IOANA OMER

PSIHOLOGIA MUNCII – CAIET DE SEMINAR Ediţia a II-a

© Editura Fundaţiei România de Mâine, 2007

Editură acreditată de Ministerul Educaţiei şi Cercetării prin Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice

din Învăţământul Superior

Reproducerea integrală sau fragmentară, prin orice formă şi prin orice mijloace tehnice, este strict interzisă şi se pedepseşte conform legii.

Răspunderea pentru conţinutul şi originalitatea textului revine exclusiv autorului/autorilor.

Redactor: Elena Adriana ZAMFIR Tehnoredactor: Cornelia PRODAN Laurentiu Cozma TUDOSE Coperta: Marilena GURLUI-BĂLAN

Bun de tipar: 10.10.2007; Coli tipar: 4,25 Format: 16/61x86

Editura Fundaţiei România de Mâine Bulevardul Timişoara, nr. 58, sector 6,

Telefon, fax: (021)444 20 91; www.SpiruHaret.ro

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României OMER, IOANA Psihologia muncii: caiet de seminar / Ioana Omer, ediţia a II-a, Bucureşti: Editura Fundaţiei România de Mâine, 2007 Bibliogr. ISBN: 978-973-725-940-0

159.9:331(075.8)

UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA DE SOCIOLOGIE-PSIHOLOGIE

IOANA OMER

PSIHOLOGIA MUNCII – CAIET DE SEMINAR –

Ediţia a II-a

EDITURA FUNDAŢIEI ROMÂNIA DE MÂINE Bucureşti, 2007

5

CUPRINS

I. Metode de descriere şi analiză a muncii………...…………... 7

II. Motivaţia şi satisfacţia în muncă – premise ale reuşitei şi succesului profesional……….…………………….………...

14

III. Aspecte ale comunicării în procesul muncii………………...

29

IV. Adaptare-inadaptare profesională……………...……………

43

V. Recrutarea şi selecţia personalului…………………...……....

53

VI. Pregătirea profesională…………...……………….………...

66

6

7

I. METODE DE DESCRIERE ŞI ANALIZĂ A MUNCII

1. CHECK-LISTUL PENTRU ANALIZA ERGONOMICĂ A MUNCII

I. Caracteristicile generale ale activităţii

1. Descrierea succintă a procesului tehnologic pe sectoare de activitate 2. Structura, amplasarea, dotarea şi amenajarea locurilor de muncă din fiecare sector 3. Nivelul tehnic al muncii: manual, manual-mecanizat, semi- automatizat, automatizat etc.

II. Specificul muncii şi al mijloacelor de muncă A. Conţinutul muncii

1. Sarcinile şi activităţile: pe profesii, funcţii, locuri de muncă 2. Operaţiile de muncă: principale, secundare, auxiliare; des- crierea şi caracterizarea lor sub aspectele complexităţii, efortului fizic, efortului neuropsihic, ritmului de lucru

B. Descrierea ergonomică a mijloacelor de muncă: unelte, maşini şi utilaje, instalaţii etc.

1. Caracteristici generale ale acestora 2. Amenajarea spaţiului de muncă: este suficient (sau nu), permite (sau nu) o poziţie comodă de lucru 3. Poziţia de lucru (şezândă, ortostatică, mixtă, vicioasă) 4. Scaunul şi rezemătorile:

a) aprecierea scaunului: • amplasarea este favorabilă/nu din punctul de vedere al vizibilităţii • poziţia lui poate fi reglată (sau nu) în diverse sensuri, în raport cu particularităţile opera- ţiilor de muncă

b) precizarea rezemătorilor pentru spate, braţe, picioare

8

5. Caracteristici ergonomice ale zonei de lucru (masă, maşină, tablou de comandă, pupitru de comandă sau de control etc.)

a) masa de lucru: caracteristici ergonomice în raport cu specificul muncii

b) maşina considerată în ansamblul ei: • dimensiuni în raport cu caracteristicile antropometrice ale lucrătorului, posibilităţi de acces uşor la piesele şi dispozitivele acesteia • instrumente indicatoare, elemente de control, comandă şi reglare ale maşinii, tabloului şi pupitrului de comandă

C. Sursele, felurile şi recepţia informaţiilor: vizuale, auditive, tactil-kinestezice, mixte etc., volumul lor şi variabilitatea semnalelor

D. Situaţii critice: cauzele, posibilităţi de prevenire sau soluţionare E. Riscul şi securitatea muncii: • de accidente prin: explozie, incendiu, electrocutare, arsuri,

traumatisme cauzate de maşini etc. • de îmbolnăvire profesională • măsuri de protecţia şi securitate a muncii • măsuri de mediatizare privind securitatea şi sănătatea în

muncă III. Regimul de muncă şi odihnă: muncă într-un singur

schimb/mai multe schimburi (tipuri de rotaţie a schimburilor, programul de lucru în fiecare schimb)

IV. Factorii fizico-chimici ai mediului de muncă: 1. Iluminatul: surse şi modul de iluminare, amplasarea

surselor de lumină, valorile fizice 2. Zgomotul: - sursele de zgomot, amplasarea şi

valorile fizice - felul zgomotului: permanent/intermitent (se vor arăta perioadele şi duratele expunerii la zgomot) - zgomotul constituie/nu o componentă informaţională a sarcinilor de muncă - mijloace de protecţie împotriva zgo- motului

9

3. Vibraţiile: - sursele şi amplasarea lor, valorile fizice - afectarea de către acestea a întregului corp/a unor anumite părţi ale corpului

4. Microclimatul: - sursele de protecţie şi amplasarea lor, valorile fizice - alternări bruşte de temperatură şi cauzele acestora - măsuri de protecţie

5. Substanţe nocive: gaze, vapori, lichide, pulberi - sursele şi amplasarea lor - mijloacele de protecţie

6. Coloritul: - culorile ambientale au o însemnătate funcţională /de protecţie a muncii/ psihologică

V. Factori psihosociali ai muncii: sex, vârstă, pregătire; forma-

rea, selecţia profesională şi calificarea; situarea locurilor de muncă în raport cu domiciliul salariaţilor, relaţiile interumane în colectivele de muncă, motivaţia, satisfacţia în muncă

VI. Tipuri de solicitări

a. Solicitări fizice 1. Solicitări postulare: poziţia de lucru este/nu obositoare

prin caracterul fix şi rigid, ortostatism prelungit, soli-citare statică pe timp îndelungat

2. Solicitări motorii: • descrierea lor în raport cu conţinutul muncii • aprecierea intensităţii lor (mică, moderată, medie) • caracteristicile efortului (static, dinamic, mixt) • amplitudinea şi ritmicitatea mişcărilor: ritm spontan (liber)/ impus

3. Aprecierea intensităţii efortului fizic b. Solicitări neuropsihice

1. Solicitări psihomotorii: • abilitate psihiomotorie specifică • coordonare psihomotorie specială • precizie în efectuarea mişcărilor • îndeplinirea activităţii presupune antrenarea unor

automatisme şi stereotipii

10

2. Solicitări perceptive: a. Solicitarea percepţiei vizuale:

• extinderea câmpului vizual normal • distanţa faţă de obiectul muncii • acuitatea vizuală; număr de dioptrii acomodative • munca necesită/nu folosirea instrumentelor

optice de mărit: intermitent/permanent • aprecierea vizuală a distanţelor • volumul informaţiilor vizuale pe unitatea de timp • condiţiile de muncă favorizează/nu apariţia

oboselii vizuale/fototraumatismelor b. Solicitarea percepţiei auditive:

• la nivelul segmentului periferic al analizatorului, zgomotul de fond împiedică/nu perceperea semnalelor acustice specifice activităţii

• ambianţa sonoră permite perceperea semnalelor acustice specifice unor defecţiuni tehnice

• zgomotul împiedică comunicarea verbală • munca necesită perceperea diferenţiată a calităţii

semnalului sonor având o anumită semnificaţie c. Solicitarea percepţiei tactil-kinestezice:

• aprecierea pe cale tactil-kinestezică a: formei, dimensiunilor, calităţii obiectului muncii

3. Solicitări ale gândirii: activitatea implică procese de analiză şi sinteză, comparaţie, clasificare etc.; caracter de concepţie; luarea de decizii prompte (în situaţii de stres, de timp sau de risc)

4. Solicitări ale memoriei: a. memoria imediată pentru elemente ca: cifre,

cuvinte, propoziţii, scheme b. memoria de lungă durată, necesară unor sarcini

complexe de muncă 5. Solicitări ale atenţiei:

a. concentrarea atenţiei în tot timpul desfăşurării acti-vităţii sau numai în anumite faze ale procesului de muncă

b. distributivitatea atenţiei (permanent/intermintent) c. flexibilitatea atenţiei d. menţinerea vigilenţei în condiţiile unor sarcini

monotone

11

6. Solicitări afective şi volitive: locul de muncă creează stări de tensiune emoţională datorită:

• condiţiilor fizice nefavorabile • riscului muncii • izolării lucrătorului • responsabilităţii crescute • relaţiilor socioprofesionale deficitare • efortului voluntar crescut

7. Cerinţe privind trăsăturile de personalitate: a. aptitudini (generale şi specifice) b. trăsături temperamentale (concordante/nu cu specifi-

cul activităţii) c. trăsături caracteriale:

• dacă munca este predominant individuală: conştiinciozitate, grijă faţă de obiectul muncii, capacitate de autoapreciere

• dacă munca este colectivă: spirit de colaborare, principialitate, iniţiativă, capa-citate de apreciere şi autoapreciere etc.

12

2. FIŞA DE POST

FIŞA DE POST

A. DESCRIEREA POSTULUI:

I. IDENTIFICAREA, DENUMIREA ŞI LOCALIZAREA POSTULUI II. OBIECTIVELE POSTULUI

III. RELAŢII EXISTENTE CU ALTE POSTURI 1. Relaţii de subordonare 2. Relaţii de coordonare 3. Relaţii de supraordonare 4. Relaţii de control 5. Relaţii de colaborare IV. ACTIVITĂŢILE ŞI PROCEDURILE POSTULUI (SARCINILE POSTULUI) V. ÎNDATORIRILE ŞI RESPONSABILITĂŢILE AFERENTE POSTULUI

VI. AUTORITATEA, AUTONOMIA, COMPETENŢELE NECESARE

VII. CONDIŢIILE DE MUNCĂ

VIII. CONDIŢIILE DE ANGAJARE

IX. MENŢIUNI SPECIALE

13

B. SPECIFICAŢIA DE POST (DE PERSONAL)

I. NUMELE ŞI PRENUMELE ANGAJATULUI II. CALITĂŢI FIZICE

III. APTITUDINI ŞI ABILITĂŢI INTELECTUALE IV. TRĂSĂTURI DE PERSONALITATE V. CALIFICARE NECESARĂ ŞI PREGĂTIRE PROFESIONALĂ SUPLIMENTARĂ

VI. EXPERIENŢĂ PROFESIONALĂ

VII. COMPETENŢE ŞI ABILITĂŢI NECESARE OCUPĂRII POSTULUI

VIII. SPECIALIZĂRI ŞI PERFECŢIONĂRI ÎN DOMENIU

14

II. MOTIVAŢIA ŞI SATISFACŢIA ÎN MUNCĂ – PREMISE ALE REUŞITEI ŞI SUCCESULUI PROFESIONAL

1 . MOTIVAŢIA

TESTUL 1 MOTIVAŢIA ALEGERII PROFESIEI

Răspundeţi cu DA sau NU la următoarele afirmaţii:

1. Munca pe care o fac este prestigioasă, valoroasă. 2. Postul pe care îl am este cel pe care l-am dorit totdeauna. 3. În munca mea există posibilităţi de perfecţionare profesională, de

îmbogăţire a cunoştinţelor. 4. Sunt bine retribuit. 5. Mi se oferă facilităţi la locul de muncă (locuinţă de serviciu,

asistenţă medicală, cantină, maşină de serviciu, telefon etc.). 6. Este profesiunea în care cred că voi reuşi cel mai bine. 7. Am relaţii apropiate cu şefii de la serviciu. 8. În munca mea există posibilităţi de avansare pe posturi superioare. 9. Munca pe care o fac îmi aduce satisfacţii personale.

10. Am un loc de muncă sigur, lipsit de îndoiala unei concedieri sau restructurări a postului.

11. Cerinţele profesiunii corespund cu aptitudinile mele şi îmi dau posibilitatea utilizării cunoştinţelor şi deprinderilor formate.

12. Profesiunea oferă relaţii apropiate cu colegii de serviciu. 13. Conţinutul muncii este atractiv, îmi place ceea ce fac. 14. În munca mea îmi pot desfăşura activitatea aşa cum cred eu că este

mai bine. 15. Profesiunea oferă mai multă libertate decât altele, din punctul de

vedere al programului. 16. Munca pe care o fac este lipsită de periculozitate.

Luaţi fiecare item în parte şi arătaţi cărui tip de motivaţie aparţine

(motivaţie pozitivă/negativă, cognitivă/afectivă, extrinsecă/intrinsecă). Încercaţi apoi să analizaţi fiecare item raportându-vă la teoria lui A. Maslow şi arătând cărei trepte i se subscrie.

15

TESTUL 2 TEST PRIVIND MOTIVAŢIA RESURSELOR UMANE

Enunţurile urmǎtoare comportǎ şapte tipuri de rǎspunsuri posibile: Acord total: +3 De acord: +2 Parţial de acord: +1 Nu ştiu: 0 Uşor dezacord: -1 Dezacord: -2 Dezacord puternic: -3 Pentru fiecare enunţ alegeţi rǎspunsul care reflectǎ cel mai fidel

opinia dumneavoastrǎ:

1. Creşteri speciale de salariu ar trebui acordate lucrǎtorilor care exceleazǎ în munca lor.

2. Pentru ca lucrǎtorii sǎ ştie exact ce se aşteaptǎ de la ei, ar fi preferabil sǎ avem descrieri mai bune ale posturilor.

3. Trebuie sǎ se aminteascǎ lucrǎtorilor cǎ locul lor de muncǎ depinde de capacitatea organizaţiei de a face faţǎ concurenţei.

4. Un şef trebuie sǎ acorde multǎ atenţie condiţiilor fizice de muncǎ ale lucrǎtorilor sǎi.

5. Un şef trebuie sǎ lucreze el însuşi serios în vederea creǎrii unui climat în care sǎ domneascǎ prietenia între salariaţi.

6. O recunoaştere individualǎ a unui randament peste normǎ are o mare semnificaţie pentru lucrǎtori.

7. O conducere indiferentǎ poate deseori lovi sentimentele lucrǎtorilor. 8. Lucrǎtorilor le place sǎ vadǎ cǎ abilitǎţile şi capacitǎţile lor sunt

deplin utilizate în munca desfǎşuratǎ. 9. Planurile de pensionare şi programele de cumpǎrare de acţiuni

oferite de întreprindere îi incitǎ puternic pe indivizi sǎ-şi pǎstreze locurile de muncǎ.

10. Orice post de muncǎ poate fi structurat în mod atrǎgǎtor şi poate reprezenta o provocare.

11. Mulţi lucrǎtori sunt gata sǎ dea ce au mai bun în munca pe care o fac. 12. Conducerea ar trebui sǎ manifeste mai mult interes faţǎ de lucrǎtori,

organizând întâlniri sociale dupǎ orele de program.

16

13. Mândria resimţitǎ faţǎ de propria activitate constituie în prezent o recompensǎ importantǎ.

14. Lucrǎtorilor le place sǎ se creadǎ „cei mai buni” în tipul de muncǎ ce le este încredinţat.

15. Calitatea raporturilor sociale în cadrul grupurilor de muncǎ este un element important.

16. Primele pot îmbunǎtǎţi randamentul lucrǎtorilor. 17. Este important pentru lucrǎtori sǎ cunoascǎ managerii de vârf. 18. Lucrǎtorilor le place, în general, sǎ-şi stabileascǎ orarul de muncǎ şi

sǎ ia decizii legate de munca lor, în condiţiile unui control minimal. 19. Securitatea locului de muncǎ constituie un element important pentru

lucrǎtori. 20. Un echipament adecvat şi în bunǎ stare este un element important

pentru lucrǎtori. Interpretare: Itemii de mai sus reflectă următoarele tipuri de nevoi, ierarhizate

după piramida lui A. Maslow: Nevoi fiziologice: itemii 1, 4, 16, 20 Nevoi de securitate: itemii 2, 3, 9, 19 Nevoi de afiliere şi apartenenţǎ la grup: itemii 5, 7, 12, 15 Nevoi de stimǎ şi statut: itemii 6, 8, 14, 17 Nevoi de autorealizare: itemii 10, 11, 13, 18

Calculaţi punctajul pentru fiecare categorie de nevoi şi reprezentaţi grafic rezultatele obţinute. Veţi obţine profilul concepţiei dumneavoastrǎ (sau a altora) despre motivarea oamenilor în muncǎ. Experţii în domeniu pretind cǎ ar trebui sǎ se facǎ apel la nevoile de stimǎ, statut şi autorealizare dacǎ se doreşte motivarea oamenilor în muncǎ.

17

TESTUL 3 MOTIVAŢII ÎN MUNCĂ

Cu ocazia unui interviu angajaţii unei instituţii au dat la

întrebarea: „Ce vă interesează cel mai mult în munca dumneavostră?”,

următoarele răspunsuri:

RĂSPUNSURI MOTIVAŢII 1. Câştig destul de bine. a. Securitatea muncii 2. Am oarecare libertate să-mi

organizez munca, pentru că şeful îmi acordă încredere.

b. Ambianţa bună

3. Sunt mândru că fac parte din această instituţie.

c. Exercitarea responsabilităţii

4. Ca responsabil al departamentului meu pot avea iniţiative.

d. Interesul şi utilitatea muncii

5. Am visat întotdeauna să fac această muncă.

e. Remuneraţie atractivă

6. Aici, cel puţin, nu risc să fiu concediat.

f. Competenţa responsabililor

7. Munca mea mă interesează şi fac ceva util.

g. Recunoaşterea meritelor

8. Învăţ multe lucruri aici şi am ocazia să fac carieră.

h. Posibilitatea de a face sugestii

9. Patronul meu e foarte bun. i. Independenţa în muncă 10. Când munca e bine făcută, se

recunoaşte acest lucru. j. Condiţii de muncă interesante

11. Mă simt bine în grupul meu şi formăm o echipă.

k. Posibilităţi de promovare şi de perfecţionare

12. Patronul primeşte foarte bine propunerile mele.

l. O bună reputaţie a instituţiei (sau a profesiunii)

13. Munca nu este obositoare, am numeroase avantaje în natură şi, apoi, este aproape de casă.

m. Bună adaptare la aptitudinile şi gusturile personale

Găsiţi corespondenţa între răspunsurile date de subiecţi şi

motivaţiile date. Arătaţi cărui tip de motivaţie (motivaţie pozi-tivă/negativă, cognitivă/afectivă, extrinsecă/intrinsecă) aparţine fiecare răspuns. Încercaţi ca apoi să analizaţi fiecare răspuns raportându-l la piramida lui A. Maslow şi arătând cărei trepte i se subscrie.

18

TESTUL 4 MOTIVAŢII ÎN EXERCITAREA ACTIVITĂŢII

DUMNEAVOASTRĂ Dintre următoarele unsprezece motivaţii, alegeţi patru care

apreciaţi că sunt mai importante pentru desfăşurarea activităţii dumneavoastră:

1. Posibilitatea de a vă exprima creativitatea. 2. Posibilitatea de a fi cunoscut şi recunoscut. 3. Posibilitatea de a vă înţelege bine cu ceilalţi. 4. Posibilitatea de a câştiga bine. 5. Posibilitatea de a avea un loc de muncă sigur. 6. Posibilitatea de a vă lansa într-o aventură. 7. Posibilitatea de a exercita o muncă în concordanţă cu propriile

abilităţi, aptitudini şi interese. 8. Posibilitatea de a contribui la fericirea familiei. 9. Posibilitatea de a fi independent.

10. Posibilitatea de a desfăşura o muncă interesantă. 11. Posibilitatea de a face carieră şi a dobândi un statut profesional superior.

Întrebări: • Există vreo legătură între motivaţiile pe care le-aţi ales? Care

este aceasta? • Consideraţi că cele mai importante motivaţii vă sunt

satisfăcute? Dacă nu, precizaţi care nu sunt satisfăcute. • Aveţi şi alte motivaţii pe care nu le regăsiţi în cadrul acestei

liste? Care sunt acestea?

19

TESTUL 5 Asociaţi următoarele afirmaţii cu teoriile motivaţionale cărora le

aparţin: a) comportamentul care a fost răsplătit este mai probabil să se repete,

în timp ce comportamentul sancţionat este mai puţin probabil să se repete; b) factorii de igienă (supravegherea, condiţiile de muncă, relaţiile

interpersonale, securitatea muncii etc.) şi factorii motivaţionali (realizările personale, recunoaşterea, munca însăşi, posibilităţile de avansare etc.) determină atât satisfacţie, cât şi insatisfacţie în muncă;

c) oamenilor le displace munca şi, ca atare, managerii trebuie să-i constrângă, să-i controleze şi să-i dirijeze pentru a realiza obiectivele organizaţiei;

d) factorul care motivează oamenii în procesul muncii este salariul pe care aceştia îl primesc;

e) munca este o parte importantă a vieţii oamenilor, pot folosi autocontrolul în atingerea obiectivelor organizaţiei şi adesea acceptă bucuroşi responsabilitatea;

f) cu cât trebuinţele oamenilor se află pe un nivel mai ridicat cu atât ele sunt mai specific umane;

g) motivaţia depinde de măsura în care oamenii doresc ceva anume şi de măsura în care ei cred că pot obţine acel ceva;

h) oamenii sunt motivaţi de atingerea şi menţinerea unui sens al echităţii între contribuţiile personale şi recompensele obţinute.

1) Managementul ştiinţific (F.W. Taylor) 2) Teoria X 3) Teoria Y 4) Teoria ierarhizării nevoilor (A. Maslow) 5) Teoria bifactorială (F. Herzberg) 6) Teoria echităţii (J. S. Adams) 7) Teoria aşteptării (V. Vroom) 8) Teoria reîntăririi şi consolidării (B. F. Skiner)

20

2. SATISFACŢIA MUNCII

TESTUL 1 TEST DE EVALUARE A SATISFACŢIEI MUNCII

Marcaţi în dreptul fiecărei afirmaţii, varianta de răspuns care vi

se potriveşte:

AT (ACORD TOTAL); A (ACORD); N (NEDECIS); D (DEZACORD); DT (DEZACORD TOTAL)

ENUNŢURI AT A N D DT 1. Activitatea de la locul de muncă este

unul dintre hobby-urile mele.

2. Activitatea pe care o desfăşor la locul de muncă este suficient de interesantă pentru a nu mă plictisi.

3. Se pare că prietenii mei au posturi mai interesante.

4. Postul pe care îl ocup îl apreciez ca fiind mai degrabă neplăcut.

5. Timpul petrecut la lucru este mai plăcut decât cel liber.

6. Sunt adesea plictisit de locul meu de muncă.

7. Sunt destul de mulţumit de postul pe care îl ocup.

8. În cea mai mare parte a timpului trebuie să mă oblig să merg la serviciu.

9. Deocamdată sunt mulţumit de postul pe care îl am.

10. Cred că postul pe care îl ocup nu este mai interesant decât altele pe care le-aş putea obţine.

11. În mod categoric îmi displace ceea ce fac. 12. Cred că sunt mai fericit decât mulţi alţii

în ceea ce priveşte locul de muncă.

13. În cele mai multe zile mă duc cu entuziasm la serviciu.

21

14. Orice zi de lucru pare că nu se va mai termina niciodată.

15. Îmi place ceea ce fac mai mult decât unui angajat obişnuit.

16. Serviciul meu este destul de neinteresant.

17. Am mari satisfacţii în activitatea desfăşurată.

18. Regret că am acceptat acest post. Interpretarea răspunsurilor:

Pentru enunţurile 1, 2, 5, 7, 9, 12, 13, 15 şi 17 acordaţi puncte după cum urmează: AT=5; A=4; N=3; D=2; DT=1; pentru celelalte respectiv 3, 4, 6, 8, 10, 11, 14, 16, 18, în mod invers: AT=1; A=2; N=3; D=4; DT=5. Totalizaţi punctele obţinute. Cu cât punctajul este mai mare cu atât gradul de satisfacţie este mai mare. Un punctaj mai mic de 36 indică un grad crescut de insatisfacţie cu repercusiuni asupra productivităţii şi randamentului în procesul de muncă.

TESTUL 2 MINITEST DE EVALUARE A SATISFACŢIEI MUNCII

Răspundeţi la următoarele întrebări:

1. În general, vă gândiţi sau nu cu plăcere la munca dumneavoastră? a. cu foarte multă neplăcere (1 punct) b. cu destul de multă neplăcere (2 puncte) c. şi cu plăcere, dar şi cu neplăcere (3 puncte) d. cu destul de multă plăcere (4 puncte) e. cu foarte multă plăcere (5 puncte) 2. Sunt situaţii în care munca dumneavoastră vă oferă satisfacţii

profunde? a. foarte puţine sau deloc (1 punct) b. destul de puţine (2 puncte) c. nici multe, dar nici puţine (3 puncte) d. destul de multe (4 puncte) e. foarte multe (5 puncte)

22

3. Se întâmplă să aveţi necazuri, neplăceri în muncă? a. foarte des (1 punct) b. destul de des (2 puncte) c. nici des, nici rar (3 puncte) d. destul de rar (4 puncte) e. foarte rar (5 puncte) 4. Se întâmplă uneori ca munca să vă capteze în aşa măsură încât să

nu vă daţi seama când a trecut timpul? a. foarte rar sau deloc (1 punct) b. destul de rar (2 puncte) c. nici rar, nici des (3 puncte) d. destul de des (4 puncte) e. foarte des (5 puncte)

Calculaţi indicele global de satisfacţie a mucii făcând media

aritmetică a scorurilor la răspunsurile pe care le-aţi ales. Estimaţi semnificaţia indicelui global de satisfacţie a muncii astfel:

• un scor > 4 puncte indică faptul că munca dumneavoastră prezintă un grad ridicat de satisfacţie;

• un scor între 3,5 şi 4 puncte indică faptul că munca dumneavoastră este satisfăcătoare, dar există şi unele surse de insatisfacţie;

• un scor între 3 şi 3,5 puncte indică faptul că gradul de satisfacţie pe care vi-l oferă munca dumneavoastră este destul de scăzut;

• un scor < 3 puncte indică faptul că munca dumneavoastră nu vă oferă satisfacţii.

TESTUL 3 TEST DE EVALUARE A SATISFACŢIEI MUNCII

Marcaţi în dreptul fiecărui item, varianta de răspuns care vi se

potriveşte:

În ce măsură sunteţi satisfăcuţi cu:

În foarte mică

măsură (1 punct)

În destul de mică măsură

(2 puncte)

Nici mult, nici puţin

(3 puncte)

În destul de mare măsură

(4 puncte)

În foarte mare

măsură (5 puncte)

A. Facilităţi 1. Transport la (de la) instituţie 2. Orar de lucru

23

3. Facilităţi sociale (cantină, bilete de concediu, maşină de serviciu etc.)

4. Posibilităţi de câştig 5. Posibilităţi de promovare B. Condiţii fizice ale muncii 6. Periculozitatea muncii 7. Caracteristicile estetice ale

locului de muncă

8. Condiţii de microclimat fizic (temperatură, umiditate, zgomot etc.)

C. Conţinutul muncii 9. Varietate/monotonie 10. Complexitatea muncii;

calificarea cerută

11. Solicitarea rezolvării de probleme noi, interesante

12. Elemente de conducere conţinute în muncă

13. Concordanţa cu propriile aptitudini

D. Relaţiile umane în muncă 14. Relaţii cu colegii 15. Relaţii cu şeful E. Cadrul organizaţional al muncii 16. Calitatea organizării instituţiei 17. Receptivitatea faţă de

opiniile angajaţilor

18. Atmosfera stimulativă pentru muncă

Calculaţi indicatorul concret de satisfacţie a muncii – media

aritmetică a evaluărilor celor 18 aspecte prezentate în tabel. Interpretarea este aceeaşi cu cea de la testul anterior. Comparaţi indicatorul global de satisfacţie a muncii obţinut la testul de mai sus cu cel concret.

24

TESTUL 4 AUTOREALIZAREA PRIN PROFESIE

Răspundeţi cu „adevărat” sau „fals” la următoarele enunţuri:

1. Munca pe care o fac îmi aduce satisfacţii personale. 2. Postul pe care îl am este cel pe care l-am dorit întotdeauna. 3. Ceea ce fac este o muncă foarte interesantă, care îmi dă posibilitatea

utilizării cunoştinţelor şi deprinderilor formate. 4. În munca mea îmi pot desfăşura activitatea aşa cum cred eu că este

mai bine. 5. În profesia mea pot face lucruri noi, niciodată gândite de alţii. 6. Sunt foarte mândru de ceea ce fac în profesia mea. 7. Indiferent de sarcina de muncă, îmi place să rezolv problemele

profesionale punând o parte din personalitatea mea în soluţionarea lor. Interpretare:

Pentru fiecare dintre enunţurile considerate adevărate de către dumneavoastră primiţi câte 1 punct. Dacă aţi obţinut 6 şi 7 puncte înseamnă că profesia pe care o aveţi vă permite să vă realizaţi pe deplin personalitatea. Situaţia este mulţumitoare dacă aţi obţinut 3 şi 5 puncte. Dacă aţi obţinut un scor între 0 şi 2 puncte se pare că munca pe care o desfăşuraţi nu prea vă aduce satisfacţii.

TESTUL 5 V-AŢI ALES BINE PROFESIA ?

Citiţi cu atenţie enunţurile următoare şi acordaţi note de la 1 la 5,

în funcţie de gradul de importanţă pe care îl atribuiţi fiecărei caracteristici profesionale descrisă în enunţurile de mai jos, după cum urmează: 5 = foarte important; 4 = important; 3 = de importanţă medie; 2 = puţin important; 1 = neimportant.

Ce grad de importanţă acordaţi pentru:

1. O profesie în care trebuie să rezolvaţi mereu probleme noi. 2. O profesie în care să ajutaţi pe alţii. 3. O profesie în care se obţin retribuţii mai mari. 4. O profesie în care munca este foarte variată.

25

5. O profesie în care trebuie să vă îndepliniţi sarcinile deplasându-vă de la un loc la altul.

6. O profesie care contribuie la prestigiul dumneavoastră personal. 7. O profesie în care se cer aptitudini artistice. 8. O profesie în care se lucrează în echipă. 9. O profesie care prezintă perspective de dezvoltare.

10. O profesie în care să vă puteţi realiza aşa cum doriţi. 11. O profesie în care să lucraţi cu un şef care să se poarte la fel cu toată

lumea şi să acorde aceeaşi încredere tuturor subalternilor. 12. O profesie în care mediul în care lucraţi să fie plăcut. 13. O profesie care să vă dea prilejul de a putea aprecia în fiecare seară

realizările din timpul zilei respective. 14. O profesie în care să vă puteţi exercita autoritatea asupra altora. 15. O profesie în care să se experimenteze idei şi sugestii noi. 16. O profesie în care să se creeze unele produse noi. 17. O profesie în care rezultatele muncii dumneavoastră să fie cunoscute

pentru a vă putea da seama de modul cum lucraţi. 18. O profesie în care şeful dumneavoastră să aibă măsură în aprecieri şi critici.19. O profesie care să fie solicitată şi să ofere numeroase locuri de muncă. 20. O profesie în care să puneţi în valoare gustul dumneavoastră pentru frumos.21. O profesie în care să puteţi lua decizii personale. 22. O profesie în care să existe largi posibilităţi de promovare, cu

obţinerea de retribuţii corespunzătoare. 23. O profesie în care gândirea să fie intens solicitată în rezolvarea de

probleme noi şi cu soluţii nuanţate. 24. O profesie în care să vă puteţi pune în valoare însuşirile de conducător. 25. O profesie care să se desfăşoare într-o clădire în care condiţiile de

ambianţă să vă poată asigura sănătatea. 26. O profesie în care să nu fiţi împiedicat de a trăi viaţa aşa cum doriţi. 27. O profesie care să vă ofere prilejul de a lega prietenii trainice cu colegii

dumneavoastră de muncă. 28. O profesie în care importanţa muncii dumneavoastră să poată fi apreciată

de alţii. 29. O profesie în care să nu faceţi întotdeauna acelaşi lucru. 30. O profesie în care să aveţi sentimentul că-i puteţi ajuta pe alţii. 31. O profesie în care să puteţi contribui la bunăstarea altor persoane. 32. O profesie în care să puteţi efectua mai multe activităţi diferite. 33. O profesie în care să puteţi fi admirat de alţii. 34. O profesie în care să aveţi relaţii bune cu colegii dumneavoastră de muncă. 35. O profesie în care să vă puteţi trăi viaţa în modul cel mai plăcut. 36. O profesie în care să aveţi prilejul de a lucra într-un mediu

corespunzător (bine iluminat, liniştit, curat, spaţios). 37. O profesie în care să puteţi planifica şi organiza munca altora. 38. O profesie în care să se facă apel în mod continuu la capacităţile

dumneavoastră intelectuale.

26

39. O profesie în care să puteţi realiza o retribuţie care să vă asigure un nivel de trai corespunzător dorinţelor dumneavoastră.

40. O profesie în care să depindeţi de cât mai puţine persoane. 41. O profesie în care să produceţi obiecte care atrag prin aspectul lor estetic. 42. O profesie în care să puteţi fi sigur că, în cazul dispariţiei ei, puteţi

obţine o alta în cadrul aceleiaşi instituţii. 43. O profesie în care să aveţi un şef politicos. 44. O profesie în care să puteţi vedea rezultatele eforturilor dumneavoastră. 45. O profesie în care să puteţi contribui la elaborarea de idei noi.

Interpretarea răspunsurilor

Chestionarul cuprinde 15 factori, fiecare descriind o caracteristică esenţială specifică unui ansamblu de profesii sau activităţi, prin intermediul a 3 itemi. Astfel:

1. Altruism (2, 30, 31): profesii care privesc lucrul cu omenii şi contribuie la ameliorarea vieţii acestora: medicină, relaţii umane, psihologie, asistenţă socială, învăţământ, comerţ etc.;

2. Simţ estetic (7, 20, 41): profesii care permit realizarea unor obiecte estetice: artă, design etc.;

3. Creativitate (15, 16, 45): activităţi care permit crearea de noi produse, aplicarea de idei noi, inventarea de lucruri noi: profesii tehnice, ştiinţifice, artistice, literare, organizatorice etc.;

4. Stimulare intelectuală (1, 23, 38): activităţi care oferă posibilitatea de a învăţa ceva nou şi solicită o gândire independentă, reflecţii abstracte etc.;

5. Reuşită obiectivată (13,17,44): munci cu caracter executiv, finalizate prin produse concrete şi care generează sentimentul de satisfacţie prin buna executare a sarcinilor profesionale;

6. Independenţă (5, 21, 40): ocupaţii care permit persoanei să lucreze după propriul ei ritm şi să aplice propriile idei (concepţii);

7. Prestigiu (6, 28, 33): ocupaţii cu un statut social ridicat, care conferă importanţă şi impun respect;

8. Conducerea altora (14, 24, 37): profesii care dau posibilitatea de a planifica şi organiza munca altora;

9. Avantaje materiale (3, 22, 39): valoare asociată unor munci cu remunerare mare; tendinţă de orientare după câştiguri materiale;

10. Siguranţă (9, 14, 42): valoare asociată unor profesii care prezintă certitudinea menţinerii lor, asigurarea aceluiaşi tip de muncă şi garantarea veniturilor materiale;

27

11. Ambianţă de lucru (12, 25, 36): ocupaţii caracterizate prin condiţii bune de muncă, curăţenie, căldură, lipsă de zgomot;

12. Relaţii cu superiorii (11, 18, 43): alegerea locului de muncă în funcţie de cadrele de conducere din domeniul respectiv;

13. Relaţii cu colegii de muncă (8, 27, 34): alegerea locului de muncă pe criteriul unor relaţii bune cu colectivul de muncă; este un aspect de importanţă majoră în ocupaţiile semicalificate şi la funcţionarii administrativi;

14. Stilul de viaţă pe care îl implică profesia (10, 26, 35): valoare asociată la tipul de muncă ce permite desfăşurarea unei vieţi corespunzătoare imaginii construite de persoana respectivă; profesii cu program regulat care implică deplasare, călătorii etc.;

15. Varietate (4, 29, 32): profesii care permit activităţi diverse, variate, nerepetitive; orientarea spre satisfacţii personale.

Se face suma notelor acordate pentru fiecare factor la cei 3 itemi.

Apoi se stabileşte ordinea ierarhică a factorilor. Primii 3 (5) factori la care aţi obţinut punctajul cel mai mare descriu domeniul de activitate în care puteţi obţine succes şi vă puteţi realiza din punct de vedere profesional.

TESTUL 6

APRECIEREA ORARULUI DE MUNCĂ FLEXIBIL Cum apreciaţi orarul de muncă flexibil ? Care credeţi că sunt

avantajele şi dezavantajele sale pentru angajat şi pentru instituţie? Sistematizaţi răspunsurile dumneavoastră în tabelul de mai jos:

AVANTAJE DEZAVANTAJE PENTRU ANGAJAT

PENTRU INSTITUŢIE

28

TESTUL 7

Orarele flexibile (decalate) sau aşa-numitele „programe glisante” au la bază mai multe principii:

1. angajaţii trebuie să fie prezenţi la lucru în perioada stabilită; 2. durata timpului de muncă zilnic este cea normală; 3. munca trebuie organizată astfel încât angajaţii să poată fi cât mai eficienţi; 4. venirea la program şi plecarea de la program (începutul şi sfârşitul zilei de

muncă) sunt variabile şi se fac la orele care convin angajatului; 5. performanţele posturilor trebuie recompensate; 6. perioada obligatorie sau numărul obligatoriu de ore pentru toţi angajaţii

trebuie să reprezinte cel puţin jumătate din programul zilnic de lucru; 7. angajaţii sunt obligaţi să întrunească un număr fix de ore de muncă pe

o anumită perioadă. Precizaţi care dintre combinaţiile de mai jos reflectă cel mai

corect principiile programelor flexibile: a) 1, 2, 4, 6, 7 b) 2, 3, 4, 5, 6 c) 1, 3, 5, 6, 7 d) 3, 4, 5, 6, 7 e) 1, 2, 3, 4, 5

29

III. COMUNICAREA LA LOCUL DE MUNCĂ

TESTUL 1

STILURI DE COMUNICARE Apreciaţi cu ADEVĂRAT sau FALS următoarele afirmaţii:

1. Spun adesea „da” când aş vrea să spun „nu”. 2. Îmi apăr drepturile fără a le călca pe cele ale altora. 3. Prefer să ascund ce gândesc sau ce simt dacă nu cunosc bine

persoana cu care vorbesc. 4. Sunt mai degrabă o persoană autoritară şi decisă. 5. În general, cred că este mai uşor şi mai abil să acţionezi prin

persoane interpuse, prin intermediari, decât direct. 6. Mă tem să critic omenii şi să le spun ceea ce gândesc. 7. Nu îndrăznesc să refuz anumite sarcini, chiar dacă nu intră în

atribuţiile mele. 8. Nu mă tem să-mi exprim părerea chiar dacă acest lucru e primit cu

ostilitate. 9. Când are loc o dezbatere prefer să stau deoparte, pentru a vedea în ce

sens, în ce direcţie o va lua. 10. Mi se reproşează adeseori că am spirit de contrazicere. 11. Nu-mi place să-i ascult pe alţii. 12. Mă aranjez astfel încât să fiu în apropierea celor cu funcţii mari

pentru că aceasta aduce foarte multe beneficii. 13. Sunt considerat destul de descurcăreţ şi de abil în relaţiile cu alţii. 14. Întreţin cu ceilalţi raporturi întemeiate mai curând pe încredere, pe

cooperare şi mai puţin pe dominare şi calcul. 15. Prefer să nu cer ajutor colegilor mei; ar gândi că nu sunt competent. 16. Sunt timid şi mă simt blocat de îndată ce trebuie să realizez o

acţiune neobişnuită. 17. Se spune că sunt nedescurcăreţ şi, deşi este adevărat, asta mă supără,

mă enervează. 18. Mă simt bine în contactele directe, nemijlocite, de tipul „faţă în faţă”. 19. Pentru a-mi realiza scopurile, adesea mă prefac, joc teatru. 20. Sunt cam guraliv şi adesea retez vorba celorlalţi, fără să-mi dau

seama de asta la timp.

30

21. Pentru a reuşi ceea ce mi-am propus sunt gata întotdeauna să fac totul. 22. În general, ştiu la cine trebuie să fac apel şi mai ales când trebuie să

fac apel; acest lucru m-a condus la reuşită. 23. În caz de dezacord caut compromisuri realiste, pe baza unor interese

reciproce. 24. Prefer să joc „cu cărţile pe faţă”. 25. Am tendinţa de a amâna ceea ce trebuie să fac. 26. Las adesea un lucru început fără a-l termina. 27. În general, mă manifest aşa cum sunt, fără a-mi ascunde sentimentele. 28. E greu să fiu intimidat. 29. Cred că a-i speria pe alţii prin a fi mai dur cu ei este un mijloc bun

pentru a obţine ascultarea lor. 30. Dacă am fost prins cu ceva („pe picior greşit”) ştiu să îmi iau

revanşa dacă se iveşte ocazia. 31. Consider că pentru a determina pe cineva să fie de acord cu tine este

suficient să-i reproşezi că nu-şi urmează propriile principii. 32. Ştiu să profit de pe urma unui sistem de relaţii. 33. Sunt capabil să fiu eu însumi, continuând să fiu acceptat şi de

majoritatea celorlalţi. 34. Când nu sunt de acord cu cineva îndrăznesc să i-o spun şi reuşesc să

mă fac înţeles. 35. Am grijă să nu-i supăr, să nu-i inoportunez şi să nu-i plictisesc pe alţii. 36. Deşi mă străduiesc să iau hotărâri, ezit îndelung şi uneori evit chiar

să aleg. 37. Dacă părerea mea este singulară într-un grup, prefer să tac. 38. Vorbesc fără teamă în public, în adunări. 39. După părerea mea, viaţa constă în raporturi de forţă, de luptă. 40. Îmi asum fără teamă riscuri mari, situaţii periculoase. 41. Consider că prin crearea conflictelor poţi fi mai eficient (poţi obţine

mai mult) decât prin reducerea tensiunilor. 42. Cred că mimarea sincerităţii este un bun mijloc de a câştiga

încrederea celorlalţi. 43. Ştiu să ascult cu răbdare, fără să tai vorba altora. 44. Duc până la capăt ceea ce am hotărât să fac. 45. Îmi exprim sentimentele aşa cum le simt. 46. Ştiu cum să-i fac pe oameni să accepte şi să adere la ideile mele. 47. Consider că a-i flata pe oameni, a-i măguli, a le face complimente,

sunt mijloace bune de a obţine ceea ce vrei. 48. În conversaţiile cu alţii fac tot posibilul să-mi impun punctul de vedere. 49. Ştiu să mânuiesc ironia muşcătoare. 50. Sunt sensibil şi uşor de influenţat şi îmi dau seama că adesea mă las

31

exploatat. 51. Prefer să observ evenimentele şi discuţiile decât să particip la ele. 52. Prefer să stau deoparte, în umbră, decât să mă fac remarcat. 53. Manevrarea şi manipularea celorlalţi nu sunt, după părerea mea,

soluţii de folosit. 54. Opinia mea este că nu trebuie să-ţi anunţi prea repede intenţiile;

acest lucru este o probă de neîndemânare. 55. Şochez adesea prin faptele şi opiniile mele. 56. Prefer să fiu „lup” şi să-i mănânc pe alţii, decât „miel” mâncat de ceilalţi. 57. Cred că a-i manevra şi manipula pe alţii reprezintă adesea singurele

mijloace de a obţine ceea ce vrei. 58. În general, ştiu să protestez cu eficacitate, dar fără agresivitate excesivă. 59. Uneori, întârzii prea mult în rezolvarea unora dintre probleme mele. 60. Evit situaţiile care m-ar pune într-o lumină neplăcută.

Interpretarea rezultatelor: Se acordă 1 punct pentru răspunsurile apreciate cu ADEVĂRAT

şi se conturează patru stiluri de comunicare: Stilul nonasertiv: itemii 1, 7, 15-17, 25, 26, 35-37, 50-52, 59,60. Stilul agresiv: itemii 4, 6, 10, 11, 20, 21, 28-30, 39, 40, 48, 49, 55, 56 Stilul manipulator: itemii 3, 5, 9, 12, 13, 19, 22, 31, 32, 41, 42, 46, 47, 54, 57 Stilul asertiv: itemii 2, 8, 14, 18, 23, 24, 27, 33, 34, 38, 43-45, 53, 58

Punctajul maxim la un stil indică atitudinea dominantă în

comunicare. Dacă există două stiluri egale ca punctaj, stilul de comunicare dominant nu este încă conturat. Dacă sunt trei sau patru stiluri asemănătoare sau identice ca punctaj, acest lucru evidenţiază lipsa unui stil de comunicare, o persoană oscilantă şi nematurizată.

32

TESTUL 2

ARTA CONVERSAŢIEI

De obicei, interlocutorul meu:

1. Nu-mi dă şansa de a mă pronunţa; eu am ce spune, dar nu am posibilitatea să-mi exprim informaţiile şi/sau opiniile.

a. DA b. NU

2. Mă priveşte în faţă în timpul discuţiei şi astfel pot să-mi dau seama că mă ascultă.

a. DA b. NU

3. Mă întrerupe foarte des în cursul discuţiei. a. DA b. NU

4. Îmi creează sentimentul unei discuţii utile şi/sau interesante. a. DA b. NU

5. Se agită în permanenţă; creionul, hârtia sau alte obiecte reprezintă pentru el mai mult decât cuvintele mele.

a. DA b. NU

6. Surâde încurajator, făcându-mă să mă simt în largul meu. a. DA b. NU

7. Îmi distrage mereu atenţia cu întrebări şi comentarii. a. DA b. NU

8. Încearcă să mă combată întotdeauna. a. DA b. NU

9. Denaturează sensul cuvintelor mele şi le dă sensul care îi convine. a. DA b. NU

10. Îmi spune de-a dreptul să tac atunci când încerc să ridic vreo obiecţie. a. DA b. NU

11. Îmi spune părerea lui numai după ce-mi termin ideea. a. DA

33

b. NU 12. Se ocupă de altceva în timpul discuţiei – urmăreşte pe furiş televizorul,

radioul, răsfoieşte presa, priveşte adesea la ceas etc., fiind evident neatent la ce-i spun.

a. DA b. NU

13. Este foarte interesat de concluziile pe care le trag. a. DA b. NU

14. Reuşeşte întotdeauna să plaseze unul sau mai multe cuvinte în naraţiunea sau argumentarea mea.

a. DA b. NU

15. Mă priveşte ca şi cum m-ar aprecia. a. DA b. NU

16. Spune că s-a gândit şi el la acelaşi lucru ori de câte ori vin cu o propunere nouă.

a. DA b. NU

17. Dă aprobator din cap, stimulându-mă astfel în cursul discuţiei. a. DA b. NU

18. Plasează glume, anecdote, când încerc să vorbesc despre ceva serios. a. DA b. NU

19. Impune ca toţi să fie de acord cu el; orice enunţ se termină cu o întrebare: „Nu sunteţi de acord ?”; „Aveţi cumva altă opinie ?” etc.

a. DA b. NU

20. Se poartă ca şi cum l-aş împiedica să facă ceva mai bun. a. DA b. NU

Cotarea răspunsurilor: dacă la itemii 1, 3, 5, 7, 8, 9, 10, 12, 14,

16, 18-20 aţi răspuns prin DA primiţi câte 1 punct. Dacă la itemii 2, 4, 6, 11, 13, 15, 17 aţi răspuns prin NU primiţi câte 1 punct. Totalizaţi punctele obţinute.

34

Interpretarea rezultatelor: Între 14 şi 20 puncte: aveţi dificultăţi majore în comunicare: nu ştiţi să vă structuraţi mesajele, să captaţi şi să menţineţi atenţia interlocutorilor, să trageţi concluzii, să vă adecvaţi comporta-mentul la stilul partenerilor. În acelaşi timp, nu ştiţi să ascultaţi – orice întrerupere sau intervenţie a interlocutorului este negativ distorsionată de susceptibilitatea dumneavoastră exagerată. Între 8 şi 13 puncte: aveţi unele deficienţe în comunicare semnalate de întrebările la care aţi obţinut puncte. Acordaţi mai multă atenţie partenerului şi modului propriu de comportare în cursul interacţiunii, evitaţi concluziile pripite – cu privire la tema discuţiei, la stilul şi persoana celui cu care staţi de vorbă – şi totul va fi foarte bine. Între 3 şi 7 puncte: sunteţi un bun interlocutor. Aveţi însă tendinţa de a neglija uneori interlocutorul, fapt pentru care vă reamintim că dialog înseamnă partener prezent. Între 0 şi 2 puncte: ştiţi ce şi cum să comunicaţi; ştiţi să ascultaţi. Felicitări.

TESTUL 3 SE POATE COMUNICA BINE CU DUMNEAVOASTRĂ?

La acest test aveţi următoarele posibilităţi de a răspunde:

acord total = 4 puncte acord parţial = 3 puncte acord = 2 puncte dezacord = 1 punct

Acord

total (4)

Acord parţial

(3)

Acord

(2)

Dezacord

(1) 1. În discuţiile cu ceilalţi schimb subiectul

către problemele care mă preocupă.

2. Seara când sunt împreună cu partenerul/(partenera) meu (mea) trec clipele pe negândite.

3. Nu mă simt în largul meu atunci când este o persoană în lift.

4. Nu mă pot abţine să nu-mi spun părerea.

35

5. Sunt un/o bun/bună ascultător/ascultătoare. 6. Îmi vine greu să-i contrazic pe ceilalţi. 7. De dragul armoniei, cuplul nostru evită

conflictele.

8. Adeseori încep frazele cu „da, dar...”. 9. Cu greu mă abţin să tac.

10. Când mă cert am tendinţa să jignesc. 11. O controversă cu mine, de cele mai multe

ori, se termină cu o înţelegere rezonabilă.

12. Îmi este greu să spun ceea ce gândesc cu adevărat.

13. Felul în care mă cert uneori poate fi ofensator.

14. Pot înţelege bine modul de a gândi al altora.

15. Este jenant pentru mine atunci când cineva plânge în faţa mea.

16. Aş putea fi un/o bun/bună profesor/ profesoară.

17. Evit ca ceilalţi să fie prea apropiaţi faţă de mine.

18. În discuţiile aprinse folosesc mai frecvent pronumele „eu” şi arareori mă adresez cu „tu”.

19. În discuţiile cu ceilalţi încerc să fiu foarte exact.

20. Am uneori sentimentul că trebuie să spun ceva, dar nu ştiu ce anume.

21. Chiar şi când nu am dreptate îmi susţin punctul de vedere, încât îi pun pe ceilalţi în dificultate (îi fac să se îndoiască).

Testul identifică 3 tipuri de stiluri de comunicare:

Tipul A: itemii 3, 6, 9, 12, 15, 17, 20 Tipul B: itemii 1, 4, 8, 10, 13, 18, 21 Tipul C: itemii 2, 5, 7, 11, 14, 16, 19

Totalizaţi pentru fiecare tip în parte punctele obţinute. Stilul dumneavoastră de comunicare corespunde punctajului cel mai mare pe care l-aţi obţinut.

36

Tipul A: „Armonia cu orice preţ naşte conflicte” Aveţi probleme cu partenerii dumneavoastră în a stabili relaţii

sincere. Dificultăţile dumneavoastră apar mai ales în situaţiile în care, într-o discuţie, trebuie să vă confruntaţi cu sentimentele negative ale partenerilor. Încercarea de eschivare, respectiv stilul inadecvat, fals al discuţiei vă determină fie să subestimaţi, fie să supraestimaţi senti-mentele partenerilor, fapt care generează stări conflictuale. Spuneţi deschis ceea ce gândiţi, ceea ce vă deranjează, astfel veţi evita neînţelegeri şi conflicte potenţiale.

Tipul B: „Cine deţine puterea?” Faptul că în relaţiile interpersonale aveţi din când în când

probleme cu interlocutorul dumneavoastră se datorează unui conflict de autoritate mai mult sau mai puţin actual. De cele mai multe ori acesta duce la divergenţe de opinii, care contribuie la clarificarea raportului de forţe. Fără să vreţi, lăsaţi partenerului de discuţie impresia că nu îl/o înţelegeţi, că nu puneţi prea mare preţ pe părerea sa, fapt care poate conduce la apariţia unor stări de tensiune sau conflictuale.

Tipul C: „Arta conversaţiei mai presus de orice” Este un lucru foarte uşor pentru dumneavoastră să faceţi schimb

de opinii şi să vă exprimaţi gândurile, sentimentele, ceea ce denotă o atitudine de deschidere, înţelegere, ascultare faţă de interlocutorii dumneavoastră. Capacitatea dumneavoastră de a şti să puneţi lucrurile la punct în cadrul unui dialog este extraordinară şi foarte eficientă. Sunteţi consecvent/consecventă şi nu îi jigniţi pe interlocutori. Sunteţi suficient de flexibil/flexibilă şi nu ezitaţi să vă revizuiţi atitudinea, atunci când este cazul. Felicitări!

TESTUL 4 Arătaţi dacă următoarele fraze sunt „adevărate” sau „false”:

a) comunicarea eficientă se realizează în absenţa feed-back-ului; b) comunicarea ascendentă se realizează uneori prin intermediul zvonului; c) în cadrul politicilor de personal, comunicarea contribuie la desfăşurarea cu

rezultate pozitive a proceselor de selecţie, evaluare, perfecţionare şi promovare a personalului;

d) reţelele „în stea” sunt reţele descentralizate corespunzând stilului de conducere „laissez-faire”;

37

e) reţelele în cerc corespund stilului de conducere democratic şi sunt indicate în activităţile de informare şi în activităţile creatoare;

f) în cadrul grupurilor de muncă, comunicarea consolidează coeziunea acestora, fiind baza eficienţei muncii în grup;

g) reţelele multiple facilitează asumarea rapidă a responsabilităţii. h) comunicarea eficientă se realizează în absenţa feedbackului.

TESTUL 5 STILURI DE REZOLVARE A CONFLICTELOR

Citiţi cu atenţie cei 30 de itemi de mai jos şi alegeţi la fiecare

varianta care vă reprezintă cel mai bine (a sau b): 1. a. De obicei sunt rigid în vederea realizării scopurilor proprii. b. Încerc, cu fiecare ocazie, să fiu sociabil şi deschis pentru soluţio-

narea problemelor. 2. a. Întotdeauna joc cu cărţile pe faţă şi solicit ca toţi să facă la fel. b. Când apare un conflict, întotdeauna îmi susţin punctul de vedere

propriu. 3. a. Îmi apăr cu tărie întotdeauna poziţia ocupată pe care am câştigat-o. b. Ofer de preferinţă soluţii rapide, cu arătarea directă a celei mai

bune în rezolvarea problemei. 4. a. Temporar, îmi sacrific propriile interese în folosul altei persoane. b. Consider că toate cauzele diferenţelor de abordare nu reprezintă

întotdeauna ceva care merită să discuţi. 5. a. Prefer să adopt un alt punct de vedere, decât să risc să apară

certuri şi contradicţii. b. Evit persoanele cu puncte de vedere categorice.

6. a. Îmi place să colaborez cu alţii şi să revedem argumentele lor. b. Presimt că majoritatea ideilor mele expuse rezistă mai puţin ca

argumente. 7. a. Încerc să caut colaborarea dacă apare o situaţie complicată. b. De obicei, sunt şi rămân hotărât(ă), dacă acţiunile ating scopurile

mele. 8. a. Când apar divergenţe, întotdeauna mă străduiesc să-mi susţin

punctul de vedere. b. Îmi propun o poziţie cât mai „neutră” în timpul rezolvării conflictelor.

38

9. a. Îmi place să merg la întâlnirile şi întrunirile cu alte persoane. b. Îmi apăr cu tărie propriul punct de vedere.

10. a. Din punctul meu de vedere, cauzele diferendelor nu necesită întotdeauna să fie discutate.

b. Încerc să caut să colaborez cu alţii în situaţii dificile. 11. a. În timpul rezolvării conflictelor adopt o poziţie echidistantă.

b. Evit persoanele cu puncte de vedere categorice. 12. a. Presimt că majoritatea ideilor expuse, care sunt şi ale mele, rezistă

mai puţin ca argumente. b. Îmi place să mă întâlnesc cu cealaltă persoană ca să găsesc o soluţie.

13. a. De obicei, sunt tare în atingerea scopurilor proprii. b. Îmi sacrific temporar propriile interese în favoarea altor persoane

14. a. Prefer să am un alt punct de vedere, decât să risc să apară o situaţie conflictuală.

b. Când apare o divergenţă, întotdeauna mă străduiesc să-mi susţin punctul de vedere.

15. a. Îmi apăr puternic şi în forţă poziţia pe care o am deja. b. Prefer să colaborez cu alţii şi să revedem împreună argumentele lor.

16. a. Încerc să colaborez atunci când apare o situaţie grea. b. Uneori sacrific interesele proprii în favoarea celorlalţi.

17. a. Decât să apară o situaţie de conflict prefer să adopt un alt punct de vedere.

b. Adopt o poziţie neutră în timpul rezolvării divergenţelor. 18. a. Prefer să mă întâlnesc cu persoanele cu care sunt în conflict

pentru a-l rezolva. b. Îmi place să cooperez cu alţii şi să revedem împreună argumentele lor.

19. a. Simt că nu întotdeauna este necesară discutarea cauzelor diferen-ţelor dintre punctele de vedere.

b. Sunt rigid de obicei în atingerea scopurilor proprii. 20. a. Când apare o divergenţă, întotdeauna mă străduiesc să-mi susţin

punctul de vedere. b. Caut să evit persoanele care au puncte de vedere inflexibile şi

categorice. 21. a. Simt că majoritatea ideilor expuse (inclusiv ale mele) nu pot fi

susţinute ca argumente. b. Poziţia pe care am câştigat-o deja o apăr cu tărie.

22. a. Încerc ca, în fiecare situaţie, să rezolv problemele în mod deschis, în societate.

b. Simt că nu întotdeauna merită să discuţi cauzele diferendelor punctelor de vedere diverse.

39

23. a. Evit întotdeauna persoanele care au păreri categorice. b. Joc întotdeauna cu cărţile pe faţă şi vreau ca toţi să joace la fel.

24. a. Prefer să arăt direct soluţia reciproc avantajoasă pentru rezolvarea unei probleme.

b. Majoritatea ideilor exprimate, inclusiv ale mele, simt că nu pot fi susţinute cu argumente.

25. a. Încerc în fiecare situaţie să obţin un compromis în societate şi să rezolv în mod deschis problema.

b. Când apare o situaţie grea, caut să obţin colaborarea celor din jur. 26. a. Întotdeauna jocul meu este cu cărţile la vedere, şi acest lucru îl

solicit de la toată lumea. b. Poziţia „de mijloc” este propunerea mea în timpul rezolvării

conflictelor. 27. a. În situaţii dificile, încerc să găsesc cea mai bună soluţie pentru

rezolvarea problemei. b. Îmi place să mă întâlnesc cu cealaltă persoană pentru a rezolva

conflictul. 28. a. Sacrific interesele proprii, uneori în folosul altora.

b. Încerc „ieşirea în societate” pentru rezolvarea deschisă a problemelor.

29. a. Joc cu cărţile pe faţă şi întotdeauna solicit ca toţi să facă la fel. b. Prefer adoptarea altui punct de vedere şi evitarea situaţiei

conflictuale. 30. a. Îmi place adaptarea şi revederea împreună cu ceilalţi a punctelor

lor de vedere. b. Arăt soluţia reciproc avantajoasă, nu-mi impun cu forţa propriul

punct de vedere. După ce aţi ales în concordanţă cu maniera dumneavoastră de a

rezolva conflictele, varianta a sau b la fiecare item, identificaţi alegerile făcute, cu literele A, B, C, D, E, conform grilei de mai jos. Număraţi de câte ori aţi ales fiecare literă şi treceţi rezultatele respective în tabelul cu stiluri. Stilul cu cele mai multe alegeri reprezintă stilul dumneavoastră de a rezolva conflictele.

ITEMUL VARIANTA VARIANTA

a b 1 D E 2 E D 3 D E 4 B A

40

5 B A 6 B A 7 C D 8 D C 9 C D 10 A C 11 C A 12 A C 13 D B 14 B D 15 D B 16 C B 17 B C 18 C B 19 A D 20 D A 21 A D 22 E A 23 A E 24 E A 25 E C 26 E C 27 E C 28 B E 29 E B 30 B E

STILUL NUMĂR ALEGERI

STILUL EVITĂRII A STILUL ADAPTĂRII B STILUL COLABORĂRII C STILUL COMPETIŢIEI D STILUL COMPROMISULUI E

Stilul evitării (fără afirmare, lipsit de cooperare): persoanele

care adoptă evitarea unui conflict manifestă non-asertivitate şi nehotărâre şi nu îşi urmăresc nici propriile interese şi preocupări, dar nici pe cele ale adversarului. Ei evită şi refuză negocierea conflictului, prin neprezentarea la şedinţe şi prin tactica de amânare pe o perioadă nedeterminată a discutării subiectului problemei.

Stilul adaptării (fără afirmare, cu cooperare): cei care adoptă acest stil rezervat şi de acomodare îşi neglijează şi se abat (deviază) de la propriile interese pentru a satisface preocupările şi problemele celeilalte părţi. Ele manifestă non-asertivitate şi cooperare. Tacticile adoptate sunt contradictorii şi contrastante: cedarea în faţa punctului de vedere advers, concilierea, altruismul generos.

41

Stilul competiţiei (cu afirmare, fără cooperare): persoanele care adoptă acest stil manifestă asertivitate, hotărâre şi necooperare. Este o strategie bazată pe autoritate şi motivată pe deţinerea puterii. Este gândită pentru a câştiga cu orice preţ, atunci când se confruntă cu o situaţie conflictuală.

Stilul colaborării (cu afirmare şi cooperare): este opus evitării. Colaborarea caută soluţii reciproc avantajoase, care satisfac necesităţile şi preocupările ambelor părţi. Persoanele care adoptă acest stil manifestă asertivitate şi hotărâre în cooperare. Strategia implică o înţelegere a motivelor conflictului şi găsirea soluţiei, în cazul cel mai fericit, care să elimine sau, cel puţin să atenueze competiţia pentru resurse.

Stilul compromisului (afirmare relativă şi cooperare parţială): părţile în conflict tind rapid către compromis şi caută soluţii reciproc acceptabile, care să satisfacă parţial ambele părţi. Persoanele care adoptă acest stil manifestă parţial asertivitate şi hotărâre pentru cooperare. Strategia include găsirea unei soluţii rapide, de mijloc, acceptabilă de toată lumea, dezbaterea diferenţelor şi depăşirea deosebirilor care există între părţile aflate în conflict.

TEHNICĂ DE REZOLVARE A CONFLICTELOR DINTRE GRUPURI ÎN CADRUL UNEI ORGANIZAŢII

Bunele relaţii dintre grupuri sunt esenţiale pentru succesul unei

organizaţii. O tehnică de rezolvare a conflictelor care pot apărea între grupuri este următoarea:

Etapa 1: fiecare grup, la cererea unui mediator, elaborează trei liste: 1. o listă cu aspectele care îl mulţumesc în activitatea

celuilalt grup; 2. o listă cu aspectele care îl nemulţumesc în activitatea

celuilalt grup; 3. o listă în care se încearcă a se intui care sunt opiniile

pozitive şi negative ale celuilalt grup cu privire la propria activitate.

Etapa a-2-a: cele două grupuri îşi prezintă reciproc listele, fără a avea voie să se contrazică, ci numai să ceară lămuriri.

Etapa a-3-a: grupurile discută separat implicaţiile a ceea ce au auzit în etapa a doua.

Etapa a-4-a: grupurile se întâlnesc din nou şi, cu ajutorul unui mediator, stabilesc ce neînţelegeri trebuie rezolvate cu prioritate.

42

Etapa a-5-a: se aleg membri din fiecare grup, pentru a crea un alt grup, care să stabilească metoda de rezolvare a principalelor neînţelegeri. Se stabileşte o listă de acţiuni, cu termene de realizare şi responsabili. Se încearcă obţinerea aprobării celor două grupuri cu privire la această listă.

Etapa a-6-a: se organizează o şedinţă ulterioară, pentru a se analiza progresele realizate în rezolvarea neînţelegerilor şi se alcătuiesc, dacă este necesar, alte planuri de acţiune.

GHID PENTRU NEGOCIATORII UNUI CONFLICT

• Elaboraţi-vă un set clar de obiective pentru fiecare pas al negocierii şi clarificaţi-vă contextul în care au fost adoptate aceste obiective.

• Nu fiţi nervoşi. • Când nu sunteţi siguri, fiţi precauţi. • Fiţi bine pregătiţi, cu argumente suficiente, clare şi relevante, pentru

a vă susţine obiectivele. • Fiţi flexibili în poziţia pe care o adoptaţi şi porniţi de la premisa că

negocierea prin natura ei presupune unele renunţări şi compromisuri. • Încercaţi să înţelegeţi raţionamentele celeilalte părţi. • În cazul în care nu realizaţi un progres, lăsaţi pe altcineva şi reveniţi

când impasul a fost depăşit. • Folosiţi momentul pentru a realiza o înţelegere referitoare la una

dintre problemele aflate în discuţie. • Urmăriţi toate reacţiile celeilalte părţi. • Controlaţi-vă emoţiile. • „Construiţi-vă” o reputaţie de om cinstit, dar ferm. • Ascultaţi cu atenţie poziţia partenerului. • Cântăriţi cu grijă fiecare progres în cadrul negocierii şi evaluaţi

impactul acestor înţelegeri asupra derulării viitoare a negocierilor. • Evaluaţi impactul fiecărei renunţări asupra obiectivelor cu care aţi

început negocierile. • Acordaţi atenţie modului de formulare al fiecărei clauze negociate. • Luaţi în considerare impactul negocierilor prezente asupra perioadei

care va urma.

43

IV. ADAPTARE – INADAPTARE PROFESIONALĂ

1 . STRESUL PROFESIONAL

SCALA DE EVALUARE A EVENIMENTELOR DE VIAŢĂ (T. Holmes, R. Rahe, 1967; F. J. Landy, 1987)

EVENIMENTUL DE VIAŢĂ VALOAREA MEDIE

1. Decesul soţului/soţiei 100 2. Divorţul 73 3. Separarea conjugală (despărţire de soţ/soţie) 65 4. Pedeapsa cu închisoarea 63 5. Decesul unui membru al familiei 63 6. Boală sau accident personal grav 53 7. Căsătorie 50 8. Desfacerea contractului de muncă (concediere) 47 9. Reluarea vieţii comune (împăcarea cu soţul/soţia) 45

10. Pensionare 45 11. Boală gravă a unui membru al familiei 45 12. Sarcină 40 13. Dificultăţi de ordin sexual 39 14. Apariţia unui nou membru în familie 39 15. Promovare profesională 39 16. Schimbare financiară importantă în veniturile

familiei (în bine/rău) 38

17. Decesul unui prieten intim 37 18. Schimbarea profesiei/ locului de muncă 36 19. Conflicte conjugale repetate 35 20. Ipotecare (sau cumpărarea unei locuinţe)/

pierderea unei sume foarte mari de bani 31

21. Sechestrarea unui bun ipotecat sau dat ca gaj/ împrumutarea unei sume foarte mari de bani

30

44

22. Schimbare semnificativă de responsabilităţi profesionale la locul de muncă

29

23. Plecarea unui copil de acasă 29 24. Dificultăţi cu familia soţului/soţiei 29 25. Suprasolicitare personală 28 26. Debutul/încetarea activităţii profesionale a

soţului/soţiei 26

27. Început sau final de ciclu de şcolarizare a copiilor 25 28. Schimbare în obiceiurile personale (renunţarea la

fumat) 24

29. Dificultăţi, diferende cu şeful 23 30. Schimbări de orar sau de condiţii de muncă 20 31. Schimbarea de domiciliu 20 32. Schimbarea şcolii 20 33. Schimbări în petrecerea timpului liber (noi activităţi) 19 34. Modificări în activităţile sociale 18 35. Împrumutarea unei sume medii de bani/ contractarea

unei achiziţii pe credit (televizor, automobil) 17

36. Schimbarea deprinderilor legate de somn 16 37. Schimbarea numărului de participanţi la

reuniunile de familie/vizite prelungite ale rudelor 15

38. Schimbare importantă în regimul alimentar (post, îngrăşare)

15

39. Vacanţele, concediu 13 40. Crăciunul, sărbătorile de iarnă 12 41. Mici încălcări ale legii (penalizări în circulaţie) 11

I se cere subiectului să însemneze evenimentele trăite în cursul

celor 12 luni şi să adune valorile corespunzătoare acestora. Se obţin următoarele rezultate:

1. criză uşoară de viaţă: 150-199 puncte 2. criză moderată de viaţă: 200-299 puncte 3. criză de viaţă majoră: > 300 puncte

Sub 150 de puncte: nu apar afectări ale sănătăţii dumneavoastră provocate de stres. Între 150-300 puncte stresul este prezent, starea dumneavoastră de sănătate poate fi afectată şi se impune să luaţi măsuri.

45

TESTUL 1 SIMPTOME PSIHOLOGICE ALE STRESULUI

Alegeţi dintre următoarele simptome pe cele care apar deseori,

cu regularitate sau în permanenţă, în cazul dumneavoastră:

1. Iritare frecventă. 2. Relaţii dificile cu cei din jur. 3. Comportament excesiv de autoritar sau impuls dominator. 4. Schimbare permanentă a centrelor de interes, a hobby-urilor sau a

câmpului de activitate/locului de muncă. 5. Atitudini fluctuante în materie de religie sau credinţă. 6. Pierderea sau diminuarea capacităţii de decizie. 7. Pierderea controlului sau autodisciplinei. 8. Acte de violenţă absurdă îndreptate asupra unor persoane, animale sau

obiecte. 9. Depresie sau stări puternic depresive fără motive exterioare.

10. Indiferenţă faţă de muncă, de hobby-uri sau chiar faţă de membri familiei, care nu ar trebui să ne fie indiferenţi.

11. Apatie. 12. Fluctuaţii bruşte ale dispoziţiei, de la euforie la tristeţe, în decursul

câtorva ceasuri. 13. Sentimentul însingurării, acela de a fi părăsit (chiar în sânul cercului

familial, al prietenilor sau colegilor). 14. Impulsul de a se ascunde. 15. Sentimentul unui „gol interior”. 16. Anxietate, nesiguranţă, inhibiţii sau nervozitate. 17. Senzaţia de „plutire”, de a „pierde pământul de sub picioare”. 18. Impulsul de retragere în plan social, intelectual sau afectiv. 19. Sentimentul de a fi ameninţat, oprimat sau culpabilizat. 20. Lipsă de motivaţie, dezorientare. 21. Sentimentul de a fi asaltat din toate părţile, încolţit. 22. Sentimentul de „a nu fi la înălţimea situaţiei”, „de-a nu putea face

faţă anumitor persoane”. 23. Sentimentul că situaţii care în trecut erau depăşite uşor, devin acum

constrângătoare. 24. Incapacitatea de a memora lucruri importante. 25. Dificultate de asimilare intelectuală. 26. Dificultate de concentrare.

46

27. Tresărire puternică la soneria telefonului sau când cineva ni se adresează pe neaşteptate.

28. Sentiment de plictiseală permanentă. 29. Lipsa de motivaţie faţă de anumite lucruri pe care am dori totuşi să le facem.

Totalizaţi numărul simptomelor obţinute:

< 3 simptome însemnate: nu sunteţi deocamdată afectat de stres 3-6 simptome însemnate: nivel scăzut de stres > 6 simptome însemnate: nivel crescut de stres

TESTUL 2

CUM RĂSPUNDEŢI LA STRES? Citiţi următoarele enunţuri şi alegeţi varianta de răspuns care se

potriveşte în cazul dumneavoastră:

1. De mai mult timp mă simt peste măsură de slăbit. 1. Da 2. Nu

2. Am avut perioade de timp în care m-am simţit depăşit de situaţie. 1. Da 2. Nu

3. Care este în general starea dumneavoastră psihică? 1. Excelentă 2. Bună 3. Proastă 4. Foarte proastă

4. Adesea simt că „mă ia cu călduri”. 1. Da 2. Nu

5. Aţi suferit de palpitaţii? 1. Adesea 2. Uneori 3. Niciodată

6. Aveţi poftă de mâncare? 1. Slabă 2. Normală 3. Bună 4. Prea bună

47

7. Sunt atât de obosit încât nu pot sta nici măcar pe scaun (trebuie să stau lungit).

1. Da 2. Nu

8. Sunteţi tipul de om care îşi face griji din orice? 1. Da 2. Nu

9. Aţi avut dificultăţi de respiraţie (fără a desfăşura o muncă foarte solicitantă din punct de vedere fizic)?

1. Adesea 2. Uneori 3. Niciodată

10. Aţi avut accese de nervozitate (iritare, tensiune psihică)? 1. Adesea 2. Uneori 3. Niciodată

11. Aţi avut stări de leşin? 1. Niciodată 2. Foarte rar 3. Rar

12. Întâmpinaţi dificultăţi când încercaţi să adormiţi sau să rămâneţi treaz?

1. Adesea 2. Uneori 3. Niciodată

13. Vă deranjează aciditatea gastrică (mai multe zile la rând)? 1. Da 2. Nu

14. Aveţi memorie bună? 1. Da 2. Nu

15. S-a întâmplat să aveţi „transpiraţii reci”? 1. Adesea 2. Uneori 3. Niciodată

16. Vă tremură vizibil mâinile? 1. Adesea 2. Uneori 3. Niciodată

17. Aud zgomote în cap tot timpul. 1. Da 2. Nu

48

18. Am spaime personale care îmi provoacă prăbuşirea psihică. 1. Da 2. Nu

19. Vă simţiţi izolat, singur, chiar între prieteni? 1. Da 2. Nu

20. Nimic nu mi se întâmplă după cum îmi doresc. 1. Da 2. Nu

21. Suferiţi de dureri de cap? 1. Adesea 2. Uneori 3. Niciodată

22. Uneori nici nu mai ştiu dacă ceva are preţ, dacă merită să mai doreşti ceva.

1. Da 2. Nu

Se acordă câte 1 punct dacă aţi încercuit răspunsul 3 sau 4 la

itemul 3, dacă aţi încercuit răspunsul 3 la itemul 11 şi răspunsul 2 la itemul 14. Pentru fiecare dintre ceilalţi itemi primiţi câte 1 punct dacă aţi încercuit răspunsul 1.

Interpretarea scorului:

• între 0-3 puncte răspundeţi normal la stres, nefiind afectat de acesta

• 4-6 puncte vă aflaţi la limita normalului, fiind prezent un nivel scăzut de stres

• > 7 puncte: nivel crescut de stres, există o discrepanţă între solicitări şi capacităţile personale, deci se impun măsuri de reechilibrare fizică şi psihică.

49

TESTUL 3 REACTIVITATE LA STRES: TIP A SAU TIP B

Alegeţi din enunţurile următoare pe cele care vi se potrivesc:

B Îmi rezolv lucrările cu calm şi cu grijă. A Lucrez rapid. B Nu mă grăbesc, dar nu sunt nici lent. A Nu pot lucra încet, sunt prea încărcat cu energie. B Din când în când fac o mică pauză, fără a mă simţi îndată vinovat. A Mă simt iritat când sunt nevoit să întrerup o activitate plăcută. De

aceea pauzele mele sunt neregulate. Renunţ şi la o masă când sunt absorbit de o lucrare.

B Fac mereu lucrurile pe rând. Ori de câte ori sunt nevoit să fac mai multe lucruri deodată mă enervez.

A Pot să fac mai multe lucruri deodată fără nicio dificultate. B Pentru mine a sta la soare, a mă plimba, a visa cu ochii deschişi, a

asculta muzică sunt tot atâtea hobby-uri sau distracţii. A Hobby-urile sau distracţiile sunt acele activităţi excitante, fascinante

care solicită o participare mentală şi fizică, cum ar fi scufundările, alpinismul, sportul de competiţie, cântatul la un instrument etc.

B Pentru mine liniştea interioară, sentimentul de pace, un moment de reculegere, faptul de fi împăcat cu sine sunt mai importante decât cariera, puterea sau averea.

A Nu o să-mi găsesc liniştea până ce nu fac avere. Atunci am să mi-o pot oferi.

B Sunt oarecum indiferent la părerea celorlalţi despre mine atâta vreme cât îmi îndeplinesc profesia cu acurateţe şi responsabilitate, precum şi îndatoririle de părinte, copil sau soţ.

A Succesul nu poate fi considerat ca atare până ce nu-mi recunosc şi ceilalţi competenţa şi performanţele. Nu trebuie să fie neapărat elogii, un semn aprobator e suficient.

B Îmi trebuie un timp ca să prelucrez o informaţie nouă, însă ea mi se fixează definitiv în minte.

A Înţeleg extrem de repede. B Sunt de părere că viaţa trebuie luată aşa cum e şi să trecem pe cât ne

e cu putinţă peste toate obstacolele. A Mă alătur întru totul afirmaţiei lui Sartre: „omul este ceea ce face singur

din el”, trebuie să-ţi iei viaţa în mână altminteri pierzi prea multe trenuri. B N-ai cum să influenţezi destinul, fiecare dintre noi trebuie să îndure

insuccesele sau loviturile soartei.

50

A Destinul este ceea ce EU fac cu viaţa mea, cum îmi folosesc, cum îmi dezvolt talentele şi capacităţile pe care mi le-a dăruit soarta.

B Nu mă deranjează când sunt atacat eu sau opiniile mele. Important e că ştiu ce vreau şi de ce.

A Dacă sunt atacat eu personal sau opiniile mele mai întâi încerc să-l lămuresc pe celălalt. Mai ridic câteodată şi vocea când mă simt atins sau mă înfierbânt.

B Unii spun despre mine că sunt prea puţin agresiv. A Se întâmplă ca dinamismul meu obişnuit să pară agresiv anumitor

persoane. B Nu îi întrerup pe ceilalţi deloc sau foarte rar. Nu trebuie să aud mai întâi

ce au de spus?; nemaivorbind că îmi mai rămâne şi timp de reflecţie. A Îndată ce am înţeles intenţia celuilalt, îl întrerup; nu-i firesc să

economisim amândoi cuvinte de prisos, timp şi energie? B Când voi putea spune: „am avut o viaţă plăcută, liniştită şi armo-

nioasă” mă voi declara mulţumit. A Când voi putea spune: „am ales partea bună din orice situaţie, mi-am

investit talentele şi capacităţile cât am putut mai bine şi mi-am atins în mare măsură ţelurile propuse”, mă voi simţi mulţumit.

Adunaţi enunţurile de tip A şi de tip B. Ele corespund celor două

tipuri comportamentale: comportamentul de tip A şi comportamentul de tip B. După cum se ştie, comportamentul de tip A este asociat cu niveluri crescute de stres şi este predispus la sindroame de suprasolicitare, epuizare nervoasă şi boli cardiovasculare (hipertensiune arterială, infarct miocardic, cardiopatie ischemică).

TESTUL 4 CÂT SUNTEŢI DE STRESAT?

Citiţi cu atenţie următorii itemi şi alegeţi dintre cele 4 variante

de răspuns pe cea care vi se potriveşte:

Nicio-dată (1)

Uneori

(2)

Adesea

(3)

Întot-deauna

(4) 1. Mă autoînvinuiesc dacă lucrurile merg

prost la serviciu.

2. Ţin totul în mine până sunt gata să explodez.

51

3. Mă concentrez asupra lucrului pentru a uita de problemele personale.

4. Îmi vărs supărarea şi nervii pe cei apropiaţi.

5. Când sunt tensionat observ schimbări negative în comportamentul meu.

6. Mă concentrez mai ales pe aspectele negative ale vieţii.

7. Nu mă simt bine atunci când sunt pus în situaţii noi.

8. Simt că rolul meu în organizaţie nu are nicio valoare.

9. Ajung târziu la serviciu sau la întâlnirile importante.

10. Reacţionez negativ la critica personală. 11. Mă simt vinovat dacă stau o oră fără să

fac nimic.

12. Mă simt agitat chiar dacă nu sunt grăbit. 13. Nu am timp suficient pentru a citi

ziarele de câte ori doresc.

14. Cer atenţie şi promptitudine. 15. Încerc să nu-mi exprim emoţiile nici la

serviciu, nici acasă.

16. Îmi asum mai multe sarcini decât pot face o dată.

17. Nu accept sfaturi de la colegi sau superiori.

18. Îmi ignor propriile limite profesionale şi fizice.

19. Mă jenez să spun că sunt copleşit de treabă.

20. Mi-e greu să spun „nu” când mi se cere să fac ceva.

21. Trebuie să rezolv toate problemele importante în fiecare zi.

22. Teama de eşec mă împiedică să acţionez.

23. Munca tinde să primeze faţă de familie şi casă.

52

Adunaţi cifrele şi verificaţi nivelul stresului dumneavoastră pe baza evaluării alăturate:

• între 23 şi 46 puncte: dominaţi foarte bine stresul, dar străduiţi-vă să realizaţi un echilibru optim între stresul negativ şi cel pozitiv;

• între 46 şi 67 puncte aveţi un nivel de stres acceptabil, dar anumite aspecte trebuie îmbunătăţite;

• între 68 şi 92 puncte nivelul de stres este foarte ridicat, găsiţi metode pentru a-l reduce.

TESTUL 5 Pentru a fi descrise, incidentele critice trebuie să corespundă

următoarelor criterii:

1. sunt aspecte observabile şi măsurabile ale comportamentului efectiv; 2. permit obţinerea de date şi informaţii care, de obicei, nu pot fi obţinute

din alte surse; 3. sunt cazuri extreme de comportament, speciale, eficiente sau

ineficiente, care au consecinţe vizibile; 4. exprimă scopuri sau intenţii clare; 5. permit obţinerea de date şi informaţii pentru un număr mare de posturi

într-o perioadă scurtă de timp; 6. li se pot studia cauzele sau circumstanţele care le-au determinat,

precum şi efectele sau consecinţele pozitive sau negative; 7. au în vedere conţinutul sarcinilor de muncă şi elementele de bază

necesare acestora. Care dintre combinaţiile de mai jos exprimă cel mai corect

criteriile cărora trebuie să le corespundă incidentele critice, pentru a fi descrise?

a) 1, 3, 4, 6 b) 2, 3, 4, 7 c) 3, 4, 5, 6 d) 1, 3, 4, 5 e) 2, 4, 5, 7

53

V. RECRUTAREA ŞI SELECŢIA DE PERSONAL

1. RECRUTAREA DE PERSONAL 1.2. Metode de recrutare

TESTUL 1 Recrutarea internă prezintă o serie de avantaje care se

regăsesc printre următoarele elemente:

1. permite identificarea şi atragerea unui număr mai mare de candidaţi potenţiali;

2. timpul aferent activităţilor de orientare şi îndrumare pe posturi a noilor angajaţi este mult mai diminuat;

3. permite realizarea unor schimbări semnificative; 4. atragerea candidaţilor este mult mai uşoară, iar selecţia este mult mai

rapidă şi mai eficientă; 5. permite corectarea eventualelor practici discriminatorii anterioare

privind angajarea; 6.

permite eliminarea unor eventuale stagnări sau diminuarea unei anumite rutine;

7. încurajează un nou mod de gândire în cadrul organizaţiilor; 8. punctele forte şi punctele slabe ale candidaţilor sunt cunoscute mult

mai bine. Precizaţi care dintre combinaţiile de mai jos reflectă cel mai

corect principalele avantaje ale recrutării interne: a) 1, 3, 6 b) 2, 4, 8 c) 4, 6, 8 d) 5, 6, 7 e) 1, 3, 5

54

TESTUL 2 Care dintre elementele de mai jos reprezintă dezavantaje ale

recrutării interne: 1. costul recrutării personalului este mult mai ridicat; 2. împiedică infuzia de „suflu proaspăt” şi nu favorizează promovarea

unor „idei noi”; 3. la un ritm rapid de extindere a instituţiei, posibilitǎţile de completare

a posturilor din personalul existent pot fi depǎşite; 4. nu este nevoie de o perioadă de acomodare cu noul loc de muncă; 5. se pot manifesta favoritisme, persoanele promovate menţinându-şi

legǎturile cu foştii colegii de muncǎ; 6. politica de recrutare poate presupune în mod greşit că angajaţii

dispun de calităţile necesare pentru a fi promovaţi; 7. permite diminuarea cheltuielilor cu pregătirea personalului.

Precizaţi care din combinatiile de mai jos reflectă cel mai corect principalele dezavantaje ale recrutării interne:

a) 1, 2, 3, 4 b) 3, 5, 6, 7 c) 2, 3, 5, 6 d) 1, 3, 4, 5 e) 4, 5, 6, 7

TESTUL 3

Recrutarea externă prezintă o serie de avantaje care se

regăsesc printre elementele de mai jos: 1. permite identificarea şi atragerea unui număr mai mare de candidaţi

potenţiali; 2. recrutarea personalului este mult mai rapidă şi mai puţin costisitoare; 3. probabilitatea ca angajaţii să nutrească aşteptări sau perspective

inadecvate sau să devină dezamăgiţi şi nemulţumiţi de organizaţie este mult mai redusă;

4. încurajează un nou mod de gândire în cadrul organizaţiei; 5. permite eliminarea unor eventuale stagnări sau diminuarea unei

anumite rutine; 6. motivarea personalului creşte, iar ambianţa morală se îmbunătăţeşte; 7. permite corectarea eventualelor practici discriminatorii anterioare.

Care dintre combinaţiile prezentate reflectă cel mai corect principalele avantaje ale recrutării externe?

a) 1, 3, 6, 7 b) 2, 4, 6, 7 c) 2, 3, 4, 5 d) 3, 4, 5, 6 e)1, 4, 5, 7

55

TESTUL 4 Care dintre elementele prezentate reprezintă dezavantaje ale

recrutării externe:

1. identificarea, atragerea şi evaluarea candidaţilor se realizează mult mai dificil;

2. timpul necesar orientării, adaptării şi integrării pe posturi a noilor angajaţi este mult mai mare, ceea ce atrage costuri suplimentare;

3. provoacă apariţia de posturi vacante în lanţ; 4. pot apărea nemulţumiri, descurajări, chiar unele probleme majore sau

unele aspecte de morală în rândul propriilor angajaţi; 5. favorizează promovarea ideilor noi; 6. există riscul de a angaja candidaţi care, ulterior, nu dovedesc sau nu

se pot menţine la potenţialul înalt pe care l-au demonstrat în timpul selecţiei;

7. nu implică elaborarea unor programe adecvate de pregătire profesională. Alegeţi dintre următoarele variante pe cea care corespunde cel

mai bine enunţului de mai sus: a) 1, 2, 4, 6 b) 2, 4, 6, 7 c) 3, 4, 5, 6 d) 1, 3, 4, 5 e) 2, 3, 5, 7

56

GRILĂ DE ANALIZǍ ŞI REDACTARE A UNUI ANUNŢ DE OFERTǍ DE LUCRU

Instituţia:

Domeniul de activitate…………...….………………………………. Produse oferite………………………………………………………. Numǎrul total al salariaţilor…………………………………………. Media de vârstǎ………………………...………………………….… Cifra de afaceri…………………...……………………………….…. Situaţia pe piaţa naţionalǎ şi/sau internaţionalǎ…………...……….... Filiale şi/sau succursale…………..…………………………….…..... Puncte forte ale instituţiei………………………………...……….….

Postul/Posturile: Denumirea postului-posturilor………………………………………. Compartimentul în cadrul cǎruia se aflǎ……………….……………. Postul este nou creat/existǎ deja…………………………………….. Relaţii organizatorice de autoritate, cooperare, control,

reprezentare……………………………………………………….… Principalele obiective individuale…………………………………… Principalele sarcini…………………………………………………... Principalele responsabilitǎţi…………………………………………. Principalele competenţe……………………………...……………… Posibilitǎţi de formare asigurate de instituţie………..………….……

Candidatul: Vârsta optimǎ……………minimǎ………….maximǎ…………...….. Nivelul şi tipul de pregǎtire profesionalǎ……………………………. Experienţa profesionalǎ…………………………………..…………. Cunoştinţe complementare şi/sau suplimentare…………….……….. Competenţa managerialǎ (dacǎ este cazul)……………………..…… Calitǎţi şi aptitudini………………………………………………….. Observaţii particulare (permis de conducere, limbi strǎine

etc.)………………………………………………………………….. Remuneraţia şi alte avantaje:

Nivelul orientativ al salariului…………………………………….… Modul de remunerare………………………………………...……… Avantaje complementare (prime, participări la profit, autoturism,

casǎ etc.)…………………………………………………………….. Avantaje sociale (tichete de masǎ, orar variabil etc.)..………………

Modalitǎţi de rǎspuns la anunţ: scris (CV însoţit de fotografie şi scrisoare de motivaţie), pe

urmǎtoarea adresǎ………………………………………………..….. telefonic, la numǎrul…………………………………….……………. altele………………………………………………………………….

57

Analizaţi următoarele oferte de serviciu arătând care sunt punctele forte şi care sunt punctele slabe ale fiecăruia pornind de la grila de mai sus:

1. Comerciant angro de produse industriale angajează şef serviciu

marketing. Cerinţe: studii superioare (preferabil economice); experienţă în marketing minimum 1 an; cunoştinţe operare PC; cunoaşterea limbii engleze; persoană dinamică, caracter puternic, bun organizator; capacitate de a lucra în echipă. Solicitanţii sunt rugaţi să trimită CV şi foto recentă pe adresa: str. Gh. Lupu, nr. 1, sector 6, până la data de 28 decembrie 1999. Candidaţii selectaţi vor fi anunţaţi în scris pentru interviu. Tel./fax: 725.66.89 sau 725.78.41.

2. Editura Tudor-Bacău, caută în sistem de colaborare, pictori desenatori pentru realizarea de material didactic – cărţi pentru copii. Telefon: 0234/560.536.

3. Rompetrol Downstream este o companie membră a Grupului Rompetrol, principalul grup industrial privat din România şi operează în peste 60 de staţii proprii şi 120 puncte de distribuţie închiriate pe întreg teritoriul României (în acest moment reprezentând cea mai mare reţea privată de benzinărie la nivel naţional). În momentul de faţă Rompetrol Downstream îşi extinde activitatea prin deschiderea de noi staţii de distribuţie carburanţi şi recrutează persoane dinamice şi motivate pentru următoarele oraşe: Arad, Bacău, Constanţa, Cluj, Oradea, Piteşti, Slatina, Timişoara, Urziceni. Scoate la concurs postul de şef staţie distribuţie carburanţi. Cerinţe: experienţa în domeniul retail şi simţ comercial dezvoltat; experienţă relevantă în administrarea şi gestionarea unui punct de lucru (relaţia cu autorităţile locale, gestiune, raportare, contabilitate primară); bune cunoştinţe operare PC; bune abilităţi de organizare şi comunicare; bune abilităţi de coordonare a unei echipe; experienţă în domeniul gestiunii de produse petroliere în cadrul unei reţele de prestigiu constituie un avantaj. Responsabilităţi: coordonarea activităţii şi a personalului staţiei; gestiunea stocurilor de marfă şi a vânzărilor; coordonarea activităţilor de aprovizionare; menţinerea relaţiilor cu autorităţile locale; identificarea de noi clienţi şi contribuţia la creşterea vânzărilor pe plan local. Compania oferă un pachet salarial atractiv, mediu de lucru agreabil, integrarea într-o echipă dinamică,

58

posibilităţi de dezvoltare profesională şi realizarea unei cariere de succes. Persoanele interesate sunt rugate să trimită Curriculum Vitae la fax: 021/206.75.40 sau pe adresa e-mail: office.downstream@ rompetrol.com.

4. Postul de televiziune Alpha TV organizează concurs de reporteri. Cerinţe: studii universitare umaniste, minimum o limbă străină, fizic agreabil, stagiul militar satisfăcut (pentru bărbaţi). Experienţa în domeniul Ştirilor TV reprezintă un avantaj. Doritorii sunt rugaţi să trimită CV-ul şi o fotografie la CP 42, OP 2 până la data de 29 februarie 2004.

5. SC. Heliotrop-Producător confecţii damă angajează: şef atelier, tehnician, confecţioneri îmbrăcăminte toate specialităţile. Tel. 345.38.92.

6. Societatea comercială Electrica S.A., cu sediul în municipiul Alexandria, str. Deltei 243 – Teleorman, cod 0700, cu capital integral privat şi acţionar majoritar, Grupul Industrial Moellner din Bremen, Germania, angajează personal cu experienţă, precum şi absolvenţi ai învăţământului superior – promoţia 2001, în următoarele domenii: comerţ exterior; ingineri specialitate electrică. Se impune cunoaşterea limbii germane şi/a limbii engleze. Obiectul de activitate al firmei îl constituie proiectarea, producţia şi comercializarea de echipamente electrice de distribuţie de joasă şi medie tensiune. Pentru relaţii suplimentare vă puteţi adresa la sediul firmei noastre sau la tel. 0247/312.654. Curriculum vitae îl puteţi transmite şi la fax la numerele 01/310.56.23, 0247/478.123 sau 0247/490.265.

7. Societatea mixtă EFI S.A. angajează electromecanici. Cerinţe: domiciliu stabil în Cluj şi Zalău; experienţă în domeniu; permis de conducere cat. B. Se oferă: pachet salarial atractiv; telefon mobil; maşină de serviciu. Persoanele interesate vor trimite CV la nr. de fax 021.203.00.31 sau prin e-mail: office@efi.ro.

8. Banca Naţională a României, Sucursala Suceava organizează în perioada 9-12 martie 2004 concurs pentru ocuparea, cu contract de muncă pe perioadă nedeterminată, a unui post de inspector la Serviciul inspecţie bancară. Condiţii de participare la concurs: studii superioare economice de lungă durată; experienţa în domeniul financiar-bancar constituie un avantaj; cunoştinţe de operare în domeniul informatic; cunoaşterea limbii engleze; să nu aibă desfaceri ale contractului de muncă din motive imputabile salariatului, în ultimii 5 ani de activitate; să nu aibă înscrieri în

59

cazierul judiciar; să nu aibă angajaţi în bancă soţul/soţia, părinţii, copiii, fraţii, surorile, alte rude sau fini până la gradul II inclusiv; disponibilitate pentru program de lucru prelungit şi deplasări frecvente în judeţele arondate sucursalei; stare bună de sănătate. Înscrierile se fac la Sucursala Suceava a Băncii Naţionale, până la data de 5 martie 2004, ora 12. Relaţii suplimentare, tematica şi bibliografia de concurs se pot obţine de la sediul Sucursalei Suceava a BNR, str. Ana Ipătescu, nr. 2, tel. 0230.523.223 sau pe site-ul BNR – www.bnro.ro.

9. Compania de Bere România S.A. distribuitoare a mărcilor Ursus şi Timişoreana, companie ce deţine fabrici de bere în Cluj, Buzău şi Timişoara, membră a grupului SAB Miller – al doilea producător de bere din lume – angajează supervizor vânzări (1 post) Cluj-Napoca. Departament: Vânzări Cluj. Postul se subordonează direct Managerului Regional de Vânzări.

Principalele responsabilităţi: implementarea politicii de vânzări şi distribuţie; colaborarea cu distribuitorii companiei în scopul realizării planului de vânzări şi îmbunătăţirii distribuţiei numerice şi ponderate; respectarea şi implementarea schemelor şi strategiei de distribuţie; controlul prezenţei gamei de produse CBR în zona de responsabilitate; monitorizarea evoluţiei imaginii şi mărcilor companiei şi a principalilor concurenţi; coordonarea şi controlul forţei de vânzări CBR. Cerinţe: experienţă relevantă în vânzări şi distribuţie; cunoaşterea aspectelor legale şi practice legate de mediul comercial de afaceri; cunoştinţe de limbă engleză – nivel mediu; abilităţi de operare pe computer; permis de conducere categoria B; bune abilităţi de comunicare şi negociere. Ocuparea postului se va face în concordanţă cu politicile companiei privind recrutarea personalului. Candidaţii interesaţi vor trimite un Curriculum Vitae însoţit de o scrisoare de intenţie în atenţia: Stratică Niţă, HR Manager, la adresa de e-mail: snita@ursus.ro sau la numărul de fax: 0264/599.511 până la data de 26.04.2004 inclusiv. Notă: numai candidaţii selectaţi vor fi contactaţi.

60

2. SELECŢIA DE PERSONAL

2.1. Metode de selecţie

2.1.1. Elaborarea unui Curriculum Vitae

CURRICULUM VITAE La elaborarea unui C.V. se va avea în vedere: • Să se folosească o coală albă, format A4. • Numele, adresa şi numărul de telefon trebuie să apară la

începutul primei pagini. • Numele trebuie să apară şi la începutul paginilor următoare. • Să fie redactat îngrijit. • Să se întindă pe maximum 2 pagini. • Să fie conceput în concordanţă cu obiectivele şi postul pentru

care candidează; să se precizeze acele elemente menţionate în mod expres în fişa postului.

• Să nu se menţioneze pretenţii salariale. • Să conţină numai informaţii reale, deoarece acestea pot fi

verificate oricând. • Se vor menţiona toate posturile ocupate anterior şi realizările

obţinute. • Tinerii absolvenţi, care nu au ocupat niciun post anterior, vor

prezenta mediile obţinute, premiile, burse etc. • Să conţină informaţii referitoare la pasiuni, implicare civică,

activitatea în organizaţiile profesionale. • Să nu conţină referinţe, specificându-se că acestea pot fi

furnizate la cerere. • În cazul oamenilor de ştiinţă, cercetătorilor, artiştilor, cadrelor

universitare care au lucrări publicate sau activitate excepţională este bine ca o pagină a C.V. să conţină aceste informaţii.

61

C.V. trebuie să cuprindă următoarele aspecte: 1. datele personale de identificare (nume şi prenume, data

naşterii, adresa, telefonul, starea civilă, cetăţenia); 2. studiile în ordine cronologică (liceu, facultate, masterat,

doctorat etc.); 3. calificarea profesională; 4. experienţa profesională (locurile de muncă anterioare,

stagii de perfecţionare în domeniu); 5. limbi străine cunoscute; 6. aptitudini personale; 7. diverse: activităţi extraprofesionale, hobby-uri etc.

2.1.2. Modele pentru scrisoarea de intenţie

SCRISOARE DE INTENŢIE

Postul pentru care se candidează:

Nume: Prenume: Adresă: Telefon: Data naşterii: Stare civilă:

Detalii despre examenele absolvite/calificativele obţinute: Locul de muncă prezent: Ultimele trei locuri de muncă: Principalele interese (hobby-uri): Ce vă atrage la acest post? Ce credeţi că veţi aduce nou la acest post? Ce v-a oferit cea mai mare satisfacţie de când sunteţi angajat? Cum vedeţi dezvoltarea carierei dumneavoastră în următorii 10 ani? Cât de repede aţi putea începe lucrul dacă sunteţi acceptat? Vă rugăm scrieţi numele a două persoane care ar putea oferi referinţe despre dumneavoastră: Semnătura: Data:

(G.A. Cole, Management-Teory and practice, 4 edition, DP Publications Ltd.

Aldine Place, London W 128 AW, 1993, p. 307)

62

Formular de obţinere a informaţiilor de rutină în procesul de recrutare şi selecţie

Postul pentru care se candidează:

Nume: Prenume: Adresa: Telefon:

Data naşterii: Locul naşterii: Stare civilă: Copii: Educaţie Examene absolvite: Şcoală: Liceu: Universitate: Instruire: Cursuri urmate/calificări obţinute: Experienţă profesională: Locul de muncă anterior: Instituţia: Denumirea: Date de la postul anterior: Motive pentru părăsirea lui: Interese (hobby-uri): Referinţe (una de la firma prezentă şi una personală): Notă cerută de la firma anterioară: Semnătura: Data:

(G.A.Cole, Management-Theory and practice, 4 edition, DP Publications Ltd. Aldine Place, London W 128 AW, 1993, p. 307)

Fişa interviului de selecţie

Nume: Prenume: Postul: Departamentul: Data: Ora: 1. Descrierea persoanei (înfăţişare, caracteristici fizice, sănătate etc.) 2. Realizări (educaţie/calificare profesională/perfecţionări) 3. Cariera până în prezent (experienţă relevantă, perioade de întrerupere) 4. Trăsături de personalitate (abilităţi interumane, încredere în sine, echilibru emoţional etc.) 5. Atitudine (adaptabil, demn de încredere, motivat etc.) 6. Circumstanţe a. la serviciu (oportunităţi luate în considerare, perspective, ambiţii) b. acasă (stare civilă, obligaţii familiale, călătorii în străinătate)

63

7. Condiţii privind serviciul (salariul, data începerii) 8. Interese extraprofesionale (sociale, practice, intelectuale) 9. Concluzii

(R. Emilian, Conducerea resurselor umane, Bucureşti, Ed. Economică, 2000, p. 329)

TESTUL 1

La angajarea unui lucrător trebuie efectuate anumite operaţii

pentru care dispuneţi de mijloace specifice. Stabiliţi corespondenţe între elementele din cele două coloane ale tabelului următor:

Operaţii ce trebuie efectuate cu ocazia unei angajări

Mijloace pentru a le efectua

1) Propunerea unui post a) O discuţie cu candidatul 2) Anunţarea candidaturii b) Solicitarea unor referinţe 3) Cunoaşterea candidatului c) Publicarea unui anunţ 4) Evaluarea competenţelor

profesionale ale candidatului d) Solicitarea unui C.V.

5) Cunoaşterea profilului candidatului

e) Expedierea unei scrisori de candidatură

6) Cunoaşterea performanţelor trecute ale candidatului

f) Supunerea candidatului la un test

2.2. Etapele selecţiei de personal

TESTUL 2

Stabiliţi ordinea cronologică a etapelor următoare şi plasaţi-le în

schema logică alăturată: a - recepţia candidaturilor b - convocarea candidaţilor selecţionaţi pentru interviu şi teste c - decizia de angajare d - expedierea scrisorii de angajare e - expedierea scrisorii de refuz f - definirea postului g - prima selecţie a candidaţilor declaraţi admişi pe baza

dosarului întocmit h - definirea profilului psihologic şi profesional al candidatului

64

i - desfăşurarea testelor şi interviului de angajare j - publicarea unui mic anunţ în presă

TESTUL 3 Potrivit teoriei şi practicii manageriale în domeniul resurselor

umane, procesul de selecţie a personalului se desfăşoară în mai multe etape care se regăsesc printre elementele de mai jos:

1 - evaluarea eficienţei procesului de selecţie; 2 - cererea de angajare, curriculumul vitae, scrisoarea de intenţie; 3 - stabilirea criteriilor folosite la selecţia candidaţilor;

65

4 - verificarea referinţelor personale; 5 - alegerea metodelor de culegere a informaţiilor necesare; 6 - interviul final sau discuţia-interviu; 7 - instalarea pe post.

Care dintre combinaţiile prezentate mai jos reflectă cel mai

corect etapele procesului de selecţie a personalului care nu au fost menţionate (spaţiile goale) în construcţia modelului ?

a) 3, 4, 5, 6 b)1, 3, 6, 7 c)1, 2, 3, 4 d) 2, 4, 6, 7 e) 2, 3, 4, 5

TESTUL 4

Se presupune că lucraţi ca psiholog în cadrul unei întreprinderi, având ca obiect de activitate fabricarea şi comercializarea de jucării, la departamentul de „Resurse umane”. Sunteţi specialist în recrutarea şi selecţia potenţialilor noi angajaţi ai societăţii. Ce aţi include într-un program de recrutare a agenţilor comerciali care se vor ocupa cu distribuţia către beneficiari a produselor întreprinderii la care lucraţi?

66

VI. PREGĂTIREA PROFESIONALĂ

METODE DE PREGĂTIRE PROFESIONALĂ

A RESURSELOR UMANE Determinaţi care sunt cele mai adecvate metode de pregătire

dintre cele prezentate în tabelul de mai jos, în funcţie de obiectivul urmărit. Argumentaţi opţiunile dumneavoastră.

Metoda de pregătire Achiziţionarea

de cunoştinţe

Schimbarea

atitudinii

Dezvoltarea de

abilităţi pentru

rezolvarea problemelor

Relaţii

inter-

personale

Fixarea de

cunoştinţe

Lectura Conferinţa Coachingul Observaţia Cursurile înregistrate (video)

Studiul de caz Jocul de rol Cursurile prin corespondenţă

Rotaţia posturilor Delegarea sarcinilor Instruirea la locul de muncă

Participarea la elabora-rea de proiecte, lucrări, studii

Vizitele de studiu la instituţii cu profil asemănător

67

RĂSPUNSURI CORECTE: II. Motivaţia şi satisfacţia în muncă – premise ale reuşitei şi

succesului profesional motivaţia muncii TESTUL 5: a-8; b-5; c-2; d-1; e-3; f-4; g-7; h-6.

III. Aspecte ale comunicării în procesul muncii TESTUL 3: a- F; b- A; c- A; d- F; e- A; f- A; g- F IV. Adaptare-inadaptare profesională TESTUL 5: varianta a) V. Recrutarea şi selecţia personalului

a. recrutarea de personal TESTUL 1: varianta b) TESTUL 2: varianta c) TESTUL 3: varianta e) TESTUL 4: varianta a) b. selecţia de personal TESTUL 1: 1-c; 2-e; 3-d; 4-f; 5-a; 6-b TESTUL 2: f, h, j, a, b, g, i, c, d, e TESTUL 3: varianta d)

68

BIBLIOGRAFIE

• Birkhenbil V., Stresul – un prieten preţios?, Bucureşti, Editura

Gemma Pres, 2000. • G.A. Cole., Management-Theory and Practice, 4 edition, DP

Publications Ltd., Aldine Place, London. • Cungi C., Cum putem scăpa de stres?, Iaşi, Editura Polirom, 2003. • Derevenco P., Anghel I., Baban A., Stresul în sănate şi boală. De la

teorie la practică, Bucureşti, Editura Dacia, 1992. • Emilian R., Conducerea resurselor umane, Bucureşti, Editura

Expert, 1999. • Hindle T., Cum să reducem stresul, Bucureşti, Editura RAO, 2001. • Iosif Gh., Moldovan-Scholz M., Psihologia muncii, Bucureşti,

EDP, 1996. • Lefter V., Manolescu A., şi colab. Managementul resurselor

umane. Studii de caz. Probleme. Teste, Bucureşti, Editura Economică, 1999.

• Mathis R., Rusu C., Managementul resurselor umane, Bucureşti, Editura Economică, 1997.

• Moldovan-Scholz M., Managementul resurselor umane, Bucureşti, Editura Economică, 2000.

• Senger G., Hoffman W., Cum să ne calculăm coeficientul de personalitate. Un program de antrenament individual şi 40 de teste, Bucureşti, Editura Gemma Press, 1998.

• Thomas K., 1975, The Handbook of Industrial and Organizational psychology, vol. II, Conflict and Conflict Management, Chicago, IL, Rand Mc Nally, 1975.

• Zamfir C., Un sociolog despre muncă şi satisfacţie, Bucureşti, Editura Politică, 1980.

• Psihoteste (vol. I, II), coord. Chelcea A., Bucureşti, Editura Ştiinţă şi Tehnică, 1994/1997.