0 0 0 0 81,81 13,33

Cenuşă 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Deşeuri

menajere

77,61 0 0 0 0 0 0 75,09 2,52

Nămoluri 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Dejecţii 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Şlamuri 105,43 0 94,62 0 0 0 0 0 10,81Nămoluride epurare 6,72 0 0 0 0 0 0 6,72 0

Noroaie 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Steril 210,4 0 210,4 0 0 0 0 0 0

Zgură 49 49 0 0 0 0 0 0 0

Tabel 4.2.5.2. Suprafeţe de teren poluate în judeţul Suceava

4.2.6. Poluarea solurilor cu emisii de la termocentralele pe cărbune

Emisiile de gaze acidifiante (dioxid de sulf, oxizi de azot) şi pulberi din arderea


72

combustibililor fosili, în principal cărbuni, reprezintă surse de poluare nu doar a aerului, dar şi, indirect, a solului din jurul sursei de emisie. Pulberile conţin, alături de particule de carbon, metale grele, hidrocarburi, dintre care periculoase sunt hidrocarburile policiclice aromatice, diferiţi alţi compuşi organici volatili adsorbiţi. Precipitaţiile, vântul, gravitaţia, transferă aceşti poluanţi din atmosferă pe sol, unde, acumulându-se, pot conduce la poluarea şi acidifierea solului.

CET Suceava reprezintă o astfel de sursă de emisie la nivelul judeţului Suceava.

Analizele efectuate în anul 2006 de către APM Suceava la solul recoltat din zona de impact a unităţii (perimetrul coşului de fum şi a haldei de zgură şi cenuşă), din zona limitrofă haldei CET - cca 20 m râu Suceava au indicat încadrarea concentraţiilor de metale grele: Cu, Zn, Pb, Cu, Cr, Cd, Ni, As, Mn sub pragurile de alertă şi de intervenţie conform Ordinului 756/1997. pH-ul solului este alcalin (7,7 – 7,81), deci nu s-a produs fenomenul de acidifiere.

În tabelul de mai jos sunt menţionate sursele principale de poluare a solului din cadrul CET Suceava:

Surse de poluareAnul Agenţi econom. deţinători

Nr. de instalaţii directe indirecte

2003 SC TERMICA SA 1 depozit de zgură şi cenuşă coş de fum2004 SC TERMICA SA 1 depozit de zgură şi cenuşă coş de fum2005 SC TERMICA SA 1 depozit de zgură şi cenuşă coş de fum

Judeţul Suceava

2006 SC TERMICA SA 1 depozit de zgură şi cenuşă coş de fum

Tabel 4.2.6.1. Surse de poluare a solului în jud. Suceava

4.3. Calitatea solurilor

4.3.1. Repartitia solurilor pe clase de calitate. Încadrarea solurilor pe clase şi tipuri

Din punct de vedere pedologic, terenurile variază de la cele mai bune şi uşor utilizabile terenuri în agricultură, până la cele fără valoare agricolă, dar care pot fi folosite în alte scopuri.

Diversitatea condiţiilor naturale şi antropice determină o variabilitate ridicată a pretabilităţii solurilor pentru agricultură.

Terenurile agricole se grupează în cinci clase de calitate, diferenţiate după nota medie de bonitare.

Cele cinci clase de calitate indică pretabilitatea terenurilor pentru folosinţele agricole. Numărul punctelor de bonitare exprimă favorabilitatea terenului faţă de cerinţele de viaţă ale unor plante de cultură date, în condiţii climatice normale şi în cadrul folosirii raţionale.

Clasa I Clasa II Clasa III Clasa IV Clasa V

Folosinţăha

% din total

folosinţăha

% din total

folosinţăha

% din total

folosinţăha

% din total

folosinţăha

% din total

folosinţă

Arabil 2.733 1,54 41.581 23,39 72.422 40,37 42.232 23,75 18.833 10,59

Pajişti 3.162 3,38 13.530 14,48 30.282 32,41 27.911 29,87 19.555 19,86

Vii 1.544 2,06 3.564 4,77 17.125 22,90 33.167 44,35 19.391 25,92

Livezi 1 0,03 20 0,58 3.030 87,32 198 5,71 221 6,36

Agricol 7.440 2,13 58.695 16,79 122.859 35,15 103.508 29,62 57.000 16,31

Tabel 4.3.1.1. Încadrarea solurilor pe clase şi tipuri de folosinţe în judeţul Suceava(Sursa: D.A.D.R. Suceava)


73

4.3.1.2 Repartiţia terenurilor pe clase de pretabilitate în judeţul Suceava

Clase de bonitare ale solurilorNr. crt.

Specif.U.M.(ha) I II III IV V VI

1 Arabil 177.801 - 14.633 81.514 47.157 32.256 2.241

2 Pajişti 168.231 - 66.090 57.033 36.545 8.370 193

3 Vii - - - - - - -

4 Livezi 3470 - - - 1.167 1.037 416

5 Total 349.502 - - - - - -

Tabel 4.3.1.2 Repartiţia terenurilor pe clase de pretabilitate în judeţul Suceava(Sursa: D.A.D.R. Suceava)

4.3.2. Principalele restricţii ale calităţii solurilor

Deteriorarea caracteristicilor şi funcţiilor solurilor, respectiv a capacităţii lor bioproductive, reprezintă restricţii ale utilizării acestora determinate fie de factori naturali (climă, forme de relief, caracteristici edafice etc.), fie de acţiuni antropice, (agricole şi industriale). În multe cazuri, aceşti factori pot acţiona sinergic, având ca efect scăderea calităţii solurilor şi chiar anularea funcţiilor acestora.

Pierderea stratului de sol fertil este o criză tăcută, un proces lent, care nu este perceput ca atare pe scară largă, putând trece mult timp neobservat. Deşi eroziunea solului este un proces fizic, ea are numeroase consecinţe economice, afectând productivitatea, creşterea economică, bunăstarea. Acolo unde eroziunea începe să depăşească ritmul de formare a solului, stratul de sol fertil se subţiază şi, treptat, dispare cu desăvârşire.

Din datele furnizate de D.A.D.R. Suceava rezultă următoarele:

a) Exces de umiditate în sol : 126.670 ha. În această categorie intră excesul de umiditate natural permanent ( gleizarea ) şi

antropic temporar (pseudogleizarea). Dintre arealele cu exces de umiditate permanent suntpartea coborâtă a depresiunii Rădăuţi (Volovăţ, Rădăuţi, Horodnic, Frătăuţii Vechi, parţial Vicovu de Sus , Grăniceşti), iar din cele cu exces de umiditate temporar bordura piemontanăa Obcinei Mari, cu luvosoluri tipice şi albice : Horodnic, Solca, Cacica, Baia, Boroaia, Marginea, Botoşana, Arbore, Cajvana ; iar in Podisul Dragomirnei : Siret, Musenita, Calafindesti, Balcauti, Gramesti, etc. dar şi în Podişul Fălticenilor.

b) Eroziunea prin apă :b’) eroziunea de suprafaţă – totalizează 36.445 ha. Include zone din podişul Fălticenilor : Dolhasca, Vultureşti, Forăşti, Preuteşti, Dolheşti, dar şi din podişul Dragomirnei :Adâncata, Suceava, Bosanci, Salcea.b’’) eroziunea de adâncime – se întinde pe 981 ha, în zona de podiş a judeţului Suceava, mai ales la Todireşti, Udeşti, Vultureşti, Preuteşti, Liteni, Gălăneşti, Cornu Luncii. Se remarcăo predominare a terenurilor afectate de eroziune în adâncime (ca şi cazul eroziunii în suprafaţă) în podişul Fălticenilor.

c) Alunecările de teren : Ocupă 23.580 ha,În cadrul lor predomină alunecările stabilizate ( 20.122 ha), mai ales la Cacica,

Botoşana, Cajvana, Todireşti, în partea vestica a podişului Dragomirnei spre Valea Sucevei la Dărmăneşti şi în podişul Fălticeni la Udeşti şi Fălticeni. Alunecările active (3458ha) sunt predominante în Podişul Fălticenilor (Preuteşti, Rădăşeni, Fălticeni, Forăşti ) şi în Podişul Dragomirnei ( Adâncata).

d) Compactarea solurilor : Ocupă 30.345 ha. Acest fenomen este prezent în toate teritoriile comunale situate în zona de podiş.

Fenomenul de tasare contribuie la reducerea producţiei prin micşorarea volumului util al


74

porilor prezenţi în masa solului, implicit reducându-se volumul de apă util plantelor şi accesibilitatea ei pentru consum. Fenomenul se intâlneşte mai ales în Rădăuţi, Siret, Dorneşti, Drăguşeni, Grămeşti, Volovăţ, Vereşti, Grăniceşti, dar şi în alte zone ale judeţului, în proporţii variabile.

e) Aciditate puternică şi moderată : Se întâlneşte răspândită pe aproximativ 252.554 ha, în toate zonele judetului, astfel:

în zona montană, cu teritorii ce au peste 80-90 % din suprafaţa afectată de acidifiere(Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Gura Humorului, Breaza, Brodina, Broşteni, Cârlibaba, Dorna Arini, Frumosu, Izvoarele Sucevei, Iacobeni, Moldoviţa, Ostra, Panaci, Pojorata, etc ), în zonele piemontane ( Solca, Baia, Horodnic, Vicovu de Jos, Vadu Moldovei) ca şi în cele de podiş ( Ciprian Porumbescu, Preuteşti, Rădăşeni, etc.). Cea mai eficientămetodă de combatere este aplicarea de amendamente precedate de efectuarea unor studii agrochimice care să fundamenteze aplicarea lor.

4.4. Monitorizarea calităţii solului

În decursul anului 2003, D.A.D.R. Suceava a procedat la recoltarea de probe pedologice, agrochimice şi de plante din 21 de situri de nivel 1, situate pe folosinţă agricol pe teritoriul judeţului Suceava, situate într-o reţea fixă de 16 x 16 km. Periodicitatea determinărilor este de 10 ani, prin acest monitoring urmărindu-se supravegherea, evaluarea,prognoza, avertizarea şi intervenţia operativă cu privire la starea actuala a calităţii solutilor.

Siturile de ordin I monitorizate de D.A.D.R. Suceava sunt următoarele : 1014 Brodina, 1018 Vicovu de Jos, 1021 Rădăuţi, 1025 Grăniceşti, 1030 Zvorâştea, 1033 Moldoviţa, 1037 Vatra Moldovitei, 1042 Solca, 1048 Todireşti, 1051 Moldova Suliţa, 1053 Suceava, 1056 Sadova, 1058 Vereşti, 1061 Frumosu, 1078 Horodniceni, 1081 Pojorata, 1083 Preuteşti,1092 Stulpicani, 1107 Vatra Dornei, 1109 Boroaia, 1090 Dolhasca.

O.S.P.A. Suceava s-a ocupat de recoltarea de probe pedologice, agrochimice şi plante, etichetarea lor şi trimiterea la I.C.P.A. Bucureşti. De diagnoza, analiza şi prelucrarea datelor obţinute s-a ocupat forul coordonator ştiintific al ICPA. După anul 2003, nu au mai avut loc acţiuni de monitoring al calităţii solurilor.

4.5. Zone critice sub aspectul degradării solurilor

Conform datelor furnizate de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă „Bucovina” al judeţului SUCEAVA, situaţia zonelor cu alunecări de teren din Judeţul Suceavaeste prezentată în tabelul următor:

Nr. crt.

Denumirea zonei Potenţială ActivăConstrucţii afectate sau posibil a fi

afectate

1. Municipiul Suceava

-versant N-E

DA-ansamblul de locuinţe din zona versantului N-E,N-V;- căi de comunicaţie circa ;-reţele tehnico edilitare (electrice, termoficare, gaze ,telefon,canalizare)

2. Municipiul Fălticeni

-versant Băncuţa

DA-8 locuinţe individuale;-căi comunicaţii;reţele edilitare din zonă;-zidurile de sprijin şi traseele restaurantului Băncuţa

3.Comuna Dolheştii Mari DA

-500 ml drum comunal;-2 ha teren arabil;- izolarea parţială a 5 gospodării ;

4.Comuna Şcheia , sat Sfântul Ilie

DA- 12 locuinţe şi anexe gospodăreşti- reteaua electrică de 20 kV

5.Comuna Brodina

DA- 4 locuinţe;-reţeaua de 20 kV;


75

Nr. crt.

Denumirea zonei Potenţială ActivăConstrucţii afectate sau posibil a fi

afectate- DJ 176-pârâul Sadău

6.Comuna Vultureşti, satele

Hreaţca şi GiurgeştiDA -36 de locuinţe şi anexe gospodăreşti

7.Comuna Udeşti sat Plăvălari DA - 24 de locuinţe şi anexe gospodăreşti

8.Comuna Boroaia DA - 50 m drum comunal;

26 de gospodării ;

9.Comuna Vama DA - 25 de gospodării ;

10.Comuna Mitocu Dragomirnei DA -50 ml drum comunal 57 Lipoveni;

-1 pod beton

11.Comuna Bosanci DA -1 locuinţă ;

-DJ 208 A km7+020

12.Comuna Păltinoasa DA -DN 17 km 232+500

13.Comuna Ilişeşti DA -DN 17 km 236+400~236+600

14.Comuna Adâncata DA -DN 29 A km 6+900~7+100

15.Obcinile Bucovinei pe DN 17 A DA -DN 17 A km 4+500;9+200~9+300 şi

42+800

16.Broşteni -Panaci DA -DJ 174 km 30~38

17. Chiril -Rarău DA -DJ 175 A km8~10 şi 12~17

18.Câmpulung Moldovenesc-

StulpicaniDA -DJ 177B la km 3+000~5+000

km 5+850~5+900km 6+400~6+500

19.Dolhasca- Fălticeni DA -DJ 208 la km 77+700~77+800 km

79+500~79+650

20.Vicov -Brodina DA -DJ 209G km 22+454~22+522 ;

-calea ferată Rădăuţi Nisipitu

21.Salcea -Vereşti DA -DJ 290km 0+620

22.DJ 209 DA -km 39

-km 74+200~74+400 ;-km 75+600~76+200;-1 podeţ 800 mm

23.Ciprian Porumbescu DA -DJ 178 G pe o lungime de 200m ;

-9 gospodării în zona afectată ;-DN 17 km 236+400-236+600

25.Suceviţa DA -zona “Dealu Rău” 2 ha teren râu

Suceviţa;- zona “Deal Furcoi” 4 gospodării ;

26.Mănăstirea Humorului DA -3 locuinţe şi anexe gospodăreşti ;

- 3000 mp teren agricol;

27.Dorna Candrenilor DA - zona Floreni calea ferata pe cca 50 ml;

28.Todireşti DA - afectează albia pârâului Soloneţ (pericol

ştrangulare);- cca 2 ha teren agricol;

29.Preuteşti DA - afectează drumul comunal Leucuşeşti-

Canton silvic;- poate pune în pericol cca 8 gospodării şi cca 2 ha teren agricol;

30.Arbore DA - poate pune în pericol cca 20 gospodării

şi cca 20 ha teren agricol

31.Iacobeni DA -2 anexe gospodaresti

Tabel 4.5.1. Situaţia zonelor cu alunecări de teren din Judeţul Suceava

Menţionăm că alunecările de teren din judeţul Suceava sunt încadrate la tipul „alunecări de suprafaţă”.


76

Judeţ

Numele propr./admin./deţinătorului

sitului contaminat

Tipul activ.ce a provocat poluarea

Natura sursei de poluare

Natura poluanţilor

Supr. contami-

nată(ha)

Localizarea sitului

contaminat

depozite de steril uzinal metale grele,

ape acide 18,16ha

com. Fundu Moldovei

depozite de steril uzinal, instalaţii care

utilizează în fluxul tehnologic substanţe

periculoase

metale grele, ape acide,

cianuri 64,77 ha com. Ostra

depozite de steril uzinal metale grele,

ape acide9,33 ha

com. Şaru Dornei

Suceava

SC

MINBUCOVINA

SA

industria minieră

-preparareminereuri

depozitare steril uzinal metale grele 2,36 ha com. Iacobeni

Tabel 4.5.2. Situaţia siturilor contaminate din judeţul Suceava

4.6. Acţiuni întreprinse pentru reconstrucţie ecologică a terenurilor de degradate si pentru ameliorarea starii de calitate a solurilor

Anul Teren degradat prinSupr.(ha)

Modalitati de investigare si evaluare a poluării

sol/subsolului

2003Steril

Perimetrul Dadu-Carlibaba3,25 Bilanţ de mediuI

depozite de steril uzinalUP.Fundu Moldovei 18,16 Bilanţ de mediuI

Depozite de steril uzinal, instalaţii care utilizează în fluxul tehnologic

substanţe periculoasePerimetrul Cariera Ostra

64,77Bilanţ de mediu

şlam rezultat din instalaţia de purificare, epurare a saramurii

Salina. Cacica

6,2Studiu de impact

SterilPerimetrul Tolovanu-Iacobeni

1,03 Bilanţ de mediu

SterilPerimetrul Dl. Negru inferior


SterilPerimetrul Dl. Rusului superior


2004

SterilPerimetrul Alunis


Depozite de steril uzinal, instalaţii care utilizează în fluxul tehnologic

substanţe periculoasePerimetrul Lesu Ursului, inclusiv UP

Tarnita


SterilPerimetrul Colacu-Oita


SterilPerimetrul Mandrileni


2005

SterilPerimetrul Arsita-Argestrut-Capraria


Judeţ Suceava

2006

Industria miniera

Depozite de steril uzinalUP.Calimani

9,33Studiu de impact

Tabel 4.6.1. Modalităţi de investigare şi evaluare a poluării solului/subsolului în judeţul Suceava


77

4.7. Programe intreprinse pentru reconstructia/remedierea ecologică a terenurilor degradate şi pentru ameliorarea stării de calitate a solurilor

Anul Zona contaminată

Suprafaţă

(ha)

Program de remediere/reconstructie ecologica

Surse de finantare

2003 - - -

2004 - - -

Perimetrul Pr. Ursului -Isipoaia com. Broşteni

26,798 reprofilare taluze, nivelarea platformelor haldelor, şanţuri de gardă pentru colectarea apelor pluviale de pe versanţi, lucrări de ecologizare (gărduleţe de coastă, plantări de puieţi, nivelări şi înierbări), închidere lucrări de legătură cu suprafaţa, demolări

Banca Mondiala

Perimetrul Puzdra Broşteni

5,425 reprofilare taluze, nivelarea platformelor haldelor, şanţuri de gardă pentru colectarea apelor pluviale de pe versanţi, lucrări de ecologizare (gărduleţe de coastă, plantări de puieţi, nivelări şi înierbări), închidere lucrări de legătură cu suprafaţa, demolari.

Buget national

Perimetrul Pr Cainelui Broşteni

15,8 reprofilare taluze, nivelarea platformelor haldelor, şanţuri de gardă pentru colectarea apelor pluviale de pe versanţi, lucrări de ecologizare (gărduleţe de coastă, plantări de puieţi, nivelări şi înierbări), închidere lucrări de legătură cu suprafaţa

Banca mondiala

2005

Perimetrul Delnita (SC GEOMOLD SA


Buget national

Perimetrul Puiu-Suharzel


Buget national

Perimetrul Colacu-Orata


Buget national

Perimetrul Nepomuceni-Arsita


Buget national

Judeţ Suceava

2005

Perimetrul Crucea –Adancime

5,0571 reprofilare taluze, nivelarea platformelor haldelor, şanţuri de gardă pentru colectarea apelor pluviale de pe versanţi, lucrări de ecologizare

Buget national


78

Anul Zona contaminată

Suprafaţă

(ha)

Program de remediere/reconstructie ecologica

Surse de finantare

(gărduleţe de coastă, plantări de puieţi, nivelări şi înierbări), închidere lucrări de legătură cu suprafaţa

Perimetrul Lesu Ursului-Put 6


Buget national

Perimetrul Alunisu Mare - Alunisu Mic


Buget national

2005 Perimetrul ColbuBistritei


Buget national

Salina Cacica com. Pârteştii de Jos

6,2 dezafectarea şi ecologizarea haldei de şlam, cu depozitarea şlamului în golurile subterane ale minei Cacica,demolare instalaţie de preparare incinta Cacica

Buget national

2006

Perimetrul Valea Putnei-Prasca

4,1 reprofilare taluze, nivelarea platformelor haldelor, şanţuri de gardă pentru colectarea apelor pluviale de pe versanţi, lucrări de ecologizare (gărduleţe de coastă, plantări de puieţi, nivelări şi înierbări), închidere lucrări de legătură cu suprafaţa, canalizarea pr. Prasca, inchidere galerii si put extractie

Buget national

Tabel 4.7.1. Programe întreprinse pentru reconstrucţia/remedierea ecologică a terenurilor degradate şi pentru ameliorarea stării de calitate a solurilor

Menţionăm că pentru zonele miniere Călimani, Tarniţa - Ostra şi Fundu Moldovei, deşi s-au întocmit proiecte pentru reconstrucţia ecologică şi punerea în siguranţă a obiectivelor miniere care şi-au încetat activitatea încă din 2004 – 2006, până în prezent cu toate intervenţiile făcute de către APM Suceava nu s-a deschis finanţarea acestor lucrări existând un potenţial şi real pericol de producerea unor catastrofe ecologice în cazul unor precipitaţii extreme (cum a fost cazul în 2005 şi 2006 la Tarniţa).


79

CAPITOLUL 5. BIODIVERSITATEA , BIOSECURITATEA, STAREA PǍDURILOR

5.1. Biodiversitatea. Importanţa biodiversităţii la nivel judeţean

Condiţiile fizico-geografice reflectă marea varietate a lumii vegetale şi animale aspect edificat de către numeroase studii ştinţifice care au dus la declararea în judeţul Suceava unui număr important de arii naturale protejate. Dintre acestea se remarcă rezervaţiile de turbă (Tinovul Mare Poiana Stampei, Tinovul Găina-Lucina, Tinovul Şaru Dornei), care conservă specii rare de plante, precum şi relictare (mesteacăn pitic, răchiţele, muşchiul Sphagnum, roua cerului), la acestea se adaugă rezervaţiile de codri seculari (Codrul secular Slătioara şi Codrul secular Giumalău), care sunt dovada ultimilor trupuri de păduri virgine şi cvasivirgine. La toate aceste rezervaţii se alătură rezervaţiile de chei (Moara Dracului, Cheile Zugrenilor, Cheile Lucavei), geologice (Pietrele Doamnei-Rarău, Doisprezece Apostoli), care sunt de o mare valoare peisagistică şi recreativă. Foarte importante sunt rezervaţiile botanice în care şi-au făcut studiile cercetători ce au dus la descoperirea de noi specii pentru ştiinţă şi pentru flora României (Fâneţele seculare Ponoare, Fâneţele seculare Frumoasa, Răchitişul Mare, Fâneţele montane Todirescu).

5.1.1. Habitate naturale. Flora şi fauna sălbatică

Datele din tabelul 5.1.1.1 se referă la tipurile de habitate care se regăsesc în cadrul rezervaţiilor naturale, precum şi cele din propunerile de situri Natura 2000 de pe teritoriul judeţului Suceava.

Starea de conservareNr. crt.

Denumire categorie de habitat

Ponderea habitatelor din suprafaţa judeţului

(%)

Număr tipuri

habitate Favorabilă Nefavorabilă

1 Habitate de ape dulci 1% 1 1 -2 Habitate de pajişti şi tufărişuri 11% 6 6 -3 Habitate din turbării şi mlaştini 0,5% 1 1 -4 Habitate de stâncării şi peşteri 8,5% 3 3 -5 Habitate de pădure 49% 5 5 -

TOTAL 70% 16 16 -

Tabel nr. 5.1.1.1. Habitate naturale de interes naţional si comunitar din judeţul Suceava

Starea de conservareNr. crt.

Tip Număr speciiFavorabilă Vulnerabilă Rară Periclitată

1.Plante superioare menţionate în anexele 3A, 3 B, 4A, 4B din Ordinul nr.1198/2005

8 3 2 1 2

2. Plante superioare endemite 7 1 - 3 3

3. Monumente ale naturii 14 7 2 2 3

4.

Alte categorii de plante ocrotite care nu se regăsesc în anexele menţionate şi nu sunt endemite sau monumente ale naturii

36 11 14 5 6

5. Plante inferioare 9 9 - - -

TOTAL 74 31 18 11 14

Tabel nr. 5.1.1.2. - Flora sălbatică identificată pe teritoriul judeţului Suceava, conform anexelor 3A, 3 B, 4A, 4B din Ordinul nr.1198/2005


80

Datele din tabelul 5.1.1.2. reliefează starea de conservare a celor mai importante specii de plante din judeţul Suceava. Din analiza lor reiese faptul că numărul speciilor de plante supuse unor presiuni antropice, cele din categoria vulnerabile, periclitate, rare, este cu mult mai mare decât speciile din categoria “favorabile” care pot tolera mai uşor aceste presiuni.

Stare de conservareNr. crt.

TipNumăr specii Favorabilă Vulnerabilă Rară Periclitată

Mamifere menţionate în anexele 2, 3A, 3 B, 4A, 4B din Ordinul nr.1198/2005

23 13 7 2 11

Alte mamifere ocrotite - - - - -Păsări menţionate în anexele 2, 3A, 3B, 4A, 4B din Ordinul nr.1198/2005

141 68 37 30 62

Alte păsări ocrotite - - - - -Reptile menţionate în anexele 2, 3A, 3B, 4A, 4B din Ordinul nr.1198/2005

4 2 2 - -3

Alte reptile ocrotite - - - - -Amfibieni menţionaţi în anexele 2, 3A, 3B, 4A, 4B din Ordinul nr.1198/2005

13 2 6 - 54.

Alţi amfibieni ocrotiţi - - - - -Peşti menţionaţi în anexele 2, 3A, 3B, 4A, 4B din Ordinul nr.1198/2005

15 4 4 - 75

Alţi peşti ocrotiţi - - - - -Nevertebrate menţionate în anexele 2, 3A, 3B, 4A, 4B din Ordinul nr.1198/2005

3 2 1 - -6

Alte nevertebrate ocrotite - - - - -Insecte menţionate in anexele 2, 3A, 3B, 4A, 4B din Ordinul nr.1198/2005

6 - 4 - 25

Alte insecte ocrotite - - - - -

TOTAL 205 91 61 32 21

Tabel nr . 5.1.1.3. - Fauna sǎlbaticǎ identificată pe teritoriul judeţului Suceava

Tabelul 5.1.1.3. cuprinde specii de mamifere, păsări, reptile, amfibieni, peşti şi nevertebrate identificate la nivelul judeţului Suceava conform anexelor nr. 2, 3, 4, din Legea 462/2001 privind ariile naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice.

5.1.2. Specii din flora şi fauna sălbatică valorificate economic, inclusiv ca resursegenetice

Cantitatea( kg )

Nr. Crt.

Specie ( denumire populară şi ştiinţifică )

Autorizată Recoltată1 Hribi (Boletus sp.) 355.760 se raportează în 20072 Gălbiori (Cantharellus cibarius) 135.450 “3 Ghebe (Armillaria mellea) 95.000 „4 Râşcovi (Lactarius deliciosus) 15.000 „5 Vineţele (Russula sp.) 10.500 „6 Afine (Vaccinium myrtillus) 123.000 „7 Merişoare (Vaccinium vitis-idaea) 30.000 „8 Zmeură (Rubus idaeus) 104.000 „9 Fragi (Fragaria vesca) 28.800 „10 Măceşe (Rosa canina) 75.000 „

Tabel nr. 5.1.2.1.- Specii din flora sălbatică valorificate economic


81

Cantitatea( număr exemplare )

Nr. Crt.

Specie ( denumire populară şi ştiinţifică )

Autorizată Recoltată1 Urs (Ursus arctos) 11 82 Lup (Canis lupus) 9 303 Râs (Lynx lynx) 5 54 Pisică sălbatică (Felis sylvestris) 1 35 Cerb comun (Cervus elaphus) 240 2136 Cerb lopătar (Dama dama) 6 57 Căprior (Capreolus capreolus) 208 2018 Mistreţ (Sus scrofa) 381 3399 Iepure (Lepus europaeus) 2880 275310 Viezure (Meles meles) 81 7011 Vulpe (Vulpes vulpes) 995 90412 Jder de copac (Martes martes) 36 2513 Jder de piatră (Martes foina) 6 -14 Dihor (Putorius putorius) 83 7015 Nevăstuică (Mustela nivalis) 34 2416 Hermelină ( Mustela erminea) 23 1317 Bizam (Ondrata zibethica) 85 1018 Cocoş de munte (Tetrao urogallus) 66 3419 Prepeliţă (Coturnix coturnix) 780 -20 Raţă sălbatică (Anas plathyrhyncos) 2670 24021 Sitar de pădure (Scolopax rusticola) 353 9022 Lişiţă (Fulica atra) 70 -23 Sturz (Turdus iliacus) 1525 10024 Porumbel sălbatec (Columba palumbus) 1220 2325 Turturică (Streptopelia turtur) 295 -26 Graur (Strurnus vulgaris) 2040 10027 Stăncuţă (Corvus monedula) 415 -28 Ieruncă (Bonasa bonasia) 62 1629 Potârniche (Perdix perdix) 205 -30 Guguştiuc (Streptopelia decaocto) - -31 Gâscă sălbatică (Branta sp.) 25 -32 Ciocârlie (Alauda arvensis) - -33 Găinuşă de baltă (Gallinula chloropus) 245 -34 Becaţină comună (Gallinago gallinago) 290 535 Fazan - 40

Tabel nr . 5.1.2.2. - Specii din fauna sălbatică valorificate economic

5.1.3 Starea ariilor naturale protejate

Statut legalNr. crt.

Denumire Categoria ANPSupr.

(ha)

Ponderea ANP din

suprafaţa României

( % )

Nivel national*(LG5, HG

2151/2004)

Nivel judetean*(HCJ/HCL/HCM)

1 Parcul Naţional Călimani Parc Naţional 24.041 0,000456 Leg.5/2000

2 Fâneţele seculare Ponoare Rezervaţie botanică 24,50 0,000001 “ 1149/1932

3 Fâneţele seculare Frumoasa Rezervaţie botanică 9,50 0,0000004 “ 1149/1932

4 Pietrele Doamnei – Rarău Rezervaţie mixtă 0,000039 “ 1625/1955

5 Cheile Zugrenilor Rezervaţie mixtă 341,00 0,00001 “ 492/1973


82

Statut legalNr. crt.

Denumire Categoria ANPSupr.

(ha)

Ponderea ANP din

suprafaţa României

( % )

Nivel national*(LG5, HG

2151/2004)

Nivel judetean*(HCJ/HCL/HCM)

6 Codrul Secular Slătioara Rezervaţie forestieră 1064,20 0,000045 “ 284/1941

7 Codrul Secular Giumalău Rezervaţie forestieră 309,50 0,000013 “ 284/1941

8 Tinovul Poiana Stampei Rezervaţie forestieră 681,8 0,0000288 “ 1625/1955

9 Tinovul Şaru Dornei Rezervaţie forestieră 36,00 0,0000015 “ 492/1973

10 Pădurea Zamostea Lunca Rezervaţie forestieră 307,6 0,000004 “ 492/1973

11Pădurea (Quercetumul) Crujana

Rezervaţie forestieră 39,40 0,0000016 “ 492/1973

12 Făgetul Dragomirna Rezervaţie forestieră 139,40 0,000006 “ 492/1973

13 Răchitişul Mare Rezervaţie botanică 316,4 0,000005 “ 433/1971

14 Tinovul Găina Lucina Rezervaţie botanică 1,00 0,00000004 “ 433/1971

15 Fâneţele montane Todirescu Rezervaţie botanică 38,10 0,0000016 “ 284/1941

16 Cheile Lucavei Rezervaţie geologică 33,00 0,000001 “ 492/1973

17Piatra Pinului – Piatra Şoimului

Rezervaţie geologică 0,50 0,00000002 “ 433/1971

18 Piatra Ţibăului Rezervaţie geologică 20,30 0,0000008 “ 433/1971

19 Cheile Moara Dracului Rezervaţie geologică 1,30 0,00000005 “ 433/1971

20Stratele cu Aptychus de la Pojorâta

Rezervaţie paloentologică

1,00 0,00000004 “ 433/1971

21 Diosprezece Apostoli (PN-K) Rezervaţie geologică 200,00 0,000008 “ 433/1971

22Jnepeniş cu Pinus cembra(PN-K)

Rezervaţie forestieră 384,20 0,00002 “ 433/1971

23Fâneţele seculare de la Calafindeşti

Rezervaţie botanică 7,00 0,0000003 “ Leg.5/2000

Tabel nr. 5.1.3.1 Tipurile de arii naturale protejate din judeţul Suceava

Rezervaţiile au fost date prin convenţie de custodie, către cei doi custozi, Direcţia Silvică Suceava şi Academia Română – filiala Iaşi:

Nr. crt

DenumireConventie custodie

(Nr., zi, lună, an)Custode/

AdministratorPlan de

management

1Fâneţele seculare Ponoare

10073/ 15. 09 2004Academia Română filiala Iaşi

Este întocmit de către custode şi urmează a fi avizat

2 Fâneţele seculare Frumoasa10073/ 15. 09 2004

Academia Română filiala Iaşi

“

3 Pietrele Doamnei – Rarău 10073/ 15. 09 2004 D. S. Suceava “

4 Cheile Zugrenilor 10073/ 15. 09 2004 D.S. Suceava “

5 Codrul Secular Slătioara 10073/ 15. 09 2004 D. S. Suceava “

6 Codrul Secular Giumalău 10073/ 15. 09 2004 D. S. Suceava “

7 Tinovul Poiana Stampei 10073/ 15. 09 2004 D. S. Suceava “

8 Tinovul Şaru Dornei 10073/ 15. 09 2004 D. S. Suceava “


83

Nr. crt

DenumireConventie custodie

(Nr., zi, lună, an)Custode/

AdministratorPlan de

management

9 Pădurea Zamostea Lunca 10073/ 15. 09 2004 D. S. Suceava “

10 Pădurea (Quercetumul) Crujana 10073/ 15. 09 2004 D.S. Suceava “

11 Făgetul Dragomirna 10073/ 15. 09 2004 D. S. Suceava “

12 Răchitişul Mare 10073/ 15. 09 2004 D. S. Suceava “

13 Tinovul Găina Lucina 10073/ 15. 09 2004 D. S. Suceava “

14 Fâneţele montane Todirescu 10073/ 15. 09 2004 D. S. Suceava “

15 Cheile Lucavei 10073/ 15. 09 2004 D. S. Suceava “

16 Piatra Pinului – Piatra Şoimului 10073/ 15. 09 2004 D. S. Suceava “

17 Piatra Ţibăului 10073/ 15. 09 2004 D. S. Suceava “

18 Cheile Moara Dracului 10073/ 15. 09 2004 D. S. Suceava “

19 Stratele cu Aptychus de la Pojorâta

10073/ 15. 09 2004 D. S. Suceava “

20 Diosprezece Apostoli (PN-K) 10073/ 15. 09 2004 D. S. Suceava “

21 Jnepeniş cu Pinus cembra (PN-K) 10073/ 15. 09 2004 D. S. Suceava “

22 Fâneţele seculare de la Calafindeşti

735/ 23. 01 2006 D. S. Suceava “

Tabel nr. 5.1.3.2. Situaţia administrativă a ariilor protejate din judeţul Suceava

Indicatorul de dezvoltare durabilă privind ariile protejate pe tipuri, reprezentând ponderea fiecărui tip de arie protejată în numărul total de arii protejate la nivelul judeţului Suceava, sunt prezentate în tabelul următor:

Tipuri de arii protejate / Număr

2003-2004 2005-2006 % din nr. total

Forestieră 8 8 36%Botanică 6 6 27%Geologică 5 5 23%Mixtă 2 2 9%Paleontologică 1 1 5%

Total 22 22 100%

Tabel nr. 5.1.3.3. Indicator privind ariile protejate pe tipuri în judeţul Suceava

Din tabelul nr. 5.1.3.3. se remarcă faptul că, numeric, ponderea cea mai mare o reprezintă ariile protejate de tip forestier.

Un alt indicator, şi anume ponderea ariilor protejate în suprafaţa totală, reprezintă raportul între suprafaţa ariilor protejate de un anumit tip şi suprafaţa totala a fondului funciar.

Tipuri de arii protejate / Suprafaţă

2003-2004(ha)

2005-2006(ha)

% din suprafaţa totală a fondului

funciarForestieră 2962,1 2962,1 3,46Botanică 397 397 0,46Geologică 255,1 255,1 0,298Mixtă 1376,9 1376,9 1,60Paleontologică 1 1 0,001Total 4457,2 4457,2 5,21

Tabel nr. 5.1.3.4. Ponderea ariilor protejate în suprafaţa totală a fondului funciar, pe tipuri

Din tabelul 5.1.3.4. se remarcă faptul că şi din punct de vedere al suprafeţei ocupate,


84

ponderea cea mai mare o au ariile protejate de tip forestier.

5.1.4. Rezervaţiile biosferei5.1.5. Situri Ramsar

Situri Ramsar şi rezervaţii ale Biosferei nu se regăsesc pe teritoriul Regiunii 1 NE.

5.1.6. Natura 2000

Nr. crt

APM Tip arie SPA/SCI

Denumire SCI/SPADenumire

SCI/SPA suprapus pe arii protejate(%)

Supr. ocupate de SPA şi SCI/judet (ha)

1 SUCEAVA SPA Lacurile Fălticeni - pIBA Nu este cazul 6602 SUCEAVA SPA Obcina Feredeului Nu este cazul 64.0003 SUCEAVA SCI Bistriţa Aurie Nu este cazul 3754 SUCEAVA SCI Fâneţele seculare Frumoasa 100 24,95 SUCEAVA SCI Fâneţele seculare Ponoare 100 35,16 SUCEAVA SCI Făgetul Dragomirna 100 133,77 SUCEAVA SCI Găina – Lucina 1,1 835,38 SUCEAVA SCI Larion Nu este cazul 57,79 SUCEAVA SCI Pădurea Zamostea-Lunca 100 135,510 SUCEAVA SCI Pietrosul Broştenilor - Cheile

Zugrenilor90 458,1

11 SUCEAVA SCI Rarău - Giumalău 50 2.50012 SUCEAVA SCI Tinovul de la Româneşti Nu este cazul 2013 SUCEAVA SCI Tinovul Mare Poiana Stampei 100 64514 SUCEAVA SCI Tinovul Şaru Dornei 100 38

Tabel 5.1.6.1. Propunerile de situri Natura 2000 din judeţul Suceava

5.1.7. Presiuni antropice exercitate asupra biodiversităţii

Pădurea este parte intrinsecă a mediului de viaţă, a societăţii omeneşti, care are şi un important rol de creare şi conservare a acestuia. Împreună cu alte tipuri de ecosisteme terestre, pădurea intră în alcătuirea mediului de viaţă terestru, în care trăieşte şi se dezvoltă societatea omenească. Prezenţa şi înfăţişarea pădurii imprimă nota caracteristică multor zone climatice, iar defrişarea ei masivă poate duce la schimbări radicale de relief, ale caracteristicilor termice şi hidrice ale teritoriilor în cauză, ale solurilor, la o modificare pronunţată a mediului în ansamblu. Acest lucru este legat de rolul deosebit de mare pe care îl are pădurea în evoluţia reliefului, în formarea însuşirilor stratului de aer de lângă sol şi a solului însuşi precum şi în conservarea acestora, de-a lungul unor perioade lungi de timp.

Un teren neîmpădurit este supus degradării continue. In schimb, versanţii împăduriţi, nu numai că schimbă total înfăţişarea locului, dar au un rol important în filtrarea apelor. Pădurea contribuie la formarea şi conservarea mediului dar ea însăşi, în lumea de astăzi, are nevoie permanentă de ocrotire din partea omului pentru a-şi exercita în bune condiţii funcţiile legate de mediu. Cunoaşterea ecologică a pădurilor, preocuparea pentru o fundamentare ecologică a măsurilor silvotehnice şi a altor măsuri de gospodărire, constituie mijloacele cele mai eficace de a dirija intervenţiile în sensul de a evita degradarea treptată a ecosistemelor forestiere, prin recoltarea produselor pădurii, de a menţine capacitatea lor mediogenă şi conservatoare de mediu. In legătură cu rolul pădurii în formarea şi conservarea mediului şi a necesităţii de a fi ocrotită este deosebit de important un alt aspect: raportul pădurii cu poluarea. Pădurea este considerată azi o barieră biologică împotriva poluării, dar ea este adesea şi foarte puternic afectată de aceasta. Pădurile constituie adevărate filtre în fixarea pulberilor industriale, metabolizarea substanţelor chimice care impurifică aerul din aşezările umane. In proporţii diferite, pădurea acţionează pozitiv asupra radiaţiilor luminoase şi solare, temperaturii aerului şi solului, asupra vântului, umidităţii atmosferice, precipitaţiilor, evaporaţiei şi transpiraţiei.


85

Asupra climei în general, pădurea exercită o influenţă modelatoare: ea micşorează extremele de temperatură, menţine în interiorul ei o umiditate atmosferică mai ridicată decât aerul din afară, reduce viteza vântului şi deci puterea de antrenare a prafului, contribuind totodată la purificarea aerului prin fixarea pulberilor din atmosferă în cantitate de 3-6 ori mai mare decât suprafeţele inerte. Vara, aerul din pădure este mai răcoros decât cel din exterior, mai ales când pădurea este deasă şi întunecoasă, situaţie în care temperatura aerului este cu 2-3ºC mai scăzută decât în terenul deschis, iar umiditatea relativă este mai ridicată. In zonele păduroase, regimul precipitaţiilor este mai bogat, cantitatea de apă ce ajunge la sol este înmagazinată în acesta prin retenţie şi este mai mare, iar scurgerile de suprafaţă sunt mai reduse decât pe terenurile descoperite, ceea ce confirmă că pădurea îndeplineşte funcţia fundamentală de regularizare a regimului apelor, caracterizată prin debite constante şi mai ridicate ale reţelei hidrografice faţă de regiunile cu procent redus de pădure. Când se vorbeşte de dezvoltarea unei anumite regiuni, nu poate fi neglijat aspectul legăturii strânse între factorii socio-economici pe de o parte şi factorii geo-morfologici şi ecologici, pe de altă parte. Prin însăşi existenţa lor, pădurile oferă adăpost unei largi game de specii din fauna cinegetică, dar oferă posibilitatea recoltării şi a altor produse în afara lemnului, ca fructele de pădure, ciupercile din flora spontană, specii erbacee folosite în scop medicinal sau ornamental, răşini etc. Cu certitudine, pădurea este componenta indispensabilă a universului nostru pământean, dar este expusă mereu dezavantajului dat de dorinţele noastre cotidiene. Gestionarea durabilă a pădurilor asigură realizarea funcţiilor lor multiple de natură economică, socială şi ecologică.

5.2. Biosecuritatea

DADR Suceava nu a comunicat toate informaţiile referitoare la acest capitol, conform solicitării APM Suceava, referitoare la reglementările în domeniul biosecurităţii, sistemul de autorizare în domeniu, măsuri de monitorizare a riscurilor şi intervenţie în caz de accidente, etichetarea şi trasabilitatea OMG, ci doar datele de mai jos, din cadrul acestui subcapitol.

5.2.5 Controlul implementării legislaţiei

Conform datelor transmise de DADR Suceava, situaţia controlului privind OMG în judeţ este următoarea:

Destinaţia producţiei - livrareProducător Supr. cultivată si recoltată

ha

Soi Prod. obţinută

toneCantitate Denumire

cumpărătorCUI

SC AGRO MASTER TRADE SRL PREUTESTI

30 AG0801RR 14,06 14,06 SC PRUTUL SA GALATI, punct lucru SIRCA, IASI

1632862

DUMITRU DAN VASILE -PREUTESTI

5 AG0801RR 11,00 11,00 SC CEREAL GRUP SRL IASI

18784334

Tabel 5.2.5.1. Locaţii şi suprafeţe cu soia modificată genetic

Nu s-au încheiat procese verbale de constatare şi /sau sancţionare în anul 2006,conform tematicii transmise de M.A.P.D.R. - nu au fost sancţiuni

S-a realizat o bază de date cu agenţii economici si institutele abilitate care produc, utilizează şi comercializează organisme modificate genetic. Agenţii economici care au cultivat soia modificată genetic sunt înscrişi în Registrul judeţean al cultivatorilor de plante modificate genetic.


86

5.2.6 Suprafeţe cultivate pe plan mondial cu plante modificate genetic

Nu avem date.

5.2.7. Plante modificate genetic cultivate în judeţul Suceava

5.2.7.1. Soia

Provenienţă seminţe(tone)

Destinaţie producţie

(tone)Loc

terenDenumirea Adresa Soi

Suprafaţă(ha)

Cumpărată

Producţieproprie

Producţie(tone)

ConsumSeminţ

eJUDETUL SUCEAVA

Preuteşti Sc Agro Trade Master SRL

Loc Preuteşti, jud. Suceava

AG0801RR

30 2,4 X 14,06 14,06 x

Preuteşti Dumitru Dan Vasile

Loc Preuteşti, jud. Suceava

AG0801RR

5 x 0,8 11,00 11,00 X

Tabel nr. 5.2.7.1. Locaţii şi suprafeţe cultivate cu soia modificată genetic în judeţul Suceava

5.2.8. Perspective

Conform Ordinului M.A.P.D.R. nr. 730/2006 în anul 2007 este interzisă cultivarea plantelor modificate genetic.

5.3. Starea pădurilor

5.3.1. Fondul forestier

Judeţ Suprafaţa totală ( ha ) Fond forestier (ha ) % din suprafaţa totală

Suceava 855.350 435.091 49,6

Tabel nr. 5.3.1.1. Suprafaţa fondului forestier in judeţul Suceava

5.3.2 Funcţia economică a pădurilor

Din suprafaţa totală de 421270 ha de pădure, 129.928 ha sunt păduri cu funcţie de protecţie şi 291.342 ha păduri cu funcţii protecţie şi producţie.

5.3.3. Masa lemnoasă pusă în circuitul economic

Judeţ Masa lemnoasă ( mii. mc )

Suceava 1687,2

Tabel nr. 5.3.3.1. Masa lemnoasă pusă în circuitul economic

5.3.4. Distribuţia pădurilor după principalele forme de relief- % -

Judeţ Munte Deal Câmpie

Suceava 85,59 12,67 1,74

Tabel nr. 5.3.4.1. Distribuţia pădurilor după principalele forme de relief


87

5.3.5. Starea de sănătate a pădurilor

Starea de sănătate a pădurilor evaluată prin sistemul de monitoring forestier (suprafeţe afectate de fenomenul de uscare, pe stadii şi compoziţie, suprafeţe afectate de delicte silvice, incendii, păşunat ilegal):

a) Valorile proporţiei arborilor încadraţi pe clase de defoliere pentru toate speciile:Grupa 0 – 68,5%; grupa 1 – 24,5%; grupa 2 – 6,4%; grupa 3 – 0,2%; grupa 4 – 04%.

b) Defolierea pe grupe de specii:

Clasa de defoliere (%)Grupa de specii 0 1 2 3 4Răşinoase 66,0 26,3 7,0 0,2 0,5Foioase 75,2 19,7 4,7 0,3 0,1Total 68,5 24,5 6,4 0,2 0,4

Tabel 5.3.5.1. Defolierea pe grupe de specii (răşinoase şi foioase)

5.3.6 Suprafeţe din fondul forestier parcurse cu tăieri

Judeţ Tip lucrare Suprafaţa ( ha )

Tăieri de regenerare 5530

Tăieri de produse accidentale 130.849

Operaţiuni de igienizare 80775Suceava

Lucrări de îngrijire a arboretelor tinere 13.535

Tăieri de conservare 543

Tabel nr.5.3.6.1. Suprafeţe din fondul forestier parcurse cu tăieri.

5.3.7. Zone cu deficit de vegetaţie forestieră şi disponibilităţi de împădurire

Localitate Suprafaţă (ha)

Suceava 1.330

Tabel nr. 5.3.7.1. Zone cu deficit de vegetaţie forestieră.

5.3.8. Suprafeţe de teren scoase din fondul forestier pentru alte utilizări în anul 2006

Judeţ Suprafaţa ( ha )

Suceava 9.38

Tabel nr. 5.3.8.1. Suprafeţe de teren scoase din fondul forestier

5.3.9. Suprafeţe de păduri regenerate în anul 2006

Judeţ Suprafaţa ( ha )

Suceava 1.894

Tabel nr. 5.3.9.1. Suprafeţe de păduri regenerate în anul 2006

5.3.10. Presiuni antropice exercitate

În anul 2006 în judeţul Suceava au fost tăiaţi ilegal 50.493 mc.


88

5.3.11. Impactul silviculturii asupra naturii şi mediului

Conservarea pădurilor reprezintă o parte a ecologiei, al cărui obiect îl constituie folosirea raţională a resurselor forestiere, salvarea ecosistemelor de distrugere prin acţiuni greşite, precum şi limitarea efectelor dăunătoare ale factorilor naturali asupra pădurii, în vederea păstrării echilibrului natural şi satisfacerii pe termen lung a cerinţelor societăţii în produse şi servicii utile ale pădurii. Ea poate fi înţeleasă şi ca o ecologie politică aplicată în domeniul gestionării pădurii.

Conservarea pădurilor se înscrie în sfera preocupărilor majore de optimizare a raportului între om şi mediul de viaţă.

Fără să constituie o frână în dezvoltarea economică, această disciplină caută să creeze acele modele ecologico – economico - sociale pentru o dirijare optimă a proceselor de valorificare complexă a polifuncţionalităţii pădurilor, care să reflecte deopotrivă atât procesele ce au loc în subsistemul ecologic cât şi în cel social şi economic, în vederea adoptării unor decizii de natură să asigure un efect social-economic maxim, în condiţiile diminuării sau anihilării consecinţelor negative ale gestionării pădurii asupra calităţii factorilor de mediu şi asupra ei însăşi.

Conservarea pădurilor se integrează în acţiunile umanitare de salvgardare şi ameliorare a calităţii mediului de viaţă a omului.


89

CAPITOLUL 6. DEŞEURI. SUBSTANŢE ŞI PREPARATE CHIMICE PERICULOASE

6.1. Deşeuri

Deşeurile sunt acele substanţe sau obiecte pe care deţinătorul le înlătură sau are intenţia sau obligaţia de a le înlătura, dintre care unele pot fi refolosibile. În general, deşeurile reprezintă ultima etapă din ciclul de viaţă al unui produs (intervalul de timp între data de fabricaţie a produsului şi data când acesta devine deşeu).

În prezent problema gestionării deşeurilor se manifestă tot mai acut din cauza creşterii cantităţii şi diversităţii acestora, precum şi a impactului lor negativ, tot mai pronunţat, asupra mediului înconjurător. Depozitarea deşeurilor pe sol fără respectarea unor cerinţe minime, evacuarea în cursurile de apă, şi arderea necontrolată a acestora reprezintă o serie de riscuri majore atât pentru mediul ambiant cât şi pentru sănătatea populaţiei.

De aceea se impune o nouă abordare a problematicii deşeurilor, plecând de la necesitatea de a economisi resursele naturale, de a reduce costurile de gestionare şi de a găsi soluţii eficiente în procesul de diminuare a influenţei negative asupra mediului produsă de deşeuri.

Gestionarea deşeurilor cuprinde toate activităţile de colectare, transport, tratare, valorificare şi eliminare a deşeurilor, inclusiv supravegherea acestor operaţii şi îngrijirea zonelor de depozitare după închiderea lor. Responsabilitatea pentru activităţile de gestionare revine generatorilor de deşeuri.

Obiectivele prioritare ale gestionării deşeurilor sunt:

a) prevenirea sau reducerea producerii de deşeuri şi a gradului de periculozitate al acestora prin:

dezvoltarea de tehnologii curate, cu consum redus de resurse naturale; dezvoltarea tehnologiei şi comercializarea de produse care prin modul de

fabricare, utilizare sau eliminare nu au impact sau au cel mai mic impact posibil asupra creşterii volumului sau periculozităţii deşeurilor, ori asupra riscului de poluare;

dezvoltarea de tehnologii adecvate pentru eliminarea finală a substanţelor periculoase din deşeurile destinate valorificării;

b) reutilizarea, valorificarea deşeurilor prin reciclare, recuperare sau orice alt proces prin care se obţin materii prime secundare, ori utilizarea deşeurilor ca sursă de energie.

Astfel se asigură protejarea resursele naturale prin folosirea materiilor prime secundare din deşeuri şi se reduce poluarea mediului cauzată de eliminarea lor.

6.2. Deşeuri municipale şi asimilabile

Prin deşeurile municipale înţelegem totalitatea deşeurilor generate în mediul urban şi rural din gospodării, instituţii, unităţi comerciale, agenţi economici (deşeuri menajere şi asimilabile), deşeuri stradale colectate din spaţii publice, străzi, parcuri, spaţii verzi, deşeuri din construcţii - demolări şi nămoluri de la epurarea apelor uzate orăşeneşti.

Gestiunea deşeurilor municipale presupune colectarea, transportul, valorificarea şi eliminarea acestora, inclusiv supravegherea zonelor de depozitare după închidere.

În conformitate cu prevederile Strategiei Naţionale de Gestionare a Deşeurilor şi a Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor, aprobate prin HG nr. 1470/2004, un accent deosebit trebuie pus pe selectarea la sursă a deşeurilor recuperabile din deşeurile menajere,


90

în scopul valorificării lor materiale sau energetice. În acelaşi timp trebuie organizate şi implementate sisteme de colectare separată a deşeurile periculoase de la populaţie în vederea valorificării sau eliminării lor în condiţii de siguranţă pentru om şi mediu.

În scopul implementării unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor municipale au fost realizate în cursul anului 2006 Planurile regionale de gestionare a deşeurilor, urmând săfie finalizate şi planurile judeţene.

6.2.1. Generarea deşeurilor

Încă din anul 1991 autorităţile de mediu colectează date privind gestionarea deşeurilor, realizând în acest scop o anchetă statistică anuală.

În ceea ce priveşte deşeurile municipale, ancheta statistică se realizează exhaustiv, pe baza a două chestionare:

AS-GD-MUN „Cercetare statistică pentru primării sau unităţi specializate în servicii de salubritate”;

AS-GD-TRAT „Cercetare statistică privind tratarea deşeurilor”Calitatea datelor privind gestionarea deşeurilor depinde în mare măsură de o serie de

condiţii existente la nivelul unităţilor raportoare (agenţi de salubritate, consilii locale, operatori de depozite) şi anume:

- existenţa condiţiilor tehnice pentru înregistrarea deşeurilor. Nici unul din depozitele municipale de deşeuri nu dispune de cântar;

- organizarea managementului deşeurilor;- competenţa şi angajamentul responsabililor pentru completarea chestionarelor

statistice.

Deoarece ancheta statistică aferentă anului 2006 nu s-a realizat încă, majoritatea datelor din raport se referă la perioada 1999 - 2005, cele aferente anului 2006 fiind estimate prin centralizarea informaţiilor transmise lunar de operatorii de salubritate.

Evoluţia cantitativă a deşeurilor municipale generate şi a celor colectate anual în localităţile din mediul urban, este redată în tabelul 6.2.1.1, cu următoarele observaţii:

- cantităţile se referă numai la principalele localităţi din mediul urban, aşa cum au fost raportate de către agenţii de salubritate şi administratorii depozitelor de deşeuri;

- nu toţi locuitorii din mediul urban, în special cei care deţin gospodării, au încheiat contract cu o firmă de salubritate;

- în general, în localităţile urbane noi (foste comune devenite oraşe în anul 2004), nu sunt încă organizate serviciile de salubritate, transportul deşeurilor la locurile de depozitare fiind realizat în mod individual de către generatori;

- depozitele de deşeuri municipale din judeţ nu sunt dotate cu cântar, estimarea cantităţilor realizându-se funcţie de volumul containerelor sau a mijlocului de transport, sau după volumul din contract;

- nu toate deşeurile ajung la depozitul final, din cauza lipsei de educaţie civică a unor cetăţeni sau a indisciplinei unor transportatori de deşeuri;

- cantităţile de deşeuri din construcţii şi demolări reprezintă doar cele colectate de operatorii de salubritate;

- deşeurile generate şi necolectate au fost estimate utilizându-se următorii indici de generare: 0,9 kg/loc/zi în mediul urban; 0,2 kg/loc zi în mediul rural, în intervalul 1999-2002, respectiv 0,4 kg/loc/zi în intervalul 2003 -2006.

In cazul noilor oraşe s-a utilizat indicele de generare al deşeurilor din mediul rural.Pentru anul 2003 s-au folosit estimările realizate în PRGD 2006, astfel încât deşeurile colectate selectiv includ şi cantităţile estimate a fi colectate de unităţile specializate în colectarea deşeurilor reciclabile.


91

Cantitate (tone)Tip de deşeu municipal 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

1.Deşeuri menajereşi asimilabile - Total, din care:

85.176 104.999 114.632 128.662 78.600 75.895 64.178

1.1.deşeuri menajere de la populaţie, în amestec

56.634 78.625 88.346 103.485 54.000 57.311 48.394

1.2. deşeuri menajere şi asimilabile de la unităţi economice, comerciale, instituţii

28.542 26.374 26.286 25.177 16.000 18.413 15.348

1.3. Deşeuri menajere colectate separat (fără cele din construcţii) *

0 0 0 0 8.600 171 386 705

1.4. deşeuri voluminoase din deşeurile menajere

0 0 0 0 0 0 50

2. Deşeuri din servicii municipale **

8.834 14.872 15.650 13.142 11.600 10.256 9.341

3. Deşeuri din construcţii, demolări

485 400 15.550 2.856 2.845 11.788 4.891

4. Total deşeuri municipale colectate

94.495 120.271 145.832 144.660 93.045 97.939 78.410 75.919

5 Deşeuri generate şi necolectate

48.791 47.212 50.197 50.127 92.000 86.000 86.500 86.500***

6. Total deşeuri municipale

143.286 167.483 196.029 194.787 185.045 183.939 164910 162.419

* reprezintă cantităţile colectate selectiv de operatorii de salubritate cu excepţia anului 2003 care include şi remat-urile** deşeuri stradale, din pieţe, grădini şi parcuri*** valoare aproximată în ipoteza că au fost deserviţi acelaşi nr. de locuitori ca în anul 2005

Tabel 6.2.1.1. Evoluţia cantităţilor de deşeuri municipale generate în jud. Suceavaîn perioada 1999-2006

0

20000

40000

60000

80000

100000

120000

tone

Deşeuri menajere de la populaţie 56634 78625 88346 103485 54000 57311 48394

Deşeuri menajere de la agenţieconomici

28542 26374 26286 25177 16000 18413 15348

Deşeuri din servicii municipale 8834 14872 15650 13142 11600 10255 9341

Deşeuri generate şi necolectate 48791 47212 50197 50127 92000 86000 86500

Deşeuri din construcţii, demolări 485 400 15550 2856 2845 11788 4891

1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005

Fig. 6.2.1.1. Evoluţia cantităţilor de deşeuri municipale generate în jud. Suceava


92

Cantităţile aferente anului 2006 sunt estimate prin centralizarea informaţiilor transmise lunar de către operatorii de salubritate.

Deşeurile colectate reprezintă deşeurile generate care sunt colectate prin servicii de salubritate. Deşeurile necolectate reprezintă deşeurile generate care nu sunt colectate (populaţia din mediul urban şi rural neconectată la aceste servicii). Deşi în unele localităţi rurale sunt organizate în stadiu incipient servicii de salubritate, acestea nu au fost incluse în ancheta statistică din cauza lipsei înregistrărilor cantitative şi a unei organizări corespunzătoare a acestor servicii. Totuşi aceste activităţi contribuie la educarea populaţiei din localităţile respective, cu atât mai mult cu cât până cel târziu la data de 16.07.2009 spaţiile de depozitare a deşeurilor municipale din mediul rural trebuie să-şi înceteze activitatea.

Conform estimărilor agenţilor de salubritate din judeţul Suceava, compoziţia medie a deşeurilor menajere şi asimilabile pe care le-au colectat în anul 2005 este redată în tabelul următor:

Anul 2005 Cantitate (tone) %

Hârtie şi carton 6124 9,6

Sticlă 4141 6,45

Metal 3850 6

Plastic 5682 8,8

Textile 2302 3,6

Deşeuri biodegradabile

33766 52,6

Alte deşeuri (inclusiv deşeurile inerte)

8312 12,95

Total 64178 100

Tabel 6.2.1.2. Compoziţia medie a deşeurilor menajere şi asimilabile colectatede agenţii de salubritate din judeţul Suceava în anul 2005

Hârtie şi carton 10% Sticlă

6%Metal6%

Plastic9%

Textile4%

Deş. biodegr.52%

Alte deş.(incl. inerte)13%

Fig. 6.2.1.2. Compoziţia medie a deşeurilor menajere şi asimilabile colectatede agenţii de salubritate din judeţul Suceava în anul 2005

Potrivit politicilor actuale de dezvoltare durabilă s-a conturat necesitatea stabilirii unor indicatori de mediu care să reflecte tendinţele stării mediului şi să monitorizeze progresele făcute în domeniul respectiv. Şi în ceea ce priveşte gestiunea deşeurilor s-au stabilit astfel de indicatori statistici, pentru a evidenţia cantitatea anuală de deşeuri municipale generate,funcţie de populaţia totală şi progresele înregistrate în atingerea obiectivelor privind colectarea, eliminarea şi reciclarea deşeurilor. Datele s-au obţinut urmare anchetelor statistice anuale efectuate de APM Suceava la operatorii în domeniul managementului deşeurilor.


93

Indicatorul de generare a deşeurilor se obţine prin raportul dintre cantitatea totală de deşeuri municipale şi numărul de locuitori;

Indicator de generare a deşeurilor 2003 2004 2005 2006Tone/locuitor 0,262 0,260 0,234 0,23

Tabelul 6.2.1.3. Evoluţia indicatorului de generare a deşeurilor municipale în jud. Suceava

0.210

0.220

0.230

0.240

0.250

0.260

0.270

tone/loc. 0.262 0.260 0.234 0.230

2003 2004 2005 2006

Fig. 6.2.1.3. Evoluţia indicatorului de generare a deşeurilor municipale în jud. Suceava

Indicatorul privind managementul deşeurilor, reprezentând cantităţi de deşeuri municipale colectate/cantitatea de deşeuri municipale generate

Indicator privind managementul deşeurilor 2003 2004 2005 2006% 50,3 53,2 47,5 46,7

Tabelul 6.2.1.4. Evoluţia indicatorului privind managementul deşeurilor (%)

42.0

44.0

46.0

48.0

50.0

52.0

54.0

% 50.3 53.2 47.5 46.7

2003 2004 2005 2006

Fig. 6.2.1.4. Evoluţia indicatorului privind managementul deşeurilor

6.2.2. Deşeuri biodegradabile

Prin deşeuri biodegradabile înţelegem acele deşeuri organice care pot fi descompuse de către diverse organisme. Fracţiunea biodegradabilă din deşeurile municipale, care în România reprezintă o componentă majoră, include:

deşeuri biodegradabile rezultate din gospodării şi unităţi de alimentaţie publică; deşeuri vegetale din parcuri şi grădini; deşeuri biodegradabile din pieţe; componenta biodegradabilă din deşeurile stradale; nămol de la epurarea apelor uzate orăşeneşti; deşeurile de hârtie/carton de proastă calitate, care nu poate fi reciclată.

Conform prevederilor HG nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor, care transpune Directiva UE nr. 1999/31/EC privind depozitarea deşeurilor, şi a Angajamentelor asumate de România în procesul de negocieri cu Uniunea Europeană, cantitatea de deşeuri biodegradabile eliminate prin depozitare finală trebuie redusă treptat, astfel încât până cel târziu la data de 16.07.2016 cantitatea depozitată să se reducă cu cel puţin 65% din cantitatea totală exprimată gravimetric produsă în anul 1995.


94

Ca alternativă la eliminarea prin depozitare a deşeurilor biodegradabile, valorificarea acestora se poate realiza fie prin procedee aerobe (compostare), fie prin procedee anaerobe (digestie anaerobă).

Pentru asigurarea materiei prime necesare realizării compostului şi pentru o calitate cât mai bună a acestuia este indicată o colectare separată a deşeurilor organice. Aceasta deoarece deşeurile municipale colectate în amestec au un conţinut ridicat de metale grele, iar compostul rezultat ar fi inutilizabil în agricultură.

In vederea atingerii ţintelor prevăzute de legislaţie cu eforturi tehnice şi investiţionale minime trebuie să ne concentrăm asupra acelor cantităţi de deşeuri care pot fi uşor transferate în noul sistem de gestionare a deşeurilor. De exemplu, pentru reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile depozitate se pot utiliza cantităţile de deşeuri colectate separat din parcuri, grădini, pieţe precum şi nămoluri de la staţiile de epurare orăşeneşti (care corespund cerinţelor OM 344/708/2005).

Cu toate că cel mai mare volum de deşeuri biodegradabile ar putea fi colectat în mediul rural, Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor recomandă evitarea acestui lucru, deoarece populaţia din mediul rural practică metode ecologice de valorificare a materiilor biodegradabile din propria gospodărie.

În aceste condiţii se va introduce colectarea separată a fracţiei biodegradabile din deşeurile menajere în zonele verzi a marilor oraşe şi în unele zone rurale limitrofe.

Digestia anaerobă este un proces anaerob din care rezultă compost, utilizat în agricultură, şi biogaz, care poate fi utilizat pentru încălzire, producere de electricitate şi încălzire, sau drept combustibil pentru vehicule.

Cum această tehnică are ca scop doar reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile depozitate, nu exista cerinţe speciale pentru calitatea materialului de intrare şi prin urmare gradul de colectare separată poate fi mai redus decât în cazul compostării.

Până în prezent, în judeţul Suceava nu sunt facilităţi pentru colectarea selectivă şi tratarea fracţiunii biodegradabile din deşeurile municipale.

Conform datelor furnizate de agenţii de salubritate, în cursul anului 2005, s-au eliminat prin depozitare cca. 48.800 tone deşeuri biodegradabile.

6.2.3. Tratarea şi valorificarea deşeurilor municipale

Cu excepţia compactării realizate de autospecialele compactoare, deşeurile menajere nu sunt supuse nici unui proces de tratare prealabilă înaintea eliminării prin depozitare.

Deşeurile reciclabile colectate separat sunt tratate prin sortare, debitate, mărunţire,presare, în vederea optimizării transportului spre unitatea de reciclare.

Avantajele reciclării sunt conservarea resurselor naturale şi reducerea spaţiului de depozitare, valorificarea materială şi energetică a deşeurilor fiind una din opţiunile prioritare de gestionare a acestora.

În general colectarea selectivă a deşeurilor municipale în scopul valorificării materialelor reciclabile (hârtie-carton, sticlă, metale, materiale plastice) se realizează încă la scară mică, astfel încât cantităţi importante de materii prime secundare sunt eliminate prin depozitare finală.

OGU nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor, cu modificările ulterioare, stabileşte responsabilitatea autorităţilor administraţiei publice locale de a organiza colectarea selectivă, transportul, neutralizarea, valorificarea şi eliminarea finală a deşeurilor, precum şi informarea locuitorilor asupra sistemului de gestionare a deşeurilor pe care l-au organizat.

Dezvoltarea infrastructurii de colectare trebuie să urmărească cerinţele pieţei, astfel încât valoarea materialelor valorificate să poată acoperi costurile de colectare, prelucrare şi transport. Din păcate în prezent acest lucru nu este posibil pentru toate deşeurile valorificabile, în unele situaţii neexistând practic opţiuni viabile da valorificare pe plan naţional (ex sticla colorată). Modul de organizare a sistemului de colectare selectivă precum şi gradul de conştientizare a persoanelor implicate îşi pune amprenta asupra calităţii deşeului


95

colectat, cu influenţă directă asupra posibilităţilor de valorificare ulterioară a acestuia.

Din categoria deşeurilor care trebuie colectate selectiv fac parte deşeurile deambalaje, a căror gestionare este reglementată prin HG nr. 621/2005, cu modificările ulterioare.

Această hotărâre de guvern stabileşte obligaţia producătorilor de ambalaje şi produse ambalate şi a administraţiei publice locale de a asigura colectarea selectivă a deşeurilor de ambalaje în scopul valorificării, şi de a raporta anual autorităţilor de mediu informaţii referitoare la gestionarea ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje.

Conform prevederilor aceluiaşi act normativ, obiectivul anual de valorificare a deşeurilor de ambalaje a fost, în anul 2006, de 32% din greutatea deşeurilor de ambalaje introduse pe piaţa naţională, din care minim 25% trebuie valorificate pin reciclare. S-au stabilit ţinte specifice pe material de ambalaj, şi anume un procent minim de reciclare de 15% din greutatea sticlei, hârtiei şi metalului conţinute în deşeurile de ambalaje introduse pe piaţă.

Autorităţilor administraţiei publice locale le revine responsabilitatea organizăriisistemului de colectare selectivă a deşeurilor de ambalaje, a asigurării spaţiilor necesare pentru depozitarea temporară a deşeurilor colectate selectiv şi a organizării valorificării acestor deşeuri. În acelaşi timp au un rol important în acţiunile de sensibilizare a factorilor implicaţi în colectarea selectivă a deşeurilor de ambalaje.

În principalele localităţi urbane ale judeţului sunt amenajate spaţii pentru colectarea selectivă a deşeurilor reciclabile, şi în special a deşeurilor de ambalaje. În unele cazuri însă nu se înregistrează rezultatele aşteptate, fie din cauza lipsei de educaţie a populaţiei, fie a lipsei de implicare a operatorilor de salubritate care nu considera atractiv efortul suplimentar necesar pentru colectarea selectivă a acestor deşeuri (ex. mun. Rădăuţi).

Persoane cu venituri mici realizează şi în prezent recuperarea unor deşeuri valorificabile de la punctele de colectare a deşeurilor menajere şi de pe depozite.

O iniţiativă de succes în domeniul colectării selective o constituie proiectele pilot„ERACOLECT”, care s-au derulat în anii 2005-2006, în municipiile Suceava şi Fălticeni prin colaborarea dintre SC ECO-ROM AMBALAJE SA, primăriile celor două municipalităţi şi SC DIASIL SERVICE SRL Suceava, respectiv SC GOSCOM SA Fălticeni.

Fig. 6.2.3.1. Deşeuri de plastic colectate selectiv în cadrul proiectului ERA COLECT, în municipiul Suceava

Un rol deosebit de important în cadrul acestor proiecte l-au deţinut campaniile de conştientizare şi educare a populaţiei, la care APM Suceava a jucat un rol activ la acţiunile desfăşurate în cartierele de locuinţe din zona pilot, contribuind, în mod direct, la diseminarea informaţiilor specifice acestui domeniu.


96

Proiectele au fost finalizate în septembrie 2006, cu rezultate mulţumitoare, astfel încât s-a decis continuarea parteneriatului, extinderea colectării selective în întreaga localitate şi diversificarea gamei de deşeuri de ambalaje colectate.

Pentru municipiului Fălticeni s-a semnat contractul de parteneriat, urmărindu-se colectarea selectivă a deşeurilor de ambalaje de hârtie-carton, sticlă şi plastic. În cazul municipiului Suceava contractul nu a putut fi semnat deoarece nu a fost încă stabilit operatorul de salubritate, licitaţia organizată în acest scop de municipalitate fiind contestată.

Rezultatele implementării celor două proiecte pilot sunt redate în capitolul 6.10.

La nivelul întregului judeţ s-au derulat, în cursul anului 2006 şi alte acţiuni de conştientizare, desfăşurate, atât în rândul populaţiei, cât şi în unităţile de învăţământ, care au avut rezultate pozitive. Menţionăm printre acestea, acţiunile desfăşurate în cadrul Programului internaţional ECO-ŞCOALA, la care APM Suceava este partener cu cele optECO-ŞCOLI din judeţ, care au obţinut Steagul Verde, dar şi cu alte unităţi şcolare care sunt înscrise în acest program.

Chiar şi unele primării rurale au colectat selectiv deşeuri de hârtie-carton şi de PET, care au fost preluate de SC DIASIL SERVICE SRL în vederea valorificării. În acest sens este de menţionat implicarea autorităţilor publice locale din următoarele localităţi rurale:(Pătrăuţi, Ciprian Porumbescu, Grăniceşti, Botoşana, Horodnic de Sus, Boroaia), precum şi din oraşele Vicovu de Sus şi Gura Humorului.

Ca urmare a acestor iniţiative cantităţile de deşeuri colectate selectiv din deşeurile municipale în vederea valorificării au crescut an de an, după cum rezultă din tabelele 6.2.3.1.şi 6.2.3.2.

Cantităţi deşeuri hârtie şi carton (tone) Anul

Gestionarea2002 2003 2004 2005 2006

Colectat 5060 10198 14146 10741 8337Valorificat 5060 10198 14146 10741 8337

Tabelul nr. 6.2.3.1. Evoluţia cantităţilor de deşeuri de hârtie/carton colectate selectiv şi valorificateîn judeţul Suceava în perioada 2002-2006

Cantităţi deşeuri plastic * (tone)2002 2003 2004 2005 2006

Anul

Gestionare

Total din care PET

Total din care PET

Total din care PET

Total din care PET

Total din care PET

Colectare 0 0 32,74 32,74 241,44 105,2 359,07 209,69 572,26 274,65Valorificare 0 0 27,94 27,94 193,89 81,91 372,86 224,13 579,92 278,49

*inclusiv cantităţile de deşeuri din plastic colectate şi valorificate de agenţi economici care produc şi îmbuteliază ape minerale.

Tabel 6.2.3.2. Evoluţia cantităţilor de deşeuri de plastic colectate şi valorificate în judeţul Suceava în perioada 2002-2006

0

200

400

600

800

tone

colectare 0 32.74 241.44 359.07 572.26

colectare PET 0 32.74 105.2 209.69 274.65

2002 2003 2004 2005 2006

Fig. 6.2.3.2. Evoluţia cantităţilor de deşeuri de plastic colectate în judeţul Suceava în perioada 2002-2006


97

Colectarea selectivă a deşeurilor reciclabile este condiţionată de existenţa unor facililtăţi de reciclare/valorificare a acestor deşeuri.

În judeţul Suceava SC AMBRO SA reciclează deşeurile de hârtie - carton într-o instalaţie cu capacitatea de 50.000 tone pe an. Scăderea cantităţii de deşeuri colectate în vederea reciclării a fost cauzată de restrângerea activităţii productive din anul 2005.

Cantităţile de deşeuri preluate din ţară de către SC AMBRO SA au evoluat astfel: -tone-

Agent economic 2002 2003 2004 2005 2006

AMBRO SA Suceava 13.472 29.904 43.340,5 25.279,5 40.808

Tabelul 6.2.3.3. Evoluţia cantităţilor de deşeuri preluate din ţară de către SC AMBRO SA Suceava

SC PRESCONT SRL Fălticeni a reciclat cioburi de sticlă transparentă dar din păcate spre sfârşitul anului 2006 şi-a încetat activitatea.

În ceea ce priveşte reciclarea cioburilor de sticlă aceasta se derulează destul de greu, în România neexistând facilităţi de reciclare a cioburilor de sticlă colorată.

Redăm mai jos evoluţia cantităţilor colectate /valorificate de SC PRESCONT SRL Fălticeni:

Agent economic 2002 2003 2004 2005 2006

SC PRESCONT SRLFălticeni

0 240 423 403,4 228,6

Tabelul 6.2.3.4. Evoluţia cantităţilor de deşeuri de sticlă reciclate de către SC PRESCONT SRL Fălticeni

6.2.4. Eliminarea deşeurilor municipale

În România, depozitarea constituie principala opţiune de eliminare a deşeurilor municipale. Incinerarea nu reprezintă încă o metodă uzuală pentru tratarea/eliminarea deşeurilor municipale. Puterea calorică a deşeurilor este scăzută, făcând ineficient procesul de incinerare cu recuperare de energie. În prezent, în România nu există instalaţii de incinerare a deşeurilor municipale.

6.2.4.1. Depozitele de deşeuri municipale

Nici unul din cele 7 depozite de deşeuri municipale din judeţ, clasificate după tipurile de deşeuri depozitate ca depozite nepericuloase (clasa b), nu este conform prevederilor Directivei nr. 1999/31/EC privind depozitarea deşeurilor.

Potrivit angajamentelor asumate de România în procesul de negociere al Capitolului 22 – Mediu, cu privire la implementarea Directivei pentru depozitarea deşeurilor, transpusă în legislaţia noastră prin H.G. nr. 349/2005, s-au obţinut perioade de tranziţie pentru depozitele municipale neconforme, după cum urmează:

Nr crt. Judeţ Denumire depozit Suprafaţă

(ha)

Anul programat pentru sistarea

activităţii1 Depozit orăşenesc Siret 0,8 20082 Depozit orăşenesc Buliceni/Vatra

Dornei2,0 2008

3 Depozit orăşenesc Suceava 11,5 20084 Depozit orăşenesc Rădăuţi 4,43 20095

Suceava

Depozit orăşenesc Antileşti/Fălticeni 1 2010


98

Nr crt. Judeţ Denumire depozit Suprafaţă

(ha)

Anul programat pentru sistarea

activităţii6 Depozit orăşenesc Hurghiş/ Câmpulung

Moldovenesc1,62 2011

7 Depozit orăşenesc Gura Humorului 2,12 2011

Tabelul 6.2.4.1.1. Depozite de deşeuri municipale din judeţul Suceavacare au obţinut perioadă de tranziţie

Închiderea depozitelor de deşeuri se va realiza conform prevederilor HG nr. 349/2005 şi Ordinului M.M.G.A. nr. 757/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor.

În conformitate cu prevederile Strategiei Naţionale de Gestiune a Deşeurilor şi a Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor, aprobate de HG nr. 1470/2004, în judeţul Suceava se vor construi două depozite zonale de deşeuri.

Judeţul Suceava va beneficia de asistenţă tehnică pentru pregătirea unui proiect de management integrat al deşeurilor, asistenţă cofinanţată de Uniunea Europeană şi Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor (ISPA 2005).

În acest scop s-a realizat asocierea Consiliilor locale cu Consiliul Judeţean şi s-au identificat posibile amplasamente pentru cele două depozite zonale, în prezent fiind în curs de organizare la MMGA licitaţia pentru desemnarea proiectantului.

Având în vedere faptul că trei din depozitele actuale de deşeuri municipale trebuie să sisteze activitatea la 31.12.2008, până la acea dată ar trebui să fie funcţională cel puţin o celulă a depozitului zonal.

Condiţionat de construirea celor două depozite zonale ecologice, şi a staţiilor de transfer aferente, spaţiile pentru depozitarea deşeurilor din mediul rural trebuie desfiinţate şi ecologizate, dar nu mai târziu de 16.07.2009. În acest sens, punctele de colectare pentru aceste zone vor fi realizate prin racordarea la staţiile de transfer. În judeţ există 177 spaţii de depozitare a deşeurilor din mediul rural, care ocupă o suprafaţă de aproximativ 51,62 ha.

Primăriile din zona rurală au fost notificate de către APM Suceava cu privire la necesitatea închiderii/ecologizării treptate a spaţiilor de depozitare, precum şi cu privire la necesitatea educării populaţiei în domeniul gestionării deşeurilor.

Depozitul de deşeuri Suceava

Depozitul de deşeuri al municipiului Suceava (Mirăuţi) a fost înfiinţat în anul 1972, operator fiind în perioada martie 2005 - martie 2006 SC FLOR CONSTRUCT SA Suceava,deoarece fostul operator, SC PSIP SA a intrat în lichidare judiciară.

Începând din luna martie 2006 operatorul depozitului este SC TEST PRIMA SRL Suceava. Terenul pe care este amplasat depozitul aparţine primăriilor comunei Ipoteşti şi municipiului Suceava.

Este poziţionat necorespunzător, între malul drept al râului Suceava şi liziera pădurii Cetatea. Ocupă o suprafaţă de circa 11,5 ha. Nu este împrejmuit. Se acceptă la depozitare atât deşeuri municipale cât şi industriale nepericuloase. Distanţa faţă de zonele locuite este cca de 500 m. Reducerea volumului din depozit se realizează prin nivelarea-tasarea deşeurilor cu ajutorul utilajelor (buldozer). Din cauza biogazului produs, deşeurile se autoaprind, focul fiind dificil de stins. Atunci când bate vântul, fumul se întinde pe o distanţă de câţiva kilometri, poluând atmosfera

La viituri, există riscul ca o parte din deşeuri să ajungă în râu din cauza distrugerii apărării de mal pe o lungime de cca. 100 m. Levigatul se scurge înspre râul Suceava prin infiltrare sau scurgere de suprafaţă. Capacitatea de depozitare se apropie de limita maximă. Suprafaţa activă este de cca. 2 hectare şi este amplasată în partea opusă intrării, maşinile care transportă deşeurile fiind nevoite să străbată prin depozit un drum greu practicabil.


99

În cadrul programului din România pentru proiecte de tip Joint Implementation –recuperare şi utilizare gaze din haldele de deşeuri municipale, a fost selectată şi rampa de gunoi a municipiului Suceava.

Proiectul urmăreşte reducerea a cca. 110.000-120.000 tone CO2 echivalent pe perioada de creditare 2005-2009 şi se bazează pe generarea a cca. 23-25 mil. Nmc de gaze din halda de deşeuri în perioada 2005-2012. Costurile de investiţie sunt cuprinse între 790.000 – 2.000.000 EURO, în funcţie de alternativa aleasă: incinerarea gazului de depozit, valorificarea prin producerea energiei electrice sau ca atare, la utilizatori din apropierea depozitului.

Proiectul, întocmit de firma GRUE & HORNSTRUP Danemarca, a fost transmis la începutul lunii iunie 2004 primăriei municipiului Suceava, APM Suceava şi MMGA. Lucrarea s-ar înscrie şi în cerinţele UE privind închiderea depozitelor de deşeuri, dar nu s-a luat o decizie privind implementarea acestui proiect.

Fig. 6.2.4.1.2. Depozitul de deşeuri menajere şi industriale al municipiului Suceava

Depozitul de deşeuri Rădăuţi

Proprietarul depozitului, înfiinţat în anul 1984, este Primăria Rădăuţi, iar operator SC SERVICII COMUNALE SA Rădăuţi.

Depozitul este amplasat pe malul drept al pârâului Pozen, în zonă neinundabilă. Este situat în vecinătatea staţiei de epurare şi la circa 2,5 km distanţă faţă de zonele locuite. Depozitul este împrejmuit parţial cu plasă de sârmă şi perdea de protecţie. Drumul de acces este satisfăcător. Suprafaţă totală este de 4,43 ha capacitatea proiectată fiind de 250.000 mc, iar gradul de umplere de aproximativ 82%.

Depozitul de deşeuri Antileşti, din municipiul Fălticeni

A fost înfiinţat în anul 1980 şi este amplasat pe un teren în pantă, la circa 1 km distanţă faţă de zonele locuite şi 3,5 km faţă de centrul oraşului. Este împrejmuit şi drumul de acces este corespunzător. Proprietarul depozitului este Primăria Fălticeni, operator fiind

SC GOSCOM SA Fălticeni.

Figura 6.2.4.1.3. Depozitul de deşeuri Antileşti din municipiul Fălticeni


100

Depozitul de deşeuri Câmpulung Moldovenesc

Proprietar este Primăria Câmpulung Moldovenesc, iar administrator SC FLOR CONSTRUCT SRL – Agenţia Câmpulung.

Este situat la circa 2 km distanţă faţă de zona locuită. Depozitul de deşeuri este parţial împrejmuit şi are o suprafaţă de 2,14 ha. Drumul de acces este uneori afectat de exces de umiditate.

Figura 6.2.4.1.4 Depozitul de deşeuri Câmpulung Moldovenesc

Depozitul de deşeuri Gura Humorului

Proprietar şi administrator este primăria Gura Humorului, ca urmare a incetării activităţii fostului operator, SC TRUST NORD SRL Gura Humorului. A fost înfiinţat în anul 1955 şi este amplasat la circa 1,5 km faţă de zonele locuite. Depozitul, în suprafaţă de 2,12 ha este împrejmuit iar drumul de acces este corespunzător. Se apropie de capacitatea maximă de depozitare.

Fig. 6.2.4.1.5. Deşeuri selectate de pe depozitul Gura Humorului

Depozitul de deşeuri Vatra Dornei

Proprietar şi administrator este Primăria Vatra Dornei. A fost înfiinţat în anul 1980. Începând cu luna octombrie 2003, s-a sistat depozitarea pe acest amplasament. În anul 2004 s-au realizat lucrări de reconstrucţie ecologică ( nivelat, acoperire cu pământ, etc.)

Deşeurile din municipiul Vatra Dornei se depun în depozitul de deşeuri al comunei Iacobeni, pe amplasamentul fostei cariere minieră Nepomuceni.

Depozitul de deşeuri Siret

Proprietar şi administrator este Primăria oraşului Siret. Depozitul a fost înfiinţat în anul 1970. Este situat la circa 1 km de zona locuită. Suprafaţa totală este de 0,8 ha, depozitul


101

fiind parţial împrejmuit cu gard din prefabricate de beton şi cu perdea vegetală. Drumul de acces este corespunzător.

6.2.4.2. Depozitele de deşeuri industriale

Deşeurile industriale generate de agenţii economici sunt depozitate în general în spaţii de depozitare proprii, situate în incintă sau în afara unităţilor. Acestea nu au fost realizate conform prevederilor Directivei 1999/31/CE, nici din punctul de vedere al deşeurilor admise la depozitare şi nici din punct de vedere constructiv. Depozitele de deşeuri industriale neconforme se vor închide, în concordanţă cu calendarul de sistare a activităţii din anexa nr. 5 la HG nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor, costurile de închidere şi reabilitare a zonei urmând să fie suportate de agenţii economici.

Depozitele de deşeuri industriale neconforme de pe teritoriul judeţului Suceava care se regăsesc în anexa nr. 5 la HG nr. 349/2005 sunt prezentate în tabelul 7.5.1.2.

Nr.crt. Judeţ

Nume agent economic/depozit

Clasa depozit conform

HG 349/2005

Suprafaţa ocupată

(ha)

Anul programat pentru închidere sau conformare

1SC AMBRO SA depozit de nămol organic

b 2,78 31.12.2006(i)

2SC AMBRO SA depozit de nămol anorganic

b 7,62 31.12.2006(i)

3SC REGNAFOR SA depozit de coajă şi rumeguş Chilia

b 0,85 31.12.2006(i)

4SC DORNAFOR SA depozit de coajă şi rumeguş

b 0,5până la

16.07.2009(i)

5SC TERMICA SA Suceava (M.A.I) depozit de zgură şi cenuşă

b 49 31.12.2009(c)

6

Suceava

Ostra -Valea Straja-MINBUCOVINA Vatra Dornei iaz de decantare

b 0,11 31.12.2010(i)

Tabel 6.2.4.2. Depozitele de deşeuri industriale din judeţul Suceava

Până la sfârşitul anului 2005, s-au realizat bilanţuri de mediu pentru fiecare depozit, pentru evaluarea conformării cu cerinţele art. 4 al Directivei cadru privind deşeurile (depozitarea deşeurilor fără a pune în pericol sănătatea omului şi fără a dăuna mediului înconjurător) şi a stabilirii măsurilor suplimentare care trebuie luate astfel încât acestea să se conformeze cerinţelor directivei cadru până cel târziu la data integrării.

Depozitul de zgură şi cenuşă al SC TERMICA SA Suceava se va conforma până la data de 31.12.2009, ceea ce implică schimbarea tehnologiei de hidrotransport a deşeurilor la depozit şi în acelaşi timp, intensificarea eforturilor de valorificare a acestor deşeuri, conform prevederilor BAT.

Potrivit Planului de implementare a Directivei 1999/31/CE, reabilitarea fiecărui amplasament care sistează depozitarea se va realiza prin următoarele activităţi, funcţie de natura şi volumul deşeurilor depozitate, respectiv suprafaţa depozitului:

- valorificarea materialelor depozitate prin recuperare materială sau energetică şi reabilitarea amplasamentului respectiv, în cazul sistării activităţii economice generatoare;

- valorificarea materialelor depozitate prin recuperare materială şi/sau energetică şi transformarea amplasamentului în instalaţie de stocare în vederea recuperării, în cazul în care activitatea economică generatoare va continua;


102

- închiderea depozitului şi monitorizarea post-închidere conform cu prevederile Directivei 1999/31/CE.

Depozitele de deşeuri cu termen limită de sistare a activităţii 31.12.2006, au respectat această obligaţie, obţinând aviz de mediu la încetarea activităţii de eliminare a deşeurilor.

Astfel SC AMBRO SA depozitează în prezent nămolul anorganic într-o celulă ecologică cu suprafaţa de 0,41ha, pentru construcţia căreia a obţinut acordul de mediu nr. 18/27.07.2006, încercând între timp să găsească soluţii viabile de valorificare a acestor deşeuri.

Nămolul organic, provenit de la staţia de preepurare a apelor uzate este deshidratat într-o instalaţie cu capacitatea de 900 mc/zi, căutându-se soluţii de valorificare materială sau energetică.

SC REGNAFOR SA valorifică energetic deşeurile de coajă la centrala termică Vatra Dornei, care a achiziţionat un tocător pentru deşeuri lemnoase, depozitul de coajă al societăţii fiind acoperit cu pământ, conform avizului de mediu.

Referitor la iazul de decantare Valea Străjii, aparţinând SC MINBUCOVINA SA Vatra Dornei, deoarece actul de reglementare comunitar în domeniul gestiunii deşeurilor din industria extractivă nu este încă în vigoare, eliminarea prin depozitare a acestor deşeuri cade sub incidenţa Directivei 1999/31/CE, până la intrarea în vigoare a reglementării specifice, care va completa prevederile Directivei cadru privind deşeurile.

In anul 2005 a fost emis avizul de mediu pentru sistarea activităţii la Uzina de Preparare Tarniţa, în cadrul căreia este şi iazul Valea Straja, urmând să fie emisă Hotărârea de Guvern pentru sistarea definitivă a activităţii.

6.2.5. Colectarea şi transportul deşeurilor

Colectarea deşeurilor municipale revine în responsabilitatea municipalităţilor, care o pot realiza în mod direct - prin intermediul serviciilor de salubritate din cadrul consiliilor locale, sau indirect - prin cedarea acestei activităţi pe bază de contract, unor agenţi de salubritate specializaţi. În prezent servicii de salubritate sunt organizate şi funcţionează în special în mediul urban.

Deşi în aceste localităţi, managementul deşeurilor municipale nu se realizează încă la standardele europene, în ultimii ani, s-au înregistrat progrese în ceea ce priveşte modul de colectare, transport şi valorificare a acestora. În municipiile şi în principalele oraşe din judeţ au fost amenajate spaţii pentru colectarea selectivă a deşeurilor de ambalaje şi s-au întreprins acţiuni de educare şi conştientizare a populaţiei cu privire la necesitatea colectării selective şi a valorificării deşeurilor. Acţiuni privind implementarea sistemelor de colectare selectivă a deşeurilor au fost descrise şi la punctul 6.2.3.

Colectarea selectivă a deşeurilor reciclabile de la populaţie de către operatorii de salubritate se realizează fie prin aport voluntar la punctele de colectare amenajate de primării/operatorii de salubritate, fie în mod individual „din uşă în uşă”. Cantităţi însemnate de deşeuri reciclabile sunt colectate selectiv de către generatori şi predate la unităţile tip REMAT, în schimbul contravalorii acestora.

Colectarea din uşă în uşă presupune un efort suplimentar din partea operatorului de salubritate şi costuri mai ridicate de operare, dar calitatea deşeului colectat este superioară, în cazul precolectării selective pe tipuri de materiale.

Colectarea prin aport voluntar este cea mai răspândită, punctele de colectare selectivă fiind amenajate în vecinătatea amplasamentelor stabilite anterior pentru colectareadeşeurilor în amestec, cu care populaţia era deja familiarizată.

În tabelul 6.2.5.1. am redat evoluţia cantităţilor de deşeuri colectate selectiv în perioada 2004-2006, conform raportărilor autorităţilor administraţiei publice locale şi a operatorilor de salubritate. Situaţia spaţiilor amenajate pentru colectarea selectivă inclusă în tabel este la nivelul anului 2005.


103

Tip deşeu/Cantităţi colectate selectiv (tone)

Localitatea/Operator salubritate

Spaţii pentru colectarea selectivă

Tip de deşeu colectat selectiv

2004 2005 2006*Hârtie/carton 7,09 14,06 169,09Sticlă 0 8,9 61,44plastic (PET, PE, PVC, Polistiren)

136,94 265,6 294,06

metal 0 0 0,5

Suceava/ SC DIASIL SERVICE SRL

101 ţarcuri PET, 13 puncte colectare în zona pilot

Lemn 0 0 2,82Hârtie/carton 0 3 104,9Fălticeni/ SC

GOSCOM SA28 puncte colectare selectivă

PET 4 3 5,13

Rădăuţi/ SC SERVICII COMUNALE SA

5 ţarcuri pt PET de 3 mc

PET 0 0 0

Hârtie/carton 3 0 2,5PET 2,54 2,52 1,37

Câmpulung/ SC FLOR CONSTRUCT

20 ţarcuri pt PET de 2 mc20 eurocontainere metal 0 0 510 recipienţi de 1 mc

Hârtie/carton 1 35,5 29Vatra Dornei/Primaria DADP, SC GO SA

3 containere 4 mc PET 4,5 3,94 18,4Hârtie/carton 4,5 25,15 2,69sticlă 0 3,08 0plastic 0,9 11,42 5,49

Gura Humorului/Primaria DADP

20 ţarcuri pt PET

metal 3 5,5 0Hârtie/carton 2,8 0 1,34plastic 0 0 0,15metal 0,2 3,95 1,3

Siret/Primăria Siret

acumulatori uzaţi 0 0,38 0Total colectat selectiv 170,47 386,00 705,18

* Conform raportărilor lunare ale autorităţilor administraţiei publice locale şi a operatorilor de salubritate

Tabelul 6.2.5.1. Amenajarea punctelor de colectare selectivă şi evoluţia cantităţilor de deşeuri reciclabile colectate selectiv de către operatorii de salubritate în localităţile urbane ale judeţului

În mediul rural, cu puţine excepţii, nu există servicii organizate pentru gestionarea deşeurilor, transportul la locurile de depozitare fiind realizat de către generatori în mod individual. Doar câteva localităţi rurale limitrofe oraşelor sunt deservite parţial de operatorii de salubritate din mediul urban, cantităţile de deşeuri colectate astfel fiind incluse în ancheta statistică anuală.

Fig.6.2.5.1. Depozitare necontrolată de deşeuri în mediul rural


104

Alte câteva primării rurale au organizat în formă incipientă servicii de salubritate, care se desfăşoară însă mai mult ocazional, realizând mai degrabă salubrizarea periodică a zonelor afectate de depozitări necontrolate de deşeuri, decât colectarea, transportul şi depozitarea acestora. Dar şi aceste iniţiative sunt importante deoarece contribuie la educarea şi populaţiei şi îmbogăţirea experienţei autorităţilor.

Acelaşi mod de gestionare a deşeurilor se întâlneşte cu puţine excepţii şi în noile oraşe, apărute în perioada 2004-2005 prin transformarea lor din localităţi rurale. Deoarece autorităţile publice locale nu au avut posibilitatea organizării serviciului de salubritate cu forţe proprii, în localităţile Dolhasca, Liteni şi Broşteni au încredinţat acest serviciu prin contract unor operatori specializaţi. În cazul oraşului Liteni nu s-au obţinut rezultatele aşteptate. Deşi au fost amplasate containere pentru colectarea deşeurilor acestea nu au fost ridicate de către firma de salubritate, din cauza lipsei de educaţie şi a reticienţei populaţiei, care ar fi trebuit să achite contravaloarea acestor servicii. În oraşul Dolhasca salubritatea a fost încredinţată SC GOSCOM SA Fălticeni, dar contractul a fost semnat abia la sfârşitul anului 2006, iar în oraşul Broşteni serviciul de salubritate este asigurat de un operator local SC ACTIVURBAN SRL Broşteni, aflat la început de drum.

APM Suceava a organizat în data de 24.05.2006 un seminar cu privire la implementarea Directivelor Uniunii Europene în domeniul gestiunii deşeurilor, care s-a adresat în special autorităţilor administraţie publice locale din noile oraşe, dar la care au participat şi reprezentanţi ai primăriilor din celelalte municipii/oraşe ale judeţului, precum şi operatori de salubritate. Pentru a veni în sprijinul primăriilor, operatorilor de salubritate APM Suceava a difuzat CD-ul „Deşeurile ne privesc pe toţi” editat de MMGA în colaborare cu ICIM precum şi alte materiale informative privind colectarea/transportul/sortarea/depozitarea deşeurilor. Reprezentanţi ai APM Suceava au participat la diferite întâlniri ale factorilor de răspundere din primării, prilej cu care au prezentat stadiul implementării Directivelor privind managementul deşeurilor la nivel judeţean şi măsurile care trebuie întreprinse pentru conformare.

Înţelegând că gestionarea deşeurilor trebuie realizată într-un mod modern şi eficient, majoritatea agenţilor de salubritate din judeţ s-au dotat cu europubele, eurocontainere, autospeciale compactoare, astfel încât numărul spaţiilor de colectare insalubre şi inestetice care existau în trecut s-au redus simţitor, îmbunătăţindu-se în acelaşi timp şi transportul deşeurilor colectate.

Este de remarcat faptul că în acest domeniu de activitate au existat numeroase schimbări. Astfel SC PSIP SA Suceava - principalul operator de salubritate care administra şi depozitul de deşeuri şi-a încetat activitatea la începutul anului 2005, ca şi SC TRUST NORD SRL Gura Humorului, activitatea acestuia fiind preluată de Consiliul Local. La începutul anului 2006 Primăria Câmpulung Moldovenesc a încredinţat serviciul public de salubritate firmei SC FLOR CONSTRUCT SRL - Agenţia Câmpulung.

Primăria Suceava a organizat licitaţie publică pentru concesionarea serviciului de salubritate deoarece pe raza municipiului îşi desfăşurau activitatea patru operatori de salubritate privaţi, care încheiau contractele de prestări servicii în mod direct cu asociaţiile de proprietari. De multe ori la acelaşi punct de colectare a deşeurilor de la populaţie erau instalate containere aparţinând diferiţilor operatori şi se înregistrau reclamaţii cauzate de această problemă. Licitaţia a fost însă contestată nefiind încă stabilit operatorul de salubritate. De aceea în prezent cei patru operatori îşi desfăşoară activitatea conform vechilor contracte cu asociaţiile de proprietari, iar SC ROSAL GRUP SA Suceava a instalat de asemenea eurocontainere la fiecare punct de colectare din municipiu.

Conform Strategiei şi Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor este necesară extinderea sistemelor de colectare a deşeurilor în mediul rural şi urban, prin realizarea staţiilor de transfer şi a punctelor de colectare rurale, astfel încât până în anul 2013 trebuie colectate cel puţin 84% din deşeurile municipale generate.


105

Pe această linie se înscrie şi iniţiativa unor autorităţi ale administraţiei publice localecare au obţinut finanţări în cadrul proiectului PHARE – CES 2004, pentru lucrări privind gestionarea deşeurilor şi anume:

- comunele Baia, Boroaia, Cornu Luncii, Forăşti şi Mălini care s-au asociat pentru implementarea sistemului de colectare/transport a deşeurilor menajere din aceste localităţi;

- oraşele Gura Humorului şi Frasin împreună cu comunele Mânăstirea Humorului, Ostra, Stulpicani şi Valea Moldovei s-au asociat în vederea implementării unui sistem de colectare selectivă a deşeurilor şi a amenajării unei staţii de transfer;

- municipiul Vatra Dornei – reabilitarea sistemului de colectare şi transport şi realizarea unei staţii de transfer a deşeurilor în municipiul Vatra Dornei;

- municipiul Rădăuţi – reabilitarea sistemului de colectare şi transport şi realizarea unei staţii de tratare mecanică a deşeurilor în municipiul Rădăuţi.

Conform cerinţelor Uniunii Europene şi legislaţiei de mediu serviciul public de salubritate cuprinde şi colectarea selectivă a deşeurilor periculoase din deşeurile domestice, astfel încât APM Suceava a notificat autorităţile administraţiei publice locale să organizeze aceste servicii, în raza lor de responsabilitate.

Potrivit prevederilor HG nr. 448/2005 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice (DEEE), o alte componentă a deşeurilor municipale care trebuie colectată selectiv în vederea valorificării o reprezintă deşeurile de echipamente electrice şi electronice. Astfel în anul 2006 trebuia înfiinţat câte un punct de colectare selectivă a acestor deşeuri în fiecare localitate cu peste 20000 locuitori. În acest sens, în judeţul Suceava s-au înfiinţat în anul 2006 trei noi puncte de colectare a DEEE, şi anume:

- SC GOSCOM SA Fălticeni, str. 13 Decembrie, nr. 25 - punct de colectare local;- SC SERVICII COMUNALE SA Rădăuţi, str Grănicerilor nr.4- SC FLORCONSTRUCT SRL Suceava - Agenţia Câmpulung , str. Uzinei, nr.6

6.3. Deşeuri de producţie

Deşeurile de producţie reprezintă totalitatea deşeurilor generate din diferite activităţi economice. Ele pot fi deşeuri nepericuloase sau deşeuri periculoase.

Începând cu anul 1993 a fost creată baza de date privind deşeurile prin colaborarea între Ministerul Mediului şi Institutul de Cercetare Dezvoltare privind Protecţia Mediului Bucureşti. Din anul 1999, colectarea şi procesarea informaţiilor referitoare la tipurile şi cantităţile de deşeuri s-a făcut în conformitate cu HG 155/1999, care a introdus obligativitatea agenţilor economici de a-şi ţine evidenţa deşeurilor şi de a le clasifica conform cerinţelor europene de clasificare (Catalogul European al Deşeurilor).

In anul 2002, prin HG nr. 856/2002 s-a introdus noua Listă cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, care înlocuieşte Catalogul European al Deşeurilor cu noua Listă Europeană de Deşeuri reglementată în cadrul UE prin deciziile 2000/532/EC, 2001/118/EC, 2001/119/EC, 2001/573/EC. Au fost identificate astfel noi categorii de deşeuri periculoase. Este şi cazul reziduurilor de la prepararea minereurilor care, în anexa nr. 2 la HG nr. 155/1999 nu erau evidenţiate ca deşeuri periculoase.

Metodologia de creare a bazei de date s-a îmbunătăţit an de an, pe măsura creşterii experienţei la nivel naţional în acest domeniu. Astfel, numărul agenţilor economici chestionaţi şi reprezentativitatea acestora a fost fluctuant, fiind investigaţi începând cu anul 2001 producătorii de deşeuri industriale şi agricole care generau mai mult de 5 tone de deşeuri nepericuloase sau 0,1 tone deşeuri periculoase, în ultimii doi ani.

In cadrul Programului de Twinning România - Italia pentru îmbunătăţirea statisticii în România, în cadrul proiectului „Statistica de mediu” s-a elaborat o metodologie de investigare statistică a agenţilor economici generatori de deşeuri, după codurile CAEN, care a fost utilizată în anul 2003, astfel încât datele referitoare la anii 2003, 2004, 2005, nu sunt comparabile cu cele din anii anteriori din punct de vedere a numărului şi reprezentativităţii


106

agenţilor economici chestionaţi.

Evoluţia cantităţilor de deşeuri de producţie periculoase şi respectiv nepericuloasegenerate în judeţul Suceava este prezentată în tabelele 6.3.1.1 şi 6.3.3.1., cu următoarele observaţii:

în anul 2003, modul de raportare statistică a gestiunii deşeurilor s-a modificat faţă de anii anteriori. Ca urmare, datele pentru anii 2003, 2004, 2005, nu sunt comparabile cu anii precedenţi (s-au inventariat doar anumiţi agenţi economici, selectaţi statistic, aleator);

în tabele sunt trecute doar cantităţile de deşeuri generate, valorificate şi eliminate în anii respectivi, nu şi stocurile din anii precedenţi şi nici cantităţile rămase în stoc la sfârşitul anului respectiv;

în anii 2003 şi 2004, 2005, chestionarele de anchetă statistică au inclus şi cantităţile de deşeuri preluate de agenţii economici în scopul valorificării sau eliminării.

6.3.1. Deşeuri periculoase-tone-

Anul 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005*Generat 249000 249552 220711 179464 203066 152599 155811Valorificat 282 116 140 216 75 180 46Eliminat 248618 249436 220571 179248 202991 152430 155762* Pentru anul 2005 nu este finalizată prelucrarea datelor din ancheta statistică anuală privind gestiunea deşeurilor.

Tabel 6.3.1.1. Evoluţia cantităţilor de deşeuri periculoaseîn jud. Suceava în perioada 1999-2005

6.3.2. Gestionarea deşeurilor de producţie periculoase

Diferite fluxuri de deşeuri periculoase sunt reglementate prin prevederi legale specifice, cum ar fi uleiurile uzate, acumulatorii uzaţi, echipamentele cu conţinut de compuşi desemnaţi, deşeuri de echipamente electrice şi electronice.

În tabelele următoare sunt redate fluxurile anumitor categorii de deşeuri periculoase, care sunt monitorizate lunar de către APM Suceava şi pentru care sunt puse la punct sisteme de colectare şi valorificare.

Acumulatori auto uzaţiPrin aplicarea HG nr. 1057/18.10.2001 privind regimul bateriilor şi acumulatorilor care

conţin substanţe periculoase, s-a îmbunătăţit modul de gestionare a acestora şi a crescut semnificativ cantitatea de acumulatori auto colectaţi, atât de la persoane fizice cât şi de la persoane juridice.

Hotărârea de guvern stipulează obligativitatea persoanelor fizice sau juridice de a preda la schimb acumulatorii auto uzaţi, la achiziţionarea unor acumulatori noi. În caz contrar comerciantul va încasa „taxa depozit”, pe care o va utiliza pentru finanţarea sistemului de colectare a acumulatorilor uzaţi.

Cea mai mare parte din acumulatorii uzaţi colectaţi în judeţul Suceava sunt predaţi spre valorificare la SC ROMBAT SA Bistriţa.

Acumulatori auto uzaţi (tone)Anul

Gestionare2002 2003 2004 2005 2006

Stoc iniţial 0 7,34 0 0 0Colectat 302,60 303,27 307,20 211,90 557,00Valorificat 295,26 310,61 307,20 211,90 351,40Stoc final 7,34 0 0 0 25,16

Tabel 6.3.2.1. Evoluţia cantităţilor de acumulatori uzaţiîn judeţul Suceava în perioada 2002-2006


107

Uleiuri uzateGestionarea uleiurilor uzate este reglementată de HG 662/2001, privind gestionarea

uleiurilor uzate, modificată şi completată prin HG 441/2002 şi HG 1159/2003.Agenţii economici producători sau importatori de uleiuri au obligaţia de a organiza

recuperarea uleiurilor uzate, în limita cantităţilor introduse pe piaţă.Colectarea uleiurilor uzate în scopul valorificării se realizează pe 4 categorii de

colectare funcţie de tipul de ulei uzat, iar livrarea cantităţilor colectate se realizează pe baza unei declaraţii, conform HG 1159/2003.

Potrivit prevederilor legale menţionate valorificare uleiurilor uzate se va realiza cu prioritate prin regenerare, iar când aceasta nu este posibilă se admite valorificarea energetică. În România nu dispunem încă de facilităţi de regenerare a deşeurilor de ulei, fiind în curs de derulare un proiect de parteneriat public privat la Zlatna în vederea realizării unei instalaţii pentru regenerarea uleiurilor uzate.

În judeţul Suceava, SN PETROM SA - Sucursala PECO Suceava, a amenajat spaţii de colectare a uleiurilor uzate pe tipuri de uleiuri comercializate, fiind autorizată de APM pentru activitatea de colectare şi gestionare a uleiurilor uzate. Cantităţile colectate de PETROM au crescut în ultimii ani, tot mai mulţi generatori de uleiuri uzate, devenind conştienţi de obligaţiile ce le revin potrivit prevederilor legale.

Unii agenţi economici din judeţ valorifică intern uleiurile uzate prin reutilizare sau alte forma de valorificate (ungere pânze gatere, completări diferenţiale la tractoare, ungerecofraje în construcţii, gresare buloane, macazuri etc). În anul 2006 au fost valorificate intern24,794 t uleiuri uzate.

Lipsa facilităţilor de regenerare face ca valorificarea uleiurilor uzate să se deruleze mai greu, astfel încât în judeţ există stocuri destul de mari de uleiuri uzate, după cum se poate observa din tabelul nr. 6.3.2.2.

Este de menţionat faptul că în anul 2006 s-a extins baza de date privind gestionareauleiurilor uzate, fiind inventariaţi cca. 90 agenţi economici generatori de uleiuri uzate.

Uleiuri uzate (tone)Anul

Gestionare2002 2003 2004 2005 2006

Stoc iniţial 0,45 3,83 14,05 29,04 27,14Colectat 46,20 163,60 85,58 74,45 215,78Valorificat 41,92 153,38 70,59 76,35 154,20Stoc final 3,83 14,05 29,04 27,14 88,72

Tabelul 6.3.2.2. Evoluţia cantităţilor de uleiuri uzate în judeţul Suceava în perioada 2002-2006

0.00

50.00

100.00

150.00

200.00

250.00

tone

colectat 46.20 163.60 85.58 74.45 215.78

valorificat 41.92 153.38 70.59 76.35 154.20

2002 2003 2004 2005 2006

Fig. 6.3.2.2. Evoluţia cantităţilor de uleiuri uzate colectate şi valorificate în jud. Suceava în perioada 2002-2006

Condensatoare electrice cu conţinut de bifenili şi trifenili policloruraţi (PCB şi PCT).Conform prevederilor HG nr.173/2000, pentru reglementarea regimului special privind

gestiunea şi controlul bifenililor policloruraţi şi a altor compuşi similari, au fost inventariate echipamentele cu compuşi desemnaţi din judeţul Suceava şi au fost întocmite planurile de


108

eliminare a acestora de către agenţii economici deţinători, în perioada 2001-2002. În anul 2004 au fost eliminaţi 35 condensatori electrici, conform planurilor de eliminare întocmite anterior.

În perioada 2004 - 2005 au fost reinventariate echipamentele cu compuşi desemnaţi evaluându-se cantitatea de ulei impregnat conţinut de acestea. Astfel, în judeţul Suceava exista în stoc la începutul anului 2005 cantitatea de 43314 litri ulei impregnat cu PCB, din care 12944 litri în echipamentele scoase din uz, şi 30320 litri în echipamentele în funcţiune.

Prevederile HG nr. 173/2000 au fost modificate şi completate de HG nr. 291/2005, care a stabilit obligaţia eliminării până la data de 31.12.2010, doar a echipamentelor scoase din uz (care nu mai pot fi utilizate de agentul economic), eliminarea echipamentelor în funcţiune urmând a se realiza la sfârşitul existenţei lor utile. Agenţii economici deţinători au revizuit planurile de eliminare conform noilor prevederi legale.

În cursul anului 2005 au fost eliminaţi 232 bucăţi (respectiv 2680 litri uleiuri cu conţinut de PCB), dintre care doar 100 bucăţi au avut ca termen de eliminare 31.12.2005, conform planurilor de eliminare, iar în cursul anului 2006 un număr de 237 bucăţi condensatori, respectiv 2763 litri, care aveau ca termen de eliminare 2007, 2010.

În concluzie nu au fost cazuri de nerespectare a planurilor de eliminare aprobate de APM.

Cantităţi de PCB (litri)AnulGestionare 2004 2005 2006Stoc iniţial 43314 41118Colectat 484 124Eliminat 380 * 2680 2763Stoc final 43314** 41118 38479

*Cantitate eliminată prin incinerare în cursul anului 2004** Cantitatea de 433147 litri reprezintă stocul rezultat în urma reinventarierii, conform modificării HG nr. 173/2000 prin HG nr.291/2005

Tabel 6.3.2.3. Evoluţia cantităţilor de PCB în jud. Suceava

Deşeuri de pesticideDeşeurile „istorice” de pesticide din judeţul Suceava, au fost depozitate la depozitul

Direcţiei Fitosanitare Judeţene Suceava, str Universităţii, nr.3. Aici a fost stocată, în condiţii de securitate, cantitatea de cca. 40,653 tone deşeuri de pesticide (26483 kg solide şi 14170 litri lichide) din care:

- identificate 17,193 tone (din care solide 11990 kg şi lichide 5203 litri);- neidentificate 23,460 tone (din care solide 14493 kg şi lichide 8967 litri).

Fig. 6.3.2.3. Depozitul de pesticide de la Direcţia Fitosanitară Judeţeană Suceava

În anul 2006 acestea au fost eliminate, prin incinerare, de către firma SAVA din Germania, printr-un program PHARE, ce s-a derulat de către Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale.


109

Fig. 6.3.2.4. În timpul acţiunii de reambalare şi expediere a deşeurilor istorice de pesticide

6.3.3. Deşeuri nepericuloase

-tone-Anul 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005

Generat 628347 326421 353405 504315 760210 633087 714995Valorificat 239826 93395 197492 272937 142999 139622 106193Eliminat 346365 233025 157593 231378 673186 537520 607612

Tabel 6.3.3.1. Evoluţia cantităţilor de deşeuri de producţie nepericuloaseîn perioada 1999-2005 în judeţul Suceava

6.3.4. Gestiunea deşeurilor de producţie nepericuloase

Redăm mai jos principalele tipuri de deşeuri de producţie nepericuloase, din judeţul Suceava:

Deşeuri din minerit şi cariereActivitatea de extracţie şi preparare a minereurilor s-a redus simţitor, astfel încât s-a

redus şi cantitatea de steril de extracţie depozitat în haldele rămase active din judeţ.

Nămoluri reziduale generate în industrie

În decursul anilor unele dintre societăţile industriale de pe teritoriul judeţului Suceava au fost generatoare de diferite nămoluri industriale reziduale. În prezent unele dintre aceste nămoluri se găsesc depozitate la producători, urmând a se căuta o modalitate de eliminare ecologică a acestora (şlamuri metalice de la acoperiri metalice, de la curăţarea suprafeţelor metalice etc.).

Astfel, S.C. MES S.A. Suceava şi S.C. URB Rulmenţi S.A. au în stoc şlamuri provenite din activităţile industriale de până în anii 2000. Pentru acestea se caută modalităţi de valorificare sau eliminare ecologice (S.C. MES SA – 1 tonă şlamuri de la acoperiri metalice şi S.C. URB Rulmenţi – 4,2 tone nămol de lepuire).

De asemenea, SC AMBRO SA produce nămol anorganic din activitatea de regenerare a leşiilor utilizate la fabricarea celulozei din lemn, pe care le-a depozitat pe depozitul propriu, până la data de 31.12.2006, când activitatea acestui depozit a încetat, fiind neconform. Din 2007, acest tip de deşeu se va depozita pe un nou depozit, amenajat corespunzător.Evoluţia cantităţilor de nămol anorganic generate de AMBRO sunt redate în tabelul 6.3.4.2.

UnitateaS.C. AMBRO S.A. Suceava

Anul 2000

Anul 2001

Anul 2002

Anul 2003

Anul 2004

Anul 2005

Nămol anorganic (nămol verde) 374 1022 881 516 675 199

Tabel 6.3.4.1. Nămoluri reziduale generate în S.C. AMBRO S.A. 2000-2005


110

Faţă de anii precedenţi, cantitatea de nămol anorganic generat de S.C. Ambro S.A. Suceava a scăzut în anul 2005 din cauza încetării activităţi generatoare (fabricarea celulozei din lemn)în martie 2005.

Figura 6.3.4.1. Evoluţia cantităţilor de nămol anorganic generate de S.C. AMBRO S.A. în perioada 2000-2005

Deşeuri din prelucrarea lemnului, plăcilor şi a mobileiDezvoltarea sectorului privat în domeniul prelucrării lemnului a condus la creşterea

numărului de instalaţii de debitat material lemnos în anii de după 1990, acestea concentrându-se mai ales în zona de munte. În paralel, cererea de rumeguş a scăzut în unele perioade, din cauza sistării unor activităţi ce foloseau drept materie primă sau resursă energetică rumeguşul.

Din această cauză, în judeţul Suceava exista în zona de munte un excedent de rumeguş care a determinat crearea unor depozite necontrolate în anii anteriori. Prin demersurile autorităţilor locale şi a celor de protecţie a mediului acestea au fost în parte desfiinţate şi ecologizate în anii 2002-2004, fiind căutate soluţii pentru valorificarea energetică a acestei resurse secundare.

În municipiul Vatra Dornei cantităţile generate de deşeuri lemnoase sunt valorificate prin Centra Termică a localităţii, cu o capacitate de 18 MW energie termică, care a fost realizată printr-un proiect J.I. cu Danemarca. Aceasta colectează rumeguşul din întreg bazinul Dornelor din judeţul Suceava.

Cantităţile generate de deşeuri lemnoase din municipiul Rădăuţi şi Fălticeni vor fi valorificate prin instalaţia de peletizare a deşeurilor lemnoase care se realizează în localitatea Dorneşti.

Pentru zonele Câmpulung Moldovenesc, Vama, Moldoviţa, Pojorâta, Stulpicani Sadova, Fundul Moldovei, Breaza, cantităţile de deşeuri din lemn generate sunt valorificatedoar parţial, existând încă un surplus de astfel de deşeuri.

O parte a cantităţii de deşeuri lemnoase generate sunt valorificate pentru producerea de energie termică în centralele termice pe rumeguş şi uscătoarele de cherestea.

În perioada de iarnă deşeurile sunt folosite în totalitate, probleme apărând doar în perioada de vară, când 20% din rumeguşul produs nu se foloseşte, deoarece centralele termice proprii sunt folosite mai redus, populaţia foloseşte mai puţin.

De asemenea, în prezent sunt în funcţiune un număr de 10 instalaţii de brichetat rumeguş uscat provenit de la prelucrarea secundară a lemnului. O parte din agenţii economici din judeţ care debitează sau prelucrează secundar lemnul au incluse în programele de conformare măsuri privind achiziţionarea unor instalaţii pentru brichetat sau peletizat rumeguş.

Capetele, calotele şi marginile sunt tocate în 11 instalaţii din judeţ şi livrate la fabricile de celuloză din ţară.

În cursul anului 2005, cantitatea de deşeuri lemnoase eliminate prin depozitare a scăzut semnificativ, deoarece SC AMBRO SA Suceava, care elimina o parte din deşeurile lemnoase (coajă şi rumeguş) la depozitul municipal Suceava, a încetat activitatea de

0

200

400

600

800

1000

1200

tone

Nămol anorganic 374 1022 881 516 675 199

2000 2001 2002 2003 2004 2005


111

fabricare a celulozei în luna martie 2005.

Deşeuri anorganice din procese termice (zgură şi cenuşă)SC TERMICA SA Suceava a finalizat, încă din anul 2001, lucrările de retehnologizare

şi reconversie a cazanelor energetice de pe lignit pe huilă. Acest fapt a condus la scăderea de circa 10 ori a cantităţii de zgură şi cenuşă produsă. La depozitul de zgură şi cenuşă (S=49 ha) între anii 2002-2003 s-au efectuat lucrări de reconstrucţie ecologică la două compartimente (S= 32,6 ha) rămânând în funcţiune un singur compartiment, care asigură capacitatea de stocare necesară estimată până în anul 2025.

În prezent se caută totuşi soluţii pentru schimbarea tehnologiei de eliminare a zgurii şi cenuşii din cazane, care în prezent se elimină prin hidro-transport la haldă şi intensificarea în acelaşi timp a eforturilor de valorificare a acestor deşeuri.

Anvelope uzateÎn conformitate cu prevederile HG nr.170/12.02.2004, privind gestionarea anvelopelor

uzate, intrată în vigoare la data de 1 ianuarie 2005, persoanele juridice care introduc pe piaţă anvelope noi sau uzate destinate reutilizării, au obligaţia să asigure colectarea anvelopelor uzate în limita cantităţilor introduse pe piaţă în anul precedent.

Obiectivele de recuperare se realizează etapizat astfel: în anul 2005 trebuiau colectate 60% din cantitatea introdusă pe piaţă în 2004, în anul 2006, 70% din întreaga cantitatea introdusă pe piaţă în anul 2005, iar în anul 2007 procentul de recuperare va creşte la 80% raportat la cantităţile introduse pe piaţă în anul 2006.

Persoanele juridice care introduc pe piaţa naţională anvelope noi şi/sau uzate destinate reutilizării au obligaţia de a plăti suma de 1 RON/kg anvelope la Fondul pentru mediu. Suma menţionată se va plăti numai în cazul neîndeplinirii obligaţiilor prevăzute în anexa nr. 3 din HG nr.170/2004. Plata se face pe diferenţa dintre obligaţiile anuale prevăzute şi obligaţiile realizate efectiv de persoanele juridice care introduc pe piaţă anvelope noi şi/sau uzate destinate reutilizării. Obligaţiile pot fi îndeplinite individual sau prin transferarea responsabilităţii către persoane juridice autorizate, potrivit Ordinului comun MMGA nr.243/2004 şi MEC nr. 386/2004

În cursul anului 2005 au apărut noi agenţi economici care colectează deşeurile din anvelope uzate din judeţul Suceava, cum ar fi: SC CETA SA Bucureşti - Sucursala Bacău,SC SUPERMAG IMPERIAL SRL Câmpulung. În anul 2006 CETA SA a mai deschis un punct de lucru la Suceava (Agenţia Suceava), autorizat pentru colectarea anvelopelor uzate.

În anul 2006 s-au colectat astfel 2175 tone anvelope uzate din care au fost valorificate 537 tone prin incinerare în fabricile de ciment din ţară şi o mică parte pentru diguri de siguranţă. Stocul rămas la sfârşitul anului, de 2361,5 tone, este păstrat de către SC SUPERMAG IMPERIAL SRL în vederea valorificării prin mărunţire şi fabricare articole tehnice din cauciuc, într-o linie tehnologică nouă, pentru care s-a obţinut finanţare de la Fondul pentru mediu, în noul amplasament al agentului economic, din loc. Slobozia, com. Grăniceşti.

6.4. Deşeuri generate din activităţi medicale

Deşeurile rezultate din activităţile medicale sunt deşeurile generate în spitale, policlinici, cabinete medicale umane şi veterinare etc. şi se împart în două categorii:

- Deşeuri medicale periculoase (infecţioase, înţepătoare, anatomopatologice etc.)- Deşeuri asimilabile cu deşeurile menajere

În anul 2006 la nivelul judeţului Suceava s-a continuat implementarea prevederilor Directivei Consiliului nr. 2000/76/CE privind incinerarea deşeurilor şi realizarea obiectivelor stabilite prevăzute în H.G. 128//2002 privind incinerarea deşeurilor modificată şi completată prin H.G. 268/2008

Deşeurile medicale periculoase provenite din unităţi sanitare se elimină prin incinerare la


112

SC MONDECO SRL Suceava şi SC SUPER STAR SRL Rădăuţi, care deţin autorizaţie de mediu. Conform Angajamentelor asumate, până la finele anului 2006 toate spitalele din judeţ au sistat activitatea de incinerare în instalaţii proprii a deşeurilor periculoase, având încheiate contracte de prestări servicii cu una din cele două firme specializate în incinerarea deşeurilor.

Cei doi agenţi economici asigură eliminarea deşeurilor medicale periculoase şi pentru unităţi sanitare din alte judeţe (Iaşi, Bacău, Botoşani).

Autoritatea de Sănătate Publică Suceava a monitorizat respectarea obligaţiilor asumate privind închiderea crematoriilor de către toate unităţile sanitare, termenele de conformare fiind cele din tabelul de mai jos:

2004 2005 2006 2007 2008Total crematorii existenţe în judeţ existente / închise până la 31.12.

10 10/3 7/2 5/5 - -

Tabel 6.4.1. Termenele de închidere ale crematoriilor neconforme existente prevăzute în HG 268/2005

În cursul anului 2006 se observă o scădere a cantităţilor de deşeuri medicale periculoase colectate şi eliminate faţă de anii anteriori, întrucât în ultimii ani legislaţia în vigoare a impus colectarea strict selectivă a deşeurilor medicale periculoase de cele nepericuloase.

Cantitate de deşeuri medicale periculoase (tone)Judeţ2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Suceava 449 382 291,1 287,39 234,56 175,56 178

Tabel 6.4.1. Evoluţia canţităţilor de deşeuri medicale periculoase colectate şi eliminate în judeţul Suceava în perioada 2000-2006

6.5. Nămoluri

6.5.1.Nămoluri de la staţii de epurare orăşeneşti şi industriale

Potrivit prevederilor Ordinului M.M.G.A. nr. 344/2004, pentru aprobarea „Normelor tehnice privind protecţia mediului şi în special a solurilor când se utilizează nămoluri de epurare în agricultură”, se impune folosirea nămolurilor în agricultură, acolo unde aceasta este posibil. Normele prevăzute în ordinul nr. 344/2005 au ca scop valorificarea potenţialului agrochimic al nămolurilor de epurare, prevenirea şi reducerea efectelor nocive asupra solurilor, apelor, vegetaţiei, animalelor şi omului, astfel încât să se asigure utilizarea corectă a acestor nămoluri.

În acest sens, toţi operatorii de la staţiile de epurare municipale au obligaţia de a efectua analize specifice pentru nămolul produs. Pentru valorificare în agricultură este necesar ca producătorul de nămoluri să obţină de la APM permisul de aplicare a nămolului pe terenul agricol, pe baza unor studii pedologice ale solurilor respective.

Se fac următoarele observaţii:- la staţia de epurare a municipiului Suceava o parte din nămolul produs este

fermentat în metantancuri şi deshidratat pe platformele de deshidratare a nămolului, fiind depozitat ulterior pe halda din apropiere;

- nămolul provenit de la staţia de epurare a municipiului Fălticeni, după ce este parţial deshidratat, este depozitat într-o haldă.

Numărul staţiilor Denumirea operatorului staţiei de epurare în localităţi urbane - 11 S.C. ACET S.A. Suceava

S.C. ACET S.A.- Agenţia Fălticeni S.C. ACET S.A.- Agenţia Gura Humorului


113

Numărul staţiilor Denumirea operatorului staţiei de epurare S.C. ACET S.A.- Agenţia C-lung Moldovenesc S.C. ACET S.A.- Agenţia Vatra Dornei

S.C. ACET S.A.- Agenţia Siret S.C. ACET S.A.- Agenţia Solca S.C. Servicii Comunale S.A. Rădăuţi Primăria FrasinPrimăria BroşteniPrimăria Dolhasca

în localităţi rurale - 6 Primăria DumbrăveniPrimăria VereştiPrimăria IacobeniPrimăria Şaru DorneiPrimăria OstraPrimăria Vama

Total judeţ - 17Tabel 6.5.1. Staţiile de epurare menajere existente în judeţul Suceava

Cantitatea de nămol generată (tone s.u.)

2000 2001 2002 2003 2004 2005JUDEŢSUCEAVA

13.264 13.312 13.631 9.336 10.545 5505

Tabel 6.5.2. Cantitatea totală de nămoluri provenite de la staţiile de epurare municipale din judeţul Suceava, în perioada 2000-2005

0

5000

10000

15000

tone

tone 13264 13312 13631 9336 10545 5505

2000 2001 2002 2003 2004 2005

Fig. 6.5.2.1. Cantităţile de nămol provenit de la staţiile de epurare municipale din judeţul Suceava în perioada 2000-2005

În anul 2005 se observă o scădere semnificativă a cantităţii de nămol generat pe raza judeţului Suceava, fapt explicat prin aceea că societatea S.C. AMBRO S.A. Suceava nu a desfăşurat activitatea de fabricare a celulozei din lemn, în anii anteriori unitatea contribuind semnificativ la cantitatea de nămol biologic din staţia de epurare a municipiului Suceava, prin apele uzate tehnologice specifice procesului de fabricare a celulozei din lemn.

Menţionăm că S.C. ACET S.A. Suceava a preluat în administrare în anul 2005 toatestaţiile de epurare municipale, de pe teritoriul judeţului Suceava, mai puţin staţia de epurare a municipiului Rădăuţi, care este administrată în continuare de SC Servicii Comunale SA Rădăuţi.

De asemenea menţionăm că Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Suceava nu a realizat în cursul anului 2006 nici un studiu pedologic special al terenurilor pe care s-ar putea utiliza nămol provenit de la staţiile de epurare şi nu s-a înregistrat nici o solicitare din partea agricultorilor prin care să se ceară consultanţă în vederea folosirii


114

nămolurilor ca îngrăşământ organic.

6.5.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

Nămoluri de la epurarea/preepurarea apelor uzate industriale provin din unităţi aparţinând unor ramuri economice precum: industria celulozei şi hârtiei, industria alimentară (alcool, lactate, prelucrare carne etc.), industria minieră etc.

Staţiile de epurare ape uzate industriale din judeţul Suceava sunt prezentate în tabelul 6.5.2.1.

De asemenea, o altă parte din operatorii economici din judeţ deţin staţii de preepurare a apelor uzate.

Judeţul Denumirea operatorului staţiei de epurare Suceava SC MIN BUCOVINA SA Vatra Dornei - U.P.

Tarniţa – staţie epurare ape tehnologiceSC MIN BUCOVINA SA Vatra Dornei - Platforma IacobeniSC MIN BUCOVINA SA Vatra Dornei Mina Dorna Iacobeni, Sector Minier TolovanuSC MIN BUCOVINA SA Vatra Dornei - E.M. Leşu Ursului- Sector IsipoaiaSC MIN BUCOVINA SA Vatra Dornei, Sector minier Pr. UrsuluiMEC - Perimetru Minier MestecănişC.N.U. Crucea – staţie epurare ape tehnologiceC.N.U. Crucea - Sector minier BotuşanaS.C. PRODMIXT GălăneştiSC Croi Victoriţa SRL RădăuţiS.C. SPIT Bucovina S.A.S.C. S.A.B. S.A. Rădăuţi S.N.P. PETROM S.A. – Depozit PECO Pojorâta S.C. DORNAFOR S.A.- Vatra DorneiS.C. KILLER SRL Horodnic de Jos S.C. Diesel Motor S.A.- Salcea Remiza CFR Dorneşti S.C. Coca Cola HBC România SRL Locaţia Dorna- Poiana Negri S.C. Dorna Lactate S.A.- Vatra DorneiStaţie sortare Plutoniţa

Tabel 6.5.2.1. Staţii de epurare industriale din judeţul Suceava

SC AMBRO SA SUCEAVA, principala sursă de nămoluri industriale din judeţ, are o staţie de preepurare a apelor industriale care sunt epurate apoi în treapta biologică a staţiei de epurare municipale Suceava.

Ca urmare a sistării activităţii de fabricare a celulozei din lemn în perioada martie 2005 – august 2006, se observă şi o scădere a cantităţilor de nămol generate anual.

Cantităţile de nămol generate (tone)2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006JUDEŢ

SUCEAVA1842 2406 5331 7174 7177 2217 3190

Tabel 6.5.2.2. Cantităţile de nămol provenit de la apele industriale în perioada 2000-2006


115

0

2000

4000

6000

8000

tone

tone 1842 2406 5331 7174 7177 2217 3190

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Fig. 6.5.2.1. Cantităţile de nămol provenit de la apele industriale în perioada 2000-2006

6.6. Deşeuri de echipamente electrice şi electronice (DEEE)

Potrivit prevederilor HG nr. 448/2005 prin deşeuri de echipamente electrice şi electronice provenite de la gospodăriile particulare se înţeleg DEEE de la gospodăriile populaţiei, dar şi din surse comerciale, industriale, instituţionale şi alte surse care, datorită naturii şi cantităţii lor sunt similare celor provenite din gospodăriile particulare.

Producătorii de echipamente electrice şi electronice sunt definiţi, conform aceloraşi prevederi legale, ca persoanele fizice sau juridice care, indiferent de tehnica de vânzare utilizată (inclusiv vânzare la distanţă), produc şi comercializează sub propria marcă echipamente electrice şi electronice sau revând, sub propria marcă, echipamente produse de alţi furnizori, ori importă sau exportă cu titlu profesional, echipamente electrice şi electronice din sau în România. Un revânzător nu este considerat producător atunci când marca producătorului figurează pe echipament.

Producătorii de echipamente electrice şi electronice trebuie să se înscrie în Registrul naţional al producătorilor de EEE, care este gestionat de Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului. Numărul de înregistrare primit trebuie comunicat tuturor reţelelor comerciale prin care sunt vândute produsele electrice şi electronice, în termen de maxim 30 de zile calendaristice de la primirea acestuia. Producătorii care nu deţin număr de înregistrare în Registru naţional nu pot introduce pe piaţă echipamente electrice şi electronice.

DEEE trebuie colectate separat la punctele de colectare care au fost înfiinţate în cursul anilor 2005, 2006 la nivelul fiecărui judeţ şi în localităţile urbane cu peste 20.000 locuitori, sau trebuie predate sistemelor de colectare care au fost create de agenţii economici responsabili de colectarea şi valorificarea acestora (producătorii şi importatorii de EEE).DEEE provenite din alte surse (care nu pot fi asimilate celor din gospodăriile populaţiei) vor fi predate producătorilor.

Până la data de 31.12.2006 rata minimă de colectare trebuia să fie de cel puţin 2kg DEEE/locuitor, fiind stabilite şi obiective de valorificare/reciclare a DEEE, pe tip de echipament.

În ceea ce priveşte valorificarea DEEE colectate selectiv se va acorda prioritate refolosirii echipamentelor întregi.

Responsabili de atingerea acestor obiective naţionale sunt producătorii de echipamente electrice şi electronice. Ei pot îndeplini această obligaţie în mod individual sau prin transfer de responsabilitate, către o organizaţie colectivă legal constituită, autorizată de către ANPM.

Din judeţul Suceava s-au înregistrat în Registrul Naţional 32 agenţi economici producători de EEE. Majoritatea acestora au optat pentru atingerea obiectivelor naţionale prin transfer de responsabilitate.

Conform informaţiilor existente pe site-ul MMGA există trei nuclee de organizaţii


116

colective, care nu sunt încă legal constituite, şi anume:

a) CECED România care se va ocupa de produsele albe şi maro (echipamente de uz casnic, echipamente de larg consum), şi reuneşte mai multe firme importante cum ar fi: ARCTIC; ELECTROLUX, BOSCH SIEMENS; INDESIT; CANDY, AMICA, PHILIPS, GORENJE, FRANKE;

b) ECOTIC care se va ocupa de produsele gri (echipamente informatice şi de telecomunicaţii);

c) ELC LAMPS care se va ocupa de echipamentele de iluminat.

Producătorii se pot asocia şi în alte tipuri de organizaţii, astfel încât procesul de gestionare a DEEE să nu fie prea costisitor.

Producătorii de EEE identificaţi au fost notificaţi de APM Suceava cu privire la obligaţiile legale care le revin şi la faptul că organizaţiile colective încă nu sunt funcţionale astfel încât trebuie să acţioneze pentru realizarea obiectivelor de colectare/reciclare ce le revin.

Autorităţilor administraţiei publice locale le revine sarcina organizării serviciului de salubritate a localităţii, care include şi colectarea selectivă a DEEE.

Pentru implementarea acestor prevederi legale, în anul 2006 au fost înfiinţate punctele de colectare selectivă a DEEE în toate localităţile urbane cu peste 20.000 locuitori, astfel încât în prezent funcţionează pe raza judeţului următoarele centre de colectare DEEE:

Amplasament punct de colectare DEEE Amenajare punct de colectare

Punct de colectare judeţean

Municipiul Fălticeni, str. 13 Decembrie nr. 25 (incinta GOSCOM SA )

Suprafaţă betonată şi acoperită de 400 mp.

Localităţi cu peste 100.000 locuitori.

Suceava –str. Grigore Alexandru Ghica, nr. 6A, (incinta DIASIL SERVICE SRL)

Suceava –str. Grigore Alexandru Ghica, nr. 6A, (incinta DIASIL SERVICE SRL)

Localităţi cu peste 20.000 locuitori

Rădăuţi, str Grănicerului, nr. 4 (incinta punctului termic nr. 3)

magazie betonată, 20 mp

Fălticeni, str. 13 Decembrie, nr. 25, incintă GOSCOM SA - operator de salubritate

magazie betonată de 100 mp în care sunt amplasate 2 eurocontainere

Există infrastructură şi utilităţi.

Câmpulung, Str Uzinei nr. 6, (incinta FLORCONSTRUCT SRL)

spaţiu acoperit şi platformă betonată, 50 mp

Tabel 6.6.1. Puncte de colectare DEEE din judeţul Suceava

Acestea sunt administrate de operatori de salubritate din localităţile respective şi au fost autorizate pe linie de mediu.

S-au derulat şi campanii de informare a populaţiei, instituţiilor, agenţilor economici cu privire la obligaţia pe care o au, în calitate de deţinător de DEEE, de a asigura colectarea selectivă a acestora şi de a le preda unităţilor autorizate pentru colectare/reciclare DEEE.

APM Suceava a organizat în anul 2006 două seminarii cu privire la gestionarea deşeurilor de echipamente electrice şi electronice la care au participat producătorii de EEE, autorităţile administraţiei publice locale, operatori de salubritate, administratorii punctelor de colectare DEEE. De asemenea APM Suceava a notificat principalii potenţiali deţinători de DEEE cu privire la colectarea selectivă a acestor deşeuri.

Cu toate eforturile depuse, în anul 2006 au fost colectate in judeţul Suceava numai 8,1 t de DEEE, nereuşindu-se atingerea obiectivelor naţionale.


117

6.7. Vehicule scoase din uz - agenţi economici autorizati pentru colectarea şi tratarea VSU, număr de vehicule colectate şi dezmembrate

Gestionarea vehiculelor scoase din uz este reglementată prin HG nr 2406/ 2004, cu modificările ulterioare, care transpune Directiva nr 2000/53/CE.

Principalele obiective ale acestei Directive sunt canalizate spre prevenirii producerii de deşeuri provenite de la VSU precum şi reutilizarea, reciclarea şi alte forme de valorificare a VSU şi a componentelor acestora, în vederea reducerii cantităţii de deşeuri detinate eliminării.

De asemenea activitatea de colectare şi tratare VSU trebuie să se desfăşoare conform prevederilor legale pentru a se preveni impactul negativ asupra mediului.

Directiva prevede responsabilitatea producătorului, care încă de la faza de proiectare a produsului trebuie să acorde atenţie limitării utilizării unor substanţe periculoase şi să prevadă posibilităţile de dezmembrare, reutilizare şi valorificare a componentelor şi materialelor. În acest sens se va utiliza o anumită codificare în conformitate cu standardele de referinţă în vigoare şi se va asigura furnizarea de informaţii unităţilor de tratare VSU.

Agenţii economici producători de vehicule, aşa cum sunt definiţi în HG 2406/2004, au avut obligaţia conform art. 9 să-şi constituie o “reţea naţională de colectare VSU uniform răspândită în teritoriu”. Din informaţiile primite de la dealerii din judeţul Suceava, s-a constatat că această reţea s-a constituit, punctele la care se face colectarea fiind afişate la punctele de vânzare ale vehiculelor.

Pe raza judeţului Suceava funcţionează 12 firme, autorizate conform prevederilor legale, ce au ca obiect de activitate colectarea şi dezmembrare VSU. Aceşti agenţi economici au fost informaţi cu privire la obligaţiile ce le revin în conformitate cu HG 2406/2004, art. 15 în vederea realizării obiectivelor de reutilizare, valorificare şi reciclare, acordându-se întâietate reutilizării şi reciclării.

În judeţul Suceava s-a realizat un progres în anul 2006 faţă de anii precedenţi cu privire la numărul de vehicule predate în vederea dezmembrării, în mare parte datorat Programului de reînoire a parcului auto desfăşurat în România.

S-a urmărit fluxul deşeurilor rezultate în urma dezmembrărilor prin raportari lunare făcute de către agenţii economici care desfăşoara această activitate. La primirea vehicului uzat agentul economic eliberează certificatul de distrugere pe baza căruia se realizează radierea vehicului. Se urmăreşte ca stocarea temporară şi tratarea vehiculelor să se desfăşoare conform prevederilor legale, pentru a se preveni impactul negativ asupra mediului.

Denumire Adresa sediu social Adresa punct de lucruPF MUHA TRAIAN Suceava, str. Gheorghe Doja, nr.

61DSuceava, str. Gheorghe Doja fn.

SC TRANSFOREST SA Vatra Dornei, str. Argestru, nr. 3 Vatra Dornei, str. Argestru, nr. 3

SC OMT METAL SRL Gura Humorului, str. Păltinoasa, fn.

Gura Humorului, str. Păltinoasa.

SC AUTOLINE SRL Suceava, str Humorului nr. 89C Suceava, str Humorului, nr. 89C

SC ROLEX SRL Suceava, str. Cernăuţi, nr. 112B. Suceava, str. Cernăuţi, nr. 112B

SC MARICOL SRL Suceava, str. Luceafărului, nr. 12, bloc T62, sc. A, ap. 40

Suceava, str, Calea Unirii, nr. 35

SC CONEXIUNI IMPEX SRL Suceava str. Gheorghe Doja, nr. 111

Suceava str. Gheorghe Doja, nr. 111


118

Denumire Adresa sediu social Adresa punct de lucruA.F. STĂNESCU CODRUŢ Suceava, oras Salcea, str.

Poştei, nr. 298Suceava, oras Salcea, str. Poştei, nr. 299

AF Senciuc Ion Suceava, comuna Ipotesti, str. Mihai Viteazu, nr. 553

Suceava, comuna Ipotesti, str. Bisericii, nr. 613

SC Tiger Com SRL Suceava, mun. Falticeni, str.Plutonier Ghiniţă, nr.1,

Suceava, mun. Falticeni, str.Plutonier Ghiniţă, nr.1

SC Expert Auto SRL Suceava, str. Gheorghe Doja, nr. 61D

Suceava, str. Gheorghe Doja nr.61D

SC Remat SA Botosani, str. Manoleşti Deal, nr.3A

Suceava, str. Garii, fn. Iţcani

Tabel 6.7.1 Agenti economici autorizati pentru colectarea şi tratarea VSU în judeţul Suceava

Anul

Gestionare

2003 2004 2005 2006

Stoc iniţial 0 4 0 74Colectare 118 142 344 835Tratare 114 146 270 743Stoc final 4 0 74 139

Nota: 27 de VSU colectate în anul 2005 au fost transferate în anul 2006 la SC REMAT SA Iaşi în vederea dezmembrării.

Tabel 6.7.2. Număr de vehicule colectate şi dezmembrate în judeţul Suceava

0

200

400

600

800

1000

colectat 118 142 344 835

valorificat 114 146 270 743

2003 2004 2005 2006

Fig. 6.7.1. Număr de vehicule colectate şi dezmembrate în judeţul Suceava

6.8. Deşeuri provenite din ambalaje

Directiva privind gestionarea ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje este transpusă înlegislaţia naţională prin HG nr. 621/2005, cu modificările ulterioare (HG nr. 1872/2006).

Acest act normativ stabileşte obligaţia agenţilor economici şi ai administraţiei publice locale de a asigura colectarea selectivă a deşeurilor de ambalaje în scopul valorificării şi de a raporta anual autorităţilor de mediu informaţii referitoare la gestionarea ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje.

Conform prevederilor HG nr. 621/2005, obiectivul anual de valorificare a deşeurilor de ambalaje a fost, în anul 2006, de 32% din greutatea deşeurilor de ambalaje introduse pe piaţa naţională, din care minim 25% trebuie valorificate pin reciclare.

Începând cu anul 2006, trebuie asigurat un procent minim de reciclare de 15% din greutatea sticlei, hârtiei, cartonului şi metalului, conţinute în deşeurile de ambalaje introduse pe piaţă.


119

Realizarea obiectivelor anuale de valorificare şi reciclare a deşeurilor de ambalaje este responsabilitatea agenţilor economici care introduc pe piaţă produse ambalate (importatori, producători sau ambalatori de produse ambalate), sau ambalaje de desfacere (importatori şi producători de pungi de plastic, hârtie, farfurii şi pahare de unică folosinţă, filme aderente, pungi pentru sandvişuri, folie de aluminiu, etc.).

Această obligaţie legală poate fi realizată de către agenţii economici individual sau prin transferarea responsabilităţii către un operator economic autorizat de Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, prin Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, şi anume;: SC ECO-ROM AMBALAJE SA – asociaţia producătorilor de ambalaje şi produse ambalate, deţinătoare a licenţei „Punctul Verde”; SC ECOLOGIC 3R SRL; SC INTERSEROH SRL.

O parte din agenţii economici din judeţul Suceava, care introduc pe piaţa naţională ambalaje, au încheiat contract pentru transferarea responsabilităţii cu SC ECO - ROM AMBALAJE SA, alţii îndeplinesc această obligaţie în mod individual. Sunt şi agenţi economici care realizează doar parţial obiectivele de recuperare/reciclare, plătind diferenţele la Fondul pentru mediu, conform prevederilor

Începând din anul 2004 autorităţile de mediu realizează o bază de date anuală privind gestiunea ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje. În tabelele de mai jos este prezentat modul de gestionare, cantitativ, al ambalajelor şi deşeurilor din ambalaje în anul 2005.

Ambalaje corespunzătoare produselor ambalate introduse pe piaţa internă

(tone)

Deşeuri de ambalaje proprii valorificate prin mijloace proprii sau încredinţate spre valorificare (tone)

Din care: Toxice sau periculoaseTotalAmbalaje primare

Ambalaje reutilizabile

Total ReciclateTotal Reciclate

2210,03 1426,40 783,63 833,19 634,83 0,72 0,0

Tabel 6.8.1. Cantitatea de ambalaje corespunzătoare produselor ambalate introdusă pe piaţă în judeţul Suceava - 2005

Cantitate de deşeuri de ambalaje valorificată (tone)Cantitate de deşeuri de ambalaje preluată (tone) Total Reciclate Toxice sau periculoase

12644,23 12656,78 12656,78 0,3

Tabel 6.8.2. Deşeuri preluate de operatori specializaţi în judeţul Suceava - 2005

Cantitate deşeuri de ambalaje preluată (tone)

Cantitate deşeuri de ambalaje valorificată (tone) Cantitate deşeuri de ambalaje eliminată (tone) prin:

Din careTotal

Din care toxice sau periculoase

TotalReciclată

Valorificare energetică

Alte forme de reciclare

Incinerare Depozitare controlată

21451,05 0,0 367,27 347,27 0,0 20,0 0,0 21083,78Tabel 6.8.3. Deşeuri de ambalaje gestionate de consilii locale din jud. Suceava – 2005

Autorităţilor administraţiei publice locale le revine responsabilitatea organizării sistemului de colectare selectivă a deşeurilor de ambalaje, a asigurării spaţiilor necesare pentru depozitarea temporară a deşeurilor colectate selectiv şi a organizării valorificării acestor deşeuri. În acelaşi timp au un rol important în acţiunile de sensibilizare a factorilor responsabili de colectarea selectivă a deşeurilor de ambalaje.

În principalele localităţi urbane ale judeţului sunt amenajate spaţii pentru colectareaselectivă a deşeurilor de ambalaje, în special a PET-urilor. În unele cazuri însă nu se înregistrează rezultatele aşteptate, fie din cauza lipsei de educaţie a populaţiei, fie a lipsei de implicare a operatorilor de salubritate care nu consideră atractiv efortul suplimentar necesar pentru colectarea selectivă a acestor deşeuri.

O iniţiativă de succes în domeniul colectării selective o constituie proiectele pilot „ERACOLECT”.În vederea realizării obiectivelor naţionale de valorificare/reciclare a deşeurilor de ambalaje, în perioada octombrie 2005 - septembrie 2006, în municipiile Suceava şi Fălticeni s-au derulat proiectele pilot „ERACOLECT”, în cadrul parteneriatelor realizate între SC ECO-ROM Ambalaje SA, primăriile celor două municipalităţi şi SC DIASIL


120

SERVICE SRL Suceava, respectiv SC GOSCOM SA Fălticeni. În cadrul acestor proiecte pilot un rol deosebit de important l-au avut campaniile de conştientizare şi educare a populaţiei, la care APM Suceava a jucat un rol activ la acţiunile desfăşurate în cartierele de locuinţe din zona pilot, contribuind, în mod direct, la diseminarea informaţiilor specifice a acestui domeniu. Redăm mai jos rezultatele obţinute în cadrul celor două proiecte pilot::

Cantitatea de deşeu ambalaj (tone)

Parteneri Denumire proiect

Valoarea proiectului

Tip deşeu de ambalaj colectat colectată valorificată

Sticlă 56,901 41,597

plastic 117,642 90,214

SC DIASIL SERVICE SRL Suceava/ SC ECOROM AMBALAJE SA/Primăria Suceava

ERACOLECT, derulat în per.01.10.2005 -30.09.2006

39.354 EURO

carton 90,743 87,783

PET 6,75 6,75SC GOSCOM SA Fălticeni/SC ECOROM AMBALAJE SA/Primăria Fălticeni

ERACOLECT, derulat în per.01.10.2005 -30.09.2006

35.000EURO carton 83,6 83,6

Tabel 6.8.1 Proiecte pilot privind colectarea selectivă a deşeurilor de ambalaje derulate în jud. Suceava

Deoarece aceste proiecte au avut rezultate bune s-a încheiat contractul de colaborare între cei trei parteneri din municipiul care vizează introducerea colectării selective la scara acestei localităţi. În municipiul Suceava nu s-a semnat contractul de colaborare deoarece nu a fost desemnat încă operatorul de salubritate ca urmare a licitaţiei organizate în decembrie 2006.

La nivelul întregului judeţ s-au derulat, în cursul anului 2006 şi alte acţiuni de conştientizare, desfăşurate, atât în rândul populaţiei, cât şi în unităţile de învăţământ, care au avut rezultate pozitive.

6.9. Impactul activităţilor de gestionare a deşeurilor asupra mediului

În general, ca urmare a lipsei de amenajări şi a exploatării deficitare, depozitele de deşeuri se numără printre obiectivele recunoscute ca generatoare de impact şi risc pentru mediu si sănătatea publică. Principalele forme de impact şi risc determinate de depozitele de deşeuri orăşeneşti şi industriale, în ordinea în care sunt percepute de populaţie, sunt:

modificări de peisaj şi disconfort vizual; poluarea aerului; poluarea apelor de suprafaţă şi subterane; modificări ale fertilităţii solurilor

Poluarea aerului cu mirosuri neplăcute şi cu suspensii antrenate de vânt este deosebit de evidentă în zona depozitelor orăşeneşti actuale, în care nu se practică exploatarea pe celule şi acoperirea cu materiale inerte. Autoaprinderea şi arderea deşeurilor menajere este o sursă importantă de poluare a aerului. Scurgerile de pe versanţii depozitelor aflate în apropierea apelor de suprafaţă contribuie la poluarea acestora cu substanţe organice şi suspensii.

Depozitele neimpermeabilizate de deşeuri urbane sunt deseori sursa infestării apelor subterane cu nitraţi şi nitriţi, dar şi cu alte elemente poluante. Atât exfiltraţiile din depozite, cât şi apele scurse pe versanţi influenţează calitatea solurilor înconjurătoare, fapt ce se repercutează asupra folosinţei acestora.

Scoaterea din circuitul natural sau economic a terenurilor pentru depozitele de deşeuri se întinde pe durata a cel puţin două generaţii dacă se însumează perioadele de amenajare (1-3 ani), exploatare (20-30 ani), refacere ecologică şi post-monitorizare (minimum 30 ani).

Din cauza exploatării necorespunzătoare multe materiale reciclabile şi utile sunt depozitate împreună cu cele nereciclabile, fiind amestecate şi contaminate din punct de vedere chimic şi biologic, astfel încât posibilitatea recuperării şi valorificării acestora este mult diminuată.

Depozitele de deşeuri industriale şi urbane din judeţul Suceava constituie surse de


121

poluare a factorilor de mediu, şi anume: Zgura şi cenuşa depozitate în depozitul SC TERMICA SA Suceava (49 ha) provoacă

uneori poluarea cu pulberi a zonelor locuite din preajmă, din cauza antrenării de către curenţii de aer. A rămas în funcţiune un singur compartiment al depozitului, la celelalte două realizându-se lucrări de ecologizare. Potrivit Angajamentelor rezultate din procesul de negocieri al capitolului 22 - Mediu, până la data de 31.12.2009, depozitul de zgură şi cenuşă se va conforma, sistându-se depozitarea deşeurilor prin hidro-transport şi căutându-se soluţii de valorificare a acestor deşeuri conform prevederilor din BAT.

Haldele de nămol şi şlam mineral ale SC AMBRO SA Suceava, reprezintă o sursă de poluare a solului, pânzei freatice şi a râului Suceava. Potrivit Angajamentelor rezultate din procesul de negocieri al capitolului 22 - Mediu pe cele două depozite s-a sistat activitatea la data de 31.12.2006, urmând a fi efectuate lucrări de ecologizare a acestor perimetre.

Depozitele de deşeuri urbane nu sunt amenajate ecologic, constituind surse de poluare a mediului, provocând disconfort pentru populaţie şi afectând peisajul zonei.

O situaţie deosebită este cea a depozitului de deşeuri menajere şi industriale a municipiului Suceava, care este amplasat necorespunzător, pe malul drept al râului Suceava, existând pericolul ca la viituri deşeurile să fie antrenate în apă. De asemenea, există scurgeri de levigat din depozit spre râul Suceava, care contribuie la alterarea calităţii râului, iar arderea deşeurilor în depozit constituie o sursă de poluare a aerului şi de disconfort a populaţiei.

Rezultatele analizelor efectuate în anul 2006 la metalele grele Pb, Cu, Zn şi Cd din probele de sol recoltate din zonele limitrofe gropilor de gunoi din judeţul Suceava sunt următoarele:

Parametru statistic Pb Cu Zn Cd

(mg/kg s.u.) (mg/kg s.u.) (mg/kg s.u.) (mg/kg s.u.)Loc prelevare

0-5 5-30 0-5 5-30 0-5 5-30 0-5 5-30

Limitrof groapă gunoiVatra Dornei

32,52 36,25 27,58 25,11 158,82 128,95 0 0

Limitrof groapă gunoi Rădăuţi

50,61 40,23 73,28 87,46 163,95 142,05 0,45 0,48

Limitrof groapă gunoi Siret

18,02 15,26 28,61 25,72 112,23 92,82 0 0

Limitrof groapă gunoi Fălticeni

22,68 17,17 35,91 29,81 89,11 77,39 0 0

Limitrof groapă gunoi Gura Humorului

12,60 12,90 30,55 31,42 80,65 102,10 0 0

Limitrof groapă gunoi Câmpulung Moldovenesc

23,63 25,09 50,86 50,18 104,34 110,96 0 0

Limitrof groapă gunoi Suceava

70,05 77,67 61,62 57,12 215,02 323,42 0,61 0,65

Tabel 6.9.1 Parametri statistici ai conţinutului principalelor metale grele (Cu, Pb, Zn şi Cd) în judeţul Suceava în anul 2006

6.10. Iniţiative adoptate pentru reducerea impactului deşeurilor asupra mediului

Comparativ cu anii anteriori, se observă creşterea gradului de conştientizare a autorităţilor administraţiei publice locale şi intensificarea eforturilor acestora pentru realizarea la termen a măsurilor stabilite prin Angajamentele asumate de România în procesul de aderare.

De asemenea, se derulează, atât de către autoritatea de mediu, cât şi de cătreautorităţile administraţiei publice locale, ONG-uri etc., tot mai intense acţiuni de educare şi conştientizare a populaţiei cu privire la responsabilităţile care-i revin în calitate de


122

consumator de bunuri - generator de deşeuri.Rezultatele acestor acţiuni s-au concretizat în tendinţa de creştere a gradului de

colectare selectivă şi valorificare a unor fluxuri specifice de deşeuri, concomitent cu reducerea cantităţilor de deşeuri reciclabile eliminate prin depozitare.

6.10.1. Iniţiative adoptate de către agenţii economici, instituţii, ONG-uri

În urma aprobării prin HG nr. 1470 din 2004 a Strategiei naţionale de gestionare a deşeurilor şi a Planului naţional de gestionare a deşeurilor, s-a definitivat soluţia pentru implementarea legislaţiei ce transpune Directivele Uniunii Europene. Astfel, pentru judeţul Suceava au fost prevăzute două depozite conforme noi pentru deşeuri nepericuloase unde vor fi depozitate deşeurile municipale şi deşeurile de producţie nepericuloase.

Este în curs de realizare asocierea între Consiliul Judeţean şi Consiliile locale în vederea constituirii unei structuri cu personalitate juridică în scopul atragerii de fonduri de coeziune şi obţinerea sprijinului MMGA pentru realizarea proiectului şi realizarea celor două depozite zonele.

Depozitele de deşeuri neconforme vor fi închise potrivit prevederilor HG nr. 349/2005.În municipiile şi oraşele judeţului au fost amplasate containere pentru colectarea

deşeurilor de hârtie şi PET şi au fost publicate materiale pentru promovarea colectării selective la sursă, în vederea conştientizării populaţiei.

În perioada octombrie 2005-septembrie 2006 s-au derulat în municipiile Suceava şi Fălticeni proiectele de colectare selectivă a deşeurilor de ambalaje intitulate „ERACOLECT”.

Implementarea acestor proiecte a presupus dotarea cu eurocontainere adecvate colectării diferitelor deşeuri de ambalaje (hârtie/carton, sticlă, plastic - în municipiul Suceava, respectiv deşeuri de carton şi plastic în municipiul Fălticeni), dar şi campanii de educare şi conştientizare a populaţiei cu privire la colectarea selectivă.

Pentru colectarea selectivă a DEEE s-au înfiinţat în anul 2006 trei puncte de colectare în judeţ, respectiv în municipiile Fălticeni, Rădăuţi Câmpulung Moldovenesc.

Toate punctele de colectare DEEE din judeţ au fost autorizate pe linie de protecţie a mediului.

Deşeurile istorice de pesticide provenite de la fostele CAP- uri şi IAS-uri din judeţ, depozitate la depozitul Direcţiei Fitosanitare Judeţene Suceava, cca. 40,653 tone au fost expediate în vederea incinerării de către firma SAVA din Germania, printr-un program PHARE, ce s-a derulat de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale. Depozitul unităţii fitosanitare, a fost centru zonal de recepţie şi transport pentru judeţele din regiunea Nord Est şi jud. Vrancea, Galaţi, Harghita şi Covasna.

6.10.2. Iniţiative adoptate de către APM Suceava

Ca şi în anii anteriori, APM Suceava a derulat o serie de programe educaţionale în care s-a acordat o atenţie deosebită gestiunii deşeurilor.

O parte importantă a acestor programe s-a adresat elevilor, având în vedere faptul că, pe de o parte ei reprezintă viitori specialişti de mâine care vor pune în practică ideile propuse, iar pe de altă parte pot exercita o influenţă considerabilă asupra atitudinii şi comportamentului părinţilor şi a altor adulţi. Menţionăm printre acestea, acţiunile desfăşurate în cadrul Programului internaţional ECO-ŞCOALA, la care APM Suceava este partener cu cele opt ECO-ŞCOLI din judeţul Suceava, care au obţinut Steagul Verde, dar şi cele desfăşurate în colaborare cu alte unităţi şcolare din judeţ.

De asemenea, APM Suceava a organizat în data de 24.05.2006 un seminar cu privire la implementarea Directivelor Uniunii Europene în domeniul gestiunii deşeurilor, care s-a adresat în special autorităţilor administraţie publice locale din noile oraşe, dar la care au participat şi reprezentanţi ai primăriilor din celelalte municipii/oraşe ale judeţului, precum şi operatori de salubritate.

Pentru a veni în sprijinul primăriilor din mediul urban şi rural APM Suceava a difuzat CD-ul editat de MMGA în colaborare cu ICIM, „Deşeurile ne privesc pe toţi”, precum şi alte


123

materiale informative privind colectarea/transportul/sortarea/depozitarea deşeurilor. Reprezentanţi ai APM au participat la diferite întâlniri ale factorilor de răspundere din

primării, prilej cu care au prezentat stadiul implementării Directivelor privind managementul deşeurilor la nivel judeţean şi măsurile care trebuie întreprinse pentru conformare.

De asemenea autorităţile administraţiei publice locale au fost atenţionate de APM cu privire la responsabilităţi specifice care derivă din legislaţia în vigoare.

Referitor la gestionarea deşeurilor de echipamente electrice şi electronice, APM Suceava a organizat în 2006 2 seminarii pe această temă, la care au participat producătorii de astfel de echipamente, reprezentanţi ai autorităţilor administraţiei publice locale, operatori ai punctelor de colectare DEEE înfiinţate.

De asemenea, pe parcursul anului 2006 APM Suceava a transmis mass-media locale comunicate de presă pe diferite teme de interes public privind managementul deşeurilor

6.11. Tendinţe privind generarea deşeurilor

6.11.1. Prognoza privind generarea deşeurilor municipale

Pornind de la situaţia actuală privind gestionarea deşeurilor municipale şi de implementare a legislaţiei Uniunii Europene în domeniu, este imperios necesară adoptarea sistemului integrat de gestionare a deşeurilor atât la nivel local cât şi regional.

Cantitatea de deşeuri urbane generată, considerată ca fiind un indicator al consumului populaţiei, va avea în următorii ani o evoluţie crescătoare, dar nu spectaculoasă. Creşterea cantităţilor de deşeuri se va datora atât măririi consumului de produse, cât şi mai ales extinderii serviciilor de salubritate în zonele rurale.

Compoziţia acestor deşeuri se va modifica, urmând să crească procentul deşeurilor de ambalaje (materiale plastice, sticlă, hârtie şi carton, etc.) în detrimentul fracţiei biodegradabile. În urma dezvoltării sistemului de colectare selectivă a deşeurilor, promovat şi prin diverse programe desfăşurate la nivel naţional, a proiectelor de management integrat, a campaniilor de conştientizare a populaţiei, se va micşora cantitatea deşeurilor depozitate şi va creşte cantitatea valorificată. De asemenea, promovarea compostării va contribui nu numai la reducerea cantităţilor depozitate ci şi la îndepărtarea tuturor problemelor pe care fermentarea acestora în depozitele neconforme actuale le presupune (levigatul, degajările de gaz cu fenomenele de autoaprindere, mirosuri, insecte, etc.)

Se estimează ca prin punerea în practică a unor proiecte privind construirea unor noi staţii de epurare în localităţile rurale, modernizarea staţiilor de epurare urbane şi extinderea reţelelor de canalizare, va creşte cantitatea de nămol generată.

În urma extinderii zonelor rezidenţiale din intravilan prin realizarea de locuinţe individuale, se estimează şi o creştere a cantităţii de deşeuri rezultate din construcţii şi demolări.

6.11.2. Prognoza privind generarea deşeurilor de producţie

Cantităţile de deşeuri de producţie variază de la an la an, funcţie de variaţia producţiei realizate în diferite sectoare de activitate, de utilizarea de noi tehnologii şi de creşterea preocupării agenţilor economici pentru minimizarea cantităţilor de deşeuri generate.

Se estimează că în viitor creşterea cantităţilor de deşeuri de producţie care trebuie eliminate va fi mai mică decât creşterea producţiei industriale, ca rezultat al prevenirii apariţiei deşeurilor şi al aplicării măsurilor de reciclare.

În aceste condiţii se va pune accent mai mare pe gestionarea corectă a deşeurilor periculoase care au cel mai mare impact asupra mediului şi sănătăţii. Generarea deşeurilor periculoase va scădea substanţial chiar şi în condiţiile creşterii producţiei de bunuri.

6.11.3. Îmbunătăţirea calităţii managementului deşeurilor

Obiectivul general al Strategiei Naţionale de Gestiune a Deşeurilor şi a Planului


124

Naţional de Gestionare a Deşeurilor, aprobate de HG nr. 1470/2004, este dezvoltarea unui sistem integrat de gestionare al deşeurilor, eficient din punct de vedere economic şi care să asigure protecţia sănătăţii populaţiei şi a mediului.

În vederea implementării prevederilor Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor, în judeţul Suceava se va urmări realizarea următoarelor măsuri:

construirea celor două depozitelor zonale de deşeuri; închiderea depozitelor existente potrivit calendarului aprobat în procesul de negociere

al capitolului 22 - Mediu; realizarea staţiilor de transfer; închiderea şi ecologizarea spaţiilor de depozitare a deşeurilor din zonele rurale şi

realizarea punctelor de colectare pentru aceste zone, prin racordarea la staţiile de transfer;

dezvoltarea sistemul de colectare selectivă a deşeurilor; extinderea zonelor deservite de serviciile de salubritate; asigurarea colectării întregii cantităţi de deşeuri generate; reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile depozitate, potrivit prevederilor HG

349/2005; valorificarea deşeurilor de construcţii şi demolări prin implicarea autorităţilor

administraţiei publice locale, din faza de obţinere a autorizaţiei de construcţiei; închiderea crematoriilor din unităţile medicale potrivit calendarului stabilit şi

incinerarea deşeurilor medicale periculoase în incineratoare autorizate de mediu; realizarea colectării cantităţii de cel puţin 2 kg deşeu EEE/locuitor/an înfiinţarea punctelor de colectare deşeuri EEE în fiecare judeţ, conform HG nr.

448/2005; supravegherea şi controlul transporturilor de deşeuri potrivit prevederilor ordinului

comun 2/211/118/2004; urmărirea reutilizării, reciclării şi valorificării componentelor vehiculelor scoase din uz

pentru atingerea obiectivului de 85% până la 31.12.2006; continuarea eliminării în instalaţii autorizate a echipamentelor ce conţin

bifenilipolicloruraţi; creşterea cantităţilor de uleiuri uzate colectate şi valorificate; începerea utilizării nămolului de la staţiile de epurare orăşeneşti la fertilizarea unor

suprafeţe agricole, potrivit prevederilor Ordinului MMGA nr. 344/2004; colectarea şi valorificarea anvelopelor uzate conform HG nr.170/2004; organizarea de campanii de informare şi de conştientizare / educare a populaţiei.

6.12. Substanţe şi preparate chimice periculoase

6.12.1. Importul şi exportul anumitor substanţe şi preparate periculoase

Legislaţia europeană în domeniul substanţelor şi preparatelor periculoase se referă nu numai la aspecte legate de clasificare, etichetare, ci şi la punerea pe piaţă (import/export), protecţia consumatorului, protecţia civilă.

Importul şi exportul anumitor substanţe şi preparate periculoase sunt reglementate prin HG 347/2003, care aprobă Procedura de consimţământ prealabil în cunoştinţă de cauză pentru controlul importului şi exportului anumitor substanţe şi preparate chimice periculoase – Procedura PIC.

Obiectivele HG sunt următoarele:a) aplicarea prevederilor Convenţiei privind procedura de consimţământ prealabil în

cunoştinţă de cauză, aplicabilă anumitor produşi chimici periculoşi şi pesticide care fac obiectul comerţului internaţional, adoptată la Rotterdam la 10 septembrie 1998, la care România a aderat prin Legea nr. 91/2003;

b) încurajarea răspunderii comune pe care o au exportatorii şi importatorii şi sprijinirea


125

eforturilor acestora de cooperare în vederea asigurării unui control asupra circulaţiei internaţionale a produselor chimice periculoase;

c) utilizarea corectă a produselor chimice periculoase în vederea asigurării protecţiei sănătăţii populaţiei şi a mediului;

d) asigurarea că se aplică dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase, aprobată cu modificări prin Legea nr. 451/2001, precum şi ale Hotărârii Guvernului nr. 92/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea preparatelor chimice periculoase, când acestea sunt introduse pe piaţa internă şi atunci când sunt exportate către alte ţări.

În judeţul Suceava, în cursul anului 2005 nu s-au efectuat importuri de substanţe chimice periculoase supuse procedurii PIC.

6.12.2. Evaluarea riscului utilizării substanţelor chimice periculoase asupra sănătăţii umane şi a mediului

Legislaţia europeană în domeniul agenţilor chimici periculoşi se referă nu numai la punerea pe piaţă (import, export), protecţia consumatorului, protecţia mediului, protecţia civilă ci şi la aspecte legate de clasificare, etichetare a substanţelor chimice periculoase.

Prin Legea 360/2003 privind regimul substanţelor şi preparatelor chimice periculoase,este stabilit cadrul normativ general pentru controlul efectiv şi supravegherea eficientă a acestora.

Regulamentul 793/93/CE privind evaluarea şi controlul riscului substanţelor existente şi Regulamentul 1488/94/CEE privind stabilirea principiilor de evaluare a riscurilor pentru om şi mediu a substanţelor existente sunt transpuse în legislaţia românească prin HG 2167/2004privind stabilirea principiilor de evaluare a riscului pentru om şi mediu ale substanţelor notificate şi HG 2427/2004 privind evaluarea şi controlul riscului substanţelor existente.

Evaluarea riscului substanţelor chimice periculoase se realizează în conformitate cu prevederile HG nr. 2427/2004, care stabileşte următoarele obiective:

crearea unui sistem coerent de evaluare şi control al riscului substanţelor existente, produse sau importate, pentru îmbunătăţirea protecţiei sănătăţii populaţiei şi a mediului;stabilirea principiilor generale pentru evaluarea riscurilor pentru populaţie şi pentru mediu asociate substanţelor existente;stabilirea unui cadru administrativ şi legislativ care să permită aplicarea de către România a legislaţiei europene privind evaluarea şi controlul riscului substanţelor existente, de la data aderării.

Substanţele chimice şi periculoase pot să prezinte riscuri majore pentru mediu şi pentru fiinţele umane prin însuşi caracterul lor, dăunător vieţii: inflamabile, radioactive, corozive, explozive, infecţioase, iritante, mutagene, cancerigene, etc.

În prezent se caută soluţii acceptabile pentru înlocuirea tehnologiilor vechi, poluante, care utilizează substanţe cu efecte nocive asupra sănătăţii populaţiei şi a mediului, în vederea asigurării unei dezvoltări durabile, în deplină siguranţă pentru sănătatea omului şi a mediului. În acest sens se acţionează cu efort comun al tuturor factorilor implicaţi, într-o transparenţă totală şi în deplină cooperare.

Conform unui prim inventar activităţile economice care pot utiliza sau comercializa substanţe care prezintă risc pentru sănătatea omului şi a mediului, sunt, la nivelul judeţului Suceava:

fabricarea sticlei şi a obiectelor din sticlă prin folosirea biflorurii de amoniu;comercializarea şi utilizarea produselor de uz fitosanitar;comercializarea şi transportul carburanţilor;utilizarea lacurilor şi vopselelor în industria mobilei;realizarea de acoperiri de protecţie;


126

depozitarea şi comercializarea azotatului de amoniu.

6.12.3. Prevenirea, reducerea şi controlul poluării mediului cu azbest – inventarul cantităţilor de azbest deţinute de către agenţii economici şi instituţii publice

În conformitate cu prevederile H.G. 124/2003 modificată şi completată de H.G. 734/2006 privind „Prevenirea, reducerea şi controlul poluării cu azbest”, de la 1 ianuarie 2007 se interzic toate activităţile de comercializare şi utilizare a azbestului şi a produselor care conţin azbest exceptând de la aceste prevederi diafragmele care conţin azbest alb, instalaţii de electroliză, care pot fi utilizate până la încheierea ciclului de viaţă al acestora, dar nu mai târziu de 1 ianuarie 2008.

Utilizarea azbestului se face în condiţiile aplicării unor măsuri şi proceduri care să asigure atât reducerea la sursă, cât mai mult posibil, a emisiilor de azbest în aer sau în mediul acvatic şi a cantităţilor de deşeuri solide care conţin azbest, cât şi prevenirea apariţiei unor astfel de emisii. Măsurile trebuie să aibă în vedere utilizarea celor mai bune tehnologii disponibile care nu presupun costuri excesive, inclusiv utilizarea operaţiilor de reciclare şi epurare a apelor uzate în toate situaţiile în care acestea sunt posibile. În urma inventarului efectuat la nivelul judeţului Suceava în lunile iulie – august 2006, cantitatea estimată de azbest la agenţii economici este de:

Utilizare azbest Deşeuri cu azbest

JudeţClădiri publice

(suprafaţa mp)

Clădiri industriale (suprafaţa

mp)

Tipuri articole cu azbest kg

Alternative pr. azbest (material

non-azbest)

Cantitate generată (t/2006)

Mod de gestionare

(depozitare…)

Suceava - 81702 mp - tablă

ferodouri –7kg,

garnituri –3kg.

-

Tabel 6.12.3.1. Cantităţi de azbest/deşeuri azbest raportate de agenţi economici în 2006

Menţionăm că nu s-au inventariat cantităţile de azbest/deşeuri azbest utilizate în construcţiile civile, clădiri publice.

6.12.4. Substanţe reglementate de Protocolul de la Montreal (ODS)

În categoria ODS - substanţă chimică care epuizează stratul de ozon sunt incluse o serie de substanţe cu proprietăţi chimice şi fizice diferite, conform O.G. nr. 89/99 privind regimul comercial şi introducerea unor restricţii la utilizarea hidrocarburilor halogenate care distrug stratul de ozon:

- CFC-uri (clorofluorocarburi utilizate ca agenţi frigorifici, solvenţi, aerosoli farmaceutici şi cosmetici, agenţi de expandare în tehnologia de producere a spumelor de izolare);

- Haloni (substanţe de luptă împotriva incendiilor);- Tetraclorura de carbon (solvent industrial);- Metilcloroform (1,1,1, tricloretan-solvent);- Bromura de metil (utilizată în dezinfecţia solului în sere, dezinfecţia spaţiilor de

depozitare a cerealelor, tratamente de dezinfecţie destinate transportului legumelor şi fructelor proaspete, tratarea seminţelor).

Judeţ Număr service-uri frigorifice autorizate

Suceava 15

În anul 2006 s-au înregistrat şi unităţi care au început să asigure şi service auto la instalaţiile de aclimatizare ale maşinilor aceştia utilizând în special freoni ecologici. În ansamblu, doar unităţile mai mari şi care au instalaţii de frig care necesită freoni de tipul R12, R22 , mai utilizează aceste tipuri de freoni pentru reumplerea instalaţiilor.

Persoanele fizice în majoritate datorită sistemelor avantajoase de rate la procura procurarea obiectelor electro-casnice au preferat achiziţionarea unor frigidere noi decât


127

reumplerea celor vechi. S-a observat de asemenea o scădere importantă a cantităţilor de freoni recuperate. (R12 – 57,4 kg şi R22 - 19 kg).

Situaţia utilizării şi recuperării ODS în judeţul Suceava este redată în tabelele de mai jos:

Cantitate utilizată / recuperată (kg)Agenţi frigorifici

Judeţul CFC-12 CFC-13 HCFC-22 HCFC-123 HCFC-141b Alţi HCFC

Clorura de metil

Suceava 290/ 57,4 - 210/ 19 - - - -

Tabel 6.12.4.1. Cantităţi de agenţi frigorifici utilizate şi recuperatela nivelul judeţului Suceava în anul 2006

Freoni ecologici – cantităţi utilizate (kg) -2006Judeţul

R 134a R404 R404a R407 R600Suceava 1088,36 426,76 - 46,2 27,4

Tabel 6.12.4.2. Cantităţi de freoni ecologici utilizate şi recuperatela nivelul judeţului Suceava în anul 2006

Faţă de anii anteriori se observă o scădere a folosirii freonilor neecologici şi o creştere a freonilor ecologici.

Anul Cantităţi utilizateR12 (kg)

Cantităţi utilizateR22 (kg)

2003 1481 23862004 546 3002005 332,95 2862006 290 210

Tabel 6.12.4.3. Evoluţia cantităţilor de R12, R22 la nivelul judeţului Suceava 2003-2006

Strategia comunităţii internaţionale pentru stoparea degradării stratului de ozon are ca unul din obiectivele importante, încurajarea industriei pentru dezvoltarea de substanţe şi tehnologii ecologice, alternative, pentru cele mai importante substanţe care epuizează stratul de ozon.

Anul Freon R134

Freon 404

2004 84 5852005 508,1 1303,722006 1088,36 426,76

Tabel 6.12.4.4. Evoluţia utilizării freonilor ecologici în judeţul Suceava

Ca în fiecare an şi în anul 2006 cu prilejul sărbătoririi Zilei Internaţionale a Protecţiei Stratului de Ozon - 16 Septembrie, APM Suceava a editat afişe şi pliante şi de asemenea s-a popularizat în mass-media locală importanţa protejării stratului de ozon.

În cursul anului 2005, S.C. Termica S.A. a înlocuit tetraclorura de carbon folosită ca agent de degresare în instalaţii, cu alcool etilic, substanţă recomandată ca fiind ecologică. Pe parcursul anului 2006 S.C. Termica S.A. a utilizat alcool etilic ca degresant.

Anul CCl4 (kg)2004 222005 10

Tabel 6.12.4.5. Cantitate de CCl4 utilizată de SC TERMICA SA Suceava în perioada 2004-2005


128

6.12.5. Situaţia biocidelor ( utilizare, import, export )

Biocidele sunt grupe de substanţe folosite pentru dezinfecţie, dezinsecţie şi deratizare. În prezent este permisă utilizarea produselor încadrate în grupele a III-a şi a IV-a de toxicitate (pesticide utilizate pentru combaterea bolilor şi a dăunătorilor şi biocide utilizate ca şi conservanţi pentru produse alimentare sau furajere).

În cursul anului 2006, prin birourile vamale din Suceava (Direcţia Regională Iaşi), nu s-au înregistrat importuri de biocide.

În cursul anului 2005 S.C. AMBRO S.A. şi-a sistat activitatea de producere a celulozei sulfat naturale şi a hârtiei rezistente şi ca urmare, această unitate nu a mai făcut importuri de biocide, în acest an.

La 31.12.2005 unitatea avea pe stoc 500 kg de SPECTRUM RX 7816, ca urmare a neutilizării lui pentru controlul culturilor microbiologice în procesul de fabricare al hârtiei şi celulozei.

În anul 2006 în judeţul Suceava nu s-a utilizat sau importat bromură de metil, insecticid din categoria fumiganţilor, încadrat în grupa a II-a de toxicitate.

Cod tarifar vamal

ProdusCantitate importată

(tone)

Stoc la 31.12.2005

(tone)

Judeţ SUCEAVA

SPECTRUM RX 7816 0 0,5

6.12.6. Poluanţi organici persistenţi

Conform datelor transmise de către agenţii economici din judeţ, în 2006 nu s-auînregistrat operaţiuni de import/export de poluanţi organici persistenţi.

6.12.7. Produse fitosanitare – pesticide

La nivelul judeţului Suceava s-au folosit pesticide, dar care nu sunt supuse Procedurii de consimţământ prealabil în cunoştinţă de cauză pentru controlul importului şi exportului anumitor substanţe şi preparate chimice periculoase – Procedura PIC.

De menţionat este faptul că deşeurile de pesticide rămase în stoc din anii anterior la Direcţia Fitosanitară Suceava au fost reambalate şi transportate în vederea eliminării în cursul anului 2006, în cadrul unui proiect derulat de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, cu finanţare din fonduri PHARE.

6.12.8. Mercurul

In luna septembrie 2005 , reprezentanţii Ministerului Mediului si Gospodăririi Apelor au participat la Bruxelles la întâlnirea grupului de lucru al Comisiei Europene, unde au fost prezentate rezultatele privind situaţia actuală, inclusiv posibilele efecte care vor apărea, ca urmare a implementării Strategiei UE privind mercurul la nivelul statelor membre şi a celor in curs de aderare. Mercurul se poate găsi în :

surse de iluminat (tuburi fluorescente, lămpi cu vapori de mercur de înaltă presiune, etc.)

aparate de măsură şi control (termometre, manometre, etc.) dispozitive electrice şi electronice (baterii, acumulatori, întrerupătoare, etc.),

alte componente cu conţinut de mercur (vehicule uzate), deşeuri contaminate rezultate din demolări, reziduuri provenite din arderea combustibililor fosili, filtre şi turte de filtrare utilizate la filtrarea gazelor cu conţinut de mercur, deşeuri de la spălarea gazelor cu conţinut de mercur, etc.


129

La nivelul judeţului Suceava s-a efectuat inventarierea cantităţilor de mercur existente la nivelul anului 2005, rezultatele fiind cele din tabelul de mai jos.

Mercur (Hg) pe stoc Deşeuri ce conţin mercur

Judeţ Metalic (kg)

(Hg) în compuşi (kg)

(kg) Hg pe fiecare tip de deşeu

Observaţii

Suceava/2004 60,8 2,037 70,986** Cod 160108*

Suceava/2005 60,8 2,222 70,986** Cod 160108*

* Deşeu periculos** SC MINBUCOVINA SA are încredinţate spre custodie de către Inspectoratul Judeţean de Poliţie

Suceava cantitatea de 69,449 kg mercur (din confiscări).

Tabel 6.12.8.1. Centralizator privind cantităţile de mercur din judeţul Suceava

În judeţul Suceava nu există în prezent agenţi economici care să utilizeze în procesul tehnologic materii prime cu conţinut de mercur.


130

CAPITOLUL 7. RADIOACTIVITATEA

7.1. Reţeaua Naţională de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului (RNSRM)

Reţeaua Naţională de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului (RNSRM) face parte din sistemul integrat de supraveghere a poluării mediului pe teritoriul României, fiind coordonată de Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, prin Laboratorul Naţional de Referinţă pentru Radioactivitatea Mediului (LNRM).

Înfiinţată încă din anul 1962, RNSRM constituie o componentă specializată a sistemului naţional de radioprotecţie, care realizează supravegherea radioactivităţii mediului, în scopul detectării, avertizării şi alarmării factorilor de decizie în cazul unor evenimente cu impact radiologic asupra mediului şi sănătăţii populaţiei.

Staţia de Radioactivitate a Mediului Suceava şi-a început activitatea în 1963. În prezent staţia RA Suceava efectuează măsurători beta globale pentru factorii de mediu: aerosoli atmosferici depuneri uscate şi precipitaţii atmosferice ape de suprafaţă apă potabilă sol vegetaţie

Măsurarea beta globală a probelor de mediu se realizează în două etape: măsurare imediată a probelor de mediu, care are drept scop detectarea rapidă a oricăror creşteri semnificative ale nivelelor de radioactivitate a mediului măsurare întârziată, la 5 zile de la colectarea probelor, în scopul determinării nivelului global al radioactivităţii artificiale din mediu.

De asemenea staţia de radioactivitate măsoară sistematic un alt indicator important al radioactivităţii atmosferei, şi anume debitul dozei gamma în aer.

Determinările de concentraţii ale izotopilor radioactivi din factorii de mediu prin măsurători gamma spectrometrice se efectuează la alte laboratoare din reţea, care au dotarea necesară, fiind centralizate de către LNRM.

Staţia de Radioactivitate a Mediului Suceava derulează un program standard de supraveghere a radioactivităţii mediului de 11 ore/zi. Acest program standard de recoltări şi măsurători asigură supravegherea la nivelul judeţului, în scopul detectării creşterilor nivelurilor de radioactivitate în mediu şi realizării avertizării / alarmării factorilor de decizie.

Sunt bine stabilite fluxurile de date zilnice sau lunare pentru situaţii normale, cât şi procedurile standard de notificare, avertizare, alarmare precum şi fluxul de date în cazul sesizării unei depăşiri ale pragurilor de atenţionare / avertizare / alarmare.

7.2. Situaţia radioactivităţii factorilor de mediu în judeţul Suceava, în anul 2006

7.2.1. Programul standard de supraveghere

A. Aerosoli atmosferici

Evoluţia valorilor medii şi maxime anuale ale activităţilor specifice beta globale întârziate (radioactivitatea artificială) la aerosoli atmosferici este prezentată în fig. 7.2.1.1. a.(aspiraţia 02:00 -07:00) şi în figura 7.2.1.1. b. (aspiraţia 08:00 -13:00).


131

0

20

40

60

mBq/mc

Media anuală 8,14 7,18 14,90 11,30 8,20 14,00

Maxima anuală 10,81 18,56 48,03 26,60 11,20 20,70

2001 2002 2003 2004 2005 20060

20

40

60

mBq/mc

Media anuală 9,28 7,84 14,29 15,40 7,20 10,7

Maxima anuală 51,37 29,43 40,80 26,50 8,30 21,3

2001 2002 2003 2004 2005 2006

a. Aspiraţia 02:00 – 07:00 b. Aspiraţia 08:00-13:00

Fig 7.2.1.1. Aerosoli atmosferici, activităţi specifice beta globale întârziate, aspiraţia 02:00-07:00 -valori medii şi maxime în anul 2006 comparativ cu anii 2001, 2002, 2003, 2004 şi 2005

Evoluţia valorilor medii şi maxime anuale ale activităţilor specifice beta globale imediate (radioactivitatea naturală) la aerosoli atmosferici este prezentată în tabelul 7.2.1.1. şi în figurile 7.2.1.2. a (aspiraţia 02:00 -07:00) şi 7.2.1.2. b (aspiraţia 08:00 -13:00).

Staţia RA Suceava

2001 2002 2003 2004 2005 2006

asp 02-07 2,9 2,6 3,0 3,3 3,0 2,9asp 08-13 1,6 1,4 1,5 1,8 1,6 1,6

Tabel 7.2.1.1. Activităţile specifice beta globale medii a probelor de aerosoli atmosferici, măsurate imediat (Bq/m3)

0

5

10

15

Bq/mc

Media anuală 2,9 2,6 3,0 3,3 3,0 2,9

Maxima anuală 9,8 7,2 9,2 9,3 9,7 8,9

Limita deatenţionare

10 10 10 10 10 10

2001 2002 2003 2004 2005 2006 0

5

10

15

Bq/mc

M edia anuală 1,6 1,4 1,5 1,8 1,6 1,6

M axima anuală 9,3 6,7 8,4 8,9 7,5 8,6

Limita deatenţionare

10 10 10 10 10 10

2001 2002 2003 2004 2005 2006


Fig 7.2.1.2. Aerosoli atmosferici, activităţi specifice beta globale imediate - valori medii şi maxime în anul 2006 comparativ cu anii 2001, 2002, 2003, 2004 şi 2005

Nici o valoare măsurată imediat nu a depăşit limita de atenţionare în intervalul analizat (10 Bq/m3). Cea mai ridicată valoare a activităţii beta globale imediate în anul 2006 s-a înregistrat în luna decembrie, pe intervalul de aspiraţie 02:00-07:00, fiind mai scăzută faţă de anii anteriori.

Se constată că în tot intervalul 2001-2005 valorile medii anuale au fluctuat în limite normale, în funcţie de condiţiile meteo specifice din fiecare an, atât în cazul măsurătorilor imediate, cât şi a celor întârziate, la ambele aspiraţii zilnice.

De asemenea, se observă şi în anul 2006, ca şi în anii precedenţi, o valoare mai ridicată a activităţi beta globale imediate pe intervalul de aspiraţie 02:00-07:00, faţă de cea înregistrată pe intervalul de aspiraţie 08:00-13:00.

Radonul şi Toronul în atmosferă liberă

Concentraţiile medii şi maxime (Bq/m3 aer) ale descendenţilor gazelor radioactive Radon (Rn-222) şi Toron (Rn-220) în atmosfera liberă, pentru fiecare aspiraţie în parte înregistrate în anul 2006 comparativ cu anii 2001, 2002, 2003, 2004 şi 2005 sunt prezentate mai jos:


132

Staţia RA Suceava

2001 2002 2003 2004 2005 2006

asp 02-07 7967,2 6995,1 8253,0 9445,2 * 8456,4 8385,0asp 08-13 4255,7 3728,9 4048,2 5138,7 * 4544,0 4761,6

* Nu s-au inclus în prelucrare datele din luna decembrie 2004

Tabel 7.2.1.2. Activităţile specifică medie a Radonului în atmosferă liberă

0

50

100

150

Bq/mc

Media anuală 8.0 7.0 8.3 9.4 8.5 8.4

Maxima anuală 180.2 22.3 28.2 29.0 26.9 44.6

2001 2002 2003 2004 2005 20060

10

20

30

40

Bq/mc

Media anuală 4.3 3.7 4.0 5.1 4.5 4.8

Maxima anuală 40.6 21.3 24.6 25.6 22.1 24.6

2001 2002 2003 2004 2005 2006


Fig. 7.2.1.3. Concentraţii medii şi maxime de Radon (Rn-222) în anul 2006comparativ cu anii 2001, 2002, 2003,2004 şi 2005

0

5

10

15

Bq/mc

Media anuală 0.3 0.3 0.3 0.3 0.2 0.2

Maxima anuală 7.4 15.6 1.2 1.4 0.9 1.0

2001 2002 2003 2004 2005 20060

0.2

0.4

0.6

0.8

1

Bq/mc

Media anuală 0.2 0.2 0.1 0.1 0.1 0.1

Maxima anuală 0.9 0.7 0.7 0.8 0.5 0.9

2001 2002 2003 2004 2005 2006


Fig. 7.2.1.4. Concentraţii medii şi maxime de Toron (Rn-220) în anul 2006comparativ cu anii 2001, 2002, 2003,2004 şi 2005

În cursul anului, nivelele de Rn-222 şi Rn-220 variază sezonier, depinzând de condiţiile meteorologice care influenţează atât rata de emanaţie a gazelor radioactive din sol cât şi rata diluţiei acestora în atmosferă, concentraţiile cele mai mari fiind observate în orele dimineţii (aspiraţia 02:00 – 07:00).

B. Depuneri atmosferice totale

Valorile obţinute în urma măsurătorilor imediate la activitatea beta globală a depunerilor atmosferice s-au situat în anul 2006 mult sub valorile limitei de atenţionare (200 Bq/m2/zi).

În tabelul 7.2.1.3. sunt prezentate valorile medii ale radioactivităţii artificiale beta globale pentru probele de depuneri atmosferice, măsurate întârziat în anul 2006, comparativ cu anii 2001, 2002, 2003, 2004 şi 2005.

Staţia RA Suceava

2001 2002 2003 2004 2005 2006

Medie anuală 0,5 1,2 0,6 0,5 0,5 0,6

Tabel 7.2.1.3. Activităţile specifice beta globale medii a probelor de depuneri atmosferice, măsurate la 5 zile

În cursul anului 2006 nivelul radioactivităţii naturale şi artificiale beta globale în probele de depuneri, a avut cele mai mari valori în luna august, când cantitatea de precipitaţii a fost


133

de 61,5 l.Nivelul radioactivităţii naturale şi artificiale beta globale în probele de depuneri,

recoltate din municipiul Suceava, pentru anul 2006, comparativ cu anii 2001, 2002, 2003,2004 şi 2005 este prezentat în fig. 7.2.1.5. a (măsurători imediate), respectiv in fig.7.2.1.5. b. (măsurători după 5 zile).

0

20

40

60

Bq/m2/zi

Media anuală 1.9 2.1 1.7 1.3 1.7 1.5

Maxima anuală 36.9 25.6 34.3 17.8 63.8 60.5

2001 2002 2003 2004 2005 20060.0

2.0

4.0

6.0

8.0

Bq/m2/zi

Media anuală 0.5 1.2 0.6 0.5 0.5 0.6

Maxima anuală 4.4 3.4 2.7 4.5 8.3 4.2

2001 2002 2003 2004 2005 2006

a. Măsurători imediate b. Măsurători întârziate

Fig. 7.2.1.5. Depuneri atmosferice, activităţi specifice beta globale medii anuale 2006 comparativ cu anii 2001, 2002, 2003, 2004 şi 2005

C. Măsurarea debitului dozei gamma absorbite în aer

Valorile medii anuale pentru 2006 comparativ cu anii 2001, 2002, 2003, 2004 şi 2005 sunt prezentate în tabelul 7.2.1.4.

Staţia RA Suceava

2001 2002 2003 2004 2005 2006

Medie anuală 0,083 0,072 0,073 0,073 0,082 0,074

Tabelul 7.2.1.4. Debitul mediu anual al dozei gamma absorbite în aer în perioada 2001-2006

Nivelele medii şi maxime anuale ale dozei gamma absorbite în aer în perioada 2001-2006 sunt prezentate în fig. 7.2.1.6., constatându-se valori relativ apropiate, fluctuând în limite normale.

În anul 2006 nu s-a depăşit nivelul de atenţionare (0,250 Gy/h) la debitul dozei gamma.

0.000

0.040

0.080

0.120

µGy/h

Media anuală 0.083 0.072 0.073 0.073 0.082 0.074

Maxima anuală 0.118 0.094 0.103 0.100 0.127 0.12

Limita de atenţionare 0.25 0.25 0.25 0.25 0.25 0.25

2001 2002 2003 2004 2005 2006

Fig. 7.2.1.6. Debitul dozei gamma în aer ( µGy/h ), valori medii şi maxime pe anul 2006 comparativ cu anii 2001, 2002, 2003, 2004 şi 2005

D. Ape brute de suprafaţă

Staţia de Radioactivitate a Mediului Suceava a efectuat măsurători zilnice ale radioactivităţii beta globale la apa brută prelevată din râul Suceava în secţiunea Mihoveni, aval de municipiul Suceava.

Toate măsurătorile s-au încadrat sub valoarea limitei de atenţionare, de 2000 Bq/m3. În tabelul 7.2.1.5. sunt prezentate valorile medii anuale înregistrate în perioada 2001-

2006.Mediile şi maximele anuale pe anii 2001, 2002, 2003, 2004, 2005 şi 2006 sunt

prezentate în figura 7.2.1.7.a. (măsurători imediate) şi b. (măsurători întârziate).


134

Staţia RA Suceava

2001 2002 2003 2004 2005 2006

Râu Suceava

(Mihoveni)250,2 199,3 195,0 188,3 235,3 190,6

Tabelul 7.2.1.5. Activităţile specifice beta globale medii a probelor de apă brută (râu Suceava -Mihoveni), măsuraţi imediat

0

500

1000

1500

2000

Bq/mc

Media anuală 250.2 199.3 195.0 188.3 235.3 190.6

Maxima anuală 1108.2 868.7 946.1 672.3 884.0 795.2

Limita de

atenţionare

2000 2000 2000 2000 2000 2000

2001 2002 2003 2004 2005 2006 0

250

500

750

1000

Bq/mc

Media anuală 149.8 159.4 119.8 135.6 136 129

Maxima anuală 558.7 929.9 795.1 648.5 638 897

2001 2002 2003 2004 2005 2006

a. Măsurători imediate b. Măsurători întârziate

Fig. 7.2.1.7. Apă brută (râu Suceava - Mihoveni), activităţi specifice beta globale medii şi maxime în anul 2006 comparativ cu anii 2001, 2002, 2003, 2004 şi 2005

În 2006 s-au înregistrat valori mai mici ale mediei anuale înregistrate, atât la măsurătorile imediate, cât şi la cele întârziate, faţă de cea înregistrată în 2005.

De asemenea, staţia a efectuat şi măsurători beta globale lunare la probe de apă brută prelevate din râurile Moldova, Bistriţa şi Siret. Nici pe aceste cursuri de apă nu s-au înregistrat depăşiri ale limitei de atenţionare în anul 2006, ca şi în anii anteriori.

E. Apă potabilă

Zilnic, Staţia de Radioactivitatea Mediului Suceava a măsurat beta global probe de apă potabilă prelevate din reţeaua de alimentare a municipiului Suceava.

Valorile înregistrate în cursul anului 2006 au fost în general sub limita de detecţie a aparaturii şi metodei utilizate, astfel încât doar aproximativ 35% din numărul de măsurători au înregistrat valori semnificative ale activităţii beta globale. Nu a fost înregistrată nici o valoare care să depăşească limita admisă (1000 Bq/m3) prin Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, modificată prin legea 311/2004.

Valorile medii şi maxime obţinute pe anul 2006, comparativ cu anii 2001-2005 sunt prezentate în fig. 7.2.1.8.

0

200

400

600

800

1000

Bq/mc

Media anuală 148.9 129.8 139.7 159.7 184 136.3

Maxima anuală 248.8 929.8 220.9 377.0 823.5 311.9

Limita maxim

admisă

1000 1000 1000 1000 1000 1000

2001 2002 2003 2004 2005 2006

Fig. 7.2.1.8. Apă potabilă, activităţi specifice beta globale (măsurate imediat), medii şi maxime în anul 2006 comparativ cu anii 2001-2005


135

F. Apă subterană

În anul 2006 s-au mai efectuat măsurători zilnice beta globale la probe de apă subterană, recoltate dintr-o fântână din municipiul Suceava, cartierul Burdujeni.

Rezultatele măsurătorilor din 2006, comparativ cu cele din 2004 şi 2005 sunt prezentate în graficul de mai jos.

0

250

500

750

1000

Bq/mc

Media anuală 182.2 194.2 140.4

Maxima anuală 452.1 938.7 394.0

2004 2005 2006

Fig. 7.2.1.9. Apă subterană, activităţi specifice beta globale (măsurate imediat), medii şi maxime în anul 2006 comparativ cu anii 2004 şi 2005

Dintre valorile înregistrate în cursul anului 2006 doar aproximativ 51,6% din numărul de măsurători au înregistrat valori semnificative ale activităţii beta globale, restul situându-sesub limita de detecţie a aparaturii şi metodei utilizate.

Toate valorile semnificative s-au situat, în perioada analizată, sub 1000 Bq/mc, conform Legii 458/2002 privind calitatea apei potabile, cu modificările ulterioare din legea 311/2004.

G. Vegetaţie spontană

Probele de vegetaţie spontană au fost prelevate cu frecvenţă săptămânală, în perioada de vegetaţie (aprilie-octombrie) din perimetrul amplasamentului staţiei de radioactivitate Suceava.

Radioactivitatea artificială beta globală la probele de vegetaţie, medie şi maximă pe anul 2006 comparativ cu anii 2001-2005 este prezentată în fig. 7.2.1.10.

0

200

400

600

Bq/kg

Media anuală 285.3 299.9 318.6 254.5 233.8 182.7

Maxima anuală 471.2 446.2 600.4 452.1 488 251.1

2001 2002 2003 2004 2005 2006

Fig. 7.2.1.10. Vegetaţie spontană, activităţi beta globale în anul 2006comparativ cu anii 2001, 2002, 2003, 2004 şi 2005

Se observă o scădere a mediei anuale în 2006, precum şi a maximei anuale (valoareînregistrată în luna iunie 2006), faţă de mediile şi maximele anuale înregistrate în perioada 2001-2005.

H. Sol necultivat

Probele de sol necultivat au fost prelevate cu frecvenţă săptămânală, din perimetrul amplasamentului staţiei de radioactivitate Suceava, determinându-se activitatea beta globală.

Valorile maxime şi medii înregistrate pe anul 2006 comparativ cu anii 2001, 2002, 2003, 2004 şi 2005 fiind prezentate în fig. 7.2.1.11.

Media anuală înregistrată în 2006 este uşor mai ridicată faţă de cea înregistrată în 2005, dar mai scăzută faţă de cele înregistrate în 2003 şi 2004.


136

Valoarea maximă pe anul 2006 s-a înregistrat în luna ianuarie.

0

400

800

1200

1600

Bq/kg

Media anuală 559.3 548.0 888.0 1037.4 637.5 657.1

Maxima anuală 827.9 1049.2 1615.2 1594.8 1342.6 1055.1

2001 2002 2003 2004 2005 2006

Fig. 7.2.1.11. Sol necultivat, activităţi beta globale în anul 2006în comparaţie cu anii 2001- 2005

7.2.2. Programul de supraveghere a activităţilor cu impact radiologic din jud. Suceava

Staţia de radioactivitate Suceava a desfăşurat în anul 2006, în paralel cu programul standard de supraveghere, un program special de control al radioactivităţii mediului în zone de exploatare, transport şi încărcare a minereului uranifer din judeţul Suceava, precum şi în zona depozitului de zgură şi cenuşă a SC TERMICA SA Suceava.

În cadrul Programului au fost investigate zonele miniere Crucea şi Botuşana, zona Argestru, unde se află staţia tehnică de încărcare-transport minereu uranifer şi zona depozitului de zgură şi cenuşă a CET Suceava.

Au fost prelevate probe de apă de suprafaţă, apă subterană, vegetaţie spontană şi sol necultivat. Probele au fost analizate beta global la sediul Staţiei RA Suceava şi au fost prelucrate şi expediate la LRM – ANPM Bucureşti şi APM Constanţa pentru determinări gamma spectrometrice.

În cursul anului 2006 Laboratorul de Radioactivitate al APM Suceava a executat, în cadrul Programului de supraveghere a radioactivităţii mediului în zona de influenţă a unor activităţi cu impact potenţial radioactiv din judeţul Suceava, prelevări de probe şi analize beta globale pe un număr total de 41 probe de mediu. Distribuţia analizelor in funcţie de tipul de probă investigat este prezentat în fig. 7.2.2.1.

2,40%

17,10%

17,10%4,90%

34,20%

9,80%14,60%

ape de suprafata

ape uzate

ape subterane

sol necultivat

vegetatie spontana

steril

zgură

Fig. 7.2.2.1. Distribuţia procentuală a analizelor beta globale pe tipuri de probe

A. Ape de suprafaţă şi ape uzate

În anul 2006, cursurile de apă din judeţ, şi mai ales afluenţii acestora, care ar putea fi afectate de impactul activităţii de exploatare a minereului de uraniu, au fost verificate suplimentar, în cadrul programului special de monitorizare a surselor radioactive.

S-a verificat totodată şi apa de mină la intrarea şi la ieşirea din staţia de depoluareCrucea, care depoluează apele de mină provenite atât din sectorul de exploatare Crucea cât şi din sectorul Botuşana (tabelul 7.2.2.1.).


137

Nr.crt. Denumire punct de prelevare Sursa potenţială de poluare Nr. prelevări/ an

Ape de suprafaţă

1Pr. Troaca Găvanului, ieşire subtraversare haldă Troaca Găvanului

4

2Pr. Troaca Găvanului, amonte subtraversare haldă Galeria 8, Găvanu

4

3Pr. Crucea, aval staţie depoluare Crucea

1

4Pr. Crucea, amonte staţie depoluare Crucea

Sector exploatare minereu uraniu Crucea

1

5Pr. Botuşana, aval perimetru Botusana

1

6Pr. Stoluri, aval halde sector Botuşana

1

7 R.Suha, aval confl. cu Pr. Botuşana

Sector exploatare minereu uraniu Botuşana

1

8 Râu Suceava, aval haldă CETHalda de zgură şi cenuşă a SC

TERMICA SA Suceava1

TOTAL MĂSURĂTORI LA APE DE SUPRAFAŢĂ 14Ape de mină (uzate)

1 Intrare staţie depoluare Crucea 22 Ieşire staţie depoluare Crucea

Sectoare exploatare minereu uraniu Crucea şi Botuşana – ape de mină 2

TOTAL MĂSURĂTORI LA APE UZATE 4

Tabel 7.2.2.1. Ape de suprafaţă şi uzate - puncte de prelevare şi surse potenţiale de poluare

Radioactivitatea artificială beta globală a probelor de apă de suprafaţă recoltate în anul 2006 a variat între 91,7 – 620,1 Bq/m3. Toate valorile înregistrate au fost semnificative,dar s-au situat sub limita de atenţionare (2000 Bq/mc). Cea mai ridicată valoare înregistratăîn anul 2006 a fost în punctul pr. Troaca Găvanului, ieşire subtraversare haldă Troaca Găvanului (620,1 Bq/mc), în luna iunie, iar cea mai scăzută valoare a fost înregistrată în luna mai în punctul Pr. Crucea, aval staţie depoluare Crucea (91,7 Bq/mc).

Nivelurile maxime ale radioactivităţii beta globale pentru probele de apă de suprafaţă recoltate din zonele Crucea şi Botuşana, măsurate în 2006, comparativ cu valorile maximeînregistrate la probele recoltate din aceleaşi puncte în perioada 2003 - 2005, sunt prezentate în figurile de mai jos. Nici o valoare măsurată în intervalul analizat nu a atins sau depăşit limita de atenţionare (2000 Bq/mc).

L.A.

0.0

500.0

1000.0

1500.0

2000.0

Bq/mc

2003 474.6 - 227.5 307.8

2004 141.8 - 271.6 371.5

2005 449.0 557.6 761.7 416.4

2006 620.1 324.5 98.7 91.7

L.A. 2000 2000 2000 2000

Pr.Troaca Găvanului,ieşire subtraversare halda Tr. Găv.

Pr. Troaca Găvanului, amonte subtraversare haldă Gal.8

Pr. Crucea, amonte staţie depoluare Crucea

Pr. Crucea, aval staţie depoluare Crucea

Fig.7.2.2.2. Activitatea beta globală maximă anuală - apă de suprafaţă zona Crucea -


138

L.A.

0.0

500.0

1000.0

1500.0

2000.0

Bq/mc

2003 727.9 81.2 321.5

2004 113.2 132.1 124.5

2005 211.9 225.0 148.8

2006 145.3 531.4 312.0

L.A. 2000 2000 2000

Pârâu Botuşana, aval perimetru Botuşana

Pârâu Stoluri,aval haldă sect. Botuşana

Râu Suha, aval confl. pârâu Botuşana

Fig.7.2.2.3. Activitatea beta globală maximă anuală – apă de suprafaţă zona Botuşana -(Limita de atenţionare 2000 Bq/mc)

Nivelul maxim al radioactivităţii beta globale la probele de apă de suprafaţă din zona de impact a haldei CET Suceava, măsurat în 2006, comparativ cu cele măsurate în perioada 2004 - 2005 este prezentat în figura de mai jos:

0

50

100

150

Bq/mc

2004 94.4

2005 128.9

2006 103.4

Râu Suceava, aval zonă CET

Fig. 7.2.2.4. Activitate beta globală maximă anuală- apă de suprafaţă zona CET Suceava -

(Limita de atenţionare 2000 Bq/mc)

În această secţiune a râului Suceava activităţile beta globale maxime înregistrate în perioada 2004-2006 s-au situat mult sub limita de atenţionare (2000 Bq/mc).

Evoluţia maximelor anuale ale activităţii beta globale la probele momentane de apă de mină recoltate înainte şi după depoluarea în staţia de depoluare Crucea, în perioada 2003-2006 este prezentată în fig. 7.2.2.5. Se constată că, atât la intrarea cât şi la ieşirea din staţia de depoluare a apelor de mină, activitatea beta globală este mai mică decât limita de atenţionare pentru ape de suprafaţă (2000 Bq/mc).

0

300

600

900

Bq/mc

2003 - 955,9

2004 575,6 319,1

2005 665,1 303,9

2006 1001 796,1

Intrare staţie depoluare Crucea Ieşire staţie depoluare Crucea

Fig.7.2.2.5. Activitatea beta globală maximă anuală- apă de mină zona Crucea -


139

B. Ape subterane

În anul 2006 s-au prelevat ape subterane din fântâni situate în apropierea sectoarelor de exploatare a minereului uranifer, Crucea şi Botuşana, precum şi a staţiei tehnice Argestru. Punctele de prelevare şi sursele potenţiale de poluare a acestora sunt prezentate în tabelul 7.2.2.2.

Nr.crt.

Denumire punct de prelevare

Sursa potenţială de poluareNr. fântâni

monitorizateNr.prelevări /

an

1 Fântâni zona CruceaSector exploatare minereu uraniu

Crucea1 2

2 Fântâni zona BotuşanaSector exploatare minereu uraniu

Botuşana1 2

3 Fântâni zona Argestru Staţia tehnică Argestru 1 2

TOTAL MĂSURĂTORI LA APE SUBTERANE 6

Tabel 7.2.2.2. Ape subterane - puncte de prelevare şi surse potenţiale de poluare

În 2006, jumătate din numărul total de măsurători ale activităţii beta globale la probelede apă subterană recoltate din aceste zone a fost sub limita de detecţie a aparaturii.

0

200

400

600

800

1000

Bq/mc

2003 <md <md 77,2

2004 <md <md 148,6

2005 <md <md 286,9

2006 151,8 <md 424,6

CMA 1000 1000 1000

Fântână Crucea (fam. Droşman)

Fânână Botuşana (fam. Chimina)

Fânână Argestru (fam. Carpea)

* md – minim detectabil

Fig. 7.2.2.6. Activitate beta globală maximă anuală– fântâni din zona Crucea, Botuşana şi Argestru -

Probele de apă de adâncime prelevate din zonele locuite Crucea şi Ostra (zona minieră Botuşana), s-au situat în general sub limita de detecţie a aparaturii pe toată perioada analizată, 2003 – 2006, cu următoarele excepţii:

- O singură valoare la probele semestriale prelevate din zona Crucea a fost semnificativă, fiind înregistrată în aprilie 2006 (151,8 Bq/mc).

- Ambele valori la probele semestriale recoltate din zona Argestru au fost semnificative, una din acestea fiind şi cea mai mare valoare înregistrată în ultimii ani lafântânile monitorizate prezentate în tabelul 7.2.2.2., şi anume 424,6 Bq/mc, înregistrată în luna octombrie 2006.

De precizat că toate valorile semnificative măsurate la probele de apă subterană sus-menţionate s-au situat, în toată perioada analizată, sub valoarea maximă admisă de 1000 Bq/mc, conform Legii 458/2002 privind calitatea apei potabile, cu modificările ulterioare din legea 311/2004.

C. Sol necultivat

În anul 2006 s-au efectuat măsurători ale activităţii beta globale ale solului necultivat (strat superficial, adâncime 0 – 5 cm) din zonele aflate în aval de principalele halde de steril


140

active din sectoarele Crucea şi Botuşana de exploatare a minereului de uraniu, precum şi din zonele locuite limitrofe acestor două perimetre miniere.

De asemenea, s-au recoltat şi măsurat beta global probe de sol din zona limitrofă staţiei tehnice Argestru şi haldei de zgură şi cenuşă a CET Suceava, precum şi din zone limitrofe drumului de transport a minereului uranifer către staţia tehnică Argestru (pod Zugreni).

Nr.crt.

Denumire punct de prelevare Sursa potenţială de poluareNr.prelevări/

an

1 Aval haldă Gal. 8 (25 m de bază) 1

2Zonă locuită Crucea, limitrof perimetru exploatare Crucea


1

3Aval haldă Gal. 3, sector Botuşana (25 m de bază)

1

4Zonă locuită, limitrof perimetru exploatare Botuşana


1

5Limitrof incintă staţie tehnică Argestru

1

6Limitrof drum transport minereu, pod Zugreni

Staţia tehnică Argestru1

7 Limitrof haldă CET SuceavaHalda de zgură şi cenuşă a CET

Suceava1

TOTAL MĂSURĂTORI LA PROBE DE SOL NECULTIVAT 7

Tabel 7.2.2.3. Sol necultivat - puncte de prelevare şi surse potenţiale de poluare

Toate măsurătorile beta globale întârziate la probele de sol recoltate în 2006 au fost valori semnificative. Valorile înregistrate au fluctuat de la an la an, în funcţie de condiţiile meteo specifice, perioada din an în care s-au efectuat recoltările, variaţia fondului natural etc. Acestea au fost însă relativ comparabile cu valorile înregistrate în municipiul Suceava.

Astfel, în anul 2006 valorile obţinute s-au încadrat în intervalul 488,4 – 1732,4 Bq/kg sol uscat, cu o maximă de 1732,4 Bq/kg pentru solul recoltat limitrof incintei Staţiei TehniceArgestru, în luna august 2006, iar valoarea minimă de 488,8 Bq/Kg, înregistrată în luna iulie 2006, în com. Ostra – zonă locuită, limitrof sector exploatare Botuşana.

Evoluţia valorilor maxime ale activităţii beta globale înregistrate în perioada 2003-2006 la probele de sol necultivat recoltate în cadrul programului special, comparativ cu maximele anuale înregistrate la solul recoltat săptămânal din municipiul Suceava, zona sediu APM(martor), este reprezentată grafic în figurile de mai jos.

0,0

500,0

1000,0

1500,0

Bq/Kg dw

2003 1419,4 1287,5 1615,2

2004 1636,9 1621,9 1594,8

2005 646,7 905,9 1342,6

2006 1329,6 718,2 1055,1

Aval halda Tr. Găv. (25 m de bază)

Zonă locuită, lim. perim. expl. Crucea

Probă martor (sol mun. Suceava)

Fig. 7.2.2.7. Activitatea beta globală maximă anuală - sol necultivat zona Crucea -

Comparativ cu valoarea medie anuală a activităţii beta globale înregistrate în 2006 în


141

municipiul Suceava (657,1 Bq/kg dw), valoarea măsurată la solul recoltat în 2006 din zona locuită limitrofă perimetrului minier Crucea este apropiată de aceasta.

0.0

300.0

600.0

900.0

1200.0

1500.0

1800.0

Bq/Kg dw

2003 1391.0 743.2 1615.2

2004 1773.0 1223.9 1594.8

2005 867.3 588.9 1342.6

2006 871.6 488.4 1055.1

Aval halda gal. 3 Botuşana (25 m de bază)

Zonă locuită lim. perim. expl. Botuşana


Fig. 7.2.2.8. Activitatea beta globală maximă anuală- sol necultivat zona Botuşana -

Comparativ cu valoarea medie pe anul 2006 a activităţii beta globale la probele de sol recoltate din municipiul Suceava (657,1 Bq/kg dw), se constată că valoarea măsurată la solul recoltat din zona locuită limitrofă perimetrului minier Botuşana este mai scăzută.

Radioactivitatea artificială maximă din zonele locuite limirofe sectoarelor miniere Crucea şi Botuşana au prezentat în anul 2006 cele mai mici valori din toată perioada analizată, mai mici şi decât maxima înregistrată în municipiul Suceava.

Valoarea măsurată a activităţii beta globale a probei de sol recoltate la limita incintei tehnice Argestru în 2006 este mai mare de 2,6 ori faţă de valoarea medie, dar de numai 1,6 ori mai mare faţă de cea maximă înregistrată în municipiul Suceava în acest an.

0

500

1000

1500

2000

2500

Bq/Kg dw

2003 2502.7 602.96 1615.2

2004 1532.4 658.2 1594.8

2005 840 1292.5 1342.6

2006 1732.4 1310.8 1055.1

Limită incintă staţie tehnică Argestru

Limitrof drum transport minereu- pod Zugreni


Fig. 7.2.2.9. Activitatea beta globală maximă anuală- sol necultivat zona limitrofă incintei tehnice Argestru -

0.0

400.0

800.0

1200.0

1600.0

Bq/Kg dw

2003 - 1615.2

2004 1167.0 1594.8

2005 888.5 1342.6

2006 839.4 1055.1

Limitrof haldă CET Suceava


Fig. 7.2.2.10. Activitatea beta globală maximă anuală- sol necultivat zona limitrofă haldă CET Suceava -


142

Radioactivitatea artificială în zona limitrofă drumului de transport minereu, din zona podului Zugreni, a înregistrat în 2006 o valoare mai mare de 2 ori faţă de cea medie înregistrată în municipiul Suceava (martor), dar de numai 1,2 ori mai mare decât valoarea maximă înregistrată în municipiul Suceava.

Din fig. 7.2.2.10 se observă că în zona limitrofă haldei CET Suceava valoarea activităţii beta globale maximă înregistrată în 2006 a fost sub cea maximă înregistrată în cadrul programului standard de monitorizare a radioactivităţii solului în municipiul Suceava, prezentând o valoare de cca. 1,3 ori mai mare faţă de valoarea medie anuală înregistrată în municipiul Suceava (proba martor) în 2006, de 657,1 Bq/kg dw.

D. Vegetaţie spontană

Pentru determinări ale activităţii beta globale s-a prelevat vegetaţie spontană din puncte adiacente zonelor de pe care s-au executat prelevările de sol (tabel 7.2.2.4.).

Nr.crt.


Sursa potenţială de poluare Tip vegetaţieNr.prelevări/

an

1Limitrof drum transport minereu, pod Zugreni

1

2Limită incintă staţie tehnicăArgestru

Staţia tehnică Argestru –transport minereu

Iarbă1

3Aval haldă Gal. 8 (25 m de bază)

1

4Zonă locuită Crucea, limitrof perimetru exploatare Crucea


Iarbă1

5Zonă locuită, limitrof perimetru exploatare Botuşana 1

6Aval haldă Gal. 3, sector Botuşana (25 m de bază)


Iarbă1

7 Limitrof halda CET Suceava Valea Sucevei Iarbă 1

TOTAL MĂSURĂTORI LA PROBE DE VEGETAŢIE SPONTANĂ 7

Tabel 7.2.2.4. Vegetaţie spontană - puncte de prelevare şi surse potenţiale de poluare

Radioactivitatea artificială beta globală la probele de vegetaţie spontană a variat în intervalul 106,9 – 822,2 Bq/kg masa verde, în funcţie de punctul de prelevare; toate valorile înregistrate în 2006 au fost semnificative.

Valorile înregistrate au fluctuat de la an la an, în funcţie de condiţiile meteo specifice, perioada din an în care s-au efectuat recoltările, variaţia fondului natural etc. Acestea au fost însă relativ comparabile cu valorile înregistrate în municipiul Suceava.

Activitatea beta globală maximă s-a înregistrat la vegetaţia din punctul haldă Troaca Găvanului (25 m de bază) – sector minier Crucea (822,2 Bq/kg masă verde, în data de 23.05.2006), iar dintre zonele locuite, în com. Ostra, în arealul învecinat perimetrului de exploatare Botuşana (194,7 Bq/kg, în data de 20.07.2006).

Valorile maxime anuale obţinute la măsurătorile activităţii beta globale întârziate la probele de vegetaţie recoltate din zonele de impact, comparativ cu valorile maxime anuale înregistrate la vegetaţia spontană recoltată din municipiul Suceava, zona sediu APM(martor), sunt reprezentate grafic în figurile de mai jos.


143

0.0

200.0

400.0

600.0

800.0

1000.0

Bq/Kg

2003 240.1 248.9 600.4

2004 302.2 424.2 391.3

2005 319.5 174.6 488.0

2006 822.2 147.7 251.1

Aval halda Tr. Găv. (25 m de bază)

Zonă locuită, lim. perim. expl. Crucea


Fig.7.2.2.11. Activitatea beta globală maximă anuală- vegetaţie spontană zona Crucea -

În zona Crucea, aval haldă Tr. Găvanului (25 m de bază), s-a înregistrat în anul 2006 o radioactivitate artificială maximă a vegetaţiei recoltate de 3,3 ori mai mare faţă de maxima anuală înregistrată în municipiul Suceava (proba martor).

În zona locuită Crucea în 2006 valoarea maximă a fost mai scăzută de 1,7 ori faţă de maxima anuală înregistrată în municipiul Suceava (proba martor).

0.0

300.0

600.0

900.0

Bq/Kg

2003 236.6 - 600.4

2004 262.7 303.4 391.3

2005 819.9 174.5 488.0

2006 106.9 226.8 251.1

Limitrof drum transport minereu - Zugreni

Limită incintă staţie tehnică Argestru


Fig.7.2.2.12. Activitatea beta globală maximă anuală- vegetaţie spontană zona Argestru –

Radioactivitatea artificială maximă la vegetaţia recoltată din zona limitrofă drumului de transport minereu, în zona podului Zugreni, ca şi din zona limitrofă Staţiei tehnice Argestru, a înregistrat în 2006 valori mai scăzute faţă de valoarea maximă înregistrată la vegetaţia recoltată din municipiul Suceava (proba martor).

-

0.0

200.0

400.0

600.0

Bq/Kg

2003 379.9 447.2 600.4

2004 306.0 206.8 391.3

2005 436.0 200.4 488.0

2006 158.4 194.4 251.1

Aval Galeria 3 Botusana (25 m de bază)

Zonă locuită, lim. perim. expl. Botusana


Fig.7.2.2.13. Activitatea beta globală maximă anuală- vegetaţie spontană zona Botuşana -

În anul 2006, în zona minieră Botuşana, aval haldă Gal.3 (25 m de bază), ca şi în zona


144

locuită limitrofă perimetrului minier Botuşana, s-a înregistrat o radioactivitate beta globalăartificială a vegetaţiei recoltate mai scăzută faţă de maxima anuală înregistrată în municipiul Suceava (proba martor).

0.0

200.0

400.0

600.0

Bq/Kg

2003 - 600.4

2004 337.8 391.3

2005 125.6 488.0

2006 121.5 251.1

Limitrof haldă CET SuceavaProbă martor (sol

mun. Suceava)

Fig.7.2.2.14. Activitatea beta globală maximă anuală- vegetaţie spontană zona CET Suceava

În zona limitrofă haldei CET Suceava s-a înregistrat de asemenea o valoare mai scăzută a radioactivităţii artificiale maxime faţă de maxima înregistrată în municipiul Suceava (proba martor) în 2006.

E. Deşeuri: steril exploatare minereu uraniu şi zgură şi cenuşă CET Suceava

Pentru determinări ale activităţii beta globale s-a prelevat steril de pe principalele halde din sectoarele miniere Crucea şi Botuşana şi de pe halda CET Suceava (tabel 7.2.2.5.):

Nr.crt.


Sursa potenţială de poluare Nr.prelevări/ an

1Steril haldă Gal. 8

Sector exploatare minereu uraniu Crucea 1

2 Steril haldă Gal. 3 Sector exploatare minereu uraniu Botuşana

1

3Zgură haldă CET Suceava

Sector CET Suceava 1

TOTAL MĂSURĂTORI LA PROBE DE STERIL 3

Tabel 7.2.2.5. Deşeuri - puncte de prelevare şi surse potenţiale de poluare

Rezultatele obţinute la măsurătorile activităţii beta globale întârziate la probele de steril şi de zgură recoltate din zonele de impact sunt reprezentate grafic în figura de mai jos, un de sunt reprezentate grafic valorile maxime înregistrate în perioada 2003-2006:

Fig. 7.2.2.15. Activitatea beta globală maximă anuală– deşeuri cu conţinut radioactiv (steril şi zgură) -

0,0

1000,0

2000,0

3000,0

4000,0

Bq/kg dw

2003 4023,5 1499,7 -

2004 2932,2 1381,4 1991,5

2005 4545,1 1334,3 1428,3

2006 1696,9 1418,8 1271,0

Crucea, haldă Troaca Găv anului

(steril)

Botuşana, haldă Gal.3

(steril)

Haldă CET Suceav a

(zgură)


145

CAPITOLUL 8. MEDIUL URBAN

Industrializarea, urbanizarea, valorificarea intensivă a resurselor naturale din zonele intens populate reprezintă elemente care, cumulate, pot conduce, pe termen scurt, mediu sau lung, la modificări cantitative şi calitative importante ale factorilor de mediu, care determină, la rândul lor, degradarea condiţiilor de viaţă şi chiar la consecinţe negative asupra stării de confort şi sănătate umană.

Localităţile urbane reprezintă mari consumatoare de resurse naturale şi generatoare de emisii poluante şi de deşeuri în mediu, exercitând o continuă presiune asupra mediului.

Deteriorarea mediului urban exercită la rândul său influenţe negative asupra stării de sănătate a populaţiei.

Ca atare, activităţile economico-sociale trebuie controlate şi reglementate de aşa manieră încât să se reducă la minim impactul acestora asupra calităţii mediului şi a sănătăţii umane.

8.1. Aşezările urbane

Aşezările umane reprezintă o categorie specială de ecosisteme, acele ecosisteme create de om care consumă resurse, precum energie, apă şi alte materii prime, pe care le transformă într-o mare varietate de produse finite şi de deşeuri, procese cu atât mai intense cu cât gradul de urbanizare şi de industrializare sunt mai avansate.

Prin aceste procese, aşezările umane produc impact asupra mediului înconjurător, diferit ca tip şi mărime, în funcţie de stadiul lor de dezvoltare economico-socială, de natura şi gradul de dezvoltare al activităţilor industriale care se desfăşoară pe teritoriul lor, de numărul populaţiei etc.

Prin urmare, referitor la nivelul impactului activităţilor antropice asupra mediului, este relevantă evoluţia aşezărilor umane, care este strâns legată de evoluţia numerică şi mişcarea populaţiei, de construirea şi utilizarea spaţiilor de locuit, de gradul de dezvoltare socio-economică a localităţilor etc.

Variaţia numărului populaţiei are influenţă asupra cerinţelor de locuinţe, de asigurare a infrastructurii şi a serviciilor, care, la rândul lor, conduc la modificări ale habitatului uman.

Evoluţia populaţiei judeţului Suceava este prezentată în tabelul 8.1.1. Datele sunt furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică Suceava, indicând reducerea populaţiei judeţului în anul 2006 cu cca. 1,86% faţă de anul 2001.

2001 2002 2003 2004 2005 2006Total populaţie la 1 IULIE anul: 719.134 707.242 705.547 705.202 705.752 705.730

Tabel 8.1.1. Evoluţia populaţiei din judeţul Suceava în perioada 2001-2006

Pentru populaţie, mai ales pentru locuitorii oraşelor şi municipiilor, calitatea vieţii este strict condiţionată în primul rând de calitatea serviciilor publice, alături de calitatea mediului ambiental.

În structura serviciilor şi utilităţilor publice sunt incluse componente ca: Alimentarea cu energie electrică şi gaze naturale; Producţia şi distribuţia apei potabile; Canalizarea şi epurarea apelor uzate şi meteorice; Producţia şi distribuţia energiei termice pentru încălzire şi apă caldă;


146

Salubritatea şi gestiunea deşeurilor urbane; Întreţinerea străzilor, spaţiilor verzi şi obiectivelor din domeniul public; Transportul public local; Administrarea, întreţinerea şi repararea fondului locativ de stat.

Toate acestea alcătuiesc un tablou complex, important în aprecierea stadiului de dezvoltare a localităţilor, care concură la atingerea unui anumit nivel de trai al locuitorilor acestora.

Calitatea vieţii este şi trebuie să fie o componentă esenţială în politicile de dezvoltare socio-economică locale, regionale şi naţionale. În acest sens, extinderea şi creşterea calităţii serviciilor publice la nivelul tuturor localităţilor, atât urbane cât şi rurale, trebuie să reprezinte un obiectiv major pentru factorii de decizie la nivel local, care trebuie să gestioneze în mod adecvat şi echilibrat resursele locale limitate, încât să obţină maxim de rezultate cu minim de resurse.

Totodată însă, creşterea nivelului de educaţie, a gradului de civilizaţie a populaţiei reprezintă căi necostisitoare, dar extrem de eficiente, de păstrare a unui mediu ambiental corespunzător, de utilizare raţională a resurselor comunităţilor şi de menţinere în bună stare a infrastructurii publice existente.

În domeniul amenajării teritoriului şi urbanismului, în scopul creşterii calităţii vieţii la nivelul judeţului Suceava, principalele lucrări de investiţii realizate în ultimii ani au vizat în principal domenii ca:- reabilitarea, modernizarea şi extinderea reţelelor de alimentare cu apă şi canalizare;- extinderea reţelelor de gaze naturale;- întreţinerea şi modernizarea drumurilor şi podurilor;- reabilitarea reţelelor de termoficare;- executarea de locuinţe sociale.

8.1.1. Amenajarea teritorială

Conform Legii 351/2001, cu modificările ulterioare, privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, activitatea de amenajare a teritoriului şi de urbanism trebuie să se desfăşoare cu respectarea autonomiei locale, pe baza principiului parteneriatului, transparenţei, descentralizării serviciilor publice, participării populaţiei în procesul de luare a deciziilor, precum şi al dezvoltării durabile, conform cărora deciziile generaţiei prezente trebuie să asigure dezvoltarea, fără a compromite dreptul generaţiilor viitoare la existenţă şi dezvoltare proprie.

Scopul de bază al amenajării teritoriului îl constituie armonizarea politicilor economice, sociale, ecologice şi culturale, stabilite la nivel naţional şi local, pentru asigurarea echilibrului în dezvoltarea diferitelor zone ale ţării, urmărindu-se creşterea coeziunii şi eficienţei relaţiilor economice şi sociale dintre acestea.

În funcţie de specificul şi de ponderea activităţii economice dominante, de numărul de locuitori, caracterul fondului construit, densitatea populaţiei şi a locuinţelor, de nivelul de dotare social-culturală şi de echipare tehnică, localităţile se împart în două mari grupe: localităţi urbane şi localităţi rurale.

Localitatea urbană este acea localitate în care majoritatea resurselor de muncă este ocupată în activităţi neagricole cu un nivel diversificat de dotare şi echipare, exercitând o influenţă socioeconomică constantă şi semnificativă asupra zonei înconjurătoare.

Localitatea rurală (sat) este o localitate în care:a) majoritatea forţei de muncă se află concentrată în agricultură, silvicultură, pescuit,

oferind un modspecific şi viabil de viaţă locuitorilor săi, şi care prin politicile de modernizare îşi va păstra şi în perspectivă specificul rural;

b) majoritatea forţei de muncă se află în alte domenii decât cele agricole, silvice, piscicole, dar care oferă în prezent o dotare insuficientă necesară în vederea declarării ei ca


147

oraş şi care, prin politicile de echipare şi de modernizare, va putea evolua spre localităţile de tip urban.

Reţeaua naţională de localităţi este compusă din localităţi urbane şi din localităţi rurale, ierarhizate pe ranguri. Potrivit legii 351/2001, ierarhizarea localităţilor pe ranguri esteurmătoarea: a) rangul 0 - Capitala României, municipiu de importanţă europeană; b) rangul I - municipii de importanţă naţională, cu influenţă potenţială la nivel european; c) rangul II - municipii de importanţă interjudeţeană, judeţeană sau cu rol de echilibru în reţeaua de localităţi; d) rangul III - oraşe; e) rangul IV - sate reşedinţă de comună; f) rangul V - sate componente ale comunelor şi sate aparţinând municipiilor şi oraşelor.

Trecerea localităţilor de la un rang la altul se face prin lege, la propunerea consiliilor locale, cu consultarea populaţiei prin referendum şi a instituţiilor implicate, în condiţiile legii, cu respectarea principalilor indicatori cantitativi şi calitativi minimali prevăzuţi în lege. Aceştia sunt diferenţiaţi pentru localităţile urbane şi respectiv pentru cele rurale.

Aceşti indicatori minimali se referă, în cazul localităţilor urbane, în afară de un număr minim de locuitori (5.000 de locuitori pentru oraşe şi 25.000 pentru municipii) la nivelul de dotare minimal cu diferite servicii şi utilităţi publice (alimentare cu apă, canalizare, baie şi WC, staţie orăşenească de epurare a apelor uzate, mijloace de transport în comun, dotări culturale şi sportive, număr de paturi în spitale şi număr de medici care revin la 1000 locuitori, unităţi de învăţământ, spaţii verzi, depozit controlat de deşeuri).

Ca urmare a trecerii în ultimii ani a unora dintre localităţile rurale din judeţ în rândul oraşelor, respectiv a unor sate în rândul comunelor, la nivelul judeţului Suceava s-au produs modificări importante în structura reţelei de localităţi urbane şi rurale, aşa cum se constată din tabelul 8.1.1.1., unde sunt prezentate caracteristicile administrative ale judeţuluiSuceava, la data de 1.07.2006, comparativ cu datele din tabelul 8.1.1.2., unde acestea sunt prezentate la data de 18.03.2002, în urma recensământului din anul 2002. (Sursa: D.J.S.Suceava).

JudeţSuprafaţa

totală (km2)

Numărul

locuitorilor

1.07.2006

Densitatea

medie

( loc/km2 )

Numărul

municipiilor

Numărul

oraşelor

Numărul

comunelor

Numărul

satelor

Suceava 8553,5 705.730 82,5 5 11 97 379

Tabel 8.1.1.1 Caracteristicile administrativ-teritoriale ale judeţului Suceava la 1.07.2006

JudeţSuprafaţa

totală (km2)

Numărul

locuitorilor

18.03.2002

Densitatea

medie

( loc/km2 )

Numărul

municipiilor

Numărul

oraşelor

Numărul

comunelor

Numărul

satelor

Suceava 8553,5 688.435 80,5 5 3 93 396

Tabel 8.1.1.2. Caracteristicile administrativ-teritoriale ale judeţului Suceava la 1.03.2002

Se constată că, în perioada 2002 – 2006, în judeţul Suceava a crescut numărul de localităţi urbane (oraşe şi municipii), de la 8 la 16, şi a scăzut numărul de sate, de la 396 la 379, ca rezultantă a punerii în aplicare a prevederilor Legii nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea IV-a - Reţeaua de localităţi, completată de Legea 83/2004 pentru declararea ca oraşe a unor comune. Totodată, s-au înfiinţat 9 comune noi.


148

Cu toate acestea, există şi în prezent în judeţ municipii, oraşe şi comune, inclusiv dintre cele vechi, anterioare anului 1989, în care nu sunt atinşi indicatorii cantitativi şi calitativi minimali stabiliţi prin lege.

Ca urmare, sunt necesare eforturi susţinute ale comunităţilor locale pentru a se realiza dezvoltarea unităţilor administrativ-teritoriale aşa încât să se atingă, cât mai curând posibil, stadiul de dotare tehnico-edilitară, culturală etc. aferent statutului dorit de localităţi, urbane sau rurale, mai mari sau mai mici, dar europene.

În prezent judeţul Suceava are următoarea organizare administrativ - teritorială: 5 municipii: Suceava, Fălticeni, Rădăuţi, Câmpulung-Moldovenesc, Vatra-Dornei; 11 oraşe: Gura Humorului, Siret, Solca, Broşteni, Cajvana, Dolhasca, Frasin, Liteni,

Milişăuţi, Salcea şi Vicovu de Sus; 97 comune 379 sate.

Dezvoltarea sistemului urban. Procesul de urbanizare

Urbanizarea este un proces continuu, dinamic, care a apărut prin concentrarea unei populaţii într-un anumit spaţiu şi s-a extins prin procese de migrare, sporul natural al populaţiei şi prin transformarea treptată a unor zone rurale în oraşe. Astăzi, zonele urbane sunt zone complexe: rezidenţiale, industriale, culturale, administrative, ştiinţifice, de învăţământ, comerţ, având complexe căi de comunicaţie interne şi externe.

Urbanizarea prezintă o tendinţă generală de creştere în prezent, deoarece aduce o serie de facilităţi pentru desfăşurarea mai comodă a vieţii, printr-un acces mai larg şi calitativ crescut al populaţiei la serviciile publice (sisteme de alimentare cu apă, canalizare, epurare a apelor uzate, sisteme de management al deşeurilor etc.).

Oraşul însă reprezintă un ecosistem specific, un complex de factori naturali si artificiali, care asigură o serie de facilităţi pentru desfăşurarea mai comodă a vieţii, dar, în acelaşi timp, expun populaţia la diverse riscuri şi disconforturi, în funcţie de modul de organizare şi folosire, mai mult sau mai puţin echilibrată, al acestora. Adesea, în sistemele urbane, factorii artificiali se extind din ce în ce mai mult, în detrimentul celor naturali.

Dezvoltarea unei aşezări umane este determinată semnificativ de schimbările care se produc în structura economiei locale, în structura populaţiei şi în cultura comunitară. Ea este în mod substanţial influenţată de aplicarea unui management administrativ adecvat, care trebuie să fie axat pe patru ţinte principale:

Dezvoltarea infrastructurii şi asigurarea accesului populaţiei la aceasta; Asigurarea accesului la locuinţă; Protecţia mediului ambiant; Diminuarea sărăciei.

Dezvoltarea unui sistem urban trebuie să ţină seama însă de caracterul limitat al resurselor (de capitalul uman, natural şi financiar disponibil la nivel local), urmărindu-se alocarea echilibrată şi eficientă a acestora de către autorităţile publice. Autorităţile administraţiei publice locale trebuie să încurajeze responsabilitatea civică comunitară şi individuală, parteneriatul în realizarea proiectelor de dezvoltare locală, iniţiativele private.

Relevante pentu evoluţia procesului de urbanizare la nivelul judeţului sunt datele furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică Suceava, privind evoluţia procentelor de populaţie din mediul urban faţă de populaţia totală a judeţului Suceava, în perioada 2003-2006, prezentate în tabelul 8.1.1.3.

Nr. locuitori mediu urban/ Populaţia totală (%)Judeţ

2003 2004 2005 2006Suceava 33,47% 43,44% 43,33% 43,28%

Tabel 8.1.1.3. Evoluţia structurii populaţiei în mediul urban în judeţul Suceava


149

Comparativ cu ponderea medie pe ţară a populaţiei urbane, conform recensământului din anul 2002, de 53,3%, constatăm că în judeţul Suceava această pondere este cu 10% mai scăzută chiar şi la nivelul anului 2006, populaţia judeţului fiind în continuare preponderent rurală, deşi între timp, în ultimii ani s-au înfiinţat 8 noi oraşe. Disproporţia este şi mai accentuată în raport cu ponderea populaţiei urbane din ţările dezvoltate, care era în 1990 de 73%, acest procent fiind estimat să crească la 78% în 2010.

În judeţul Suceava, densitatea populaţiei în localităţile urbane este, în medie, de cca. 2,6 ori mai mare în mediul urban, faţă de cea medie pe judeţ.

Dezvoltarea zonelor comerciale

Odată cu dezvoltarea zonelor de locuinţe în localităţile urbane s-au prevăzut şi utilităţile sociale necesare: comerţ, servicii, şcoli, cultură etc., conforme cerinţelor din perioadele respective.

Odată cu trecerea la economia de piaţă, în domeniul comercial, sectorul privat s-a dezvoltat foarte mult în localităţile urbane după 1990, acesta aflându-se în continuă dezvoltare, pentru a răspunde cerinţelor de consum din ce în ce mai crescute ale populaţiei.

În general, se pot face următoarele aprecieri cu privire la aspectele legate de evoluţia zonelor comerciale după anul 1989 în localităţile urbane din judeţ:

- Tendinţa din primii ani de concentrare a activităţilor de comerţ în zona pieţelor agroalimentare, care a condus la solicitări excesive ale acestor zone, cu implicaţii în salubritatea, igiena şi estetica zonei.

- Desfăşurarea în primii ani din deceniul trecut a activităţilor comerciale în principal în amplasamente mai mult sau mai puţin improvizate (apartamente din blocuri de locuinţe, chioşcuri rudimentare, curţi proprietate privată), situate în zone rezidenţiale şi centrale ale localităţilor urbane, magazine mici care ulterior fie au evoluat sub aspect calitativ şi estetic, fie au dispărut, dar în mai mică măsură. Acestea erau în mare măsură responsabile de diferite disconforturi produse populaţiei din zonă, începând de la zgomotul datorat aprovizionării şi deservirii acestora şi până la gestionarea necorespunzătoare a deşeurilor produse, în principal din ambalaje.

- Treptat, s-au dezvoltat o serie de centre comerciale corespunzător amenajate, care asigură atât eliminarea corespunzătoare, controlată a deşeurilor rezultate din astfel de activităţi, cât şi o creştere a calităţii deservirii populaţiei prin aceste tipuri de activităţi.

În prezent, activităţile comerciale se desfăşoară încă preponderent în zonele rezidenţiale şi centrale ale localităţilor urbane, în spaţii comerciale mici şi mijlocii, mai mult sau mai puţin fericit integrate în ansamblul arhitectonic şi estetica zonelor respective.

În ultimii ani însă, în special în zonele periferice ale oraşelor, s-au dezvoltat o serie de spaţii comerciale en-gros, altele de tip supermarket şi chiar hipermarket, îndeosebi în municipiul Suceava, reşedinţă de judeţ.

În conformitate cu PUG-urile localităţilor, autorităţile administraţiei publice locale şi sectorul privat au procedat la modernizarea centrelor comerciale existente, a pieţelor agroalimentare, primăriile insistând tot mai mult pe latura calitativă (reutilizarea, reconversia spaţiilor comerciale existente, amenajarea lor corespunzătoare, organizarea eliminării deşeurilor rezultate din aceste activităţi).

În municipiul Suceava, reşedinţă de judeţ, s-a pus în ultimii ani un accent deosebit pe extinderea şi modernizarea zonelor având ca funcţiune predominantă comerţul, pentru a se crea condiţii optime pentru desfăşurarea activităţilor de comerţ la standarde de calitate europene.

În acest scop, în anul 2002 s-au desfăşurat activităţi de reabilitare a pieţei mari din centrul municipiului Suceava, amenajându-se de asemenea un număr de 30 de spaţii comerciale pentru modernizarea comerţului în această zonă.

În 2007 primăria Suceava intenţionează să investească un milion de lei pentru modernizarea aleii comerciale din piaţa agroalimentară George Enescu, urmând ca spaţiile


150

comerciale să fie modernizate pe cheltuiala celor circa 60 de agenţi economici, după un plan unitar al municipalităţii.

În anul 2003 a fost dat în funcţiune magazinul en gross de tip cash&carry METRO, iar în zona Lunca Sucevei s-a dat în folosinţă magazinul DEDEMAN, care este un spaţiu modern de comercializare şi depozitare de materiale de construcţii. Un nou magazin de tip cash&carry, Selgros, s-a construit în 2006 şi s-a dat în funcţiune la începutul anului 2007.

În anul 2005 a fost demolată fabrica de confecţii „Zimbru”, dintr-o zonă rezidenţial -comercială relativ centrală a municipiului Suceava, iar în anul 2006 pe acest spaţiu s-a construit şi s-a dat în folosinţă hipermarketul Kaufland.

Cu toate acestea, lipsa fondurilor necesare au condus la menţinerea uneia din principalele zone comerciale a municipiului Suceava, cunoscută în întreaga ţară, bazarul din valea Sucevei, într-o situaţie nu mult diferită de cea din urmă cu 16 ani. Aici comerţul se desfăşoară încă în aer liber, în condiţii minime de igienă şi civilizaţie, deşi există de ani de zile proiecte şi bune intenţii ale municipalităţii de a se moderniza această importantă zonă comercială. Pentru anul 2007, administraţia municipiului Suceava a prevăzut alocarea sumei de trei milioane de lei, bani cu care se vor putea face lucrările la reţelele de utilităţi, care lipsesc din această zonă, precum şi cele de realizare a structurii unui corp de clădire. Deşi comerţul în mediul urban tinde să se modernizeze şi în localităţile urbane din judeţul Suceava, prin crearea de supermarket-uri şi hipermarket-uri care concentrează o mare gamă de produse în acelaşi spaţiu comercial, el se desfăşoară încă în bună măsură prin unităţi mici, dispersate printre blocuri, cu diverse stiluri constructive, de multe ori mai puţin integrate în arhitectura zonei. Se remarcă totuşi o îmbunătăţire de la an la an a esteticii acestor unităţi comerciale mici şi mijlocii, disipate pe teritoriul localităţilor urbane.

8.1.2. Concentrările urbane

Conform definiţiei Agenţiei de Mediu Europene, concentrarea urbană reprezintă procesul prin care o proporţie crescută din populaţia unei ţări este concentrată în zone urbane. Aşa cum am arătat în tabelul 8.1.1.3., doar 43,28% din populaţia judeţului este concentrată în localitări urbane.

Din punct de vedere spaţial, conform datelor furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică Suceava, situaţia este următoarea:

Judeţ Zona urbană ( ha )

- din care Intravilan

( ha )

% zona urbană din suprafaţa judeţului

Densitatea populaţiei în zona urbană (locuitor/km2)

Suceava 142.796 14.834 16,69 214,2

Tabel 8.1.2.1 Situaţia concentrărilor urbane din judeţul Suceava

Comparativ cu densitatea medie a populaţiei la nivelul judeţului Suceava, de 82,5%, se constată că în localităţile urbane densitatea medie a populaţiei este de peste 2,5 ori mai mare.

Principala localitate urbană a judeţului Suceava este desigur municipiul reşedinţă de judeţ. Acesta este departe de a fi o mare concentrare urbană, deşi concentrează cca. 35% din întreaga populaţie urbană a judeţului.

Această concentrare mare a populaţiei din municipiul reşedinţă de judeţ este strâns legată de faptul că municipiul Suceava concentrează cea mai importantă infrastructură economică dintre localităţile urbane ale judeţului. Aici îşi desfăşoară activitatea un număr mare de unităţi economice, în principal în cadrul unor zone cu funcţiuni mixte, industriale şi comerciale, cum sunt: zona Valea Sucevei, zona Şcheia, zona Iţcani, zona Traian Vuia.

Aceasta contribuie la crearea unei presiuni mai mari a activităţilor economico-sociale asupra mediului înconjurător şi asupra populaţiei, în municipiul Suceava, faţă de situaţia existentă în celelalte localităţi urbane din judeţ.


151

Cele mai bine reprezentate ramuri industriale din municipiul Suceava, care reprezintă şi surse de impact antropic asupra mediului, sunt:

industria energetică industria celulozei şi hârtiei industria alimentară industria textilă, confecţii, încălţăminte industria de prelucrare primară şi secundară a lemnului.

Principalele probleme cu care se confruntă concentrările urbane, în principal municipiul reşedinţă de judeţ, dar şi unele dintre celelalte localităţi urbane ale judeţului, sunt:

poluarea atmosferei cu pulberi în suspensie PM10, provenite din diverse surse industriale, trafic auto, sisteme de încălzire centralizate şi individuale etc., care este întreţinută de starea necorespunzătoare a drumurilor, insuficienţa spaţiilor verzi, starea de salubritate stradală deficitară. În cazul municipiului Suceava, amplasarea zonelor industriale Valea Sucevei şi Şcheia în zone de altitudine mai joasă faţă de zonele cu funcţiuni rezidenţiale şi comerciale favorizează, în anumite condiţii atmosferice, transportul poluanţilor proveniţi de la sursele industriale în zonele locuite. dezvoltarea cartierelor vechi de locuinţe preponderent pe verticală, corelată cu lipsa

spaţiilor verzi, acută chiar în unele dintre aceste cartiere. starea precară a drumurilor publice, ca şi capacitatea actualmente insuficientă a

acestora şi lipsa spaţiilor de parcare, toate acestea contribuind la îngreunarea traficului pe unele artere intens circulate, cu consecinţe negative în planul calităţii aerului şi nivelului de zgomot de pe aceste artere. aspectul urbanistic lasă încă mult de dorit, atât ca stil arhitectonic şi estetică (care de

altfel sunt ca şi inexistente, blocurile de dinainte de 1989 părând încă a avea doar funcţii de „adăposturi” pentru locuitorii municipiului), în special în cartierele construite în anii ‘80-’90, cât şi prin permisivitatea prea mare a autorităţilor locale cu privire la modificările şi funcţiunile improprii date balcoanelor şi parterelor blocurilor, adesea chiar la faţada dinspre drumurile importante din municipiu, ca şi spaţiilor verzi. salubrizarea şi managementul deşeurilor municipale încă necorespunzătoare, deşi în

îmbunătăţire de la an la an. Sistemele de precolectare, colectare, transport şi depozitare a deşeurilor menajere şi a gunoiului stradal în mediul urban, deşi s-au îmbunătăţit în ultimii ani, trebuie reorganizate şi dezvoltate în conformitate cu prevederile legislaţiei în domeniul deşeurilor, ceea ce necesită investiţii majore în următorii ani. deşi au existat acţiuni tot mai susţinute ale municipalităţilor, în colaborare cu APM,

ONG-uri etc., de a creşte nivelul de educaţie ecologică a populaţiei, de a experimenta şi implementa sisteme de colectare selectivă a deşeurilor reciclabile, progresele realizate în acest domeniu sunt încă departe de a fi satisfăcătoare, comparativ cu cerinţele directivelor UE în domeniul deşeurilor. depozitele de deşeuri orăşeneşti actuale, neconforme cu cerinţele legislaţiei de

mediu în vigoare, reprezintă o sursă de poluare a aerului cu mirosuri neplăcute şi fum datorat autoaprinderii, cu suspensii antrenate de vânt, alături de impactul negativ asupra calităţii apei şi solului. Legislaţia actuală privind depozitarea deşeurilor, transpusă din cea a UE, prevede obligaţia realizării unor depozite de deşeuri zonale, corespunzător amplasate şi amenajate, astfel încât actualele depozite vor fi supuse operaţiunilor de închidere şi ecologizare. zonele periferice ale oraşelor, albiile râurilor şi pârâurilor din zonă sunt încă frecvent

folosite şi de locuitorii oraşelor, ca şi de cei din mediul rural învecinat, pentru depozitarea necontrolată a deşeurilor. Acest comportament necivilizat trebuie să înceteze, pentru aceasta fiind necesară apelarea atât la metodele educative, cât şi la cele coercitive, de către autorităţile locale responsabile.

În general, gestionarea deşeurilor în mediul urban reprezintă una dintre problemele dificile, departe de a fi rezolvate nu doar la nivel local, ci la nivel naţional.


152

Este o problemă care ţine în bună măsură şi de gradul de educaţie şi civilizaţie a populaţiei, dar care necesită totodată şi investiţii financiare importante în sisteme moderne de management integrat al deşeurilor.

8.1.3. Spaţii verzi şi zone de agrement

Vegetaţia, element fundamental al mediului natural, reprezintă un factor important în autopurificarea atmosferei, acesta fiind şi motivul pentru care nu se poate concepe lipsa ei din cadrul amenajărilor urbanistice. Prin urmare, principalul scop al amenajării spaţiilor verzi în mediul urban îl constituie ameliorarea stării mediului înconjurător, acestea având însă şi un important rol estetic şi social, având în vedere funcţia lor de mijloc de deconectare şi destindere a omului.

Spaţiul verde este o categorie funcţională din cadrul aşezărilor umane care se caracterizează prin:

existenţa unui cadru vegetal natural sau amenajat; existenţa unui cadru construit, cuprinzând amenajări şi dotări corespunzătoare

unor activităţi ale populaţiei, recreative sau cultural-educative, sportive, în aer liber.

Caracterizându-se prin suprafeţe, amplasări, amenajări şi folosinţe diferite, spaţiile verzi se grupează în două categorii distincte:

- spaţii verzi de folosinţă generală sau publice care cuprind: parcuri, grădini, scuaruri, accesibile întregii populaţii;

- spaţii verzi de folosinţă limitată, aferente locuinţelor, dotărilor social-culturale, zonelor industriale, căilor de comunicaţie, zonelor de protecţie sanitară, grădinilor botanice şi zoologice etc.

Datorită rolului lor în îmbunătăţirea microclimatului urban şi în curăţarea şi împrospătarea aerului urban, zonele verzi sunt supranumite „plămâni ai oraşelor”, având funcţii sanitaro-igienice şi de protecţie a factorilor climatici, alături de funcţiile recreative şi estetico-peisagistice.

După 1989, zonele verzi, şi aşa nu foarte bine dezvoltate în unele dintre localităţile urbane ale judeţului, au fost şi încă sunt ameninţate de nevoia tot mai mare de spaţii cu diverse alte destinaţii: comerciale, rezidenţiale etc., spaţii care sunt deja relativ limitate la nivelul localităţilor urbane, mai ales cele din zonele centrale ale localităţilor.

Zonele verzi reprezintă o condiţie indispensabilă a unei vieţi citadine normale, atât prin rolul estetic, cât mai ales prin contribuţia la atenuarea poluării mediului; neutralizează unii poluanţi, filtrează pulberile în suspensie, reduc nivelul de poluare fonică (coroanele arborilor absorb cca. 26% din energia sonoră). De asemenea, au un rol important în regularizarea temperaturii şi umidităţii aerului. Totodată, ele reprezintă habitate pentru o serie de specii de faună sălbatică.

Suprafaţa spaţiilor verzi aparţinând municipalităţilor din oraşele şi municipiile judeţului Suceava, conform datelor furnizate de către autorităţile locale la nivelul anului 2006, este prezentată în tabelul 8.2.1.

Municipiu / Oraş Suprafaţa totală spaţii verzi

(ha)

Suprafaţa spaţiu verde (mp/locuitor)

Zone de agrement

Municipiul Suceava 31,13 2,94

Municipiul Câmpulung Moldovenesc

16 7,94Parc dendrologic Lic. Dragoş VodăParc M. EminescuParc B.T.T.

Municipiul Fălticeni 17,5 5,77 Parcul Nada Florilor


153

Municipiu / Oraş Suprafaţa totală spaţii verzi

(ha)

Suprafaţa spaţiu verde (mp/locuitor)

Zone de agrement

Municipiul Rădăuţi 24 8,17Parc ZooGrădina de Tir

Municipiul Vatra Dornei 37 22

Parcul Staţiunii, Pârtii de schi, Parc şi zona verde de pe Dealul Măgura(Runc), zona Sport şi Lunca Dornei, Zona plantată Deal Bârnărel

Oraş Gura Humorului 28,81 18,37Parc DendrologicParc CentralParc “Club Şcolar”

Oraş Siret 18 18,97 Grădina de Vară

Oraş Solca 18 38,38

Oraş Broşteni 2 3,06

Oraş Frasin 9,33 14,1Tabăra BucşoaiaParc Moldova

Oraş Salcea 1,6 1,72

Oraş Vicovu de Sus 4,0 2,73

Oraşul Liteni 1,7 1,67

Oraşul Solca 18 38,38Parcul Balnear, Parcul Central, Spaţiu de joacă pentru copii, Stadionul”Victoria”, Teren de sport

Oraşul Dolhasca 1,56 1,38

Judeţ Suceava – total urban

228,63 -

Tabel 8.2.1. Situaţia spaţiilor verzi în localităţile urbane din judeţul Suceava

Având în vedere că legea 351 din 6 iulie 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a IV-a - Reţeaua de localităţi, cu modificările ulterioare, prevede o normă minimală de 15 mp/loc. spaţii verzi pentru municipii şi respectiv 10 mp/loc, se poate constata că o parte dintre oraşele recent înfiinţate: Salcea, Dolhasca, Broşteni, Vicovu de Sus nu îndeplinesc acest criteriu.

Normele europene prevăd o suprafaţă de spaţii verzi de cca. 30-40 mp/locuitor. Se constată că majoritatea localităţilor urbane ale judeţului se situează sub această normă.

Conform datelor furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică, disponibile doar până în anul 2004, evoluţia suprafeţei totale a spaţiilor verzi din localităţile urbane ale judeţului Suceava, pentru perioada 1999-2004, este de reducere a acestora, cum se constată din tabelul 8.2.2. De menţionat că în anul 2004 s-au mai înfiinţat 8 oraşe, faţă de anii anteriori, când existau doar 8 localităţi urbane.

1999 2000 2001 2002 2003 2004Suprafaţa totală spaţii verzi (ha) din loc. urbane

ale jud. Suceava 572 527 527 527 527 532

Tabel 8.2.2. Evoluţia suprafeţei totale a spaţiilor verzi din localităţile urbane ale judeţului Suceava în perioada 1999-2004 (sursă: D.J.S. Suceava)

Din tabelul 8.2.2., ca şi din evoluţia ponderii suprafeţei spaţiilor verzi din mediul urban raportată la suprafaţa totală a mediului urban din judeţul Suceava în perioada 1999 – 2004,


154

prezentată în tabelul 8.2.3., constatăm că ponderea suprafaţei totale de spaţii verzi raportată la suprafaţa mediului urban, după înfiinţarea celor 8 noi oraşe (care a devenit de 1427,9 kmp, faţă de 576,9 înainte de 2004) a scăzut semnificativ.

Suprafaţa spaţii verzi/Suprafaţa totala a mediului urban (%)Unitatea

administrativ teritorială 1999 2000 2001 2002 2003 2004

Judeţul Suceava

0,99 0,91 0,91 0,91 0,91 0,37

Tabel 8.2.3. Ponderea spaţiilor verzi din localităţile urbane din suprafaţa totală a localităţilor urbane(Sursă: Anuarul statistic al judeţului Suceava ediţia 2005 – D.J.S. Suceava)

Cel mai adesea, spatiile verzi nu alcătuiesc un sistem unitar din punct de vedere spaţial. Mai mult, acestea sunt complet izolate de teritoriul extraurban.

Astfel, în municipiul Suceava există un număr de 19 parcuri, marea lor majoritate fiind însă amplasate în zona centrală a municipiului. Situaţia este relativ similară şi în celelalte localităţi urbane din judeţ.

Consecinţă a politicii de dinainte de 1989 în domeniul urbanistic, în municipiul Suceava sunt deficitare suprafeţele de teren care s-ar putea utiliza pentru amenajarea unor noi spaţii verzi, în special în cartierele construite în anii 1970-1990 : Obcini, George Enescu, Burdujeni, unde spaţiile verzi sunt complet insuficiente, deşi densitatea populaţiei este crescută.

De menţionat însă şi lipsa de preocupare în acest sens a administraţiilor publice a municipiului Suceava, în toţi anii de după 1989, eforturile acestora fiind preponderentorientate spre întreţinerea spaţiilor verzi existente în centrul oraşului şi pe căile de acces principale în oraş, aceste cartiere „defavorizate” fiind neglijate (mai ales cartierul Obcini), probabil datorită situării lor spre periferie.

Primăria municipiului Suceava are în vedere, pentru anul 2007, reabilitarea şi modernizarea Parcului Central. Lucrările vor include modernizarea celor două fântâni arteziene, a aleilor pietonale, a reţelelor de iluminat, plantarea de arbuşti ornamentali şi igienizarea parcului. Totodată, se urmăreşte preluarea în administrare a parcului Şipote de la Direcţia Silvică Suceava, prin HG, urmând a se efectua amenajări şi în acest parc situat în zona centrală a municipiului.

În general, şi în celelalte localităţi urbane ale judeţului, zonele ocupate de spaţii verzi şi parcuri sunt relativ reduse şi neuniform distribuite în cadrul localităţilor, deficitare fiind, ca şi în municipiul Suceava, mai ales cartierele de locuinţe construite în ultimii ani ai comunismului.

În primul deceniu de după 1990, multe zone verzi au fost transformate mai întâi în construcţii provizorii de proastă calitate – chioşcuri, garaje etc., cu largul „concurs” al administraţiilor locale, o mare parte dintre acestea devenind apoi construcţii definitive.

S-a accentuat totodată fenomenul de degradare a spaţiilor verzi care s-au menţinut totuşi, în special în cartierele de locuinţe de la periferia localităţilor, având loc atât o scădere a suprafeţei, cât şi o deteriorare treptată a stării acestora, cu afectarea tuturor funcţiilor lor complexe.

Menţinerea şi dezvoltarea spaţiilor verzi în mediul urban, cu combaterea şi evitareatendinţei de insularizare, de izolare a lor de teritoriile extraurbane, reprezintă o cerinţă esenţială în domeniul urbanismului şi amenajării teritoriului, ca şi din punct de vedere al protecţiei mediului şi sănătăţii umane.

Concomitent, este necesară o mult mai bună întreţinere a spaţiilor verzi existente, aşa încât acestea să îşi îndeplinească cu adevărat funcţiile multiple. Municipalităţile ar trebui să-şi îndrepte atenţia nu doar asupra întreţinerii spaţiilor verzi din centrul zonelor urbane, ci şi asupra întreţinerii şi dezvoltării celor din cartierele periferice.


155

Cetăţenii ar trebui totodată să se preocupe şi ei de aspectul zonelor din jurul blocurilor de locuinţe, aşa încât acestea să dobândească funcţii estetice şi de protecţie prin amenajarea lor ca spaţii verzi, plantare de arbori şi arbuşti, şi nu să rămână locuri virane, zone de depozitare şi staţionare a gunoaielor, aşa cum încă se mai poate constata în multe dintre cartierele oraşelor.

8.2. Reţele de alimentare cu apă şi reţele de canalizare

Serviciul public de alimentare cu apă cuprinde activităţi de captare, de tratare a apei brute, de transport şi de distribuţie a apei potabile şi industriale la utilizatori.

Conform datelor furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică Suceava, date disponibile doar la nivelul anului 2004, în 2004 în judeţul Suceava doar 52 de localităţi beneficiau de sistem centralizat de distribuţie a apei potabile şi doar 30 de localităţi dispuneau de reţele de canalizare.

Reţele de alimentare cu apă potabilă Reţele de canalizareJudeţulLungime

(km)Volum

distribuit (mii mc)

Număr localităţi

Lungime (km)

Număr localităţi

Populaţie racordată

(nr.)

Suceava 813,3* 20.945 52** 633* 30** -*- date din raportul stării economice a jud. Suceava pe 2006 (datele sunt de la 31.12.2005)**-date de la 31.12.2004 – sursa D.J.S. Suceava

Tabel 8.2.1.1. Situaţia reţelelor de alimentare cu apă şi canalizare din judeţul Suceava la 31.12.2005

Comparativ cu nivelul de extindere a reţelei de distribuire a apei potabile, este evident că reţeaua de canalizare este sub necesităţi (reprezentând doar 77,8% din lungimea reţelei de distribuţie şi acoperind un număr mult mai mic de localităţi).

Dacă cele 8 localităţi urbane vechi ale judeţului dispun de reţele centralizate de distribuţie a apei potabile şi de canalizare, în schimb asigurarea centralizată a apei potabile în noile localităţi urbane şi în localităţile rurale este încă mult sub nivelul dorit, aici situaţia fiind şi mai nesatisfăcătoare în ceea ce priveşte existenţa reţelelor de canalizare şi a staţiilor de epurare.

Având în vedere dezvoltarea insuficientă şi starea ridicată de uzură a majorităţii reţelelor de alimentare cu apă şi de canalizare existente, sunt necesare eforturi financiare substanţiale atât pentru reabilitarea, cât şi pentru extinderea acestora, atât în mediul urban, cât şi, mai ales, în localităţile rurale.

În vederea creşterii gradului de acces al populaţiei la serviciile publice de alimentare cu apă şi canalizare şi a îmbunătăţirii calităţii apei potabile, se pot lua în considerare trei căi principale de atragere a capitalului:

atragerea şi utilizarea fondurilor europene post-aderare; utilizarea creditelor în finanţarea serviciilor publice şi a lucrărilor de investiţii în

infrastructura locală, cu garanţii de stat sau ale autorităţilor locale; stimularea implicării capitalului privat (parteneriat public-privat).

Reţelele publice de alimentare cu apă în mediul rural s-au aflat în extindere continuă în ultimii ani, prin programele guvernamentale şi locale derulate în acest scop.

Pentru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă la sate, prin Programul de alimentare cu apă a satelor, aprobat conform Hotărârii Guvernului nr. 577/1997, în cursul anului 2006, au continuat lucrările la obiectivele din localităţile Buneşti, Moara, Şcheia şi au fost cuprinse în cadrul programului localităţi noi: Adâncata, Hănţeşti, Suceviţa, Gălăneşti, Botoşana,


156

Comăneşti şi Fundu Moldovei. În cadrul programului de alimentare cu apă la sate derulat şi în anul 2006, conform

Hotărârilor Guvernului nr.687/1997 şi nr. 1036/2004, s-au încheiat convenţii prin care s-au transmis obligaţiile ce revin consiliilor locale pentru sistemele de alimentare cu apă a localităţilor nou introduse în program şi a avut loc recepţia obiectivelor de la Liteni - Roşcani, Dumbrăveni, Zvorîştea şi Putna.

Evoluţia reţelelor de canalizare în judeţul Suceava în perioada 2000-2005, ca rezultat al acţiunilor de extindere a acestora, este prezentată în tabelul de mai jos.

Judeţul AnulLungimea simplă a

reţelei (km)Nr. localităţi racordate la reţeaua

de canalizare2000 544,1 272001 547,3 282002 547,3 282003 554,0 302004 565,1 30

Suceava

2005 633,0 30

Tabel 8.2.1.2. Evoluţia reţelelor de canalizare în perioada 2000-2005 în judeţul Suceava (Surse: D.J. Statistică Suceava – 2000-2004, Raportul stării economice a jud. Suceava pe 2005)

În unele localităţi din judeţ s-au desfăşurat tot mai intens în ultimii ani şi lucrări de extindere şi reabilitare a reţelelor de canalizare şi a staţiilor de epurare, dar costurile ridicate ale acestor tipuri de lucrări nu au permis realizarea de astfel de investiţii în ritmul şi volumul dorit, din bugetele locale.

Autorităţile administraţiei publice locale au făcut demersuri pentru identificarea şi atragerea de surse de finanţare destinate lucrărilor de extindere/reabilitare a reţelelor de canalizare şi a staţiilor de epurare.

Pentru implementarea proiectului ,,Reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă potabilă în judeţul Suceava”, finanţat în cadrul Programului SAMTID, în valoare de 11.527.672,26 Euro, a fost desemnat constructorul.

Execuţia propriu zisă a lucrărilor a început în data de 8 august 2006, situaţia realizărilor la sfârşitul anului 2006 prezentându-se astfel:

- Municipiul Câmpulung Moldovenesc - 2 % (45 635,60 Euro); - Municipiul Fălticeni - 5 % (87 937,71 Euro);- Oraşul Gura Humorului - 2 % (45 162,38 Euro);- Oraşul Siret - 6 % (67 625,08 Euro); - Oraşul Solca - 2 % (19 094,76 Euro);- Municipiul Vatra Dornei – 2 % (55 573,80 Euro).

Costurile ridicate ale investiţiilor necesare pentru reabilitarea şi extinderea reţelelor de canalizare, ca şi a staţiilor de epurare existente şi construirea altora noi, estimate pentru judeţul nostru la cca. 111,48 mil. euro pentru reţelele de canalizare şi respectiv 146,1 mil. euro pentru staţiile de epurare, au făcut ca România să solicite şi să obţină perioade de tranziţie pentru implementarea Directivei privind epurarea apelor uzate orăşeneşti. Astfel, pentru reţelele de colectare a apelor uzate, s-au obţinut perioade eşalonate de tranziţie, cel târziu până la 31.12.2015 pentru localităţile cu mai mult de 10.000 l.e. şi respectiv 31.12.2018 pentru cele cu sub 10.000 l.e.

8.3. Calitatea mediului în zonele urbane

Factorii de risc asociaţi urbanizării constau în principal în: poluarea aerului; zgomotul; accidentele de trafic;


157

stresul şi probleme legate de schimbarea stilului de viaţă. Principalele surse de poluare a aerului în mediul urban sunt: transporturile, sistemele

individuale de încălzire şi sursele industriale. Efectele poluării aerului pot fi directe, afectând starea de confort şi sănătate a

populaţiei rezidente, dar şi indirecte, asupra faunei, florei, materialelor de construcţie, scăzând atracţia turiştilor pentru unele localităţi urbane.

Zgomotul reprezintă principala sursa de disconfort reclamată de populaţia din mediul urban. Zgomotul deranjează activităţile zilnice, iar tulburările de somn au o frecvenţă crescută în rândul populaţiei urbane.

Zgomotul urban are ca surse majore traficul rutier, construcţiile, comerţul stradal sau din pieţe, terasele în aer liber, discotecile, alte activităţi.

8.3.1 Calitatea aerului

Prin emisiile poluante datorate dezvoltării unor activităţi economice cu impact asupra mediului, traficului intens, producerii de agent termic, atât în sistem centralizat, cât şi individual, pentru încălzirea locuinţelor şi altor spaţii (comerciale, instituţionale etc.), concomitent cu insuficienţa sau chiar restrângerea zonelor verzi, calitatea aerului în mediul urban are de suferit.

Calitatea aerului este exprimată statistic printr-o serie de indicatori, care exprimă fenomenul de poluare sub forma prezenţei în aer a unor substanţe poluante, sub formă de gaze, aerosoli sau suspensii, rezultate din diferite activităţi antropice.

Calitatea aerului în aşezările umane se determină prin măsurarea concentraţiilor medii orare, zilnice sau anuale ale diferiţilor indicatori de poluare şi compararea lor cu valoarea limită sau după caz, cu concentraţia maxim admisă prevăzute în actele normative în vigoare (Ordinul MAPM 592/2002 pentru poluanţii relevanţi, respectiv STAS 12574/1987 pentru restul poluanţilor reglementaţi).

Aşa cum am arătat la capitolul 2, Agenţia pentru Protecţia Mediului Suceava monitorizează calitatea atmosferei în municipiul Suceava prin intermediul unei reţele de supraveghere care a cuprins în anul 2006 un număr total de 3 staţii de monitorizare a concentraţiei poluanţilor gazoşi şi în suspensie, şi anume: poluanţi comuni: dioxid de sulf (2 staţii), dioxid de azot (3 staţii), amoniac (1 staţie),

pulberi fracţia PM10 (1 staţie), ozon (1 staţie), plumb (1 staţie) poluanţi specifici: hidrogen sulfurat (1 staţie), mercaptani (2 staţii). Aceştia au fost

monitorizaţi doar în a doua jumătate a anului 2006, întrucât sursa de emisie a acestor poluanţi – secţia de celuloză din lemn SC AMBRO SA Suceava – a fost oprită din martie 2005, fiind reluată la finele lunii august 2006.

Totodată, cu ajutorul autolaboratorului din dotarea APM Suceava, s-au efectuat măsurători nesistematice ale concentraţiilor de noxe gazoase şi pulberi în suspensie fracţia PM10, în staţii mobile din localităţile Ostra, Vereşti, Gura Humorului, Suceava, Rădăuţi, Câmpulung Moldovenesc şi Fălticeni.

Rezultatele măsurătorilor continue şi/sau nesistematice efectuate privind calitatea aerului în judeţul Suceava în anul 2006, raportate la condiţiile de calitate aplicabile, prevăzute de actele normative în vigoare, conduc la următoarele concluzii: calitatea aerului se menţine corespunzătoare din punctul de vedere al indicatorilor

dioxid de sulf, dioxid de azot, amoniac în municipiul Suceava, concentraţiile acestor poluanţi fiind situate permanent sub valorile limită europene pentru protecţia sănătăţii umane stabilite prin Ordinul 592/2002, sau sub concentraţiile maxime admise conform standardului 12574/1987. La ozon nici o concentraţie medie orară nu a atins pragurile de informare sau de alertă (180 g/m3 şi respectiv 240 g/m3) stabilite prin Ordinul M.A.P.M. nr. 592/2002, o singură concentraţie maximă zilnică a mediilor de 8 ore a depăşit obiectivul pe termen lung pentru protecţia sănătăţii umane (120 g/m3), aceasta fiind de 139,5 g/m3, înregistrată în


158

data de 4 mai 2006, ora 18. Reluarea activităţii de fabricare a celulozei din lemn de către SC AMBRO SA Suceava

începând de la finele lunii august a condus la poluarea cu mercaptani, poluant de disconfort datorită mirosului specific foarte neplăcut, frecvenţa depăşirilor CMA fiind mult mai ridicată în perioada septembrie-decembrie 2006 decât cea din anul anterior sistării acestei activităţi, şi anume anul 2004. calitatea aerului în municipiul Suceava este necorespunzătoare din punctul de vedere

al indicatorului pulberi fracţia PM10 (vezi cap. 2, paragraf 2.6.6.). Astfel, concentraţiile medii zilnice de pulberi fracţia PM10, monitorizate în staţia Sediu APM din cartierul Obcini, au depăşit VL+MT pentru protecţia sănătăţii umane pentru anul 2006 în condiţiile prevăzute prin Ordinul 592/2002, deoarece 101 de valori au fost mai mari decât VL+MT, depăşindu-se astfel numărul maxim admis de valori zilnice care pot depăşi într-un an calendaristic VL+MT (35). Concentraţia medie anuală, de 49,32 g/mc, a depăşit şi ea VL+MT anuală pentru anul 2006 (40 + 6,66 g/mc).

Având în vedere necesitatea ca până la 1 ianuarie 2007 concentraţiile medii zilnice să se încadreze sub VL zilnică (50 g/mc, a nu se depăşi de peste 35 ori/an), precum şi sub VL anuală pentru protecţia sănătăţii umane (40 g/mc), sunt necesare măsuri de reducere a emisiilor de pulberi în municipiul Suceava, atât din surse fixe, industriale, cât şi din surse difuze, cum sunt traficul rutier, străzile prăfuite, construcţiile, terenurile virane etc. De asemenea, deficitul de vegetaţie (spaţii verzi, parcuri, perdele de protecţie) permite menţinerea unor concentraţii relativ ridicate de pulberi fine în suspensie în municipiul Suceava.

În acest scop, considerăm că una din căile generale de reducere a concentraţiilor de pulberi micronice din atmosferă este îmbunătăţirea salubrizării străzilor, prin dotarea tehnică corespunzătoare a firmelor de salubritate, întocmirea şi respectarea unui program zilnic de curăţenie stradală în toate cartierele municipiului.

Nivelul ridicat de poluare cu pulberi PM10 se datorează atât dispersiei în atmosferă a particulelor de diferite provenienţe (emisii din centrale termice, din alte instalaţii industriale, gaze de eşapament, particule de sol etc.), cât şi antrenării particulelor de sol de către precipitaţii pe carosabil, de unde este permanent resuspensionat ca urmare a traficului rutier, ambele situaţii fiind puternic favorizate de lipsa vegetaţiei.

Prezenţa vegetaţiei pe suprafeţe mai mari şi mai bine distribuite pe teritoriul municipiului Suceava ar avea rolul de reţinere a pulberilor, acţionând ca un filtru pentru pulberile în suspensie şi favorizând autoepurarea atmosferei, precum şi de stabilizator al solului, pe terenurile virane sau sărace în vegetaţie.

măsurătorile de poluanţi gazoşi şi pulberi în suspensie PM10 efectuate cu ajutorul analizoarelor automate din dotarea autolaboratorului APM Suceava în localităţile Câmpulung Moldovenesc, Rădăuţi, Fălticeni, Ostra, Vereşti au condus la următoarele concluzii:

Nu s-au depăşit VL orare şi/sau zilnice pentru protecţia sănătăţii umane pe anul 2006 la nici unul din poluanţii gazoşi măsuraţi: NO2, SO2, CO.

Măsurătorile de concentraţii medii zilnice de pulberi PM10 s-au încadrat sub VL+MT zilnică pentru anul 2006 (58,33 µg/mc), cu unele excepţii, înregistrate în:

-comuna Ostra (în vecinătatea SC CAUS FAIG SRL Ostra) în perioada 07-13.02.2006, când valorile medii zilnice au depăşit VL +MT pe anul 2006 pentru protecţia sănătăţii umane la 1 din cele 6 valori măsurate;

- în centrul oraşului Gura Humorului, în perioada 2-15.05.2006, VL+MT pe anul 2006a fost depăşită în proporţie de 30% din totalul de 10 medii zilnice;

- în mun. Câmpulung Moldovenesc, în perioada 01-08.12.2006, VL+MT pe anul 2006


159

a fost depăşită la una din cele 4 valori medii zilnice. O mare parte din valorile măsurate în aceste localităţi erau foarte apropiate sau chiar

depăşeau VL pentru 1.01.2007 la pulberile PM10.

Întrucât, aşa cum am arătat la pct. 2.6.6., în anul 2006 atât concentraţiile medii zilnice cât şi media anuală au depăşit VL+MT pentru protecţia sănătăţii umane la indicatorul pulberi în suspensie fracţia PM10 măsurat în staţia Sediu APM se poate concluziona că atmosfera municipiului Suceava este poluată cu pulberi fracţia PM10, cel puţin în zona în care acest indicator este monitorizat, şi anume cartierul Obcini.

Nu este posibil a se stabili cu exactitate dacă în tot municipiul Suceava se poate vorbi despre poluarea atmosferei cu pulberi fine, sub 10 m, peste limitele maxime, dar apreciem că, având în vedere concentrarea de surse de emisie industriale din municipiu, traficul rutier tot mai intens, insuficienţa şi distribuţia neuniformă a spaţiilor verzi, putem considera municipiul Suceava în ansamblu ca fiind o zonă critică sub aspectul poluării cu pulberi PM10.

8.3.2. Calitatea apei potabile

Monitorizarea calităţii apei potabile, inspecţia şi autorizarea sanitară a sistemelor publice de aprovizionare cu apă şi a fântânilor publice se face de către AutoritateaJudeţeană de Sănătate Publică.

Calitatea apei potabile furnizate prin sisteme publice este reglementată prin Legea 458/2002 privind calitatea apei potabile, care transpune Directiva 98/83/CEE – Calitatea apei destinate consumului uman, modificată şi completată de Legea 311/2004. Anterior aceasta era evaluată conform STAS 1342/1991 - Apa potabilă.

Având în vedere costurile ridicate ale investiţiilor necesare în domeniul implementării directivei UE privind calitatea apei potabile destinate consumului uman, România a solicitat şi a obţinut perioade de tranziţie pentru conformarea cu cerinţele directivei privind calitatea apei destinate consumului uman. Acestea sunt diferenţiate în raport de mărimea localităţilor şi indicatorii de calitate, un prim termen fiind 31.12.2010, iar al doilea 31.12.2015.

Supravegherea calităţii apei potabile, inspecţia şi autorizarea sanitară a sistemelor publice de alimentare cu apă potabilă se realizează la nivelul judeţului de către Autoritateade Sănătate Publică Suceava.

Situaţia alimentării cu apă potabilă în sistem centralizat în judeţul Suceava este prezentată în tabelul de mai jos:

Judeţul Suceava 2003 2004 2005 2006Total populaţie 211752 210272 209877 213728Populaţie conectată la sistem public

166762 166888 170113 173521

Populaţie neconectată 44990 43384 39764 49577Populaţie aprovizionată cu întrerupere

9370 28095 9370 9370

Tabel 8.3.2.1 Situaţia alimentării cu apă potabilă în sistem centralizat în judeţul Suceava (Sursa: ASP Suceava)

Calitatea apei potabile distribuite în sistem centralizat în judeţul Suceava a fost monitorizată de către ASP prin analize fizico-chimice şi bacteriologice.

Nr.crt

Judeţ Nr. total probe Nr. determinări

fizico-chimice

Nr. determinări bacteriologice

1 Suceava 7365 20662 11033

Tabel 8.3.2.2. Număr de determinări privind calitatea apei potabile distribuite în sistem centralizat în judeţul Suceava efectuate în anul 2006


160

Monitorizarea de către ASP a calităţii apei pentru potabilizare la sursă a evidenţiat următoarele depăşiri ale valorilor limită la indicatorii bacteriologici în 2006:

Frecvenţa depăşirilor CMA la nr. total de probe efectuate(%)

Judeţul

Coliformi totali % Coliformi fecali %

Suceava 0% 0%

Tabel 8.3.2.3. Depăşiri ale VL la indicatori bacteriologici analizaţi la sursă în 2006 în judeţul Suceava

Calitatea chimică a apei distribuite prin sisteme publice de aprovizionare cu apă potabilă în anul 2006 a fost monitorizată de A.S.P. prin intermediul unor indicatori chimicigenerali. Rezultatele sunt prezentate ca procente de probe necorespunzătoare calitativ în tabelul de mai jos:

Frecvenţa depăşirilor CMA la nr. total de probe efectuate(%)JudeţulSubstanţe toxice %

CCO%

Amoniac %

Azotaţi %

Suceava 0% - 0,4% 1,07%

Tabel 8.3.2.4 Depăşiri ale VL la indicatori chimici analizaţi în apa distribuită prin sisteme publice în 2006 în judeţul Suceava

Dintre indicatorii cu impact asupra sănătăţii, pot fi menţionate şi bolile transmisibile, posibil asociate apei, raportate ca număr de cazuri de îmbolnăvire (tabelul 8.3.2.5. – sursa Autoritatea de Sănătate Publică Suceava).

JudetulFebra tifoida

(nr.cazuri)Dizenterii(nr.cazuri)

Hepatita A(nr.cazuri)

BDA(nr.cazuri)

Suceava - 20 473 2572

Tabel 8.3.2.5. Indicatori cu impact asupra sănătăţii (nr. cazuri de îmbolnăviri) în anul 2006

8.3.3. Gestionarea deşeurilor

Potrivit prevederilor legale în vigoare, autorităţile administraţiei publice locale sunt responsabile de implementarea la nivel local a obligaţiilor privind gestionarea deşeurilor asumate de România în vederea integrării precum şi a prevederilor Planurilor regionale şi judeţene de gestionare a deşeurilor. În acest sens se pot asocia cu alte autorităţi publice locale pentru realizarea unor lucrări de interes public privind gestionarea deşeurilor.

Conform Angajamentelor asumate, judeţul Suceava va dispune de două depozite zonale de deşeuri şi un număr de 3 staţii de transfer, care vor deservi întreg teritoriul judeţului.

Judeţul Suceava va beneficia de asistenţă tehnică pentru pregătirea unui proiect de management integrat al deşeurilor, asistenţă cofinanţată de Uniunea Europeană şi Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor.

În acest scop era necesară asocierea Consiliilor locale cu Consiliul Judeţean şi identificarea unor suprafeţe de teren aflate în proprietatea Consiliilor Locale pe care să se poată construi cele două depozite zonale.

Pentru aceasta APM Suceava în colaborare cu Consiliul Judeţean a desfăşurat în cursul anului 2006 numeroase acţiuni de conştientizare a autorităţilor publice locale în vederea constituirii acestei asocieri, precum şi a identificării unor posibile amplasamente pentru cele două depozite zonale.

În acest sens reprezentanţi ai celor două instituţii au participat la întâlnirile repetate


161

ale autorităţilor publice locale în special din zona Câmpulung – Vatra Dornei, unde nu era identificat nici un posibil amplasament. Aceste acţiuni sunt în curs de finalizare, şi se vor concretiza prin emiterea unei Hotărâri de Consiliu Judeţean privind arondarea localităţilor la depozitele de deşeuri şi staţiile de transfer aferente.

Având în vedere faptul că trei din depozitele actuale de deşeuri municipale trebuie să sisteze activitatea la 31.12.2008, până la acea dată ar trebui să fie funcţională cel puţin o celulă a depozitului zonal.

Tot sub responsabilitatea autorităţilor administraţiei publice locale este şi organizarea colectării selective, transportului, neutralizării, valorificării şi eliminării finale a deşeurilor, precum şi informarea locuitorilor asupra sistemului de gestionare a deşeurilor din cadrul localităţilor.

În acest sens, în ultimii ani, s-au înregistrat progrese în privinţa modului de colectare, transportare şi valorificare a deşeurilor municipale. În majoritatea localităţilor urbane au fost amenajate spaţii pentru colectarea selectivă a deşeurilor de ambalaje şi s-au întreprins acţiuni de educare şi conştientizare a populaţiei cu privire la necesitatea colectării selectiveîn scopul valorificării deşeurilor. Urmare a eforturilor depuse cantităţile de deşeuri colectate selectiv au crescut an de an, după cum se poate vedea din subcapitolul 6.2.3.

Un impact pozitiv l-au avut şi proiectele pilot „ERA COLECT” derulate în municipiile Suceava şi Fălticeni, descrise în acelaşi subcapitol.

O categorie aparte de deşeuri colectate selectiv o constituie, începând din anul 2006 cea a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice. Din păcate, cu toate eforturile depuse, nu s-a atins ţinta de colectare stabilită prin negocieri, de 2 kg/locuitor şi an.

În noile oraşe, înfiinţate în perioada 2004 - 2005, nu sunt organizate servicii de gestionare a deşeurilor, acestea fiind transportate la locurile de depozitare în mod individual de către generatori.

Înţelegând că gestionarea deşeurilor trebuie realizată într-un mod modern şi eficient, majoritatea agenţilor de salubritate din judeţ s-au dotat cu europubele, eurocontainere, autospeciale compactoare, astfel încât numărul spaţiilor de colectare insalubre şi inestetice care existau în trecut s-au redus simţitor.

Redăm mai jos cantitatea de deşeuri municipale generate/cap locuitor, conform raportărilor anuale ale agenţilor de salubritate. Menţionăm că s-au luat în calcul doar deşeurile municipale transportate de operatorii de salubritate, nefiind înregistrate toate deşeurile municipale generate.

Judeţul 2003 2004 2005Suceava 0,262 0,260 0,234

Tabel 8.3.3.1 Cantitatea de deşeuri municipale generate (tone/locuitor/an)

8.3.4. Zgomotul

Zgomotul constituie unul din factorii perturbatori ai mediului, care influenţează ambianţa în care se desfăşoară activitatea şi viaţa omului.

Este produs din surse naturale, dar mai ales antropice: utilaje, mijloace de transport, aparate, oameni etc.

Zgomotul are o acţiune complexă asupra organismului în funcţie de frecvenţă, tărie şi poziţia surselor.

Efectele zgomotului asupra sănătăţii umane pot varia de la un individ la altul, de la tulburări auditive sau psihologice până la perturbări ale somnului.

Tipurile de zgomot sunt clasificate după activităţile umane care îl provoacă: trafic rutier, feroviar, aerian, industrie, construcţii. Ponderea majoră a surselor de poluare fonică o deţin, în localităţile urbane din judeţul Suceava, sursele mobile, în principal traficul rutier.

A.P.M. Suceava a monitorizat nivelul de zgomot din localităţile urbane ale judeţului în anul 2006, efectuând un număr total de 198 măsurători de zgomot.


162

În tabelul 8.3.4.1 sunt prezentate desfăşurat, pe tipuri de măsurători şi puncte de măsurare, rezultatele monitorizării nivelului de zgomot echivalent în anul 2006:

Tip măsurătoare zgomot

Punct de măsurareNumăr

măsurătoriMaxima măsurată

(dB)% Depăşiri

1.G.Humorului – Parc Central (vizavi de Primarie)

6 67,88 100

2. Vatra Dornei – Parc Central 7 53,58 433. Fălticeni –Parc Cental 6 56,73 1004. Rădăuţi – Parc Central 6 57,88 1005. Siret – Parc Primărie 7 63,93 1006. Câmpulung Moldovenesc –Parc Central

6 58,08 100

7. Suceava - Cetate 6 51,55 100

Parcuri, zone de recreere şi odihnă

TOTAL 44 67,88 93,18

1. Suceava – S.C. STARMOD 6 68,00 502. Câmpulung Moldovenesc –S.C. SUPERMAG IMPERIAL

8 73,95 50

3. Fălticeni - FINTEX 6 65,23 174. Rădăuţi -Fabrica B Tex Bucovina

7 70,50 14

5.Siret- Swedwood 6 64,83 0

Incinte industriale

TOTAL 33 73,95 30,30

1.Suceava -Parcare Bucovina (Altex)

6 70,08 0Parcaje auto

TOTAL 6 70,08 0

1. Vatra Dornei – Str.Dornelor (“Clubul Copiilor”)

6 70,13 100

2. Fălticeni – lângă gară 5 63,15 100

Zone rezidenţiale amplasate lângă căile ferate (la limita sau în interiorul zonei feroviare – 25 m de axa liniei ferate celei mai apropiate) –măsurători la 2 m de faţada clădirii

TOTAL 11 70,13 100

1. Suceava – loc. Salcea –lângă aeroport

--

-Zone rezidenţiale amplasate lângă aeroporturi – la 2 m de faţada celei mai apropiate locuinţe

TOTAL - - -

1.Câmpulung Moldovenesc –E576(Fabica de mobilă)

7 80,30 14

2. Suceava – IntersecţieCentru (McDonalds)

7 81,70 43

3. Suceava - IntersecţieBurdujeni

7 74,90 0

4. Suceava – Inters. Areni 6 75,93 505. Gura Humorului –Intersecţie Centru (Best Western)

8 72,73 0

Stradă de categorie tehnică I, magistrală

TOTAL 35 81,70 20,00

1.G.Humorului –Str.M.Kogălniceanu (trafic greu)

5 78,40 60Stradă de categorie

tehnică II, de legătură

2. Câmpulung Moldovenesc –Str.Gării, Bl.6 (trafic greu)

6 67,23 0


163

Tip măsurătoare zgomot

Punct de măsurareNumăr

măsurătoriMaxima măsurată

(dB)% Depăşiri

3. Vatra Dornei – Piaţă Centrală (trafic greu)

7 68,53 0

4. Rădăuţi - Str.Gen. I. Zadik, bl.31 (trafic greu)

6 71,23 33

TOTAL 24 78,40 20,83

1. Suceava – B-dul “G.Enescu” (Magazinul Plus)

7 71,00 100

2. Fălticeni – IntersecţieCentru

7 68,68 100

3. Fălticeni – Magazin “Nada Florilor”

7 66,93 86

4. Rădăuţi – IntersecţieCentru

7 77,58 100

5. Rădăuţi – C.F. 5 69,70 1006. Siret – Inters. Centru 6 70,93 83

Stradă de categorie tehnică III, de

colectare

TOTAL 39 78,40 94,87

1. Suceava – IntersecţieObcini

6 69,48 100Stradă de categorie tehnică IV, de

deservire locală TOTAL 6 69,48 100

TOTAL 2006 198 81,70 58,08

Tabel 8.4.1.Rezultatele monitorizării nivelului de zgomot echivalent în judeţul Suceava, în anul 2006

În anul 2006 s-au efectuat 198 măsurători de nivel de zgomot echivalent, din care 58,08% au prezentat depăşiri ale nivelurilor maxime admise conform STAS 10009/88.

În urma măsurătorilor efectuate s-a constatat că zonele cu poluare sonoră semnificativă sunt următoarele : zone rezidenţiale amplasate lângă căile ferate şi pe străzi de categorie tehnică IV, de deservire locală, a căror depăşiri au fost pe tot parcusul anului 2006 de 100%. Depăşiri semnificative, de peste 90% s-au mai înregistrat şi pe străzi de categorie tehnică III, de colectare, precum şi în parcuri, zone de recreere şi odihnă din jud. Suceava.

8.4. Starea de confort şi de sănătate a populaţiei în raport cu starea de calitate a mediului

Starea de confort şi sănătate a populaţiei este strâns legată de cea a factorilor de mediu: aerul, apa, solul, fiind influenţată şi determinată de aceştia, imediat sau după o perioadă de timp.

Factorii de risc pentru sănătatea umană sunt legaţi de: calitatea aerului citadin; alimentarea cu apă potabilă; colectarea şi îndepărtarea reziduurilor lichide şi solide de orice natură; zgomotul urban; habitatul – condiţii improprii (zgomot, iluminat, aglomerarea populaţională etc); calitatea serviciilor (de toate tipurile) oferite populaţiei.

Acţiunea factorilor de mediu asupra sănătăţii este foarte diversă. Atunci când intensitatea poluării este mai mare, acţiunea organismelor este imediată. Cel mai frecvent însă, acţiunea factorilor de mediu are intensitate redusă determinând o acţiune cronică, de durată, cuantificarea efectului fiind greu de evaluat.

Pentru urmărirea impactului poluării mediului asupra sănătăţii populaţiei este


164

necesară urmărirea unor indicatori de sănătate, care pot scoate în evidenţă gradul în care sănătatea populaţiei poate fi influenţată în urma expunerii de scurtă durată sau a expunerilor pe perioade mai lungi la factorii de risc (poluanţi) din mediul înconjurător.

În acest sens, este relevantă şi mişcarea naturală a populaţiei, a cărei situaţie în anul 2006 la nivelul judeţului Suceava este prezentată în tabelul 8.4.1.

Judeţul Indice de natalitate(‰ loc)

Indice de mortalitate(‰ loc)

Spor natural

Suceava 11,1 15,3 -4,2

Tabel 8.4.1.Mişcarea naturală a populaţiei în 2006 (rata la 1000 de locuitori) (sursa: raportul socio-economic al jud. Suceava, pe anul 2006)

8.4.1. Efectele poluării aerului asupra stării de sănătate

Poluarea aerului are atât efecte directe, cât şi indirecte asupra sănătăţii umane. Astfel:- efectele directe sunt reprezentate de modificările ce apar în starea de sănătate a

populaţiei ca urmare a expunerii la poluanţii atmosferici- efectele indirecte sunt datorate efectelor poluării atmosferice asupra mediului, care

se reflectă indirect şi în starea de sănătate a populaţiei, cum sunt: schimbările climatice, încălzirea globală, deprecierea stratului de ozon stratosferic.

Unii poluanţi atmosferici nu au acţiune directă asupra sănătăţii umane, la concentraţiile în care sunt prezenţi în atmosferă, dar produc disconfort (ex. poluanţii urât mirositori).

Poluarea fonică determină un disconfort psihic care, în timp, poate conduce chiar la afectarea stării de sănătate.

Aprecierea stării de sănătate se face pe baza unor indicatori, cum ar fi: sporul natural; rata brută a mortalităţii; durata medie a vieţii; mortalitatea infantilă.

Poluarea atmosferei poate produce în principal efecte negative asupra sistemului respirator, dar poate conduce şi la afecţiuni ale sistemului digestiv, osteo-muscular, sistemului nervos, boli infecţioase şi parazitare.

Evaluarea riscului asupra stării de sănătate la expunerea la particulele în suspensie

Expunerea îndelungată la particule în suspensie (TSP, PM10, PM2,5) în concentraţii relativ crescute are impactul cel mai mare asupra stării de sănătate a populaţiei, aceasta favorizând în general diverse boli, în principal cele respiratorii.

Sursele de poluare cu pulberi în suspensie pot fi: naturale (erodarea straturilor superficiale ale solului, incendii din cauze naturale etc.) artificiale sau antropice (combustii, diferite procese industriale, traficul rutier,

activităţile miniere, industria materialelor de construcţii etc.)Efectul pulberilor în suspensie asupra sănătăţii umane diferă atât funcţie de

compoziţie, cât şi de dimensiunile particulelor. În funcţie de compoziţia lor chimică, pulberile pot fi toxice (determinând manifestări

patologice specifice substanţei toxice componente) sau netoxice. Pulberile netoxice fac parte în principal dintre poluanţii iritanţi, având efect de iritant al

sistemului respirator şi al mucoasei oculare. Ele pot determina însă, funcţie de natura lor, şi efecte cancerigene, alergizante, fotodinamice, infectante şi fibrozante.

Pulberile fine în suspensie determină modificări la nivelul căilor respiratorii, reducând capacitatea de apărare a sistemului respirator. Ca urmare, ele favorizează bronho-


165

pneumopatiile cronice obstructive (bronşita cronică, astmul bronşic şi emfizemul pulmonar). Totodată, sunt incriminate şi ca agenţi agravanţi ai infecţiilor respiratorii acute microbiene şi virotice, prin scăderea rezistenţei organismului la infecţii.

Cele mai periculoase pentru sănătatea umană sunt pulberile cu dimensiuni mai mici de 10 microni (PM10). Pulberile cu dimensiuni mai mici de 10 m (micronice şi submicronice – PM10 şi PM2,5) sunt considerate ca având efecte negative asupra sănătăţii umane, datorită faptului că, în timp ce particulele cu dimensiuni mai mari de 10 m se reţin, în cursul respiraţiei, în căile respiratorii superioare, fiind rapid eliminate din organism, cele cu dimensiuni de sub 10 m pot ajunge până la nivelul alveolei pulmonare, unde se depun. Atunci când cantitatea de pulberi inhalată într-un interval de timp depăşeşte cantitatea ce poate fi eliminată în mod natural, apar disfuncţii ale plămânilor, începând cu diminuarea capacităţii respiratorii şi a suprafeţei de schimb a gazelor din sânge. Aceste fenomene favorizează instalarea sau cronicizarea afecţiunilor cardiace.

În funcţie de compoziţia lor chimică, pulberile pot face parte şi din grupa poluanţilor cancerigeni. Este cazul pulberilor care adsorb la suprafaţa lor substanţe organice carcinogene, cum sunt hidrocarburile policiclice aromatice (PAH), printre care benzo(a)pirenul, benz(a)antracenul. Benzo(a)pirenul, cel mai răspândit poluant din grupa PAH, ia naştere în principal din procese de combustie, atât fixe cât şi mobile. El se volatilizează la temperaturile ridicate, condensând rapid la suprafaţa particulelor în suspensie. Prezenţa în aer a acestei substanţe recunoscute ca având efect cancerigen conduce la un risc crescut de cancer pulmonar.

Dintre poluanţii cancerigeni anorganici fac parte pulberile de azbest, precum şi cele care conţin arsen, crom, cobalt, beriliu, nichel şi seleniu.

La nivelul judeţului Suceava nu s-au realizat studii privind impactul poluării cu pulberi în suspensie asupra sănătăţii umane. Rezultatele monitorizării de către APM Suceava a concentraţiilor de pulberi totale şi PM10 în municipiul Suceava, precum şi măsurătorile indicative ale acestui poluant în alte localităţi urbane din judeţ pot constitui date de plecare pentru fundamentarea unor astfel de studii.

Starea de sănătate a segmentelor de populaţie cu risc crescut la expunerea cronică la plumbul generat de traficul auto

Sursele de emisie ale plumbului, la nivelul judeţului Suceava, sunt: autovehiculele care utilizează benzină cu plumb, surse în scădere în ultimii ani, prin creşterea ponderii autovehiculelor care utilizează benzină fără plumb şi motorină, procesele de combustie a combustibililor fosili (cărbunii şi păcura) în cazane energetice sau industriale, activităţile miniere de exploatare şi preparare a minereurilor, în scădere de asemenea în ultimii ani.

Eliminat în aer, plumbul contaminează elementele ce compun mediul ambiant. Din aerul pătruns în plămâni este absorbit în organism circa 40-50% din totalul plumbului conţinut. Din alimente şi apă plumbul este absorbit la nivelul tubului digestiv, în proporţie de 3-10%. Absorbţia plumbului este mai mare la copii decât la adulţi, deoarece metabolismul lor este mai intens. In urma intoxicaţiei cu plumb pot suferi tulburări sistemul nervos, aparatul renal, tractul gastro-intestinal, ficatul, aparatul cardiovascular şi glandele endocrine.

Întrucât rezultatele monitorizării de către A.P.M. Suceava a concentraţiilor de plumb în aer (prezent în pulberile atmosferice fracţia PM10) în municipiul Suceava, în staţia Sediu A.P.M., situată în cartierul Obcini, în apropiere de E85 (cca. 60 m), indică concentraţii foarte scăzute ale acestui poluant în atmosferă, se poate aprecia că în prezent nu există risc crescut de expunere cronică a populaţiei municipiului Suceava la plumbul atmosferic generat de traficul auto.

Totuşi, având în vedere că acţiunea acestui poluant sistemic este cumulativă şi de lungă durată, acţiunea plumbului atmosferic adăugându-se altor surse (apa, alimentele), în lipsa unei evaluări a plumbemiei şi a stării de sănătate pe segmente de populaţie cu risc


166

crescut, nu se poate evalua corespunzător starea de sănătate a populaţiei în corelaţie cu acest factor de risc.

8.4.2. Efectele poluării apei asupra stării de sănătate

Apa poate influenţa sănătatea populaţiei fie în mod direct prin calităţile sale biologice, chimice şi fizice, fie indirect.

Astfel cantitatea insuficientă de apă duce la menţinerea unei stări insalubre, a deficienţelor de igienă corporală, a locuinţei şi a localităţilor, rezultând răspândirea unor afecţiuni digestive (dezinteria si hepatita endemică) a unor boli de piele, etc.

Bolile umane produse ca urmare directă a calităţii apei, pot fi clasificate în: - boli cauzate de infecţii răspândite prin consum de apa infectată (diareea, febra tifoida,

hepatita A, salmoneloza, etc.). - boli cauzate de infecţii transmise prin animale acvatice - boli cauzate de infecţii răspândite prin insecte cu stagii acvatice (ex. malarie). - boli cauzate de infecţii transmise prin animale acvatice nevertebrate

O alta influenţă directă a apei asupra sănătăţii populaţiei se produce prin calităţile sale, respectiv prin compoziţia sa chimică.

O serie întreagă de boli netransmisibile sunt considerate ca fiind determinate sau favorizate de compoziţia chimică a apei: guşa endemică, caria dentară şi fluoroza endemică, afecţiunile cardiovasculare, methemoglobinemia, intoxicaţiile cu plumb, intoxicaţiile cu cadmiu, crom, cianuri etc.

Acţiunea unor poluanţi organici pot produce totodată la modificări organoleptice ceea ce duce la limitarea utilizării apei, mai ales ca apă potabilă. Dintre aceşti poluanţi sunt consideraţi ca principali pesticidele, dintre care cele organoclorurate ocupă primul loc datorita degradării lor biologice încete şi remanenţei prelungite în apă. Datorita solubilităţi hidrice reduse şi tendinţei de absorbţie pe suspensii, de asemeni reduse, acestea se găsesc în concentraţii de obicei scăzute. Ele au efecte ecologice pronunţate dar se pot manifesta şi asupra organismului uman, concentrându-se în ţesutul adipos, de unde, periodic, se pot mobiliza - mai ales în perioade de slăbire bruscă. Acţiunea lor este complexă şi se manifestă asupra ficatului, asupra sistemului nervos, asupra unor glande endocrine, asupra unor enzime etc.

8.4.3. Efectele slabei gestionări a deşeurilor asupra stării de sănătate

Depozitele vechi de gunoi ale localităţilor urbane reprezintă atât surse de poluare a factorilor de mediu, neavând amenajările necesare pentru prevenirea poluării mediului, dar şi surse potenţiale de risc pentru sănătatea umană, îndeosebi prin acţiunea agenţilor patogeni. Acesta este cu atât mai crescut cu cât încă este permis accesul unor persoane „recuperatoare” de deşeuri reciclabile pe rampele de gunoi, cu riscurile îmbolnăvirilor datorate factorilor patogeni asociaţi depozitelor necorespunzătoare de deşeuri organice (în care proliferează diverse organisme şi microorganisme dăunătoare sănătăţii umane), dar şi contaminării chimice cu diverşi poluanţi proveniţi din diferitele tipuri de deşeuri industriale depozitate pe rampe. De asemenea, riscurile sunt datorate şi creşterii de animale domestice (porci, oi) pe rampele de deşeuri (îndeosebi municipiul Suceava).

8.4.4. Efectele poluării sonore asupra sănătăţii populaţiei

În prezent, zgomotul reprezintă, la nivel european, o problemă generală, care afectează calitatea vieţii şi poate afecta chiar sănătatea umană. Ea duce la creşterea stress-ului, modifică dinamica somnului şi creşte probabilitatea apariţiei afecţiunilor cardiace. În mare parte, zgomotul este generat de activitatea de transport şi construcţii.

Dintre efectele zgomotului în exces asupra sănătăţii umane, fac parte: a) Iritarea. Deşi iritarea nu este un aspect al stării de sănătate, ea poate declanşa procesede degradare a stării de sănătate. Zgomotul este definit ca un „sunet nedorit”. Efectul cel mai


167

obişnuit asupra omului este stimularea reacţiei de iritare. b) Pierderea sau diminuarea auzului: domeniul dinamic maxim al auzului este mai mare de 120 dB, variabil la diferiţi indivizi; pragul de iritare a urechii mijlocii este de 120-130 dB, iar pragul de durere 140 dB, acestea variind în funcţie de frecvenţa sunetului. Expunerea prelungită la niveluri foarte crescute de zgomot poate conduce la pierderea sau diminuarea auzului.c) Alte efecte. Multe studii europene indică corelaţia dintre expunerea cronică la zgomotul industrial şi de mediu şi creşterea incidenţei bolilor cardiovasculare, ulcerelor gastrice, sindromului de stres.

8.5. Obiective şi măsuri

În ultimele decenii complexitatea urbană a crescut continuu, datorită schimbărilor fundamentale în sferele instituţionale, spaţiale, sociale, economice, tehnologice şi de mediu.

În zonele urbane, problemele de mediu afectează în tot mare măsură calitatea vieţii cetăţenilor.

Responsabilitatea pentru calitatea mediului în zonele urbane şi pentru luarea măsurilor necesare remedierii sau îmbunătăţirii calităţii acestui mediu revine autorităţilor locale. În prezent edilii oraşelor trebuie să înţeleagă că este necesară dezvoltarea funcţiei urbane, adoptând decizii şi programe ţinând cont de Document fundamental al dezvolării durabile la nivel naţional şi global, adoptat la Rio de Janeiro (1992) de către 178 de state.

Problema cheie a dezvoltării durabile o constituie reconcilierea între două aspiraţii umane: necesitatea continuării dezvoltării economice şi sociale, dar fără a ignora îmbunătăţirea stării mediului, singura cale pentru bunăstarea atât a generaţiilor prezente, cât şi a celor viitoare. Dezvoltarea durabilă este strategia care stabileşte direcţia şi obiectivele necesare corelării corespunzătoare dezvoltării economice cu aspectele de protecţie a mediului. Strategia pe termen scurt, mediu şi lung pentru soluţionarea problemelor de mediu în cadrul unui judeţ, prin abordarea principiilor dezvoltării durabile, este Planul Local de Acţiune pentru Protecţia Mediului.

Planul Local de Acţiune pentru Mediu (PLAM) al judeţului Suceava, a fost elaborat în cursul anului 2004, prima versiune fiind finalizată în data de 01.10.2004, aceasta fiind supusă dezbaterii publice şi adoptată ca formă finală în şedinţa publică din data de 18.11.2004 fiind adoptat prin Hotărârea Consiliului Judeţean Suceava nr. 12/24.02.2005. Acest document cuprinde obiective, ţinte şi măsuri/acţiuni, pe termen scurt şi mediu, care să rezolve problemele de mediu identificate. În ordinea importanţei celor 10 probleme generale de mediu identificate, pe locul 7 se situează problema urbanizării mediului.

Referitor la această problematică, a impactului urbanizării asupra mediului urban din judeţul nostru, putem menţiona următoarele probleme specifice identificate: diminuarea şi degradarea spaţiilor verzi absenţa delimitării urbanistice a zonelor rezidenţiale de cele industriale şi comerciale poluarea sonoră şi prin vibraţii în localităţile urbane din judeţul Suceava neamenajarea/insuficienta amenajare a unor zone de agrement şi recreere pentru

populaţia din localităţile urbane

Obiectivele specifice propuse în PLAM pentru rezolvarea problemelor identificate prin analiza SWOT în acest domeniu sunt:

- Amenajarea de noi spaţii verzi;- Reabilitarea parcurilor existente;- Fluidizarea circulaţiei rutiere prin crearea de sensuri unice semaforizate şi marcaje

stradale;- Reabilitarea şi modernizarea sistemului stradal;- Asigurarea dezvoltării şi organizării zonelor de locuit, cu respectarea normelor

prevăzute pentru spaţiile verzi;


168

- Respectarea delimitărilor urbanistice privind dezvoltarea zonelor industriale;- Reabilitarea şi reamenajarea zonelor de agrement existente în localităţile urbane;- Dezvoltarea unor noi parcuri de cartier şi amenajarea spaţiilor de joacă pentru copii.

De asemenea, dintre problemele prioritare identificate în PLAM 2004, o mare parte se manifestă mai ales la nivelul localităţilor urbane, în principal a municipiului reşedinţă de judeţ. Acestea sunt prezentate în cap. 10.5.

8.5.1. Poluarea aerului

În ultimele decenii, politica Comunităţii Europene privind mediul s-a concretizat într-un grup de acte legislative (directive, decizii, regulamente) în domeniul protecţiei calităţii aerului, cuprinzând măsuri destinate reducerii emisiilor din diferite surse majore, atât industriale, cât şi mobile, ca şi reglementări privind evaluarea şi monitorizarea concentraţiilor unor substanţe poluante în atmosferă.

România a transpus în legislaţia internă actele normative europene în domeniu, fiind în prezent în curs de implementare a acestora.

Obligaţiile asumate de România în cadrul negocierilor capitolului 22 „Mediu” la acest capitol trebuie realizate în termenele negociate, acestea implicând în anii următori o serie de costuri, atât pentru autorităţile de mediu, cum sunt cele legate de monitorizarea şi raportarea la UE a calităţii aerului în conformitate cu noile prevederi legale, cât şi pentru agenţii economici poluatori şi autorităţile administraţiei publice locale.

Măsurile care trebuie luate în acest domeniu vizează:- realizarea unor nivele de calitate a aerului care să nu aibă impact sau să nu

presupună un risc crescut pentru sănătatea populaţiei şi starea mediului;- asigurarea faptului că noile standarde de calitate a aerului, inclusiv standardele

pentru particule, dioxid de sulf, monoxid de carbon, metale grele şi hidrocarburi aromatice, vor fi atinse până în anul 2007 şi respectiv 2010 şi a faptului că standardele pentru sursele mobile şi punctuale de poluare sunt respectate.

Pentru a realiza aceste obiective de calitate a aerului, prin HG 731/2004 a fost adoptată Strategia naţională privind protecţia atmosferei, iar prin HG 738/2004, Planul naţional de acţiune în domeniul protecţiei atmosferei.

În Planul Local de Acţiune pentru Mediu al judeţului Suceava referitor la problema poluării atmosferei sunt identificate următoarele probleme specifice:

Problema specifică Obiectiv general Obiectiv specificŢinta

- Poluarea atmosferei municipiului Suceava cu poluanţi gazoşi şi în suspensie, inclusiv cu gaze cu efect de seră.

- Îmbunătăţirea calităţii atmosferei în municipiul Suceava.

- Reducerea emisiilor de TRS la SC AMBRO SA Suceava.- Reducerea emisiilor de pulberi şi oxizi de sulf în atmosferă la SC AMBRO SA.- Reducerea emisiilor în atmosferă a gazelor cu efect de seră.

- Poluarea atmosferei mun. Suceava generată de instalaţiile mari de ardere (LCP).

- Reducerea impactului produs de LCP asupra calităţii atmosferei în mun. Suceava.

- Încadrarea SC TERMICA SA Suceava în limitele de emisie stabilite prin HG nr.541/ 2003, la NOx, SO2, pulberi.- Încadrarea SC AMBRO SA Suceava în limitele de emisie stabilite prin HG nr.541/ 2003, la NOx, SO2, pulberi.

- Poluarea cu pulberi a atmosferei localităţilor urbane, datorată traficului rutier şi unor activităţi industriale.

- Îmbunătăţirea calităţii atmosferei în localităţile urbane ale judeţului Suceava.

- Încadrarea în limitele admisibile la imisii pentru pulberi în localităţile urbane din judeţul Suceava.- Reducerea impactului negativ generat de traficul rutier asupra calităţii atmosferei în localităţile urbane din judeţul Suceava.

- Poluarea atmosferei -Reducerea /eliminarea - Retehnologizare instalaţii şi/ sau înlocuire


169

Problema specifică Obiectiv general Obiectiv specificŢinta

cu compuşi organici volatili (COV), proveniţi din activităţi industriale care utilizează produse pe baza de COV.

emisiilor de COV în atmosferă, provenite din unele activităţi industriale.

solvenţi.- Execuţie şi montare sisteme de purificare gaze evacuate în atmosferă.

- Poluarea atmosferei cu COV din benzină, proveniţi din instalaţii care depozitează, încarcă, descarcă şi distribuie benzina, la terminale şi în staţii de benzină.

- Îmbunătăţirea calităţii atmosferei prin diminuarea/ eliminarea emisiilor de COV în atmosferă, provenite din instalaţii care depozitează, încarcă, descarcă şi distribuie benzină, la terminale şi în staţii de benzină.

- Execuţie şi montare sisteme de recuperare/ returnare vapori de benzină.

Tabel 8.5.1.1. Probleme/obiective/ ţinte la nivelul judeţului Suceava - Poluarea aerului

În anul 2006, la Siret, pentru diminuarea poluării atmosferice, s-au început lucrări de execuţie la obiectivul de investiţie „Modernizarea şi reabilitarea centralei termice de la Grupul Şcolar Laţcu Vodă - Siret şi a reţelelor de incintă, termoficare şi apă”.

În cadrul programului „Utilităţi şi mediu la standarde europene” au fost finalizate lucrările la partea de reţele termice şi au fost executate reparaţii la cazanele celor două centrale termice de cartier.

8.5.2. Poluarea apei

Poluarea apelor de suprafaţă şi calitatea şi cantitatea apei potabile au fost incluse, în urma analizei SWOT, printre cele 10 probleme de mediu identificate în Planul Local de Acţiune pentru Mediu al judeţului Suceava, ca fiind primele două în ordinea importanţei.

Problemele identificate în PLAM, obiectivele generale/specifice şi ţintele sunt prezentate succint în continuare :

Probleme specifice Obiectiv general Obiectiv specific Ţintă

Epurarea corespunzatoare a apelor uzate menajere si industriale rezultate din mun. Suceava

- Reabilitarea sistemului de canalizare din mun. Suceava-Reabilitarea construcţiilor, instalaţiilor, echipamentelor aferente staţiei de epurare municipale

Poluarea apelor de suprafaţă datorată deversării apelor uzate menajere şi industriale insuficient epurate din mun. Suceava.

Îmbunătăţirea calităţii apei râului Suceava prin diminuarea impactului produs de deversarea apelor menajere şi industriale insuficient epurate prin Staţia de epurare a SC ACET SA Suceava Reducerea emisiilor în

apă provenite de la SC Ambro SA Suceava

- Reducerea încărcării apelor reziduale provenite de la Secţia Celuloză.- Reducerea parametrilor efluentului general al SC AMBRO SA Suceava

Poluarea apelor de suprafaţă datorată deversării apelor uzate menajere şi industriale insuficient epurate din mun. Fălticeni.

Diminuarea impactului asupra apelor de suprafaţă datorat deversării apelor menajere şi industriale neepurate corespunzător în Statia de epurare a mun.

Epurarea corespunzătoare a apelor uzate menajere şi industriale rezultate din mun. Fălticeni.

-Modernizare staţie epurare din mun. Fălticeni


170


Fălticeni.Poluarea apelor de suprafaţă datorată deversării apelor uzate menajere insuficient epurate sau neepurate din alte localităţi urbane ale judetului.

Îmbunătăţirea calităţii apelor prin diminuarea impactului creat asupra lor de deversările apelor menajere epurate necorespunzător/ neepurate din localităţile urbane.

Epurarea corespunzătoare a apelor uzate menajere provenite din localităţile urbane.

-Reabilitarea, modernizarea şi/ sau realizarea sistemelor de canalizare şi epurare.- Realizarea reţelelor de canalizare a apei uzate în zonele noi racordate la reţelele de apă potabilă.

Poluarea apelor de suprafaţă datorată deversării apelor uzate menajere insuficient epurate sau neepurate din localităţile rurale ale judeţului.

Reducerea impactului asupra apelor de suprafaţă datorat deversării apelor menajere neepurate/ insuficient epurate din localităţi rurale.

Realizarea de lucrări de canalizare şi statii de epurare sau reabilitarea staţiilor de epurare existente în localităţile rurale.

- Realizarea/ reabilitarea/ extinderea reţelelor de canalizare în localităţile rurale care dispun de sisteme centralizate de alimentare cu apă potabilă.- Realizare de noi staţii de epurare sau modernizarea / mărirea capacităţii celor existente.

Poluarea apelor de suprafaţă datorată deversării apelor cu conţinut de steril uzinal şi a apelor pluviale din zona fostei EM Călimani.

Diminuarea impactului pe care îl crează asupra emisarilor, deversările de ape impurificate provenite din zona fostei EM Călimani.

Realizarea lucrărilor de reconstrucţie ecologică necesare în zona fostei EM Călimani., pentru reducerea/ stoparea poluării apelor de suprafaţă

- Execuţia lucrărilor necesare de protecţie a mediului la Iazul Dumitrelu - Realizarea lucrărilor de colectare/ dirijare/ epurare a apelor pluviale provenite din zona haldelor de steril

Poluarea apelor de suprafaţă datorată deversării apelor industriale şi pluviale impurificate din zona UP Tarniţa - Ostra

Reducerea poluării apelor de suprafaţă cu poluanţi specifici zonei miniere de la UP Tarniţa –Ostra.

Execuţie lucrări specifice de protecţie a mediului, în zona haldelor de steril şi a iazurilor de decantare.

- Execuţia lucrărilor de stabilizare iazuri de decantare şi de colectare/ descărcare ape pluviale şi respectiv, de reabilitare galerie subtraversare sau de ocolire Iaz Valea Tărnicioara.-Execuţia lucrărilor de reconstrucţie ecologică

Poluarea apelor de suprafaţă datorată deversării apelor industriale şi pluviale impurificate din zona EM DORNA Iacobeni –zona Fundu Moldovei.

Reducerea poluării apelor de suprafaţă cu poluanţi specifici zonei miniere de la Fundu Moldovei.

Execuţie lucrări specifice de protecţie a mediului, în zona haldelor de steril şi a iazurilor de decantare.

- Execuţie lucrări de stabilizare halda şi de colectare/ descărcare ape pluviale la Haldele Dealu Negru şi Puţ Humboldt.- Execuţie lucrări de stabilizare iazuri de decantare şi de colectare/ descărcare ape pluviale la iazurile Dealu Negru şi Pârâul Cailor.

Poluarea apelor de suprafaţă datoratădeversării apelor de mina şi a apelor pluviale din zonele de exploatare active

-Imbunatatirea calitatii apelor de suprafata din vecinatatea zonelor de exploatare minieră

Executie lucrari specifice de protectie a mediului, in zona haldelor de steril si a iazurilor de decantare.

Executie lucrari specifice de protectie a mediului, in zona haldelor de steril si a iazurilor de decantare.


171


şi inactive ale SC MIN BUCOVINA SAImpactul apelor uzate rezultate din unităţile spitaliceşti asupra calităţiiapelor de suprafaţă

Reducerea impactului produs de apele uzate evacuate din unităţile spitaliceşti

Realizare de instalaţii de epurare/preepurare pentru apele uzate evacuate din unităţi spitaliceşti

- Execuţie staţii epurare la unităţi spitaliceşti din jud. Suceava.- Execuţie/ extindere reţele canalizare şi realizare instalatii clorinare la unităţi spitaliceşti.

Lipsa sistemelor centralizate de alimentare cu apă potabilă şi calitatea necorespunzătoare a apei potabile în localităţile rurale

Asigurarea surselor de apă corespunzătoare din punct de vedere calitativ şi cantitativ în localităţile rurale

Îmbunătăţirea alimentării cu apă cantitativ şi calitativ în localităţile rurale din jud. Suceava

-Extinderea sisteme de alimentare cu apă în localităţile rurale şi asigurarea calităţii necesare.- Execuţie sisteme noi de alimentare cu apă în localităţile rurale, cu asigurarea calităţii necesare.

Asigurarea parţială cu apă potabilă, cantitativ şi calitativ, în mun. Suceava ( Iţcani şi Burdujeni)

Asigurarea alimentării cu apă, cantitativ şi calitativ, a populaţiei din mun. Suceava.

Îmbunătăţirea alimentării cu apă a populaţiei din mun. Suceava.

- Reabilitarea sistemului de alimentare cu apă în mun. Suceava.-Protejarea sănătăţii şi prevenirea îmbolnăvirilor asociate factorilor de risc din mediu

-Pericolul inundarii frontului de captare Berchişeşti şi afectării calităţii apei potabile în mun. Suceava.

- Eliminarea riscului de afectare a calităţii şi cantităţii apei potabile în mun. Suceava.

Asigurarea cantitativă şi calitativă a apei potabile din sursa Berchişeşti.

Consolidarea digului de protectie la staţia de captare Berchişeşti.

Calitatea necorespunzătoare a apei potabile în mun. Fălticeni

Asigurarea alimentarii cu apa, cantitativ si calitativ, a populatiei din mun. Fălticeni.

Îmbunătăţirea alimentării cu apă, cantitativ şi calitativ, în mun. Fălticeni.

Modernizarea sistemelor de tratare şi distribuţie a apei potabile în mun. Fălticeni.-Mărirea debitelor de captare a apei potabile din sursele subterane Baia I si Baia II- Refacerea digului de apărare la sursa Baia III şi refacerea/ curăţarea rezervoarelor de stocare a apei potabile.

- Prezenţa azotaţilor şi azotiţilor în fântâni din mediul rural.

-Minimizarea impactului activităţilor agricole asupra calităţii apei potabile şi îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei.

Asigurarea protecţiei apelor din punct de vedere al poluării cu nutrienţi proveniţi din sectorul agricol.

- Protejarea sănătăţii şi prevenirea îmbolnăvirilor asociate factorilor de risc din mediu- Respectarea principiilor Codului de bune practici agricole-Gestionarea corespunzătoare a deşeurilor rezultate din


172


zootehnie.- Gradul de uzură şi deficienţele tehnice de la reţelele de aducţiune/transport/ distribuţie apă potabilă din localităţile urbane.

-Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii sistemelor centralizate de alimentare cu apă din zonele urbane.

Imbunătăţirea alimentării cu apă, cantitativ şi calitativ, înlocalităţile urbane din judeţul Suceava.

- Lucrări de regularizare/ amenajare/ decolmatare cursuri de apă în zona captărilor de apă potabilă.- Extindere / reabilitare sisteme de alimentare cu apă în localităţi urbane.- Realizare sisteme noi dealimentare cu apă în localităţi urbane.

Riscul colmatării cuvetei lacului de acumulare Dragomirna şi al eutrofizării

Prevenirea afectării calităţii apei potabile a mun. Suceava.

Asigurarea cerinţelor calitative ale apei din Acum. Dragomirna, în scopul preparării apei potabile pentru mun. Suceava

- Monitorizarea calităţii apei din acumularea Dragomirna- Respectarea Regulamentelor de exploatare specifice.

Randament insuficient al instalaţiilor de tratare apa potabilă din sursa Dragomirna –Mihoveni.

Îmbunătăţirea calităţii apei potabile furnizată populaţiei mun. Suceava.

Asigurarea cerintelor calitative apei potabile furnizate populatiei din mun. Suceava.

- Reabilitare construcţii, instalaţii, automatizări la staţia de tratare Dragomirna - Mihoveni.- Protejarea sănătăţii şi prevenirea îmbolnăvirilor asociate factorilor de risc din mediu

Dotarea insuficientă cu instalaţii de tratare a apei potabile la Staţia de captare Botuş şi calitatea necorespunzătoare a apei potabile în mun. Câmpulung Moldovenesc.

Imbunătăţirea calităţii şi cantităţii apei potabile asigurate în mun. Câmpulung Moldovenesc.

Imbunătăţirea alimentării cu apă, cantitativ şi calitativ, în mun. Câmpulung Moldovenesc.

- Reabilitarea/ modernizarea staţiei de tratare Botuş şi a reţelei urbane de distribuţie a apei potabile.- Protejarea sănătăţii şi prevenirea îmbolnăvirilor asociate factorilor de risc din mediu

Tabel 8.5.2.1. Probleme/obiective/ ţinte la nivelul judeţului Suceava - Poluarea apei

În anul 2006 Primăria municipiului Suceava a făcut demersurile necesare şi a obţinut avizele pentru proiectul „Reabilitarea şi optimizarea sistemelor de alimentare cu apă, canalizare şi modernizare a staţiei de epurare Suceava”, solicitând şi obţinând finanţare prin programul ISPA. Valoarea totală a proiectului este de 44.590 mii euro, din care 33.442,5 mii euro din fondurile ISPA, 6.688,5 mii euro buget local şi 4.459 mii euro fonduri de la bugetul de stat.

În cursul anului 2006, pentru îndeplinirea obiectivelor pe aceste probleme de mediu, în Siret, s-a început derularea proiectelor: ”Modernizare străzi, reabilitare şi extindere reţele de canalizare în cartierele Tatarcina şi Ruina din oraşul Siret”, ”Imbunătăţirea sistemului de furnizare a apei potabile din oraşul Siret”, „S.A.M.T.I.D.- Reabilitarea reţelelor de apă potabilă în oraşul Siret”. De asemenea, se au în vedere următoarele propuneri de proiecte: „Modernizarea şi reabilitarea staţiei de epurare (treapta biologică), „Prelungirea digului de apărare al malului stâng din beton cu 250 ml – pârâu Negostina”.

În Câmpulung Moldovenesc este în derulare investiţia “Reabilitarea şi modernizarea staţiei de epurare”, având în vedere că staţia de epurare existentă, pusă în funcţiune în anul


173

1981, nu realizează parametrii de calitate impuşi de normativul NTPA 001/2002 şi a directivelor europene privind calitatea apelor epurate evacuate în emisar natural. În ceea ce priveşte reţeaua de canalizare este întocmit studiul de fezabilitate şi este în curs de realizare proiectul tehnic pentru investiţia “Reabilitarea şi extinderea reţelei de canalizare”.

Principalele obiective incluse în Strategia Dezvoltării Durabile Fălticeni în ceea ce priveşte sectorul APĂ sunt reabilitarea şi extinderea sistemului urban de canalizare a apelor menajere, reabilitarea Staţiei de Epurare a apelor uzate în municipiul Fălticeni, reabilitarea şi extinderea reţelei de distribuţie a apei. Ca obiective propuse de Primăria municipiuluiFălticeni enumerăm: extinderea reţelei de canalizare in zonele unde exista reţele de alimentare cu apă şi fără canalizare şi anume cartierele Tâmpeşti şi Oprişeni (cca. 8 km de canalizare), reabilitarea canalului colector din zona Obor -Pârâul Târgului ( cca. 2,5 km.), la canalul colector trebuie mărită secţiunea de la ф 600 mm la ф 1000 mm pentru preluarea apelor pluviale.

8.5.3. Deşeuri

În Planul local de acţiune al judeţului Suceava, la capitolul “Deşeuri” sunt menţionateurmătoarele probleme identificate:

Probleme identificate Obiectiv general

Obiectiv specific

Ţinta

Impactul asupra calităţii mediului datorat depozitării deşeurilor municipale în mun. Suceava.

Reducerea /eliminarea efectelor negative ale depozitului de deşeuri municipale şi industriale din mun. Suceava, asupra calităţii mediului şi a sănătăţii umane.

Îmbunătăţirea calităţii mediului prin gestionarea corespunzătoare a deşeurilor din municipiul Suceava.

- Reducerea/ eliminarea poluării mediului datorată funcţionării actualului Depozit de deşeuri a mun. Suceava.- Dezvoltarea unui sistem decolectare selectivă a deşeurilor în mun. Suceava, cu asigurarea valorificării deşeurilor reciclabile.- Execuţia unui depozit zonal de deşeuri în zona mun. Suceava.

Impactul depozitelor de deşeuri municipale din localităţile urbane asupra calităţii mediului şi a sănătăţii umane.

Reducerea/eliminarea efectelor negative ale depozitelor de deşeuri municipale din localităţile urbane asupra calităţii mediului şi a sănătăţii umane.

Îmbunătăţirea calităţii mediului prin gestionarea corespunzătoare a deşeurilor menajere din localităţile urbane

- Reducerea/ eliminarea poluării mediului datorată funcţionării actualelor depozite de deşeuri din localităţile urbane ale jud. Suceava.- Implementarea/ dezvoltarea unor programe colectare selectivă a deşeurilor, cu asigurarea valorificării deşeurilor reciclabile în toate localităţile urbane ale judeţului Suceava.- Execuţia unui depozit zonal de deşeuri în zona mun. Câmpulung Moldovenesc.

Impactul asupra calităţii mediului datorat depozitării deşeurilor industriale de la SC AMBRO SA Suceava.

Reducerea emisiilor pe sol şi în pânza freatică provenite din activitatea SC AMBRO SA.

Îmbunătăţirea calităţii factorilor de mediu prin reducerea impactului creat de depozitele de şlam de la SC AMBRO SA.

- Reducerea cantităţii de nămoluri organice si incinerarea acestora.- Reamenajare/ impermeabilizare haldelor de şlam.


174

Impactul depozitului de zgură şi cenuşă de la SC TERMICA SA Suceava asupra calităţii mediului.

Reducerea / eliminarea impactului depozitelor de deşeuri industriale ale SC TERMICA SA asupra calităţii mediului.

Eliminarea efectelor negative asupra mediului şi asigurarea condiţiilor de funcţionare conform prevederilor Directivei IPPC.

- Respectarea prevederilor Directivei IPPC şi a HG nr.162/2002 privind depozitarea deseurilor.- Asigurarea valorificarii deseurilor de zgura si cenusa.

Poluarea mediului datorată gestionării necorespunzătoare a deşeurilor în mediul rural.

Eliminarea impactului negativ al depozitelor de deşeuri din mediul rural asupra calităţii mediului.

Îmbunătăţirea calităţii mediului prin gestionarea corespunzătoare a deşeurilor în mediul rural.

- Desfiinţarea actualelor depozite şi ecologizarea zonelor afectate.- Asocierea tuturor Consiliilor locale la depozitele zonale de deşeuri si asigurarea colectăriii selective a deşeurilor.

Poluarea mediului cu deşeuri rezultate din activităţi de exploatare şi prelucrare a lemnului în jud. Suceava.

Eliminarea oricăror depozitări neautorizate de deşeuri lemnoase în judeţul Suceava.

Îmbunătăţirea stării de salubritate a localităţilor.

- Asigurarea colectării şi valorificării deşeurilor lemnoase.- Desfiinţarea depozitelorneautorizate de deşeuri lemnoase şi reconstrucţia ecologică a zonelor afectate.

Poluarea mediului datorată depozitării nămolurilor orăşeneşti rezultate din staţiile de epurare a apelor uzate.

Reducerea/ eliminarea impactului asupra mediului datorat depozitării nămolului de epurare.

Îmbunătăţirea calităţii mediului prin gestionarea şi valorificarea nămolului de epurare.

- Retehnologizarea şi modernizarea staţiilor de epurare.- Acţiuni pentru valorificarea potenţialului agrochimic al nămolurilor de epurare.

Impactul creat asupra mediului de iazurile de steril uzinal existente în perimetrele miniere.

Reducerea / eliminarea efectelor negative asupra calităţii mediului datorate existenţei iazurilor de decantare din zonele miniere.

Îmbunătăţirea calităţii mediului si reducerea riscului de poluări accidentale.

- Execuţia lucrărilor de stabilizare specifice şi de reconstrucţie ecologică la iazurile de decantare în conservare sau cu activitate sistată din jud. Suceava.- Monitorizarea stabilităţii şi a calităţii factorilor de mediu.- Execuţia lucrărilor de reabilitare şi de creştere a gradului de siguranţă în exploatare la iazurile aflate în funcţiune.

Impactul creat asupra mediului de depozitele de steril provenit din activităţi de explorare/ exploatare a minereului din judeţul Suceava.

Reducerea / eliminarea efectelor negative asupra calităţii mediului datorate existenţei depozitelor de steril provenit din activităţi de explorare/ exploatare a minereului.

Îmbunătăţirea calităţii factorilor de mediu în zonele miniere.

- Realizare lucrări de stabilizare/ reconstrucţie la haldele de steril din zona fostei EM Călimani- Execuţia lucrărilor de stabilizare specifice şi de reconstrucţie ecologică a celorlalte halde de steril inactive din jud. Suceava.- Monitorizarea calităţii factorilor de mediu.- Execuţia lucrărilor de stabilizare şi refacere a geometriei la haldele de


175

steril active.

Poluarea mediului datorată gestiunii deşeurilor spitaliceşti din judeţul Suceava.

Asigurarea eliminării deşeurilor spitaliceşti prin incinerarea în instalaţii conforme cu prevederile HG 128/2002, privind incinerarea deseurilor.

Îmbunătăţirea gestiunii deşeurilor spitaliceşti.

- Respectarea prevederilor Ord. MSF nr. 219/2002 privind gestionarea deşeurilor rezultate din activităţi medicale.- Asigurarea funcţionării incineratorului SC MONDECO SRL pt. deşeuri spitaliceşti în conformitate cu prevederile HG nr.128/ 2002 cu modif. ulterioare.- Verificarea modului derespectare a legislaţiei privind gestiunea deşeurilor provenite din sectorul medical.

Tabel 8.5.3.1. Probleme/obiective/ ţinte la nivelul judeţului Suceava - Deşeuri

8.5.4. Poluarea sonoră

Prin Directiva 2002/49/CE a Parlamentului şi Consiliului European, referitoare la evaluarea şi managementul zgomotului ambiental, sunt prevăzute măsuri şi iniţiative specifice privind reducerea zgomotului ambiental, care completează şi dezvoltă măsurile comunitare privind zgomotul emis de sursele majore: vehicule rutiere, feroviare, aviaţie, echipamente utilizate în exterior.

În prezent, reglementarea în domeniul zgomotului ambiental este realizată prin H.G.321/2005 privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiental, care transpune Directiva UE nr. 2002/49/CE. Acest act normativ are drept obiectiv evitarea, prevenirea sau reducerea efectelor dăunătoare provocate de zgomotul ambiental, inclusiv a disconfortului, prin implementarea următoarelor măsuri: a) determinarea expunerii la zgomotul ambiental, prin întocmirea hărţilor de zgomot; b) punerea la dispoziţie publicului a informaţiilor privind zgomotul ambiental şi efectele sale; c) adoptarea, pe baza datelor din hărţile de zgomot, a planurilor de acţiune, având ca scop prevenirea şi reducerea zgomotului ambiental, acolo unde este cazul, în special a nivelurilor de expunere, care pot avea efecte dăunătoare asupra sănătăţii umane.

Planurile de acţiune se elaborează pentru prevenirea creşterii sau reducerea nivelurilor zgomotului ambiental, acolo unde acesta depăşeşte limitele maxim admise, şi pentru a menţine calitatea mediului din punct de vedere al zgomotului ambiental, acolo unde acesta are niveluri acceptabile.

Această hotărâre de guvern reprezintă cadrul general pentru dezvoltarea măsurilor de reducere a zgomotului emis de sursele majore, în special de vehiculele rutiere, feroviare şi de infrastructura acestora, aeronavele, echipamentele industriale şi mecanismele mobile. Ea vizează zgomotul ambiental la care este expusă populaţia, în special din: a) zonele urbane construite, mai ales pentru cele construite pe verticală; b) parcurile şi grădinile publice; c) zonele liniştite din aglomerări şi din spaţiile deschise; d) apropierea unităţilor de învăţământ, a spitalelor şi a altor clădiri şi zone sensibile la zgomot.

Autorităţile administraţiei publice locale din judeţul nostru urmează să elaboreze, potrivit prevederilor HG 321/2005, pentru localităţile aflate în administrarea lor, mai mici de 250.000 de locuitori, hărţi de zgomot, hărţile strategice de zgomot şi planurile de acţiune aferente acestora, începând cu anul 2011.


176

Pentru ca acţiunile de implementare să fie corect orientate, este necesară colectarea, compararea şi raportarea datelor privind nivelul de zgomot ambiental în conformitate cu criterii comparabile, stabilite prin această directivă. Aceasta implică folosirea indicatorilor armonizaţi de zgomot şi a metodelor de evaluare, ca şi a criteriilor ce trebuie avute în vedere în cazul întocmirii hărţilor de zgomot. Indicatorii de zgomot sunt:

- nivelul de presiune sonoră continuu echivalent, ponderat A, zi-seara-noaptea, pentru a evidenţia disconfortul

- nivelul de presiune sonoră continuu echivalent noaptea, pentru a evalua perturbarea somnului.

Pentru limitarea acţiunii surselor de zgomot este necesară adoptarea unei strategii adecvate, susţinută de reglementări legislative corespunzătoare.

Principalele mijloace de combatere a zgomotului pot fi clasificate în: Reducerea nivelului de zgomot la sursă; Măsuri urbanistice; Măsuri de protecţie a construcţiilor şi clădirilor; Protecţia directă a omului expus în mediu poluat fonic.

8.5.5. Transportul

Transportul reprezintă o sursă de poluare a mediului tot mai semnificativă şi în localităţile urbane din judeţul nostru. Creşterea numărului de autovehicule de la an la an, corelată cu calitatea tehnică scăzută a multora dintre ele, determină agravarea impactului negativ asupra factorilor de mediu.

Cel mai afectat factor de mediu este aerul, datorită emisiilor de gaze cu efect de seră (CO2, CH4, N2O), a gazelor acidifiante (NOx, SO2), CO, compuşi organici volatili, hidrocarburi policiclice aromatice, pulberi, Pb. Volumul, natura şi concentraţia poluanţilor emişi depind de tipul de autovehicul, de natura combustibilului folosit şi de condiţiile tehnice de funcţionare.

Un factor agravant al impactului asupra mediului urban şi sănătăţii umane datorat transportului rutier îl reprezintă faptul că emisiile se fac la nivelul solului, adică al respiraţiei umane, şi sunt difuze, adică sunt răspândite pe tot teritoriul localităţilor.

Pentru locuitorii oraşelor, transportul reprezintă totodată sursa principală de poluare sonoră şi de stres.

Deoarece în prezent transportul rutier reprezintă o sursă din ce în ce mai importantă de poluare sonoră şi a aerului în localităţile urbane din România, ca şi în ţările dezvoltate ale Europei, sunt necesare o serie de măsuri concertate care să conducă la reducerea impactului negativ al acestuia asupra mediului urban.

Există mai multe soluţii pentru rezolvarea problemelor cauzate de transport cum ar fi: utilizarea modurilor de transport ecologice; utilizarea de mijloace de transport performante tehnic şi operaţional; implementarea măsurilor preventive pentru limitarea poluării (de exemplu

inspecţia şi controlul în trafic a stării tehnice a autovehiculelor rutiere, licenţierea agenţilor economici pentru efectuarea de servicii sau activităţi conexe transporturilor, promovarea mecanismelor financiare menite să favorizeze utilizarea modurilor de transport mai puţin poluante şi care presupun un consum redus de combustibil)

aplicarea tehnologiilor de depoluare specifice, cum ar fi utilizarea convertoarelor catalitice;

Interzicerea traficului în unele zone ale oraşelor; Încurajarea folosirii mijloacelor de transport în comun; Încurajarea mersului pe jos şi pe bicicletă.

Problemele de mediu cu privire la transport identificate în cadrul Planului Local de Acţiune pentru Mediu al judeţului Suceava sunt următoarele:


177

Probleme identificate Obiectiv general Obiectiv specificŢinta

Poluarea factorilor de mediu cu gaze acide, pulberi şi metale grele

Reducerea poluării atmosferei datorată traficului rutier

- Modernizarea sistemului stradal şi fluidizarea circulaţiei rutiere.-Modernizarea parcului auto -Salubrizarea corespunzătoare a căilor rutiere de transport.

Absenta reţelelor specifice de monitorizare a poluării datorată traficului rutier şi a studiilor de fluidizare a traficului.

Reducerea factorilor de stres asupra populaţiei datorită traficului rutier.

- Dezvoltarea/ modernizarea reţelelor de supraveghere a calităţii atmosferei.- Valorificarea bazelor de date existente în studii de fluidizare a circulaţiei rutiere.

Impactul traficului rutier asupra monumentelor istorice şi a celor arhitectonice.

Reducerea impactuluitraficului rutier asupra monumentelor istorice şi arhitectonice

- Îmbunătăţirea infrastructurii de acces în zonele aferente monumentelor istorice.- Realizarea spaţiilor de parcare în zona monumentelor istorice şi arhitectonice.

Poluarea fonică generată de traficul rutier.

Reducerea poluării fonice datorate traficului rutier.

- Fluidizarea circulaţiei rutiere prin crearea de sensuri unice semaforizate/marcaje stradale.-Dirijarea traficului greu pe trasee periferice.

Absenţa rutelor de centură şi a autostrăzilor, precum şi a traseelor dedicate transportului industrial în afara zonelor rezidenţiale.

Reducerea factorilor de stres asupra populaţiei, datorită traficului rutier.

-Modernizarea/ reabilitarea căilor de transport rutier.-Măsuri pt. limitarea efectuării transportului industrial prin zone rezidenţiale.

Salubrizarea insuficientă a căilor rutiere intra şi extravilane din judeţul Suceava.

Reducerea poluării factorilor de mediu datorată salubrizării insuficiente a căilor rutiere.

-Intensificarea acţiunilor de salubrizare a căilor rutiere.-Asigurarea colectării /valorificării deşeurilor reciclabile provenite din sectorul transporturilor.

Tabel 8.5.5.1. Probleme/obiective/ ţinte la nivelul judeţului Suceava - Transportul

8.5.6. Spaţiile verzi

Prezenţa spaţiilor verzi pe teritoriul localităţilor urbane, destinate să suplinească deficitul de habitate naturale rezultat ca urmare a ocupării teritoriului cu construcţii cu diverse funcţiuni, constituie o necesitate atât sub aspectul asigurării confortului psihic al populaţiei, a satisfacerii cerinţelor de ordin estetic, cât şi al protecţiei sănătăţii umane şi mediului.

Obiectivele legate de zonele verzi din oraşe trebuie să aibă în vedere atât dezvoltarea lor spaţială, cât şi sub aspectul diversităţii biologice al acestora, concomitent cu refacerea unui sistem de spaţii verzi, pe de o parte prin realizarea legăturilor dintre acestea (combaterea fenomenului de izolare, insularizare a acestora), iar pe de altă parte prin recrearea legăturilor cu zonele naturale existente din teritoriul înconjurător aglomerărilor umane respective.

Pentru menţinerea şi întreţinerea spaţiilor verzi în mediul urban, sunt necesare acţiuni cum sunt:


178

Stoparea diminuării şi degradării spaţiilor verzi intraurbane şi periurbane; Analiza suprafeţelor cu spaţii verzi intraurbane şi periurbane existente,

reglementarea şi monitorizarea atentă a acestora; Conservarea suprafeţei spaţiilor verzi existente şi realizarea de noi spatii verzi; Reabilitarea zonelor intra şi periurbane verzi degradate; Extinderea perdelelor de protecţie în zonele industrializate şi pe marginea

drumurilor intens circulate Eliminarea construcţiilor ilegale intraurbane şi redarea terenurilor în circuitul

spaţiilor verzi, recreative sau de joacă. amenajarea parcurilor cu alei, locuri de joaca, banci continuarea acţiunilor de plantare a puieţilor de salcâm, stejar, molid, tei şi gard

viu în parcuri

8.5.7. Agenda Locală 21

Agenda 21 Locală este un ghid de implementare a conceptului unanim acceptat de „dezvoltare durabilă”, care a fost definit, dezvoltat şi adoptat oficial la nivel planetar, în 1992, la întâlnirea de la Rio de Janeiro şi care reprezintă „capacitatea de a satisface necesităţile generaţiei actuale fără a compromite şansa generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile necesităţi”.

Agenda 21 reflectă un consens global, voinţa politică la cel mai înalt nivel pentru dezvoltare şi cooperare în probleme de mediu, arătând că populaţia, consumul şi tehnologia sunt forţe primare ale schimbărilor de mediu. Este un ghid care oferă politici şi programe care permit realizarea unui echilibru viabil între consum, populaţie şi capacitatea pământului de a întreţine viaţa.

În cel de-al V-lea Program de Acţiune pentru Mediu al Uniunii Europene – „Către Durabilitate” – se recunoaşte faptul că „autorităţile locale deţin un rol deosebit de important în asigurarea durabilităţii dezvoltării, prin exercitarea funcţiilor lor statutare de autorităţi competente faţă de multe din directivele şi reglementările existente şi în contextul transpunerii practice a principiului subsidiarităţii”.

Conform prevederilor stabilite în cadrul Conferinţei de la Rio de Janeiro, fiecare autoritate locală are obligaţia de a elabora propria strategie locală de dezvoltare durabilă.

Prin implementarea Agendei 21 Locale se urmăreşte integrarea problemelor de protecţie a mediului în procesul de luare a deciziei la nivel local în sectoarele social şi economic, formându-se astfel un parteneriat strategic.

De asemenea, se urmăreşte şi implicarea publicului în monitorizarea şi raportarea procesului de implementare. Astfel, procesul aplicării Agendei 21 Locale încurajează participarea întregii comunităţi (mediu de afaceri, organizaţii guvernamentale şi neguvernamentale şi chiar participarea individuală a cetăţenilor), întrucât dezvoltarea durabilă presupune o planificare pe termen lung, cu recunoaşterea interdependenţei dintre factorii sociali, economici şi de mediu care afectează sănătatea şi calitatea vieţii.

Implementarea Agendei 21 Locale va avea efecte economico-sociale ce vor duce la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale întregii populaţii. De aceea, participarea cetăţenilor este foarte importantă, întrucât ei trebuie să fie conştienţi că este necesar să îşi asume responsabilitatea efectelor imediate sau viitoare ale acţiunilor lor.

Începând din anul 2000, România a început implementarea Agendei 21 locale cu sprijinul Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, Guvernului Marii Britanii şi Guvernului Canadei, prin proiectul „Centrul Naţional pentru Dezvoltare Durabilă”.

În anul 2003, urmare rezultatelor obţinute prin acest proiect-pilot, prin care s-a realizat Agenda Locală 21 în 9 municipii din ţară, s-a decis extinderea Programului în alte 40 de municipalităţi în perioada 2003-2007. Această extindere a avut loc urmare unui Protocol de colaborare între Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), Federaţia Autorităţilor


179

Locale din România şi Centrul Naţional de Dezvoltare Durabilă (CNDD).Faza de extindere a acestui program va întări parteneriatul public-privat, iniţiat la nivel

local, care va transforma priorităţile identificate de comunităţi în proiecte demonstrative şi de investiţii, care vor fi totodată obiective prioritare în Planul local de acţiune pentru mediu al judeţului.

În judeţul Suceava au fost selectate municipiile Vatra Dornei şi Fălticeni pentru a începe realizarea Agendei 21 Locale în anul 2003, iar în luna mai 2005 şi oraşul Gura Humorului.

În portofoliul de proiecte cuprinse în aceste agende se regăsesc proiecte vizând rezolvarea aproximativ a aceloraşi probleme de mediu, în principal legate de dezvoltarea infrastructurii privind alimentarea cu apă, canalizarea şi epurarea apelor uzate, managementul deşeurilor în conformitate cu prevederile directivelor europene, dezvoltarea spaţiilor verzi, ameliorarea calităţii aerului etc.

Municipiul Fălticeni se află în faza de monitorizare şi evaluare a stadiului de implementare a Planului Local de Acţiune pt. Agenda Locală 21, constatând că lipsa fondurilor a condus la punerea în aplicare doar în mică parte a acestuia. Se doreşte ca rezolvarea celorlalte proiecte nerealizate până în prezent să se realizeze prin accesarea fondurilor structurale în perioada 2007-2013.

Similar, dintre proiectele prioritare de protecţia mediului identificate în cadrul programului Agenda Locală 21 în municipiul Vatra Dornei şi oraşul Gura Humorului, doar o mică parte s-au realizat parţial, sau sunt în curs de execuţie, sau doar la faza de studiu de fezabilitate, din lipsă de resurse financiare suficiente.

APM Suceava a făcut parte din Comitetele locale de coordonare a proiectelor Agenda 21 Locală a celor trei localităţi şi din grupurile de lucru privind protecţia mediului.

8.6. Concluzii

Mediul urban din judeţul Suceava este în continuă evoluţie, autorităţile administraţiei publice devenind tot mai conştiente în ultimii ani că soluţia viitorului este dezvoltarea economico-socială durabilă şi acţionând pentru creşterea calităţii vieţii în general în localităţile administrate. Din păcate, resursele financiare limitate nu au permis progrese importante pe linia dezvoltării serviciilor publice şi modernizării infrastructurii urbane.

În ultimii ani s-au intensificat preocupările, la nivelul tuturor municipalităţilor, pentru identificarea de surse de finanţare a unor proiecte care vizează extinderea şi reabilitarea reţelelor de alimentare cu apă şi canalizare, a staţiilor de epurare, îmbunătăţirea infrastructurii de transport, managementul deşeurilor etc.

În acest sens, în ultimii ani s-au solicitat şi, parţial, s-au obţinut unele cofinanţări guvernamentale şi externe, precum şi credite externe, pentru o serie de proiecte care vor conduce la creşterea calităţii vieţii şi ameliorarea calităţii mediului în unele dintre localităţile din judeţul Suceava.

Calitatea aerului în localităţile urbane ale judeţului este în general satisfăcătoare, cu excepţia pulberilor PM10, a căror concentraţie depăşeşte în unele localităţi, şi în principal în municipiul reşedinţă de judeţ, valorile limită europene. Aceasta face necesară elaborarea în perioada imediat următoare de planuri şi programe de gestionare a calităţii aerului care să permită reducerea poluării cu pulberi PM10 în municipiul Suceava, precum şi în municipiile Câmpulung Moldovenesc, Fălticeni, Rădăuţi, Vatra Dornei şi în oraşele Gura Humorului, Siret, Solca, unde evaluarea preliminară a calităţii aerului efectuată în 2005 a indicat depăşiri ale VL la acest indicator.

Nivelul de zgomot se menţine ridicat în zonele urbane, îndeosebi datorită traficului


180

rutier.

Situaţia spaţiilor verzi este încă necorespunzătoare, în majoritatea localităţilor urbane, fiind necesare măsuri mai decise de prezervare şi mai bună întreţinere a celor existente şi de înfiinţare a unora noi. Activităţile de urbanism şi amenajarea teritoriului trebuie să vizeze mai buna conservare a spaţiilor verzi existente, concomitent cu preocuparea pentru dezvoltarea acestora, având în vedere rolul foarte important al vegetaţiei în ameliorarea calităţii aerului, reducerea poluării fonice, ca şi cel estetic şi decorativ.

Reţelele publice de alimentare cu apă sunt încă insuficient de extinse, acoperind sub jumătate din numărul total de oraşe şi comune ale judeţului. Situaţia este şi mai necorespunzătoare în ceea ce priveşte reţelele de canalizare a apelor uzate, de astfel de reţele dispunând sub o treime din localităţile judeţului.

Reţelele de canalizare şi staţiile de epurare existente sunt vechi, acestea nerealizând parametrii impuşi de legislaţia privind epurarea apelor uzate orăşeneşti, fiind necesare lucrări costisitoare de modernizare/reabilitare.

Calitatea apei potabile furnizate prin sisteme publice nu este încă la nivelul impus de directiva UE privind calitatea apei potabile destinate consumului uman, fiind necesare cheltuieli substanţiale pentru conformare în următorii ani, până la termenele stabilite în urma negocierilor cu UE.

Gestionarea deşeurilor în mediul urban reprezintă una dintre problemele dificile, încă departe de a fi rezolvate. Este o problemă care ţine în bună măsură şi de gradul de educaţie şi civilizaţie a populaţiei, dar care necesită totodată şi investiţii financiare importante în sisteme moderne de management integrat al deşeurilor, investiţii dificil de suportat doar de către bugetele locale şi de la bugetul de stat.

Astfel, este necesară urgentarea soluţionării problemei realizării a două depozite zonale de deşeuri la nivelul judeţului Suceava, care vor trebui să deservească întreaga populaţie a judeţului, mai ales având în vedere că termenul de sistare a depozitării deşeurilor pe rampa de gunoi a municipiului Suceava este anul 2008.

În acest sens, în anul 2006 s-a obţinut finanţarea pentru pregătirea proiectului „Sistem integrat de management al deşeurilor solide în judeţul Suceava” finanţat din fonduri ISPA, în cadrul măsurii ISPA 2005/RO/16/P/PA 001 „Asistenţă tehnică pentru pregătirea proiectelor în sectorul de mediu”, în februarie 2007 fiind demarată licitaţia, investiţiile urmând a fi asigurate din fondurile de coeziune UE.


181

CAPITOLUL 9. PRESIUNI ASUPRA MEDIULUI

9.1. Agricultura

9.1.1. Interacţiunea agriculturii cu mediul

Agricultura, alături de industrie poate deveni una dintre sursele importante de agenţi poluanţi cu impact negativ asupra calităţii mediului ambiental. Este practic unanim acceptat faptul că agricultura intensivă poate conduce la poluarea solului şi a apei prin utilizarea excesivă a îngrăşămintelor, a pesticidelor, a apei de irigaţie necorespunzătoare calitativ şi cantitativ, în special pe terenurile arabile excesiv afânate prin diferite lucrări.

Gradul înalt de fragmentare al proprietăţii agricole determinat de punerea în posesie, orientarea parcelelor din deal în vale, slaba dotare cu utilaje agricole a deţinătorilor de teren, lipsa fondurilor necesare pentru asigurarea unei fertilizări raţionale bazate pe studii agrochimice a solurilor, au creat şi încă mai creează probleme în practicarea unei agriculturi durabile la nivelul judeţului Suceava.

Dezvoltarea durabilă a sectorului agricol presupune elaborarea unor politici menite să asigure integrarea principiilor socio-economice cu preocupările privind protecţia mediului, astfel încât să se realizeze concomitent bioproductivitatea, securitatea alimentară, protecţia calităţii solului, viabilitatea economică şi acceptabilitatea socială.

Pentru a descrie interacţiunea agriculturii cu mediul sunt utilizaţi următorii indicatori:

a) Consumul de îngrăşăminte chimiceConsumul de îngrăşăminte chimice reprezintă intensitatea utilizării fertilizanţilor chimici

asupra suprafeţei agricole şi se calculează ca un raport între consumul de îngrăşăminte chimice (azotoase, potasice şi fosfatice) şi suprafaţa totală agricolă.

În tabelul 9.1.1.1. este prezentată o evoluţie a consumului de îngrăşăminte chimice în judeţul Suceava, în perioada 2003-2006. Se constată o creştere semnificativă la consumul de îngrăşăminte chimice potasice în 2006, comparativ cu 2003 :

Consumul de îngrăşăminte chimice (kg/ha) Judeţul Tip 2003 2004 2005 2006

Azotoase 63 66 40 43Fosfatice 22 22 16 33Potasice 7 8 8 36

Suceava

Total 92 96 64 112

Tabel 9.1.1.1 Consumul de îngrăşăminte chimice în perioada 2003-2006 (Sursa D.A.D.R. )

b) Consumul de pesticide:Acest indicator reprezintă intensitatea utilizării pesticidelor în agricultură. În categoria

pesticidelor se includ insecticidele, fungicidele, erbicidele. Utilizarea pesticidelor in agricultură este măsurată în kg de substanţă activă pe unitatea de suprafaţă agricolă (hectare):

Consumul de pesticide (kg/ha)JudeţulTip 2003 2004 2005 2006

Insecticide 0,39 0,54 0,68 1,11Fungicide 1,48 1,04 1,48 1,85SuceavaErbicide 1,49 1,90 1,41 1,32

Tabel 9.1.1.2. Consumul de pesticide în perioada 2003-2006(Sursa D.A.D.R. )


182

În anul 2006, se constată o creştere de 2,84 ori a consumului de insecticide faţă de anul 2003. Consumul de fungicide în agricultura judeţului Suceava este de 1,25 ori mai mare faţă de consumul din anul 2003, în timp ce consumul de erbicide a fost mai mic decât cel din 2003.

9.1.2. Evoluţiile pe ultimii ani din domeniul agriculturii

În judeţul Suceava, sectorul privat deţine cea mai mare parte a suprafeţei agricole. În ultimii ani producătorii agricoli înclină spre o eficientizare a folosirii terenului, prin comasări de suprafeţe, în sensul creerii de exploataţii cu dimensiuni optime care să le permită folosirea tehnologiilor specifice fiecărei culturi.

Evoluţia suprafeţelor de teren introduse şi respectiv scoase definitiv din circuitul agricol în perioada 2003-2006, conform datelor furnizate de D.A.D.R. Suceava, este prezentată în tabelul 9.1.2.1.

Evoluţia suprafeţei agricole (ha)Supraf.(ha) introdusă in circuitul

agricolSuprafaţa (ha) scoasă din circuitul

agricolJudeţul

2003 2004 2005 2006 2003 2004 2005 2006Suceava - - - 7,1 - - 26,31 144,0

Tabel 9.1.2.1. Evoluţia suprafeţei agricole în judeţ în perioada 2003-2006

Evoluţia repartiţiei terenurilor agricole pe tipuri de folosinţe, în judeţul Suceava în perioada 2003-2006 este cea din tabelul de mai jos:

AnulJudeţul

Repartitia terenurilor agricole

(ha)2002 2003 2004 2005 2006*

Arabil 179.859 180.494 180.620 180.771 180.623Păşuni 91.108 90.450 90.430 90.250 90.517Fâneţe 74.819 75.675 75.700 75.711 75.755Vii 0 0 0 0 0Livezi şi pepiniere pomicole

3.345 3.207 3.060 3.030 2.886Suceava

Total 349.131 349.826 349.810 349.762 349.787

Tabel 9.1.2.2. Evoluţia repartiţiei terenurilor agricole pe tipuri de folosinţe în perioada 2003-2006(Sursa DJS Suceava – per. 2002-2005; * sursa DADR Suceava – 2006)

De remarcat este scăderea suprafeţelor de livezi şi a păşunilor, în 2006 faţă de anul 2002, crescând în schimb suprafaţa totală de teren arabil şi fâneţe. În ansamblu, rezultă o creştere a terenurilor agricole din 2002 în 2006 cu 656 ha.

9.1.2.1. Evoluţia utilizǎrii solului în agriculturǎ

Pentru a descrie evoluţia utilizării solului în agricultură se foloseşte indicatorul intensitatea agriculturii. Acesta are drept scop evidenţierea schimbărilor survenite în utilizarea productivă sau neproductivă a terenurilor agricole şi se calculează ca raport între suprafaţa agricolă din anul curent şi suprafaţa agricolă dintr-un an de referinţă. Considerând ca an de referinţă anul 2002, constatăm, din tabelul de mai jos, creşterea intensităţii agriculturii cu 0,19% în 2006.

Intensitatea agriculturii %Judet 2002 2003 2004 2005 2006

Suceava 100 100,2 100,19 100,17 100,19

Tabel 9.1.2.1.1. Intensitatea agriculturii în perioada 2003-2006


183

9.1.2.2. Evoluţia terenurilor arabile retrase din circuitul agricol

Anual sunt retrase din circuitul agricol suprafeţe arabile variabile, în scopul utilizării terenurilor pentru construcţii de locuinţe, desfăşurarea unor activităţi economice etc..

Evoluţia suprafeţelor de teren scoase definitiv din circuitul agricol în perioada 2000-2005, conform datelor furnizate de Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Suceava în anul 2006, este prezentată în tabelul 9.1.2.2.1.

Judeţul Anul Suprafaţa (ha)

2000 4,80622001 2,14332002 7,31752003 3,33842004 5,9904

Suceava

2005 5,7912

Tabel 9.1.2.2.1. Evoluţia terenurilor arabile retrase din circuitul agricol în judeţul Suceava în perioada 2000-2005

9.1.2.3. Evoluţia suprafeţelor împădurite şi a suprafeţelor de păduri regenerate

Suprafata impădurită (ha)Judet2002 2003 2004 2005 2006

Suceava 1071 731 918 1039 863*

Tabel 9.1.2.3.1. Evoluţia suprafeţelor impădurite la nivel de judet(Sursa D.J.S. Suceava – 2003 – 2005, *Direcţia Silvică Suceava – 2006)

Suprafata de pădure regenerată (ha)Judet2003 2004 2005 2006

Suceava 446 248 1.094 1.894

Tabel 9.1.2.3.2. Situaţia suprafeţelor de păduri regenerate în perioada 2003-2006(Sursa Direcţia Silvică Suceava)

9.1.2.4. Evolutia şeptelului (bovine, porcine, păsări)

Judeţul Suceava avea înainte de 1989 o bogată tradiţie în domeniul zootehnic, domeniu foarte bine reprezentat în judeţ. După 1989 s-a înregistrat o scădere importantă a şeptelului la nivelul judeţului, prin desfiinţarea fostelor unităţi de stat.

Treptat, această activitate a început să se dezvolte din nou, în zona privată, aşa încât se constată o evoluţie pozitivă în domeniul zootehnic în ultimii ani, conform datelor furnizate de D.A.D.R. Suceava.

- mii capete -Efective (nr. de capete)Nr.

crt.Categorii de

animale 2003 2004 2005 20061. Bovine total 169 170 175 1792. Vaci lapte 118 112 110 1173. Alte bovine(bubaline) 0 0 0 04. Ovine total 192 223 233 2335. Caprine 7 7 7 76. Porcine 103 115 146 1457. Păsări total 1394 1450 1470 14958. Găini ouătoare 1000 1000 1000 10009. Cabaline 72,7 72,98 43,1 43,2410. Animale blanã 0,500 0,600 0,500 0,342

Tabel 9.1.2.4.1. Evolutia şeptelului în perioada 2003-2006


184

9.1.2.5. Agricultura ecologică

Producţia ecologică, în înţelesul O.U.G. 34/2000 privind produsele agroalimentare ecologice, înseamnă obţinerea de produse agroalimentare fără utilizarea produselor chimice de sinteză, în conformitate cu regulile de producţie ecologică stabilite în O.U.G. 34/2000privind produsele agroalimentare ecologice, produse care respectă standardele, ghidurile şi caietele de sarcini naţionale şi sunt atestate de un organism de inspecţie şi certificare înfiinţat în acest scop.

Producţia agroalimentară ecologică are ca scop realizarea unor sisteme agricole durabile, diversificate şi echilibrate, care asigură protejarea resurselor naturale şi sănătatea consumatorilor.

Principiile de bază ale producţiei agroalimentare ecologice sunt: - eliminarea oricărei tehnologii poluante; - realizarea structurilor de producţie şi a asolamentelor, în cadrul cărora rolul principal îl deţin rasele, speciile şi soiurile cu înaltă adaptabilitate;

- susţinerea continuă şi ameliorarea fertilităţii naturale a solului; - integrarea creşterii animalelor în sistemul de producţie a plantelor şi produselor din plante;

- utilizarea economică a resurselor energetice convenţionale şi înlocuirea acestora în mai mare măsură prin utilizarea raţională a produselor secundare refolosibile;

- aplicarea unor tehnologii atât pentru cultura plantelor, cât şi pentru creşterea animalelor, care să satisfacă cerinţele speciilor, soiurilor şi raselor.

Conversia producţiei convenţionale la cea ecologică va avea în vedere realizarea unui agrosistem viabil şi durabil.

Metodele de producţie ecologică utilizate în obţinerea produselor agroalimentare ecologice trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

a) respectarea principiilor producţiei ecologice;b) neutilizarea de fertilizatori şi amelioratori ai solului, pesticide, materiale furajere,

aditivi alimentari, ingrediente pentru prepararea alimentelor, substanţe folosite în alimentaţia animalelor, substanţe ajutătoare pentru pregătirea furajelor, produse pentru curăţarea şi dezinfectarea adăposturilor pentru animale şi de alte produse, decât a acelor produse permise să fie folosite în agricultura ecologică;

c) folosirea de seminţe sau material vegetativ săditor obţinut prin metode de producţie ecologică.

În conformitate cu Ordinul Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale nr.527/2003 pentru aprobarea Regulilor privind sistemul de inspectie şi certificare şi conditiile de acreditare a organismelor de inspecţie şi certificare în agricultura ecologică, în anul 2006 la D.A.D.R. Suceava s-au inregistrat un număr record de operatori pe piata produselor ecologice, şi anume: 3 procesatori de lapte ecologic ce produc caşcaval, şvaiţer, lapte consum, unt, brânză

Olanda, brânză Burduf; 2 exportatori de produse lactate ecologice; 2176 mici producatori de lapte ecologic; 57 ferme, în principal de bovine; 19 apicultori cu un total de 2007 stupi.

După centralizarea datelor din Fişele de înregistrare privind suprafetele de teren şi număr de animale în sistem ecologic, pentru anul 2006, in judetul Suceava situaţia este următoarea:1. Suprafaţa în agricultura ecologică : total 13.172 ha, din care : 7.212 ha fâneţe; 5.615 ha păşune; 345 ha arabil.

2. Bovine: total 10.263 capete, din care :


185

5.981 capete vaci de lapte; 735 capete ovine; 2 capete caprine; 842 cap porcine; 735 cap ecvine.

3. Cantitatea estimată de produsele lactate ecologice sunt : 1.028 t branzeturi; 5.000 mii l lapte de consum ; 80.000 pachete unt.

9.1.3. Impactul activitatii din sectorul agricol asupra mediului

Agricultura, prin particularităţile sale (utilizarea solului, întreţinerea proceselor biologice naturale), reprezintă una din activităţile economice cu influenţă directă asupra mediului.

Impactul negativ al agriculturii asupra mediului este consecinţa următoarelor practici agricole, atunci când acestea sunt folosite excesiv şi iraţional, fără respectarea bunelor practici agricole:

- utilizarea îngrăşămintelor şi pesticidelor- cultivarea plantelor modificate genetic- creşterea animalelor şi mangementul dejecţiilor- arderea miriştilor

Oferind resursele de bază necesare vieţii, solul este cel mai preţios capital al sistemelor biologice, fiind primul afectat de activităţile agricole neraţionale. Una din cele mai importante cauze de degradare a solului o constituie utilizarea şi administrarea neraţională a terenurilor agricole.

Starea de fertilitate a solurilor reprezintă factorul esenţial pentru practicarea unei agriculturi durabile şi performante. Fertilitatea, însuşire extrem de complexă, este capacitatea solului de a asigura condiţii fizico-chimice şi biologice optime pentru creşterea şi dezvoltarea normală a plantelor şi de a pune la dispoziţia acestora, continuu şi simultan, apa şi elementele nutritive necesare pe tot parcursul perioadei de vegetatie.

Odată cu formarea sa, solul este supus unui proces continuu de degradare, atât sub acţiunea factorilor naturali, cât mai ales a celor antropici. Degradarea solului nu a fost privită cu foarte multă atenţie în decursul timpului, solul fiind mult timp considerat o resursă inepuizabilă, însă evoluţiile din ultimele decenii au determinat o revizuire a atitudinii omenirii faţă de suportul său de viaţă, solul.

Agricultura a contribuit şi încă mai contribuie la poluarea mediului natural prin utilizarea excesivă de îngrăşăminte chimice şi pesticide. Aceste substanţe ajung, prin intermediul scurgerii de pantă, în lacuri şi cursuri de apă, determinând poluarea acestora şi afectarea ecosistemelor acvatice. Totodată, administrarea neraţională de îngrăşăminte şi produse fitosanitare conduce la transmiterea, prin intermediul plantelor, de-a lungul lanţului trofic plante – animale - om, a unor substanţe dăunătoare pentru sănătatea umană. Aceste substanţe, administrate în exces, se acumulează şi în apa subterană, care nu mai poate fi utilizată, fără riscuri pentru sănătate, în scopuri potabile.

Exploatarea neraţională a pamântului şi chiar irigaţiile, atunci când sunt efectuate incorect sau exagerat, pot să ducă la degradarea solului şi la pierderea în timp a unor suprafeţe din circuitul agricol.

Fermele zootehnice necorespunzător amenajate sunt importante surse de poluare a mediului. Creşterea animalelor şi mai ales managementul dejecţiilor reprezintă surse de emisie a unor gaze cu efect de seră şi a amoniacului, gaz eutrofizant.

Pentru ca un animal să câştige în greutate 1 kg, el elimină 6-25 kg reziduuri; incorect eliminate, aceste reziduuri ajung să polueze grav apele de suprafaţă, pânza freatică, solul.

Spre deosebire de industrie, agricultura este deosebit de vulnerabilă la schimbările climatice. Capriciile climatice constituie unul dintre factorii ce influenţează puternic producţia


186

agricolă şi alimentară, prin afectarea fluxurilor energetice naturale către sistemele de lucru ale plantei. Trebuie subliniat că energia înglobată în produsul agricol provine 95% din mediu şi numai 5% din surse conventionale de energie.

În conformitate cu prevederile Ordinului M.A.P.D.R. nr. 196/2005, judeţul Suceava, respectiv agricultura judeţului Suceava, nu face parte din zonele vulnerabile la nitraţi proveniţi din activităţile specifice. Din acest motiv, pentru prevenirea poluării cu nitraţi şi nitriţi se impune o tematică obligatorie de cercetare la S.C.D.A. Suceava pentru păstrarea acestor calităţi ale solului, aceasta fiind o necesitate.

Legat de combaterea bolilor şi distrugerea dăunătorilor în judeţul Suceava s-au comercializat şi se comercializează doar produse corespunzătoare, ambalate, etichetate, licenţiate şi recunoscute, sub directa monitorizare de către U.F. Suceava. În principiu, substanţele necesare bolilor şi dăunătorilor de carantină, precum şi executarea efectivă a tratamentelor în teritoriu au fost asigurate asfel încât, să se evite incălcarea principiilor de conservare şi protecţie a mediului. Astfel, la nivelul judeţului Suceava s-a elaborat o strategie de combatere a bolilor şi dăunătorilor, în scopul reducerii folosirii excesive a substanţelor chimice şi utilizării resurselor naturale ale ecosistemului, ce ar conduce la reducerea riscurilor de îmbolnăvire şi de perturbare a echilibrului ecosistemelor cauzate de utilizarea neraţională a pesticidelor.

Legat de organismele modificate genetic, in anul 2006, D.A.D.R Suceava a monitorizat 35 ha cultivate cu S.M.G, monitorizare pâna la lichidarea ultimului bob de soia. Pentru a reduce la minimum influenţele negative ale agriculturii asupra mediului, în judeţul Suceava, D.A.D.R. a pus la dispoziţia celor care gestionează fondul funciar şi cel forestier tehnologii agricole adecvate, denumite tehnologii agricole cadru, pentru fiecare cultură şi exploataţie în parte, în vederea gestionării cât mai bune a posibilităţilor agro-pedologice disponibile.

9.1.4. Utilizarea durabilă a solului

Utilizarea durabilă a solului implică anumite acţiuni pe termen lung prin care să se asigure, în paralel cu obţinerea unor rezultate economice pozitive, şi conservarea şi ameliorarea calităţii solului. Aplicarea principiilor agriculturii moderne (rotaţia culturilor, utilizarea biofertilizatorilor, promovarea lucrărilor de îmbunătăţire calitativă a solului) reprezintă premizele asigurării unei dezvoltări durabile a acestui sector.

Utilizarea durabilă a solului implică menţinerea celor trei funcţii ecologice ale acestuia: producţia de biomasă; filtrarea, tamponarea, transformarea materiei şi a apei pătrunse în sol, pentru

asigurarea circuitului acestora în natură; habitat pentru organisme.

Una dintre direcţiile de orientare a agriculturii Uniunii Europene, în contextul promovării noului model european de agricultură, este promovarea agriculturii durabile bazată pe o producţie intensivă de produse competitive, dar care se află în armonie cu mediul înconjurător.

Agricultura durabilă presupune utilizarea ştiinţifică, armonioasă, a tuturor componentelor tehnologice specifice: lucrările solului, rotaţia culturilor, fertilizare, irigare, combaterea bolilor şi dăunătorilor inclusiv prin metode biologice, creşterea animalelor, stocarea, prelucrarea şi utilizarea reziduurilor rezultate din activităţile agricole etc, pentru realizarea unor producţii ridicate şi stabile, fără însă a afecta mediul înconjurător.

Promovarea unei agriculturi durabile implică necesitatea unei caracterizări exhaustive a solurilor sub toate aspectele, asigurându-se un inventar cât mai detaliat şi actual al resurselor de sol, validarea în vederea utilizarii tehnicilor de protectie si ameliorare a solului, de prevenire si combatere a poluarii solului sub toate ipostazele.

De-a lungul timpului, cererea de alimente şi-a sporit presiunea asupra posibilităţilor de


187

producţie agricolă şi, în consecinţă, agricultorii au pus la punct tehnici ingenioase pentru extinderea culturilor pe terenuri care fuseseră anterior considerate neproductive, evitând în acelaşi timp eroziunea solului şi menţinând productivitatea acestuia. Printre aceste tehnici se numără terasarea, rotaţia culturilor, lăsarea terenului în pârloagă.

Amenajarea de terase permite cultivarea terenurilor în pantă, care altfel şi-ar pierde rapid stratul fertil.

Prin rotaţia culturilor prăşitoare (porumbul) cu cele dense (fânul), ritmul mediu anual de eroziune a solului se menţine la un nivel tolerabil. Rotaţia culturilor nu numai că asigură o buna acoperire a solului, dar face ca volumul de materii organice care leagă particulele de sol între ele să fie mult mai mare comparativ cu realizarea continuă a unor culturi praăşitoare.

Pentru terenurile agricole afectate de secete periodice este indicată menţinerea de perdele de protecţie forestiere care constituie elemente de frânare a eroziunii.

În vederea utilizării durabile a solului în contextul sistemelor de agricultură durabilă, se impun o serie de măsuri cum sunt: diversificarea culturilor în vederea îmbunătăţirii şi conservării structurale a solului;

respectarea rotaţiei culturilor în asolamente; selectarea speciilor de plante care se potrivesc tipului de sol, climei şi care rezistă la

boli; extinderea, promovarea şi generalizarea cultivării unor soiuri de hibrizi rezistenţi la atacul bolilor şi dăunătorilor; utilizarea de materiale organice reziduale, provenite de regulă din sectorul zootehnic,

în combinaţie cu îngrăşaminte minerale pentru asigurarea cu nutrienţi a culturilor dar şi pentru conservarea stării de fertilitate a solului; utilizarea unor noi substanţe fertilizante în vederea menţinerii stratului fertil al solului;

folosirea pe scară largă a mijloacelor profilactice şi biologice de protecţie, îmbinarea raţională a mijloacelor chimice şi biologice; utilizarea fertilizanţilor şi a pesticidelor potrivit potenţialului productiv al solului; limitarea

utilizării produselor chimice (îngrăşăminte chimice, pesticide) şi excluderea celor dăunătoare pentru om şi mediu, prin acumularea de reziduuri în sol, produse agroalimentare, furaje şi în organismul uman administrarea uniformă şi echilibrată a îngrăşămintelor naturale şi chimice, în

conformitate cu recomandările studiilor agrochimice a solurilor; tratarea seminţelor şi a materialului săditor pentru toate culturile; efectuarea în perioada optimă de lucrabilitate şi traficabilitate (în funcţie de conţinutul

de apă din sol pe adâncimea de lucrare) a tuturor lucrărilor solului precum şi a celor de recoltat şi transport, pentru protecţia solului împotriva degradării fizice.

Pentru utilizarea durabilă a solului se impune implementarea acţiunilor şi măsurilor de protecţie, ameliorare şi valorificare a resurselor solului. În acest sens DADR Suceava a avut în vedere:

Dezvoltarea unor sisteme de agricultură care să se poată autosusţine prin conservarea resurselor şi îmbunătăţirea continuă a fertilităţii solului Asigurarea resurselor în primul rând prin regenerarea lor internă Respectarea înainte de toate a principiilor biologice şi ecologice care se manifestă în ecosistemele naturale.

9.2. Industria

9.2.1. Poluarea din sectorul industrial şi impactul acesteia asupra mediului

Industria reprezintă sectorul economic cu cel mai mare impact negativ asupra mediului, ca urmare a utilizării intensive de către acest sector a resurselor naturale, a consumului mare de energie, a proceselor de producţie generatoare de emisii poluante în aer, apă, sol şi de diverse tipuri de deşeuri, dintre care unele periculoase pentru mediu şi sănătatea umană.


188

Aşa cum am arătat la capitolele anterioare, activităţile industriale exercită, în mai mare sau mai mică măsură, impacturi multiple asupra tuturor factorilor de mediu, afectând calitatea aerului, apelor, solului, generând deşeuri de diverse tipuri, ocupând suprafeţe de teren pentru depozitarea deşeurilor, consumând resurse naturale şi energie, ceea ce face necesară reglementarea şi controlul acestora de aşa manieră încât să se asigure respectarea legislaţiei în domeniul protecţiei mediului şi a principiilor dezvoltării durabile.

În sectorul industrial, rezultatele cele mai bune în reducerea impactului asupra mediului le au aşa numitele tehnologii „curate”, adică acele tehnologii moderne, care reduc substanţial pierderile de materii prime şi auxiliare în mediu, sub formă de emisii în aer, apă, sol, sau sub formă de deşeuri şi care astfel poluează mediul, dar economisesc resursele de materii prime şi energie, conducând astfel la micşorarea costurilor specifice, astfel că, deşi iniţial costul investiţiei poate fi important, costul pe unitatea de produs pe parcursul funcţionării este mai mic, activitatea mai eficientă şi „prietenoasă” pentru mediu.

Ordonanţa de Urgenţă nr.152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării industriale urmăreşte ca, prin măsurile luate de titularii de activităţi şi instalaţii care intră sub incidenţa ei, să se realizeze următoarele :

- să se prevină poluarea, în special prin aplicarea celor mai bune tehnici disponibile;- să nu se producă nici o poluare semnificativă;- să se evite producerea de deşeuri iar în cazul în care se produc deşeuri, ele sunt

valorificate, iar dacă acest lucru nu este posibil tehnic sau economic, sunt eliminate, astel încât să se evite sau să se reducă orice impact asupra mediului;

- să se utilizeze eficient energia;- să fie luate măsurile necesare pentru prevenirea accidentelor şi limitarea

consecinţelor acestora;- să fie luate măsurile necesare pentru ca în cazul încetării definitive a activităţii să

se evite orice risc de poluare şi să se readucă amplasamentul la o stare satisfăcătoare.

Sectorul industrial al judeţului Suceava este reprezentat prin următoarele domenii de activitate:- exploatarea şi prelucrarea lemnului dezvoltată în corelaţie directă cu suprafaţa considerabilă a fondului forestier ce reprezintă aprox. 50% din suprafaţa totală a judeţului;- minerit şi prelucrarea minereurilor.

Declinul din ultimul deceniu al acestei activităţi la nivel naţional s-a resimţit semnificativ şi în jud. Suceava, având drept urmare închiderea a 22 sectoare de extracţie şi prelucrare a minereurilor, impactul direct asupra mediului al acestei activităţi reducându-se ca atare considerabil. Rămâne însă de rezolvat problema impactului asupra mediului datorat neexecutării lucrărilor de ecologizare a fostelor perimetre miniere cu activitate sistată, care nu a fost decât parţial rezolvată până în prezent.- industrie uşoară - textile şi pielărie, filaturi de lână, tricotaje, confecţii, încălţăminte, obiecte de artizanat;

Începând cu 01.01.2007, fabrica de textile SC AKROM AK-AL SRL (producerea firelor acrilice şi în amestec), şi-a încetat complet activitatea. Acest obiectiv intra sub incidenţa Directivei IPPC, obţinând în 2006 autorizaţie integrată de mediu. - alimentară - colectarea şi prelucrarea laptelui, producţie de carne, morărit şi panificaţie, producţie de băuturi alcoolice şi nealcoolice, exploatare şi îmbuteliere ape minerale;- fabricarea celulozei, hârtiei şi cartonului ondulat;- producerea de energie termică şi electrică;- industria constructoare de maşini - producătoare de maşini unelte, scule, rulmenţi;- industria materialelor de construcţii - producătoare de obiecte sanitare, sticlărie, BCA, ţevi PVC.

Agenţia pentru Protecţia Mediului Suceava monitorizează activitatea agenţilor economici potenţiali poluatori din jud. Suceava şi în mod deosebit a instalaţiilor/activităţilor


189

care intră sub incidenţa Directivelor UE:- Directiva LCP (Instalaţii Mari de Ardere - IMA);- Directiva IPPC (prevenirea, reducerea şi controlul integrat al poluării);- Directiva SEVESO II (controlul activităţilor care prezintă pericole majore de

accidente în care sunt implicate substanţe periculoase). Agenţii economici care intră sub incidenţa acestei directive au elaborat Raportul de securitate conform HG nr. 95/2003, până la data limită, 25.08.2006;

- Directiva COV (privind reducerea emisiilor de compşi organici volatili din activităţi şi instalaţii care utilizează solvenţi organici). În judeţul Suceava astfel de activităţi sunt cele de fabricare a mobilei, încălţăminte, impregnare lemn cu creozot, degresare piese metalice, curăţătorii chimice etc.).

Impactul sectorului industrial asupra factorilor de mediu a fost tratat mai pe larg la cap. 2 „Aer”, cap. 3 „Apa”, cap. 4 „Solul” şi cap. 6 „Deşeuri. Substanţe şi preparate chimice periculoase”.

9.2.2. Măsuri şi acţiuni înteprinse în scopul prevenirii, ameliorării şi reducerii poluării industriale

În anul 2006, APM Suceava a realizat activităţi de inventariere şi reglementare a activităţilor economice cu impact asupra mediului şi de control al conformării cu prevederile legale şi din autorizaţiile de mediu, şi anume:

- s-au reinventariat instalaţiile/obiectivele din judeţ care intră sub incidenţa Directivei IPPC privind prevenirea şi controlul integrat al poluării;

- s-au reinventariat instalaţiile/obiectivele din judeţ care intră sub incidenţa Directivei SEVESO II privind controlul accidentelor majore în care sunt implicate substanţe periculoase;

- s-au efectuat acţiuni de verificare în teren şi controale în comun cu reprezentanţi ai Comisariatului Suceava al GNM şi ale altor autorităţi, la societăţi economice din jud. Suceava privind verificarea stadiului de îndeplinire a măsurilor asumate prin programele de conformare aferente autorizaţiilor de mediu, inclusiv la instalaţii care intră sub incidenţa Directivelor IPPC, SEVESO, LCP, ca şi pentru verificarea unor sesizări primite de la cetăţeni.

Până în anul 2006, s-au emis de către ARPM Bacău autorizaţiile integrate de mediu

pentru instalaţiile IPPC din judeţul Suceava, cu excepţia SC AMBRO SA Suceava, aflată în stadiul final al procedurii de emitere a autorizaţiei integrate de mediu.

În evidenţa APM Suceava sunt inregistrate un număr 12 instalaţii/obiective care intră sub incidenţa Directivei COV privind limitarea emisiilor de compuşi organici volatili. Pentru 10 din acestea s-au revizuit autorizaţiile de mediu.

Sintetic, situaţia activităţii de reglementare pe linie de protecţie a mediului desfăşurată de A.P.M. Suceava în anul 2006 se prezintă astfel:

- 1082 autorizaţii de mediu emise, din care 13 cu program de conformare;- 688 vize anuale ale autorizaţiilor de mediu;- 2 acorduri de mediu;- notificări pentru obţinerea Acordului Unic – 525 solicitări din care:

- cu ştampila A (nu face obiectul procedurii de mediu - se supune CAU) - 279 solicitări;

- cu ştampila B (se supune CAU - face obiectul procedurii de mediu cu acord) - 246 solicitări.

Trebuie precizat că neconformarea la termenele stabilite pentru oricare dintre măsurile incluse în programele de conformare aferente autorizaţiilor/autorizaţiilor integrate de mediu emise conduce la suspendarea autorizaţiei/autorizaţiei integrate de mediu şi a activităţii respective.


190

Având în vedere necesitatea îndeplinirii angajamentelor asumate de ţara noastră în procesul de integrare europeană, APM a intreprins în 2005 şi mai ales în 2006 o vastă acţiune de mediatizare a legislaţiei UE în ceea ce priveşte protecţia mediului, a angajamentelor asumate de România în cadrul negocierilor de aderare la UE.

9.3. Energie

9.3.1. Impactul sectorului energetic asupra mediului

Sectorul energetic cuprinde următoarele activităţi: extracţia şi prepararea cărbunelui, extracţia petrolului şi gazelor naturale, extracţia şi prepararea minereurilor radioactive, industria de prelucrare a ţiţeiului, producţia, transportul şi distribuţia de energie electrică şi termică, gaze naturale şi apă caldă. Unităţile de producţie a energiei sunt: centralele electrice şi termoelectrice, termocentralele, hidrocentralele şi centralele electrice nucleare.

Ritmul de consum al resurselor energetice convenţionale a crescut alarmant în ultimul secol, punând în pericol rezervele viitorului şi determinând, printre altele, odată cu conştientizarea pericolului epuizării resurselor naturale, şi apariţia conceptului de utilizare durabilă.

În scopul producerii energiei electrice şi/sau termice, prin arderea combustibililor fosili (cărbuni, păcură, gaze naturale etc.) centralele electrice şi termoelectrice fac ca sectorul energetic să contribuie decisiv la poluarea atmosferei, prin emisiile importante cantitativ de dioxid de carbon, dioxid de sulf, oxizi de azot, pulberi, monoxid de carbon, metan.

De asemenea, ele reprezintă surse de emisie în aer a unor micropoluanţi periculoşi pentru sănătate umană şi mediu, cum ar fi: particule de metale grele, unii compuşi organici volatili, printre care şi hidrocarburi policiclice aromatice. Totodată, emisiile de ape de răcire cu temperaturi ridicate determină afectarea ecosistemelor acvatice ale cursurilor de apă receptoare, iar depozitele de zgură şi cenuşă rezultate din ardere afectează calitatea solului şi pânzei freatice.

Emisiile cele mai importante şi în acelaşi timp cele mai nocive sunt cele provenite din arderea cărbunilor, îndeosebi a cărbunilor inferiori. Şi arderea păcurii este o sursă importantă de emisii, în principal de acidifianţi atmosferici (oxizi de sulf, oxizi de azot). Arderea gazului natural, deşi reprezintă o sursă importantă de dioxid de carbon şi oxizi de azot, este arderea cea mai completă, care generează emisii reduse de monoxid de carbon, oxizi de sulf şi pulberi.

Centralele nuclearo-electrice afectează mediul prin cantităţile foarte mari de apă necesare în sistemele de răcire, prin conţinutul în radionuclizi al emisiilor în aer şi în apă, ca şi prin deşeurile radioactive produse. Apa caldă evacuată poate determina poluarea termică a cursurilor de apă receptoare, ducând la înmulţirea unor specii de alge şi respectiv dispariţia altor specii acvatice, în timp ce deşeurile radioactive trebuie tratate şi eliminate, cu costuri mari şi riscuri ridicate pentru mediu şi sănătatea umană.

În prezent, energia nucleară furnizează, la nivel global, o proporţie redusă din cantitatea totală de energie necesară omenirii.

Evoluţia continuă a sectorului energetic a determinat creşterea importantă în ultimul secol a emisiilor de gaze cu efect de seră, responsabile de fenomenul de încălzire globală, a gazelor acidifiante - cauză a precipitaţiilor acide, a altor emisii cu efect dăunător asupra mediului şi sănătăţii umane.

Sectorul energetic joacă deci un rol determinant în punerea în practică a conceptului de dezvoltare durabilă. Problemele majore pe care le ridică producţia şi consumul de energie în implementarea acestui concept, se referă, pe de o parte, la utilizarea durabilă a resurselor energetice neregenerabile (combustibilii fosili), iar pe de altă parte la presiunile considerabile


191

exercitate asupra mediului, şi anume: contribuţia la schimbările climatice deteriorarea ecosistemelor naturale deteriorarea mediului urban, construcţiilor etc. efecte adverse asupra sănătăţii umane ploi acide

Conservarea şi valorificarea eficientă şi ecologică a resurselor energetice, utilizarea durabilă a acestor resurse, reprezintă în ultimele decenii o preocupare majoră pe plan mondial.

Reducerea impactului sectorului energetic asupra mediului presupune recurgerea la energii regenerabile, printre care biomasa, energia solară, cea eoliană şi hidroenergia. Acestea ar trebui să joace un rol esenţial în viitor.

Este necesar să se facă eforturi pentru utilizarea mai eficientă a energiei, atât în sectoarele industriale, cât şi la consumatorii publici şi privaţi, ca mijloc relativ uşor de utilizat pentru reducerea impactului sectorului energetic asupra mediului.

Sectorul energetic poate să beneficieze de oportunitatea creată de potenţialul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, prin mecanismele create de Protocolul de la Kyoto la Convenţia – cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, ratificat de România prin Legea nr. 3/2001.

Valorificarea acestui potenţial prin proiecte tip „Joint Implementation” sau „comerţ cu emisii” reprezintă o importantă resursă de finanţare a procesului de eficientizare şi dezvoltare durabilă a sectorului energetic.

La nivelul judeţului Suceava, sectorul energetic este reprezentat de: extracţia gazelor naturale, extracţia minereurilor radioactive, producţia, transportul şi distribuţia de energie electrică şi termică, gaze naturale şi apă caldă.

Pentru reducerea impactului sectorului energetic asupra calităţii aerului, România a transpus în legislaţia românească, în anul 2003, Directiva 2001/80/CE pentru limitarea emisiilor în aer ale anumitor poluanţi proveniţi din instalaţii mari de ardere, prin H.G. nr. 541/2003, modificată şi completată de H.G. nr. 322/2005.

Acest act normativ vizează limitarea emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot şi pulberi din instalaţiile mari de ardere, şi anume din instalaţiile care au putere termică mai mare de 50 MW termici.

Unităţile de producţie a energiei din judeţul nostru sunt: centrale termoelectrice (SC TERMICA SA şi SC AMBRO SA), termocentralele (orăşeneşti, de zonă/cartier, industriale) şi hidrocentralele.

Impactul sectorului energetic asupra calităţii aerului este decisiv şi la nivelul judeţului Suceava. Astfel, acesta contribuie cu 70-80% la emisiile de gaze cu efect de seră şi de gaze acidifiante (dioxid de sulf, oxizi de azot) din totalul emisiilor provenite din surse fixe.

În judeţul Suceava, funcţionează în prezent 4 instalaţii mari de ardere, aparţinând SC TERMICA SA, pe cele două amplasamente din municipiul Suceava, CET (o instalaţie cu 2 cazane energetice pe huilă) şi CT2 (3 instalaţii care includ 4 cazane, pe gaz şi respectiv pe combustibil mixt, gaz şi păcură).

Pentru CT2, SC TERMICA SA a solicitat derogare de la respectarea valorilor limită de emisie, fiind permisă funcţionarea fiecăreia din 3 cele instalaţii un număr redus de ore în perioada 2008-2015 (20.000 ore cumulat), după care aceste instalaţii îşi vor înceta activitatea.

Pentru instalaţia CET, unitatea are obligaţia reducerii progresive a emisiilor de dioxid de sulf, până la 31.12.2013, iar a oxizilor de azot şi pulberilor până la 31.12.2010, conform programului de conformare care constituie parte a autorizaţiei integrate de mediu.Neconformarea la termenele sus-menţionate conduce la suspendarea autorizaţiei de mediu


192

şi a activităţii instalaţiei.

Emisiile în aer ale poluanţilor NOx, SO2 şi pulberi provenite de la centrala termoelectrică pe huilă a SC TERMICA SA Suceava depăşesc V.L. admise de HG 541/2003 pentru instalaţii mari de ardere de tip I. De aceea, agentul economic va trebui să realizeze, etapizat, măsurile din Programul pentru conformare şi programul de modernizare, care constituie parte a autorizaţiei integrate de mediu, în termenele stabilite prin negocierile cap. 22 MEDIU.

Măsurile tehnologice de reducere progresivă a emisiilor de poluanti ce sunt incluse înprogramul pentru conformare şi programul pentru modernizare al SC TERMICA SA - CET pe huilă sunt următoarele:

utilizarea păcurii cu conţinut redus de sulf (S <1%) (termen de conformare - 1.01.2007);

reabilitarea şi modernizarea electrofiltrelor aferente cazanelor nr.1 şi 2 de 420 t/h ( termen de conformare - 31.12.2010);

reabilitarea şi modernizarea arzătoarelor cu NOx aferente cazanelor nr.1 şi 2 de 420 t/h (termen de conformare - 31.12.2010);

realizare Instalaţie de desulfurare gaze de ardere aferente cazanelor nr.1 şi 2 de 420 t/h ( termen de conformare - 31.12.2013);

măsuri secundare de reducere emisii NOx aferente cazanelor nr.1 şi 2 de 420 t/h ( termen de conformare - 31.12.2017);

realizarea unei staţii de preepurare a apelor uzate (termen de conformare - 31.12.2009);

modificarea tehnologiei de evacuare a zgurii şi cenuşii prin execuţia unui sistem de captare a cenuşii în stare uscată într-un siloz de cenuşă (termen de conformare - 31.12.2009).

În anul 2006, SC TERMICA SA - CET pe huilă a realizat lucrări de reabilitare a electrofiltrelor, în vederea creşterii eficienţei de reţinere a pulberilor. De asemenea, a realizat studiile de fezabilitate pentru staţie de preepurare a apelor uzate tehnologice şi modificarea tehnologiei de evacuare a zgurii şi cenuşii din cazane, demarând şi lucrările pentru modificarea acestei tehnologii.

Ca urmare a prevederilor HG 541/2003, pentru monitorizarea permanentă a emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot şi pulberi de la CET Suceava, unitatea a achiziţionat şi pus în funcţiune, în noiembrie 2004, un sistem de monitorizare automată, continuă a concentraţiilor acestor poluanţi în gazele arse evacuate în atmosferă.

Datele rezultate din automonitorizarea continuă a emisiilor de către SC TERMICA SA Suceava în perioadele de funcţionare a CET în cursul anului 2006, comparativ cu valorile limită stabilite prin HG 541/2003, sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Concentraţii medii lunare (mg/Nm3)Poluant VL (mg/Nm3) Ianuarie Februarie Martie Aprilie Octombrie Noiembrie Decembrie medie

2006

SO2 400 824 713 702 804 533 554 569 671

NOx 500 858 833 831 665 631 642 690 736

Pulberi 50 217 209 138 222 198 365 434 255

Tabel 9.3.1.1. Concentraţii medii lunare ale emisiilor în atomosferă ale CET Suceava în 2006

9.3.2. Consumul brut de energie

Resursele de energie primară sunt purtătorii de energie primară: cărbune, ţiţei, gaze


193

naturale, lemne de foc, energie hidroelectrică, energie nuclearo-electrică.În judeţul Suceava, principalele resurse energetice utilizate sunt: huila, lemnul

(inclusiv deşeurile din lemn), produsele petroliere şi gazul natural.Consumul de energie primară se împarte în două categorii importante, şi anume:

consumul de energie electrică consumul de energie termică.

Direcţia Judeţeană de Statistică Suceava nu dispune de date privind consumul brut de energie în judeţul Suceava.

Din datele furnizate în 2006 de E ON MOLDOVA SA – Sucursala Suceava, evoluţia consumului anual total de energie electrică în judeţul Suceava, între anii 1999-2006, a fost următoarea:

TJ1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Consum total de energie electrică

22 320 23 040 24 444 25 920 27 072 27 540 24 804 23 976

Tabel 9.3.2.1. Consumuri anuale de energie electrică în judeţul Suceava

Se constată că în perioada analizată a avut loc o creştere a consumului total de energie electrică între anii 1999-2004.

Menţionăm că pe teritoriul judeţului Suceava mai furnizează energie electrică şi firmele: SC ENET Bucureşti, SC ELCOMEX Bucureşti şi SC FIDELIS Iaşi. De asemenea, în cantităţile de energie electrică consumate la nivelul judeţului, din tabelele 9.3.2.1. şi 9.3.2.2 nu sunt incluse nici consumurile de energie electrică ale SC AMBRO SA Suceava şi SC TERMICA SA Suceava, din producţie proprie, astfel că datele nu sunt complet reprezentative.

Conform aceleiaşi surse, E-ON MOLDOVA SA – Sucursala Suceava, evoluţia consumului de energie electrică în perioada 2000-2006, pe grupe de consumatori, este prezentată în tabelul 9.3.2.2

mii MWhANUL 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Industrie (inclusiv construcţii)

275.395 305.826 313.942 386.350 487.915 255.572 210.517

Agricultură, silvicultură, pescuit

4.260 6.177 7.018 6.890 2.383 0.966 2.603

Transporturi şi comunicaţii

62.025 59.595 66.712 63.679 60.084 * *

Alte activităţi 112.051 119.829 146.509 93.057 8.646 209.850 219.268Populaţie 186.641 187.615 185.824 202.250 206.384 222.178 233.933TOTAL CONSUM 640.372 679.042 720.005 752.226 765.412 688.566 666.321

* consumurile sunt incluse la „Industrie”Tabel 9.3.2.2. Evoluţia consumului de energie electrică în perioada 2000 – 2006 în judeţul Suceava

Se constată că principalul consumator de energie electrică este industria, după care urmează populaţia, alte activităţi, cum ar fi firmele de comerţ, iluminatul public etc.

Ponderea industriei în consumul total de energie electrică a crescut treptat în perioada analizată, de la 43% în 2000, la 63,7% în 2004, iar mai apoi a scăzut până în 2006 până la 31,6%.

Ponderea cea mai mare a consumului de energie în 2006, o reprezintă consumatorii casnici (35,1%), în continuă în creştere în perioada analizată.

9.3.3. Generarea de energie şi încălzirea la nivel de unităţi administrative

Din datele furnizate de Direcţia de Statistică Suceava, disponibile doar până la nivelul anului 2005, cantităţile de energie termo şi hidroelectrică produse în judeţ sunt prezentate în


194

tabelul 9.3.3.1.mii KWh

Anul 2002 2003 2004 2005

Energie electrică (la bornele generatoarelor electrice), din care:

197178 341857 358608 336728

Energie electrică produsă în termocentrale 178091 313586 326838 302736

Energie electrică produsă în hidrocentrale 19087 28271 31770 33992

Tabel 9.3.3.1. Producţia de energie electrică la nivelul jud. Suceava în perioada 2002 - 2005

Se constată că energia hidroelectrică (produsă de MHC-uri din judeţ) reprezintă doar cca 10% din energia electrică totală produsă în judeţ, în anul 2005. De asemenea se constată o creştere semnificativă a energiei electrice produse în termocentrale în 2003 faţă de 2002.

Din aceeaşi sursă, situaţia privind încălzirea la nivelul unităţilor administrative din judeţul Suceava, la nivelul anului 2004, comparativ cu anul 2003, este prezentată în tabelul de mai jos:

Volumul gazelor naturale distribuite

(mii mc)

Judeţ Anul Localităţi în care se distribuie

energie termică

(nr.)

Localităţi în care se distribuie gaze

naturale

(nr.)Total Din care pentru uz

casnic

2003 6 8 139.988 31.661Suceava

2004 6 10 151.956 31.214

Tabel 9.3.3.2. Încălzirea la nivelul unităţilor administrative din judeţul Suceava – 2004

Numărul de localităţi în care se distribuie energie termică în sistem centralizat şi gaze naturale în judeţul Suceava este foarte scăzut.

În judeţul Suceava, singurul producător de energie electrică furnizată în Sistemul Energetic Naţional, este SC TERMICA SA Suceava.

SC TERMICA SA Suceava reprezintă totodată furnizorul de energie termică (abur tehnologic, apă caldă şi căldură) în sistem centralizat pentru o mare parte a populaţiei şi agenţilor economici din municipiul Suceava.

Centrala termoelectrică (CET) aparţinând SC TERMICA SA Suceava este o instalaţie de cogenerare (producţie de energie electrică şi termică), care utilizează drept combustibil huila. Cazanele CET Suceava au fost retehnologizate în perioada 1999-2001, când s-a realizat atât conversia acestora de pe lignit pe huilă, cât şi modernizarea cazanelor şi a instalaţiilor aferente lor: instalaţia de preparare a prafului de cărbune, instalaţia de aer şi gaze arse, înlocuirea arzătoarelor cu arzătoare cu NOx redus, instalaţia de zgură şi cenuşă. A fost modernizat totodată şi sistemul de automatizare şi control a cazanelor.

Toate acestea au condus la:- creşterea eficienţei energetice şi reducerea costurilor de exploatare- reducerea emisiilor poluante: oxizi de azot, oxizi de sulf, monoxid de carbon- reducerea cantităţilor de zgură şi cenuşă produse şi depozitate la halda unităţii Începând din noiembrie 2004, emisiile de dioxid de sulf, oxizi de azot şi pulberi la

coşul acestei instalaţii mari de ardere sunt automonitorizate continuu.SC TERMICA SA mai deţine 4 cazane, în amplasamentul CT2, care constituie 3

instalaţii mari de ardere ce produc energie termică (în principal apă caldă în perioada de vară) pentru municipiul Suceava.


195

Energia hidroelectrică este produsă pe teritoriul judeţului de către HIDROELECTRICA SA – Sucursala hidrocentrale Bistriţa, în microhidrocentrale de pe cursurile de apă din judeţ.

În celelalte localităţi urbane din judeţ, generarea de energie termică, atât pentru populaţie (apă caldă şi căldură), cât şi pentru diverse activităţi economice, s-a realizat prin arderea, în centrale termice de zonă şi în centralele termice ale unităţilor economice, a diverse tipuri de combustibili fosili: gaz metan, păcură, CLU, mai puţin cărbuni, precum şi, în mare măsură, deşeuri lemnoase şi rumeguş.

În ultimii ani, o parte din instalaţiile de ardere pe combustibili lichizi sau solizi au fost modificate pentru arderea de gaz natural, pe măsură ce s-a realizat extinderea reţelei de gaze naturale (ex. în mun. Rădăuţi).

Din anul 2002, municipiul Fălticeni a renunţat la producerea şi furnizarea energiei termice şi apei calde în sistem centralizat, încălzirea şi prepararea apei calde fiind realizate individual, prin: centrale termice de cvartal, de bloc sau apartament şi sobe pe gaz natural, sobe cu lemn, motorină etc.

Şi în localităţile urbane care dispun de reţele de termoficare, în ultimii ani s-a manifestat fenomenul de debranşare a populaţiei sau a unor agenţi economici (sedii administrative, comercianţi etc.) de la sistemul centralizat de încălzire, aceştia trecând la încălzirea în sistem individual, în marea lor majoritate utilizând centrale termice pe gaz natural.

Deşi emisiile rezultate de la arderea gazului natural sunt mai scăzute faţă de arderea combustibililor fosili solizi sau lichizi, dispersia mare pe teritoriul localităţilor a acestor surse de emisie şi înălţimea scăzută la care se produc emisiile fac ca acest tip de surse (de arie) să aibă un aport din ce în ce mai mare la emisiile totale de dioxid de carbon, monoxid de carbon, oxizi de azot şi totodată să crească riscul efectelor negative asupra sănătăţii populaţiei.

În municipiul Vatra Dornei, în cadrul proiectului de tip JI (Joint Implementation) vizând implementarea în comun a Protocolului de la Kyoto, derulat în parteneriat cu Danemarca, a fost finalizată şi pusă în funcţiune în anul 2004 o centrală termică, cea mai mare de acest tip din România, care utilizează biomasă (rumeguş, alte deşeuri lemnoase). Aceasta furnizează căldură pentru cca. o treime din municipiul Vatra Dornei şi conduce la o reducere importantă a emisiilor de gaze cu efect de seră, comparativ cu arderea combustibililor fosili. Totodată, valorificarea energetică a unor cantităţi importante de rumeguş şi alte deşeuri din lemn contribuie la îmbunătăţirea stării de salubritate în Bazinul Dornelor, reducându-se semnificativ suprafeţele de teren afectate prin depozitări necontrolate de deşeuri lemnoase.

9.3.4. Impactul consumului de energie asupra mediului

Utilizarea energiei electrice poate polua termic, fonic, electromagnetic, chimic şi estetic mediul, însă impactul asupra mediului înconjurător a distribuţiei şi furnizării energiei electrice este nesemnificativ. Poluarea vizuală se resimte prin deteriorarea peisajului, mai evidentă în zonele rurale şi în special în zonele turistice.

Distribuţia şi consumul de energie electrică pot crea impact asupra mediului prin:- scurgeri accidentale de ulei electroizolant de la echipamentele electroenergetice

(transformatoare de putere, întrerupătoare de înaltă şi joasă tensiune, bobine de stingere, reductori de tensiune şi curent) aflate în exploatare sau mentenanţă;

- declanşarea de incendii ca urmare a funcţionării defectuoase a echipamentelor electroenergetice cu ulei electroizolant şi a liniei electrice aeriene;

- scurgeri accidentale de electrolit datorate manipulării defectuoase a bateriilor de acumulatori staţionari din staţiile de transformare.

Din analiza categoriilor de impact negativ al câmpului electromagnetic, creat de elementele reţelei electrice de foarte înaltă tensiune, rezultă că în România nu se depăşesc limitele normale sau recomandate de standardele internaţionale. Singurele categorii care ar


196

putea afecta populatia, câmpul magnetic şi ionizarea creată de descărcarea de tip corona şi descărcările parţiale, nu sunt clarificate pe plan international, cercetările ştiinţifice desfăşurându-se în continuare.

Pentru diminuarea aproape de zero a nivelului de radiaţii emise în mediu, instalaţiile sunt amplasate la distanţe de protecţie faţă de sol, clădiri.

Nivelul de zgomot şi vibraţii produs este în limitele normate (STAS 10009/88). Echipamentele care produc zgomot sunt ecranate, fiind amplasate în clădiri zidite, iar staţiile de distribuţie a energiei electrice amplasate la distanţe de protecţie faţă de zonele de locuit.

Producerea de energie prin arderea combustibililor fosili reprezintă însă o sursă majoră de poluare a aerului, prin: emisiile de gaze cu efect de seră (dioxid de carbon, metan), sectorul energetic

deţinând ponderea majoră (cca. 79,6% în 2006) din emisiile totale din surse fixe (centrale termolelectrice şi termice, diverse activităţi industriale) la nivelul judeţului Suceava;

emisiile de gaze acidifiante (oxizi de azot şi oxizi de sulf). Procesele de ardere din sectorul energetic (instalaţiile mari de ardere ale SC TERMICA SA Suceava, SC AMBRO SA Suceava, centrale termice de oraş/cartier) au generat în anul 2006 cca. 70,9% din emisiile de oxizi de sulf şi cca. 79% din emisiile de oxizi de azot, raportat la emisiile totale provenite din sursele fixe inventariate la nivelul judeţului Suceava;

emisiile de pulberi (îndeosebi din arderea cărbunilor şi a păcurii). Ponderea sectorului energetic în anul 2006 a fost de cca. 42% din totalul emisiilor de pulberi totale provenite de la sursele fixe. Dintre acestea, o pondere mare o au în general pulberile micronice, periculoase pentru sănătatea umană.

Este evident, prin urmare, că aportul sectorului energetic la emisiile de gaze cu efect de seră, acidifianţi atmosferici, pulberi, precum şi alte noxe (metale grele, hidrocarburi policiclice aromatice, compuşi organici volatili), este unul major.

Măsurile de reconversie a cazanelor CET Suceava de pe lignit pe huilă şi de modernizare a acestora, au condus la creşterea eficienţei energetice şi la reducerea emisiilor de poluanţi, fără însă a asigura încadrarea în valorile limită de emisie admise conform reglementărilor naţionale şi europene privind emisiile de dioxid de sulf, oxizi de azot şi pulberi (directiva LCP). Realizarea măsurilor stabilite prin programul de conformare aferent autorizaţiei integrate de mediu a SC TERMICA SA – CET pe huilă Suceava, va conduce la diminuarea semnificativă a emisiilor de noxe din această sursă. Costurile ridicate necesare realizării acestor măsuri au determinat obţinerea de către unitate a unei perioade de tranziţie, aşa cum ama arătat

Totodată, o contribuţie la reducerea emisiilor de SO2 a avut-o şi utilizarea în ultimii ani de către agenţii economici din judeţ a unor combustibili lichizi cu conţinut mai redus de sulf, precum şi trecerea unor centrale termice de la funcţionarea cu combustibili lichizi la funcţionarea cu gaz metan.

9.3.5. Energii neconvenţionale

Găsirea de soluţii viabile pentru problemele cu care se confruntă omenirea în prezent în domeniul energetic, este imperios necesară datorită:

creşterii în ritm accentuat a emisiilor de gaze cu efect de seră, gaze acidifiante, pulberi şi alţi poluanţi atmosferici;

epuizării treptate a resurselor energetice tradiţionale (petrol, cărbuni, gaze naturale); extinderii centralelor nucleare, cu consecinţa creşterii volumului de deşeuri

radioactive.Dezvoltarea durabilă a sectorului energetic presupune:

reducerea emisiilor din acest sector promovarea eficienţei energetice, utilizarea combustibililor curaţi şi a resurselor


197

regenerabile de energie (energie neconvenţională) luarea în considerare la dezvoltarea acestui sector a impactului asupra mediului promovarea şi stimularea producerii de energie din surse neconvenţionale

regenerabile luarea în considerare a producerii combinate (cogenerare) a energiei electrice şi

termice, în măsură tot mai mare valorificarea energetică a deşeurilor, prin incinerarea acestora cu producerea de

energie electrică şi/sau termică.

Referitor la utilizarea combustibililor curaţi şi a resurselor regenerabile de energie, se consideră că una dintre cele mai promiţătoare surse de energie neconvenţională este biomasa.

Biomasa cuprinde următoarele categorii de combustibil: - reziduuri din exploatări forestiere şi lemn de foc; - deşeuri de la prelucrarea lemnului - rumeguş şi alte resturi de lemn; - deşeuri agricole; - biogaz; - deşeuri şi reziduuri menajere urbane. În judeţul Suceava există resurse importante de lemn şi deşeuri lemnoase, acestea

fiind încă doar parţial utilizate în scopuri energetice, în principal în centralele termice ale unităţilor de prelucrare a lemnului.

În cadrul unui proiect de tip JI (Joint Implementation) vizând implementarea în comun a Protocolului de la Kyoto, derulat în parteneriat cu Danemarca, a fost finalizată şi pusă în funcţiune în anul 2004 în municipiul Vatra Dornei, o centrală termică, cea mai mare de acest tip din România, care utilizează biomasă (rumeguş, alte deşeuri lemnoase). Aceasta furnizează căldură pentru cca. o treime din municipiul Vatra Dornei şi conduce la o reducere importantă a emisiilor de gaze cu efect de seră, comparativ cu arderea combustibililor fosili.De asemenea, energia termică obţinută are costuri mai mici în raport cu cea pe bază de combustibili fosili.

În judeţul Suceava în prezent nu se utilizează energia biogazului produs de staţiile de epurare, şi nici nu se recuperează şi valorifică energetic biogazul produs în depozitele de deşeuri menajere.

Conform Strategiei energetice privind sursele de energie neconvenţională, s-a constatat că pentru România cele mai pretabile astfel de forme de energie sunt biomasa, microcentralele, energia geotermală, energia eoliană şi cea solară fotovoltaică.

9.3.6. Evoluţia energiei în perioada 1995 – 2006 şi tendinţele generale în următorii ani

Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă prevede o serie de măsuri care vor contribui la reducerea impactului asupra mediului în sectorul energetic. Acestea sunt: reducerea emisiilor în acest sector; promovarea eficienţei energetice, utilizarea combustibililor curaţi şi a resurselor regenerabile de energie; evaluarea şi luarea în considerare, la analiza soluţiilor energetice, a costului impactului acestora asupra mediului; promovarea şi stimularea producerii de energie din surse regenerabile; luarea în considerare a producerii de energie electrică şi căldură prin incinerarea deşeurilor, cu efecte asupra reducerii poluării prin depozitarea acestora.

Dezvoltarea durabilă a sectorului energetic presupune satisfacerea necesarului de energie la un preţ competitiv, în condiţii de calitate, de siguranţă în alimentare şi de utilizare eficientă a resurselor, cu limitarea impactului asupra mediului.

Opţiunile de dezvoltare durabilă în viitor a sectorului energetic sunt:- dezvoltarea resurselor energetice convenţionale (combustibili fosili, nucleari,


198

hidroenergie);- valorificarea potenţialului de eficienţă energetică, atât prin creşterea eficienţei instalaţiilor de producere a energiei electrice şi termice, cât şi prin reducerea pierderilor de căldură (în clădiri, locuinţe etc.), utilizarea mai eficientă a energiei- dezvoltarea surselor regenerabile de energie.

În judeţul Suceava în perioada analizată s-au petrecut o serie de modificări în structura resurselor energetice utilizate, ca şi a producţiei, respectiv consumului de energie, care au modificat şi impactul sectorului energetic asupra mediului.

Astfel, principala unitate din sectorul energetic şi-a modernizat şi modificat instalaţiile, trecând de la utilizarea unui combustibil inferior, lignitul, la utilizarea huilei, concomitent cu implementarea de măsuri vizând creşterea eficienţei energetice şi măsuri primare de reducere a formării oxizilor de azot (arzătoare cu NOx redus), în perioada 1999-2001, ceea ce a condus la:

- creşterea fiabilităţii şi a randamentelor cazanelor;- scăderea consumurilor specifice de combustibili;- reducerea emisiilor, în principal a celor de dioxid de sulf şi pulberi, prin utilizarea

huilei, cu conţinut mai redus de sulf şi cenuşă şi cu putere calorifică superioară faţă de combustibilul utilizat anterior, lignitul;

- reducerea emisiilor de oxizi de azot prin instalarea de arzătoare cu NOx redus;- scăderea cantităţii anuale de zgură şi cenuşă evacuată din cazane şi depozitată pe

halda de zgură şi cenuşă proprie. Ca urmare, a fost posibilă, în 2002-2003, închiderea şi ecologizarea (prin acoperire cu pământ vegetal şi înierbare cu ierburi perene) a 2 din cele 3 compartimente ale haldei de zgură şi cenuşă, având ca efect pozitiv stoparea antrenării de pe haldă a pulberilor de către vânt, care constituia o problemă în perioada anterioară pentru locuitorii din vecinătatea haldei. Unitatea analizează posibilitatea eliminării în viitor a cenuşii din cazane în formă uscată.

Producţia de energie termică a SC TERMICA SA Suceava a scăzut în această perioadă aproape la jumătate, în timp ce producţia de energie electrică a fluctuat în funcţie de cerinţele sistemului energetic naţional, cu o reducere mai accentuată între anii 1998-2001.

Scăderea producţiei de energie termică a SC TERMICA SA Suceava în această perioadă s-a datorat atât reducerii cerinţelor de energie termică ale consumatorilor economici (fie datorită restrângerii activităţii, fie datorită punerii în funcţiune de centrale termice proprii), cât şi ale populaţiei municipiului (fie prin debranşarea unei părţi a populaţiei municipiului Suceava de la reţeaua de termoficate, produsă treptat în ultimii ani, fie prin montarea de repartitoare care permit economii substanţiale de energie termică la consumatorii finali).

La nivelul judeţului, în această perioadă, prin extinderea reţelei de alimentare cu gaz natural a localităţilor, o parte din centralele termice au fost modificate sau înlocuite cu centrale termice pe gaz metan, cu consecinţe benefice asupra nivelului emisiilor poluante în atmosferă.

Continuarea implementării proiectului Consiliului Judeţean Suceava, „Suceava -Utilităţi şi mediu la standarde europene”, va conduce în viitor la convertirea de noi instalaţii de producere a energiei termice, care funcţionează actualmente pe combustibili fosili lichizi sau solizi, la funcţionarea cu gaz metan, combustibil cu emisii mult mai puţin nocive şi mai reduse (în special cele de dioxid de sulf şi pulberi).

De asemenea, proiectul vizează reabilitarea reţelelor de termoficare din 7 oraşe (fără oraşul Siret, care are un proiect separat), ceea ce va conduce la reducerea pierderilor de agent termic de la 40-50% în prezent, la cca. 2-5%, lucru care implicit va determina creşterea eficienţei energetice, cu reducerea emisiilor de poluanţi în mediu prin diminuarea consumurilor de combustibili (premisă a dezvoltării durabile).

Având în vedere cantităţile importante de deşeuri de lemn şi rumeguş produse în


199

judeţul nostru, o parte din agenţii economici, în principal cei care generează astfel de deşeuri, s-au dotat în ultimii ani cu centrale termice pe deşeuri lemnoase şi rumeguş, astfel de investiţii fiind cea de la SC AMBRO SA Suceava, destinată incinerării cu valorificare energetică a rumeguşului şi cojii, pusă în funcţiune în 2002. Centrala termică pe rumeguş a municipiului Vatra Dornei, pusă în funcţiune în 2004, este un alt exemplu de valorificare energetică a biomasei (proiect JI).

Acestea s-au adăugat instalaţiilor existente anterior (în special la fabricile mari de cherestea şi de mobilă), determinând pe de o parte valorificarea energetică a unui deşeu al cărui eliminare ridica probleme, iar pe de altă parte, utilizarea unui combustibil cu emisii de noxe mai reduse decât, de exemplu, păcura sau cărbunii.

9.3.7. Consumul anual de energie pe cap de locuitor (tone echivalent petrol/cap locuitor), în jud. Suceava – an 2006

Judeţ 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Suceava 0,075 0,078 0,082 0,087 0,091 0,093 0,083 0,081

Tabel 9.3.7.1. Consumul anual de energie electrică pe cap de locuitor (tone echivalent petrol/cap locuitor) (sursa E-ON Moldova)

9.4. Transporturile

9.4.1. Impactul transporturilor asupra mediului

Traficul rutier reprezintă cel mai utilizat mod de transport, atât de persoane cât şi de mărfuri. Impactul acestuia asupra mediului rezidă din:

- consum de resurse energetice (carburanţi)- emisii de poluanţi atmosferici, în special gaze cu efect de seră- ocuparea spaţiului cu căi de transport- poluare fonică- antrenarea de pericole grave pentru om şi mediu, generate de lipsa de securitate a

transporturilor de persoane şi mărfuri sau de conţinutul mărfurilor transportate (substanţe inflamabile, toxice).

Traficul urban reprezintă o sursă liniară de emisii la joasă înălţime de poluanţi ca: dioxid de carbon, monoxid de carbon, oxizi de azot, oxizi de sulf, pulberi, plumb, compuşi organici volatili.

Poluarea aerului din localităţile urbane ca urmare a traficului rutier este influenţată şi de factorii geografici şi urbanistici specifici acestora, corelându-se cu condiţiile de microclimat astfel create, care în multe cazuri împiedică dispersia poluanţilor, astfel încât are loc o concentrare a acestora, îndeosebi în zonele intens circulate, pe străzile de tip „canion”.

Traficul rutier afectează mediul în măsură tot mai mare prin creşterea numărului de autovehicule. Străzile construite cu zeci de ani în urmă nu mai corespund din punct de vedere al capacităţii portante şi nici din punct de vedere al elementelor geometrice în plan şi în profil transversal pentru a asigura trecerea volumului actual de trafic.

Lipsa informaţiilor şi datelor necesare pentru calculul emisiilor din traficul auto la nivel de judeţ a împiedicat până în prezent estimarea emisiilor totale provenite din trafic în judeţul Suceava.

Totuşi, în localităţile urbane din judeţul Suceava poluarea atmosferei datorată traficului urban nu ridică probleme deosebite, cu excepţia pulberilor PM10, la al căror nivel ridicat îşi aduce contribuţia traficul auto.

Pe plan global însă, aportul acestor surse la emisiile totale de gaze cu efect de seră, precursori ai ozonului şi de acidifianţi atmosferici este semnificativ, depăşind în unele mari aglomerări urbane aportul celorlalte surse de emisie (industrie etc.)


200

În schimb, transportul rutier şi cel feroviar sunt în cea mai mare măsură responsabile de poluarea sonoră a localităţilor urbane din judeţ. Măsurătorile de nivel de zgomot efectuate sistematic la zgomotul exterior urban au indicat, că în intersecţiile şi pe străzile cu trafic rutier intens, dar şi în parcuri, zone de recreere, nivelurile de zgomot echivalent ating şi chiar depăşesc, în unele cazuri sistematic, limitele maxime admise conform STAS 10009/1988 (vezi subcapitolul 8.3.4.- Zgomotul).

Din păcate, sistematizarea defectuoasă a localităţilor moştenită din trecut este una dintre cauzele care, alături de creşterea continuă a numărului de autovehicule rutiere aflate în trafic, determină menţinerea poluării sonore.

Luarea de măsuri, de către autorităţile locale, de restrângere şi deviere a traficului rutier, în special în centrele civice ale localităţilor urbane, este singura soluţie viabilă care ar putea reduce presiunea exercitată de zgomotul urban.

De asemenea, măsurile de protecţie antifonică cu perdele verzi de protecţie a căilor rutiere şi feroviare intravilane ar fi de natură să contribuie atât la reducerea disconfortului produs de zgomotul urban, cât şi la ameliorarea calităţii aerului.

Dezvoltarea traficului aerian, tot mai accentuată în ultimele decenii, duce la un imapct asupra mediului prin:

- emisiile de dioxid de carbon, principalul gaz cu efect de seră- zgomotele şi vibraţiile din vecinătatea aeroporturilor.-consumul de energie

- pierderile posibile de kerosen care afectează apa, solul.În judeţul Suceava există un singur aeroport, amplasat în comuna Salcea, la distanţă

de cca. 10 km de municipiul Suceava, cu un număr redus de curse pe săptămână, transportul aerian neconstituind o sursă de presiune asupra mediului importantă, la nivelul judeţului nostru, în raport cu celelalte activităţi umane.

9.4.2. Evoluţia transporturilor şi acţiuni desfăşurate în scopul reducerii emisiilor din transporturi

În plin proces de restructurare economică şi profunde transformări sociale, s-a înregistrat o creştere permanentă a nevoii de mobilitate, ce a exercitat presiune asupra mediului înconjurător. În sensul contracarării efectelor negative ale dezvoltării economice locale necontrolate, administraţia publică locală desfăşoară activităţi care favorizează progresul socio-economic general, în concordanţă cu principiile conceptului de dezvoltare durabilă.

În domeniul transportului, eforturile sunt focalizate pe promovarea şi eficientizarea transportului public de călători şi facilitarea accesului la informaţiile legate de funcţionarea acestuia, măsuri a caror impact pe termen lung va fi creşterea calităţii vieţii în oraşul Suceava şi contribuţia adusă la asigurarea respectării liniilor de politică energetică ale Uniunii Europene.

Beneficiind de sprijin financiar, de experienţa şi expertiza acumulată de alte oraşe europene, Primăria Municipiului Suceava derulează activităţi în cadrul a două proiecte cu cofinanţare din partea Uniunii Europene: SMILE - “Alternative ecologice pentru o dezvoltare durabilă a oraşelor Europei”, finanţat de Uniunea Europeană prin Programul de Cercetare Dezvoltare 6, prin Direcţia Generală “Transport - Energie”, Iniţiativa CIVITAS II MIDAS – „Măsuri privind influenţarea cererii de transport pentru dezvoltare durabilă“ co-finanţat de Uniunea Europeană în cadrul Programului Cadru “Energie Inteligentă –Europa” (IEE)

Proiectul “SMILE” are ca obiective următoarele: Îmbunătăţirea calităţii vieţii cetăţenilor municipiului prin reducerea nivelului poluării

urbane şi a emisiilor cu efect de seră, cauzate de traficul rutier şi scăderea nivelului de zgomot;


201

Modernizarea transportului public local, în scopul operării unei modificări a diviziunii modale a transportului urban în favoarea transportului în comun şi a mersului pe jos;

Informarea cetăţenilor cu privire la problemele actuale ale societăţii, la măsurile care se iau în vederea contracarării efectelor negative, consultarea şi implicarea activă a acestora în găsirea soluţiilor de rezolvare a problemelor.

În cadrul acestui proiect, cele mai importante acţiuni realizate sunt: achiziţionarea a 30 de autobuze noi, marca Irisbus Iveco, echipate cu motoare cu normă de poluare EURO 3, spaţioase, confortabile, eficiente din punct de vedere energetic şi economice; elaborarea unui plan de transport public local, materializat într-o hartă a oraşului pe care se pot consulta traseele, orarul de funcţionare şi staţiile, pentru valorificarea şi maximizarea potenţialului noii flote de autobuze; rutele pe care operează autobuzele noi ale societăţii de transport public local au fost desemnate Eco-rute, deoarece, în aceste zone, impactul asupra mediului înconjurător datorat parcului de autovehicule TPL s-a redus considerabil (s-a decis semnalizarea acestor rute, prin montarea unor panouri informative); demararea procesului de transformare demonstrativă a unuia din motoarele autobuzelor, din funcţionare pe combustibil motorină în funcţionare alternativă pe combustibil tip GPL şi motorină. campanii de informare ale tuturor categoriilor de cetăţeni asupra necesităţii reducerii consumului de combustibili fosili şi a adoptării unor resurse energetice alternative; campanii de promovare a combustibilului alternativ GPL. extinderea reţelei de străzi adiacente şoselei principale din centrul istoric al oraşului, cu o rută alternativă menită să devieze o parte din traficul intens caracteristic zonei; organizarea de evenimente locale preponderent în această zonă, pentru a-i spori popularitatea, ocazii cu care s-au făcut diseminări ale proiectului realizarea de pliante şi distribuirea lor prin campaniile de marketing şi informare. Aceste pliante oferă date despre conceptul de dezvoltare durabilă, performanţele combustibililor alternativi, noua imagine a transportului public urban sucevean şi despre proiectul SMILE.

Proiectul „Midas” are ca obiectiv principal schimbarea mentalităţii cetăţenilor referitor la traficul rutier şi transportul în comun, în scopul încurajării acestora către mijloace mai economice din punct de vedere energetic şi ecologice, pentru reducerea poluării datorate traficului, a consumului de energie şi a congestiei în trafic.

Activităţile ce urmează a fi desfăşurate în cadrul acestui proiect au drept scop dezvoltarea şi implementarea unor măsuri soft de influenţare a cererii de transport, de ridicare a gradului de cunoaştere şi informare asupra problemelor de trafic, mediu, energie prin campanii de promovare, diseminare şi informare publică şi a unor planuri de mobilitate personalizate (pentru elevi, studenţi, angajaţi ai sectorului privat şi public, precum şi la nivelul cetăţenilor oraşului) – studii, design, implementare - ca instrument de management al mobilităţii.

9.4.3. Situaţia parcului auto

Tip vehicul 2002 2003 2004 2005 2006

Proprietate personală

63954 70479 77711 72796 27533

AutomobileTotal automobile

96031 100613 104571 104238 42689

Tabel 9.4.3.1.Evoluţia parcului auto în judeţul Suceava în perioada 2002 -2006(Sursa D.J.S. Suceava)

Menţionăm că pentru anul 2006 datele sunt furnizate de MAI – Direcţia Regim permise de conducere şi înmatriculare a vehiculelor, prin adresa 7640/02.03.2007.


202

9.5. Turismul

Potenţialul turistic al judeţului Suceava, alcătuit atât din frumuseţile naturale specifice acestei zone, cu peisaje pitoreşti, precum şi din salba de mănăstiri din mirifica zonă a Bucovinei, renumite pe plan internaţional: Putna, Voroneţ, Moldoviţa, Suceviţa, Humor, Dragomirna, Arbore etc., la care se alătură bogatul patrimoniu de valori culturale (muzee, case şi fonduri memorial-documentare), reprezintă o activitate economică din ce în ce mai dezvoltată în judeţul Suceava.

Turismul poate influenţa pozitiv mediul, prin stimularea eforturilor de protejare a cadrului natural, în cadrul unor parcuri naţionale, arii protejate, a unor monumente ale naturii şi unor situri cu valoare istorică.

În acelaşi timp însă, turismul poate reprezenta, atunci când este practicat excesiv şi în mod necivilizat, o presiune cu impact negativ asupra mediului, care ar putea suferi, în timp, deteriorări şi chiar daune ireversibile.

Toate aceste valori, resurse, naturale sau istorice, care constituie baza de dezvoltare a industriei turismului, fac parte din patrimoniul umanităţii, fiind necesar a se lua toate măsurile pentru prezervarea lor şi transmiterea lor generaţiilor viitoare.

Educaţia ecologică a populaţiei are o importantă contribuţie în acest sens, ea fiind strâns legată de practicarea unui turism „prietenos” faţă de mediu.

În ultimii ani, urmare afluxului în continuă creştere de turişti, în judeţul Suceava a crescut continuu numărul locurilor de cazare şi alimentaţie publică de pe traseele turistice, îndeosebi în sectorul privat. Totodată însă, se manifestă şi o accentuare a presiunilor asupra mediului ca urmare a desfăşurării acestor activităţi.

Principalii factori de stres legaţi de practicarea turismului sunt legaţi de poluarea rezultată din transportul spre siturile de interes turistic, managementul deşeurilor şi educaţia ecologică.

Se foloseşte tot mai des noţiunea de ecoturism, ca fiind turismul în zone relativ neafectate de activităţile umane: arii protejate, zone rurale pitoreşti, zone montane sălbatice, fiind practicat fie ca turism de recreere, de observare a naturii, florei şi faunei sălbatice, cât şi sportiv sau chiar de aventură: schi, alpinism etc.

În judeţul Suceava o mare amploare o are agroturismul, practicat în unele localităţi cu potenţial turistic ridicat, ca: Suceviţa, Pojorâta, Câmpulung Moldovenesc, Dragomirna,Voroneţ, Mănăstirea Humorului, Păltinoasa, Vama etc.

O staţiune cu tradiţie de pe teritoriul judeţului Suceava este municipiul Vatra Dornei, staţiune balneară unde se practică şi sporturi de iarnă. Municipiul Câmpulung Moldovenesc a obţinut şi el statutul de staţiune turistică de interes naţional, din anul 2005, iar oraşul Gura Humorului din 2006.

Potecile din masivele Călimani, Rarău - Giumalău, Suhard şi Obcinele Bucovinei sunt marcate pentru turiştii amatori de drumeţii montane.

Turismul, şi în special cel „de week-end”, determină din păcate afectarea mediului prin abandonarea deşeurilor, recoltarea de exemplare din speciile rare etc.

De asemenea, deşi în ultimii ani s-a executat un volum important de lucrări de reparaţii, de reabilitare şi modernizare a drumurilor de acces la obiectivele turistice, starea unora dintre acestea, şi în special a celor din interiorul localităţilor urbane, este încă departe de a fi corespunzătoare. Aceasta determină ca traficul să se desfăşoare în condiţii necorespunzătoare, ceea ce duce nu doar la uzura autovehiculelor, dar şi la creşterea emisiilor de gaze de eşapament.

În PLAM al judeţului Suceava, problema turismului şi agrementului şi impactul acestuia asupra mediului se regăseşte ca ordine de prioritate la poziţia 10, din cele 10 probleme generale de mediu identificate. Problemele specifice identificate în acest domeniu sunt următoarele: Lipsa amenajărilor necesare practicării turismului ecologic şi insuficienta implicare a


203

autorităţilor locale în valorificarea acestui potenţial. Lipsa strategiilor locale şi regionale de dezvoltare a turismului ecologic, cultural istoric, religios, de agrement şi cură balneară. Disfuncţionalităţi în amenajarea zonelor turistice şi a altor locuri de agrement şi recreere. Lipsa infrastructurii şi a facilităţilor necesare dezvoltării turismului ecologic în mediul rural.

Obiectivele specifice avute în vedere sunt următoarele:- Execuţia infrastructurii necesare în zonele turistice- Educaţia ecologică a populaţiei.- Derularea lucrărilor de investiţii necesare pentru realizarea unei reţele de turism

competitive.- Promovarea profesionistă în ţară şi străinătate a atracţiilor turistice.- Măsuri pentru popularizarea legislaţiei de mediu şi creşterea nivelului educaţional.- Reabilitarea/ execuţia infrastructurii în zonele turistice- Amenajarea /modernizare/ extinderea zonelor de agrement şi a spaţiilor de recreere

din cadrul localităţilor.- Educaţia ecologică a comunităţilor.- Realizare lucrări de infrastructură în mediul rural

9.6. Poluări accidentale. Accidente majore de mediu

În anul 2006 nu s-au produs poluări accidentale cu efecte majore asupra calităţii mediului şi nici cu impact transfrontalier.

S-a produs o singură poluare accidentală, fără consecinţe importante asupra calităţii apei şi ecosistemului acvatic al cursului de apă receptor, aşa cum rezultă din tabelul de mai jos:

Nr. crt.

Data/ oraLocalizareafenomenului

Agentul poluator;Cauza poluării

Factorii de mediu afectati

Modul demanif. al

fenomenuluiMăsuri luate Sancţiuni

JUDETUL SUCEAVA

125.06.2006ora 10, a.m.

Părăul Şcheia la cca 300 m amonte de confluenţa cu râul Suceava, mun. Suceava

SC BETTY ICE SRL Suceava- neasigura-rea căminului de purjare de la instalaţia de amoniac care, datorită unei căderi mari de precipitaţii, prin umplere, a permisevacuarea amoniacului în canalizarea pluvială şi respectiv evacuarea în pr. Şcheia

apa

În zona podului Iţcani care traversează râul Suceava au apărut la ora menţionată aprox. 30-40 peşti morţi datorită amoniacului, care prin canalizarea de pluviale, a ajuns în pârâul Şcheia. Concentraţia de amoniu înregistrată la proba prelevată din pr. Şcheia, aval de sursă, a fost de 6,109 mg/l

Asigurarea împotriva scurgerilor a instalaţiei de amoniac şi a căminului de purjare

-


204

CAPITOLUL 10. INSTRUMENTE ALE POLITICII DE MEDIU

10.1. Cheltuieli şi resurse pentru protecţia mediului

Cheltuielile pentru protecţia mediului reflectă fluxurile financiare alocate la nivel de agenţi economici, servicii publice locale etc. pentru acţiuni care au drept scop prevenirea, reducerea sau combaterea daunelor aduse mediului.

Investiţiile pentru protecţia mediului includ bunurile de capital noi sau existente cumpărate de la terţi sau produse pentru utilizări proprii, cu durata de funcţionare mai mare de un an, în scopul protecţiei mediului.

Ele includ şi bunurile cum ar fi terenurile, precum şi adăugirile, renovările şi îmbunătăţirile aduse echipamentelor, utilajelor, în scopul prelungirii duratei de viaţă sau capacităţii acestora.

Mijloacele tehnice pentru protecţia mediului includ echipamente, utilaje, instalaţii, proceduri, tehnologii pentru protecţia mediului, clasificându-se în:

- Mijloacele tehnice adăugate, aflate la sfârşitul procesului tehnologic, de tip „end of pipe” (staţii de epurare, instalaţii de depoluare a emisiilor în atmosferă, coşuri de dispersie etc.). Acestea sunt destinate reţinerii poluanţilor în vederea reducerii emisiilor poluante în mediu şi nu afectează procesul de producţie propriu-zis, sau sunt facilităţi asimilate acestora, în cazul activităţilor nelegate strict de un proces de producţie.

- Mijloacele tehnice integrate în proces, care realizează adaptarea sau schimbarea unui proces sau a unei instalaţii de producţie, astfel încât să genereze mai puţine emisii de poluanţi sau deşeuri, cu efecte directe atât în îmbunătăţirea performanţelor industriale ale procesului sau a instalaţiei de producţie, cât şi asupra reducerii poluării. Acestea poartă denumirea generică de procese/instalaţii cu „tehnologii curate”.

Corespunzător, investiţiile pentru protecţia mediului pot fi pentru mijloacele tehnice adăugate şi respectiv pentru mijloacele tehnice integrate în proces.

Cheltuielile curente pentru protecţia mediului cuprind acele cheltuieli care sunt necesare pentru operarea, repararea şi întreţinerea echipamentelor şi utilajelor pentru protecţia mediului. Acestea includ cheltuieli de personal, cheltuieli materiale şi pentru servicii, alte cheltuieli curente şi pot fi interne sau externe unităţii.

Cheltuielile totale pentru protecţia mediului includ investiţiile pentru mijloacele tehnice adăugate şi respectiv pentru mijloacele tehnice integrate în proces şi cheltuielile curente interne sau externe unităţii

Dintre cheltuielile pentru protecţia mediului efectuate anual la nivelul judeţului Suceava, APM Suceava nu deţine decât date privind investiţiile realizate în domeniul protecţiei mediului, în cadrul unor proiecte aflate în derulare sau demarate în 2006, de cătreagenţi economici, Consiliul Judeţean Suceava şi consiliile locale.


205

- mii RON-Judeţ Agenţi economici Consiliul Judeţean Consilii Locale

Suceava 9.781 149.611 11.844

Tabel nr.10.1.1. – Investiţii de mediu în anul 2006

Agenţii economici au realizat investiţii de mediu pentru realizarea lucrărilor stabilite prin Programele de conformare, ca şi pentru realizarea angajamentelor rezultate din negocierile cap. 22 MEDIUL cu Uniunea Europeană.

În tabelul de mai jos sunt trecuţi agenţii economici care au realizat în 2006, cheltuieli şi investiţii cuprinse în Programul pentru Conformare la autorizaţia de mediu.

Un număr de 41 agenţi economici au realizat lucrări de mediu conform programelor pentru conformare, în anul 2006. Valoarea investiţiilor realizate de aceştia a fost de 6.380 mii RON. Cele mai mari investiţii de mediu le-a realizat SC TERMICA SA Suceava, pentru lucrarea “Modernizare instalaţii de desprăfuire electrică” - valoarea investiţiei a fost de 3.233,404 mii RON, realizând totodată şi alte cheltuieli, pentru studii de fezabilitate, în vederea realizării în viitor a altor lucrări.

- mii RON-Nr.crt.

Agentul economic Valoare prevăzută în PC

Valoarea programată în

2006

Valoare realizată în

20061. SC ACET –Agenţia Fălticeni 85,000 85,000 44,2002. SC ACET –Agenţia Gura

Humorului85,000 85,000 44,200

3. SC ACET –Agenţia Vatra Dornei

64,600 64,600 34,000

4. SC ACET –Agenţia Câmpulung Moldovenesc

32,300 32,300 17,000

5. SC ACET –Agenţia Siret 85,000 85,000 44,2006. SC TERMICA SA Suceava 26349,021 3287,616 4118,0937. SC MOBILA RADAUTI SA 750,000 715,000 48,3508. SC ROMANEL SRL Vatra

Dornei19,400 4,400 19,400

9. SC TANELCRAD SRL Broşteni

299,200 299,200 299,200

10. SC SERVICII COMUNALE SA Radauti

1892,032 - 1291,773

11. DEPOUL SUCEAVA NORD 25,000 - 129,42812. SC CFR IRV SA Constanţa

SIRV Suceava25,000 25,000 29,750

13. SC LAGAN MOBILEX SRL Sadova

238,000 204,000 260,452

14. SC Euro-Tehnic SRL Rădăuţi – St. Gălăneşti

3,500 3,500 11,900

15. SC Panafor Impex SRL Panaci

5,250 5,250 85,000

16. SC Panafor Impex SRL Panaci – St. D. Arini

10,500 10,500 85,000

17. SC Memo SRL Suceava – St. Pătrăuţi

42,000 42,000 30,000


206

Nr.crt.

Agentul economic Valoare prevăzută în PC

Valoarea programată în

2006

Valoare realizată în

200618. SC La Câmp Com SRL

Cajvana3,500 3,500 10,000

19. SC Dinocarb SRL Frătăuţii Vechi

5,000 5,000 9,600

20. SC Probenz SRL Suceava 1,200 1,200 9,80021. SC AMD Credit SRL Iaşi – St.

V. Dornei70,000 70,000 23,800

22. SC Regnafor SA V. Dornei 5,000 5,000 25,02023. SC Elpeto Oil SRL

Dumbrăveni20,000 20,000 20,000

24. SC Mica Industrie si Prestări Servicii SRL Cajvana – St. Cacica

3,500 3,500 7,100

25. SC Asconf SRL Suceava –St. Dolhasca

9,000 9,000 1,600

26. SC Hîrgău Prod Com SRL Forăşti – St. Oniceni

10,500 10,500 5,000

27. SC Euro Serv Viorel SRL Volovăţ – St. Suceava

3,500 3,500 8,500

28. SC Oil Star SRL Adîncata 5,000 5,000 10,00029. SC Oil Star SRL Adîncata –

St. Pătrăuţi5,000 5,000 4,000

30. SC Caroli Oil SRL Arbore 3,300 3,300 10,00031. SC Polul Nord SRL Baia

Mare – St. Falcău5,000 5,000 10,000

32. SC Oil D. Negru Company SRL Suceava – St. Frasin

5,000 5,000 5,000

33. SC Oil Aral SRL Rădăuţi 5,000 5,000 6,00034. SC Salvoram SRL Solca 5,000 5,000 6,00035. SC Promanta SRL Suceava 5,000 5,000 6,00036. SC Pyt Com SRL Mălini – St.

Cornu Luncii5,000 5,000 5,500

37. SC Freintal SRL Moldoviţa 5,000 5,000 6,00038. SC Jean Luc Impex SRL

Cîrlibaba3,500 3,500 10,000

39. SC Mili Ghes SRL Bosanci 5,000 5,000 10,00040. SC HVE Trans SRL Suceava

– St. Cumpărătura3,500 3,500 8,000

41. SC Beautiful SRL Marginea 10,500 10,500 10,000TOTAL 30.212,782 5.150,366 6.818,946

Tabel nr.10.1.2. – Realizarea investiţiilor cuprinse în programul pentru conformare la autorizaţia de mediu în anul 2006

De asemenea, SC AMBRO SA Suceava, pentru o parte dintre măsurile rezultate din angajamentele asumate privind implementarea Directivei IPPC 96/61/CE, a realizat investiţii de mediu, în 2006, în valoare de 2.401,5 mii RON.

Totodată, pentru conformarea cu prevederile Directivei COV benzină, în judeţul Suceava s-au realizat instalaţii pentru recuperarea vaporilor de benzină la un număr de 46staţii de distribuţie, în valoare totală de 681,9 mii RON, din care 438,9 mii RON au fost


207

lucrări prevăzute prin Programele de Conformare. Menţionăm că au fost realizate în proporţie de 100% lucrările necesare pentru conformarea cu prevederile acestei directive, la obiectivele care au avut termen de finalizare 31.12.2006.

Consiliul Judeţean Suceava a continuat şi în 2006 derularea proiectului „Suceava – Utilităţi şi mediu la standarde europene” cu valoarea totală de 53.403 mii euro (186.912 mii RON), din care, în 2006, s-au realizat lucrări în valoare de 34.965 mii euro (122.377,5 mii RON). Finanţarea acestui proiect este asigurată prin credit extern de la Deutsche Bank Londra, garantat prin HG 484/2002.

De asemenea prin Consiliul Judeţean s-au derulat şi 11 proiecte de alimentare cu apă la sate, proiecte finanţate cu credit extern garantat prin HG 687/1997, cu valoarea totală de 8.450 mii euro (29.572 mii RON), din care, în 2006, s-au realizat lucrări în valoare de 7.781 mii euro (27.233,5 mii RON).

În tabelul de mai jos prezentăm situaţia investiţiilor pe linie de protecţia mediului realizate de către Consiliul Judeţean Suceava:

- mii RON-Plan investiţii 2006 Realizat total în 2006

ProiectTotal

Bugetlocal

Buget de stat

Alte surse

TotalBugetlocal

Buget de stat

Alte surse

Alimentare cu apă la sate conform HG 687/1997Alimentare cu apă sat Liteni Roşcani

4539,3 - - 4539,3 4157,7 - - 4157,7

Alimentare cu apă sat Corni

1219,6 - - 1219,6 1357,5 - - 1357,5

Alimentare cu apă sat Dolhasca

2809,2 - - 2809,2 3726,5 - - 3726,5

Alimentare cu apă sat Budeni -Dolhasca

1243,4 - - 1243,4 1660,0 - - 1660,0

Alimentare cu apă sat Poieni Solca

191,7 - - 191,7 172,2 - - 172,2

Alimentare cu apă sat Siminicea

2188,7 - - 2188,7 1598,8 - - 1598,8

Alimentare cu apă sat Dumbrăveni

3783,4 - - 3783,4 4583,4 - - 4583,4

Alimentare cu apă sat Zvoriştea

2315,2 - - 2315,2 2148,5 - - 2148,5

Alimentare cu apă sat Putna

4214,7 - - 4214,7 3943,7 - - 3943,7

Alimentare cu apă sat Pârteştii de Jos

4297,4 - - 4297,4 2353,0 - - 2353,0

Alimentare cu apă sat Păltinoasa

2769,5 - - 2769,5 1533,2 - - 1533,2

Total obiective realizate conf. HG 687/1997

29572,1 - - 29572,1 27233,5 - - 27233,5


208

„Suceava – Utilităţi şi mediu la standarde europene”I. Reţele de termoficare în oraşele:

Gura HumoruluiInclus in

total- - 8988,0 - - 8988,0

Câmpulung Moldovenesc

idem - - 9916,0 - - 9916,0

Vatra Dornei idem - - 5165,7 - - 5165,7Siret idem - - 4270,7 - - 4270,7Rădăuţi idem - - 20870,0 - - 20870,0II. Conducte de transport pentru gaze naturale de înaltă presiune:Racorduri de înaltă presiune la conducte existente

idem - - 2772,5 - - 2772,5

III. Conducte de transport gazeFrasin –C-lung Moldovenesc

idem- - 13540,0 - - 13540,0

Păltinoasa -Rădăuţi

idem- - 4095,2 - - 4095,2

Rădăuţi – Siret idem - - 0 - - 0IV. Transformare C.T. în P.T.Gura Humorului idem - - 1674,6 - - 1674,6Câmpulung Moldovenesc

idem- - 3113,9 - - 3113,9

Siret idem - - 1448,4 - - 1448,4Vatra Dornei idem - - 1991,8 - - 1991,8V. Modernizare P.T.Rădăuţi idem - - 2983,7 - - 2983,7VI. Centrale cogenerareCâmpulung Moldovenesc

idem - - 19171,8 - - 19171,8

Gura Humorului idem - - 22375,2 - - 22375,2Total proiect„Suceava – Utilităţi şi mediu la standarde europene”

186.912,3 - - 186.912,3 122.377,5 - - 122.377,5

Total 216.484,4 - - 216.484,4 149.611,0 - - 149.611,0

Tabel nr.10.1.3. - Situaţia investiţiilor pe linie de protecţia mediului realizate de către Consiliul Judeţean Suceava

Un număr total de 30 proiecte s-au derulat de către consiliile locale, în valoare totală de 13.702 mii euro (47.957 mii RON). Din această valoare, în anul 2006, s-au realizat lucrări în valoare de 3.384 mii euro (11.844 mii RON).

Dintre acestea, un număr de 6 proiecte, în valoare de 2.310 mii euro (8.085 mii RON) au demarat în anul 2006.

Proiectele au vizat, în principal, realizarea de lucrări de:- reabilitarea/extinderea sistemelor existente de alimentare cu apă (Siret, Suceava,

Ipoteşti, Ciocăneşti)- reabilitarea/extinderea sistemelor existente de canalizare (Siret, Suceava, Gura


209

Humorului)- reabilitarea staţiilor de epurare (Rădăuţi, Suceava, Câmpulung Moldovenesc)- realizarea de noi staţii de epurare (Ciocăneşti)- colectare selectivă a deşeurilor (Fălticeni, Gura Humorului, Panaci)

În tabelul de mai jos este prezentată situaţia derulării proiectelor de mediu, pentru anul 2006, pe consilii locale din judeţul Suceava:

Consiliul localNr.

proiecteValoare totală

(mii euro)

Realizat cumulat la 31.12.2006

(mii euro)

Realizat în 2006

(mii euro)Consiliul Local Suceava 11 5687 2132 868Consiliul Local Siret 2 1384 143 48Consiliul Local C-lung Moldovenesc

1 1246 121 121

Consiliul Local Rădăuţi 1 591 178 178Consiliul Local Gura Humorului 2 60 57 43Consiliul Local Vatra Dornei 1 870 - -Consiliul Local Ipoteşti 4 1852 1689 1689Consiliul Local Şaru Dornei 1 169 - -Consiliul Local Panaci 1 33 13 13Consiliul Local Ciocăneşti 2 835 89 89Consiliul Local Buneşti* 1 291 177 56Consiliul Local Moara* 1 250 180 50Consiliul Local Ciocăneşti* 1 163 46 21Consiliul Local Şcheia * 1 271 208 208

TOTAL 30 13.702 5.033 3.384

*Obs. Aceste proiecte derulate de consiliile locale sunt alimentări cu apă, finanţate din fonduri interne prin M.T.C.T., conf. HG 577/1997.

Tabel nr. 10.1.4. - Proiecte de mediu derulate de Consilii locale în 2006

De menţionat că investiţiile C.L. Rădăuţi şi Siret se realizează prin cofinanţare în cadrul programului PHARE, iar cea a C.L. Câmpulung Moldovenesc are cofinanţare din Fondul de Mediu.

Un număr de 4 proiecte au fost derulate de ONG-uri. Valoarea lor totală a fost de 543 mii euro (1900 mii RON) din care, în anul 2006, s-a realizat valoarea de 165 mii euro(577 mii RON). Dintre aceste proiecte s-au finalizat un nr. de 3 iar unul este în curs de realizare.

Tabelul de mai jos prezintă ONG-urile care au derulat proiecte în domeniul protecţieimediului în 2006:

Denumire ONGNr.

proiecteValoare totală

(mii euro)Realizat cumulat la

31.12.2006 (mii euro)Realizat în 2006

(mii euro)GEC Bucovina 3 497 239 165

Fundaţia Club Speo Bucovina

1 46 46 41

Total 4 543 285 206

Tabel nr. 10.1.4. - Proiecte de mediu derulate de ONG-uri în judeţul Suceava în 2006


210

10.2. Cheltuieli şi investiţii efectuate de agenţii economici şi raportate la Garda Naţională de Mediu

Conform informaţiilor furnizate de Comisariatul judeţean Suceava al GNM, investiţiilede mediu realizate de agenţii economici din judeţul Suceava în anul 2006, înregistrate de această instituţie sunt redate în tabelul de mai jos:

- mii RON-Plan investiţii 2006 Realizat 2006Agenţi

economici Total Bugetlocal

Buget de stat

Surse proprii

Alte surse

Total Bugetlocal

Buget de stat

Surse proprii

Alte surse

S.C. TERMICA S.A. Suceava– Modernizare electrofiltre

- - - - - 3.233,404 - 3.233,404 - -

S.C. ROMOIL S.A. Vatra Dornei

- - - - - 931 - - 931 -

S.C. HARDAU PROD COM S.R.L. Oniceni

3 - - 3 - 5 - - 5 -

S.C. MILIGHES S.R.L. Bosanci

2 - - 2 - 3,07 - - 3,07 -

S.C. PROBENZ S.R.L. Suceava

1,2 - - 1,2 - 9,79 - - 9,79 -

Total 6,2 - - 6,2 - 4182,264 - 3233,404 948,860 -

Tabel nr. 10.2.1. - Investiţii de mediu înregistrate la Comisariatul Suceava al GNM,realizate de agenţii economici din judeţul Suceava în anul 2006

10.3. Fondul de Mediu

Din datele furnizate de Administraţia Fondului pentru Mediu, în cursul anului 2006 contribuţiile la Fondul de Mediu provenite din judeţul Suceava sunt cele prezentate în tabelul următor:

- mii RON-Judeţ Categorie Suma plătită

Deşeuri 69,557Ambalaje 32,290Lemn 274,892Poluanţi surse fixe 113,379Poluanţi surse mobile 7,064Chimice 0,017Pesticide 0,000Anvelope 5,471Tutun 0,000Terenuri 0,000Vânătoare 0,000

Suceava

Nedefalcate 617,052TOTAL 1119,722

Tabel nr. 10.3.1. - Contribuţia la Fondul de Mediu în anul 2006 – judeţul Suceava


211

Numărul contribuabililor înregistraţi la Fondul pentru Mediu din judeţul Suceava, în anul 2006, a fost de 966.

Propuneri de proiecte depuse spre finanţare la Administraţia Fondului pentru Mediu în anul 2006 la nivelul judeţului Suceava

În anul 2006, Administraţia Fondului pentru Mediu a organizat două sesiuni de depunere de cereri de finanţare, una în perioada 10.01.-15.02.2006, iar cea de-a doua în perioada 15.07. - 15.08.2006.

APM Suceava a întocmit referate favorabile pentru 5 propuneri de proiecte în prima sesiune de depunere a cererilor de finanţare de proiecte din Fondul pentru Mediu şi 3 pentru cea de-a doua sesiune.

Prezentăm mai jos propunerile de proiecte înaintate spre finanţare la F.M., la nivelul judeţului Suceava, în cele două sesiuni:

- Sesiunea 10.01.- 15.02.2006-

Nr.crt.

Solicitant Denumire proiect

1. SC RITMIC COM SRL Linie de uscat şi brichetat rumeguş – S.C. RITMIC COM S.R.L. – Sat Ilişeşti, Com. Ciprian Porumbescu, Jud. Suceava

2. SC DIASIL SERVICE SRL Suceava

Extinderea sistemului de colectare selectivă a deşeurilor municipale solide din municipiul Suceava

3. Asociaţia Grupul Ecologic de Colaborare Bucovina(GEC Bucovina)

„BUCOVINA ÎNTRE ACQUIS ŞI PRAXIS”Proiect – semnal pentru implementarea acquis-ului comunitar privind protecţia mediului

4. Consiliul Local al oraşului Broşteni Demolarea blocurilor O2 şi N6 din oraşul Broşteni şi ecologizarea zonei

5. Mănăstirea Dragomirna Reţea canalizare şi staţie de tratare ape uzate menajere

Tabel nr. 10.3.2. - Proiecte înaintate pentru finanţare de la FM în sesiunea 10.01.-15.02.2006

- Sesiunea 15.07.- 15.08.2006 -

Nr.crt.

Solicitant Denumire proiect

1. Consiliul Local al oraşului Broşteni

Demolarea blocurilor O2 şi N6 şi ecologizarea zonei din oraşul Broşteni

2. SC INFOMENTOR SRL Gura Humorului

Apărări de maluri râu Voroneţ în zona INFOMENTOR, din cartierul Voroneţ, oraşul Gura Humorului, jud. Suceava

3. Colegiul Naţional „Ştefan cel Mare” Suceava

Exerciţii cu natura - Program de educaţie a adulţilor de către liceeni, în beneficiul protecţiei mediului

Tabel nr. 10.3.3. - Proiecte înaintate pentru finanţare de la FM în sesiunea15.07.-15.08.2006

În anul 2006 Administraţia Fondului pentru Mediu a încheiat contracte de finanţare în judeţul Suceava, pentru un număr de 9 proiecte, care sunt redate în tabelul următor:


212

Judeţ/localitate

Titlul proiectului Beneficiar Valoarea totală contractată

(RON)

Procent din total cheltuieli

eligibile (%)Suceava/Suceava

Unitate de incinerare deşeuri periculoase cu capacitate de10.800t/an

SC MONDECO SRL Suceava

3.958.959 50

Suceava/Rădăuţi

Modernizarea şi retehnologizarea staţiei de epurare mecano – biologică a apelor uzate, rezultate din procesul tehnologic al fabricii de spirt Rădăuţi

SC SAB RĂDĂUŢI SA 223.712 40

Suceava/Suceava

Ansamblu de măsuri privind educarea şi conştientizarea populaţiei mun. Suceava privind necesitatea sortării şi reciclării deşeurilor – elemente de bază pentru protecţia mediului

Universitatea “Ştefan cel Mare” Suceava

48.000 68,57

Suceava/Milişăuţi

Modernizare staţie de epurare ape industriale

SC ECOLACT SA Milişăuţi

104.560 39,78

Suceava/Suceviţa

Dotarea cu staţie de epurare a complexului POPAS turistic Bucovina

SC POPAS TURISTIC BUCOVINA SRL Suceviţa

66.711,2 40

Suceava/Ilişeşti

Linie uscat şi brichetat rumeguş SC RITMIC COM SRL, sat Ilişeşti, com. Ciprian Porumbescu, jud. Suceava

SC RITMIC COM SRL 273.492,4 40

Suceava/Câmpulung Moldovenesc

Colectarea şi reciclarea anvelopelor uzate din Regiunea nord-est

SC SUPERMAG IMPERIAL SRL

3.742.560 40

Suceava/Sadova

Regularizarea pârâului Sadova şi afluenţilor săi, etapa a II-a din localitatea Sadova, jud. Suceava

Consiliul Local Sadova 196.000 40

Suceava/Panaci

Implementare staţie de epurare a apelor uzate – SC CAMY LACT SRL –com. Panaci, jud. Suceava

SC CAMY LACT SRL 95.998,6 40

Suceava/Suceava

„BUCOVINA ÎNTRE ACQUIS ŞI PRAXIS” – Proiect - semnal pentru implementarea acquis-ului comunitar privind protecţia mediului

Asociaţia Grupul Ecologic de Colaborare Bucovina(GEC Bucovina)

59.090,44 79,96

Tabel nr. 10.3.4. – Proiecte pentru care Administraţia Fondului pentru Mediu a încheiat contracte de finanţare, în anul 2006, în judeţul Suceava

10.4. Fondurile Uniunii Europene de preaderare

10.4.1. Programul SAPARD

În anul 2006 s-au derulat 4 proiecte prin SAPARD şi anume: Baia – canalizare şi staţie de epurare; Liteni – canalizare şi staţie de epurare; Mănăstirea Humorului - canalizare şi staţie de epurare; Vama - alimentare cu apă

Valoare totală a acestor proiecte este de 2.869 mii euro (10.041 mii RON) din cares-a realizat cumulat până la 31.12.2006 valoarea de 2358 mii euro (8253 mii RON). Toate aceste proiecte au fost finalizate în anul 2006.

10.4.2. Programul PHARE

În anul 2006, în judeţul Suceava s-au aflat în derulare 3 proiecte prin Programul PHARE, cu valoarea totală de 1.975 mii euro, contribuţia PHARE fiind de 1404 mii euro.


213

Până la sfârşitul anului 2006, s-a realizat cumulat suma de 320 mii euro. Aceste proiecte sunt:

- Retehnologizare Staţie epurare ape uzate Rădăuţi, al cărui beneficiar este Consiliul Local Rădăuţi, realizat în proporţie de 75%;

- Îmbunătăţirea sistemului furnizare apă potabilă, prin captarea de suprafaţă din r. Siret (PHARE 2001) al cărui beneficiar este Consiliul Local Siret, realizat în proporţie de 15%;

- Modernizare străzi, extindere reţea canalizare în cartierele Tatarcina, Ruina (PHARE 2001) al cărui beneficiar este Consiliul Local Siret, realizat în proporţie de 15%.

10.4.3. Programul ISPA

Prin Programul ISPA în 2005 s-a solicitat finanţare pentru proiectul “Reabilitarea si optimizarea sistemelor de alimentare cu apa, canalizare şi modernizare a Staţiei de epurare Suceava” al cărui beneficiar este Consiliul Local Suceava. Pentru acest proiect s-au făcut demersurile necesare, s-au obţinut avizele şi s-a aprobat finanţarea în anul 2006.Valoarea totală a proiectului este de 44.590 mii euro, din care: 33.442,5 mii euro fonduri europene ISPA, 6688,500 mii euro buget local, 4.459 mii euro fonduri de la Ministerul de Finanţe.

În anul 2006 s-a obţinut finanţarea pentru pregătirea proiectului „Sistem integrat de management al deşeurilor solide în judeţul Suceava” finanţat din fonduri ISPA, în cadrul măsurii ISPA 2005/RO/16/P/PA 001 „Asistenţă tehnică pentru pregătirea proiectelor în sectorul de mediu”, în februarie 2007 fiind demarată licitaţia.

10.5. Planul Local de Acţiune pentru Protecţia Mediului (PLAM)

Programul pe termen scurt şi mediu pentru soluţionarea problemelor de mediu în cadrul unui judeţ, prin abordarea principiilor dezvoltării durabile, este Planul Local de Acţiune pentru Protecţia Mediului.

Planul Local de Acţiune pentru Mediu (PLAM) al judeţului Suceava, a fost elaborat în cursul anului 2004, prima versiune fiind finalizată în data de 01.10.2004, aceasta fiind supusă dezbaterii publice şi adoptată ca formă finală în şedinţa publică din data de 18.11.2004 PLAM a fost adoptat prin Hotărârea Consiliului Judeţean Suceava nr. 12/24.02.2005.

În cadrul PLAM s-au identificat 10 problemele majore de mediu ale judeţului, care au fost ierarhizate prin analiza SWOT.

Acestea sunt, în ordinea importanţei:1. Poluarea apelor de suprafaţă – PM-012. Calitatea şi cantitatea apei potabile – PM-023. Poluarea atmosferei – PM-034. Gestiunea deşeurilor – PM-045. Poluarea solului şi a apelor subterane – PM-056. Degradarea mediului natural şi construit – PM-067. Urbanizarea mediului – PM-078. Transporturile – PM-089. Pericole generate de catastrofe/fenomene naturale – PM-09


214

10.Turism şi agrement – PM-10De asemenea în PLAM s-au stabilit obiective generale şi specifice, ţinte şi

măsuri/acţiuni, pe termen scurt şi mediu, care să conducă la rezolvarea problemelor de mediu identificate.

Realizarea măsurilor/acţiunilor cuprinse în PLAM conduc la atingerea ţintelor şi obiectivelor propuse.

Pentru colectarea datelor în vederea evaluării progreselor în implementarea PLAM s-a stabilit un calendar de monitorizare şi evaluare. Calendarul de monitorizare şi evaluare a PLAM stabilit de APM Suceava a fost următorul:

1. Întâlnirea Grupului de Monitorizare al PLAM şi stabilirea formatelor rapoartelor de evaluare (forma primară) – 30.11.2005 şi 30.01.2006;

2. Prezentarea Rapoartelor sectoriale (pe probleme generale) de evaluare finale - 28 februarie 2006;

3. Elaborarea raportului final de evaluare a stadiului implementării PLAM până în prezent şi analiza oportunităţii revizuirii PLAM - 31 martie 2007.

4. Aprobarea raportului final de evaluare a stadiului de implementare a PLAM de către toate instituţiile din Grupul de monitorizare – 20.05.2006

5. Publicarea de către APM Suceava a raportului de evaluare a stadiului de implementare a PLAM şi transmiterea acestuia la Instituţia Prefectului judeţului Suceava, Consiliul Judeţean Suceava şi celorlalte instituţii implicate – 30.05.2006.

Monitorizarea şi evaluarea stadiului de implementare a PLAM s-a făcut de către Echipa de Monitorizare şi Evaluare a PLAM, care cuprinde reprezentanţi ai următoarelor instituţiiimplicate în procesul PLAM:1. Agenţia pentru Protecţia Mediului Suceava - instituţia coordonatoare a procesului de monitorizare a implementării PLAM şi de evaluare a rezultatelor 2. Consiliul Judeţean Suceava 3. Garda Naţională de Mediu – Comisariatul Judeţean Suceava 4. Sistemul de Gospodărire a Apelor Suceava 5. Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Suceava 6. Autoritatea de Sănătate Publică Suceava 7. Direcţia Silvică Suceava

PLAM-ul judeţului Suceava cuprinde un număr de 247 măsuri/acţiuni. Stadiul realizării acestora, la finele anului 2006, este redat în tabelul de mai jos:

Realizate Realizate în avans

In curs de realizare

Nerealizate TOTAL

Număr acţiuni

1 2 3 45 =

1+2+3+4Număr acţiuni cu termen de realizare până în 2006

40 - 37 28 105

Număr acţiuni cu termen de realizare mai mare de 2006

- 8 46 88 142

TOTALnumăr acţiuni PLAM

40 8 83 116 247

Tabel nr. 10.5.1. – Stadiul realizării măsurilor/acţiunilor cuprinse în PLAM-ul judeţului Suceava, la sfârşitul anului 2006.

Majoritatea acţiunilor nerealizate şi a problemelor nerezolvate se datorează, în


215

principal, lipsei sau insuficienţei fondurilor necesare la nivelul autorităţilor/instituţiilor/ agenţilor economici responsabili cu implementarea acestora.

Autorităţile publice locale şi agenţii economici care nu au realizat anumite acţiuni, din lipsa fondurilor necesare, au fost şi sunt în permanentă căutare de surse de finanţare, externe sau interne.

Pentru a facilita accesarea diferitelor fonduri de finanţare interne şi externe, Agenţia pentru Protecţia Mediului Suceava informează autorităţile administraţiei publice locale şi agenţii economici despre programele de finanţare care pot fi accesate în anumite perioade(ex. Fondul pentru Mediu), colaborând cu acestea, în limita competenţelor proprii, la demersurile necesare solicitării fondurilor.

Raportul de evaluare a stadiului de implementare a PLAM concluzionează că, deşi nu au fost atinse toate obiectivele şi ţintele de mediu vizate şi nu s-au realizat integral acţiunile propuse care au avut termene scadente până în anul 2006, s-au făcut, în limita resurselor financiare disponibile, o serie de progrese în rezolvarea problemelor de mediu majore identificate.

După analiza stadiului de implementare a acţiunilor din PLAM, evaluarea actuală a problemelor de mediu identificate şi a evoluţiei calităţii mediului, Grupul de monitorizare şi evaluare PLAM consideră că se impune revizuirea PLAM în cursul anului 2007, cu atât mai mult cu cât integrarea României în Uniunea Europeană implică obligaţii şi răspunderi sporite în domeniul protecţiei mediului, care vor necesita intensificarea acţiunilor orientate spre implementarea prevederilor directivelor europene şi ameliorarea stării mediului.


Abrevieri

ARPM Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului

APM Agenţia pentru Protecţia Mediului Suceava

ANM Administraţia Naţională de Meteorologie Bucureşti

DSP Direcţia de Sănătate Publică Suceava

DADR Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Suceava

DAS Bacău Direcţia Apelor „Siret” Bacău

SGA Sistemul de Gospodărire a Apelor Suceava

MAI Ministerul Administraţiei şi Internelor

MAPDR Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale

UE Uniunea Europeană

EMEP Co-operative Programme for Monitoring and Evaluation of the

Long-range Transmission of Air pollutants in Europe

CORINAIR Metodologie europeană de inventariere a emisiilor de poluanţi în

atmosferă, dezvoltată începând din 1986 în cadrul programului CORINE

(CO-oRdinated INformation on the Environment in the European

Community – AIR)

PRGD Plan Regional de Gestionare a Deşeurilor

EN Normă Europeană

SR Standard român

ISO Oficiul de Standardizare Internaţional

VL Valoare limită conform Ordinului 592/2002

VLA Valoare limită anuală conform Ordinului 592/2002

MT Marjă de toleranţă conform Ordinului 592/2002

OTL Obiectiv pe termen lung conform Ordinului 592/2002

PI Prag de informare conform Ordinului 592/2002

PA Prag de alertă conform Ordinului 592/2002

PIE Prag inferior de evaluare a calităţii aerului conform Ordinului 592/2002

PSE Prag superior de evaluare a calităţii aerului conform Ordinului 592/2002

CMA Concentraţie maximă admisă conform STAS 12574/1987 „Aer din

zonele protejate – Condiţii de calitate”

TSP Pulberi totale în suspensie

PM10 Pulberi în suspensie fracţia sub 10 microni

NOx Oxizi de azot

NO2 Dioxid de azot


2

SO2 Dioxid de sulf

NH3 Amoniac

CO2 Dioxid de carbon

O3 Ozon

CH4 Metan

N2O Protoxid de azot

COV Compuşi organici volatili

MNVOC Compuşi organici volatili nemetanici

CO Monoxid de carbon

Pb Plumb

Cd Cadmiu

Zn Zinc

Cr Crom

Ni Nichel

Cu Cupru

Se Seleniu

As Arsen

Hg Mercur

Mn Mangan

Co Cobalt

POPs Poluanţi organici persistenţi

PCDD/PCDF Derivaţi policloruraţi ai dibenzo p-dioxinelor şi dibenzofuranilor

PCB Bifenili policloruraţi

PAH Hidrocarburi policiclice aromatice

JI Joint Implementation

ODS Ozone Depletion Substances – Substanţe care degradează stratul de

ozon

VSU Vehicule scoase din uz

s.u. substanţă uscată

Documents

8106_Raport Starea Mediului in Suceava_2006