RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL SĂLAJ, ÎN …apmsj-old.anpm.ro/files/APM Salaj/Rapoarte starea mediului/Anuar 2010... · RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL

R A P O R T P R I V I N D S T A R E A M E D I U L U I Î N J U D E Ţ U L S Ă L A J , Î N A N U L 2 0 1 0

___________________________________________________________________________

CAPITOLUL 4. UTILIZAREA TERENURILOR 4.1. Solul

Solul reprezintă partea superficială a scoarţei terestre formată dintr-un amestesc de substanţe minerale, apă, aer şi substanţe organice care se caracterizează prin fertilitate şi are un rol esenţial în productivitatea culturilor agricole.

Solul, în decursul timpului poate suferi diferite procese care îi pot afecta structura şi calitatea, aceste procese pot fi de natură fizică, chimică sau biologică, fiecare dintre acestea având o influenţă pozitivă sau negativă asupra sa.

4.1.1. Repartiţia pe clase de folosinţă

Fondul funciar reprezintă totalitatea suprafeţelor unui anumit teritoriu şi modul lor de utilizare. Calităţile naturale ale fondului funciar constituie premisa fundamentală a activităţilor agricole.

Având în vedere faptul că solurile din judeţul Sălaj au fertilitate scăzută, acestea necesitând cheltuieli ridicate pentru înfiinţarea culturilor, proprietarii de terenuri agricole renunţă în anumiţi ani la cultivarea acestora.

Conform datelor furnizate de DADR Sălaj suprafaţa agricolă totală a judeţului este de 238.416 ha.

Din tabelul de mai jos se poate remarca faptul că suprafaţa de teren agricol la nivelul jud. Sălaj s-a redus treptat, începând cu anul 1999 până în prezent.

În ceea ce priveşte utilizarea solului în agricultură pe categorii de folosinţă pentrul anul 2010 se constată o creştere a terenurilor ocupate de arabil, fâneţe şi o scădere a terenurilor ocupate de păşuni şi livezi.

Categoria de folosinţă Nr. crt. Anul Arabil Păşuni Fâneţe Vii Livezi

Total agricol

1. 1999 123.715 78.090 32.082 2.627 4.969 240.943 2. 2000 123.401 77.896 31.974 2.620 5.052 240.943 3. 2001 123.557 77.902 31.923 2.580 4.826 240.788 4. 2002 122.603 78.314 32.566 2.578 4.720 240.781 5. 2003 121.534 78.738 33.861 2.413 4.156 240.702 6. 2004 121.505 78.814 34.320 1.936 4.115 240.690 7. 2005 121.495 78.577 33.924 2.568 4.097 240.661 8. 2006 121.554 78.504 33.894 2.621 4.088 240.661 9. 2007 121.430 78.508 33.952 2.586 4.085 240.561

10. 2008 120.570 78.507 34.807 2.586 4.085 240.555 11. 2009 120.447 76.039 36.014 2.564 4.330 239.394 12. 2010 120.572 74.348 36.609 2.564 4.323 238.416

Tab. 4.1.1.1. Repartiţia terenurilor pe clase de folosinţă

Referitor la suprafeţele scoase din circuitul agricol, din tabelul de mai jos se evidenţiază o variaţie semnificativă a acestora în special pentru categoria de folosinţă arabil în perioada 1999 – 2010. Comparativ cu anul 2009, în 2010 se constată o creştere de 2,59 ha de teren scos din circuitul agricol.

55


___________________________________________________________________________

Categoria de folosinţă (ha) Nr.

crt. Anul Arabil Păşuni Fâneţe Vii Livezi

Total Agricol

(ha) 1. 1999 0.35 1.32 0.55 0 0 2.22 2. 2000 2,74 0 0.01 0 0 2.75 3. 2001 0.57 3.90 0.06 0 0 4.53 4. 2002 4.49 22.0 0.01 0 0 26.50 5. 2003 0.70 0 0 0 0 0.70 6. 2004 10.58 0.40 0 0 0 10.98 7. 2005 1.33 1.21 0 0 0.03 2.57 8. 2006 5.17 0.14 0.11 0.06 0.25 5.73 9. 2007 27.14 14.00 0.55 0.08 1.25 43.02 10. 2008 5.15 1.00 0.18 0.01 0.04 6.38 11. 2009 6,29 0,26 1,9 0 0,06 8,51 12. 2010 6,73 2,85 1,37 0,10 0,14 11,10

Tab. 4.1.1.2. Suprafeţele scoase din circuitul agricol 4.1.2. Clase de calitate ale solurilor – calitatea solurilor

Calitatea solului, prin atributele sale, determină, în largă măsură, marea

complexitate si diversitate, în spaţiu şi timp, a mediului înconjurător, a echilibrului ecologic.

Calitatea solului integrează o serie de caracteristici cum ar fi capacitatea de a-şi îndeplini funcţiile în cadrul ecosistemului sau geosistemului, potenţial în menţinerea biodiversităţii precum şi a calităţii apei, aerului, ciclul nutrienţilor.

Solul, ca şi aerul şi apa, este un factor de mediu cu influenţă deosebită asupra sănătăţii. De calitatea solului depinde formarea şi protecţia surselor de apă, atât a celor de suprafaţă, cât mai ales a celor subterane.

Conform datelor furnizate de către Oficiul pentru Studii Pedologice şi Agrochimice Sălaj, în judeţul Sălaj există următoarele clase şi tipuri de soluri:

Clasa I Clasa II Clasa III Clasa IV Clasa V

Fo

losi

nţă

ha % din total

folosinţă ha

% din total

folosinţăha

% din total

folosinţăha

% din total

folosinţă ha

% din total

folosinţă

Arabil - - 2705 1,13 29820 12,50 50807 21,30 37245 15,62

Păşuni 621 0,26 3203 1,34 8050 3,37 26412 11,07 36062 15,12

Fâneţe 314 0,13 1504 0,63 4016 1,68 11780 4,94 18995 7,95

Vii - - 12 0,05 262 0,10 1350 0,56 940 0,39

Livezi - - 18 0,01 445 0,18 2810 1,17 1050 0,44

Tab. 4.1.2.1. Repartiţia terenurilor pe clase de calitate

Terenurile agricole (solurile) sunt apreciate după măsura în care pot fi folosite în agricultură (gradul de fertilitate). Din acest punct de vedere ele sunt împărţite în mai multe clase de calitate (clasa I, II, III, IV, V). La nivelul judeţului Sălaj, conform datelor obţinute de la Oficiul pentru Studii Pedologice şi Agrochimice Sălaj, situaţia poate fi sintetizată conform tabelului 4.2.2.

56


___________________________________________________________________________

Se remarcă faptul că, în cazul terenurilor arabile, care ocupă 50,572 % din suprafaţa totală agricolă, cele mai multe terenuri se grupează în domeniul clasei de calitate a IV-a. Practic în clasa I de calitate la arabil nu intră nici un procent din totalul terenurilor. În cazul păşunilor şi al fâneţelor majoritare sunt clasele IV-V, la fel şi în cel al viilor şi al livezilor majoritare sunt clasele IV-V.

Clase de bonitare ale solurilor Specificaţia U.M. ( ha ) I II III IV V Total (ha)

Arabil ha - 2705 29820 50807 37245 120572

Păşuni ha 621 3203 8050 26412 36062 74348

Fâneţe ha 314 1504 4016 11780 18995 36609

Vii ha - 12 262 1350 940 2564

Livezi ha - 18 445 2810 1050 4323

Total ha 935 7442 42593 93154 94292 238416

Tab. 4.1.2.2. Repartiţia terenurilor pe clase de pretabilitate în judeţul Sălaj În judeţul Sălaj conform datelor transmise de OSPA, încadrarea terenurilor pe

tipuri de sol se prezintă în felul următor:

Suprafaţa (ha/%) pe tipuri de sol Tip de Sol

ha % Litosol 15 0,006 Regosol 1.537 0,64 Psamosol 85 0,035 Aluviosol 30.145 12,64 Rendzina 54 0,02 Faeoziom 18.338 7,69 Eutricambosol 576 0,24 Preluvosol 43.932 18,42 Luvosol 81.111 34,02 Gleiosol 9.949 4,17 Stagnosol 15.435 6,47 Erodosol 37.239 15,65 Total 238.416 100

Tab. 4.1.2.3. Încadrarea terenurilor pe tipuri de sol Deteriorarea caracteristicilor şi funcţiilor solurilor, respectiv a capacităţii lor

bioproductive, reprezintă restricţii ale utilizării acestora determinate fie de factori naturali (clima, forme de relief, caracteristici edafice etc.), fie de acţiuni antropice, agricole şi industriale. În multe cazuri, aceşti factori pot acţiona sinergic, având ca efect scăderea calităţii solurilor şi chiar anularea funcţiilor acestora.

Principalele restricţii ale calităţii solurilor în judeţul Sălaj: temperatura medie anuală, precipitaţii medii anuale, starea de gleizare a solului, starea de stagnogleizare a solului, salinizarea/alcalinizarea solului, textura solului, gradul de poluare, panta terenului, alunecări de teren, adâncimea apei freatice, inundabilitate

57


___________________________________________________________________________

prin revărsare, porozitate totală, conţinut de carbonat de calciu, reacţia solului, volumul edafic, rezerva de humus, excesul de umiditate de suprafaţă.

Monitorizarea calităţii solului corespunde unei cerinţe obiective de obţinere a unei imagini pertinente, de ansamblu, asupra stadiului, la un moment dat şi al tendinţei de evoluţie a calităţii mediului, la care cele două componente de bază, mediul biotic şi cel abiotic trebuie investigate în directă corelaţie cu interdependenţele şi condiţionările reciproce.

Cunoaşterea în timp util a problemelor de afectare a calităţii solului, evaluarea lor ca amploare, gravitate şi tendinţă este o condiţie esenţială pentru prevenirea eficientă a deteriorării calităţii solului. Astfel, a apărut necesitatea unui sistem naţional de monitoring, prin care să se asigure supravegherea, evaluarea, prognoza, avertizarea şi intervenţia operativă, cu privire la starea actuală a calităţii solurilor şi al tendinţelor de evoluţie a acesteia. Activitatea sistemului de monitoring a calităţii mediului constă în: efectuarea de măsurători repetate a concentraţiei factorilor ecologici, analiza componentelor biotice si abiotice ale mediului, investigarea şi evaluare schimbului de informaţie, energie sau materie dintre componentele mediului, efectuate în scopul evaluării şi prognozării cât mai corecte a stării mediului.

S-a relansat activitatea de monitorizare a solurilor la nivel local, prin studii pedologice pe teritorii administrative.

În contextul conservării şi sporirii fertilităţii solurilor este foarte important, ca prin studiile elaborate, să se facă o analiză detaliată a factorilor limitativi şi restrictivi ai producţiei agricole, în vederea identificării solurilor supuse degradării şi poluării, cu slabă vocaţie pentru o agricultură durabilă şi economic eficientă, a delimitării perimetrelor de manifestare şi a gradului de intensitate, pentru a se putea interveni prin activităţi de organizare, prin acţiuni de prevenire sau prin lucrări de combatere şi ameliorare.

4.1.3. Presiuni asupra stării de calitate a solurilor

La nivelul judeţului Sălaj au fost inventariate 35.700 ha din suprafaţa agricolă

afectate de procese accentuate de degradare naturală, antropică şi de vegetaţie fără valoare, care se încadrează în stadiul al treilea de depreciere a solului fiind necesare măsuri de reconstrucţie ecologică (înierbare, împădurire, constituire de rezervaţii naturale, etc.).

Procesele de degradare naturală şi antropică evidenţiate la nivelul judeţului Sălaj au ca efect următoarele forme de degradare ale solului:

- eroziune puternică de suprafaţă - 10.375 ha - eroziune de adâncime - 4.657 ha - alunecări de teren - 8.343 ha - excavaţii şi depozite - 398 ha - poluare - 159 ha - eroziune geologică - 356 ha - eroziune de mal - 109 ha - sărături - - - exces de umiditate - 8.961 ha - vegetaţie fără valoare - 2.342 ha

Eroziunea prin apă: este cea mai importanta formă a degradării terenului. Dintre diferitele forme de manifestare a eroziunii cea mai răspândita este scurgerea de suprafaţă, având consecinţe atât de grave, încât terenurile nu mai pot fi redate agriculturii, astfel că trebuie scoase din circuitul agricol.

58


___________________________________________________________________________

Degradarea chimică: are ca cele mai importante cauze greşelile tehnologice agricole, la care se adaugă şi activităţile industriale şi bioindustriale. Cele mai importante forme ale proceselor degradării fizice, ca urmare a activităţilor antropice necorespunzătoare, se referă la compactare şi crustificare. Destructurarea şi crustificarea solului: determinate de lucrarea excesivă, insuficienta acoperire a suprafeţei solului cu un covor vegetal protector de resturi vegetale sau vegetaţie naturală. Presiune asupra calităţii solului o reprezintă şi acidifierea, sărăcirea solului în microelemente, macroelemene şi humus, ca o consecinţă a diferitelor activităţi antropice. Proprietăţile fizice, chimice şi biologice care imprimă solului o anumită stare de fertilitate sunt determinate de caracterul transformărilor pe care le suferă partea organică şi cea minerală din sol sub acţiunea asociaţiilor vegetale naturale sau a plantelor cultivate în condiţiile date de climă, rocă, relief, mod de folosire a terenului sau impregnate cu poluanţi evacuaţi din activităţile desfăşurate în zonă. Un indice important al stării de fertilitate potenţială îl constituie prezenţa şi cantitatea compuşilor toxici, care inhibă sau stânjenesc creşterea plantelor sau carenţa unor elemente de nutriţie cu rol fiziologic important. Îngrăşăminte: în vederea restabilirii carenţelor de nutrienţi şi sporirii productivităţii agricole, în sol se introduc îngrăşăminte minerale şi organice, diferite substanţe numite fertilizanţi.

Folosirea nechibzuită a îngrăşămintelor minerale şi organice, precum şi a pesticidelor, a apelor de scurgere, conduce la poluarea chimică a solurilor, la acumularea în sol a substanţelor toxice şi modificarea compoziţiei chimice iniţiale a solurilor. Pentru a preîntâmpina scăderea productivităţii solului ca urmare a chimizării, se recomandă asocierea îngrăşămintelor minerale cu cele organice, sau alternarea administrării lor, astfel că îngrăşămintele organice să fie administrate cel puţin o dată la 3 - 4 ani.

La nivelul judeţului Sălaj, conform datelor furnizate de Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Sălaj, în anul 2010 au fost utilizate în total 3088 t/SA îngrăşăminte chimice din care:

- îngrăşăminte azotoase 2518 t/s.a. (31450 ha - suprafeţe fertilizate); - îngrăşăminte fosfatice 495 t/s.a. (7200 ha - suprafeţe fertilizate); - îngrăşăminte potasice 75 t/s.a. (1450 ha - suprafeţe fertilizate). În ceea ce priveşte cantitatea de îngrăşăminte naturale utilizate, aceasta a

fost de cca. 296400 t, administrate atât manual, cât si mecanizat în funcţie de dotarea tehnică a agricultorilor, pe o suprafaţă de cca. 10550 ha. Produse pentru protecţia plantelor (fitosanitare): produsele fitosanitare sunt substanţe chimice destinate protecţiei culturilor agricole, ele având efecte letale sau inhibitoare asupra organismelor vegetale sau animale patogene, parazite sau concurente, determinând astfel obţinerea unor productivităţi crescute prin eliminarea acestor factori.

Totuşi, aceste produse au şi efecte nedorite, ele penetrează în lanţurile trofice şi mediul înconjurător, sunt mutagene, teratogene şi cancerigene, distrug echilibrul natural pentru că în afara organismelor dăunătoare sunt distruse şi cele utile, se

59


___________________________________________________________________________

reduce sau se distruge fertilitatea solului datorită efectelor secundare asupra micro - şi macroorganismelor acestuia, reducerea speciilor dintr - un ecosistem. Conform datelor furnizate de DADR Sălaj – Unitatea Fitosanitară Sălaj, în cursul anului 2010, situaţia consumului de pesticide utilizate în sectorul agricol, pe categorii de culturi se prezintă astfel:

Nr. crt. Cultura Insecticide (t) Fungicide (t) Erbicide (t)

1. Grâu - 0,117 1,973 2. Orz - 0,006 0,070 3. Porumb - 0,014 14,428 4. Floarea soarelui - - 1,583 5. Alte culturi 0,016 - 0,083 6. Cartofi de toamnă 0,545 38,726 3,185 7. Legume 0,746 9,187 2,328 8. Pomicultură 2,621 10,697 1,296 9. Viţă de vie 0,021 2,54 0,301

Total 3,949 61,287 25,247 Tab. 4.1.3.1. Pesticide utilizate în sectorul agricol, pe categorii de culturi

Se remarcă faptul, că începând cu anul 2008 s-a redus treptat consumul de

pesticide utilizate (total 2008 – 108,061 t, total 2009 – 102,551 t, total 2010 – 90,483 t) în sectorul agricol. Soluri afectate de reziduuri zootehnice: produse reziduale de origine animală sunt folosite încă din cele mai vechi timpuri pentru creşterea fertilităţii solului, însă utilizarea incorectă, depozitarea sau evacuarea necontrolată a acestor produse poate produce efecte puternic negative asupra solului. Reziduurile zootehnice prin variabilitatea mare de elemente pe care le conţin pot determina dezechilibre de micro şi macroelemente din structura solului, pot contamina apele subterane şi de suprafaţă. La nivelul judeţului Sălaj există unităţi de creştere a animalelor care pot afecta prin reziduurile rezultate calitatea solului. Predomină fermele cu număr mic de capete de animale. De asemenea sunt ferme pentru creşterea intensivă a animalelor, autorizate din punct de vedere a protecţiei mediului:

• 5 ferme pentru creşterea şi îngrăşarea porcilor, din care 3 cu capacitate de 1300 capete/ciclu, una de 1000 capete/ciclu, una de 2000 capete/ciclu;

• 2 ferme pentru creşterea păsărilor, cu capacitate 213.400 locuri/serie, respectiv 56.000 locuri/serie;

• 1 complex pentru creşterea ovinelor, cu capacitate de 2000 capete; În vederea aplicării dejecţiilor rezultate din ferme titularii deţin terenuri agricole

în conformitate cu prevederile Codului de Bune Practici Agricole. De asemenea fermierii au întocmit pentru aceste terenuri, prin OSPA Sălaj, un Studiu pedologic şi agrochimic privind managementul produselor organice reziduale. Poluarea solurilor în urma activităţii din sectorul industrial (minier, siderurgic, energetic etc.): activităţile din sectorul industrial exercită asupra solului o presiune continuă prin: emisiile de poluanţi, depozitarea deşeurilor, acestea pot determina acidifierea solului, suprafertilizarea solului, acumularea în sol de diferite tipuri de metale grele cum ar fi Pb, Cu, Zn, Cd, care pot afecta starea de calitate a solului.

60


___________________________________________________________________________

Agenţii economici generatori de deşeuri industriale desfăşoară activităţi în diverse ramuri industriale cum ar fi:

- industria energetică (instalaţie pentru producerea agentului termic în scop industrial şi pentru populaţie);

- industria metalurgică (producţie articole de robinetărie, producţie de conductori emailaţi şi fabricare ţevi de oţel fără sudură);

- industria chimică (fabricare pneuri); - industria extractivă (exploatări în carieră şi balastiere).

Marii agenţi economici generatori de deşeuri industriale în judeţul Sălaj şi deţinători de depozite sunt:

- S.C. Silcotub S.A. (depozit deşeuri periculoase şi nepriculoase); - S.C Michelin România S.R.L (fosta S.C. Silvania S.A.) (depozit deşeuri

nepericuloase); - S.C. Rominserv Valves IAIFO S.A. (depozitul de zgură şi nisip ars); - S.C. Uzina Electrică Zalău S.A. (depozit deşeu nepericulos de zgură şi

cenuşă). Organizarea depozitelor de deşeuri industriale duce la scoaterea din circuit a

unor suprafeţe de teren şi implicit deteriorarea calităţii solurilor respective. În Sălaj există un singur depozit de deşeuri periculoase – Depozitul Ţunder

Uleios situat în Crişeni, care ocupă o suprafaţă totală de 0,085 ha, unde S.C. Silcotub S.A. depozitează deşeurile provenite din procesele tehnologice, depozit autorizat din punct de vedere al protecţiei mediului.

În cazul depozitelor de deşeuri industriale nepericuloase sunt prevăzute termene de închidere şi sistare a activităţilor de depozitare după cum urmează:

- pentru depozitul de zgură şi cenuşă al S.C. Uzina Electrică S.A. termenul pentru sistarea depozitării în hidroamestec a zgurii şi cenuşii este 31.12.2013. Practic sistarea depozitării s-a realizat începând cu anul 2005 când unitatea a trecut pe funcţionarea cu gaz metan şi se apreciază că nu va mai funcţiona pe cărbune;

- depozitul de deşeuri industriale nepericuloase al S.C. Rominserv Valves IAIFO Zalău şi-a sistat activitatea de depozitare în anul 2009, conform angajamentelor;

- S.C Silcotub deţinător al unui depozit de deşeuri nepericuloase a fost reglementat din punct de vedere al protecţiei mediului prin aviz la încetarea activităţii, nr. 1/09.01.2009, având ca termen de închidere ecologică data de 16.07.2011. Începând cu data de 16.07.2009 activitatea de depozitare a deşeului de şlam de neutralizare în depozitul de deşeuri nepericuloase Crişeni a fost sistată, iar în data de 20.11.2009 au fost finalizate lucrările de închidere ecologică a depozitului, lucrări care au fost recepţionate în data de 02.12.2009 prin semnarea procesului verbal de recepţie finală a lucrărilor. Conform avizului de închidere agentul economic are obligaţia monitorizării post închidere până la 16.07.2041;

- depozitul de deşeuri al S.C Michelin România S.R.L (fosta S.C. Silvania S.A.) şi-a sistat activitatea de depozitare a deşeurilor din 2004, iar lucrările de reconstrucţie şi ecologizare s-au finalizat la sfârşitul anului 2007. Conform avizului de mediu pentru încetarea activităţii nr. 1/02.05.2006 revizuit la 04.11.2009 agentul economic are obligaţia de a realiza monitorizarea post închidere pe o perioadă de 30 de ani.

În urma activităţilor extractive ale S.C. Salajul S.A., pentru toate siturile contaminate (mine, cariere), au fost demarate programe de reconstrucţie ecologică care au fost reglementate prin avize de încetare, mai puţin cariera de suprafaţă Bobota II care este în exploatare, aceasta fiind singurul obiectiv de exploatare a cărbunelui din jud. Sălaj.

61


___________________________________________________________________________

În ultimii ani, s-au înregistrat noi ocupări şi diminuări de suprafeţe agricole ca urmare a activităţilor miniere de extragere a zăcămintelor de pietriş, nisip, argilă, tuf vulcanic etc; pentru toate aceste activităţi s-au întocmit planuri şi proiecte de refacere şi ecologizare a zonelor afectate cu constituirea garanţiilor financiare pentru lucrările propuse. Impactul activităţilor din sectorul agricol: agricultura poate fi sursă de poluare a solului prin declanşarea şi favorizarea proceselor de eroziune, saturare, compactare, prin folosirea pesticidelor, în special a celor neselective şi utilizarea în exces, a îngrăşămintelor chimice. Folosirea neraţională a pesticidelor în funcţie de modul şi cantitatea aplicată poate avea efecte negative asupra calităţii solului, mai ales asupra capacităţii bioproductive, asupra populaţiei edafice şi a activităţii fiziologice.

Datorită faptului că la nivelul judeţului Sălaj predomină o agricultură de subzistenţă, cantităţile de îngrăşăminte chimice, erbicide şi pesticide utilizate sunt reduse. Din datele furnizate de către OSPA Sălaj solurile din judeţ prezintă diferite stadii de degradare, astfel: erodate 31,92% în suprafaţă de 76.109, acidifiate 32,79 % în suprafaţă de 78.189 ha, cu exces de umiditate 0,47 % în suprafaţă de 1.121 ha şi carenţă în fosfor 70,42 % în suprafaţă de 167.915 ha. Poluarea solurilor cu emisii de la termocentralele pe cărbune: poluarea produsă de termocentrale după modul de manifestare a agenţilor poluanţi asupra stării de calitate a solurilor poate fi fizică sau chimică. Arderea cărbunelui în termocentrală generează cantităţi mari de zgură şi cenuşă care se depun pe halda de zgură şi cenuşă Panic. Chiar dacă pentru construirea haldei de zgură şi cenuşă au fost ocupate suprafeţe de teren neproductive, haldele de zgură şi cenuşă constituie un factor de poluare a mediului înconjurător. Începând cu anul 2005 SC Uzina Electrica SA utilizează gaz pentru producerea agentului termic renunţându-se la folosirea cărbunelui. În ceea ce priveşte calitatea solului în jurul haldei în urma Bilanţului de Mediu Nivel II s-au constatat următoarele:

- Construcţia haldei a determinat formarea unor protosoluri antropice pe aproximativ 30% din suprafaţa haldei.

- Conţinutul în humus este foarte scăzut. - Conţinutul în sulf a protosolurilor din imediata apropiere a haldelor este de

650 ppm, mult mai mare decât cel al solurilor martor analizate. - Concentraţiile metalelor neferoase sunt sub limita de detecţie. Compartinentul II al acestui depozit a fost concesionat în vederea exploatării şi

utilizării deşeului pentru fabricarea de blocuri ceramice. Poluarea solului în urma activităţilor din această unitate industrială se poate provoca prin:

- pătrunderea în sol a diferitelor suspensii, substanţe plutante din antrenarea lor de către precipitaţii şi infiltraţii;

- depunerea cenuşii pe sol şi contaminarea stratului superficial cu metale grele a căror acumulare poate afecta procesele microbiologice de care depinde fertilitatea solului;

- creşterea feromagnetismului datorită conţinutului de fier din cenuşă şi zgură;

- transportul hidraulic al cenuşii pe traseu şi datorită pierderilor accidentale din conductele de transport a suspensiei de zgură pot determine apariţia unor zone înmlăştinate şi sărăturate în care nu se mai poate dezvolta vegetaţia;

62


___________________________________________________________________________

- acumularea de metale neferoase cu grad ridicat de toxicitate, efectul acestora fiind potentat de scăderea pH – ului din sol şi din apele din precipitaţii, scădere ce conduce la disocierea compuşilor acestor metale şi eliberarea ionilor metalici care devin mobili. În principal prin acest mecanism sunt afectate apele de suprafaţă şi subterane precum şi vegetaţia şi fauna.

4.1.4. Zone critice sub aspectul deteriorării solurilor

Zonele critice sub aspectul degradării solurilor, ca urmare a contaminării cu

diverse tipuri de poluanţi, sunt reprezentate adeseori de depozitele de deşeuri menajere şi industriale şi activităţile de exploatare, prin ocuparea de suprafeţe de teren cu halde de steril, cariere şi alte amenajări aferente acestor activităţi. De asemenea fenomenele de eroziune, alunecări de teren, exces de umiditate determină extinderea zonelor critice sub aspectul degradării solurilor.

Din totalul de 239.630 ha teren agricol, la nivelul judeţului Sălaj, suprafeţele afectate de eroziune şi cu risc de eroziune însumează 186.812 ha (78%), iar cele afectate de exces de umiditate însumează 25.379 ha (10%), restul de 29.289 ha (12%) sunt suprafeţe cu potenţial amenajabil. Inventarul terenurilor afectate de diferite procese: formele de degradare ale terenurilor sunt: eroziunea de suprafaţă, eroziunea de adâncime, alunecări de teren, excavaţii şi depozite, poluare, eroziune geologică, eroziune de mal, sărături, exces de umiditate, vegetaţie fără valoare.

Situaţia suprafeţelor afectate de alunecări de teren, care conform studiului întocmit de către ISPIF Bucureşti în anul 1999, este de 8343 ha (2,2% din suprafaţa judeţului), şi este grupată pe trei clase:

1. Clasa I – alunecări active cu grad ridicat de risc, care afectează obiective social economice şi cu potenţial mare de dezvoltare, S = 4.860 ha.

2. Clasa II – alunecări active cu risc mediu de dezvoltare care afectează terenuri agricole şi produc pagube în aval, S = 2.741 ha.

3. Clasa III – alunecări active şi semistabilizate care afectează terenuri agricole şi nu produc pagube în aval, S = 742 ha.

La nivelul judeţului Sălaj au fost inventariate 35.700 ha din suprafaţa agricolă afectate de procese accentuate de degradare naturală, antropică şi de vegetaţie fără valoare, care se încadrează în stadiul al treilea de depreciere a solului fiind necesare măsuri de reconstrucţie ecologică (înierbare, împădurire, constituire de rezervaţii naturale, etc.)

De asemenea la nivelul judeţului Sălaj au fost inventariate o lungime totală de 386.398 km formaţiuni torenţiale în număr de 278 torenţi din care 21 în Bihor Crişuri şi 257 în Bihor Someş, Crasna.

Lungimea formaţiunilor torenţiale în fond forestier este de 57.816 km; în fond agricol de 254.519 iar în alte sectoare de 83.063 km.

Acţiuni întreprinse pentru reconstrucţia ecologică a terenurilor degradate şi pentru ameliorarea stării de calitate a solurilor: ANIF RA (Administraţia Naţională a Îmbunătăţirilor Funciare) Sucursala Teritorială Tisa – Someş în cursul anului 2010 nu a efectuat lucrări noi de investiţii, suprafaţa totală amenajată cu lucrări de îmbunătăţiri funciare la sfârşitul anului 2010 este de 133.484 ha, fiind structurată pe următoarele tipuri de lucrări:

- 14.323 ha desecare drenaj (56% din potenţialul amenajabil) - 119.161 ha combaterea eroziunii solului (64% din potenţialul amenajabil)

63


___________________________________________________________________________

În cursul anului 2010 în vederea îmbunătăţirii calităţii solului precum şi pentru prevenirea unor situaţii nedorite, ANIF RA Sucursala Teritorială Tisa Someş, Unitatea de Administrare Sălaj a desfăşurat următoarele acţiuni:

I. Întreţinere şi reparaţii: - exploatarea, întreţinerea şi repararea unui număr de 23 amenajări de îmbunătăţiri funciare, în suprafaţă de aproximativ 59.100 ha pentru asigurarea funcţionării în condiţii de siguranţă şi asigurarea integrităţii lor (lucrări de distrugerea vegetaţiei acvatice pe canale pentru menţinerea capacităţii de transport, întreţinere construcţii hidrotehnice, lucrări de decolmatări canale, măsurători topo în vederea determinării volumelor de lucrări); - lucrări de întreţinere şi reparaţii contractate cu terţi (S.C. Petroconstruct S.A.) în 6 amenajări:

• CES Agrijul Inferior; • CES Uileac Carastelec; • CES Drighiu Groapa; • CES Crasna amonte Vârşolţ; • CES Crasna mal stâng; • CES Bercea Sântămărie;

În cadrul amenajărilor menţionate au fost executate lucrări de: • decolmatări pe canale în vederea asigurării capacităţii de transport; • reparat podeţe; • reparat căderi; • reparat drumuri antierozionale; • reparat reţea drenaj (colector şi absorbant); • reparat guri evacuare; • reparat peree degradate; • reparat baraje din zidărie de piatră şi gabioane; • reparat baraje din pământ; • reparat cleionaje;

Prin realizarea acestor lucrări de întreţinere şi reparaţii s-a asigurat condiţii bune pentru exploatarea terenurilor agricole, s-a diminuat posibilitatea producerii de inundaţii pe terenurile limitrofe şi localităţile din aval, şi s-a asigurat un drenaj corespunzător a apelor de suprafaţă şi a celor subterane de pe terenurile din cadrul amenajărilor.

II. Activitatea de investiţii: În anul 2010 au început lucrările de construcţii montaj în cadrul obiectivului de investiţii Completări CES şi stabilizarea alunecărilor în b.h. Agrijul Mijlociu, zona Bozna – Păuşa, jud. Sălaj cu finalizare în anul 2012. Scopul realizării acestor lucrări este de a stopa evoluţia alunecărilor de teren în extravilanul localităţii Bozna şi de a asigura evacuarea directă şi rapidă a apelor de suprafaţă din amonte de localitatea Bozna în valea Bozna în vederea prevenirii inundării localităţii. Lucrările realizate în cadrul acestui obiectiv constau în:

- pentru stabilizarea alunecărilor: lucrări hidrotehnice transversale din beton şi zidărie din piatră, cleionaje duble, reţea drenaj, modelări, nivelări;

- pentru eliminarea excesului de umiditate şi combaterea eroziunii solului: debuşee şi canale de evacuare, căderi din zidărie de piatră şi praguri din gabioane, drumuri de exploatare agricolă, podeţe tubulare, reţea drenaj;

Au fost avizate Notele de fundamentare privind necesitatea şi oportunitatea elaborării Expertizelor tehnice şi a Documentaţiilor de avizare a lucrărilor de intervenţii la infrastructură de îmbunătăţiri funciare pe 4 amplasamente în judeţul Sălaj.

64


___________________________________________________________________________

. 4.1.5. Managementul siturilor contaminate

Sit contaminat este o zonă definită geografic, delimitată în suprafaţă şi adâncime, poluată cu substanţe biologice sau chimice.

Inventarul siturilor contaminate se desfăşoară conform prevederilor HG 1408/2007, pe baza unor chestionare transmise agenţilor economici, deţinători de terenuri şi autorităţilor locale.

În conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr. 1408/23.11.2007 privind modalităţile de investigare şi evaluare a poluării solului şi subsolului, în anul 2008 şi 2009 APM Sălaj a transmis spre completare, aproximativ 90 de chestionare (prevăzute în anexele nr.1 şi 2), către operatorii economici/autorităţile publice locale sau deţinătorii de teren, în vederea identificării preliminară a siturilor posibil contaminate din judeţul Sălaj.

Chestionarele completate au fost trimise la ANPM, iar după analizarea şi evaluarea lor, a fost întocmită o listă preliminară (conform tabelului 4.5.1.), care cuprinde 23 situri posibil contaminate în judeţul Sălaj:

Caracteristicile siturilor posibil contaminate la nivel de judeţ

Nr. crt. Denumire Sit

Loca

litat

e

Supr

afaţ

a (h

a)

Statut Proprietate/Titular Risc

Depăşit prag de interve

nţie

Tip informaţie disponibilă

1 Depozit de zgura si nisip ars - S.C. Rominserv S.A.

CRIŞENI 2,7 În operare

SC IAIFO SA Scăzut FS

Bilanţ de mediu (nivel 2)

2 Depozit deşeuri industriale - Silvania Zalău

CRIŞENI 0,674 In operare

SC Silvania SA Scăzut FS

Memoriu Tehnic, Bilanţ de mediu (nivel 1), Bilanţ de mediu (nivel 2)

3

Depozitul de deşeuri industriale nepericuloase S.C. Silcotub S.A.

CRIŞENI 0,32 Neopera-ţional

SC Silcotub SA Scăzut FS

Bilanţ de mediu (nivel 1), Bilanţ de mediu (nivel 2)

4 Depozitul de deşeuri industriale periculoase S.C. Silcotub S.A.

CRIŞENI 0,0855 In operare

SC Silcotub SA Scăzut FS


5 Depozitul de deşeuri menajere Jibou JIBOU 2,6 In

operare

SC Romentrans

Serv SRL Scăzut FS


6 Depozitul de deşeuri menajere ZALĂU CRIŞENI 3,788 In

operare

Consiliul Judeţean

Sălaj Scăzut FS


7 Halda cariera Zăuan Bai - Carastelec - S.C. Sălajul S.A.

IP 1 Neopera-ţional

SC Sălajul SA Scăzut -

Studiu de Impact (EIA), Bilanţ de mediu (nivel 2)

8 Halda steril mina Ip - S.C. Sălajul S.A. IP 1,3 Neopera-

ţional SC Sălajul

SA Scăzut -


9 Halda steril Sărmăşag - S.C. Sălajul S.A.

SĂRMĂŞAG 9 Neopera-

ţional SC Sălajul

SA Scăzut -

Studiu de Impact (EIA)

10 Halda steril Zăghid I - S.C. Sălajul S.A. HIDA 0,8 Neopera-

ţional SC Sălajul

SA Scăzut -


65


___________________________________________________________________________

11 Halda steril Zăghid II - S.C. Sălajul S.A. HIDA 0,25 - SC Sălajul

SA Scăzut -


12 Halda steril Zăuan - S.C. Sălajul S.A. IP 0,6 Neopera-

ţional SC Sălajul

SA Scăzut -


13

Parc 3, Sector nr. 4 - S.C. PETROM S.A. Grup de Zăcăminte Suplac

MARCA 0,3234 Neopera-ţional

SC Petrom SA Scăzut -

Bilanţ de mediu (nivel 0), Bilanţ de mediu (nivel 1), Bilanţ de mediu (nivel 2), Plan de acţiuni pt corectare PAC

14


MARCA 0,2014 In operare

SC Petrom SA Scăzut FS

Bilanţ de mediu (nivel 1), Bilanţ de mediu (nivel 2), Plan de acţiuni pt corectare PAC

15





16

Parc 5, Sector nr. 4 - S.C. PETROM S.A. Grup de Zăcăminte Suplac -




17





18





19





20

Platforma industriala S.C. MICHELIN ROMSTEEL CORD S.A.

ZALĂU 9 In operare

SC Michelin România SA Scăzut FS

Studiu de Impact (EIA)

21 Platforma industriala S.C. SILCOTUB S.A. ZALĂU 30 In

operare SC Silcotub

SA Scăzut FS

Bilanţ de mediu (nivel 1), Bilanţ de mediu (nivel 2), Raport de amplasament

22 Platforma industriala S.C. SILVANIA S.A. ZALĂU 25,35 In

operare SC Silvania

SA Scăzut FS

Studiu de Impact (EIA), Bilanţ de mediu (nivel 0), Bilanţ de mediu (nivel 1), Bilanţ de mediu (nivel 2), Investigare Preliminara

23 S.E.L.C. Jibou JIBOU 5,2108 In operare RTFC Cluj Scăzut FS


Tab. 4.1.5.1. Caracteristicile siturilor posibil contaminate la nivel de judeţ

66


___________________________________________________________________________

În tabelul 4.5.1. sunt prezentate şi siturile la care s-a depăşit pragul de intervenţie la folosinţa sensibilă (FS) a terenurilor. Valorile de referinţă sunt conform Ordinului nr. 756/1997 pentru aprobarea Reglementării privind evaluarea poluării mediului. Modalităţi de investigare: conform H.G.nr.1408/2007, în cazul siturilor contaminate, după analiza raportului geologic final de investigare şi evaluare a poluării mediului geologic împreună cu evaluarea de risc, se va decide dacă sunt necesare măsuri de refacere a zonelor în care mediul geologic şi ecosistemele terestre au fost afectate. Aceste măsuri vor fi cuprinse în proiectul tehnic pentru curăţare, remediere şi/sau reconstrucţie ecologică.

Printre cazurile în care se realizează investigarea şi evaluarea poluării solului şi subsolului se numără:

- constatarea unei poluări potenţial periculoasă pentru sănătatea oamenilor şi pentru mediu;

- elaborarea bilanţului de mediu; - stabilirea obligaţiilor de mediu, în cazul schimbării statutului juridic al

terenurilor pe care s-a desfăşurat o activitate cu impact asupra mediului. La baza investigării şi evaluării diferitelor procese de degradare stau studiile

pedologice, executate de Oficiul pentru Studii Pedologice şi Agrochimice Sălaj, conform legislaţiei în vigoare.

În judeţul Sălaj pentru zonele contaminate cu poluanţi proveniţi de la diferite tipuri de activităţi, se folosesc următoarele metode de investigare şi evaluare a poluării solului cum ar fi:

Metode geochimice: – prelevări de probe de sol – prelevări probe de apă subterană – analize mineralogice pentru apa, sol – analize fizico – chimice apă, sol Metode geofizice: – metoda de absorbţie atomică în flacără a extractelor acide cu

spectrofotometru – metoda de determinare prin spectrometrie de absorbţie atomică în flacără Foraje: – foraje de hidroobservaţie – foraje pentru prelevarea probelor de sol.

Reconstrucţia ecologică a solurilor: în cadrul lucrărilor de reconstrucţie ecologică a solurilor afectate de diferite procese trebuie avute în vedere măsuri generale şi măsuri specifice solurilor agricole şi forestiere.

În noiembrie 2007 a intrat în vigoare H.G. nr.1403 privind refacerea zonelor în care solul, subsolul şi ecosistemele terestre au fost afectate. Această hotărâre stabileşte cadrul legal pentru desfăşurarea activităţilor de curăţare, remediere şi/sau reconstrucţie ecologică a zonelor în care solul, subsolul şi ecosistemele terestre au fost afectate.

În anul 2010 au fost depuse la sediul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Sălaj 6 proiecte pentru obţinerea acordului de mediu. Odată cu depunerea documentaţiei pentru obţinerea acordului de mediu s-a depus şi planul de refacere şi proiectul tehnic de refacere a mediului de către următoarele firme: SC Inserco SRL - Cariera de nisip şi pietriş din Cizer, SC Mirghis & Mayer SRL - Cariera de calcar Uileacul Şimleului, SC Nyuszika Depozit Materiale de Constructii SRL - Balastiera Băbiu, SC

67


___________________________________________________________________________

Good Prod SRL - Balastiera Good Prod 3, SC Balast Trans SRL - Balastiera Chechis II, SC Smart Construct SRL Balastiera Ţărmure – Smart.

S.C. OMV Petrom S.A. Zona de Producţie 1 Crişana - Banat, din programele de conformare pentru anul 2010, a realizat următoarele lucrări:

- la parcul nr. 7 a fost înlocuită conducta amestec la sonda 319, lucrare prevăzută ca măsură în programul de conformare pentru anul 2010,

Societatea Naţională de Transport Feroviar de Călători – CFR – Călători SA Bucureşti, Sucursala Regională de Transport Feroviar de Călători Cluj, Punct de lucru S.E.L.C. Jibou în anul 2010 a realizat următoarele lucrări prevăzută ca măsură în programul de conformare:

- depoluare sol in situ, depoluare – curăţare suprafeţe betonate şi construire cuvă betonată în S.E.L.C. Jibou,

- dezafectarea rezervoarelor de produse petroliere neutilizate, - realizarea unei platforme betonate la rampa de descărcare a motorinei şi

racordarea la separatorul de produse petroliere.

4.1.6. Poluări accidentale. Accidente majore de mediu Poluările accidentale: sunt accidente majore de mediu care se produc în toate structurile acestuia şi din motive foarte complexe.

Poluarea naturală - are importanţă secundară în condiţiile în care aportul antropic de poluanţi devine tot mai grav: a) erupţiile vulcanice elimină gaze, vapori, particule solide, care sunt transportate pe mari distanţe de vânt şi curenţi de aer; b) eroziunea solului, eoliană sau cauzată de ploi, este cu atât mai intensă cu cât solul este lipsit de vegetaţie, în pantă sau într-o zonă cu reţea hidografică bogată; c) reziduurile vegetale şi animale degajă în urma descompunerii o serie de substanţe gazoase poluante. Polenul sau fungii pot constitui aerosoli naturali care să influenţeze negativ sănătatea populaţiei umane;

Poluarea artificială - iniţial produsele poluante erau de natură organică şi uşor biodegradate de bacterii şi ciuperci. Pe măsura dezvoltării industriale şi exploziei demografice au apărut deşeuri nebiodegradabile, pentru care nu există în natură enzime capabile să le descompună. Poluarea artificială este de natură:

- fizică (sonoră, radioactivă, termică); - chimică, biologică (agenţi patogeni virusuri, bacterii, fungi);

după mediul în care acţionează poate fi: - poluarea aerului - poluarea solului - poluarea apei

Creşterea alarmantă a poluărilor accidentale şi în special a celor cu consecinţe grave necesită măsuri urgente de eficientizare a activităţilor de control atât prin acţiuni sistematice directe, dar şi printr-o mai bună cooperare între autorităţile teritoriale de mediu şi agenţii economici potenţial poluatori.

Poluările accidentale pot fi: - poluări accidentale produse din cauze tehnologice şi neglijenţe umane; - poluări accidentale ale localităţilor şi terenurilor, cu produse petroliere, prin

spargerea conductelor de transport a acestor produse; - poluări accidentale datorate accidentelor de circulaţie; - poluări accidentale cauzate de factori naturali; - poluări accidentale, cu produse petroliere;

Poluările industriale precum şi cele în agricultură, sau transporturi, pot fi evitate prin întărirea disciplinei în muncă, respectarea legislaţiei şi a normelor

68


___________________________________________________________________________

specifice fiecărei activităţi. Paralel cu intensificarea educaţiei personalului de lucru, se impune aplicarea cu stricteţe a principiului „poluatorul plăteş te”.

Calamităţile naturale pot fi substanţial diminuate prin întărirea activităţii de supraveghere, prevedere, prognoză, pregătire de acţiuni în diverse scenarii posibile şi aplicarea promptă a măsurilor celor mai adecvate situaţii care se ivesc.

În judeţul Sălaj, în anul 2010 nu s-au produs accidente majore de mediu. 4.2. Starea pădurilor. Evoluţia suprafeţelor ocupate de păduri. Păduri regenerate şi reîmpăduriri

Potrivit mai multor ecologişti, actualmente suprafaţa pădurilor de pe planeta noastră a atins limitele minim admisibile pentru funcţionarea normală a biosferei. Acest lucru se datorează în proporţii de 90% iresponsabilităţii şi atitudinii neglijente a oamenilor faţă de resursele forestiere. În acelaşi timp, un hectar de pădure filtrează anual 50 – 70 de tone de praf, absoarbe 6 tone de bioxid de carbon şi produce circa 4 tone de oxigen, ceea ce este suficient pentru a menţine respiraţia a 18 oameni pe an.

Nu mai puţin important este rolul pădurii ca factor de regularizare a cursurilor râurilor. De asemenea, pădurea este menită să asigure cerinţele de agrement si turism, tot mai accentuate în condiţiile vieţii moderne, ambianţa biofizică indispensabilă localităţilor balneoclimaterice, conservarea multor specii de plante şi animale foarte utile etc.

Fig. 4.2.1.

Rolul şi importanţa pădurilor au suferit o serie de schimbări a sistemului de

valori de-a lungul timpului, acestea fiind percepute diferit în strânsă legătură cu dezvoltare inegală a societăţii româneşti din diferitele regiuni biogeografice. Astfel, dacă în trecut importanţa pădurii era cea de a oferi omului primitiv hrană şi adăpost, mai târziu ele au fost preţuite pentru cantitatea de fructe sau pentru cantitatea şi calitatea vânatului oferit.

Din dorinţa de a-i fi mai bine, omul, în evoluţia sa, a atentat la principalul lui dar - mediul înconjurător, recurgând în mod abuziv, chiar şi la distrugerea vegetaţiei forestiere. Astfel, odată cu dezvoltarea şi evoluţia societăţii umane, pădurile au reprezentat un obstacol în calea dezvoltării agriculturii şi creşterii animalelor, astfel încât ele au fost decimate progresiv corespunzător gradului de dezvoltare a acestor noi ramuri de producţie, acţiuni ce mai continuă şi astăzi în pădurile tropicale. În perioadele mai actuale însă, odată cu creşterea nevoilor de lemn, produsele lemnoase s-au impus tot mai mult şi pe spaţii din ce în ce mai largi ca principal produs al pădurilor, chiar dacă importanţa celorlalte produse ale pădurii nu a scăzut, apărând astfel un pericol de supraexploatare a acestor componente de bază ale mediului.

69


___________________________________________________________________________

Fondul forestier Ca o situaţie preconizată, un fapt demn de semnalat în cazul structurii de

proprietate a fondului forestier naţional, este că la nivelul României suprafeţele acoperite cu păduri cu regim de proprietate de stat, aflate în administrarea R.A. Romsilva, să scadă de la 4,3 milioane de ha la sfârşitul anului 2005, la 2,3 milioane ha în perioada următoare.

111569 ha

110000 105835

ha 105000 102698 ha

100000

Fig. 4.2.2 Evoluţia fondului forestier în judeţul Sălaj, în perioada 2001-2010

În această tendinţă a structurii de proprietate, şi la nivelul judeţului Sălaj, a apărut o modificare semnificativă a raportului dintre procentul suprafeţelor de pădure, având un regim de proprietate privat în dauna celor de stat, odată cu apariţia actelor normative ce reglementează regimul proprietăţii şi în special a Legii nr. 247/2005, suprafeţe mari de păduri fiind retrocedate către vechii proprietari.

Suprafaţa totală ocupată de vegetaţia forestieră în judeţul Sălaj la sfârşitul anului 2010, este de 95.847 ha, iar din punct de vedere al tipului de proprietate această suprafaţă se prezintă astfel:

• Terenuri forestiere proprietate publică a statului - 34.882 ha; • Terenuri forestiere proprietate publică a unităţilor administrativ-

teritoriale – 11.381 ha; • Terenuri forestiere proprietate a persoanelor juridice şi fizice – 49.584

ha.

38%

11%

51%

Proprietate publică astatului

Proprietate publică aunităţilor administrativteritoriale

Proprietate privată apersoanelor fizice şijuridice

Fig. 4.2.3 Proprietatea asupra pădurilor

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

95410 ha

96346 ha

96573 ha

96573 ha

96657 ha

96512 ha 95847

95000 ha

90000

85000

115000

70


___________________________________________________________________________

Această suprafaţă este distribuită în funcţie de principalele grupe de specii

lemnoase, după cum urmează: - răşinoase – 6.895 ha, reprezentând 8 % din suprafaţa totală; - foioase – 87.892 ha, reprezentând 92 % din suprafaţa totală.

8%

92%

Specii de răşinoase Specii de foioase

Fig. 4.2.4 Principalele grupe de specii lemnoase

Fig. 4.2.5

Un rol al pădurilor este cel ecologic şi de protecţie a mediului, în raport cu funcţiile pe care le îndeplinesc există două grupe funcţional, care la nivelul anului 2010, în judeţului Sălaj, se prezintă astfel:

a) grupa I, care cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie a apelor, a solului, a climei, păduri de ocrotire a genofondului şi ecofondului, precum şi pădurile declarate monumente ale naturii şi rezervaţii. Aceste tipuri de păduri ocupă 13.003 ha, ceea ce reprezintă 13,59% din totalul suprafeţelor.

b) grupa II, care cuprinde păduri cu funcţii de producţie. Acestea ocupă o suprafaţă de 83.509 ha, ceea ce reprezintă 86,41% din totalul suprafeţelor.

71


___________________________________________________________________________

13003

83509

0100002000030000400005000060000700008000090000

1

GRUPAFUNCŢIONALĂ IGRUPAFUNCŢIONALĂ II

Fig. 4.2.6 Masa lemnoasă pusă în circuitul economic

În decursul anului 2010, a fost exploatat un volum de 118.400 m³ de masă

lemnoasă, respectiv 58.000 m³ din pădurile cu regim de proprietate de stat, aflate în administrarea Direcţiei Silvice Sălaj şi 64.400 m³ din pădurile aflate în proprietate privată. Luând în considerare grupele de specii lemnoase exploatate, cantităţile de masă lemnoasă se prezintă astfel:

Specii

lemnoase exploatate

Păduri administrate de Direcţia Silvică

Zalău Păduri proprietate

privată Total

jud. Sălaj

Răşinoase 5.00 m³ 2.300 m³ 2.800 m³ Foioase 48.000 m³ 67.600m³ 115.600 m³

Total 58.000m³ 69.900 m³ 118.400m³ Tab. 4.2.1.

Şi în acest caz se poate evidenţia o creştere tot mai mare a aportului de masă

lemnoasă exploatată din pădurile aparţinând diverşilor proprietari privaţi.

2.200 4.695

110.000

37.700

0

20.000

40.000

60.000

80.000

100.000

120.000

Răşinoase Foioase

Păduri de statPăduri private

Fig. 4.2.7. Situaţia masei lemnoase exploatate

Distribuţia pădurilor după principalele forme de relief Zonarea altitudinală a pădurilor din judeţul Sălaj se prezintă astfel :

72


___________________________________________________________________________

- până la 200 m – 20.991 ha; - între 201m şi 400 m – 31.456 ha ; - între 401m şi 600 m – 25.089 ha ; - între 601m şi 800 m – 16.216 ha ; - între 801m şi 1000 m – 954 ha. Total – 95.847 ha.

22%

33%

27%

17%1%

pana la200 m201-400 m

401-600 m

601-800 m

801-1000m

Fig. 4.2.8. Zonarea altitudinală a pădurilor din judeţul Sălaj

Starea de sănătate a pădurilor Pentru evaluarea stării de sănătate a vegetaţiei forestiere se folosesc metode

analitice distribuite pe 2 nivele respectiv următoarele: - nivelul 1 – bazat pe reţele naţionale şi pe reţeaua europeană, cu sondaje

permanente pentru evaluarea anuală a defolierii coroanei arborilor. - nivelul 2 şi 3 - bazate pe o reţea intensivă de supraveghere a principalilor

parametri de stare a ecosistemelor forestiere. Principalii dăunători şi agenţi patogeni identificaţi în cursul anului 2009, în pădurile judeţului Sălaj, conform statisticilor sunt următorii: Melolonta melolonta, Crystorrhynchus lapathi, Tortrix viridana, Orchester fagi, Pristiphora abietina, Microsphaera abbreviata, Lophodermium pinasuri. Atacul acestor dănători a fost semnalat în anumite arborete, însă gradul de infestare a fost foarte slab, fără a produce pagube arboretelor în care au fost semnalaţi.

Starea de sănătate a pădurilor sub aspectul defolierii frunzişului La toate speciile, din numărul total de arbori inventariaţi ( 1598 ) 97,5% se află

pe clasele 0-1 şi 2,5 % în clasele 2-4. Defolierea pe grupe de specii (răşinoase, foioase) şi clase de vătămare la

nivelul anului 2010 este următoarea :

Grupa de specii

Nr. arbori inventa-

riaţi 0 1 2 3 4 3-4 2-4 1-4

73


___________________________________________________________________________

Răşinoase (nr./%)

96 83 86,5

13 13,5

- - - - - 13 13,5

Foioase (nr./%)

1502 1278 85,0

185 12,3

28 1,9

4 0,3

7 0,5

11 0,8

39 2,7

224 15,0

Total (nr./%)

1598 1361 85,1

198 12,4

28 1,8

4 0,3

7 0,5

11 0,7

39 2,5

237 14,9

Tab. 4.2.2.

0

2 0 0

4 0 0

6 0 0

8 0 0

1 0 0 0

1 2 0 0

1 4 0 0

nr. d

e ar

bori

defo

liati

0 1 2 3 4 3 -4 2 -4 1 -4c la s e d e v a ta m a re

R a s in o a s e F o io a s e

Fig. 4.2.9.

Având în vedere intensitatea atacului dăunătorilor pe diferite grupe de vârstă a arborilor monitorizaţi, situaţia ne arată un atac mai accentuat la grupa de vârstă 80-100 de ani.

Starea de sănătate a pădurilor sub aspectul decolorării frunzişului La toate speciile, din numărul total de arbori inventariaţi (1598) 98,8% se

încadrează în clasele 0-1 adică în categoria nedecoloraţi. Decolorarea arborilor din grupa foioase s-a produs la un număr foarte mic de

arbori, aceştia reprezentând un procent de 1,0%, diferenţa de 99% sunt nedecoloraţi. La răşinoase nu a fost semnalată producerea decolorării, toate exemplarele fiind încadrate în categoria nedecoloraţi. Decolorarea pe grupe de specii şi clase de vătămare este următoarea:

Grupa de specii

Nr, arbori inventariaţi 0 1 2 3 4 3-4 2-4 1-4

Răşinoase (nr./%) 96 86

89,6 10

10,4 - - - 10 10,4

Foioase (nr./%) 1502 1396

92,9 92 6,1

4 0,3

3 0,2

7 0,5

10 0,7

14 1,0

106 7,1

Total (nr./%) 1598 1482

92,7 102 6,4

4 0,3

3 0,2

7 0,4

10 0,6

14 0,9

116 7,3

Tab. 4.2.3.

În ceea ce priveşte starea de sănătate a pădurilor sub aspectul decolorării frunzişului, pe clase de vârstă, situaţia se prezintă în tabelul de mai jos:

Clase de vârstă

Nr. arbori inventariaţi 0 1 2 3 4 3-4 2-4 1-4

0-20 ani 88 76 12 - - - - - 12

74


___________________________________________________________________________

(nr./%) 86,4 13,6 13,6 21-40 ani

(nr./%) 244 229

93,3 15 6,1

- - - - - 15 6,1

41 –60 ani (nr./%)

729 675 92,6

42 5,8

3 0,4

3 0,4

6 0,8

9 1,2

12 1,6

54 7,4

61-80 ani (nr./%)

423 389 92,0

33 7,8

1 0,2

- - - 1 0,2

34 8,0

81 –100 ani (nr./%)

114 113 99,1

- - - 1 0,9

1 0,9

1 0,9

1 0,9

Total (nr./%)

1598 1482 92,7

102 6,4

4 0,3

3 0,2

7 0,4

10 0,6

14 0,9

116 7,3

Tab. 4.2.4.

Urmărind valorile anuale ale proporţiei în diferite clase sau grupe de clase de defoliere şi decolorare se observă că, pentru toate speciile nu sunt diferenţe semnificative. Răşinoasele prezintă o stare de sănătate mai bună decât foioasele. Pădurile din judeţul Sălaj pot fi considerate ca păduri slab afectate de defoliere şi decolorare.

La nivelul pădurilor administrate nu se înregistrează fenomene de uscare anormală a arborilor. Uscarea produsă în fond forestier se încadrează în limitele normale şi este cauzată în special de concurenţa intra- şi interspecifică dintre specii.

În cursul anului 2010 nu au fost efectuate lucrări de combatere a bolilor şi dăunătorilor deoarece pădurile judeţului Sălaj sunt stabile din punct de vedere fitosanitar.

Pentru menţinerea arboretelor sănătoase se urmăreşte atent dinamica populaţiilor de dăunători specifici ecosistemului forestier, obiectiv realizat prin utilizarea mijloacelor moderne de depistare, prognoză şi combatere.

Suprafeţele din fondul forestier naţional parcurse cu tăieri În urma activităţilor silvice de întreţinere şi regenerare a pădurilor, în anul

2010 a fost parcursă cu diverse tipuri de tăieri o suprafaţă de 25.406 ha de păduri. Aceste lucrări au urmărit: creşterea capacităţii de protecţie a factorilor de mediu, precum şi a producţiei de masă lemnoasă ; păstrarea şi ameliorarea stării de sănătate a arboretelor; conservarea şi ameliorarea biodiversităţii ; sporirea rezistenţei arboretelor la acţiunea factorilor dăunători.

În funcţie de scopul urmărit, aceste tăieri au fost de următoarele tipuri : - accidentale – 1.286 ha ; - tăieri de regenerare - 323 ha ; - tăieri de îngrijire – 1.922 ha; - tăieri de igienă şi curăţire- 21.875 ha.

75


___________________________________________________________________________

513 ha; 2%

2626 ha; 11%

20641ha; 87%

TĂIERI DE REGENERARETĂIERI DE ÎNGRIJIRETĂIERI DE IGIENĂ ŞI ACCIDENTALE

Fig. 4.2.10. Tipuri de tăieri

Zone cu deficit de vegetaţie forestieră şi disponibilităţi de împădurire

Zonele cu deficit de vegetaţie forestieră sunt prin definiţie zonele cu terenuri

neproductive, degradate, iar acestea în majoritatea cazurilor aparţin proprietarilor persoane fizice, acţiunile de împădurire fiind dificile deoarece colaborarea cu aceştia se dovedeşte a fi deficitară, de cele mai multe ori neexistând acordul proprietarilor.

În anul 2010 nu au fost scoase suprafeţe din fondul forestier al judeţului Sălaj. Suprafeţe cu păduri regenerate în anul 2010 Pentru asigurarea unei gospodăriri durabile a pădurilor, un factor determinant

este regenerarea acestora. În acest sens, în anul 2010, prin campania de împăduriri, s-a parcurs cu lucrări de regenerare o suprafaţă totală de 140 ha din care s-au regenerat natural 98 ha în urma aplicării tratamentelor cu regenerări naturale, iar 42 ha au fost parcurse cu lucrări de împăduriri, cu utilizarea puieţilor din pepinierele ocoalelor silvice, urmare a aplicării tăierilor de refacere – substituiri.

98 ha60%

42 ha 40%

Suprafeţe regeneratenaturalSuprafeţe regenerateartificial

Fig. 4.2.11. Suprafeţe cu păduri regenerate

76


___________________________________________________________________________

Presiuni antropice exercitate asupra pădurilor. Sensibilizarea publicului. Oamenii s-au obişnuit demult cu peisajul culturilor agricole ce intersectează

masivele forestiere, adesea chiar înlocuindu-le, practicile agriculturii intensive au condus la un adevărat „măcel” al resurselor forestiere, fără a se lua în consideraţie funcţiile lor protectoare. Bunăoară, un hectar de fâşii forestiere de protecţie a câmpurilor sporesc productivitatea culturilor agricole până la 20 – 25% Pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea infracţiunilor şi contravenţiilor silvice referitoare la tăieri ilegale de arbori, braconaj, păşunat abuziv şi altele, personalul silvic în colaborare cu organele de poliţie organizează permanent acţiuni de patrulare, pânde fixe şi controale ale circulaţiei materialului lemnos, atenţionarea prin pancarte la intrarea în pădure asupra prevenirii incendiilor de pădure, interzicerii depozitării de gunoaie şi alte resturi menajere în fondul forestier şi accesul în pădure numai pe drumurile special amenajate.

Pădurea, aurul verde al Pământului, dintotdeauna a reprezentat o sursă nelimitată de viaţă atât pentru om cât şi pentru animale. În perioada preistorică, pe când pădurile ocupau jumătate din suprafaţa Terrei, omul, aflat la începutul existenţei sale, era un partener supus al acestora, făcând parte integrală din natură. Se ştie că pe atunci, mintea omului fiind încă prea puţin dezvoltată, a făcut ca acesta să cunoască doar funcţiile materiale ale pădurilor, resursele lor, care îi asigurau viaţa de zi cu zi. 4.3. Tendinţe

Din suprafaţa totală a judeţului Sălaj, de 386.438 ha, 238.416 ha (61,69%) reprezintă teren agricol, restul de 148.022 ha (38,30%) fiind reprezentată de terenuri neagricole (păduri, terenuri cu ape, căi de comunicaţii, căi ferate, terenuri ocupate cu construcţii, ş.a.m.d.), cea mai mare pondere din cadrul terenului agricol o are terenul arabil (50,57%), urmat de păşuni (31,18%), fâneţe (15,35%), livezi (1,07%) şi vii (1,81%). Se poate remarca faptul că suprafeţele de terenuri agricole la nivelul judeţului Sălaj s-au redus treptat, începând cu anul 1999 şi până în prezent.

În ceea ce priveşte utilizarea solului în agricultură pe categorii de folosinţă pentrul anul 2010 se constată o creştere a terenurilor ocupate de arabil, fâneţe şi o scădere a terenurilor ocupate de păşuni şi livezi.

Referitor la suprafeţele scoase din circuitul agricol, se evidenţiază o variaţie semnificativă a acestora în special pentru categoria de folosinţă arabil în perioada 1999 – 2010. Comparativ cu anul 2009, în 2010 se constată o creştere de 2,59 ha de teren scos din circuitul agricol.

Se remarcă faptul, că începând cu anul 2008 s-a redus treptat consumul de pesticide utilizate în sectorul agricol.

În conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr. 1408/23.11.2007 privind modalităţile de investigare şi evaluare a poluării solului şi subsolului, în anul 2008 şi 2009 APM Sălaj a transmis spre completare, aproximativ 90 de chestionare (prevăzute în anexele nr.1 şi 2), către operatorii economici/autorităţile publice locale sau deţinătorii de teren, în vederea identificării preliminară a siturilor posibil contaminate din judeţul Sălaj. Chestionarele completate au fost trimise la ANPM, iar după analizarea şi evaluarea lor, a fost întocmită o listă preliminară, care cuprinde 23 situri posibil contaminate în judeţul Sălaj, care au fost introduse în baza de date “on-line” de pe site-ul ANPM.

77


___________________________________________________________________________

Pe baza valorilor de referinţă din Ordinului nr. 756/1997 pentru aprobarea Reglementării privind evaluarea poluării mediului din cele 23 de situri la 16 este depăşit pragul de intervenţie. Aceste situri sunt încadrate în felul următor:

- terenuri cu folosinţă sensibilă: 16 situri, - terenuri folosinţă mai puţin sensibilă: 15 situri.

După finalizarea listei siturilor contaminate va urma procedura de stabilire a siturilor care vor intra în programele de reconstrucţie ecologică.

Comparativ cu anul anterior, numărul surselor de presiune asupra solului şi intensitatea impactului pe care acestea îl au asupra calităţii solului, se menţine constant.

Studiile pedologice şi agrochimice au avut ca scop identificarea zonelor critice sub aspectul degradării solurilor în vederea iniţierii lucrărilor de îmbunătăţiri funciare ce se impun pentru fiecare caz în parte. Pentru ameliorarea stării de calitate a solurilor au fost întreprinse o serie de acţiuni: lucrări de distrugerea vegetaţiei acvatice pe canale pentru menţinerea capacităţii de transport, întreţinere construcţii hidrotehnice, lucrări de decolmatări canale, măsurători topo în vederea determinării volumelor de lucrări.

Au fost depuse planuri de refacere şi proiecte tehnice de refacere a mediului de către următorii operatori: SC Inserco SRL, SC Mirghis & Mayer SRL, SC Nyuszika Depozit Materiale de Constructii SRL, SC Good Prod SRL, SC Balast Trans SRL, SC Smart Construct SRL, iar S.C. Petrom S.A. a realizat măsurile din programul de conformare pentru anul 2010.

În judeţul Sălaj, în anul 2010 nu s-au produs accidente majore de mediu. S-au făcut demersuri semnificative pentru prevenirea poluării şi reducerea

impactului activităţilor antropice asupra mediului în special în contextul angajamentelor asumate în procesul de aderare a României la Uniunea Europeană.

Datorită multiplelor funcţii pozitive exercitate de pădure asupra mediului, implicit şi instituirea unui regim eficient de management forestier cu implementarea celor mai noi practici silviculturale, în concordanţă cu conţinutul amenajamentelor silvice, nu pot avea decât o influenţă net pozitivă asupra evoluţiei factorilor de mediu, atât de intim legaţi de acest component de mediu care îl reprezintă pădurea.

Fig. 4.2.12.

Ca bun social, destinat servirii unor scopuri social-economice tot mai diverse

şi mai crescânde, ecosistemul forestier reprezentat de pădure, este subordonat şi se interacţionează tot mai mult cu mediul social uman. Vegetaţia forestieră constituie un obstacol care împiedică producerea eroziunilor şi alunecărilor de teren, modificând favorabil climatul din interiorul şi apropierea pădurii şi exercitând o influenţă primordială în geneza şi evoluţia solurilor de tip forestier.

78


___________________________________________________________________________

Problemele de regenerare a arboreturilor naturale fundamentale necesită o atenţie deosebită din partea sivicultorilor, deoarece ele constituie un procent mic, dar găzduiesc principalele populaţii de plante rare, inclusiv speciile înscrise în Cartea Roşie. Pentru a păstra genofondul din aceste arboreturi se recomandă regenerarea lor pe cale naturală şi nu artificială. Pădurea favorizează infiltrarea apei în sol şi menţinerea unui regim hidric favorabil solului, împiedică sau reduce intensitatea fenomenelor torenţiale şi a avalanşelor, cu toate efectele negative asupra mediului şi economiei în ansamblu. Prin aparatul foliar, vegetaţia forestieră contribuie la purificarea cu bun randament la purificarea atmosferei de praf, fum, gaze toxice şi microbi, consumă totodată, o mare cantitate de dioxid de carbon şi reface continuu stocul de oxigen.

Un fapt nu lipsit de interes este rolul peisagistic şi recreativ al pădurii, datorită esteticii sale, aceasta se constituie ca refugiu şi izvor de revigorare pentru populaţia umană, atât de influenţată şi afectată de efectele progresului tehnic şi a dezvoltării industriale.

Pe teritoriul judeţului Sălaj, în perioada 2005–2010, a apărut o modificare semnificativă a raportului dintre procentul suprafeţelor de pădure, având un regim de proprietate privat în dauna celor de stat, odată cu apariţia actelor normative ce reglementează regimul proprietăţii şi în special a Legii nr. 247/2005, suprafeţe mari de păduri fiind retrocedate către vechii proprietari.

79

Documents

RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL SĂLAJ, ÎN …apmsj-old.anpm.ro/files/APM Salaj/Rapoarte starea mediului/Anuar 2010... · RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL