UNIVERSITATEA DE VEST „VASILE GOLDIŞ” DIN ARADFACULTATEA DE MEDICINĂ, FARMACIE ŞI MEDICINĂ DENTARĂ SPECIALIZAREA

ASISTENŢA MEDICALĂ

ÎNGRIJIREA BOLNAVULUI CU ASTM BRONŞIC

COORDONATOR ŞTIINŢIFIC PROF. UNIV. DR. AFILON JOMPAN  

ABSOLVENT IONIŢA NICOLAIE

 ANUL 2009

CUPRINS

MOTIVAŢIA LUCRARII FORME CLINICE COMPLICAŢII TRATAMENT MEDICAMENTOS ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL CAZ CLINIC – PLAN DE INGRIJIRE STATISTICĂ CONCLUZII

MOTIVAŢIA LUCRARII

Patologia contemporană se caracterizează între altele prin frecvenţa mare a unor boli a căror patogenie este condiţionată în mare măsură de modul de viaţă al omului din zilele noastre.

Boala apare ca un produs al unui dezechilibru cu răsunet aspru celor trei mari dimensiuni: biologică, psihologică şi socială, ai ca efect ,, zgomot asupra întregului organism’’. Desigur acest dezechilibru se poate manifesta într-o diversitate de forme şi la cele mai diferite niveluri.

După definiţia dată de Academia de Ştiinţe Medicale din ţara noastră, recuperarea este un domeniu de activitate complexă: medicală, educaţională, socială şi profesională, prin care se urmăreşte restabilirea cât mai deplină a capacităţii funcţionale pierdută de in individ ( adult sau copil) în urma unor boli sau traumatisme, precum şi dezvoltarea unor mecanisme compensatorii ca să-i asigure posibilitatea de muncă sau autoservire, respectiv o viaţă independentă economică şi socială.

Obiectivul terapeutic ,, recuperarea funcţională ’’, atât cât este posibil, a fost urmărit şi în lucrarea de faţă.

Dorinţa de cunoaştere în profunzime a întregului complex de simptome şi a etiologiei bolii a fost determinată de faptul că în familie am avut o persoană cu manifestări ale acestei bolii, ţinând cont că astmul este o boală şi cu teren genetic transmisibil doresc ca pregătirea mea teoretică şi practică să-mi confere posibilitatea de a depista dacă apare şi la alţi membrii ai familiei în scopul aplicării corecte a tratamentului şi chiar în clinica unde

FORME CLINICE ALE BOLII

Se deosebesc mai multe forme de astm bronsic si anume :

         Astmul cu accese intermitente – forma tipica de astm ( astmul franc), intalnita in

special la copii, adolescenti sau adulti tineri ). Este predominanta componenta alergica (alergii medicamentoase, alimentare, etc.).

       Astmul cronic - intalnit mai frecvent la persoane avand varsta de 40-50 ani sau la varstnici.

Bolnavii se plang de dispnee de efort si uneori de repaus, tuse neproductiva sau cu sputa mucoasa sau mucopurulenta. Pe acest fond de disconfort respirator permanent apar accese astmatice tipice, adesea severe sau stari de rau astmatic, repetate , adesea astmatice.

       Starea de rau astmatic (Status asthmaticus) sau astmul acut sever - este un tip special

de astm bronsic.

 

 

Starea de rau astmatic este definita de :

- criza de astm foarte severa care dureaza peste 24 ore, care nu este influentata de administrarea de bronhodilatatoare si care se insoteste uneori de tulburari cardiocirculatorii, neurologice si gazometrice speciale. Este vorba de accese subintrante ( dupa un debut progresiv) sau mult mai prelungit decat de obicei, care nu cedeaza sau se calmeaza greu dupa medicatia activa.Exista si alte tipuri speciale , ca de exemplu astmul indus de aspirina, aspergiloza (fungi) bronhopulmonara alergica.

Starea de rau astmatic apare de obicei la bolnavii la care astmul nu este bine controlat si este precedat de zile si de saptamani de agravare a simptomelor in care pacientul nu a fost tratat sau a fost supus la cure minimale, de scurta durata, care au ameliorat temporar simptomele, dar nu au suprimat anomaliile bronsice.

Factori declansatori sunt deseori infectii bronsice , mai rar accidente in cursul tratamentelor prin desensibilizare, dupa suprimarea brusca a corticoterapiei, dupa administrarea de sedative din cauze neuropsihice, dar in cele mai numeroase cazuri factorul declansator este necunoscut.

Tabloul clinic este dominat de suieraturi (wheezing) bronsice , dispnee continua ce se exacerbeaza la cel mai mic efort(bolnavii nu-si pot termina fraza ), dilatarea toracelui care apare fixat in pozitie respiratorie maxima,tahipneea, incapacitatea de a tusi si expectora completeaza tabloul clinic respirator. In tabloul clinic al acestor bolnavi un loc primordial il ocupa semnele neuropsihice, instalarea starii de rau astmatic este anuntata de tulburari de comportament si de starea generala precum : astenie, anxietate, insomnie, pentru ca in faza avansata sa apara perioada de ognubilare si in final coma.

COMPLICAŢII

Complicatiile cele mai frecvente sunt :

-         starea de rau astmatic sau astmul acut grav;

-         aspergiloza bronhopulmonara alergica;

-         pneumotoraxul spontan

-         astmul combinat cu bronsita cronica sau astmul infectat, cu disfunctie

ventilatorie severa poate evolua spre insuficienta respiratorie sau tahiaritmii

ventriculare, agravate de factorii iatrogeni;

-         bronsite acute si cronice;

-         pneumonii;

-         bronsiectazii;

-         emfizemul pulmonar (cea mai importanta dintre complicatii care duce cu

timpul la insuficienta cardiaca).

TRATAMENT

Astmul bronsic raspunde la o gama larga de preparate si proceduri. Masurile preventive sunt foarte importante.

Tratamentul are in vedere :

      Educatia bolnavului si furnizarea de informatii cat mai complete pe care sa le foloseasca in ingrijirea sa(terapie corecta si controlata), observarea conditiilor de exacerbare a bolii pentru a le inlatura, urmarirea semnelor clinice de exacerbare si agravare, cunoasterea tipurilor de medicamente, folosirea acestora in situatiile agravante.

Tratamentul astmaticului bronşic este profilactiv şi curativ.

TRATAMENT

Tratamentul profilactic – se referă la înlăturarea şi evitarea alergenului, schimbarea locului de muncă, uneori a domiciliului, prevenirea crizelor paroxistice şi infecţiilor intercurente.

Tratamentul curativ – este patogenic şi simptomatic şi se adresează crizelor de astm, cât şi ternului fondului asmatic.

În raport cu etapele sale fiziopatologice poate fi influenţat terapeutic prin următoarele modalităţi:

1. Tratamentul etiologic preventiv, vizând reacţia antigen-anticorp prin măsuri specifice antialergice.

2. Tratamentul protector, vizând inhibiţia apariţiei sau acţiunii mediatorilor intermediari bronhoconstrictori, prim măsuri antialergice nespecifice ( bronhodilatatoare, simpaticomimetice).

3. Tratamentul simptomatic, vizând oprirea sau ameliorarea reacţiei inflamator alergice tisulare

( bronhospasm, edem al mucoasei).

4. Influenţa factorilor psihovegetativi.

5. Tratament al urmărilor şi complicaţiilor ( infecţii bronşice, etc.).

În astmul alergic tratamentul hiposensibilizant foloseşte preparate care conţin extracte apoase de alergeni cu acţiune semiretard sau retard.

Conţin polo sau mono-alergni, cei mai folosiţi alergeni sunt praful de casă, praful de stradă, diverse polenuri, fungi, peri de animale, mucegaiuri, microburi şi veninuri de insecte. Hiposensibilizarea specifică denumită şi imunoterapie constă în administrarea, de obicei pe cale subcutanată a unor doze subclinice progresiv crescânde din alergenul provocator al crizei de astm care poate realiza o scădere sau dispariţie a sensibilităţii la acest alergen.

Modul de administrare, dozele admise, efectele, contraindicaţiilor şi reacţiilor adverse ale medicamentelor folosite în tratamentul astmului bronşic.În astmul premenstrual corectarea terenului discrenic se face în prima jumătate a ciclului cu estrogeni, iar la a doua jumătate a ciclului cu progesteron, ca preparate menţionăm Methil progesteron tablete 10-20 mg.

Salbutamolul ( Ventolin, Sultanol ), şi Clebuterolul ( Spiropent) sunt folosiţi cu precădere în aerosoli dozaţi: în această formă şi n dozaj corect ( 4x2 inhalaţii/zi) sunt practic lipsite de efecte cardiovasculare. Sub forma de spray bine dozat dilată bronhiile aproape fără a realiza o concentraţie sangvină măsurabilă.

ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL IN INGRIJIREA BOLNAVULUI CU ASTM BRONSIC

Bolnavii cu afectiuni pulmonare necesita o ingrijire unitara, dar si ingrijire speciale in functie de varietatea cazurilor si caracterul bolii(boli cu caracter infectios,de evolutie cronica sau ce pot apare in pusee acute si reprezinta urgente ale aparatului respirator)Ingrijirile unitare necesare se refera la urmatoarele :Asigurarea conditiilor de mediu in spital :-         saloane luminoase, bine aerisite, fara curenti de aer suficient incalziti (18-20°C), in cazul bolnavilor cu afectiuni bronsice inflamatorii, temperatura salonului va fi mai ridicata si umidificata;-         aerisirea va fi continua, daca temperatura aerului o permite, sau improspatata de mai multe ori pe zi prin deschiderea ferestrelor (bolnavii vor fi bine inveliti pentru a nu raci);-         maturatul nu va fi uscat, se folosesc aspiratoare de praf sau stergere umeda;-         repartizarea bolnavilor in saloane se va realiza pe afectiuni(cei cu imbolnaviri cu caracter infectios vor fi internati in saloane separate);-         psihoterapia este un mijloc terapeutirc foarte important, mai ales in cazul crizelor cu tablouri dramatice care pun in pericol viata bolnavului;-         atentie la psihicul bolnavului, bolile cronice tulbura echilibru psihic al bolnavului. Bolnavilor cronici cu o perioada lunga de spitalizare, li se va asigura un climat propice radio, televizor, carti), saloanele trebuie transformate in adevarate camine cu atmosfera „calda” , unde bolnavii sa se simta bine.

CAZ CLINIC – PLAN DE INGRIJIRE

 

In camera de garda - sectia medicala a Spitalului Caritas, se prezinta pacientul P.S. in varstaIn camera de garda - sectia medicala a Spitalului Caritas, se prezinta pacientul P.S. in varsta

de 22 ani, care acuza: de 22 ani, care acuza: respiraţie greoaie, stare generala deteriorata,stare generala deteriorata, tuse cu expectoraţie

seromucoasă, cu astenie fizică..

Diagnostic medical la internareDiagnostic medical la internare: : astm bronşic infecto-alergic

Istoricul bolii: Istoricul bolii:

Pacientul se interneaza cu stare generala deteriorata, Pacientul se interneaza cu stare generala deteriorata, respiraţie greoaie, tuse cu expectoraţie

seromucoasă, cu astenie fizică si stare de anxietate si stare de anxietate Simptomele au debutat in urma cu Simptomele au debutat in urma cu

cateva zile si s-au accentuat progresiv.cateva zile si s-au accentuat progresiv.

La examenul clinic general se constata:La examenul clinic general se constata:

Starea generala : afebrila; tegumente si mucoase palide;Starea generala : afebrila; tegumente si mucoase palide;

Sistem musculo-adipos – normal; Sistem posteo-articular – integru

Ficat, splină – în limite normale

Aparat ganglionar - ganglioni superficial palpabil

Aparat respirator - insuficienţă respiratorie R=25r/min, dispnee , raluri sibilante , murmur

vezicular diminuat bilateral

Aparat cardiovascular — puls prezent, arnplu, tahicardie paroxistică 140p/min,

TA =125/80mmHg.  

Apreciere : pacientul este afebril, dispnee expiratorie discretă, tuse cu expectoraţie seromucoasăDiagostic de nursing : - respiraţie ineficientă din cauza reducerii calibrului bronhiilor manifestată prin dispneeInterventii autonome si delegate:

repaus la pat al bolnavuluimonitorizarea R ,TA, P, T°;dezobstrucţie nazofaringianăaerisirea salonului, aspiraţia secreţiiloroxigenoterapie cu narineadministrarea medicaţiei prescrise de medic : Brofimen cp, IVx2/zi, Diazepam 1 cpx/2 zi

Obiective : - bolnavul să-şi asigure repausul medical indicat de următoarele 8 h Evaluare: pacientul afirmă că poziţia indicată îi reduce disconfortul - se simte bine în camera bine încălzită, în pat cu lenjerie curată şi bine întins  Apreciere : slăbiciunea stării generale, R = 24 respiraţii/minut, TA = 130/70 mmHg, P = 75 bătăi/minut, T° = 36,2Diagostic de nursing : disconfort produs de dispneea expiratorie, a tusei manifestată prin alterarea stării generale.Interventii autonome si delegate : oxigenoterapie cu narineadministrarea medicaţiei prescrise de medic : Brofimen cp, IVx2/zi, Diazepam 1 cpx/2 zi Obiective : reducerea dispneei în următoarele 8 h Evaluare: - pacientul se plânge de faptul că nu se poate aerisi bine camera-pacientul acuză dureri abdominale, stare generală modificat -tegumentele sunt transpirate pacientul doreşte schimbarea pijamalei care stă umedă din cauza transpiraţiei; îl ajut să-şi usuce tegumentele şi să se schimbe.

Apreciere : pacientul este obosit, nu s-a putut odihni în cursul nopţii când a fost subfebril ( 37,8° C)- TA = 120/70 mm Hg, R= 22r/min, P= 75b/minDiagostic de nursing : - respiraţie ineficientăInterventii autonome si delegate :

repaus la pat al bolnavuluimonitorizarea R ,TA, P, T°;dezobstrucţie nazofaringianăaerisirea salonuluiaspiraţia secreţiiloroxigenoterapie cu narineadministrarea medicaţiei prescrise de medic : Brofimen cp, IVx2/zi, Diazepam 1 cpx/2 zi, Miofilin, HHC, Prednison

Obiective : - bolnavul să-şi reducă dispneea -bolnavul să-şi asigure căile respiratorii libere

Evaluare: •pacientul afirmă că poziţia indicată îi reduce disconfortul •se simte bine în camera bine încălzită, în pat cu lenjerie curată şi bine •pacientul se plânge de faptul că nu se poate aerisi bine camera•pacientul acuză dureri abdominale, stare generală modificat , tegumentele sunt transpirate •pacientul doreşte schimbarea pijamalei care stă umedă din cauza transpiraţiei; îl ajut să-şi usuce tegumentele şi să se schimbe.

Pacientul se externeaza in stare buna cu următoarele recomandări:-evitarea factorilor alergici-tratament medicamentos:

1. Miofilin IV 4 f x 2 2. Prednison cp 8 x 2 3. Brofimen cp 4 x 2 4. HHC f 4 x 2 5. D.N.F. cu Mucosolvan 1 cp x 3 6. Algocalmin la nevoie 1 f 7. Triferment 2 tb x 2 8. Diazapam 1 cp x 2.

 

STATISTICA

Majoritatea cazurilor de astm bronşic sunt tratate şi urmărite în secţiile de Pneumologie şi Interne, fără a se face legătură cu profesia. De aceea, incidenţa anuală a astmului bronşic profesional (ABP) în România este de aproximativ 200 cazuri pe an, cu certitudine mult mai puţine decât cele reale. Studiul de faţă este un studiu retrospectiv, care şi-a propus să evidenţieze incidenţa comparativă a cazurilor de astm bronşic internate în Compartimentul Boli Profesionale şi Secţia Pneumologie în perioada 2003-2008 şi declarate boală profesională sau legată de profesiune. Metodologia de lucru a constat în crearea şi înregistrarea electronică în două fişiere a cazurilor de astm bronşic internate în această perioadă în cele două secţii. Datele obţinute au fost prelucrate statistic şi interpretate având în vedere vârsta, sexul, statutul profesional, evoluţia bolii, declararea ca boală profesională sau legată de profesiune.

Rezultatele obţinute au fost următoarele:

În secţia Pneumologie au fost internaţi 1635 pacienţi cu diagnosticul astm bronşic, din care 1075 femei şi 560 bărbaţi(fig.1); dintre aceştia 441 (26,97%) au avut 993 reinternări. În relaţie cu vârsta, din cazurile internate 932 (57%) au avut vârste cuprinse între 20 şi 49 ani. În relaţie cu statutul profesional, 863 (52,78%) au fost angajaţi în diferite sectoare, iar 772 (47,21%) au fost pensionari de vârstă sau boală(fig.2). Nici unul din cazurile internate nu a fost declarat ca boală profesională sau legată de profesiune.

 

Distributia pe sexe in sectia de Pneumologie

În secţia Pneumologie au fost internaţi 1635 pacienţi cu diagnosticul astm bronşic, din care 1075 femei şi 560 bărbaţi(fig.1); dintre aceştia 441 (26,97%) au avut 993 reinternări. În relaţie cu vârsta, din cazurile internate 932 (57%) au avut vârste cuprinse între 20 şi 49 ani. În relaţie cu statutul profesional, 863 (52,78%) au fost angajaţi în diferite sectoare, iar 772 (47,21%) au fost pensionari de vârstă sau boală(fig.2). Nici unul din cazurile internate nu a fost declarat ca boală profesională sau legată de profesiune.

1075 femei

560 barbati

0

200

400

600

800

1000

1200

1635 pac.cuastm bronsic

femei barbati

Distributia profesionala in sectia de pneumologie

RELATIA CU STATUTUL PROFESIONAL

52,78%

47,21%

44,00%

45,00%

46,00%

47,00%

48,00%

49,00%

50,00%

51,00%

52,00%

53,00%

54,00%

angajati diferitesectoare 863 pacienti

pensionari de varstasau boala 772 pacienti

studiu efectuat pe 1635 pacienti

se

cti

a d

e P

ne

um

olo

gie

angajati diferite sectoare 863 pacienti pensionari de varsta sau boala 772 pacienti

Distributia pe sexe in compartimentul boli profesionale

DISTRIBUTIA PE SEXE A BOLII

barbati cu astm bronsic;

51%

femei cu astm bronsic; 49%

femei cu astm bronsic barbati cu astm bronsic

CONCLUZII

Etiologia astmului bronsic poate sa fie de cauza alergica. Simptomele functionale apar cu predilectie noaptea, in decada a doua sau a treia de

viata. Simptomele astmului bronsic se instaleaza brusccu dispneea paroxistica, fatigabilitatea marcata, hemoptizia sunt semnele functionale cele mai des intalnite.Tratamentul este in primul rand profilactic

In cazul persoanelor fara simptome sau cu simptome minore, nu este necesar nici un tratament, insa este obligatorie efectuarea unor controale medicale de specialitate regulate, care sa identifice eventualele modificari ce pot aparea pe parcursul evolutiei bolii.

Accentuarea astmului se coreleaza cu agravarea simptomelor si in majoritatea cazurilor este necesar tratamentul de urgenta in criza.Au fost urmarite trei cazuri clinice de astm bronsic

Pentru a putea îngriji cat mai corect o persoana cu afectiuni de tip respirator, rolul asistentei medicale este de a cunoaste, in primul rând simptomatologia acestor afectiuni, pentru a putea actiona prompt şi corect deoarece orice miscare sau tehnică aplicată greşit poate avea repercursiuni din cele mai nefavorabile asupra evolutiei.

Asistenta medicala detine o pozitie foarte importanta in ingrijirea acestor categorii de bolnavi. Dar pentru a-si indeplini menirea, nu trebuie sa se multumeasca sa cunoasca si sa aplice, chiar perfect, diferitele tehnici de ingrijire a bolnavului ci trebuie sa cunoasca notiuni teoretice, care sa-i permita depistarea unui semn precoce, interpretarea acestuia si, daca este nevoie, chiar interventia in situatiile in care viata bolnavului depinde de cunostintele sale.