boalapsihosomatica

8/15/2019 boalapsihosomatica

1/5

Universitatea din Pite ti, Facultatea de tiin e Socio-Umaneș Ș ț

Master Psihologie clinică, anul I

Psihologia sănătă ii i psihosomaticăț ș

Tulburarea de conversie-abordare psihosomatica

Student: Teodosescu Irina-Mihaela


2/5

TULBURAREA DE C!"ER#$E

Fenomenul de tulburare de conversie este considerat în mod istoric ca fiind rima boală sihică descrisă !"atonne, #$$%&' Tulburarea de conversie este o afec iune care sețcaracteri(ea(ă rin re(en a de simtome sau de deficite afect)nd func ionarea motorieț țvoluntară sau sen(orială, care sugerea(ă o condi ie neurologică sau o condi ie medicalăț țgenerală'

*n general, acien ii se re(intă cu boli neurologice, dar ale căror semne aratățincoeren ă i sunt incongruente cu reguliele normale de atologie' +le sunt mai frecvente înț ș

ractica clinică, deficitele lor sunt incaacitante i ot fi deistate cu eactitate' Mecanismeleșcare stau la ba(a acestei tulburări nu sunt bine în elese cum eaminarea demonstrea(ă unțsistem motor voluntar intact, care în mod aradoal, nu oate fi utili(at la cerere i în careșsimtomele sunt erceute ca fiind involuntare'

"ercetările emirice în acest domeniu au avut tendin a să răm)nă în urma secula iilor ț țteoretice !alligan, .ass, et al' %///&' "u toate acestea, rogresele în imagistica func ională iț ștestarea neurosihologică oferă osibilitatea de a reduce decala0ul dintre teoria sihanalitică ișelica iile neurobiologice'ț Termenul de 1conversie2 a fost introdus entru rima dată de Freud i .reuer' .reuer ș aseculat cu rivire la osibilele mecanisme neurologice ale simtomelor de conversie c)nd adiscutat desre 1ecitabilitate anormală2 a sistemului nervos iș 1slăbiciunea la re(isten eț 2, înanumite căi de conduc ie !Freud3.reuer #$45&'ț

+tioatogenia tulburărilor de conversie este elicată rin risma teoriei sihanalitice'Pulsiunile nesatisfăcute sunt refulate în incon tient unde se ăstrea(ă o anumită dinamică,șdeful)nd aoi ca simtome de conversie' "onflictele intrasihice sunt erimate în limba0

cororal, iar simtomele de conversie au valoare simbolică'Factorii sihologici sunt considera i a fi asocia i cu simtomul sau deficitul, 0udecatăț ț

ba(ată e observa ia că ini ierea sau eacerbarea simtomului sau deficitului este recedată deț țconflicte sau al i stresori'ț

Tulburarea de conversie nu este diagnosticată dacă simtomele sau deficitele suntelicate comlet de o condi ie neurobiologică sau de altă condi ie medicalț ț generală, deefectele directe ale unei substan e, ori ca o eerien ă sau comortament sanc ionat cultural'ț ț ț

Simtomele de conversie sunt în rela ie cu func ionarea motorie voluntară sauț țsen(orială i de aceea sunt denumite 1seudoneurologice2' Simtomele sau deficitele motoriișinclud alterarea coordonîrii sau echilibrului, arali(ia sau deficitul motor locali(at, afonia,dificultatea în degluti ie sau sen(a ia de nod în g)t i reten ia de urină' Simtomele sauț ț ș ț

deficitele sen(oriale includ ierderea sen(a iei tactile sau de durere, diloia, cecitatea,țsurditatea i halucina iile' 6e asemenea, simtomele mai ot include, cri(e eiletice sauș țconvulsii' "u c)t ersoana este mai ignorantă medical, cu at)t sunt mai imlau(ibilesimtomele re(entate'Persoanele mai sofisticate tind să rea(inte simtome i deficite mai subtile care ot simulașîndearoae condi ii neurologice sau alte condi ii medicale generale'ț ț

6iagnosticul de tulburare de conversie trebuie us numai duă ce a fost efectuată oinvestiga ie medicală comletă entru a eclude o condi ie neurologică sau o condi ieț ț țmedicală generală etiologică' 6eoarece o etiologie medicală generală entru multe ca(uri detulburare de conversie atentă oate necesita ani )nă să devină evidentă, diagnosticul trebuiereevaluat eriodic'

*n studiile mai vechi, etiologii medicale generale au fost constatate ulterior într-unsfert )nă la 0umătate dintre ersoanele diagnosticate ini ial cu simtome de conversie' *nț


3/5

studiile recente, eroarea de diagnostic este mai u in evidentă, reflect)nd, oate cre tereaț școn tienti(ării tulburării, ca i ameliorarea cuno tin elor i tehnicilor de diagnostic'ș ș ș ț ș

Un istoric de alte simtome somatice neelicate !în secial de conversie& sau desimtome disociative înseamnă o robabilitate mai mare ca un simtom de conversie evidentsă nu fie datorat unei condi ii medicale generale'ț

Simtomele de conversie nu se conformea(ă de regulă căilor anatomice ișmecanismelor fi(iologice cunoscute, ci urmea(ă în schimb concetuali(area de către individ acondi iei' 7 1ș arali(ie2 oate imlica incaacitatea de a efectua o anumită mi care sau de așmi ca o întreagă arte a corului, mai cur)nd dec)t un deficitș coresun()nd atternului deinerva ie motorie'ț

8desea, aceste simtome sunt contradictorii' 7 etremitate 1arali(ată2 va fi mi catășnegli0ent c)nd individul se îmracă ori aten ia îi este îndretată în altă arte' Un bra 1ț ț arali(at2dacă este ridicat deasura caului i eliberat î i va men ine entru u in tim o(i ia, aoi vaș ș ț ț țcădea în lături, mai cur)nd dec)t să atingă caul' Pot fi use în eviden ă for a muscularăț țnerecunoscută în mu chii antagoni ti, tonusul muscular normal i refleele intacte'ș ș ș

6ificultatea în degluti ie va interesa în egală măsură lichidele i solidele'ț ș

18neste(ia2 de conversie a unui icior sau m)ini oate urma o distribu ie, a a (isă în ăsetăț ș șsau în m)nu ă, cu ierdere uniform !fără gradient roimodistal& a tuturor modalită ilor ș țsen(oriale !adică, tact, temerament i durere&, demarcată net de un reer anatomic, maișcur)nd dec)t conform dermatoamelor'7 cri(ă 1eiletică2 de conversie va varia de la convulsie la convulsie, iar e ++9!electroencefalogramă& nu va fi eviden iată nicio activitate aroistică'ț

"hiar c)nd se urmea(ă cu aten ie astfel de linii directoare, trebuie manifestatăț recau ie' "unoa terea mecanismelor anatomice i fi(iologice este incomletă, iar metodeleț ș șde evaluare obiectivă disonibile au limite' 7 largă gamă e confi ii neurologice ot fițdiagnosticate eronat ca tulburare de conversie' 6intre acestea sunt de remarcat sclero(amultilă, miastenia gravis i distoniile idioatice sau induse de o substan ă' Pre(en a uneiș ț țcondi ii neurologice nu eclude însă, un diagnostic de tulburare de conversie'ț

8roimativ o treime dintre indivi(ii cu simtome de conversie au sau au avut ocondi ie neurologică' Tulburarea de conversie oate fi diagnosticată în re(en a unei condi iiț ț țneurologice sau a altei condi ii medicale generale, dacă simtomele nu sunt elicate ețdelin, dată fiind natura i severitatea condi iei neurologice sau a altei condi ii medicaleș ț țgenerale'

Tradi ional, termenul de conversie derivă din iote(a că simtomele somatice alețindividului rere(intă o re(olvare simbolică a unui conflict sihologic incon tient care reduceșanietatea i serve te la inerea conflictului în afara con tiin ei !beneficiu rimar&' Individulș ș ț ș ț

oate să ob ină astfel un beneficiu secundar din simtomul conversiei, adică, sunt ob inuteț ț

beneficii eterne sau sunt evitate îndatoriri sau resonsabilită i re0udiciante'ț6eoarece factorii sihologici sunt at)t de ubicuitar re(en i în raort cu condi iile medicaleț țgenerale, oate fi dificil de stabilit dacă un anumit factor sihologic este etiologic în rela ie cuțsimtomul sau deficitul'

"u toate acestea însă, o rela ie temorală str)nsă între un conflict sau stresor iț șini ierea sau eacerbarea simtomelor oate fi utilă în această reci(are, mai ales dacăț

ersoana a re(entat simtome de conversie în circumstan e similare în trecut'ț6e i individul oate ob ine un beneficiu secundar din simtomul de conversie, înș ț

contrast cu simularea i tulburarea factice, simtomele nu sunt roduse ira ional sre a ob ineș ț ț beneficii' Stabilirea fatului dacă un simtom este sau nu rodus ira ional ori este simulat,ț oate fi, de asemenea, dificilă' *n general, aceasta oate fi dedusă rintr-o evaluare atentă a

contetului în care aar simtomele, cu referire în secial la eventualele recomense eterne


4/5


5/5

3& Demartini B+ D4Agostino A+ 5ambini & From conversion disorder !6SM-I-TC& to

functional neurological s;mtom disorder !6SM-B&: Dhen a label changes the ersective for

the neurologist, the s;chiatrist and the atient' Journal o! the Neurological "ciences# olume

@?/, Eanuar; %/#?, Pages BB-B?'

6& 78.9 8orld .ealth rgani'ation& The I"6-#/ classification of mental behavioural

disorders' 9eneva: Dorld ealth 7rgani(ation> #$$%'

Documents

boalapsihosomatica