Analiza Sistemului Teritorial Al Orasului Buzau

  • View
    5

  • Download
    3

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Analiza Sistemului Teritorial Al Orasului Buzau

Transcript

  • Analiza sistemului teritorial al orasului Buzau

  • Pozitia Geografica

    Judetul Buzau este situat in partea central-estica a Romaniei, in sud-estul Carpatilor Orientali, axat pe cursul superior si mijlociu al raului Buzau, intre judetul Vrancea(N si NE), Braila (E si SE), Ialomita (S), Prahova (SV si V), Brasov (NV) si Covasna (NE).

  • Organizare Administrativa :Municipiul Buzu, resedinta judetului cu acelasi nume, este situat n zona centrala a judetului, pe malul drept al raului Buzau, ocupand o suprafata totala de 81,3 km2.

    Judeul Buzu cuprinde patru orae : Buzu, Rmnicu - Srat ( 47.125 locuitori ), Nehoiu ( 12.650 locuitori) i Pogoanele ( 7.614 locuitori), precum i 81 de comune, cu 482 de sate.

    Cadrul geografic cuprinde teritorii variate sub aspect fizico- economico- geografic. n partea de nord si nord-vest apar dealuri cu nltimi cuprinse ntre 500-700 m, iar spre nord-est cmpia piemontan coboar n pant lin dinspre nord spre sud. n partea de est a orasului se afl Lunca rului Buzu, iar n sud Cmpia Buzului, cu terenuri roditoare.

  • Informatii generale :Judetul ocupa 2,6% din suprafaa rii;

    BUZUL ocup cea mai mare parte a bazinului hidrografic al rului cu acelai nume.

    Altitudinea maxim se situeaz n Vrful PENTELEU (1.772 m), iar cea minim n Valea Clmuiului (40m );

    Din punct de vedere geologic, munii sunt constituii din asa numitul "flis", reprezentat printr-o alternant de gresii, marne, argile, isturi i, mai rar, conglomerate, toate strns cutate, formnd uneori cute-solzi, aliniate pe direcia NE-SV.Vrsta rocilor este, n principal, paleogen

    Temperatura medie anual este de 10,7 C;

    Vegetatia este caracteristic zonei de step.

  • Populatia Evoluia populaiei :

    1832: 2.5671899: 21.8751992: 148.0482002: 134.2272011: 108.384

    Structura etnic:

    La recensmntul din 2011, populaia Buzului a fost de 108.384 locuitori, dintre care:Romni: 102.736 (95,1%)Romi (igani): 5320 (4,7%)Alii: 0,25%Structura populaiei ( pe Judet ) : 49% - populaie urban; 51% - populaie rural. Densitatea medie - 83,2 loc./km.2 Din 1992 se remarc o tendin continu de scdere a populaiei.

  • PopulatiaPe domenii de activitate, structura populatiei ocupate se prezinta astfel: agricultura, vnatoare si silvicultura - 80.400 persoane, din care 5.400 salariati industrie - 41.300 persoane, din care 36.300 salariati constructii - 7.700 persoane, din care 7.200 salariati comert si prestari servicii - 19.100 persoane, din care 12.800 salariati hoteluri si restaurante - 1.200 persoane, din care 800 salariati transport, depozitare si comunicatii - 4.800 persoane, din care 3.200 salariati activitati financiare, bancare si de asigurari - 1.100 persoane, din care 1.000 salariati tranzactii imobiliare, nchirieri si servicii prestate ntreprinderilor - 4.500 persoane, din care 2.100 salariati administratie publica - 3.700 salariati nvatamnt - 8.000 persoane, din care 7.900 salariati sanatate si asistenta sociala - 6.000 persoane, din care 5.700 salariati alte activitati de servicii colective, sociale si personale - 4.200 persoane, din care 1.900 salariati Produsul intern brut pe cap de locuitor este de 2198,69 (euro)

  • Structura social-economic a populaiei

    La recensmntul din 2002, populaia activ a judeului Buzu constituia 177783 persoane (112.187 brbai i 65.596 femei), iar populaia inactiv era format din 318.431 persoane (130.124 brbai i 188.307 femei).Din populaia activ, cea ocupat era alctuit din 140.014 locuitori, 85.704 brbai i 54.310 femei. Numrul omerilor constituia 37.769 ceteni, 26.483 brbai i 26.483 femei.Populaia inactiv a judeului Buzu era distribuit n felul urmtor: elevi i studeni 76.240, pensionari 141.727, casnice 53.773, ntreinui de alte persoane 40.013, ntreinui de stat sau de organizaii private - 1572, alte situaii - 5106.

  • omerii nregistrai i rata omajului

    Jude / Aniiomerii nregistrai la Ageniile pentru ocuparea forei de munc (numr persoane)din care: femei (numr persoane)Rata omajului - total (%)Rata omajului - femei (%)Buzu1991954957463,74,81995303801415013,413,62000274291177512,711,22001264641111012,110,620021861471929,37,520031489862747,46,620041298855166,75,920051444459527,46,420061462359757,56,320071060445695,55,120081085450475,75,620091792077099,48,420101863173409,78,120111497859488,06,7

  • Economie Industria reprezint ramura conductoare a economiei judeului Buzu, fiind concentrat n cea mai mare parte n municipiile Buzu i Rmnicu Srat. Structura produciei globale industriale scoate n eviden, ca ramur principal, industria construciilor de maini i de prelucrare a metalelor n cadrul creia se produc utilaje tehnologice pentru industria metalurgic, petrolier i chimic, materiale feroviare , bunuri de larg consum etc.Alte ramuri, cu ponderi importante n producia industrial a judetului sunt: metalurgia feroas, industria de exploatare a combustibililor, industria chimicindustria de prelucrare a lemnului industria materialelor de construcii:industria textilelor i a confeciilor industria alimentarA doua ramura a economiei judeului Buzu, agricultura se caracterizeaz prin varietate i complexitate structural.

  • Firme in judetul Buzau abatorul de pui AVICOLA,producerea berii URSUS,producerea pinii SPICUL producerea uleiului alimentar AGRICOVER, producerea vinului i a altor buturi BACHUS, prelucrarea sfeclei i producerea zaharului ZAHRUL. fabricarea sticlei GEROMprelucrarea maselor plastice ROMCARBON, prelucrarea fibrelor FILATURA S.A.. centrele termice: CET- Buzu, FILATURA S.A

  • Cile de comunicaie Orasul Buzu este un important nod feroviar si rutier. Este situat pe una din magistralele feroviare ale trii, linia 500, de important european: Bucuresti - Ploiesti - Buzu - Focsani - Bacu - Suceava. Gara Buzu este un important nod feroviar, de aici plecnd linii ferate spre Brila, Galati, Constanta, Brasov, precum si o linie local spre Berca Ptrlagele - Nehoiu - Nehoiasu. La Buzu se poate ajunge cu autoturismul pe drumul european E85 (sau DN2).

  • Oriective - servicii - sanatate Piaa DacieiCatedrala Sfntul Sava. Teatrul George Ciprian, In ultimii ani au fost finalizate 6 supermarketuri, o parcare supraetajata, 2 sedii bancare, mai multe cladiri de birouri si un Mall.n domeniul sanatatii, serviciile publice se prezinta astfel: 6 spitale (sector public) o unitate medico-sociala 4 policlinici 6 dispensare medicale 113 farmacii si puncte farmaceutice 228 cabinete medicale individuale si de familie 124 cabinete stomatologice

  • Turism n Buzu funcioneaz cteva hoteluri, printre care se numrHotel Crng,Hotel PietroasaiHotel Bucegi. n Buzu se pot vizita centrul istoric,parcul CrngiCasa Vergu-Mnil, cldire dinsecolul al XVIII-leacare gzduiete astzi o colecie de etnografie i art popular. De asemenea, oraul Buzu se afl n apropierea altor obiective turistice, valea Buzului,Rezervaia Vulcanii noroioi de lng Berca,Focul viude laLoptari,Mnstirea Ciolanui tabra de sculptur de la Mgura, staiuneaSrata Monteorusau localitateaPietroaseleunde a fost descoperite un celebru tezaur goticiun castru roman.

  • Probleme :Orasul Buzau este considerat un oras cu factor mic de poluare. O problema recenta de mediu o constituie insa apa raului Buzau. Principalele surse sunt: a) apele uzate oreneti provenite din gospodrii, restaurante, hoteluri, apele fecaloid- menajere din industrie.b) apele uzate industriale provin din apele folosite in procesul tehnologic industrial; caracteristicile acestor ape fiind asemntoare substanelor chimice, fizice, materiilor primare folosite in tehnologie.

  • Bibliografie http://www.buzau.insse.ro/main.php Ianos, Ioan, Sisteme teritoriale O abordare geografica, Bucuresti, Editura Tehnica, 2000 http://www.primariabuzau.ro/ http://ro.wikipedia.org/wiki/Buz%C4%83u http://www.buzau.insse.ro/phpfiles/Rezultate%20provizorii%20RPL%202011.pdf