RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL …apmvn-old.anpm.ro/upload/137186_Capitolul 6 Managementul Deseurilor.pdf · RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL VRANCEA

RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL VRANCEA 2013

- 177 -

Capitolul 6. MANAGEMENTUL DEŞEURILOR 6.1.Consumul şi mediul înconjurător Dezvoltarea durabilă inseamnă empatie pentru resursele naturale. Resursele naturale ale Pământului pot exista şi in viitor dacă acceptăm că suntem cu toţii responsabili şi dacă folosim doar cât şi ce avem nevoie. Folosirea responsabilă şi durabilă a resurselor naturale inseamnă să decidem ce resurse folosim şi sub ce formă. In primul rând, trebuie să ne intrebăm dacă avem intr-adevăr nevoie să le folosim. Folosirea durabilă a resurselor inseamnă că rata de consum e infinită şi nu provoacă daune mediului inconjurător, deci nici oamenilor. Pentru a reuşi acest lucru, trebuie să incercăm să: -folosim resurse regenerabile, cum sunt energia eoliană sau cea solară, in locul resurselor neregenerabile – combustibilii -folosim resursele care afectează cel mai puţin mediul -reducem cantitatea de resurse pe care o folosim, in special a celor neregenerabile; acest lucru se traduce prin consum moderat, refolosire şi reciclare Formele de manifestare ale evoluţiei consumului se regăsesc în compoziţia, calitatea şi cantitatea deşeurilor municipale şi/sau asimilabile dar şi a deşeurilor generate de asigurarea serviciilor şi utilităţilor publice . Consumul este dependent de libera circulaţie a mărfurilor, calitatea şi preţul acestora dar şi de nivelul de venituri al populaţiei, evoluţia numerică a populaţiei permanente sau pasagere. Uneori consumul este asigurat de circulaţia persoanelor, statutul local/regional al localităţilor, de tradiţie, de factori culturali şi locali specifici, turism. Concluzionând, generarea şi gestionarea deşeurilor este în stricta interdependenţă cu factorii enumeraţi şi ridică noi si noi probleme care presupun soluţii şi planificări pe termen scurt şi mediu, revizuirea permanenta a soluţiilor pentru a se asigura eficienţa şi minimalizarea costurilor. Orice soluţie în domeniul gestiunii deşeurilor prezinta şi risc pentru calitatea mediului: pentru apa, pentru floră şi fauna ( insecte zburătoare şi terestre, rozătoare, mucegaiuri , ciuperci etc.) mirosuri şi peisaj, consum de resurse umane energetice şi materiale, pentru valorificarea şi eliminarea acestora. Nivelul ridicat al veniturilor antrenează generarea unor cantităţi apreciabile de deşeuri reciclabile uscate, nivelul de trai obişnuit genereaza deşeuri umede în cantităţi mari, fracţiune biodegradabilă apreciabilă atât in mediul urban cât şi în mediul rural. Nivelul de trai ridicat presupune şi nivel tehnologic ridicat, implică cauzal maximizarea valorificării deşeurilor, minimizarea eliminării. Ţinând sema de cele enumerate a fost elaborat Planul judeţean de gestionare a deşeurilor Vrancea . Planul de acţiune privind consumul şi producţia durabile şi politica industrială durabilă, elaborat de Comisia Europeană, va contribui la îmbunătăţirea performanţei de mediu a produselor, la creşterea cererii pentru bunuri şi tehnologii de producţie mai durabile, precum şi la stimularea inovării. Planul de acţiune a fost însoţit de propuneri de reformare a directivelor privind proiectarea ecologică şi indicarea consumului energetic pe etichete, precum si de propuneri de revizuire a regulamentelor privind etichetare ecologică şi EMAS. În ceea ce priveşte achiziţiile publice ecologice, printre iniţiativele de politică importante se numără Regulamentul privind programul Energy Star şi o comunicare privind achiziţiile publice pentru îmbunătăţirea condiţiilor de mediu, care propune statelor membre să îndeplinească un obiectiv neobligatoriu de 50% achiziţii publice ecologice, începând din 2010. Comisia a stabilit criterii privind achiziţiile publice ecologice pentru zece categorii de produse şi servicii prioritare (precum transportul, alimentele,


- 178 -

construcţiile şi echipamentele de birou), pe care statele membre sunt invitate să le susţină. Obiectivul general al Strategiei de dezvoltare durabilă a României este Promovarea unor practici de consum şi producţie sustenabile prin îmbunătăţirea gestionării resurselor naturale şi evitarea exploatării lor excesive, recunoaşterea valorii serviciilor furnizate de ecosisteme.Obiectivul pentru anul 2013 este Reducerea decalajului existent faţă de alte state membre ale UE cu privire la infrastructura de mediu, atât din punct de vedere cantitativ cât şi calitativ, prin dezvoltarea unor Servicii publice eficiente în domeniu, conforme conceptului de dezvoltare durabilă şi cu respectarea principiului “poluatorul plăteşte”. Directiva UE, revizuită, privind deşeurile, stabileşte obiective importante privind reciclarea deşeurilor pentru anul 2020: 50% pentru reciclarea deşeurilor în gospodării şi 70% pentru deşeurile provenite din construcţii şi demolări. Până în anul 2013 se prevede un grad de recuperare a materialelor utile din deşeurile de ambalaje pentru reciclare sau incinerare cu recuperare de energie de 60% pentru hârtie sau carton, 22,5% pentru mase plastice, 60% pentru sticlă, 50% pentru metale si 15% pentru lemn. Ţintele propuse pentru anul 2015 vizează: crearea a 30 sisteme integrate de gestionare a deşeurilor la nivel regional/judeţean; închiderea a 1.500 depozite mici situate în zone rurale şi a 150 depozite vechi în zonele urbane; realizarea a 5 proiecte pilot pentru reabilitarea siturilor contaminate istoric; asigurarea unor servicii îmbunatatite de salubritate si management al deseurilor pentru un numar de 8 milioane locuitori. Finantarea actiunilor prevazute însumeaza circa 1,7 miliarde euro, din care 80% se asigură din Fondul European de Dezvoltare Regională. Aceste investiţii vor fi complementare celor realizate din fonduri PHARE, ISPA, Fondul de Mediu sau din alte surse. La nivelul judeţului Vrancea există finalizat proiectul de execuţie a noului depozit ecologic de deşeuri de la Haret, parte integrantă a Sistemului de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Vrancea. 6.2.Resursele materiale şi deşeurile Un management responsabil al deşeurilor municipale şi asimilabile , dar şi al deşeurilor industriale presupune economisirea/ înlocuirea resurselor de materii prime şi materiale prin reciclare, reutilizare, alte forme de valorificare. Deşi pare a fi ecoul sloganurilor din România privind cei trei R, directiva 2008/98/CE privind deşeurile are aceleaşi obiective imperative. Directiva 2008/98/CE privind deşeurile şi de abrogare a unor directive, impune o noua ierarhie a deşeurilor prin transpunerea legislativă:

Ierarhia deșeurilor, cum este prezentată mai jos, se aplică în funcţie de ordinea

priorităților în cadrul legislației și al politicii în materie de prevenire a generării și de

gestionare a deșeurilor: (a) prevenirea; (b) pregătirea pentru reutilizare; (c) reciclarea;

(d) alte operațiuni de valorificare, de exemplu valorificarea energetică; (e) eliminarea.

În aplicarea ierarhiei deșeurilor se adoptă măsuri pentru a încuraja opțiunile care

produc cel mai bun rezultat global în privința mediului.

Aceasta poate să impună ca anumite fluxuri de deșeuri specifice să se îndepărteze de la ierarhie, în cazul în care acest lucru se justifică prin analizarea întregului ciclu de

viață privind efectele globale ale generării și gestionării respectivelor deșeuri.


- 179 -

Statele membre, deci şi România, garantează că procesul de elaborare a legislației și a

politicii în materie de deșeuri se desfășoară în deplină transparență și respectă

reglementările naționale în vigoare referitoare la consultarea și participarea cetățenilor

și a părților interesate.

România ia în considerare principiile generale ale protecției mediului, ale precauției și

durabilității, fezabilității tehnice și viabilității economice, protecției resurselor, precum și impactul global asupra mediului si asupra sănătății populației, economiei și societății, conform articolelor 1 și 13 din Directiva 98/2008 CE privind deşeurile. Este de necontestat că s-au realizat insemnate progrese în implementarea şi menţinerea sistemelor de colectarea selectivă în vederea valorificării/reciclării deşeurilor industriale şi /sau municipale atât în industria internă cât şi prin transfer sau export al deşeurilor . Astfel cantităţi importante de materiale, energie, consum de utilităţi şi impact asupra mediului au fost economisite sau prevenite disipările. 6.3.Gestionarea deşeurilor Gestionarea deşeurilor presupune implementarea şi aplicarea Legii 211/2011 privind regimul deşeurilor şi a legislatiei privind gestionarea deşeurilor pe fluxuri speciale. Gestionarea deşeurilor înseamnă colectarea, transportul, valorificarea şi eliminarea

deşeurilor, inclusiv supervizarea acestor operațiuni şi întreținerea ulterioară a amplasamentelor de eliminare, inclusiv acţiunile întreprinse de un comerciant sau un intermediar (broker). Organizarea activităţilor de gestionare a deşeurilor revine: -generatorilor de deşeuri, în cazul deşeurilor de producţie; -administraţiilor publice locale şi operatorilor de salubritate, in cazul deşeurilor generate de populaţie Principiile care stau la baza activităţilor de gestionare a deşeurilor sunt următoarele:

Principiul protecţiei resurselor primare – este formulat în contextul mai larg al conceptului de “dezvoltare durabilă” şi stabileşte neceşitatea de a minimiza şi eficientiza utilizarea resurselor primare, în special a celor neregenerabile, punând accentul pe utilizarea materiilor prime secundare.

Principiul măsurilor preliminare, corelat cu principiul utilizării BA/BREF (“Cele mai bune tehnici disponibile care nu presupun costuri excesive”) – stabileşte că, pentru orice activitate (inclusiv pentru gestionarea deşeurilor), trebuie să se ţină cont de următoarele aspecte principale: stadiul curent al dezvoltării tehnologiilor, cerinţele pentru protecţia mediului, alegerea şi aplicarea acelor măsuri fezabile din punct de vedere economic.

Principiul prevenirii – acest principiu introduce o abordare care ia în conşiderare întregul ciclu de viaţă al produselor şi al materialelor şi nu doar stadiul de deşeu.

Principiul poluatorul plăteşte, corelat cu principiul responsabilităţii producătorului şi cel al responsabilităţii utilizatorului – stabileşte neceşitatea creării unui cadru legislativ şi economic corespunzător, astfel încât costurile pentru gestionarea deşeurilor să fie suportate de generatorul acestora.

Principiul substituţiei – stabileşte necesitatea înlocuirii materiilor prime periculoase cu materii prime nepericuloase, evitându-se astfel apariţia deşeurilor periculoase.

Principiul proximităţii, corelat cu principiul autonomiei – stabileşte că deşeurile trebuie să fie tratate şi eliminate cât mai aproape de sursa de generare; în plus, exportul deşeurilor periculoase este poşibil numai către acele ţări care dispun de tehnologii adecvate de eliminare şi numai în condiţiile respectării cerinţelor pentru comerţul internaţional cu deşeuri.


- 180 -

Principiul subsidiarităţii (corelat şi cu principiul proximităţii şi cu principiul autonomiei) – stabileşte acordarea competenţelor astfel încât deciziile în domeniul gestionării deşeurilor să fie luate la cel mai scăzut nivel administrativ faţă de sursa de generare, dar pe baza unor criterii uniforme la nivel regional şi naţional.

Principiul integrării – stabileşte că activităţile de gestionare a deşeurilor fac parte integrantă din activităţile social-economice care le generează.

Colectarea deşeurilor în România se operează în baza unor normative republicane emise de ANRSCUP, sau în baza prevederilor celor mai bune tehnici disponibile pentru deşeurile industriale. APM Vrancea a reglementat şi monitorizat activităţi de colectare a deşeurilor periculoase şi nepericuloase pentru operatorii de salubritate autorizaţi/licentiaţi şi pentru prestatorii de servicii speciale privind uleiuri uzate, acumulatori şi baterii, DEEE, ambalje, deşeuri periculoase, deşeuri medicale şi spitaliceşti, deşeuri reciclabile din mase plastice, hârtie/carton, deşeuri de rumeguş şi lemnoase, deşeuri cu PCB, etc..

În vederea colectării selective a deşeurilor municipale provenite de la populaţie există sisteme urbane şi rurale de precolectare/colectare selectivă specifice modelului aprobat prin Hotarari ale Consiliilor Locale. In Vrancea in 2013 au fost colectate selectiv deşeuri de hârtie/carton, mase plastice, sticla, metal, lemn, în vederea valorificării etc. (dar şi deşeuri biodegradabile şi din constructii demolări sau DEEE ). De asemenea in 2013 au fost reglementate şi monitorizate activitităţi de transport intern al deşeurilor periculoase conform competenţelor stabilite de HG nr 1061/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

În cazul în care valorificarea nu are loc, toate deșeurile sunt supuse operațiunilor de

eliminare în condiții de siguranță, care îndeplinesc cerințele privind protecția sănătății populației și a mediului. În vederea valorificării/eliminării deşeurilor municipale, speciale sau industriale au oferit servicii prestatori de servicii transport mărfuri şi/sau deşeuri periculoase care deţin autorizaţii de mediu emise de APM Vrancea alături de alte reglementări speciale. Transportul deşeurilor periculoase medicale de la instituţia generatoare la instalaţia de tratare/eliminare se efectuează ţinând cont şi de Ord. nr. 613 din 15 mai 2009 privind aprobarea Metodologiei de evaluare a autovehiculelor utilizate pentru transportul deşeurilor periculoase rezultate din activitatea medicală, cu modificările ulterioare. APM Vrancea, în baza actelor de reglementare emise, monitorizează operatorii pentru prestări servicii de colectare, reambalare, depozitare temporară, tratare, reciclare deşeuri nepericuloase şi deşeuri industriale periculoaseîn vederea eliminării. În judeţul Vrancea sunt în exploatare 2 depozite neconforme de deşeuri municipale şi industriale (Adjud şi Haret-Mărăşeşti). Inchiderea şi monitorizarea post închidere a depozitelor de deşeuri neconforme se vor realiza prin proiectul „Sistemul de management integrat al deşeurilor în judeţul Vrancea Marii operatori industriali din judeţul Vrancea deţin depozite proprii de deşeuri, reglementate în conformitate cu prevederile legislaţiei de mediu. 6.4.Impact (caracterizare) Gestionarea deşeurilor trebuie să respecte principiile privind reducerea cantitativă şi tratarea la sursă, utilizarea tehnologiilor care evită generarea deşeurilor periculoase, responsabilitatea generalizată până la eliminarea definitivă. Ciclul de viaţă al produselor, de la extracţia resurselor la producţie şi consum, până la


- 181 -

eliminarea deşeurilor presupune controlul permanent din proiectare până la finalul utilităţii acestora, în conformitate cu prevederile legii cadru privind regimul deşeurilor Legea nr. 211/2011. Deşeurile generează numeroase impacturi asupra mediului, inclusiv poluarea aerului, a apelor de suprafaţă şi a apei freatice. Depozitele de deşeuri se numără printre obiectivele recunoscute ca generatoare de impact şi risc pentru mediu şi sănătatea publică. Principalele forme de impact şi risc determinate de depozitele de deşeuri orăşeneşti şi industriale, în ordinea în care sunt percepute de populaţie, sunt: - modificări de peisaj şi disconfort vizual; - poluarea aerului; - poluarea apelor de suprafaţă; -modificari ale fertilităţii solurilor şi ale compoziţiei biocenozelor pe terenurile învecinate. -multe materiale reciclabile şi utile sunt depozitate împreună cu cele nereciclabile; amestecate se pot contamina din punct de vedere chimic şi biologic, recuperarea fiind dificilă. 6.5.Presiuni Gestionarea şi eliminarea deşeurilor pune presiuni asupra mediului şi sănătăţii umane, prin emisiile de poluanţi şi consumului de energie sau terenuri. Deşeurile sunt o resursă potenţială deoarece mai multe fluxuri de deşeuri reprezintă materiale care pot fi refolosite, reciclate sau recuperate. Prioritizarea modalităţilor de procesare a deşeurilor, cunoscută sub denumirea generală de „ierarhia deşeurilor” este un deziderat practic, care contribuie în linii mari la reducerea presiunii asupra mediului. Totuşi, în unele cazuri, o treaptă mai înaltă a scării ierarhiei deşeurilor nu duce invariabil la scăderea presiunii asupra mediului. De exemplu, prevenirea generării deşeurilor poate exercita o presiune mai mare asupra altor aspecte de mediu, astfel încât presiunea totală asupra mediului să fie în final mai mare. Folosirea metodei analizei ciclului de viaţă pentru determinarea standardelor minime şi efectuarea de comparaţii cu ele indică deja mai bine presiunea reală asupra mediului. Abordarea sub formă de lanţ clarifică mai bine alternativele cu privire la deşeuri şi asigură o viziune integrată a aspectelor de mediu ce pot suferi îmbunătăţiri potenţiale. Elementele abordării de tip lanţ în cadrul politicii privind deşeurile sunt următoarele -Pentru a explora modalităţile de a reduce presiunea asupra mediului în faza de deşeu, trebuie analizat întregul lanţ. -Scopul de a reduce presiunea asupra mediului în faza de deşeu nu ar trebui să determine o mutare a presiunii asupra mediului către alte segmente din cadrul lanţului. -Activităţile de reducere a presiunii asupra mediului în cadrul lanţului trebuie implementate în punctele în care se obţin cele mai mari beneficii pentru mediu (cea mai mare eficienţă). -Se pune accentul pe fluxurile cheie din întregul lanţ material. -Toate temele reprezentative pentru protecţia mediului trebuie luate în considerare în identificarea problemelor şi soluţiilor ecologice.

6.6 Tipuri de deseuri 6.6.1.Deşeuri municipale Datele centralizate sunt la nivelul anului 2012 In anul 2012 cantitatea totală de deşeuri municipale şi asimilabile generate în judeţul Vrancea este de 68.747 mii tone, din care de la populaţie şi asimilabile 59.901 mii tone, volume rezultate din rapoartele operatorilor de salubrizare şi estimările pentru populaţia nedeservită de operatori. Cantitatea de deşeuri municipale necolectată de la populaţie a scăzut de la 11321 mii tone la 10562 mii tone în 2012, ca urmare a recalculării


- 182 -

cantităţilor de deşeuri necolectate ţinănd cont de datele preliminare de la recensământul din 2011 ( unde populaţia scade dramatic ) cât şi a numărului de contracte de salubrizare proporţional cu populaţia plecată din judeţ. Au fost extinse serviciile municipale pentru îmbunătăţirea microclimatului în localităţi, având în vedere măsurile pentru închiderea şi ecologizarea depozitelor programate în 2009, a crescut gradul de colectare selectivă a deşeurilor reciclabile şi s-a redus cantitatea de deşeuri eliminate prin depozitare la Adjud, respectiv Haret-Mărăşeşti . Unele primării au solicitat deşeuri din demolări pentru consolidarea şi ameliorarea unor terenuri degradate prin eroziuni de mal ale cursurilor de apă, pe care s-au amenajat parcuri de recreere sau de joacă pentru copii. Cantităţi şi compoziţie Tabel 6.6.1.1. Deşeuri colectate de municipalităţi (tone)

Deşeuri municipale 2010 2011 2012

1 Deşeuri menajere colectate 76.760 60928 49339

1.1 în amestec 73.118 59322 47085

1.2 selectiv 3.650 1606 2254

2 Deşeuri din servicii municipale (stradale, pieţe, grădini, parcuri şi spaţii verzi)

8.570 2158 2011

3 Deşeuri din construcţii şi demolări 7.980 7415 6835

4=1+2+3 Total deşeuri municipale colectate 93.310 70501 58185

5 Deşeuri menajere necolectate 32.060 11321 10562

6= 4+5 Total deşeuri municipale generate 125.370 81822 68747

Pentru calculul cantităţii de deşeuri necolectate vom folosi urmatorii indicatori de generare 0,9 kg/loc.zi în mediul urban şi 0,4 kg/loc.zi pentru mediul rural . Fig.6.6.1.1.Cantitatea de deşeuri municipale generate şi colectate în perioada 2009-2012

0

20000

40000

60000

80000

100000

120000

140000

160000

180000

2009 2010 2011 2012

can

tita

te d

eşeu

ri (

ton

e)

generat

colectat

Cantiţăţile de deşeuri din servicii municipale şi de deşeuri din construcţii şi demolări valorificate în anul 2012 au scăzut faţă de anul precedent.


- 183 -

Tabel 6.6.1.2.Indicatori de generare a deşeurilor municipale

Judeţ Anul Indicator de generare Kg/loc.an

Nr. Locuitori ( INS)

Vrancea 2010 321.028 390526

2011 224.169 340310

2012 202.012 340310

Indicator de generare a deşeurilor municipale = kg deşeuri municipale generate / nr. Locuitori Fig.6.6.1.2.Compoziţia procentuală a deşeurilor colectate în 2012

Tabel 6.6.1.3.Compoziţia procentuală a deşeurilor colectate în 2012

Compoziţie Procent (%)

Biodegradabil 51.8

Hârtie şi carton 9.6

Sticla 6.6

metal 3.7

Material plastic 8.6

lemn 5.8

Inerte 4.4

Altele 9.5

Total 100

Colectarea şi transportul deşeurilor municipale Menţinând trendul ultimilor 3 ani, s-a extins aria de acoperire cu servicii de salubrizare , în special în zona rurală, în principal prin dezvoltarea operatorilor existenţi, constatâdu-se o dinamică şi o fluctuaţie a numărului de localităţi deservite per operator.

Altele

Hârtie şi carton

Sticlă

Metale

Materiale

plastice

Lemn

Biodegradabile

Inerte


- 184 -

Tabel 6.6.1.4.Operatori de salubritate din judeţul Vrancea în 2012

Denumire agent salubritate Adresa Tel/fax

Nr. localităţi deservite Populaţie deservită

în 2012

urban rural urban rural

Servicii Urbane Odobesti Str.Libertăţii nr.115,

Tel/Fax.0237.675224/ 0237.676590

1 - 5700

-

CUP-Salubritate SRL Focşani, Str. Horia Cloşca şi Crişan

nr.3-5, Tel/Fax.0237.226400 / 0237.622444.

1 1 60750

3289

ILGO SA Mărăşeşti, Str. Cuza Vodă nr.87, Tel/Fax.

0237260152. 1 3

4840

140

DUSPI SERV S.R.L. Panciu B-dul Independentei nr.6

Tel/Fax. 0237275077 1 -

3900

-

Primaria Adjud Str. Stadionului nr.2, Tel/Fax.

0237641908 1 6

12000

23904

Servicii Ecologice Negrea Vînători, Tel. 0743032172.

- 8 - 28011

ECODERATISAL S.R.L. Urecheşti

- 5 - 16576

ECOSISTEM S.R.L. Vînători tel.

- 9 - 32324

GEMINA SERVEXIM S.R.L. 17 71993

Servicii din cadrul primariilor ( Movilita, Straoane, Fitionesti,

Soveja, Tulnici, Ciorasti ) - 6 -

25369

Total judeţ

5 55 87190

201606

Tabel 6.6.1.5.Ponderea populaţiei ce beneficiază de servicii de salubritate

Judeţ Populaţie

judeţ Populaţie deservită

Procent populaţie deservită din total

populaţie

Vrancea 340 310 288796 84,86 %

În anul 2012, în judeţul Vrancea, gradul de acoperire cu servicii de salubritate a fost de 70,85 % în mediul urban şi 92,79 % în mediul rural.


- 185 -

Fig.6.6.1.3. Populaţia care beneficiază de servicii de salubritate

0

50000

100000

150000

200000

250000

Urban Rural

Populatie deservită Populaţie nedeservită

Staţii de transfer În judeţ nu există propriu-zis o staţie de transfer autorizată, însă la Focşani, lângă fosta rampă de deşeuri menajere a oraşului, este autorizată o staţie de sortare , unde deşeurile din raza localităţilor Focşani şi Câmpineanca, după o sortare prealabilă a deşeurilor reciclabile, sunt transferate în autotransportatoare de mare capacitate şi duse la rampa Haret. Deşi la sfârşitul anului 2008 au fost finalizate lucrările de construcţii montaj la Staţia de transfer Gugeşti, finanţată de Guvernul României, nu este funcţională nici în prezent, datorită neasigurării în totalitate a fondurilor necesare achiziţiilor de utilaje Deşeuri biodegradabile Cantitatea de deşeuri biodegradabile colectată în amestec de la populaţie şi din servicii publice ( străzi, pieţe, zone verzi) este estimată la un procent de 51,8 % . Se remarcă totuşi o scădere continuă la depozitare a acestor fracţii de deşeuri , în principal datorită inchiderii rampelor comunale şi extinderii sistemelor de colectare a deşeurilor în zona rurală care presupun costuri mari de transport şi eliminare şi deci necesitatea compostării unor cantităţi din ce în ce mai mari la nivel de gospodărie, cu valorificarea ulterioară pe terenurile agricole proprii.

Sistemul integrat de gestionare prin separare în municipiul Adjud şi oraşul Mărăşeşti, inclusiv zonele rurale limitrofe , proiect PHARE CES 2005 , care include şi o staţie de compostare deşeuri biodegradabile a fost finalizat şi autorizat în anul 2011, însă activitatea de compostare e destul de limitată.

Tabel 6.6.1.6. Cantităţi de deşeuri biodegradabile depozitate (tone)

1995 2011 2012

Cantitate de deşeuri biodegradabile depozitată

Nu detinem date valide privind

cantitatea depozitată în 1995

31257 24390

Cantitate de deşeuri biodegradabile depozitată faţă de 1995 ( %)

-

Reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile generate faţă de 1995 (%)

-


- 186 -

Deşeuri periculoase din deşeurile municipale Nu deţinem date referitoare la procentul de deşeuri periculoase aflat în deşeurile menajere iar acestea nu sunt colectate selectiv de către serviciile de salubritate. Tratarea şi valorificarea deşeurilor municipale În municipiul Focşani, prin parteneriat cu S.C. ECOROM AMBALAJE S.A. s-a extins numărul punctelor de colectare selectivă la 85 (cu câte 3 containere pentru plastic , sticlă şi hartie ), unde cantităţi importante de materiale reciclabile sunt aduse de populaţie şi valorificate prin unităţi specializate. Deasemenea, punctele de colectare selectivă a deşeurilor reciclabile au fost extinse cu 58 la Adjud şi cu 47 la Mărăşeşti prin aplicarea proiectului PHARE CES 2005 cuprinzând şi localităţile rurale limitrofe oraşelor respective. La Panciu, în prezent există 45 puncte de colectare selectivă, cu câte 3 containere , achiziţionate în cadrul proiectului PHARE CES 2004 - ECO Panciu. SC CUP SALUBRITATE SRL FOCŞANI are în dotare o staţie de sortare cu următoarele dotări : hala depozitare deşeuri menajere, buncăr depozitare, spărgător pungi, bandă deversare ciur rotativ, ciur rotativ fracţie biodegradabilă, pantă înclinată deversare fracţie biodegradabilă, buncăr preluare deşeuri menajere, bandă transportoare, cameră separare deşeuri reciclabile ce include 10 posturi de sortare, bandă deversare deşeuri menajere container. Camera de presare include 3 prese pentru presarea deşeurilor reciclabile. Depozit deşeuri balotate ( pentru staţionarea temporară a baloţilor până la valorificare). Căi de acces în staţie şi de evacuare din staţie. Fosă septică şi bazin pentru colectarea apelor uzate din staţie. Staţia de transfer include 3 abroll- kiper, 5 containere/37 mc şi un excavator pentru presarea deşeurilor în containere. Staţia de sortare este deservită de 19 muncitori necalificati şi 2 şefi de staţie. Deşeurile reciclabile sunt valorificate după cum urmează : plastic- SC GREENTECH SA BUZAU hârtie – SC VRANCART SA ADJUD sticlă - SC CUP SALUBRITATE SRL metal - SC REMAT SA Tabel 6.6.1.7.Date privind sortarea deşeurilor menajere în anul 2013

Judeţ Vrancea

Agent economic SC CUP SALUBRITATE SRL Focşani

Capacitatea instalaţiei de sortare (tone/oră) 5 t/oră

Cantitatea de deşeuri procesate (tone) 30 000 t

Cantitatea de deşeuri rezultate în urma sortării (tone), total din care:

Hârtie şi carton 244,369 t

Sticlă 3,6 t

Plastic 251,23 t

Metal 12,144 t

Lemn -

Eliminarea deşeurilor municipale Cantitatea de deşeuri eliminate în depozite ecologice Vrancea , din păcate se află printre puţinele judeţe din ţară care nu deţine un depozit de deşeuri ecologic. Cantităţile de deşeuri menajere depozitate la depozitele Haret şi


- 187 -

Adjud scad an de an pe fondul creşterii colectării selective, a obligaţiilor primăriilor de a reduce cantităţile de deşeuri biodegradabile ce se elimină sau datorită scăderii populaţiei. Tabel 6.6.1.8.Deşeuri municipale depozitate în depozite urbane neconforme

6.6.2.Deşeuri industriale Generarea deşeurilor de producţie( periculoase şi nepericuloase) Cantităţile de deşeuri de producţie generate şi valorificate în anul 2013 sunt în concordanţă cu fluctuaţia unor activităţi de producţie, cum ar fi în sectorul de prelucrare a lemnului, precum şi de retehnologizarea unor capacităţi care au determinat reducerea generării deşeurilor. O creştere a cantităţilor generate de deşeuri se înregistrează în sectorul comerţ prin dezvoltarea unor supermarketuri ( Carrefour, Bricostore, Practiker, LIDL, Dedeman, REWE, Kaufland ).

Principalele tipuri de deşeuri industriale din judeţul Vrancea, generate în anul 2013, sunt rezultatul următoarelor activităţi : -Producţia hârtiei şi cartonului inclusiv producţia ambalajelor din carton, generează deşeuri de hârtie şi carton la SC Vrancart SA Adjud şi SC Cartgaz SRL Adjud. La Vrancart SA a fost reciclată cantitatea de 94584,3 tone de maculatură achiziţionată din ţară, din care 2157,2 tone din jud. Vrancea, precum şi 1423,58 tone de maculatură importată. Nămolurile de la epurarea apelor uzate şi reziduurile de la sortare maculatură sunt valorificate energetic prin coincinerare de către generator - Vrancart SA. În anul 2013 au fost generate 6532,11 tone, fiind coincinerată intreaga cantitate. Cantitatea de 3989,577 tone de deşeuri din hârtie –carton generată în combinat a fost reciclată integral. -Exploatarea şi prelucrarea lemnului, prin dezvoltarea capacităţlor de industrializare a lemnului ( Birel Impex SRL Odobeşti, Roweni Industrie SRL Unirea etc.) şi mai ales prin îmbunătăţirea condiţiilor de monitorizare cu sprijinul comisarilor de mediu, în anul 2013 s-au înregistrat 56257 tone deşeuri din lemn (din care rumeguş 13270 tone), faţă de 74860 tone în anul precedent. Cantitatea generată de deşeuri lemnoase ( rămăsiţe, scoarţă de copac, rumeguş ) de la aproape 300 agenţi economici este valorificată termoenergetic pentru abur tehnologic sau pentru încălzirea locuinţelor. Principalele unităţi generatoare de deşeuri lemnoase sunt: SC Bradul SRL Tulnici, SC CBS Export SRL Năneşti, SC Cristi Lory Prod SRL Panciu, SC Euroforest SRL Focşani, SC Exmunti SRL Vidra,SC ForestKing SRL Soveja, SC Filda Prodex SRL Vidra, SC Gian Clod.SRL Tulnici, SC Hapy Home Impex SRL Ţifeşti, SC Transilvania SRL Greşu –punctul de lucru Focşani, SC Vranco Lemn SRL Goleşti. - Metalurgie, datorită reluării activităţiii la STG STEEL Focşani ( fost SC Laminate SA Focşani) , în anul 2013 cantitatea de deşeuri generată a fost 5621,7 tone, mult mai mare decât in 2012 cand s-au înregistrat 2671,7 tone. Intreaga cantitate a fost reciclata.

Denumire depozit

Operator

Autorizaţie de mediu/valabilit

ate

Cantitate deşeuri

depozitată în 2011

Cantitate deşeuri

depozitată în 2012

Mărăşeşti-Haret ILGO SA Mărăşeşti AM nr.84 / 31.07.2009 valabilitate 2017

50159.7 41085,4

Adjud

URBIS SA Adjud 72/06.04.2009 valabilitate 2017

12465.22 5498


- 188 -

-Confectiile textile, au rămas principalele generatoare de deşeuri textile, prin SC Incom Vranco SA Focşani, SC Roşca Conf SRL Focşani, SC Tricotaje-R Focşani,SC Pandora Prod SRL Focşani, SC Sorste-Milcofil SA Focşani, SC Vesti-ro SA Focşani. Prin diminuarea unor capacităţi de producţie, în special de la grupul Sorste-Milcofil, cantitatea de deşeuri generată a scăzut în anul 2013 la 288 tone, faţă de 334 tone în anul precedent. -Prelucrarea maselor plastice, este reprezentată în principal de către SC Uniplast-R SRL Focşani, SC Conterra SA Focşani, SC Balcanic Prod SRL Focşani, SC DMF Poliplast SRL , SC MSF PLASTIC RECYCLING SRL, IZA Vidra , ELECTRIC S.R.L., DIAPLAST PROD S.R.L.. Fata de anii precedenti , s-a constatat o crestere a capacitatilor de reciclare , ECOSISTEM Vanatori si REMAT Focsani si-au achizitionat in acest sens instalatii de macinare si regranulare. Deşeurile de plastic din productie , dupa prelucrare ( regranulare ) , sunt reintroduse în procesele de producţie. Cantitatea de deseuri reciclata in Vrancea in anul 2013 a fost de 2989 tone , o crestere evidenta fata de 2012 cand a fost 2195 tone. -Industria alimentară, generează următoarele tipuri specifice de deşeuri: borhot de mere la SC Merra Com International SA Focşani, borhot de ceriale la SC Trust LF International SRL Focşani , tescovina de struguri şi drojdie de vin în principal la SC Vincon Vrancea SA Focşani, SC Vinexport SA Focşani, deşeuri de abator la SC Aurora Com SRL Odobeşti, SC Comind Thomas SRL Focşani; , plevuri-gozuri la SC Comcerial Vrancea SA Focşani, SC Alex Moripan SRL Jariştea. Aceste deşeuri se valorifică prin furajarea animalelor, fertilizarea solului, cu excepţia deşeurilor de abator care se elimină prin incinerare. Faţă de anul precedent, cantităţile de deşeuri generate în 2013 prezintă creşteri sau reduceri funcţie de dezvoltarea, modernizarea sau diminuarea producţiei secţiilor de industrie alimentară, per total se constată o crestere de la 15314 tone la 16105 tone in 2013. -Creşterea animalelor, principalele firme : SC PREMIUM PORC SRL, SC AGROIND SA Focşani, SC AVICOLA SA Focşani, SC AVIPUTNA SRL Golesti, SC CONSINTERFIN SRL Coteşti, au avut un trend ascendent in ce priveste producţia, implicit generarea deşeurilor specifice care a crescut de la 96842 tone in 2012 , la 107204 tone in 2013 Deşeuri de producţie periculoase Producţia de deşeuri periculoase în judeţul Vrancea este nesemnificativă , punându-se accentul în gestionarea acestora pe asigurarea depozitării în magazii sau rezervoare , în condiţii de siguranţă şi apoi eliminarea prin firme specializate: S.C. PROTECT COLECTOR S.R.L. Focşani şi S.C. ECODAVA 2008 S.R.L. Mărăşeşti. Principalele categorii de deşeuri periculoase produse ( existente ) în judeţul Vrancea sunt: echipamentele cu PCB , uleiurile uzate , deşeurile medicale , acumulatori auto , vehicule scoase din uz, deşeuri de azbest etc. şi care sunt tratate detaliat în capitole separate. Tabel 6.6.2.1. Situaţia deşeurilor generate/valorificate/eliminate

An Cantităţi generate (tone)

Cantităţi valorificate (tone)

Cantităţi eliminate (tone)

2012 304.7 23.2 281.5


- 189 -

Gestionarea deşeurilor de producţie (periculoase şi nepericuloase) Detalii privind depozitele de deşeuri industriale conforme şi neconforme: În judeţul Vrancea nu există depozite de deşeuri industriale, depozitele de deşeuri de la SC VRANCART SA Adjud fiind închise în decembrie 2006. Incinerare/coincinerare deşeuri industriale Alternativa eliminării deşeurilor de la sortarea maculaturii şi a nămolurilor de la epurarea apelor uzate după închiderea depozitelor neconforme la SC VRANCART SA Adjud, este coincinerarea acestora, în cazanul de abur tehnologic, având capacitatea de incinerare deşeuri de 17200 tone/an, pus în funcţiune în anul 2008. În anul 2013, a fost incinerată o cantitate totală de 6532,11 tone deşeuri. În prezent , cantităţile generate de nămoluri deshidratate şi rezidiile de la sortare maculatură sunt coincinerate integral. 6.6.3.Deşeuri generate din activităţi medicale În anul 2013 a fost produsă o cantitate de 104.768 tone deşeuri spitaliceşti. Unităţile spitaliceşti, generatoare de deşeuri medicale periculoase nu deţin instalaţii de eliminare care să corespundă prevederilor H.G. nr.128/2002 modificată şi completată prin H.G. nr. 268/2005 privind incinerarea deşeurilor . Deşeurile rezultate din activităţile medicale sunt preluate pentru eliminare de unităţi specializate (PROTECT COLECTOR S.R.L. Focşani, COLECT MED S.R.L. Dumbrăveni, ECOFIRE SISTEM S.R.L. Constanţa , TRANSPOMEDIN S.R.L. Focşani ) Excepţie face Spitalul Municipal Focşani, care, pentru deşeurile din categoria infecţioase-tăietoare are 2 instalaţii de sterilizare/mărunţire. Aceste deşeuri, în final, devin asimilabile cu deşeurile municipale, ce pot fi eliminate final prin depozitare. Tabel 6.6.3.1.Deşeuri periculoase generate din activităţi medicale în anul 2013

Judeţ Cantităţi generate( tone)

Vrancea 104,768

Fig. 6.6.3.1.Deşeuri periculoase din activităţi medicale generate şi eliminate

0

50

100

150

200

250

2009 2010 2011 2012 2013


- 190 -

6.6.4.Fluxuri de deşeuri Ambalaje şi deşeuri de ambalaje In conformitate cu prevederile H.G. nr. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje, modificată şi completată prin H.G. 1872/2006 şi ale Ordinului nr. 794/06.02.2012 privind procedura de raportare a datelor, agenţii economici raportează situaţia gestionării acestor deşeuri pâna la data de 25 februarie a anului următor. De remarcat numărul crescând de unităţi care introduc pe piaţa produse ambalate şi transferă responsabilitatea firmelor autorizate în acest sens ( ECOROM Ambalaje Bucureşti, ECOLOGIC 3 R Brăila , ECO-X S.R.L. Vînători ) , în anul 2012 sunt 72, faţă de 60 în 2010. În Vrancea este autorizată o firmă pentru preluarea responsabilităţii în gestionarea ambalajelor - S.C. ECO-X S.R.L. Vînători. În ce priveşte capacitatea de reciclare a deşeurilor de ambalaje, judeţul Vrancea este bine reprezentat, îndeosebi pentru deşeurile de hârtii-cartoane prin S.C. VRANCART S.A. Adjud, dar şi cele de mase plastice (DAFIMO IMPORT EXPORT S.R.L., UNIPLAST-R S.R.L., BALCANIC PROD S.R.L., ELECTRIC S.R.L., DMF POLIPLAST etc ). Tabel 6.6.4.1. Societăţi ce realizează reciclarea deşeurilor de ambalaje

Judeţ Denumire agent economic Localizare Tip deşeu prelucrat

Vrancea

VRANCART S.A. Ajud Adjud- str. Ec. Teodoroiu 17

hârtie/carton

DIAPLAST PROD S.R.L Focşani-sos. de centura

Km 181+800 mase plastice

UNIPLAST R S.R.L. Focşani - Bd. Bucureşti

76 mase plastice

BALCANIC PROD S.R.L Focşani- Sos. Galati Km

5 mase plastice

SC IZA SRL Com. Vidra mase plastice

ELECTRIC S.R.L. Focşani, str. Fundatura

Dionssos nr. 3 mase plastice

SC MSF PLASTIC RECYCLING SRL.

Focşani, B-dul Bucureşti nr. 16A

mase plastice

Deşeuri din echipamente electrice şi electronice DEEE colectate şi tratate în 2013 In anul 2013 s-au organizat acţiuni de colectare DEEE –uri în judeţul Vrancea sub iniţiativa SC Ecorec Recycling SRL, Asociaţia Rorec şi cu sprijinul primăriilor , dar cantitatitatile (cea colectata si cea valorificata) , au fost usor inferioare celor din anul 2012. Tabel 6.6.4.2.Cantităţi DEEE colectate şi tratate în anul 2013

Judeţ Cantitate colectată

(tone) Cantitate tratată

(tone)

Vrancea 452 447


- 191 -

Tabel 6.6.4.3.Operatori economici care gestionează DEEE

Agent economic (denumire, date contact)

Autorizaţie mediu (termen de valabilitate)

Colector Tratator

S.C.CUP SALUBRITATE SRL Focşani ; str. Horea, Cloşca şi Crişan nr. 3-5 pers. contact Popa Bogdan; tel. 0237621338,

fax 0237622444

Aut. de Mediu 144/25.05.2012-

25.05.2022;

da nu

Primăria ADJUD , str. Stadionului nr.2, Enache Nicoleta , tel. 0237641908

Aut. de Mediu 271/30.10.2012.

-30.10.2022 da nu

S.C. ECOSISTEM S.R.L. Vînatori, pers. Contact Gheorghiţă Vali, tel.0237/ 262132

Aut. de Mediu 169/19.06.2012.

-19.06.2022 da nu

SC REMAT VRANCEA S.A., Focsani , pers. de contact Dima Danut ; tel 0237/222515, fax0237/227126

Aut. de mediu 202/27.12.2010-

27.12.2020 da da

SC COM ECOSAL SRL , Vaslui, Str. Podul Inalt, nr.9, tel/fax: 0235/360309, persoana de contact: Purice Florin ;

Radu Sorin Catalin,tel.0745546572 ;Punct de lucru Adjud, str. Revolutiei FN

Aut. de mediu 97/09.04.2012-

2022 nu da

SC REMAT IASI S.A. ,Adjud , str.Revolutiei;pers. de contact : Iftimie

Romilia

Aut. de mediu 55/07.03.2013-

07.03.2023 da nu

SC ALBATROS IMPEX SRL , Odobesti , str.Stadionului , nr. 2;pers. contact Lungu

Ion , tel.0740213311

Aut. de mediu 150/27.06.2013-

27.06.2023 da nu

SC BAIBEC COLECT SRL , Com Slobozia Bradului

Aut. de mediu 246/16.12.2011-

16.12.2021 da nu

Vehicule scoase din uz Colectarea vehiculelor scoase din uz a fost mică în 2013 dacă ne raportăm la anul precedent, influenţă având în mare parte dimensiunea programului „Rabla-2013”. Directiva 53/2000/CEE privind vehiculele scoase din uz, transpusă în legislaţia naţională prin H.G. nr. 2406/2004 privind gestionarea vehiculelor scoase din uz, modificată şi completată prin H.G.nr.1313/2006, vizează următoarele obiective: -prevenirea producerii deşeurilor de la vehicule; -reutilizarea, reciclarea şi alte forme de valorificare a vehiculelor scoase din uz şi a componentelor lor în vederea reducerii cantităţii de deşeuri destinate eliminării; -îmbunătăţirea eficienţei cu privire cu privire la mediul înconjurător, a operatorilor economici care intervin în ciclul de viaţă al vehiculelor şi în particular a acelora care intervin direct în tratarea vehiculelor scoase În scopul monitorizării atingerii obiectivelor prevăzute în H.G. 2406/2004 privind gestionarea vehiculelor uzate, modificată şi completată de H.G. 1313/2006 şi H.G. 1633/2009, operatorii economici sunt obligaţi să asigure realizarea obiectivelor anuale de reutilizare, reciclare şi valorificare energetică.


- 192 -

Tabel 6.6.4.4.Operatori economici care colectează/tratează VSU (an 2013)

Baterii şi acumulatori şi deşeuri de baterii şi acumulatori Regimul deşeurilor de baterii şi acumulatori este reglementat prin H.G.nr. 1132/2008 privind regimul bateriilor şi acumulatorilor şi al deşeurilor de baterii şi acumulatori. În judeţul Vrancea sunt autorizaţi pentru activitatea de colectare a deşeurilor de baterii şi acumulatori (auto ) un număr de 20 operatori economici( 8 dintre ei nu au avut activitate ,un ag. ec. a avut activitatea suspendată în 2013,iar un agent economic a intrat in faliment). O parte din cantitatea colectată este trimisă direct la reciclare la MOMBAT RECICLYNG, ROMBAT S.A. Bistriţa şi NEFERAL S.A. Pantelimon iar diferenţa este vândută către alţi colectori.

Agent economic VSU stoc la 31.12.2012

VSU colectat

VSU tratat

VSU stoc la 31.12.2013

SC GETEOR INVEST SRL 16 24 40 0

SC AUTOMOND SRL 98 264 264 98

SC PANJUNIOR 2001 SRL 0 11 11 0

SC BAVICAUTO SRL 0 10 2 8

SC REMAT VRANCEA SA 9 325 317 17

SC REMAT IAŞI SA (pct.lucru Focşani)

0 7 7 0

SC REMAT IAŞI SA (pct.lucru Adjud)

0 7 7 0

SC VIGADAUTO SRL 0 211 211 0

SC AUTOMARIUS SRL 16 51 51 0

SC SIPO TEHNOKAR SRL 5 15 9 11


- 193 -

Tabel 6.6.4.5.Date sintetice referitoare la baterii şi acumulatori

Nr. firme colectoare autorizate

Tip des. baterii/

acumulatori

Stoc sfârşitul anului

2012 (to)

Cantitate colectată în 2013

(to)

Cantitate trimisă la

alţi colectori

(to)

Cantitate trimisă la

tratare (to)

Stoc sfârşitul anului 2013 (to)

20 baterii auto cu Pb.(3a)

125.081 755.647 661.4 197.405 21.923

Uleiuri uzate Directiva 75/439/CEE privind eliminarea uleiurilor uzate, modificată prin Directiva 87/101/CEE, transpusă in legislaţia naţională prin H.G.Nr.235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate reglementează activităţile de gestionare a uleiurilor uzate, incluşiv a filtrelor de ulei uzate, pentru evitarea efectelor negative asupra sănătăţii populaţiei şi asupra mediului. În judeţul Vrancea există urmatorii agenţi economici autorizaţi să colecteze uleiuri uzate:

-SC IVAS SRL Galati-punct de lucru Focşani. -SC PROTECT COLECTOR SRL,Vînatori, -SC AUTO MARIUS SRL , Focşani, -SC LANPROD SRL, Jariştea. -SC AUTO AISS SRL, Focşani -SC REMAT SA, Focşani

Cea mai mare parte din cantitate a fost valorificată prin firme autorizate din alte judeţe sau au fost reutilizate de către generatori ( la ungere benzi transportoare, la decofrare ,centrale termice proprii,etc. ) Tabel 6.6.4.6.Situaţia colectării uleiului uzat în anul 2012

Colectori Producători interni de ulei

Importatori de ulei

Staţii de distribuţie carburant

Număr de operatori economici

6 - -

Cantitate de ulei uzat colectat (tone)

66.764 - -

Cantitate de ulei uzat în stoc la 31.12.2012 (tone)

48.927 - -

Tabel 6.6.4.7.Situaţia utilizării uleiului proaspăt şi a generării uleiului uzat în anul 2012;(Pentru anul 2012, au raportat până acum 35 de agenţi economici.)

Număr utilizatori/ generatori

Cantitate de ulei

proaspăt utilizat (tone)

Cantitate de ulei uzat generat (tone)

Ulei uzat predat spre valorificare/ eliminare

Filtre de ulei predate spre valorificare/

eliminare

Cantitate predată

2012 (tone)

Stoc la 31.12.2012

(tone)

Cantitate predată (tone)

Stoc la 31.12.2012

(tone)

35 2239.445 2045.474 2045.665 11.855 3.78 3.184


- 194 -

Tabel 6.6.4.8.Situaţia valorificării/eliminării uleiurilor uzate în anul 2012

Mod de valorificare/eliminare Număr de operatori valorificatori/eliminatori

Cantitate valorificată/eliminată

(tone)

Combustie în centrale termice 18.516

Coincinerare în cuptoare de ciment 1.94

Regenerare -

Alte modalităţi de valorificare 0.879

Eliminare prin incinerare

Gestionarea şi controlul bifenililor policloruraţi şi ale compuşilor similari În prezent deţin echipamente cu PCB un număr de 6 unităţi. În anul 2013 au fost eliminaţi 4 buc. condensatori ( 0,062 tone ) de la IRLU Adjud – echipamente ce provin de la reparaţia locomotivelor . Mai rămân pentru eliminare 234 condensatori din care 231 până la sfârşitul existenţei utile şi 3 scoşi din uz de la fosta STAŢIUNE POMICOLĂ Focşani care trebuiau eliminaţi la 31.12.2010, dar nu s-a putut lua legătura cu administratorul instituţiei respective. Tabel 6.6.4.9.Situaţia echipamentelor cu conţinut de PCB/PCT la 31.12.2013

Număr de transformatoare

în funcţiune

Număr de transformatoare scoase din uz

Număr de condensatoare

în funcţiune

Număr de condensatoare scoase din uz

Număr de echipamente eliminate în

2012

2 - 231 3 4

Nămoluri Oraşul Focşani, capitala judeţului Vrancea, are în jurisdicţie un număr de circa 100.000 locuitori. Apele reziduale ajung gravitaţional din oraş către staţia de epurare a apelor uzate (SEAU) printr-un colector magistral care este racordat la o cameră existentă a colectorului combinat (C.S.O.) Staţia de epurare reabilitată şi extinsă pentru a corespunde cerinţelor de epurare a unui debit maxim de 2200l/s. Ceea ce este excedentar se va deversa în mod automat în râul Milcov. Proiectarea fluxului tehnologic este în concordanţă cu standardele europene. Fluxul tehnologic este proiectat având în vedere un proces de tratare cu nămol activ în cantitate redusă, incluzând operaţii de nitrificare, denitrificare şi îndepărtare a fosforului biologic. Administarea nămolului de la staţiile de epurare pe terenurile agricole fără a se efectua un studiu agrochimic în prealabil, duce la poluarea solurilor, a apelor subterane şi a mediului înconjurător cu diferite metale grele sau compuşi organici de sinteză. Pentru ca nămolul de epurare să poată fi folosit ca îngrăşământ organic în agricultură, producătorul de nămol trebuie să îndeplinească anumite condiţii conform “Ordinului nr. 344 din 16 august 2004” dar şi altor acte normative. Tabel 6.6.4.10.Situaţia generării nămolurilor provenite de la epurarea apelor uzate orăşeneşti în 2012

Judeţ Nr. de staţii de epurare

Nămol primar (tone)

Nămol secundar (tone)

Nămol chimic (tone)

Nămol mixt (tone)

Total (tone)

VRANCEA 6 25,71 880,2 0 50 1035,91


- 195 -

Tabel 6.6.4.11.Situaţia gestionării nămolurilor de la epurarea apelor uzate orăşeneşti în 2012

Judeţ Total generat (tone)

Valorificat prin co-incinerare (tone)

Utilizat în agricultură (tone)

Valorificat prin alte metode (tone)

Eliminat prin depozitare (tone)

Stoc 31.12.2011 (tone)

VRANCEA 1035,91 0 10 0 683,69 1347,77

Cantităţile sunt exprimate în conţinut de substanţă uscată. Deşeuri din construcţii şi demolări Cantitatea de deşeuri din construcţii şi demolări generată în 2012 a fost valorificată la solicitarea consiliilor locale şi diverşilor beneficiari pentru a se utiliza la consolidarea eroziunilor provocate de inundaţiile din 2005 şi ca material de umplutură pentru reabilitare ecologică. La Răstoaca, spre exemplu, a fost consolidată eroziunea puternică de pe malul stâng al râului Milcov, realizându-se în intravilan un frumos parc amenajat şi cu spatii de joacă pentru copiii comunei. După sistarea activităţii de depozitare a deşeurilor municipale de la Focşani-Goleşti, din anul 2009, prin iniţiativa SC CUP Salubritate SRL, a continuat consolidarea perimetrului depozitului riveran râului Milcov. La Panciu, in cadrul proiectului PHARE-2006 CES s-a achiziţionat o instalaţie de colectare şi tratare prin concasare a deşeurilor din construcţii şi demolări, insă aceasta lucrează sporadic in regim de inchiriere. Tabel 6.6.4.12.Date sintetice privind deşeurile din construcţii şi demolări

An

Deşeuri din constructii şi

demolări colectate

(tone)

Cantitate valorificată

Cantitate eliminată

2011 7415 6215 1200

2012 6835 6035 800

6.6.5.Colectarea selectivă şi reciclarea deşeurilor În anul 2012, a crescut cantitatea de deşeuri colectate selectiv la nivelul localităţilor ( cu exeptia sticlei ), unele din cauzele principale este închiderea rampelor din zona rurală şi a majorităţii depozitelor orăşeneşti şi necesitatea scăderii cantiţăţilor de deşeuri trimise la depozitare. Tabel 6.6.5.1.Situaţia corespunzătoare anului 2012 privind punctele de colectare selectivă a deşeurilor municipale

Localitatea Fracţii de deşeuri colectate selectiv

Cantitate colectată (tone)

Cantitate valorificată

(tone)

Focşani

Hârtie/carton 257,61 257,61

Plastic/PET 247,03 247,03

Sticlă 3,0 3,0

Adjud



Sticlă 0 0


- 196 -

Odobeşti



Sticlă 19,2 19,2

Mărăşeşti


Plastic/PET 209 209

Sticla 70 70

Panciu

Hartie/carton 16,3 16,3


Sticlă 40 40

Zona rurală


Plastic/PET 137.68 137.68

Sticlă 106.52 106.52

Total judeţ



Sticlă 238,72 238,72

6.7.Planificare (răspuns) Economia naţională, depinde de un spectru larg de resurse naturale: materii prime (minerale, biomasă, resurse biologice), factori de mediu (aer, apă, sol), fluxuri de energie (energie eoliană, solară, geotermală şi a valurilor) şi teritoriul fizic. Fie că aceste resurse sunt utilizate pentru a produce bunuri, fie că absorb emisiile produse de activităţile antropice (aer, apă, sol), ele sunt indispensabile pentru funcţionarea economiei şi pentru asigurarea unui nivel corespunzător al calităţii vieţii. Dezvoltarea sistemelor socio-economice ignorând sau diminuând importanţa structurii şi capacităţii funcţionale şi de suport a Capitalului Natural a condus la epuizarea mediilor naturale şi pierderea unor servicii ecosistemice valoroase. Îmbunătăţirea gestionării resurselor naturale şi evitarea exploatării lor excesive, recunoaşterea valorii serviciilor furnizate de ecosisteme, este unul din obiectivele generale prevăzute în Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României, Orizonturi 2013-2020-2030, pentru asigurarea conservării şi gestionării resurselor naturale. Acţiunea în acest domeniu se va concentra pe punerea în aplicare a proiectelor integrate de gestionare a deşeurilor la nivel naţional şi regional prin orientarea ierarhică a investiţiilor conform priorităţilor stabilite: prevenire, colectare separată, reciclare, valorificare, tratare şi eliminare. Devine în acest moment clar faptul că până acum ne-am axat numai pe modul de eliminare a deşeurilor şi nu suficient de mult pe modul în care putem minimiza generarea acestora sau cum le putem reutiliza. Dat fiind nivelul actual de presiune asupra resurselor naturale la scara naţională, continentală sau chiar globală – trebuie să luam în considerare deşeurile pe deplin şi într-un cadrul mai larg, definit de fluxul de materii prime şi energetice şi utilizarea durabilă a acestora. Reducerea consumului de resurse naturale, reciclarea materiilor prime care se regăsesc în produsele ajunse deşeuri precum şi recuperarea energiei trebuie să fie vectorii unei schimbări majore către un mod de viaţă durabil. În acest scop strategia naţională privind gestiunea deşeurilor pune accent pe încurajarea extinderii şi dezvoltării capacităţilor de reciclare, precum şi pe instalaţiile care utilizează deşeuri în procesul de producţie, în special cele de producere a energiei. 6.7.1.Directiva cadru privind deşeurile Principalul obiectiv al Directivei Cadru 2008/98/CE privind deşeurile transpusă prin Legea 211/2011 este reducerea la minimum a efectelor negative ale generării şi gestionării deşeurilor asupra sănătăţii populaţiei şi a mediului.


- 197 -

Politica privind deşeurile ar trebui să urmărească reducerea consumului de resurse şi să favorizeze aplicarea practică a ierarhiei deşeurilor. Ierarhia deşeurilor se aplică în următoarea ordine descrescătoare a priorităţilor: -prevenirea apariţiei deşeurilor (măsuri luate înainte ca o substanţă, material sau produs să devină deşeu, prin care se reduc:cantităţile de deşeuri, inclusiv prin reutilizarea produselor sau prelungirea duratei de viaţă a acestora);impactul negativ al deşeurilor generate asupra sănătăţii populatiei şi asupra mediului;conţinutul de substanţe periculoase în materiale şi produse. -pregătirea pentru reutilizare ( operaţiunile de verificare, curăţare, sau valorificare prin care produselor sau componentele produselor care au devenit deşeuri sunt pregătite pentru a fi reutilizate, fără alte operaţiuni de pre – tratare) -reciclarea deşeurilor (operaţii de valorificare prin care materialele sunt transformate în produse, materii prime sau substanţe, fiind foloşite în acelaşi scop pentru care au fost concepute sau în alt scop). Aceasta include reprocesarea materialelor organice dar nu include valorificarea energetică şi conversia în vederea folosirii materialelor drept combustibil sau pentru operaţiunile de umplere . -alte operaţiuni de valorificare, cum ar fi valorificarea energetică (recuperarea de energie din incinerarea deşeurilor) operaţii prin care deşeurile sunt folosite pentru a înlocui un alt material ce ar fi fost foloşit pentru a îndeplini o anumită funcţie sau prin care deşeurile sunt pregătite să îndeplinească această funcţie. -eliminarea deşeurilor (în principal prin depozitare). Acţiuni la nivelul judeţului Vrancea desfăşurate pentru dezvoltarea/îmbunătăţirea activităţilor de gestionarea deşeurilor Principalele acţiuni desfăşurate în anul 2013 referitoare la activitatea de gestionare a deşeurilor în judeţul Vrancea ar fi: *funcţionarea investiţiilor PHARE 2004-2006 CES privind: - Sistemul integrat de gestionare prin separare în municipiul Adjud şi oraşul Mărăşeşti , inclusiv zonele rurale limitrofe, care include şi o staţie de compostare deşeuri biodegradabile. - Proiectul de colectare şi tratare prin concasare a deşeurilor din construcţii şi demolări la Panciu ,utilajele functionează in regim de inchiriere la diverşi beneficiari; *extinderea colectării şi eficientizării transportului deşeurilor municipale pentru depozitare la Haret – Mărăşeşti şi Adjud iar legat de aceasta a avut loc şi o intensificare a colectării selective şi valorificare a deşeurilor reciclabile la nivelul majorităţii localităţilor. *implementarea proiectului privind sistemul de management integrat al deşeurilor în judeţul Vrancea, cofinanţat prin programul I.S.P.A. şi aprobat de Comisia Europeană, până la sfârşitul anului 2012 fiind incheiate şi aflându-se in derulare contractele de prestări servicii, respectiv : -asistenţă tehnică pentru acordarea de sprijin in gestionarea si implementarea sistemului de management integrat al deseurilor in judetul Vrancea ; -asistenţă tehnică pentru supervizarea contractelor aferente sistemului de management integrat al deşeurilor în judeţul Vrancea ; -asistenţă tehnică pentru verificarea proiectelor tehnice aferente Sistemului de Management Integrat al Deseurilor Solide in judetul Vrancea si intocmirea documentatiei necesare obtinerii Autorizatiei de Constructie; -audit financiar al proiectului Sistem de Management Integrat al Deşeurilor Solide in Judeţul Vrancea. -reabilitarea şi inchiderea depozitelor urbane neconforme in judeţul Vrancea. Urmează ca in perioada imediat următoare să se deruleze contractul de lucrări privind:Construirea Centrului de Management Integrat al Deşeurilor, Staţiei de Sortare şi Staţiei de Compostare în Haret, judeţul Vrancea


- 198 -

Efectul substanţelor chimice în mediu La nivelul judeţului Vrancea activitatea cu substanţe chimice periculoase este redusă, atât în ce priveşte producţia, comercializare sau utilizarea cât şi activităţile de import-export. Producţia industrială în continua scădere, eliminarea unor stocuri istorice de chimicale periculoase ( pesticide, substanţe de laborator expirate ) implementarea unor norme europene de control a circulaţiei mărfurilor în spaţiul comunitar, anumite restricţii la introducerea pe piaţă sau utilizarea unor preparate periculoase, au contribuit la scăderea impactului acestora asupra sănătăţii umane sau a mediului. Substanţe reglementate de Protocolul de la Montreal (ODS) şi de Regulamentul 842/2006 privind anumite gaze fluorurate cu efect de seră Nu avem agent frigorific recuperat deoarece cele mai multe defecţiuni ale aparatelor frigorifice apar datorită fisurării conductelor şi prin urmare cea mai mare parte a freonului se evaporă înainte de a putea fi recuperat. În judeţul Vrancea nu există societăţi importatoare de ODS-uri. Deşi pentru efectul de seră sunt vinovate mai multe gaze prevăzute în Protocolul de la Kyoto ( CO2 , CH4 , O3 etc ) emisiile de gaze fluorurate reprezintă un motiv continuu de îngrijorare la nivel global, deoarece acestea au un potenţial ridicat de încălzire globală, făcând obiectul Regulamentului (CE) 842/2006. În judeţul Vrancea, principala sursă de gaze fluorurate sunt HCF-urile utilizate ca agenţi refrigeranţi la instalaţiile de aer condiţionat fixe sau mobile. În anul 2013 s-a folosit o cantitate de 1023,084 kg HFC-uri, dintre care: R134 A - 305,184, R404 A – 469, R 407A-40, R407 C – 56, R410 A – 43, R 134 – 91,9 şi R 422 A – 18. Tabel 6.7.1.1.Situaţia utilizării agenţilor frigorifici în anul 2013

HFC (freoni ecologici) reglementaţi

de Regulamentul 842/2006 (kg)

freoni alternativi (amoniac, izobutan etc)

(kg)

R 134 – 91,9

R 134 A – 305,184

R 404 A - 469

R 407 C – 56

R 410 A – 43

R 422 A - 18

R 407 A - 40

Situaţia utilizării mercurului Mercurul, o substanţă deosebit de periculoasă, în jud. Vrancea are două utilizări principale: în laborator sub formă de compuşi ( DIRECŢIA DE SǍNǍTATE PUBLICǍ) sau intrând în componenţa aparatelor de masură şi control (S.C. VRANCART S.A. Adjud, S.C. LAMINATE S.A. Buc.- sucursala Focşani, S.C. ROMPETROL DOWNSTREAM S.R.L. – pct. Lucru Focşani ).

Tabel.6.7.1.2.Situaţia utilizării mercurului metalic in 2012

Număr deţinători

AMC industriale (kg mercur conţinut)

Termometre medicale

(kg mercur conţinut)

Sfigmomanometre (kg mercur conţinut)

Lampi cu vapori Hg

(buc)

Mercur pur (kg)

3 8.62 - - - -


- 199 -

Tabel.6.7.1.3.Gestionarea deşeurilor de mercur metalic

Deşeuri de mercur

metalic în stoc anterior

(kg)

Deşeuri de mercur metalic

generate în 2012 (kg)

Deşeuri de mercur valorificate/eliminate (kg)

Deşeuri de mercur

metalic în stoc la

31.12.2012 (kg)

Reciclate Exportate Incinerate

Nu este cazul

Prevenirea, reducerea şi controlul poluării mediului cu azbest Inventarul produselor cu azbest identificat în acoperişuri (internita) sau conducte de canalizare aparţinând primăriilor şi operatorilor economici se prezintă în tabelul următor:

Tabel 6.7.1.3.Situaţia materialelor cu conţinut de azbest existente

Număr deţinători

Pereţi cu azbest (mp)

Acoperişuri cu azbest (mp)

Materiale de izolaţie termică (mp)

Plăci în turnuri de răcire (mp)

Conducte cu azbest (m)

Articole cu azbest (kg)

101 2821 344 256 - - - -

*NOTA: Articole înseamnă: produse de etanşare, produse de fricţiune, fir de azbest, carton şi plăci cu azbest care nu sunt prinse în construcţii Tabel 6.7.1.4.Cantităţile de deşeuri cu conţinut de azbest generate în judeţul Vrancea în anul 2012

Numǎr generatori

Cantitate de deşeuri generatǎ (t)

Cantitate eliminatǎ (tone)

Mod de eliminare

Stoc la 31.12.2012 (tone)

3 2,6 - - 2,6

Regulamentul 1907/2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea şi restricţionarea substanţelor chimice – REACH

Deşi iniţial şi-au manifestat interesul mai multe firme, în final pentru judeţul Vrancea au primit numere de preînregistrare 2 societati: S.C. TURKROM S.A. Focşani – pentru 5 substante şi 1 amestec , respectiv V.E.F. S.A. Focşani - cu 2 tipuri de amestecuri ( frite şi coloranţi )


- 200 -

Tabel 6.7.1.5.REACH

6.8.Perspective 6.8.1.Strategia naţională privind deşeurile Autoritatea centrală pentru protecţia mediului încurajează : - Producţia bazată pe materiale reciclate - Operatorii economici care demonstrează durabilitatea produselor (ex. Obiectele

de uz casnic, produsele de mobilier….) - Utilizarea produselor care pot fi uşor reciclate/reutilizate - Produsele ambalate în materiale reciclate sau mai puţin ambalate - Creşterea capacităţilor de reciclare a deşeurilor - Dezvoltarea instalaţiilor de producere a energiei din deşeuri - Promovarea de către operatorii economici a ecodesignului în scopul îmbunătăţirii

performanţei de mediu a acestora pe toată durata ciclui de viaţă a produselor. Se conturează necesitatea unei abordări durabile pentru dezvoltarea unei economii, care să fie caracterizată prin gestionarea tuturor resurselor naturale într-un mod eficient indiferent de stadiul de dezvoltare. Trecerea către o economie verde presupune de exemplu:

creşterea cererii de bunuri noi şi servicii care reduc daunele aduse mediului;

transformarea unor sectoare de afaceri pentru a dezvolta "alternative mai ecologice", la produsele existente;

reducerea cererii de produse din anumite sectoare care cauzează daune mediului;

Aceasta transformare trebuie coordonată şi cu o abordare politică de înlăturare a barierelor din calea utilizării eficiente a resurselor, încurajându-se, în acelaşi timp, obţinerea de beneficii care presupun inclusiv minimizarea costurilor pentru economie.

Operator economic Adresă /telefon /fax/email

Nr preînregistrări

Denumirea substanţei preînregistrate

Volum producţie/import Estimat (tone)

S.C. TURKROM S.A. Focşani

6

carbonat de sodiu >100 tone

silicat de sodiu >1 tone

hidroxid de sodiu >1 tone

Benzensulfonic acid , 4-C10-13-sec-alkyl derivs

>1 tone

Decamethyl cyclo-penta siloxane

>1 tone

trifosfat de sodiu >1 tone

SC VEF SA Focşani

2 Frits, chemicals >100 tone

Iron cobalt chromite black spÎnel

>1 tone

Documents

RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL …apmvn-old.anpm.ro/upload/137186_Capitolul 6 Managementul Deseurilor.pdf · RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL VRANCEA