A w û »1 XCH-lea. N». 24. NUMĂRUL 2 Lei Braşov Miercuri 6 Martie 1929

Sfinţii ft Administraţia- HAf A USEBTAţEI BRAŞOV. .

TELEFON 226. A&fmaatut anual 860 lei.

entra rtralnătate 800 lei. Anunţuri, reclame, după tarif.

Fondată la |ffi de George BariţluApare de trei ori pe sAptămânA

De câteva zile «Viitorul“ cearcă să spulbere învi­nuirea că ar fi alarmist.

Simte el ceva pe conştiinţă.

Damele conspiratoare.Ca şi împotriva guvernului

Vaida, ieşit din aceleaşi năzu- iitfi concertate ale tuturor pro­vinciilor, s’a pornit şi de astă- daia o acţiune subpământeană de mişelească răsturnare. Diri­jată de aceleaşi mâini dibace, ea merge paralel cu organiza rea panicei la suprafaţa vieţii publice. După planul diavolesc ai urzitorilor, aceasta din urmă trebue să aducă justificarea bombei ce se prepară, pe întu- uerec, în arsenalul politicei bi­zantine.

Bărbaţi, cari văd în visurile lor cum se deschid porţile grele ale închisorii; profitori, cari au devenit vulnerabili, dupăce li-s’a luat pavăza stărilor excepţio­nale; trântori, pentru cari toate vin de* a gata şi cari cunosc doar o singură problemă: arta de a consuma; toft aceştia, dim* preună cu femeile cari îi între­gesc în vicii, se agită în um­bra, încleştează pumnii, în vre­me* ce ochii Jor fâşnesc văpaia neagra a urii. Coaliţia păcatului şi a crimei, complotează. Soli­daritatea ei, întemeindu-se pe complicitate e durabilă şi com­pactă. Pe fluidul aceloraşi re­sorturi, comunicarea gândurilor se face repede şi coaliţia rău­lui acţionează ca un singur om.

In deosebi femeile — aşa ne asigură d-l Iorga — sunt ace­lea, cari nu pot ierta noului re­gim intenţia barbară de a des­fiinţa privilegiile trândăviei, o-

| bligând pe toată lumea la muncă.Femeile protipendadei, pentru

' cari viata de parazit este sem- ! nul distinctiv al nobleţei, nu pot

primi umilinţa de a se confunda cu restul societăfii. Menirea lor trebue să rămână elaborarea de forme cât mai rafinate ale vi­ciului.

înţelegem prea bine cauzele conspiraţiei. La o societate de­generată, tocmai fiindcă lipsesc elanurile generoase — revărsări ale vitalităţii — comandamentele instinctului de conservare sunt şi mai despotice. Roade ale păcatului prin lipsă de voinţă, şi roabe ale egoismului prin epuizarea puterii vitale, aceste fiinţe nu se pot încadra în rit* mul vieţii naţionale. Fluviul a- cesteia le şi elimină, aruncân- du le la ţărm ca pe nişte cor­puri streine.

De altfet, excesul egoismului le grăbeşte peirea. Avarul moa­re doar flămând, cu ghiarele înfipte in grămada de aur.

Resturile fanariote nu pricep că regimul Maniu este o punte către o viată nouă; că li se dă răgazul sa se adapteze, încer- cându se o lichidare paşnică a trecutului. Ele nu vor să re­nunţe la nimic şi provoacă ast­fel deslăntuirea elementelor, cari le vor cutropi. Căci, în fa{a inevitabilului, cine nu vrea să jertfească nimic, pierde totul.

I. Cristea

cari ocupă şi o a doua func tiune. Guvernul de astăzi a so cotit că nimic nu poate justifi­ca salarizarea redusă a preo- t lor din învăţământul primar.

Este confirmarea vădită a spiritului de echitate ce stăpâ neşte guvernul nafional-ţărănesc, îndreptându-şi atenţiunea şi spre luminătorii satelor, împie dicaji până acum sistematic în activitatea lor apostolică«

ii M i m durul

justiţia cercetează reţeaua în­tinsă a fraudelor fiscale, desco­perite în Ardeal. Dela Târgul- Mureş firele au dus la Cluj, iar de aici probabil în alte oraşe. Numai fabrica de zahăr din Târ­gul-Mureş, după cum se svo- neşte, ar fi frustrat statul cu vre-o 40 milioane.

Vinovatul principal pare sa fie Inspectorul Stamate, care se găseşte sub cercetările justiţiei. Complicii însă trebue şă fie numeroşi, ba unii din ei se vor fi găsind în administraţia cen­trală a ministerului de finanţe.

Când bieţii funcţionari sunt urmăriţi de fisc până la ultima centimă şi când pentru salariile lor de foamete plătesc două rânduri de impozite, sustrage­rile întreprinderilor industriale şi comerciale, a fost ca o crimă împotriva societăfii. Mai ales că aceste industrii beneficiază de un tarif vamal, foarte urcat, Ia adăpostul căruia realizează câş­tiguri enorme.

Ne facem, prin urmare, inter­preţii opiniei publice, când ce­rem pedeps rea exemplară a fraudelor constatate.

M ir a i i ta i lo r fe îm r ilr ir e .Un comunicat ai ministerului de agricultură.

D-l Ion Mihalachet ministrul agriculturii a dat următoarea lămurire referitor la circulara trimisă prefecţilor în privinţa re- vizuirei titlurilor de împroprie­tărire:

«In realitate este vorba de îndreptarea abuzurilor săvârşite cu aplicarea re­formei agrare.

„Nu se urmăreşte strica­rea tablourilor definitive, pe baza cărora s’au făcut îm­proprietăririle până astăzi şi deci bulversarea lucrări­lor existente.

„Se va examina numai situaţia celor puşi pe ta­blouri prin abuz şi mijloace necinstite spre a fi şterşi

precum şi adăogirea celor omişi prin abuz.

„Este dela sine înţeles că a fî pus pe tablou nu însemnează numai decât a fi împroprietărit. împroprie­tăririle se fac în măsura in care este pământ legal ex­propriat.

„Altă interpretare nu şe poate da acestei circulări decât dorinţa ce am avut ca sutele de cereri venite zilnic la minister să se în­drepte către prefecturi, ca astfel să se poată descon­gestiona lucrările ministe­rului iar solicitatorii să nu-şi mai piardă vremea şi banii la Bucureşti“.

Din Ungaria.Ungurii se ceartă cu sfinţii.

Reforma învăţământului teologic.

Comisia însărcinată cu reor ganizarea învăţământului teolo* gic s’a întrunit săptămâna trecută la ministerul cultelor sub presi denfia păr. 1. Mihălcescu, decanul facultăţii de teologie din Capi tală. Membrii comisiei au dis cutat asupra unificării învăţă mântului teologic în toate epar hiile din întreg cuprinsul tării. S ’a căzut de acord ca semina- riiie teologice să fie ext nse în toate eparhiile şi ele să cons- titue primul grad de învăţământ teologic pentru pregătirea viito­rilor preoţi.

Pentru învăţământul superior teologic comisia a fost de pă­rere să rămână actualele facul­tăţi şi academiile teologice din Ardeal, care vor primi o nouă organizare.

Salarizarea clerului.Comisia însărcinată cu întoc­

mirea ante proectului de lege pentru salarizarea clerului s'a întrunit la Eforia bisericeas­că sub preşedenfia P S. Epis­cop Ivan al Clujului. Din partea ministerului cultelor a participat d-l Z. Păclişeanu, directorul ge­neral al cultelor minoritare.

Comisiunea s’a ocupat cu re­dactarea unor formulare, cari să fie trimise parohiilor spre

complectare. Ele vor trebui să cuprindă averea mobiliară a parohiei cum şi toate veniturile acesteia. Comisiunea va fine seamă de situafiunea materială a fiecărei parochii şi pe baza acestei situa fi uni se va procede la fixarea salariilor preoţilor.

Repararea unei nedreptăţi.Preofilor cari ocupau şi ca­

tedre în învăţământul primar li se făcuse o mare nedreptate prin aceea că nu li se recunoş­tea din salariul de învăţător de cât leafa de bază. In urma unei intervenfii făcute la Consiliul de Miniştri, ministerul cultelor de acord cu ministerul instrucţiunii au reparat această nedreptate, recunoscând preofilor-înv&tători pe lângă salarul de preot şi o jumătate din salarul complectat cu accesorii, cuvenit unui în­văţător.

Ţinând seamă de greutăţile materiale ce întâmpină Corpul didactic în Cadrilate r şi de mi­siunea înaltă ce o are acest corp la luminarea românismului din marginea tării» s’a hotărât ca preofii-lnvăjători de acolo să la 2n întregime salarul de în­văţător cu toate accesoriile lui.

încă de-acum doi ani de zile se recunoscuse acest drept pre- fiior» cari ocupau catedre în în­văţământul secundar» normal şi universitar, ca şi profesorilor,

iulia si Mini t

Destăinuirile ziarului olandez din Utrecht, care a dat publici tatii textul unui prelins tratat militar între Franţa şi Belgia, îndreptat împotriva Olandei şi Germaniei, au stârnit senzaţie în toate ţările apusene.

In camera engleză, mai mulfi deputaţi laburişti au interpelat guvernul, în această chestiune. Locţiitorul ministrului de externe, d 1 Lampson, a răspuns că tex­tul numitului tratat nu i este cu­noscut. Ştie însă că, în luna Nov. 1920, guvernele francez şi belgian au notificat Ligii Naţiu­nilor că au încheiat un acord militar,« menit să întărească ga­ranţiile de pace, cuprinse în tratate şi în pactul Ligii. Ofiţeri de-ai statului major englez n’au urmat niciodată tratative, nici la Paris nici Ia Bruxelles, în ve­derea unor acorduri militare. Cât priveşte viitorul, Anglia se va obţine dela orice tratate, cari ar fi în contrazicere cu spiritul dela Locarno.

Plata datoriilor statuluiD-l Mihai Popovici ministru de finanţe, a dat dispoziţii să se alcătuiască un tablou de toate datoriile interne ale statului. Plata acestor datorii va începe la 10 Martie.

2 |In orgoliul, în ambiţia lor bol­năvicioasă, Ungurii s-au rupt de mult de alte neamuri. Au mers alai de departe încât, — se ştie, — şi-au ales şi şi-au pro­clamat un Dumnezeu al neamu­lui lor, botezându l ,a magya- rok istene" (Dumnezeul Ungu­rilor).

Pe semne însă li se părea prea pufin atât. După război au început să şi formeze şi cadrul sfinţilor, iar primul ales în acest rai al credinţelor şi speranţelor ungureşti a fost lordul englez Rothermere, distrugătorul de tra­tate ale păcii. S-au înşelat însă. După ce şi-au pierdut nădejdea în Dumnezeul, care i-a lăsat să piardă războiul, au ajuns în ceartă şi cu sfinţii, dela cari aşteptau să repare, — prin re­vizuirea tratatului dela Trianon, greşala atotputernicului ungu­resc.

Şi-acum — ceartă între cei din Budapesta şi între lordul proclamat de sfânt.

Agenţia „Ceps" anunţă urmă­toarele din Budapesta:

Popularitatea magnatului en glez de presă, Rothermere în Ungaria a scăzut, după cum se ştie, considerabil după mesajul său de Crăciun, prin care a condamnat regimul [lui Bethlen ca pe cel mai reacţionar regim, a reprobat excesele oficiilor ad­ministrative maghiare, precum şi politica economică maghiară, cere n-ar servi intereselor ma­selor largi. Avertismentul pe care l-a dat Rothermere cercurilor conducătoare maghiare nfefci n-a fost luat în serios de aceste cercuri. Din contră Bethlen şi-a creat o reformă administrativă care dă noui drepturi capitalu- ui şi latifundiarilor ; autopomie

comunală a fost considerabil în­grădită şi legea presei sugrumă deasemenea libertatea opiniei.

In ultimele săptămâni lordul Rothermere a fost în America, unde a participat în 21 Februa­rie la sărbările dela Washing­ton. Aceasta i-a dat impuls, ca sa adreseze un nou mesaj Un­gariei. A trimis o nouă tele­gramă primului ministru Bethlen, ca sărbări analoage să fie or­ganizate şi în Ungaria pentru cinstirea memoriei iui Kossuth, insistând în acelaş timp asupra importantei solemnităţilor dela Washington. Realizarea ideii lui Kossuth ar însemna un adevă­rat progres în comparaţie cu starea actuală din Ungaria. Ul­timele fapte ale guvernului ma­ghiar nu confirmă însă de loc că ar putea să fie astfel şi că Bethlen ar asculta de mesajul lui Rothermere.

Lordul Rothermere a donat in acelaşi [timp 100.000 pengo, adecă cca 3 milioane lei săra­cilor din Budapesta.

Note.Vorbind la legea alcohota!ui

metilic, doctoral Lupa a fo st de-o asprime excesivă cu falşi• ficatorii . de cinuri.

.. Se leagă fiecare unde-l doare. •

»Adevărul* crede că alarmişti dau îndărăt.

Ca să*şi poată lua un avânt mai mare — socotim noi.

•D l Tancred s'a plâns, la Se­

nat, că presa românească na laudă realizările capitalului na­ţional.

Are dreptate omul. Mal ales că una din aceste realizări, e şi averea d-lui Tancred.

Mephisto et Comp.

Pagina 2.

In cru stări înaintea co n g resu lu i adm inistrativ.| l A ■ IEste îndeajuns cuoscut că, tre­

cutele guvernări, de tristă me­morie, s’au ^complăcut într’o dulceagă nepăsare iată de totce era menit să contribue la cristalizare^ problemei salariză­rii funcţionarilor. Factorii res­ponsabilităţii continuau să a- tenteze chiar şi la ultimele efor­turi de răbdare ale funcţiona­rilor Statului. [O clasă de sluj­başi, pusă la discreţia neconte­nitelor exploatări de bună cre­dinţa, ca şi în trecut, aşteaptă şi astăzi justa împlinire a re­vendicărilor ei. Cu o răbdare indescriptibilă, pătrunsă lehiar şi de spiritul vremurilor anevo- voioase prin cari trece tara, s’a resemnat mereu cu dulceaga »speranţă în viitor0. Insă până când?». O întrebare, la care congresul dela Cluj va fi menit să răspundă în chipul cel mai demn.

S’a accentuat de-afâtea ori şi se accentuiază mereu, cu ase* laş hazard de cuvinte ca, una dintre cele mai importante pro­bleme ale vieţii de Stat este aceea a salarizării funcţionari­lor statului. Este echitabil să recunoaştem importanta acestei probleme, însă iniţiativa celor competenţi nu ar mai trebui să întârzie cu faptele concrete cât mai evidente. Cu atât mai vâr­tos, că pentrucă ceea-ce s’ar face pentru binele funcţionarilor, s’ar face pentru binele tării, propriu zis. Căci dela buna funcţionare a aparatului administrativ de­pinde însăşi propăşirea tarii.

Şi dacă fiecare stat are func­ţionarii pe care îi merită, — să ni se ierte — , o asemenea a- firmaţie nu poate ascunde de­cât sâmburele celei mai insul­tătoare ironii la adresa Statului român. (Să mulţumim liberalilor, ca şi pentru atâtea altele încă..)/ Ori prestigiul Ţării noastre nu, poate fi pus în funcţie de prin­cipiile călăuzitoare în politica externă?...

Este adevărat că sub raportul financiar, revenirea la salariza­rea de dinainte de război nu este tocmai atât de lesne rea­lizabila, însă înţelegând chestiu­nea sub adevărata ei lăture, tre- bue să se facă orice sforţări, pen­tru a putea asigura slujbaşilor pu­blici o existentă mai omenească decât aceea ce li-se oferă în prezent. Cu o leafă de mizerie funcţionarului nu i-se poate

pretinde sfiite .şi sâtfnii şi In acelaş,timp şj cfnsl schimb el fiind bine retribuit ar fi puş lş. adăpost de desonoran- ta necesitate a bacşişului, cea mai ruşinoasă caracteristică a vremurilor postbelice.. Cu această ocazie să mai re­

levăm şi faptul că, rolul funcţio­narului (mat cu seamă în pro­vinciile alipite), este şi mai a c ­centuat în timpurile de fată. El deţine şi un rol important na­ţional. Nu numai că este pro­pagandistul culturii naţionale româneşti, dar mai este în ace- laş timp chiar şi reprezentantul autorităţii de stat. Dela felul cum va înţelege misiunea lui, va de­pinde, într’o foarte largă măsură, ridicarea creditului Statului ro­mân şi superioritatea culturei noastre fată de minorităţi.

Iată deci ca asigurarea soar- fei celor ce au în sarcina lor buna rânduială a administraţiei statului, e f xarea bazei însăşi a oricărei politici bine chibzuite.

Căci, — să cităm ciivintele ilustrului ministru de finanţe al Franfe, Caillaux: — „Trebue ca această tară ,să ştie că Sta­tul nu va putea avea adminis­traţia pe care toii cetăţenii au interes s’a aibă, decât numai dacă o plăteşte aşa cum se cu­vine*. Ion Iord ach e.

Adunarea generalăa Sindicatului P re s e i R om âne

din A rd eal şi B an at.

Membri Sindicatului Presei Române din Ardeal şi Banat, sunt convocaţi la A dunarea g e ­n e ra lă o rd in ară a Sindicatu­lui pe anul 1928, care va avea loc la 17 Martie 1929 ora 10 a. m. în localul Sindicatului (zia­rul »Patria* Cluj, Slr. Regina Maria Nr. 11).

O rd in ea de z i ;1. Deschiderea şedinţei.2. Raportul secretarului gene­

ral pe anul 1928.3. Raportul casierului pe 1928.4. Raportul cenzorilor pe 1928.5. Discuţia rapoartelor.6. Eventuale propuneri.In caz că la data susarătată

adunarea nu ar fi în număr, ea se va finea, conform statutelor, cu câţi membri ar fi prezenţi, în acelaş local şi la aceiaşi oră, la 24 Martie 1929.

t *— Fine. —

c) Un spor cu muit mai im­portant decât cafeaua îl reali­zează în consumul mondial cacao.

Potrivit sporului de consum al ultimilor 12 ant de zile pro- duc|iunea mondială de cacao creşte de Ia 232.1 mit tone în 1913 la 505 8 mii tone în 1925 sau cu 118 proc.

Coasta de aur de peste 2/5 (43.8 proc.) din productiunea întregei lumi este primul pro­ducător mondial de cacao.

Brazilia cu 11.5 proc. vine în rândul al doilea.

Africa cu un spor de 28.7 proc. fată de 1913 deţine peste 3 5 din productiunea mondială a acestui articol, după care vine America cu peste 1/3 (36.1% ); cu un spor de 27 proc. fată de 1913 Asia, şi Australia, deţinând ambele un total de 1.7 proc. din productiunea mondială sunt de o mică importantă.

Ca şi’n productiune aşa şi’n comerţul mondial de .ca ca o * întâietatea o are Africa, care are disponibilă pentru export întreaga productiune de 314.5 mii tone.

Consumul intern al Americei înirece cu 0.4 proc. productiu­nea acestui continent.

Fajă de 1913 cei mai mare spor în consumafiune îl arată la cacao Asia şi Africa la un loc 229 proc., urmând America cu 171 proc. şi Europa numai cu 73 proc.

Dintre ţările europene sporul cel mai mare în consum îl a- rată după război Britania Mare, care ş ia îndoit consumul din 1913, în rândul al doilea vine Olanda cu un spor de 4 5, Ger­mania şi Franţa cu unul de 67 proc., şi Belgia cu unul de 23 proc.

Elveţia şi a micşorat consumul fată de 1913 cu 25 proc.

Dintre (ăriie continentului a- merican cel mai mare spor de consum îl arată după război Canada 237 proc., după care urmează Argentinia cu 225 proc. Statele Unite cu 179 proc. şi restul Americei cu 28 proc.

Primul consumator de cacao din întreaga lume sunt Statele Unite Nord Americane cu 34.8 proc. din consumul total, după care vine Germania şi Anglia.

de dr.N. G. V« Gologan.d)Sfu acelaş sŞjlof H flili-

zeazâ în consumul şi produc­tiunea mondială ceaiul.

Le un spor de consum de 13 proc. faţă de 1913 acest produs arată in 1925 un spor de productiune de o egaiS mărime.

Asia cu 99.9 proc. productiu­nea totală a ceaiului evaluată în

.1925 la 812.4 mii tone este continentul acestui articol.

Restul de 0.01 proc. din a- ceasta productiune ii revine Africei.

Dintre ţările Asiei prima în productiunea ceaiului este China cu 54.1 proc., după care ur­mează India Britică cu 20.3 proc., Ceylonul cu 11.7 proc., Japonia şi Formoza cu 6.3 proc.

Din productiunea totală Asia are disponibil pentru exoort 42.4 proc., fată de 44.2 în 1913, cel mai mare exportator de ceai ai acestui continent fiind India Britică, care exportă în 1925 149.3 mii tone sau 90 6 proc. din productiunea proprie, in rândul al doilea vine Ceylo­nul cu 95.2 mii tone sau cu întreaga productiune proprie.

China exportă 50 mii tone sau 11.4 proc. din productiunea proprie, Java şi Sumatra 39.7 mii tone sau 65.6 proc., Japo­nia şi Formoza 22.2 mii tone sau 43.1 proc. propria produc­tiune.

Aproape V* din consumul mondial al ceaiului îl deţine China. Cam cu 1/2 din consu­mul Chinei deţine al doilea loc în consumul mondial şi primul în Europa, Britania Mare şi Ir­landa 23.7 proc.

Statele Unite al 3 lea consu­mator de ceai deţine .5.6 proc. din consumul întregei lumi; cu 2 proc. deţine locul al 7-lea Rusia.

Peste Vj din consumul mon­dial îl de|ine Asia, cam 1/3 Eu­ropa; 8 5 proc. America; 3.3 proc. Australia şi 2 4 proc. Africa.

Fafă de 1913 cel mai mare spor în consumul ceaiului îi a- rată Africa 16.0 proc., urmând Australia cu 42 proc. Asia cu 15 proc., America cu 4 proc. şi Europa cu 3 proc.

Dintre ţări sporul cel mai mare îl dă Java şi Sumatra 232 proc., după care urmează india

Nr. 24 -Í929

Britică cu 92 proc» Holanda cu 76 proc» Japonia şi Formoza cu 69 proc., Britania Mare şi Ir­landa cu 43 proc., Franfa cu 42 proc.

O reducere de peste 75 proc. o arata Rusia şl una de aceeaşi mărime Austria.

e) Tutunul arată in 1925 un spor de 18 proc., fată de produc­tiunea anului 1913. Aproipe'3/5 din productiunea mondială a tutunului 3116.1 mii tone o de­ţine Asia. America deţine 1/4, Europa 13.5 proc. şi Africa 1.6 proc. Dintre ţările producătoare de tutun China deţine întâieta­tea productiunea ei reprezen­tând 42.4 proc. din productiu­nea mondială.

In rândul al doilea vin Sta­tele Unite cu 19.9 proc., urmate de India Britică cu 9.4 proc., Rusia cu 5.7 proc., India olan­deză cu 2.1 proc., Japonia, Bra­zilia şi Grecia cu 1.9 proc., Turcia cu 1 5 proc., Filipinete cu 1.3 proc., Germania cu 0.7 proc., Cuba cu 0 6 pioc. şi Un­garia cu 0.5 proc. din produc­tiunea mondială.

Fafă de 1913 cel mai mare spor în producliunea tutunului îl arata Turcea 135 proc., ur« mată de Grecia 127 proc., Ru­sia 69 proc, Japonia 41 proc» Filipineie 3 9Vo, Brazilia 3l°/0.

Productiunea Germaniei şi Indiei olandeze scade după răz­boi cu 16 proc. a Cubei cu 27 proc. şi a Ungariei cu 63 proc.

f) Cauciucul. Puternica des- voltare din ultimul deceniu a automobilismului a ridicat cau­ciucul la o .însemnătate comer­cială mondială.

Productiunea mondială a cau­ciucului creşte dela 114 mii tone în 1913 Ia 648.2 mii tone în 1926 reprezentând un spor de 469 proc.

Sporul cel mai mare în pro- ductiunea cauciucului îl arata după război India olandeză 4126 proc., după care urmează India Britică cu 920 proc., Statele Ma- laeze cu 805 proc., Borneo Bri­tică cu 510 proc. şi Ceylonul cu 445 proc.

In consumul cauciucului A- merica define 70.8 proc., Europa24.1 proc,, Asia 3.3 proc., Aus­tralia 1.3 proc.

Dintre fările europene cel mai mult cauciuc consumă Britania Mare 7.3 proc., Franţa 7.2 proc» Germania cu Ausfria 4 6 proc, Italia 1.8 proc., Rusia 1.6 proc., Belgia şi Olanda 0.6 şi Scan­dinavia 0.5.

Se cunosc informaţiile b con­tradictorii despre transportarea fostului comisar sovietic Trotzki din Rusia la Constantinopol. După plecarea lui de pe pă­mântul rusesc, telegramele di­feritelor agenjii, se întreceau în a anunfa cât mai /mult despre ceea-ce nu se ştia nimic. Se spunea că Trotţki a sosit în Constantinopol, pcbntru ca noui informaţii şă desmită totul şi să afirme că el n’a părăsii încă teriforul rusesc. Ba, iperzelul a- genţiilor de informaţii şira luat curajul să' afirme că fostul co­misar sovietic şi-a dat . duhul, In urma unui naufrăgiu al va* sului cu care-şi făcea călătoria, In. undele Mării Negre.

In ziarul ^Ceske Şlovpf din Praga, au apărut acum, câteva articole informative despre mis­terioasa călătorie a lui Trotzki, scrise de însuşi, eroul acestei noui odisee sovietice.

Ordinul organizaţiei ruseşti »GPU* pentru deportarea dlrt Rusia a fost anunţat lui Trotzki de către un funcţionar al poli­tiei sovietice, Volynsli.

„Când am întrebat, — po­vesteşte Trotzki— în ce mod şi unde voi fi deportat, mi s’a spus, că la această întrebare îmi va răspunde un agent al lai „GPU*, care mă va aştepta în Rusia europeană,

A doua zi am fost ocupat cu pregătirea geamantanelor, cu împachetarea hainelor, manuscri­selor şi cărfilor. Cei doi câini ai mei au fost evident iritaţi de pre­zenta atâtor oameni străini în liniştita mea lpcuinjă. Trebue să spun, că purtarea lui „GPU* fsţă de mine n’a fost de loc du] mănoasă.

In dimineaţa, de 22 Işn- soţia, fiul şi cu mine ne-am suit; îm­preună cu escorta într’qn auto­bus,-care ne-a dus, pe un drum de zăpadă vârtoasă şi, înghe­ţată până la trecătoarea. cea mai apropiată a munţilor Kurdsk. In trecătoare a domnit un vis­co l extraordinar. Un trântor pu­ternic, care dţgbuia să ne ducă dincolo de muBtf s’a , Înfundat împreună cu alte 7 automobile pe cari trebuia să le tragă, în zăpadă. 7 oameni şi câţiva cai

au pierit în viscol. A trebuit să ne folosim de sănii, cu cari am făcut în 7 ore o cale de 20 mile. Dealungul drumului am văzut sănii încărcate cn mate­rial de construcţie pentru linia Siberia—Turkestan, butoaie cu petrol şi alte lucruri, cari abia s’au zărit de sub zăpadă. Oa­menii şi caii s’au refugiat în satele din apropiere.

La Atiubinsk, scrie mai de­parte Trotzki, ni s’a anunfat te­legrafic, că vom fi deportafi la Constantinopol. Am cerut ca să pot vedea doi membrii din familia mea, cari trăesc la Mos­cova. Au fost trimişi ca să se întâlneasă cu noi mai târziu la Riagesk şi au fost supuşi la acelaş regim ca şi noi. Bylanov, noul agent al lui „GPU*, care a fbst însărcinat cu suprave­gherea noastră, s’a străduit să mă convingă de avântagiile Constantinopolului ca exil faţă de Alma Ata. Am declarat cate­goric, că la Constantinopol nu mă duc. Bylanov a telegrafia! la Moscova, unde total a fost pre­văzut, afară pe posibilitatea, că aşi refuza să părăsesc Rusia de bunăvoie. Trenul nostru special a fost împins pe altă linie şi în curând s’a oprit ta o mi dă sta­ţiune, unde nu S*a observat nici o mişcare şi unde am rămas mult timp. S’a scuis o zi după

alta. Cutii goale de conserve s’au îngrămădit în jurul trenului. Pâlcuri de corbi au venit să-şi ia masa. Locomotiva numai cu un singur vagon a plecat spre cea mai apropiată staţiune prin­cipală spre a aduce provizie. Societatea noastră a fost atinsă de gripă şi am petrecut tot tim­pul cu tusa şi cititul. Am citit din nou pe Anaiole France şi istoria Rusiei de Kucevski.

Moscova a desbătut cazul nostru. Termometrul a arătat 38 gr. Reamur sub zero. Locomo­tiva s’a mişcat încet încolo şi încoace, spre a se apăra împo­triva gerului. Staţiunile (radio- telegrafice au transmis în eter unde electro-magnetice, între­bând unde ne aflăm. Am jucat şah şi n’am auzit nimic; dacă am fi auzit, am fi putut răs­punde: Am fost aduşi aci noap­tea şi nu ştim unde ne aflăm. Undeva în regiunea Kur-k. Ast fel s’au scurs 12 zile şi 12 nopţi. .

In Februarie Bylanov mi-a anunţai: „Cu toate străduinţele guvernului din Moscova, guver­nul german a, refuzat să vă a- corde permisiunea de a intra în Germania. De-apeea a n or­din să vă conduc la Constan­tinopol*. Am răspuns, că de bunăvoe nu voi merge şi că a- celaşi lucru voi declara la gra­

niţa turcească. Bylanov a răs­puns: „Aceasta nu schimbă de- ciziunea noastră, veţi fi condus la Constantinopol*.

După repaosul, care a durat aproape 12 zile, trenul nostru s’a pus din nou în mişcare şi a ajuns la Odesa în l j Fe­bruarie.

Vaporul „Kâlinin* a fost des­tinat ca să mă îmbarce la Odesa, însă a îngheţai şi spăr­gătorii de ghiată nu l-au putut libera, cu toaie că dela Mos­cova s’a insistat telegrafic pen­tru cea mai mare accelerare posibilă. In cele din urmă s’a pregătit vaporul „Uici*, care fără încărcare sau alţi pasageri a părăsit Odesa pe Ia ora 2 dimineaţa. Am fost însoţiţi 60 mile de un spărgător de ghiată, care a mers înaintea noastră. Tot timpul călătoriei pe mare a bântuit o puternică furtună. In 12 Februarie am intrat în Bos­for. Am înaintat comisarului turc, care fost informat dinainte des­pre sosirea noastră, o declaraţie, că am fost transportat în Turcia împotriva voinţei mele, prin forţă. Această declaraţie n’a a- vut nici Un efect. După 22 zile şi 4000 mile am ajuns la Con­stantinopol.

Fir. 24 -1929, OAZBTABTKANSIlVAFHI} Pagina 1

Societatea Pâjiştenilor «Cru­c e a Dreptăţii* din Braşov-Schfei în conformitate cu § 14 din Sta* tut îşi va tine adunarea géstie* ràlô ord nară Duminecă 17 M ar tie a. Gr la orele 11 a. m.» în localul Ş ţoalei din Deal (Prund) •cu următoarea ordine de zi :

1. Raportul general.2. Raportul coşarului*3* Raportul comisiunei exa

minatoare esmisă de adunarea generală şi votarea bugetului pe anul 1929.

4. Diverse propuneri.Se observă că conform § 11

la adunarea generală au drept •de vot numai membri cari au laxele achitate.

Membri Soc. sunt rugaţi a lua parte la parastas precum şi fa­miliile decedaţilor membrii.

Parastasul se va oficia în Bi­serica Sft. Nicolaie.

întâlnirea la orele 9 a. m.» la dl Preşedinte, de unde vom pleca în corpore.

Asociaţia generalăa Studenţilor Rom âni din

Franţa.

»Asociaţia generală a Studen­ţilor Români din Franţa*, cu sediul la Paris, a ales în ziua de 31 Ianuarie a. c. următorul

•comitet pe anul 1929:Preşedinte Caius Bardoşi, dr.

în drept.Vicepreşedinte Virgil Venia-

xnin, d rând în drept şi litere.Secretar general: loan Popa,

Inginer, d-rand în ştiinţe; Secre­tar: George Al. Georgescu, e- lev inginer de aeronautică.

Casier: Dinu Marinescu, d-rand In drept.

Membrii: Dr. Andrei [Ionescu, dr. în medicina, Petre Viforea* nu, d-rand în drept, Dumitru Prejbeanu, d-rand în filozofie şi drept, d ra Felicia Paraschives-

• cu, d-rand în drept.Noul comitet, imediat după

instalarea sa, a Organizat un serviciu de informatiuni. Acest serviciu stă la dispoziţia tuturor studenţilor din ţară, cari doresc să primească informaţiuni în privinţa condiţ unilor .de trai {hoteluri, pensioane, restaurante) precum şi a condiţiunilor de studii (înscrieri, programe aca­demice, examene) la Paris.

Doritorii vor adresa întrebă­rile lor, scurt şi precis formu­late la »Association Générale des Etudians Roumains en Fran-

- c e , Htel des Sociétés Savantes, 28 rue Serpente, Paris (VI).

Asociaţia va răspunde în ter­menul cel. mai scurt şi în mod gratuit. In acelaş timp se aduce ia cunoştinţa tuturor studenţilor români, cari sosesc la Paris, că vor primi Ja sediul asociaţiei,

-zilnic între orele 11—13, £ orice îndrumare în privinţa vieţii la Paris.

t

De vânzare o casă în Str. GromesNo 16.

229 2 - 2v, ■ 1 "" '■ -

prin licita* tie dela 1

Mâi a c., 280jugăre cadastrale, lângă Braşov pe drumul Sân*

£etru, pentru păşunatul oilor.icitatia va avea loc la 16 Mar

tie a. c. Conditiunile se pot ve­dea la Direcţiunea industriei Aeronautice Române Braşov. 238 2—2

: * v K i

P a n } lOClinţă cu 3—5 ce mere, v a l i i cu soare, dela ,4 Iulie sau dela 1 Sept. a. c. Adresa *4a ziar- 246 1—2

o Jocu- intâ în

t S t r a d a Pe-tocile No. 66, cu 3 odăi Frumoase, bucătărie şi ins- taiăţiune electrică. Informa- ţiuni T la »Gazeta Transil­vaniei“ Str. Prundului No. 15.

întrunirile publice.— Ordonanţa Politiei. —

Având în vedere că prima datorie a politiei este de a ve­ghea la menţinerea ordinei pu­blice şi siguranţa internă a sta­tului;

Considerând că în baza art. 29 din Constituie, Românii fără deosebire de origine etnică» de limbă sau religie» au dreptul de a se aduna paşnici şi fără a r me, confoimându se legilor;

Că aceste întruniri sunt per mise şi sub cerul liber» afară însă de pieţele şi căile publice; ca întrunirile, procesiunile şi manifestatiunile pe căile şi pie*

ţe le publice sunt supuse legi­lor polţieneşti*

Având în vedere art. 47, 90, 180, 189, 238 combinat cu 244. 385 p. 9 din codul penal; legea pentru reprimarea unor noui in­fracţiuni contra liniştei publice din 1924, precum şi arh 10 din legea asupra organizărei poli­tiei generale a statului;

ORDONAM îArt 1. Adunările precum şi

cuvântările din ori ce fel de vechicul sau dela ferestrele sau balcoanele aşezate pe pieţele şi că le publice sunt interz'se»

In consecinţă, că.le şi pieţele publice, ch ar în fata localului de întrunire» trebuesc să rămâ nă libere circulaţiei.

Art» 2. Procesiunile şi mani­festatiunile pe pieţele şi că le publice» nu pot avea loc decât în urma unei prealab le autori*

j zatiuni date de Prefectura po- litrei Braşov.

In autoiizaţiune se vor fix a : dala» orele, punctul de plecare, de răspândi.e şi itinerariul de parcurs.

Art. 3. Contravenienţii vor fi daţi judecătei şi ii se vor apl ca sancţiunile legale.

Art. 4. Dnii ofţeri de poliţie şi egentii forţei publice, sunt în* sărcinati cu executarea actstei ordonanţe*

Prefectul Politiei Braşov G Volna*

Primăria comunei Tohanul-Vechiu, Jud. Breşov*

No. 195/1929.

PoblicaţiineComuna Tohanul Vechiu, ju­

deţul Braşov, arendează prin licitaţie publică, cu oferte scrise şi închise, pe lângă respectarea condiţiunilor prescrise în art* 72—83 din legea contabilităţii publice, hotelul (restaurantul) comunal, pe timp de 3 ani, a- dică dela 1 August 1929 până la 1 August 1932.

Licitaţia va avea loc în ziua de 15 Aprilie 1929, la ora 10 a. m., în localul Primăriei co­munale Tohanul Vechiu.

Preţul de strigare este de Lei 50,000.

Ofertele vor fi însoţite de o garanţie de 10% din suma o- ferită» în numerar sau efecte de Stat.

Conditiunile se pot vedea la Primăria comunală.

Tohanul Vechiu» la 25 Febr. 1929.224 2—3 Primăria comunală.

Abonamente la ziar se pot face pe timp mal Îndelungat san lunar.

V i n cprntţetorHor db re ze rvă .— Pib lIaţiB ie. -*•

In [conformitate cu ordinul Marelui Stat M^jor Nr. 634/1929, se pune în vedere prin aceasta ofţerilor de rezervă ce domici­liază pe raza judeţului Braşov» să se prezinte între 1—31 Mar­tie a* c , la sediul Cercului de Recrutare Braşov, pentru a şi viza carnetele Md E- L

Ofiţerii de rezervă până Ia gradul de căpitan inclusiv, vor fi obligaţi să se prezinte perso nai, aducând cu dânşii echi pamentul de campanie com­plect, iar cei din armele că'ări vor trebui să aducă şi harna şamentul de campanie complet. Ofiţerii superiori şi generalii vor fi dispensaţi de această obliga­ţiune, însă vor aduce o deda* raţiune dacă posedă echipamen­tul complet şi în ce stare se găseşte.

Acei cari nu posed carnete Md. E 1. se vor prezenta cu 2 fotografii port vizit, urmând a se interveni la Corpurile respec­tive ca să li se el.bereze car­nete. Viza acestora se va efec­tua provizoriu, pe ord. de Serv. Md. V. ce sunt obligaţi a pre* zenta, sau în lipsa acestui or­din pe actele militare ce posedă.

Ofiţerii de rezervă, cari deşi locuesc în jud. Biaşov, însă pâ­nă în prezent nu şi au efectuat strămutarea dorpiciliulirj la e* cest Cerc, vor aduce §î 6 ce4 rere în acest sens. Cei aliaţi în străinătate fac v za la legaliu nile sau consulatele ţârii unde se găses Ca

Acei ce nu se vor conforma acestor d spoziţiuni, vor suferi apl carea art. 224 bis, din Cod. Justiţiei Militare, prin judecarea infracţiunilor lor, de către Con­siliul de Război al Corp. 5 Arm.

Operaţiunile de viză se fac in orice z , chiar Dumineca şi săibătorile între orele 8 —13.Comand. Cerc. Recrutare Braşov, L. S. colonel (ss) indescifrabil.§eful Bir. 2 Mobilizare Aim.

Rechziţi»,Căpitan (ss) Aurel Popescu .

Primăria Mnnfclplnlnl Braşov.No. 5634/1929.

Publicaţiune de licitaţieSe aduce Ia cunoştinţă pu­

blică, că în * fua de 20 Martie a. c.» la ora 9— 11 a- m., se va tine în conformitate cu dispo zţiunile leg i contabilităţii pu­blice Art- 72—83 la secţia eco» nomică a Primăriei o licitaţie publică cu cferte scrise, s*g>late şi timbrate pentru închirierea casei Comunale din Timişul de jos No• 19 pe timpul de trei ani, începând dela Aprilie 1929.

Conditiunile detaliate se pot vedea la secţia economică a Primăriei.

B aşov, la 28 Febr. 1929.Primar : p. Secretar general:

Dr* Stinghe* indescifrabil.244 1 - 2

Publicaţiunei Se aduce la cunoştinţa gene- * rală că în ziua de 7 Martie a,

c , ora 9 a. m , la gara Braşov, se vor vinde prin licitaţie pu­blică mai multe mărfuri prisos, mărfuri în suferinţă şi obiecte găsite*

Informatiuni mai detailate se pot primi la Biroul magaziei de mărfuri CFR. Brzşov.

Direcţiunea 14 Exploatare• 247 1— 1

PublicaţiuneComuna Cernatu dă în licita

tie 150 m. cub petriş pe dru­mul vicinel ‘ Gârcini. Preţul de strigare 150 lei. Licitaţia se va tine în ziua de 3 Aprilie a* c* la primăria comunală.249 1— 1 Primăria comunală*

l e n t i l a Gerul Bertireiler Tri- laaalaU l Bfltşef. >

No. 8 5 1 -1 9 2 9 .

Publicaţiune de licitaţieSubsemnatul portărel prin

aceasta publică că în b iza de­riziunii Nr. G. 13015— 1928 a ju­decătoriei de ocol Braşov în fa­vorul reclamantului Fraţii Stoll- w îfk din Braşov reor. prin ad­vocatul dr. Alfred Tontsch din Breşov pentru încasarea crean­ţei de 5200 Lei şi acc. se fixea ză termen de licitaţie pe ziua de 14 Martie 1929 orele 3 p. m-, la fata locului în Braşov la Res* taurantul din Gara-Mare, unde se vor vinde prin licitatiune publică judiciară vin» coneac în valoare de 15,000 lei.

In caz de nevoie şi sub pre* tul de estimare.

Braşov, la 22 Febr. 1929. „ D. A. Popescu,

248 1—1 portărel.

NttilriaTT“**T— '

l ia M p Iili l B raştr.4»*T T . .

No. 3410/1929.

P u N ic a ţln n iToţi acei, cari sunt în res­

tantă cu raitele anuale pentru loturile de casă primite din par­tea Comisiei de împroprietărire urbană a Municipiului Braşov, sunt Invitaţi» să le achite Im« preună cu dobânzile de întâr­ziere neaoărat până la 15 A • prilie 1929 la casieria Primăriei* căci în caz contrar (asemenea dacă în viitor aceste rate nu vor fi plătite regulat), ei vor £t consideraţi, ca şi cum ar fi re­nunţat la loturile lor distribuita şi se vor lua măsuri în conse­cinţă.

Braşov, la 1 Martie 1929»I Primar:' p. Secretar general;I Dr. Stinghe indescifrabil I 250 1 - 2

87 1 - 1

Omul cu m in te în tr ă d e tim puriu fn

Reuniunea de invali­ditate a muncitorilor

asigarânda şl zilele bătrânelelor.Se poate înscrie: Braşov, Staţia Pieţii de plimbare,la cassierul filialei DIErnest Garay

Demipaîtoane şî pardesîe de primăvară. Costume

de stradă şi sport.C o n f e c ţ i o n e a z ă eu p r e ţ u r i c o n ­v e n a b i l e e v e n t u a l ş i In r a t e si e u l u c r ă t o r i d e p r i m u l r a n g .

IEL 1 m i n t i iB R A Ş O V , Ţ â r e i Cailor No. 8.

In tot momentul în depozit imper­meabile şi paltoane Trensko-Biirberys.3 - 3

I ^

ONM*C*»

Q-

acet-Oe-hCP

Op -

•1£a>

vaa&vK&xKHm

99

a

B R A Ş O V .FONDATA 1910.

F I L I A L E I O H E I Ţ I U I I :„ C e ta te a d e C fran lf“ T ip o g r a f ia „ M in e rv a “ H o t e l T r a n s i l v a n i a C i n e m a C r a n t a

R u p e a , (C o li» lm ) C lu j, O d o rlie lu , T o p li ţa -

K o n a â n ă .

R E S U R S E :Capital social, Depuneri, Reescont, creditori etc.

LEI 1 5 0 ,0 0 0 ,0 0 0Circulaţia din ultimul IV2 an peste Lei donâ miliardeBanca „ C E T A T E A “ Braşov şi filialele

sale fac următoarele operaţiuni:1. Primeşte depuneri spre fructificare şi păstrare pe

libel şi în cont curent în condiţiunile cele mai bune.2. Acordă împrumuturi de scont (cambii) şi pe cre­

dite cambiale cu acoperire hipotecară.3. Face plăţi americane şi ordine de plată în orice parte

a tării.4. Asigurări contra focului, pe viaţă, accidente etc.5. Informaţiuni economice şi financiare.A. Depuneţi economiile pe creştere la Banca »CETATEA*

şi filialele sale.B. Cumpăraţi neapărat acţiuni dela Banca »CETATEA*

Braşov din ultima emisiune în curs.BANCA »CETATEA* S. A.

685 13—0 Direcţiunea Generală.

GAZETA TRANSILVANIEI

■m ,m l»*d

gheţuri pe Marea NeagrăDin cauza blocurilor de ghiaţă

purtate de talurile Mărei Negre, circulaţia vapoarelor este ame­ninţată.

O telegramă djn Constanta anunjă că vasul egiptean „Nafi", care plecase cu fructe sudice din Alexandria la Odessa, a so­sit de o săptămână k!n fata a- cestui port, unde n-a putut insă să intre d'n cauza sloiurilor de ghiaţă care îl blocaseră. A fost deci nevoit să ancoreze in larg, aşteptând sosirea unui spărgă­tor, care să i fae drum. In acest timp însă întinderea de ghiată de vreo 20 chilometri şi înaltă de 5 metri din fata portului s a dislocat şi a fost luată de vânt şi împinsă, împreună cu vasul, spre sud în largul mării. Situa­ţia vaporului, rămas fără com­bustibil şi alimente, a devenit critica. S'au dat semnale de a- jutor prin radio tuturor porturi­lor, în urma cărora nouă hidro- avioane au plecat din Odessa, aflând vaporul „Nafi* la 45 mile depărtare de gurile Dunării. Cu

ajutorul unor paraşute speciale, aviatorii au reuşit să arunce alimente şi cărbuni pe vas, sal­vând astfel pe marinari de foame şt îngheţ

A lte v a se tn prim ejdie.Vasul de salvare ,King Lear"

plecat din Constanta în ajutorul vasului „Nafi" a întâlnit pe drum vaporul englez „Esex Heat" ră­tăcind în voia valurilor, la 40 mile de Odessa. Nemai având combustibil, comandantul vasului a ars lennăria 'cabinelor pen­tru ca marinarii să nu îngheţe de frig „King Lear" a remor­cat vasul plecând spre Cons­tanta.

In situatiuni asemănătoare se află şi vapoarele „Eurotes*, sub pavilion grecesc,„Nadir Schah" sub pavilion persan şi corabia persană „Perecop*. S’au înre­gistrat cereri de ajutor şi din partea unui vapor necunoscut, care este în pericol de a se scufunda în apropiere de gurile Dunării.

Cranlca sportivă.

Concursul de skiIn ziua de 2 Martie a avut

loc în Poiana Postovarului con- eursul de ski al Grupului 1 Vânători de Munte pentru cupa Colonel Bădescu Ioan, cu ur­mătoarele rezultate:

A lerg are 7 km.Grupa ofiţerilor peste 32 ani:1. Căpitan Medeleanu Cons­

tantin, timp 43T5”. 2. Căpitan Lupu Ştefan, timp 52’13”. 3. C ă­pitan Cristescu Viniilă, timp 52’25”. 4. Maior Dimitriu Matei, «mp 1,1*48”. 5. Căpitan Citirigă Virgilă, timp 1,5’54”.

Grupa ofiţeri sub 32 ani: 1. Căpitan Scârneci Vrsile timp 42’50”. 2. Locot. Demetrescu Clement, timp 45’08”. 3. Căpitan Popescu Ioan, timp 48.10. 4. Adm. S.-Lt. Costescu Petre, timp 49’15”. 5. S.-Lt. Moisescu Dra- gomir, timp 50’30”. 6. Locot. Toneanu Vasile, timp 52’.

Grupa reangajaţi peste 32 ani: 1. Plot. Major Degan Ale­xandru, timp 51’40’\ 2. Plot. Mej. Dobril Ioan timp 58’35”. 3, Plu­tonier Major Drăghia Dănilă, timp 59’35”. 3. Plot. Major Si- man Dumitru, timp 1,1’30”. 5. Plut. Maj. Popescu Dumitru, «mp 1,7’55. 6. Plot. Major Po­pescu Ioan, timp 1.16’15”.

Grupa reangajaţi sub 32 ani: 1. Plot. Major Zaharia Nicolae, timp 46’2 j”. 2. Plotonier Trusca Constantin, timp 49’20”. 3. Plot. Major Pielea Nicolae, timp 50’15” 4. Plotonier Bogdan Alexandru, «mp 52’33 5. Plotonier Oprita Mihalache) 54’20”. 6. Plotonier Dungaciu Constantin, timp 55’55”.

Grupa trupă: 1. Caporal P o - , pescu Radu, timp 47’lo ”. 2. C a­poral Tanrău M'haiu timp 47’2i>”.3. Caporal Ivan Radu timp 48’10”.4. Fruntaş Chirijă Cosfache timp 49’30”. 5. Fruntaş Găitan Enache 49’55”. 6. Fruntaş Surtu Dumitru «mp 51T5”.

C u rsa de o b staco le .Grupa ofiţeri sub 32 ani: 1.

Căpitan Popescu Ioan, timp 2’07”. 2. Locot Toneanu Vasile, «mp 2’15”. 3. Sub-locot. Moi­sescu Dumitru, timp 2’26”. 4. Locot. Demetrescu Clement, timp 2’36”. 5. Căp. Scârneci Vasile, timp 2’30”. 6. Locot. Gre- cescu Nicolae, timp 4*20”.

Grupa ofiţeri peste 32 ani. 1. Căpitan Medeleanu Constan­tin, timp 1’05”. 2. Căp. Lupu Ştefan, timp 2’26”. 3. Căp. Citi­rigă Vfrgi), timp 3’37”. 4. Căp.Cristeseu Vasile, timp 4”. 5. Căp. Jantea Aurei, timp 4*14”.— , , . u ____________________________________

6. Maior Dimitriu Matei, timp 4’45”.

Reangajaţi sub 32 ani. 1. Plot- Major Pielea Nicolae, timp 1*25”. 2. Plot.-Maior Zaharia Nicolae, timp 2”. 3. Piot.-Mdior Iammandi Gheorghe, timp 3”. 4. Plot- Trusca Constantin, timp 3’01”. 5. Plot Bogdan Alexandru, timp 3’09”. 6. Piol. Ghevrec Ioan, timp 3’17”.

Grupa reangajaţi peste 32 ani. 1. Plot.-Major Degan Alexandru, timp 2T3”. 2. Piot-Major Dra* ghia Danilă, timp 2’33”. 3. Plot.- Major Siman Dumitru, timp 3’12”. 4. Plot-Major Dobrilă Ioan, timp 3’47”. 5. Plot Major Popescu Ioan, timp 4T2”. 6. Plof.-Major Popescu Dumitru, timp 4’27”.

Total pu n cte : Batalionul 3 Vânători Munte 99 puncte. Ba­talionul 2 Vânători Munte 90 puncte.

Lupta a fost extrem de aprigă pentru cuceiirea cupei Colonel Bădescu Ioan. In anul trecut a- ceastă cupă a fost câştigată de Batalionul 2 Vânători de Munte, în anul acesta cupa a revenit Batalionului 3 Vânători de Munte.

Timpul cei mai bun al cursei de fond a fost stabilit de Căpi­tanul Scârneci Vasile cu 42’50”. Timpul cel mai bun la cursa de obstacole a fost stabilit de Căpitanul Medeleanu Constan­tin cu 1*15” La grupa reanga­jaţilor s’a remarcat în mod deo- sibit Plot. Truşea Constantin din Batal. 2 Vânători de Munte.

Cupa „Schyorul* a fost do­nată de Batalionul 2 Vânători de Munte, a fost câştigată pentru a treia oară de Căpitanul Scâr­neci Vasile.

Cupa Sub.-Locot. Bayer Fran- cisc a fost câştigată ia cursa obstacole de Plot. Major Dră­ghia Danilă din Batalionul 2 Vânători de Munte.

C o n v o care . Societatea juni­lor „Curcani" din Braşov-Coastă convoacă prin aceasta adunarea generală ordinară pe ziua de 7 Martie a. c. ora 6 p. m.

Ordinea de z i : 1. Raportul general asupra gestiunii anului1928. 2. Alegerea unui nou co ­mitet pe 3 ani în locui celui vechiu, al cărui mandat a expi­rat. 3. Alegerea gradaţilor etc. 4. Diverse.

Braşov, din şedinţa consiliu­lui de administraţie şi comisiei verificătoare, ţinuta la 27 Febr.1929. — N. Ivan, secretar.

D I N . Iorga a fost procla­mat profesor onorific al Facul­tăţii de Utere şi filozofie a Uni­versităţii din Cluj. Festivitatea, la care a fost cetită adresa se­natului universitar, a avut loc eri, la ora 11 In Aula Univer­sităţii, participând serbătoritu), tot corpul profesoral în frunte cu decani! facultăţilor şi recto­rul Hatiegan.

A 54-a sesiu n e a C onsiliu­lui Ligii Naţiunilor s’a des­chis alaltăeri la Geneva sub preşedeniia d lui Scialoja dele­gatul Italiei. Programul acestei sesiuni prezintă Sun interes deo­sebit de ordin internaţional prin înscrierea problemei minoritare în ordinea de zi.

•In ad u n area g en erală e x ­

tra o rd in a ră a B ăn cii Naţio­nale, tinută Duminecă la Bu­cureşti, s’au votat cu unanimi­tate legea pentru modificarea institutului de emisiune şi legea monetare. S’a complectat apoi consiliilor de administraţie fiind aleşi cu majoritate de voturi d-nii Costin Stoicescu şi pro­fesor Poruţiu. Censor a fost a-Ies d 1 Ch. Stroescu.•

F o am ete în China. In pro­vincia Shansi, cu o populaţie de 10 milioane, au pierit până acum de foame, cam o jumătate milion de oameni. Altă jumătate a emigrat în alte provincii In sfârşit două milioane sunt lip­siţi cu desăvârşire de alimente şi, dacă nu li se dă un ajutor grabnic, sunt ameninţaţi să piară.

•N avigaţia co m p lect în tre­

ruptă pe M area de M arm ara.Se anunţă din Constantinopol: Marea de Marmara poartă enor­me blocuri de ghiată, din C8re cauză 'navigaţia este complect întreruptă.

•O linie aerian ă P raga-B u -

cu reşti. Miercuri şi Joi a avut loc în localitatea Uzharod din Cehoslovacia, tratativele române cehoslovace, asupra înfiinţărei unei linii aeriene, cdre să lege Fraga de Bucureşli, pe următo­rul traseu : Praga Brno Bratis- lava-Kosice-Uzhorod şi Uzhorod- C!uj-Bucureşti. La tratative din partea României iau parte d-nii: colenel Negrescu şi colonel Grigorovici, ca delegaţi ai navi­gaţiei aeriene a statului român.

•O g ro azn ică explozie a a*

vut loc eri ia arsenalul situat lângă Sofia în Butgaria. Explo­zia a leat naştere dela un in­cendiu, dectarat în secţia rache­telor. întregul material a sărit în aer. Sunt 24 morţi şi 10 ră­niţi.

Ş ezăto rile ce se fa c la C e r­cu l Militar nu sunt nici baluri, nici serate, ci simple şezători cu o conferinţă, cu recitări sau citiri din autori români, cu exe­cutarea a câtorva bucăţi de mu­zică românească, iar )a sfârşit se face şcoala de dansuri na­ţionale cu d l profesor Dobrescu care vine dela Bucureşti în a- cest scop, — însă numai şcoală.

După cum se vede, scopul este cultura naţională iar nu de petrecere.

Viitoarea şezătoare va avea loc Sâmbăta 9 Martie c. ora 21.

•L a co n cu rsu l d e frum u­

seţe ţinut Duminecă la prefec­tura judeţului Braşov au reuşit următoarele trei d-şoare: 1 ) Papp Matitd, 2) Binder Motiid, 3) Fe- der Voleria. La concursul care va avea loc la Bucureşti la 10 Martie, judeţul Braşov va fi re­prezentat prin d-şoara Papp Ma- tild.

TIPOGRAFIA A MURBŞIANU: BRANISCE A COMP. BRAŞOV.

Nr. 24 -1 9 2 *

Azl opera CarmenAtragem din nou atenţia cetitorilor noş­

tri asupra reprezentaţiei de astăzi seara a operei „Carmen“. Comunicăm tot deodată, c& în urma îmbolnăvirii tenorului Marinescu, va cânta d-1 Alcazi, dela opera din Bucureşti.

Tratatul secret tranco-belgian ar fi talş

Din cercurile ministerului de externe belgian, se anunţă că textul tratatului, publicat de un ziar olandez, este un falş gro­solan. Autorităţile belgiene sunt pe urmele falşificatorului, care ar fi un cetăţean belgian natu­ralizat.

Pe de altă parte, ziarele olan­deze susţin că documentul este autentic.

N O U iLE A L E G E R Iale C am erei d e C o m erţ şi

de Industrie B raşo v .In legătură cu alegerile Ca­

merei de Comerţ şi de Indus­trie din Braşov se publică spre cunoştinţă următoarele :

Prin firmă înregistrată de cel puţin un an, se înţeleg firmele înscrise la Tribunal în cursul anului financiar precedent, sau acelea cari funcţionează în baza certificatului industrial; a- decă în 1929 pot figura şi toţi acei ce şi au înscris şi înregis­trat firma între 1 Ianuarie — 31 Decembrie 1928.

Băncile populare şi Coopera­tivele de producţie şi consum întră în categoria litera b, de sub art. 5 din lege.

Determinarea numărului de voturi ale Societăţilor pe ac­ţiuni cu capital mai mare de ÍO.OOí'.OOO lei, se va putea face şi astfel: pentru 10 .000.1 00 un vot ;pentru 10.0Q0.00 la20.0j(\000 două voturi;peste 20 *300.000.000 trei voturi; pentru mei mult de 3 \ 00. OU lei patru voturi. Vo­turile se exprimă personal şi individual.

Expoziţia de picturăa d-lui T ib or E rn ő .

După admirabila expoziţie dela „Cercul Mditar", a tână­rului şi talentatului nostru pictor şi sculptor Gh. Groza. şi-a ex­pus, de câte-va zile, în sala albastră a Redutei, tablourile sale, un alt pictor, maghiar, după-ce, în urma expoziţiei sale din capitala, obţinuse un fru­mos succes, presa bucureş- teonă însuşi, apreciindu-1 elo­gios.

Câtă vreme însă personali­tatea lui Groza s’ar putea de­fini printr’un impresionism ro­mantic, bazat pe clasicism» a* tât în formă, cât şi în fond, pic­torul maghiar, Tibor Ernő, este un impresionist pur, de rassă, un adept al coloritului viu, cu toate constrastele sale, cu linii mari şi generale, adeseori fu­gitive, cari totuşi îţi dau o im­presionantă icoană a ansam­blului. Tibor este un îndrăgostit at vieţii reale, dar însorite de rozele soarelui şi ale muncii, de traiul în comun, sub aspectele lui zâmbitoare, sociale. Peisa­jele sale sunt minunate frânturi din această viaţă reală, de toate zilele, fie că ne prezintă „Tree- ratul", „Dela Târg", „Căratul fânului", „Femei aducând apă", „Cositul", „Pescari" etc. fie că ne eternizează interioare (2, 6, 10, etc.). In tablourile d lui Tibor se esprimâ temperamen­tul vioi, deschis, cald şi răsfă­ţat at rossei sale, într’o formă de înaltă artă, atrăgătoare şi im­presionantă.

D r. L.

Deia Cercul „ Anaielor" Braşov.

In ultima şedinţă a Cercului Analelor din Braşov, d 1 Rainer Biemel, student în litere dela Facultatea din Toulouse a vor­bit despre „Umanitarismul în Franţa*. D sa a arătat că Uma­nitarismul este însăşi esenţa culturii europene şi dacă litera­tura franceză a făcut din ope­rele sale capo d’operele litera­turii mondiale, aceasta nu este decât graţie umanitarismului său.

Clasicismul nu este altceva decât cucerirea sensibilităţii de către raţiune. Şi această raţiune- îşi trage toată forţa sa, toată vigoarea sa dela această edu­caţie a sufletului şi a spiritului care reînviază valorile spirituale şi seninătatea greacă. Dacă li­teratura modernă nu înseamnă decât desordine şi jargon, a- ceasta este o consecinţă a pă­răsirii umanităţilor. In ceea-ce priveşte literaturile străine, d sa a arătat că Goethe a fost un foarte mare umanitarist iar Sha- kespeare nu a făcut altceva de­cât să transporte în ceaţa Lon­drei soarele latinităţii.

Mercuri, 6 Martie, d-1 Biemel va vorbi despre Omenire şi Umanităţi, subiect după cum ve,~ dem, de ordin general.

Festivalul BeethavenIn cadrul concertelor de c a ­

meră, săptămânale, organiz te; de Conservatorul nostru din Bra­şov, ne* a fost oferit Duminecăi la ora 11, în sala „Şaguna“»urî' prea frumos festival, închinat Titanului*

După o interesantă conferind despre Beethoven, a dlui pi of. W . Schlandt, tot D sa a execu tat Ia pian cele 32 varieţiimi în Do minor. D*sa a ştiut să im™ prime artisticei redări acel ca racter specific beethovenian.

A urmat Sonata Kreuzer pen tru pian şi vioară, fn care a mi avut încă odată prilejul de a admira arta violonistică a ţâră.* lului profesor W . Teutach.

Artiştii au fost viu aplaudaţi* de numerosul public asistent.

L.

M işcarea populafiei toBelgrad.

In anul 1928 s’au înregistrat la Belgrad (Jugoslavia) 2000 căsătorii, 3.792 naşteri şi 2932 decese. După ocupaţie, s’au căsătorit: 661 funcţionari, 655 meseriaşi, 313 muncitori, 185 comercianţi, in ce priveşte naş­terile, meseriaşii au avut 1181 copii, funcţionarii 903, muncito­rii 891, comercianţii 485, restul 330.

Examene cu RAZE X (Röentgen) şi examenele BACTERIOLOGICE poate executa or cărei persoane şi în schimbul unor taxe mic^ laboratoriile spitalului militar Braşov — dotate cu aparate noi. 583 10—0

Cinema „Astra“ (Apollo)5—6—7 Martie

Minunile FunduluiMărei Albastra

Mare Mm cultural in 8 acte. Afară de aceasta cei mai nou

Ufa* Journal*

Redactor responsabil: VICTOR BRANISCE,