Embed Size (px)
DESCRIPTION
ec
Citation preview
ECONOMIE EUROPEANA-I
CONFERENTIAR UNIVERSITAR DOCTORPOMPILIU GOLEA
UNIVERSITATEA CRESTINAldquo DIMITRIE CANTEMIR -rdquo -BUCURESTI
FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC SI COMERCIAL -CONSTANTA
Constanţa 2011
TIPOLOGIA MODELELOR REGIONALE DE ECONOMIE (o analiză comparată)
1 modelul american care include a) creşterea economică b) libertatea politică dar exclude c) coeziunea socială
2 modelul european care include a) creşterea economică b) libertatea politică c) coeziunea socială
3 modelul asiatic care include a) creştere economică
b) coeziune socială dar exclude
c) libertatea politică
CONŢINUT CURS
CAPITOLUL 3 POLITICI COMUNITARE ALE UNIUNII EUROPENE
CAPITOLUL 2 FUNDAMENTELE CONSTRUCŢIEI EUROPENE
CAPITOLUL 1 INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
CURSUL I
11 Conţinutul integrării economice
12 Forme ale integrării economice
13 Efectele integrării economice
INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economicebull Integrarea economică interstatală constituie una din trăsăturile caracteristice esenţiale ale economiei mondiale icircn perioada postbelică
bull Conceptul de integrare economică se referă la eliminarea frontierelor economice icircntre ţări astfel icircncacirct existenţa frontierelor naţionale să nu mai influenţeze alocarea resurselor
Proces de extindere pe două coordonate
Icircn adacircncime Icircn lărgime
bullCreşterea numărului de domenii reglementate la nivel supranaţional
bull Adoptarea icircn domeniile aflate icircn comptenţa Comunităţii de reguli tot mai cuprinzătoare şi generatoare de apropiere icircntre statele membre
bullCreşterea numărului de membrii ai grupării integraţioniste
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
ACCEPŢIUNI ALE INTEGRĂRII ECONOMICE
Enciclopedia Franceză proces de creare a unor ansambluri economice care permite o productivitate a muncii sporite şi o calitate superioară a muncii
P Racin ldquo Naţiunea nu mai oferă economiei moderne un cadru suficient de creştere Numai icircn marile spaţii se poate folosi pe deplin capacitatea de producţie căreia progresul tehnic icirci măreşte cu fiecare zi limitelerdquo
Robert Erbes ldquoabsenţa discriminărilor sau eliminarea progresivă a discriminărilor icircn raporturile economice dintre ţărirdquo
Fernard Bandhminrdquo realizarea unei unificări complete icircntre economii mai icircnainte distincte Prin aceasta icircnţelegacircnd nu numai o unificare vamală dar de asemenea o liberalizare a tuturor operaţiilor comerciale sau financiare astfel icircncacirct posibilităţile de iniţiativă icircn ansamblul teritoriului să fie pentru fiecare de competenţa ţărilor icircn cauză identificate cu cele care existau anterior icircn fiecare teritoriu
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Definiţie globalizatoare
Integrarea economică poate fi definită ca un proces amplu complex de dezvoltare a economiei naţionale icircn condiţii contemporane care se bazează pe o treaptă calitativ superioară a interdependenţelor şi specializărilor icircntre economiile diferitelor state şi este determinată de un ansamblu de factori din care se degajă cu rol esenţial revoluţia tehnico-ştiinţifică contemporană
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Cauzele integrării economice
1 Apariţia şi manifestarea icircn forme tot mai acute a contradicţiei dintre posibilităţile de sporire a producţiei şi capacitatea restracircnsă a pieţelor naţionale
2 Gradul icircnalt de concentrare a producţiei şi de centralizare a miscării libere a capitalurilor şi forţei de muncă
3Necesitatea capitalurilor din ţările situate icircntr-o anumită zonă de a-şi promova icircn comun interesele ameninţate de concurenţi foarte puternici
4Constituirea de mari firme (de stat sau private) care prin activitatea lor depăşesc graniţele naţionale
5 Interesele comune ale ţăilor dezvoltate de a menţine şi dezvolta relaţiile cu fostele ţări coloniale devenite independente
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Cauzele integrării economice
1 Apariţia şi manifestarea icircn forme tot mai acute a contradicţiei dintre posibilităţile de sporire a producţiei şi capacitatea restracircnsă a pieţelor naţionale
bull Imediat după război această contradicţie nu a fost resimţită deoarece potenţialul tehnico economic abia putea face faţă cerinţelor interne
bullUlterior creşterea şi dezvoltarea economică a generat această contradicţie icircntre posibilităţile de producţie foarte mari şi cadrul icircngust al pieţelor naţionale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Cauzele integrării economice
2 Gradul icircnalt de concentrare a producţiei şi de centralizare a miscării libere a capitalurilor şi forţei de muncă
acord de ansamblu care să unească sub anumite forme şi icircn anumite condiţii economiile naţionale ale unor state care să aibă icircn vedere
bull asigurarea priorităţilor criteriilor de raţionalitate economică şi obţinerea de mari profituri
necesitatea liberalizării circulaţiei capitalurilor şi a forţei de muncă icircn interiorul spaţiului comun care oferea avantaje mari firmelor şi populaţiilor forţei de muncă din ţările integrate
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Cauzele integrării economice
3Necesitatea capitalurilor din ţările situate icircntr-o anumită zonă de a-şi promova icircn comun interesele ameninţate de concurenţi foarte puternici
Uniunea Europeană a fost creată icircn cadrul mai multor etape cu scopul nedeclarat explicit de a se apăra icircmpotriva expansiunii economice a SUA
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Cauzele integrării economice
4Constituirea de mari firme (de stat sau private) care prin activitatea lor depăşesc graniţele naţionale
Astfel un grup de state poate asigura cadrul adecvat pentru crearea şi dezvoltarea optimă a icircntreprinderilor icircn cadrul unui spaţiu adecvat
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Cauzele integrării economice
5 Interesele comune ale ţăilor dezvoltate de a menţine şi dezvolta relaţiile cu fostele ţări coloniale devenite independente
Fostele colonii refuzau să mai fie surse ieftine de au materii prime şi din acest motiv se impuneau politici concertate ale fostelor ţări coloniale pentru achiziţionarea acestora icircn condiţii cacirct mai avantajoase
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Raporturile integrării economice cu integrarea politicăbull Integrarea economică interregională icircn cadrul naţional implică o corespondenţă stracircnsă icircntre integrarea economică şi integrarea politică (statală)
Discuţie Sudul SUA după războiul civil (1861-1865) a rămas insuficient integrat icircn economia americană timp de aproximativ 80-90 de ani Similar Mezzogiorno (Italia la sud de Napoli) nu a reuşit să se integreze economic mult timp după terminarea unificării politice a Italiei (1870)
bull Procesele de integrare economică şi politică din Uniunea Europeană au fost corelate de la icircnceput
Esenţa integrării economice aşa cum rezultă din chiar definiţia acesteia este integrarea pieţei
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Raporturile integrării economice cu integrarea politică- continuare
Integrarea pieţei este o noţiune comportamentală adică indică faptul că activităţile actorilor de pe piaţă diferitelor regiuni sau state membre sunt racordate la condiţiile cererii şi ofertei din icircntreaga Uniune (sau altă zonă relevantă)
bull Această activitate comportamentală se materializează şi icircntr-o circulaţie transfrontalieră semnificativă a bunurilor serviciilor şi factorilor productivi
Există supoziţia că-integrarea pieţei (dacă nu este distorsionată) duce icircn general la creşterea bunăstării-o integrare mai mai mare a politicii poate să fie bună sau nu pentru bunăstarea agregată[
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Integrare negativă versus integrare pozitivă
Termenul de integrare negativă a fost propus de von Tinbergen icircn 1954 şi se referă la procesul de icircnlăturare a obstacolelor asupra comerţului dintre statele participante respectiv eliminarea oricăror restricţii icircn procesul de liberalizare a fluxurilor comerciale
Termenul de integrare pozitivă se referă la modificarea instrumentelor şi instituţiilor existente şi la crearea unora noi capabile să asigure pieţei integrate o funcţionare efectivă şi eficientă şi să promoveze obiective mai ample
Observaţii
Icircn practică integrarea negativă şi pozitivă acţionează icircmpreună Afirmaţia după care formele mai puţin evoluate se bazează numai pe integrare negativă nu a fost confirmată icircn practică
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Interguvernalism şi supranaţionalism
Icircn esenţă abordarea confederalistă respectiv interguvernamentalismul icircnseamnă că statele convin să coopereze reciproc fără a ceda ceva din suveranitatea lor naţională
Abordarea federalistă respectiv supranaţionalismul icircşi propune să dizolve distincţiile tradiţionale dintre statele naţiune
bull UE este icircn esenţă un produs al abordării federaliste deşi icircntr-o formă oarecum modificată bull Statele membre ezitau icircn abandonarea suveranităţii redobacircndită şi consolidată după cel de al doilea război mondial şi cedarea către o federaţie europeană
Soluţia aleasă - a realiza trecerea de la autonomia naţională la o federaţie europeană printr-un proces gradual
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Viteză variabilă şi geometrie variabilă
Viteza variabilă se referă la situaţia icircn care toţi membrii sunt legaţi prin obiective comune dar unora li se acordă un timp mai icircndelungat pentru realizarea acestora Icircn locul menţinerii tuturor membrilor la ritmul celui mai lent şi mai şovăelnic unele state pot opta pentru aplicarea unor politici comune la care celelalte vor adera cacircnd vor fi pregătite
Geometria variabilă se referă la situaţiile icircn care subgrupuri de membrii posibil pe diferite probleme doresc să treacă la forme mai adacircnci de integrare şi cooperare pe probleme specifice icircn timp ce alţi membrii doresc să rămacircnă icircn afara acestor iniţiative
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Viteză variabilă şi geometrie variabilă
Tendinţa de formare a unor blocuri comerciale regionale este determinată de acţiunea a două categorii de factori
Factori endogeniFactori exogeni
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Viteză variabilă şi geometrie variabilă - Tendinţa de formare a unor blocuri comerciale regionale este determinată de acţiunea a două
categorii de factori
Factori endogeni
bull Opţiunile fundamentale de politică economică similare respectiv concepţia comună despre dezvoltare
bull Politicile de liberalizare a comerţului promovate de multe ţări icircn curs de dezvoltare proces care va facilita liberalizarea accentuată icircn vederea unei viitoare integrări cu statele mai avansate
bull Dificultăţile economice cu care s-au confruntat ţările ca urmare a crizelor care au avut ca efect conştientizarea faptului că există potenţial de creştere insuficient valorificat
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Viteză variabilă şi geometrie variabilă - Tendinţa de formare a unor blocuri comerciale regionale este determinată de acţiunea a două
categorii de factori
Factori exogeni
bull Modalitatea de acoperire a riscurilor potenţiale determinate de evenimente care se petrec fie icircn zona respectivă fie icircn alte zone
bull Icircncercări de a compensa printr-o intensificare a schimburilor intragrup eventualele pierderi datorate bdquoicircngustăriirdquo unor pieţe externe ca urmare tot a unor procese integraţioniste
bull Dorinţa de stabilitate politică şi de consolidare a sistemelor democratice
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Subsidiaritatea şi integrarea economică
Conform Dicţionarului explicativ al limbii romane subsidiar se referă la ceva care se adaugă ca element secundar la argumentaţiile pentru sustinerea unui raţionament a unei teorii complementar auxiliar secundar In contextul utilizarii lui actuale cel mai apropiat inţeles ar fi de asigurarea de servicii complementare icircn condiţiile jucării (interpretării) unui rol secundar
O definire mai generală O comunitate de nivel inalt nu trebuie să interfereze in viaţa comunităţii de nivel mai jos văduvind-o de funcţiile ei dar trebuie să intervină atunci cacircnd aceasta are nevoie de ajutor pentru a-şi putea corela activităţile ei cu ale celorlalte componente ale societăţii din care fac parte văzute intodeauna ca un bun comun
Bazele pricipiului subsidiarităţii icircn acest sens au fost puse de Papa Pius al XI-lea (1931) şi ulterior clarificate de Papa Ioan Paul al II-lea (1991) In general el inseamnă non-acţiune din partea statului şi ajutor atunci cacircnd cetăţeanul are nevoie
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Subsidiaritatea şi integrarea economică- continuare
bull Referitor la rezolvarea problemelor unui sistem cea mai bună rezolvare are loc la nivelul subsistemelor in care ele apar Aceasta abordare ar fi similară cu managementul prin exceptie
bull Trebuie intervenit numai atunci cacircnd este necesar Subsistemele sunt icircncurajate să-şi rezolve singure problemele (inclusiv conflictele) fără să apeleze la autorităţi de nivel superior
Referitor la guvernarea Uniunii Europene aplicarea principiului subsidiarităţii se referă la transferarea deciziei la nivelul cel mai apropiat de cetăţean Se poate afirma că bazele aplicării subsidiarităţii din acest punct de vedere au fost puse prin Tratatul de la Maastricht icircn 1993
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Subsidiaritatea şi integrarea economică- continuare
Organismele cu autoreglementare acestea au aparut ca o alternativă la aplicarea principiilor de reglementare clasică Reglementarea clasică fiind bazată pe legi este un sistem care se adaptează greu la ritmul actual al schimbărilor necesare integrarii icircn noul context economic si politic
La nivelul Uniunii Europene se pot identifica o serie intreagă de entitati Comisia Europei Parlamentul Europei statele membre autorităţile naţionale industria organizatiile neguvernamentale etc fiecare avand un anumit tip sau anumite initiative de reglementare (autoreglementare reglementare voluntara co-reglementare intelegeri sau tratate negociate sau voluntare etc)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Subsidiaritatea şi integrarea economică- continuare
Corelarea aplicării principiului subsidiaritatii cu alte principii de bază ca acelea ale competiţiei democraţiei eticii dezvoltării sustenabile este o temă care ar trebui sa aibă o largă dezbatere şi icircn Romania atacirct la nivelul specialiştilor cacirct şi al cetaţeanului de racircnd deoarece complexitatea procesului de integrare in UE este amplificată de globalizarea pieţelor şi de tranziţia la societatea informationalăEste nevoie de cunoaştere şi comunicare pentru a selecta şi aplica cele mai bune practici si tendinţe
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa
ZONA DE LIBER SCHIMB
ACORD COMERCIAL PREFERENŢIAL
UNIUNEA VAMALĂ
PIAŢA COMUNĂ (piaţa unică)
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
FORME D
E
INTEGRARE
SUPERFICIA
LĂ
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa
ACORD COMERCIAL PREFERENŢIAL
-partenerii icircşi acordă reciproc un tratament comercial mai bun decacirct cel aplicat terţilor (tipic taxe vamale reduse eventual la nivel zero) pentru diferite bunuri care fac obiectul comerţului reciproc
- regulile comerciale internaţionale stabilite sub egida Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC) nu permit existenţa unor asemenea acorduri decacirct icircntre ţări icircn curs de dezvoltare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela BalassaZONA DE LIBER SCHIMB
bull partenerii elimină (nu doar reduc) barierele comerciale (nu doar taxele vamale) care afectează cvasi-totalitatea comerţului reciproc (nu doar o parte din acesta) aplicarea de restricţii asupra fluxurilor commerciale reciproce poate fi totuşi permisă icircn cazuri excepţionale măsuri de salvgardare restricţii din considerante legate de situaţia balanţei de plăţi externe
bull fiecare parte icircşi păstrează independenţa icircn formularea regimului comercial aplicabil ţărilor nemembre
nu există nici o raţiune economică pentru care acordurile de liber schimb ar trebui icircncheiate doar icircntre ţări cu un nivel comparabil de dezvoltare economică şi prosperitate
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela BalassaZONA DE LIBER SCHIMB-Z LS
politicile comerciale aplicate de ţările membre terţilor trebuie să fie relativ asemănătoare din punctul de vedere al restricţiilor impuse
deviere de comerţ (trade deflection)
- stimulent puternic pentru nemembri de a icircncerca să icircşi livreze mărfurile icircn icircntreaga zonă de liber schimb utilizacircnd teritoriul ţării membre cu cel mai scăzut nivel de protecţie
Aplicare reguli de origine criterii care trebuie icircndeplinite de bunurile schimbate icircntre ţările membre pentru a fi considerate originare din ţările membre ale zonei de liber schimb şi deci eligibile pentru tratamentul preferenţial
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA VAMALĂ
ZLS ai cărei membrii au o politică comercială comună faţă de terţi
bull Tarif vamal comun
bull Măsuri netarifare comune de protecţie faţă de terţi (măsuri de salvgardare antidumping şi compensatorii)
bullNegocierea şi icircncheierea icircn comun de acorduri comerciale cu ţările terţe
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA VAMALĂ
bull deşi nu mai este nevoie (ca icircn cazul zonelor de liber schimb) de reguli de origine (a căror icircndeplinire trebuie verificată la frontiera fiecărei ţări membre) controalele vamale la frontierele dintre membrii unei uniuni vamale rămacircn pentru a permite
- aplicarea de restricţii icircntre statele membre icircn circumstanţe excepţionale- colectarea de date statistice
Veniturile din icircncasarea taxelor vamale sunt de regulă considerate venituri comune sau sunt distribuite icircntre membri potrivit unei chei de repartiţie predeterminate
Ex porturile Anvers şi Rotterdam Belgia şi Olanda versus piaţa germană
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
Cel mai frecvent icircntacirclnit tip de grupare integraţionistă
superficială este acordul de liber schimb (72 din acordurile notificate la OMC icircn martie 2002)
Acordurile preferenţiale parţiale (19 din notificări)
Uniunile vamale ndash ( 9 din notificări)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
Din punctul de vedere al participanţilor
TREI CATEGORII DE ACORDURI
bull marea majoritate a acordurilor sunt bilaterale (icircntre două ţări)
bullacordurilor la care una din părţi este la racircndul său o grupare integraţionistă crescut icircn ultima vreme ( icircn jur de 20 din totalul acordurilor)
bullacordurile icircn care ambele părţi sunt grupări integraţioniste Deşi icircn curs de negociere de mai mult timp (ex UE-Mercosur nici un asemenea acord nu a fost icircncheiat deocamdată ceea ce sugerează
că aceste construcţii sunt complexe şi dificil de negociat
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa
Din punct de vedere geografic putem distinge icircntre
bull acorduri intervenite icircntre ţări contigue aparţinacircnd aceleiaşi zone geografice
bullacorduri trans-regionale
Icircn ultimii ani au proliferat icircnsă acordurile dintre ţări aflate la mari distanţe geografice din continente diferite (ex EU ndash Africa de Sud SUA ndash Australia Chile ndash Coreea de Sud etc)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa Piaţa comună (piaţa unică)
Reprezintă un progres al integrării economice faţă de stadiul anterior din perspectiva a două dimensiuni
liberalizează circulaţia intra-grupare şi pentru factorii de producţie (nu doar pentru produse)
abordează şi obstacolele care stacircnjenesc fluxurile economice intra-grupare acţionacircnd nu doar la frontierele naţionale ci şi icircn interiorul fiecărei ţări
- norme tehnice sanitare fitosanitare şi veterinare- reglementări fiscale- practici anticoncurenţiale acordarea de drepturi
exclusive (situaţii de monopol) tolerarea instigarea formării de carteluri acordarea de subvenţii (ajutoare de stat)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
bull Stadiu şi mai avansat de integrare icircn care ansamblul politicilor economice şi o bună parte din politicile sociale sunt fie complet unificate fie stracircns coordonate
Icircn plan monetar icircn funcţie de stringenţa gradului de armonizare avut icircn vedere se poate merge
- de la simpla coordonare a cursurilor de schimb (prin ldquolegareardquo monedelor naţionale de o monedă de referinţă)
- pacircnă la adoptarea unei monede comune
Icircncepacircnd cu ldquostadiul 3rdquo (uniunea vamală) realizarea integrării economice propuse reclamă icircn tot mai mare măsură o solidaritate politică icircntre parteneri care au tot mai icircnguste posibilităţi de a se manifesta independent faţă de terţi icircn plan economic
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Această prezentare secvenţială a formelor de integrare economică are mai ales scop didactic Icircn lumea reală
- trecerea succesivă prin toate aceste stadii nu este automată (exemplu Comunitatea Economică Europeană a ldquoţintitrdquo de la bun icircnceput uniunea vamală trecacircnd peste stadiile mai
timpurii)
- formele concrete de integrare economică realizată nu corespund icircntrutotul tiparelor menţionate amalgamacircndu-se adesea trăsături specifice unor forme de integrare diferite
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Patru variabile ale fenomenului integraţionist a) Fluxurile economice
vizateb) Tipuri de bariere abordate
c) Modalităţi de integrare utilizate
d) Nivelul de decizie icircn cadrul grupării
integraţioniste
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
a) Fluxurile economice vizate
Icircn principiu sfera de cuprindere a grupării este cu atacirct mai largă cu cacirct avansăm de la un stadiu la altul astfel că de regulă serviciile şi factorii de producţie ajung să fie cuprinşi doar icircncepacircnd cu bdquostadiul 4rdquo
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară) a) Fluxurile economice vizate- continuare
Există icircnsă tot mai multe excepţii de la acest tipar cum ar fi-bdquoSpaţiul Economic Europeanrdquo (EEA) care nu atinge stadiul de uniune vamală
(deoarece participanţii care sunt membri AELS nu sunt asociaţi politicii comerciale comune a UE) dar acoperă şi libertatea de circulaţie a serviciilor şi a factorilor de producţie
-tot mai multe acorduri de liber schimb (exemplu cele icircncheiate de Chile Australia Noua Zeelandă etc) prevăd şi liberalizarea comerţului reciproc cu servicii
-prevederi referitoare la liberalizarea circulaţiei factorilor de producţie se găsesc icircn unele grupări considerate simple acorduri de liber schimb (acordarea bdquodreptului de stabilirerdquo companiilor din ţările partenere) sau uniuni vamale (exemplu acordul CARICOM prevede libera circulaţie a forţei de muncă)
Pe de altă parte există uniuni vamale care exclud de sub incidenţa lor o parte importantă a comerţului reciproc (exemplu UE ndash Turcia pentru produsele agricole)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
a) Fluxurile economice vizate- continuare Asociația Europeană a Liberului Schimb (AELS European Free Trade Association EFTA) a fost icircnființată icircn 1960 prin semnarea Conventiei de la Stockholm Scopul inițial al acestei organizații internaționale era de a elimina taxele vamale asupra produselor industriale icircn comerțul dintre statele membre Prin convenția AELS statele AELS au stabilit o zonă de liber-schimb pentru comerțul mărfurilor Convenția a fost completată ulterior printr-un acord de integrare economică pentru sectorul de servicii Spre deosebire de UE icircnsă AELS nu este o uniune vamală ceea ce icircnseamnă că fiecare stat membru AELS poate stabili icircn principiu liber taxele vamale și politica comercială externă privind state terțe (non-AELS) Membrii fondatori au fost Marea Britanie Danemarca Norvegia Suedia Austria Elveţia și Portugalia Finlanda a devenit membru asociat icircn 1961 (devenind membru cu drepturi depline icircn 1966 iar Islanda icircn 1970 Regatul Unit și Danemarca intră icircn Comunitatea Europeană icircn 1973 (icircmpreună cu Irlanda icircncetacircnd prin urmare să fie membre AELS Portugalia a părăsit de asemenea AELS pentru a intra icircn Comunitatea Europeană icircn 1986 Liechtenstein se alătură AELS icircn 1991 interesele sale fiind reprezentate pacircnă atunci de Elveţia Icircn 1995 Austria Suedia și
Finlanda devin membre UE și părăsesc AELSMembrii actuali ai Asociației Europene a Liberului Schimb sunt Islanda Liechtenstein Norvegia și Elveţia
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară) b) Tipuri de bariere
abordate- bariere care acţionează la
frontieră
- bariere care acţionează icircn interiorul frontierelor naţionale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
- integrare negativă
c) Modalităţi de integrare utilizate
- integrarea pozitivă
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Integrare negativă presupune
-eliminarea obstacolelor existente (roll-back) şi abţinerea de la aplicarea de noi obstacole (standstill) icircn calea fluxurilor economice reciproce
-presupune o postură pasivă (hands off) şi nu reclamă existenţa unei capacităţi administrative deosebite
c) Modalităţi de integrare utilizate
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară) c) Modalităţi de integrare
utilizateIntegrarea pozitivă presupune
-intervenţia activă a autorităţilor pentru a evita apariţia de
obstacole icircn calea fluxurilor economice reciproce care decurg din existenţa unor reglementări naţionale diferite care pot afecta importurile comparativ mai mult decacirct producţia autohtonă
-o postură activă (hands on) ceea ce reclamă existenţa unei capacităţi administrative satisfăcătoare Se poate manifesta prin
armonizarea reglementărilor naţionale adoptarea de reglementări supranaţionale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
d) Nivelul de decizie icircn cadrul grupării integraţioniste
Nivelul integuvernamental este larg precumpănitor majoritatea grupărilor integraţioniste nu cunosc alt nivel de decizie decacirct cel interguvernamental pe cacircnd elementele de supranaţionalitate existente icircn anumite grupări sunt aplicabile doar anumitor domenii nu icircntregii palete de domenii acoperite de gruparea respectivă
Nivelul supranaţional cunoaşte cea mai largă sferă de manifestare icircn cadrul UE dar trebuie menţionat că şi aici există numeroase domenii unde statele membre păstează un drept de decizie distinct de cel exercitat la nivelul organelor comunitare (cazul aşa-numitelor competenţe mixte şi naţionale)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
d) Nivelul de decizie icircn cadrul grupării integraţioniste-continuare
competenţa exclusiv supranaţională (aşa-numita competenţă exclusivă) există icircn următoarele domenii
- politica comercială - politica de concurenţă - uniunea (politica) vamală- conservarea resurselor biologice ale mării icircn cadrul politicii
comune icircn domeniul pescuitului- politica monetară pentru ţările din zona euro
Foarte puţine alte grupări integraţioniste s-au ldquodotatrdquo cu organisme supranaţionale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela BalassaUNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Blocurile economice comerciale ndashforme de integrare
Crearea GATT a marcat icircnceputul unei lungi perioade de liberalizare progresivă a comerţului internaţional pe principii nediscriminatori
[1] GATT - Acordul General pentru Tarife și Comerț (The General Agreement on Tariffs and Trade) a fost negociat icircn timpul Conferinței ONU pentru Comerț și Ocuparea forței de muncă și a fost rezultatul eşecului de negociere a guvernelor de a crea Organizația Internaţională a Comerțului (ITO) GATT a fost format icircn 1947 și a durat pacircnă icircn 1994 cacircnd a fost icircnlocuit de către Organizaţia Mondială a Comerţului icircn 1995 Textul original GATT (GATT 1947) este icircncă icircn vigoare icircn cadrul OMC sub rezerva modificărilor GATT din 1994
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Blocurile economice comerciale ndashforme de integrare
Icircn afară de premisele economice şi politice au fost aduşi icircn discuţie chiar factori geografici şi culturali bull GeograficiPaul Krugman apreciază că proximitatea geografică dă naştere unor blocuri comerciale bdquonaturalerdquo create icircntre parteneri care derulează icircntre ei o parte semnificativă din fluxurile lor comercialebullCulturali Samuel Huntington prezintă cultura drept o forţă care uneşte şi divide totodată icircn consecinţă ţările cu afinităţi culturale cooperează economic şi politic iar organizaţiile internaţionale cum ar fi de exemplu Uniunea Europeană formate din state cu trăsături culturale comune au mai mult suces decacirct cele care icircncearcă să transceadă culturile
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Blocurile economice comerciale ndashforme de integrare
Prima este trecerea de la un regionalism icircnchis la unul deschis Multe dintre blocurile comerciale icircnfiinţate icircn anii 60 -70 se bazează pe o politică de substituire a importurilor şi impunerea barierelor externe ridicate
Noul val se caracterizează printr-o deschidere mai mare faţă de exterior şi o disponibilitate mai mare de a susţine decacirct de a controla comerţul internaţional
A doua este apariţia blocurilor comerciale icircn care sunt parteneri atacirct din statele dezvoltare cacirct şi din ţările icircn curs de dezvoltare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa
Elemente definitorii ale diferitelor forme de aranjamente de integrare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
B Efecte locaţionale - Distribuţia spaţială a activităţilor economice icircntre partenerii din cadrul unei grupări integraţioniste
1 Efecte statice
a) Crearea de comerţ
b) Deturnare de comerţ
c) Stimularea consumului
d) Pierderea din icircncasări de taxe vamale
e) Ameliorarea raportului de schimb
2 Efecte dinamice
a) Economii de scală
b) Eficienţa X
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
1 Efecte statice
a) Crearea de comerţ
b) Deturnare de comerţ
c) Stimularea consumului
d) Pierderea din icircncasări de taxe vamale
e) Ameliorarea raportului de schimb
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
a) Crearea de comerţ
bullIcircnlocuirea produselor autohtone (mai) scumpe cu produse importate (mai) ieftine provenite din ţările partenere sunt economisite resurse utilizate pentru satisfacerea nevoilor de consum intern ceea ce reprezintă un cacircştig de bunăstare pentru economia icircn cauză
Conceptele de creare a fost introduse de Jacob Viner (1950)
Avantaj competitiv Mihail Manoilescu- (1891-1950) Theacuteorie du protectionnisme et de leacutechange international - Editura Giard Paris 382 p
Pentru procurarea bunurilor economice arăta Manoilescu ţara agricolă dispunea de două căi posibile 1048707 calea indirectă (sau comercială) care consta icircn importul unor produse cu o productivitate a muncii inferioară mediei naţionale 1048707 calea directă (sau industrială) care consta icircn producerea icircn interiorul ţării a unor mărfuri cu o productivitate a muncii superioară mediei naţionale Pentru a determina dacă o marfă trebuia importată sau produsă icircn ţară era necesar să se compare productivitatea muncii aferente respectivei mărfi cu productivitatea medie naţională
Mihail Manoilescu- (1891-1950) Theacuteorie du protectionnisme et de leacutechange international - Editura
Giard Paris
a) Crearea de comerţ
a) Crearea de comerţ
)lei(granitapesteprodusemarfurilorpretul
)lei(tarainprodusemarfurilorpretulCSCS nomreal
Studiu de cazCursul de schimb nominal 1$=19800 lei preţurile unor mărfuri similare sunt icircn Romacircnia 100 miliarde lei iar icircn SUA 4500000 $ Să se determine cursul de schimb real şi să se explice semnificaţia sa
121lei00000010089
lei000000000100
$0005004
lei000000000100
lei19800
1CSreal
Aceasta icircnseamnă că mărfurile produse icircn Romacircnia au un preţ relativ care reprezintă 112 din preţul mărfii similare americane cea ce arată că mărfurile americane vor fi mai ieftine decacirct cele romacircneşti
2p
1pnomreal I
ICSCS
Ip1 - indicele preţurilor icircn ţara de referinţăIp2 - indicele preţurilor icircn ţara cu care se execută
tranzacţiile
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţ
bull Icircnlocuirea importurilor mai ieftine din restul lumii cu importuri mai scumpe din ţările partenere pierdere de bunăstare pentru economia icircn cauză
bull Icircn plus efectul de deturnare de comerţ este resimţit negativ şi de producătorii din ţările terţe care icircşi pierd din debuşeele de export
Conceptele de creare a fost introduse de Jacob Viner (1950)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţIcircn cazuri particulare crearea şi respectiv deturnarea de
comerţ pot avea efecte opuse celor aşteptate
- crearea de efecte de comerţ poate genera şocuri de ajustare violente
- deturnarea de comerţ poate genera economii de scală care se traduc icircn reducerea costurilor efect repercutat ulterior asupra consumatorilor prin preţuri mai mici
- icircn asemenea cazuri sporul de venit astfel generat icircm cadrul grupării integraţioniste poate duce la creşterea cererii de bunuri şi servicii din ţările terţe
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţEconomii şi dezeconomii de scară
CTMTL Zona I Zona II Zona III
FP
Q
I
I 1 FP
Q
I
I=1
FP
Q
I
I 1
Curba ldquoplicrdquo sau curba ldquoicircnfăşurătoarerdquo
Icircn economie economia de scară (icircn engleză economies of scale) este un termen ce descrie ceea ce se icircntacircmplă atunci cacircnd cantitățile de factori utilizați icircn producție cresc bull Mai concret o icircntreprindere icircși reduce costurile unitare producacircnd mai multe bunuri sau servicii și pe măsură ce crește producția costurile medii scad prin repartizarea costurilor fixe asupra unei producții mai mari
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
c) Stimularea consumului
bull Graţie scăderii preţurilor interne ca urmare a reducerii barierelor la import consumul va creşte
bull Acest surplus al consumatorilor reprezintă un cacircştig de bunăstare pentru ţara importatoare
bull Deoarece consumul suplimentar astfel generat va fi satisfăcut din import acest efect mai este denumit şi expansiune de comerţ (concept introdus de James Meade 1955)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
d) Pierderea din icircncasări din taxe vamale
Acest fenomen are loc icircn două situaţii
-ca urmare a eliminării taxelor vamale percepute asupra importurilor din ţările partenere care s-ar fi efectuat oricum (pentru că exportatorii respectivi erau cei mai competitivi chiar şi icircn raport cu cei din ţările terţe)
- ca urmare a fenomenului de deturnare de comerţ (pentru că importuri din ţări terţe asupra cărora s-ar fi perceput taxe vamale sunt icircnlocuite de importuri din ţări partenere cărora nu li se aplică taxe vamale)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
e) Ameliorarea raportului de schimb
Raportul de schimb = raportul procentual icircntre indicele preţurilor medii de export şi indicele preţurilor medii de import O ameliorare a raportului de schimb are semnificaţia că ţara respectivă trebuie să exporte mai puţin pentru a importa aceeaşi cantitate de mărfuri (sau obţine o cantitate mai mare de mărfuri dim import exportacircnd la fel de mult)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
e) Ameliorarea raportului de schimb
O grupare integraţionistă icircşi poate ameliora raportul de schimb icircn două feluri care pot exista simultan
- spontan ca urmare a efectului de deturnare de comerţ scade cererea pentru importurile din restul lumii deci preţurile acestora se ajustează icircn jos
- deliberat prin manipularea restricţiilor la import (tipic majorarea taxelor vamale)
Condiţia indispensabilă pentru materializarea acestui efect este ca gruparea integraţionistă să fie bdquomarerdquo adică să dispună de o forţă economică suficientă pentru a influenţa semnificativ cererea mondială pentru diverse produse
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Teoria domino a regionalismului [Richard Baldwin 1997]
Odata iniţiată o grupare integraţionistă outsiderii sunt stimulaţi să adere la ea efectele negative pentru terţi (deturnarea de comerţ şisau deteriorarea raportului de schimb) mobilizează forţele acestora in favoarea aderării
Presiunea icircn sensul aderării creşte odata cu dimensiunea blocului comercial cu cacirct acesta este mai mare cu atacirct mai atractivă este participarea pentru outsideri
Icircn consecinţă o singură integrare poate genera runde succesive de extindere (efect multiplicator)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Teoria domino a regionalismului [Richard Baldwin 1997]O ilustrare empirică a acestei teorii o oferă ordinea icircn care au fost organizate referendumurile pentru extinderea din 1995 a UE (Austria Finlanda Suedia Norvegia) icircncepacircnd cu ţările cele mai favorabile aderării tocmai pentru a spori presiunea asupra celor care urmau
Limită se bazează pe ipoteza că bdquoinsideriirdquo nu vor bloca extinderea grupăriiElementul care poate icircnclina balanţa este faptul că reacţia faţă de pierderi potenţiale tinde să fie mai puternică decacirct pentru obţinerea de cacircştiguri potenţiale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Relaţie directă structuri concurenţiale potenţial de creare comerţ mai mare
bull Cu cacirct economiile participante au structuri mai concurenţiale cu atacirct potenţialul de creare de comerţ este mai mare
bullInvers cu cacirct economiile participante sunt mai complementare cu atacirct potenţialul de deturnare de comerţ este mai mare
bull Cu cacirct preţurile interne icircn interiorul grupării integraţioniste sunt mai apropiate de preţurile mondiale cu atacirct potenţialul de creare de comerţ este mai mare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Realizarea de economii de scară posibile graţie lărgirii dimensiunilor pieţelor accesibile bull Aceasta antrenează o reducere a costurilor unitare de producţie şi icircn consecinţă fie consumatorii cacircştigă din preţuri mai reduse fie producătorii cacircştigă de pe urma profiturilor mai maribull Există două tipuri de economii de scară
-economii interne de scală care se materializează prin creşterea dimensiunii unităţii productive -economii externe de scală unde dimensiunea sectorului de activitate generează externalităţi pozitive pentru unităţile productive care acţionează icircn interiorul său (forţă de muncă specializată reţele de cercetare de comercializare etc)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Aceste efecte sunt considerate statice PIB creşte ca urmare a realocării resurselor şi acumulării de capital dar creşterea superioară durează doar pacircnă cacircnd economia receptează integral impactul lor pozitiv
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
2 Efecte dinamice
a) Economii de scală
b) Eficienţa X
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
Decurg din stimulentele pe care le creează grupările integraţioniste icircn direcţia creşterii productivităţii muncii ceea ce pune economia pe o traiectorie durabilă de creştere economică superioară Aceasta poate fi obţinută ca urmare a
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
a) Economiile de scală
Dezvoltarea comerţul permite producătorilor să icircşi mărească volumul producţiei cu consecinţa valorificării unor efecte pozitive
Economii şi dezeconomii de scară
CTMTL Zona I Zona II Zona III
FP
Q
I
I 1 FP
Q
I
I=1
FP
Q
I
I 1
Curba ldquoplicrdquo sau curba ldquoicircnfăşurătoarerdquo
Mai concret o icircntreprindere icircși reduce costurile unitare producacircnd mai multe bunuri sau servicii și pe măsură ce crește producția costurile medii scad prin repartizarea costurilor fixe asupra unei producții mai mari
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
- (termen utilizat de Harvey Leibenstein tot mai frecvent este utilizat conceptul de ameliorare a productivităţii totale a factorilor)
b) Eficienţa X
Se referă la măsura productivităţii muncitorilor icircn condiţiile menţinerii constante a tuturor celorlalte input-uri icircn procesul de producţie inclusiv calificările muncitorilor Concurenţa sporită pe care o generează comerţul necesită ca firmele să răspundă mai prompt la modificarea condiţiilor pe piaţă - Ea stimulează firmele să icircşi icircmbunătăţească performanţa economică prin inovări reducătoare de costuri şi să amelioreze calitatea bunurilor produse Fostul prim-ministru britanic Harold McMillan avea icircn vedere acest gen de efect atunci cacircnd se referea la ldquoduşul recerdquo pe care aderarea ţării sale la CEE l-ar reprezenta pentru icircntreprinderile britanice
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
existenţa mai multor concurenţi face mai dificilă realizarea icircnţelegerilor anticoncurenţiale (carteluri)
-reducerea dispersiei cotelor de piaţă deţinute de firme individuale (tipic acestea pierd din cota de piaţă deţinută local şi cacircştigă cote de piaţă icircn exterior dar icircn cadrul grupării) permite restracircngerea cazurilor de existenţă a unor poziţii dominante (monopoluri)
- se elimină reduce segmentarea pieţelor făcacircnd imposibilă mai dificilă discriminarea de preţ
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
Icircn consecinţă are loc o selecţie naturală firmele necompetitive se icircnchid (ies de pe piaţă) sau se reorganizează (fuziuni achiziţii) iar firme noi intră pe piaţă
Icircn mod normal există un compromis inevitabil icircntre valorificarea economiilor de scară pe de-o parte şi intensitatea climatului concurenţial pe de altă parte
Integrarea economică poate atenua sau chiar evita acest compromis deoarece permite firmelor să fie mai mari (deci să valorifice economiile de scală) fără ca numărul lor să fie mai mic
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
Efecte locaţionale - Distribuţia spaţială a activităţilor economice icircntre partenerii din cadrul unei grupări integraţioniste
bull Icircn mod tipic tara din cadrul grupării al cărei avantaj comparativ este cel mai diferit de media mondială este cea mai ameninţată de efectul de deturnare de comerţ comerţul său va fi reorientat către parteneri din grupare ale căror costuri comparative se situează icircntre cele ale sale şi media mondială
Icircn consecinţă dacă un grup de ţări puţin dezvoltate formează o grupare integraţionistă va exista o tendinţă ca cel mai bdquosăracrdquo membru să sufere o pierdere netă de venit din cauza deturnării de comerţ
IcircNTREBĂRI
IcircNTREBĂRI
TIPOLOGIA MODELELOR REGIONALE DE ECONOMIE (o analiză comparată)
1 modelul american care include a) creşterea economică b) libertatea politică dar exclude c) coeziunea socială
2 modelul european care include a) creşterea economică b) libertatea politică c) coeziunea socială
3 modelul asiatic care include a) creştere economică
b) coeziune socială dar exclude
c) libertatea politică
CONŢINUT CURS
CAPITOLUL 3 POLITICI COMUNITARE ALE UNIUNII EUROPENE
CAPITOLUL 2 FUNDAMENTELE CONSTRUCŢIEI EUROPENE
CAPITOLUL 1 INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
CURSUL I
11 Conţinutul integrării economice
12 Forme ale integrării economice
13 Efectele integrării economice
INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economicebull Integrarea economică interstatală constituie una din trăsăturile caracteristice esenţiale ale economiei mondiale icircn perioada postbelică
bull Conceptul de integrare economică se referă la eliminarea frontierelor economice icircntre ţări astfel icircncacirct existenţa frontierelor naţionale să nu mai influenţeze alocarea resurselor
Proces de extindere pe două coordonate
Icircn adacircncime Icircn lărgime
bullCreşterea numărului de domenii reglementate la nivel supranaţional
bull Adoptarea icircn domeniile aflate icircn comptenţa Comunităţii de reguli tot mai cuprinzătoare şi generatoare de apropiere icircntre statele membre
bullCreşterea numărului de membrii ai grupării integraţioniste
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
ACCEPŢIUNI ALE INTEGRĂRII ECONOMICE
Enciclopedia Franceză proces de creare a unor ansambluri economice care permite o productivitate a muncii sporite şi o calitate superioară a muncii
P Racin ldquo Naţiunea nu mai oferă economiei moderne un cadru suficient de creştere Numai icircn marile spaţii se poate folosi pe deplin capacitatea de producţie căreia progresul tehnic icirci măreşte cu fiecare zi limitelerdquo
Robert Erbes ldquoabsenţa discriminărilor sau eliminarea progresivă a discriminărilor icircn raporturile economice dintre ţărirdquo
Fernard Bandhminrdquo realizarea unei unificări complete icircntre economii mai icircnainte distincte Prin aceasta icircnţelegacircnd nu numai o unificare vamală dar de asemenea o liberalizare a tuturor operaţiilor comerciale sau financiare astfel icircncacirct posibilităţile de iniţiativă icircn ansamblul teritoriului să fie pentru fiecare de competenţa ţărilor icircn cauză identificate cu cele care existau anterior icircn fiecare teritoriu
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Definiţie globalizatoare
Integrarea economică poate fi definită ca un proces amplu complex de dezvoltare a economiei naţionale icircn condiţii contemporane care se bazează pe o treaptă calitativ superioară a interdependenţelor şi specializărilor icircntre economiile diferitelor state şi este determinată de un ansamblu de factori din care se degajă cu rol esenţial revoluţia tehnico-ştiinţifică contemporană
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Cauzele integrării economice
1 Apariţia şi manifestarea icircn forme tot mai acute a contradicţiei dintre posibilităţile de sporire a producţiei şi capacitatea restracircnsă a pieţelor naţionale
2 Gradul icircnalt de concentrare a producţiei şi de centralizare a miscării libere a capitalurilor şi forţei de muncă
3Necesitatea capitalurilor din ţările situate icircntr-o anumită zonă de a-şi promova icircn comun interesele ameninţate de concurenţi foarte puternici
4Constituirea de mari firme (de stat sau private) care prin activitatea lor depăşesc graniţele naţionale
5 Interesele comune ale ţăilor dezvoltate de a menţine şi dezvolta relaţiile cu fostele ţări coloniale devenite independente
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Cauzele integrării economice
1 Apariţia şi manifestarea icircn forme tot mai acute a contradicţiei dintre posibilităţile de sporire a producţiei şi capacitatea restracircnsă a pieţelor naţionale
bull Imediat după război această contradicţie nu a fost resimţită deoarece potenţialul tehnico economic abia putea face faţă cerinţelor interne
bullUlterior creşterea şi dezvoltarea economică a generat această contradicţie icircntre posibilităţile de producţie foarte mari şi cadrul icircngust al pieţelor naţionale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Cauzele integrării economice
2 Gradul icircnalt de concentrare a producţiei şi de centralizare a miscării libere a capitalurilor şi forţei de muncă
acord de ansamblu care să unească sub anumite forme şi icircn anumite condiţii economiile naţionale ale unor state care să aibă icircn vedere
bull asigurarea priorităţilor criteriilor de raţionalitate economică şi obţinerea de mari profituri
necesitatea liberalizării circulaţiei capitalurilor şi a forţei de muncă icircn interiorul spaţiului comun care oferea avantaje mari firmelor şi populaţiilor forţei de muncă din ţările integrate
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Cauzele integrării economice
3Necesitatea capitalurilor din ţările situate icircntr-o anumită zonă de a-şi promova icircn comun interesele ameninţate de concurenţi foarte puternici
Uniunea Europeană a fost creată icircn cadrul mai multor etape cu scopul nedeclarat explicit de a se apăra icircmpotriva expansiunii economice a SUA
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Cauzele integrării economice
4Constituirea de mari firme (de stat sau private) care prin activitatea lor depăşesc graniţele naţionale
Astfel un grup de state poate asigura cadrul adecvat pentru crearea şi dezvoltarea optimă a icircntreprinderilor icircn cadrul unui spaţiu adecvat
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Cauzele integrării economice
5 Interesele comune ale ţăilor dezvoltate de a menţine şi dezvolta relaţiile cu fostele ţări coloniale devenite independente
Fostele colonii refuzau să mai fie surse ieftine de au materii prime şi din acest motiv se impuneau politici concertate ale fostelor ţări coloniale pentru achiziţionarea acestora icircn condiţii cacirct mai avantajoase
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Raporturile integrării economice cu integrarea politicăbull Integrarea economică interregională icircn cadrul naţional implică o corespondenţă stracircnsă icircntre integrarea economică şi integrarea politică (statală)
Discuţie Sudul SUA după războiul civil (1861-1865) a rămas insuficient integrat icircn economia americană timp de aproximativ 80-90 de ani Similar Mezzogiorno (Italia la sud de Napoli) nu a reuşit să se integreze economic mult timp după terminarea unificării politice a Italiei (1870)
bull Procesele de integrare economică şi politică din Uniunea Europeană au fost corelate de la icircnceput
Esenţa integrării economice aşa cum rezultă din chiar definiţia acesteia este integrarea pieţei
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Raporturile integrării economice cu integrarea politică- continuare
Integrarea pieţei este o noţiune comportamentală adică indică faptul că activităţile actorilor de pe piaţă diferitelor regiuni sau state membre sunt racordate la condiţiile cererii şi ofertei din icircntreaga Uniune (sau altă zonă relevantă)
bull Această activitate comportamentală se materializează şi icircntr-o circulaţie transfrontalieră semnificativă a bunurilor serviciilor şi factorilor productivi
Există supoziţia că-integrarea pieţei (dacă nu este distorsionată) duce icircn general la creşterea bunăstării-o integrare mai mai mare a politicii poate să fie bună sau nu pentru bunăstarea agregată[
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Integrare negativă versus integrare pozitivă
Termenul de integrare negativă a fost propus de von Tinbergen icircn 1954 şi se referă la procesul de icircnlăturare a obstacolelor asupra comerţului dintre statele participante respectiv eliminarea oricăror restricţii icircn procesul de liberalizare a fluxurilor comerciale
Termenul de integrare pozitivă se referă la modificarea instrumentelor şi instituţiilor existente şi la crearea unora noi capabile să asigure pieţei integrate o funcţionare efectivă şi eficientă şi să promoveze obiective mai ample
Observaţii
Icircn practică integrarea negativă şi pozitivă acţionează icircmpreună Afirmaţia după care formele mai puţin evoluate se bazează numai pe integrare negativă nu a fost confirmată icircn practică
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Interguvernalism şi supranaţionalism
Icircn esenţă abordarea confederalistă respectiv interguvernamentalismul icircnseamnă că statele convin să coopereze reciproc fără a ceda ceva din suveranitatea lor naţională
Abordarea federalistă respectiv supranaţionalismul icircşi propune să dizolve distincţiile tradiţionale dintre statele naţiune
bull UE este icircn esenţă un produs al abordării federaliste deşi icircntr-o formă oarecum modificată bull Statele membre ezitau icircn abandonarea suveranităţii redobacircndită şi consolidată după cel de al doilea război mondial şi cedarea către o federaţie europeană
Soluţia aleasă - a realiza trecerea de la autonomia naţională la o federaţie europeană printr-un proces gradual
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Viteză variabilă şi geometrie variabilă
Viteza variabilă se referă la situaţia icircn care toţi membrii sunt legaţi prin obiective comune dar unora li se acordă un timp mai icircndelungat pentru realizarea acestora Icircn locul menţinerii tuturor membrilor la ritmul celui mai lent şi mai şovăelnic unele state pot opta pentru aplicarea unor politici comune la care celelalte vor adera cacircnd vor fi pregătite
Geometria variabilă se referă la situaţiile icircn care subgrupuri de membrii posibil pe diferite probleme doresc să treacă la forme mai adacircnci de integrare şi cooperare pe probleme specifice icircn timp ce alţi membrii doresc să rămacircnă icircn afara acestor iniţiative
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Viteză variabilă şi geometrie variabilă
Tendinţa de formare a unor blocuri comerciale regionale este determinată de acţiunea a două categorii de factori
Factori endogeniFactori exogeni
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Viteză variabilă şi geometrie variabilă - Tendinţa de formare a unor blocuri comerciale regionale este determinată de acţiunea a două
categorii de factori
Factori endogeni
bull Opţiunile fundamentale de politică economică similare respectiv concepţia comună despre dezvoltare
bull Politicile de liberalizare a comerţului promovate de multe ţări icircn curs de dezvoltare proces care va facilita liberalizarea accentuată icircn vederea unei viitoare integrări cu statele mai avansate
bull Dificultăţile economice cu care s-au confruntat ţările ca urmare a crizelor care au avut ca efect conştientizarea faptului că există potenţial de creştere insuficient valorificat
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Viteză variabilă şi geometrie variabilă - Tendinţa de formare a unor blocuri comerciale regionale este determinată de acţiunea a două
categorii de factori
Factori exogeni
bull Modalitatea de acoperire a riscurilor potenţiale determinate de evenimente care se petrec fie icircn zona respectivă fie icircn alte zone
bull Icircncercări de a compensa printr-o intensificare a schimburilor intragrup eventualele pierderi datorate bdquoicircngustăriirdquo unor pieţe externe ca urmare tot a unor procese integraţioniste
bull Dorinţa de stabilitate politică şi de consolidare a sistemelor democratice
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Subsidiaritatea şi integrarea economică
Conform Dicţionarului explicativ al limbii romane subsidiar se referă la ceva care se adaugă ca element secundar la argumentaţiile pentru sustinerea unui raţionament a unei teorii complementar auxiliar secundar In contextul utilizarii lui actuale cel mai apropiat inţeles ar fi de asigurarea de servicii complementare icircn condiţiile jucării (interpretării) unui rol secundar
O definire mai generală O comunitate de nivel inalt nu trebuie să interfereze in viaţa comunităţii de nivel mai jos văduvind-o de funcţiile ei dar trebuie să intervină atunci cacircnd aceasta are nevoie de ajutor pentru a-şi putea corela activităţile ei cu ale celorlalte componente ale societăţii din care fac parte văzute intodeauna ca un bun comun
Bazele pricipiului subsidiarităţii icircn acest sens au fost puse de Papa Pius al XI-lea (1931) şi ulterior clarificate de Papa Ioan Paul al II-lea (1991) In general el inseamnă non-acţiune din partea statului şi ajutor atunci cacircnd cetăţeanul are nevoie
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Subsidiaritatea şi integrarea economică- continuare
bull Referitor la rezolvarea problemelor unui sistem cea mai bună rezolvare are loc la nivelul subsistemelor in care ele apar Aceasta abordare ar fi similară cu managementul prin exceptie
bull Trebuie intervenit numai atunci cacircnd este necesar Subsistemele sunt icircncurajate să-şi rezolve singure problemele (inclusiv conflictele) fără să apeleze la autorităţi de nivel superior
Referitor la guvernarea Uniunii Europene aplicarea principiului subsidiarităţii se referă la transferarea deciziei la nivelul cel mai apropiat de cetăţean Se poate afirma că bazele aplicării subsidiarităţii din acest punct de vedere au fost puse prin Tratatul de la Maastricht icircn 1993
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Subsidiaritatea şi integrarea economică- continuare
Organismele cu autoreglementare acestea au aparut ca o alternativă la aplicarea principiilor de reglementare clasică Reglementarea clasică fiind bazată pe legi este un sistem care se adaptează greu la ritmul actual al schimbărilor necesare integrarii icircn noul context economic si politic
La nivelul Uniunii Europene se pot identifica o serie intreagă de entitati Comisia Europei Parlamentul Europei statele membre autorităţile naţionale industria organizatiile neguvernamentale etc fiecare avand un anumit tip sau anumite initiative de reglementare (autoreglementare reglementare voluntara co-reglementare intelegeri sau tratate negociate sau voluntare etc)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Subsidiaritatea şi integrarea economică- continuare
Corelarea aplicării principiului subsidiaritatii cu alte principii de bază ca acelea ale competiţiei democraţiei eticii dezvoltării sustenabile este o temă care ar trebui sa aibă o largă dezbatere şi icircn Romania atacirct la nivelul specialiştilor cacirct şi al cetaţeanului de racircnd deoarece complexitatea procesului de integrare in UE este amplificată de globalizarea pieţelor şi de tranziţia la societatea informationalăEste nevoie de cunoaştere şi comunicare pentru a selecta şi aplica cele mai bune practici si tendinţe
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa
ZONA DE LIBER SCHIMB
ACORD COMERCIAL PREFERENŢIAL
UNIUNEA VAMALĂ
PIAŢA COMUNĂ (piaţa unică)
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
FORME D
E
INTEGRARE
SUPERFICIA
LĂ
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa
ACORD COMERCIAL PREFERENŢIAL
-partenerii icircşi acordă reciproc un tratament comercial mai bun decacirct cel aplicat terţilor (tipic taxe vamale reduse eventual la nivel zero) pentru diferite bunuri care fac obiectul comerţului reciproc
- regulile comerciale internaţionale stabilite sub egida Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC) nu permit existenţa unor asemenea acorduri decacirct icircntre ţări icircn curs de dezvoltare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela BalassaZONA DE LIBER SCHIMB
bull partenerii elimină (nu doar reduc) barierele comerciale (nu doar taxele vamale) care afectează cvasi-totalitatea comerţului reciproc (nu doar o parte din acesta) aplicarea de restricţii asupra fluxurilor commerciale reciproce poate fi totuşi permisă icircn cazuri excepţionale măsuri de salvgardare restricţii din considerante legate de situaţia balanţei de plăţi externe
bull fiecare parte icircşi păstrează independenţa icircn formularea regimului comercial aplicabil ţărilor nemembre
nu există nici o raţiune economică pentru care acordurile de liber schimb ar trebui icircncheiate doar icircntre ţări cu un nivel comparabil de dezvoltare economică şi prosperitate
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela BalassaZONA DE LIBER SCHIMB-Z LS
politicile comerciale aplicate de ţările membre terţilor trebuie să fie relativ asemănătoare din punctul de vedere al restricţiilor impuse
deviere de comerţ (trade deflection)
- stimulent puternic pentru nemembri de a icircncerca să icircşi livreze mărfurile icircn icircntreaga zonă de liber schimb utilizacircnd teritoriul ţării membre cu cel mai scăzut nivel de protecţie
Aplicare reguli de origine criterii care trebuie icircndeplinite de bunurile schimbate icircntre ţările membre pentru a fi considerate originare din ţările membre ale zonei de liber schimb şi deci eligibile pentru tratamentul preferenţial
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA VAMALĂ
ZLS ai cărei membrii au o politică comercială comună faţă de terţi
bull Tarif vamal comun
bull Măsuri netarifare comune de protecţie faţă de terţi (măsuri de salvgardare antidumping şi compensatorii)
bullNegocierea şi icircncheierea icircn comun de acorduri comerciale cu ţările terţe
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA VAMALĂ
bull deşi nu mai este nevoie (ca icircn cazul zonelor de liber schimb) de reguli de origine (a căror icircndeplinire trebuie verificată la frontiera fiecărei ţări membre) controalele vamale la frontierele dintre membrii unei uniuni vamale rămacircn pentru a permite
- aplicarea de restricţii icircntre statele membre icircn circumstanţe excepţionale- colectarea de date statistice
Veniturile din icircncasarea taxelor vamale sunt de regulă considerate venituri comune sau sunt distribuite icircntre membri potrivit unei chei de repartiţie predeterminate
Ex porturile Anvers şi Rotterdam Belgia şi Olanda versus piaţa germană
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
Cel mai frecvent icircntacirclnit tip de grupare integraţionistă
superficială este acordul de liber schimb (72 din acordurile notificate la OMC icircn martie 2002)
Acordurile preferenţiale parţiale (19 din notificări)
Uniunile vamale ndash ( 9 din notificări)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
Din punctul de vedere al participanţilor
TREI CATEGORII DE ACORDURI
bull marea majoritate a acordurilor sunt bilaterale (icircntre două ţări)
bullacordurilor la care una din părţi este la racircndul său o grupare integraţionistă crescut icircn ultima vreme ( icircn jur de 20 din totalul acordurilor)
bullacordurile icircn care ambele părţi sunt grupări integraţioniste Deşi icircn curs de negociere de mai mult timp (ex UE-Mercosur nici un asemenea acord nu a fost icircncheiat deocamdată ceea ce sugerează
că aceste construcţii sunt complexe şi dificil de negociat
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa
Din punct de vedere geografic putem distinge icircntre
bull acorduri intervenite icircntre ţări contigue aparţinacircnd aceleiaşi zone geografice
bullacorduri trans-regionale
Icircn ultimii ani au proliferat icircnsă acordurile dintre ţări aflate la mari distanţe geografice din continente diferite (ex EU ndash Africa de Sud SUA ndash Australia Chile ndash Coreea de Sud etc)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa Piaţa comună (piaţa unică)
Reprezintă un progres al integrării economice faţă de stadiul anterior din perspectiva a două dimensiuni
liberalizează circulaţia intra-grupare şi pentru factorii de producţie (nu doar pentru produse)
abordează şi obstacolele care stacircnjenesc fluxurile economice intra-grupare acţionacircnd nu doar la frontierele naţionale ci şi icircn interiorul fiecărei ţări
- norme tehnice sanitare fitosanitare şi veterinare- reglementări fiscale- practici anticoncurenţiale acordarea de drepturi
exclusive (situaţii de monopol) tolerarea instigarea formării de carteluri acordarea de subvenţii (ajutoare de stat)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
bull Stadiu şi mai avansat de integrare icircn care ansamblul politicilor economice şi o bună parte din politicile sociale sunt fie complet unificate fie stracircns coordonate
Icircn plan monetar icircn funcţie de stringenţa gradului de armonizare avut icircn vedere se poate merge
- de la simpla coordonare a cursurilor de schimb (prin ldquolegareardquo monedelor naţionale de o monedă de referinţă)
- pacircnă la adoptarea unei monede comune
Icircncepacircnd cu ldquostadiul 3rdquo (uniunea vamală) realizarea integrării economice propuse reclamă icircn tot mai mare măsură o solidaritate politică icircntre parteneri care au tot mai icircnguste posibilităţi de a se manifesta independent faţă de terţi icircn plan economic
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Această prezentare secvenţială a formelor de integrare economică are mai ales scop didactic Icircn lumea reală
- trecerea succesivă prin toate aceste stadii nu este automată (exemplu Comunitatea Economică Europeană a ldquoţintitrdquo de la bun icircnceput uniunea vamală trecacircnd peste stadiile mai
timpurii)
- formele concrete de integrare economică realizată nu corespund icircntrutotul tiparelor menţionate amalgamacircndu-se adesea trăsături specifice unor forme de integrare diferite
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Patru variabile ale fenomenului integraţionist a) Fluxurile economice
vizateb) Tipuri de bariere abordate
c) Modalităţi de integrare utilizate
d) Nivelul de decizie icircn cadrul grupării
integraţioniste
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
a) Fluxurile economice vizate
Icircn principiu sfera de cuprindere a grupării este cu atacirct mai largă cu cacirct avansăm de la un stadiu la altul astfel că de regulă serviciile şi factorii de producţie ajung să fie cuprinşi doar icircncepacircnd cu bdquostadiul 4rdquo
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară) a) Fluxurile economice vizate- continuare
Există icircnsă tot mai multe excepţii de la acest tipar cum ar fi-bdquoSpaţiul Economic Europeanrdquo (EEA) care nu atinge stadiul de uniune vamală
(deoarece participanţii care sunt membri AELS nu sunt asociaţi politicii comerciale comune a UE) dar acoperă şi libertatea de circulaţie a serviciilor şi a factorilor de producţie
-tot mai multe acorduri de liber schimb (exemplu cele icircncheiate de Chile Australia Noua Zeelandă etc) prevăd şi liberalizarea comerţului reciproc cu servicii
-prevederi referitoare la liberalizarea circulaţiei factorilor de producţie se găsesc icircn unele grupări considerate simple acorduri de liber schimb (acordarea bdquodreptului de stabilirerdquo companiilor din ţările partenere) sau uniuni vamale (exemplu acordul CARICOM prevede libera circulaţie a forţei de muncă)
Pe de altă parte există uniuni vamale care exclud de sub incidenţa lor o parte importantă a comerţului reciproc (exemplu UE ndash Turcia pentru produsele agricole)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
a) Fluxurile economice vizate- continuare Asociația Europeană a Liberului Schimb (AELS European Free Trade Association EFTA) a fost icircnființată icircn 1960 prin semnarea Conventiei de la Stockholm Scopul inițial al acestei organizații internaționale era de a elimina taxele vamale asupra produselor industriale icircn comerțul dintre statele membre Prin convenția AELS statele AELS au stabilit o zonă de liber-schimb pentru comerțul mărfurilor Convenția a fost completată ulterior printr-un acord de integrare economică pentru sectorul de servicii Spre deosebire de UE icircnsă AELS nu este o uniune vamală ceea ce icircnseamnă că fiecare stat membru AELS poate stabili icircn principiu liber taxele vamale și politica comercială externă privind state terțe (non-AELS) Membrii fondatori au fost Marea Britanie Danemarca Norvegia Suedia Austria Elveţia și Portugalia Finlanda a devenit membru asociat icircn 1961 (devenind membru cu drepturi depline icircn 1966 iar Islanda icircn 1970 Regatul Unit și Danemarca intră icircn Comunitatea Europeană icircn 1973 (icircmpreună cu Irlanda icircncetacircnd prin urmare să fie membre AELS Portugalia a părăsit de asemenea AELS pentru a intra icircn Comunitatea Europeană icircn 1986 Liechtenstein se alătură AELS icircn 1991 interesele sale fiind reprezentate pacircnă atunci de Elveţia Icircn 1995 Austria Suedia și
Finlanda devin membre UE și părăsesc AELSMembrii actuali ai Asociației Europene a Liberului Schimb sunt Islanda Liechtenstein Norvegia și Elveţia
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară) b) Tipuri de bariere
abordate- bariere care acţionează la
frontieră
- bariere care acţionează icircn interiorul frontierelor naţionale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
- integrare negativă
c) Modalităţi de integrare utilizate
- integrarea pozitivă
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Integrare negativă presupune
-eliminarea obstacolelor existente (roll-back) şi abţinerea de la aplicarea de noi obstacole (standstill) icircn calea fluxurilor economice reciproce
-presupune o postură pasivă (hands off) şi nu reclamă existenţa unei capacităţi administrative deosebite
c) Modalităţi de integrare utilizate
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară) c) Modalităţi de integrare
utilizateIntegrarea pozitivă presupune
-intervenţia activă a autorităţilor pentru a evita apariţia de
obstacole icircn calea fluxurilor economice reciproce care decurg din existenţa unor reglementări naţionale diferite care pot afecta importurile comparativ mai mult decacirct producţia autohtonă
-o postură activă (hands on) ceea ce reclamă existenţa unei capacităţi administrative satisfăcătoare Se poate manifesta prin
armonizarea reglementărilor naţionale adoptarea de reglementări supranaţionale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
d) Nivelul de decizie icircn cadrul grupării integraţioniste
Nivelul integuvernamental este larg precumpănitor majoritatea grupărilor integraţioniste nu cunosc alt nivel de decizie decacirct cel interguvernamental pe cacircnd elementele de supranaţionalitate existente icircn anumite grupări sunt aplicabile doar anumitor domenii nu icircntregii palete de domenii acoperite de gruparea respectivă
Nivelul supranaţional cunoaşte cea mai largă sferă de manifestare icircn cadrul UE dar trebuie menţionat că şi aici există numeroase domenii unde statele membre păstează un drept de decizie distinct de cel exercitat la nivelul organelor comunitare (cazul aşa-numitelor competenţe mixte şi naţionale)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
d) Nivelul de decizie icircn cadrul grupării integraţioniste-continuare
competenţa exclusiv supranaţională (aşa-numita competenţă exclusivă) există icircn următoarele domenii
- politica comercială - politica de concurenţă - uniunea (politica) vamală- conservarea resurselor biologice ale mării icircn cadrul politicii
comune icircn domeniul pescuitului- politica monetară pentru ţările din zona euro
Foarte puţine alte grupări integraţioniste s-au ldquodotatrdquo cu organisme supranaţionale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela BalassaUNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Blocurile economice comerciale ndashforme de integrare
Crearea GATT a marcat icircnceputul unei lungi perioade de liberalizare progresivă a comerţului internaţional pe principii nediscriminatori
[1] GATT - Acordul General pentru Tarife și Comerț (The General Agreement on Tariffs and Trade) a fost negociat icircn timpul Conferinței ONU pentru Comerț și Ocuparea forței de muncă și a fost rezultatul eşecului de negociere a guvernelor de a crea Organizația Internaţională a Comerțului (ITO) GATT a fost format icircn 1947 și a durat pacircnă icircn 1994 cacircnd a fost icircnlocuit de către Organizaţia Mondială a Comerţului icircn 1995 Textul original GATT (GATT 1947) este icircncă icircn vigoare icircn cadrul OMC sub rezerva modificărilor GATT din 1994
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Blocurile economice comerciale ndashforme de integrare
Icircn afară de premisele economice şi politice au fost aduşi icircn discuţie chiar factori geografici şi culturali bull GeograficiPaul Krugman apreciază că proximitatea geografică dă naştere unor blocuri comerciale bdquonaturalerdquo create icircntre parteneri care derulează icircntre ei o parte semnificativă din fluxurile lor comercialebullCulturali Samuel Huntington prezintă cultura drept o forţă care uneşte şi divide totodată icircn consecinţă ţările cu afinităţi culturale cooperează economic şi politic iar organizaţiile internaţionale cum ar fi de exemplu Uniunea Europeană formate din state cu trăsături culturale comune au mai mult suces decacirct cele care icircncearcă să transceadă culturile
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Blocurile economice comerciale ndashforme de integrare
Prima este trecerea de la un regionalism icircnchis la unul deschis Multe dintre blocurile comerciale icircnfiinţate icircn anii 60 -70 se bazează pe o politică de substituire a importurilor şi impunerea barierelor externe ridicate
Noul val se caracterizează printr-o deschidere mai mare faţă de exterior şi o disponibilitate mai mare de a susţine decacirct de a controla comerţul internaţional
A doua este apariţia blocurilor comerciale icircn care sunt parteneri atacirct din statele dezvoltare cacirct şi din ţările icircn curs de dezvoltare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa
Elemente definitorii ale diferitelor forme de aranjamente de integrare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
B Efecte locaţionale - Distribuţia spaţială a activităţilor economice icircntre partenerii din cadrul unei grupări integraţioniste
1 Efecte statice
a) Crearea de comerţ
b) Deturnare de comerţ
c) Stimularea consumului
d) Pierderea din icircncasări de taxe vamale
e) Ameliorarea raportului de schimb
2 Efecte dinamice
a) Economii de scală
b) Eficienţa X
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
1 Efecte statice
a) Crearea de comerţ
b) Deturnare de comerţ
c) Stimularea consumului
d) Pierderea din icircncasări de taxe vamale
e) Ameliorarea raportului de schimb
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
a) Crearea de comerţ
bullIcircnlocuirea produselor autohtone (mai) scumpe cu produse importate (mai) ieftine provenite din ţările partenere sunt economisite resurse utilizate pentru satisfacerea nevoilor de consum intern ceea ce reprezintă un cacircştig de bunăstare pentru economia icircn cauză
Conceptele de creare a fost introduse de Jacob Viner (1950)
Avantaj competitiv Mihail Manoilescu- (1891-1950) Theacuteorie du protectionnisme et de leacutechange international - Editura Giard Paris 382 p
Pentru procurarea bunurilor economice arăta Manoilescu ţara agricolă dispunea de două căi posibile 1048707 calea indirectă (sau comercială) care consta icircn importul unor produse cu o productivitate a muncii inferioară mediei naţionale 1048707 calea directă (sau industrială) care consta icircn producerea icircn interiorul ţării a unor mărfuri cu o productivitate a muncii superioară mediei naţionale Pentru a determina dacă o marfă trebuia importată sau produsă icircn ţară era necesar să se compare productivitatea muncii aferente respectivei mărfi cu productivitatea medie naţională
Mihail Manoilescu- (1891-1950) Theacuteorie du protectionnisme et de leacutechange international - Editura
Giard Paris
a) Crearea de comerţ
a) Crearea de comerţ
)lei(granitapesteprodusemarfurilorpretul
)lei(tarainprodusemarfurilorpretulCSCS nomreal
Studiu de cazCursul de schimb nominal 1$=19800 lei preţurile unor mărfuri similare sunt icircn Romacircnia 100 miliarde lei iar icircn SUA 4500000 $ Să se determine cursul de schimb real şi să se explice semnificaţia sa
121lei00000010089
lei000000000100
$0005004
lei000000000100
lei19800
1CSreal
Aceasta icircnseamnă că mărfurile produse icircn Romacircnia au un preţ relativ care reprezintă 112 din preţul mărfii similare americane cea ce arată că mărfurile americane vor fi mai ieftine decacirct cele romacircneşti
2p
1pnomreal I
ICSCS
Ip1 - indicele preţurilor icircn ţara de referinţăIp2 - indicele preţurilor icircn ţara cu care se execută
tranzacţiile
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţ
bull Icircnlocuirea importurilor mai ieftine din restul lumii cu importuri mai scumpe din ţările partenere pierdere de bunăstare pentru economia icircn cauză
bull Icircn plus efectul de deturnare de comerţ este resimţit negativ şi de producătorii din ţările terţe care icircşi pierd din debuşeele de export
Conceptele de creare a fost introduse de Jacob Viner (1950)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţIcircn cazuri particulare crearea şi respectiv deturnarea de
comerţ pot avea efecte opuse celor aşteptate
- crearea de efecte de comerţ poate genera şocuri de ajustare violente
- deturnarea de comerţ poate genera economii de scală care se traduc icircn reducerea costurilor efect repercutat ulterior asupra consumatorilor prin preţuri mai mici
- icircn asemenea cazuri sporul de venit astfel generat icircm cadrul grupării integraţioniste poate duce la creşterea cererii de bunuri şi servicii din ţările terţe
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţEconomii şi dezeconomii de scară
CTMTL Zona I Zona II Zona III
FP
Q
I
I 1 FP
Q
I
I=1
FP
Q
I
I 1
Curba ldquoplicrdquo sau curba ldquoicircnfăşurătoarerdquo
Icircn economie economia de scară (icircn engleză economies of scale) este un termen ce descrie ceea ce se icircntacircmplă atunci cacircnd cantitățile de factori utilizați icircn producție cresc bull Mai concret o icircntreprindere icircși reduce costurile unitare producacircnd mai multe bunuri sau servicii și pe măsură ce crește producția costurile medii scad prin repartizarea costurilor fixe asupra unei producții mai mari
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
c) Stimularea consumului
bull Graţie scăderii preţurilor interne ca urmare a reducerii barierelor la import consumul va creşte
bull Acest surplus al consumatorilor reprezintă un cacircştig de bunăstare pentru ţara importatoare
bull Deoarece consumul suplimentar astfel generat va fi satisfăcut din import acest efect mai este denumit şi expansiune de comerţ (concept introdus de James Meade 1955)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
d) Pierderea din icircncasări din taxe vamale
Acest fenomen are loc icircn două situaţii
-ca urmare a eliminării taxelor vamale percepute asupra importurilor din ţările partenere care s-ar fi efectuat oricum (pentru că exportatorii respectivi erau cei mai competitivi chiar şi icircn raport cu cei din ţările terţe)
- ca urmare a fenomenului de deturnare de comerţ (pentru că importuri din ţări terţe asupra cărora s-ar fi perceput taxe vamale sunt icircnlocuite de importuri din ţări partenere cărora nu li se aplică taxe vamale)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
e) Ameliorarea raportului de schimb
Raportul de schimb = raportul procentual icircntre indicele preţurilor medii de export şi indicele preţurilor medii de import O ameliorare a raportului de schimb are semnificaţia că ţara respectivă trebuie să exporte mai puţin pentru a importa aceeaşi cantitate de mărfuri (sau obţine o cantitate mai mare de mărfuri dim import exportacircnd la fel de mult)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
e) Ameliorarea raportului de schimb
O grupare integraţionistă icircşi poate ameliora raportul de schimb icircn două feluri care pot exista simultan
- spontan ca urmare a efectului de deturnare de comerţ scade cererea pentru importurile din restul lumii deci preţurile acestora se ajustează icircn jos
- deliberat prin manipularea restricţiilor la import (tipic majorarea taxelor vamale)
Condiţia indispensabilă pentru materializarea acestui efect este ca gruparea integraţionistă să fie bdquomarerdquo adică să dispună de o forţă economică suficientă pentru a influenţa semnificativ cererea mondială pentru diverse produse
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Teoria domino a regionalismului [Richard Baldwin 1997]
Odata iniţiată o grupare integraţionistă outsiderii sunt stimulaţi să adere la ea efectele negative pentru terţi (deturnarea de comerţ şisau deteriorarea raportului de schimb) mobilizează forţele acestora in favoarea aderării
Presiunea icircn sensul aderării creşte odata cu dimensiunea blocului comercial cu cacirct acesta este mai mare cu atacirct mai atractivă este participarea pentru outsideri
Icircn consecinţă o singură integrare poate genera runde succesive de extindere (efect multiplicator)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Teoria domino a regionalismului [Richard Baldwin 1997]O ilustrare empirică a acestei teorii o oferă ordinea icircn care au fost organizate referendumurile pentru extinderea din 1995 a UE (Austria Finlanda Suedia Norvegia) icircncepacircnd cu ţările cele mai favorabile aderării tocmai pentru a spori presiunea asupra celor care urmau
Limită se bazează pe ipoteza că bdquoinsideriirdquo nu vor bloca extinderea grupăriiElementul care poate icircnclina balanţa este faptul că reacţia faţă de pierderi potenţiale tinde să fie mai puternică decacirct pentru obţinerea de cacircştiguri potenţiale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Relaţie directă structuri concurenţiale potenţial de creare comerţ mai mare
bull Cu cacirct economiile participante au structuri mai concurenţiale cu atacirct potenţialul de creare de comerţ este mai mare
bullInvers cu cacirct economiile participante sunt mai complementare cu atacirct potenţialul de deturnare de comerţ este mai mare
bull Cu cacirct preţurile interne icircn interiorul grupării integraţioniste sunt mai apropiate de preţurile mondiale cu atacirct potenţialul de creare de comerţ este mai mare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Realizarea de economii de scară posibile graţie lărgirii dimensiunilor pieţelor accesibile bull Aceasta antrenează o reducere a costurilor unitare de producţie şi icircn consecinţă fie consumatorii cacircştigă din preţuri mai reduse fie producătorii cacircştigă de pe urma profiturilor mai maribull Există două tipuri de economii de scară
-economii interne de scală care se materializează prin creşterea dimensiunii unităţii productive -economii externe de scală unde dimensiunea sectorului de activitate generează externalităţi pozitive pentru unităţile productive care acţionează icircn interiorul său (forţă de muncă specializată reţele de cercetare de comercializare etc)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Aceste efecte sunt considerate statice PIB creşte ca urmare a realocării resurselor şi acumulării de capital dar creşterea superioară durează doar pacircnă cacircnd economia receptează integral impactul lor pozitiv
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
2 Efecte dinamice
a) Economii de scală
b) Eficienţa X
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
Decurg din stimulentele pe care le creează grupările integraţioniste icircn direcţia creşterii productivităţii muncii ceea ce pune economia pe o traiectorie durabilă de creştere economică superioară Aceasta poate fi obţinută ca urmare a
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
a) Economiile de scală
Dezvoltarea comerţul permite producătorilor să icircşi mărească volumul producţiei cu consecinţa valorificării unor efecte pozitive
Economii şi dezeconomii de scară
CTMTL Zona I Zona II Zona III
FP
Q
I
I 1 FP
Q
I
I=1
FP
Q
I
I 1
Curba ldquoplicrdquo sau curba ldquoicircnfăşurătoarerdquo
Mai concret o icircntreprindere icircși reduce costurile unitare producacircnd mai multe bunuri sau servicii și pe măsură ce crește producția costurile medii scad prin repartizarea costurilor fixe asupra unei producții mai mari
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
- (termen utilizat de Harvey Leibenstein tot mai frecvent este utilizat conceptul de ameliorare a productivităţii totale a factorilor)
b) Eficienţa X
Se referă la măsura productivităţii muncitorilor icircn condiţiile menţinerii constante a tuturor celorlalte input-uri icircn procesul de producţie inclusiv calificările muncitorilor Concurenţa sporită pe care o generează comerţul necesită ca firmele să răspundă mai prompt la modificarea condiţiilor pe piaţă - Ea stimulează firmele să icircşi icircmbunătăţească performanţa economică prin inovări reducătoare de costuri şi să amelioreze calitatea bunurilor produse Fostul prim-ministru britanic Harold McMillan avea icircn vedere acest gen de efect atunci cacircnd se referea la ldquoduşul recerdquo pe care aderarea ţării sale la CEE l-ar reprezenta pentru icircntreprinderile britanice
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
existenţa mai multor concurenţi face mai dificilă realizarea icircnţelegerilor anticoncurenţiale (carteluri)
-reducerea dispersiei cotelor de piaţă deţinute de firme individuale (tipic acestea pierd din cota de piaţă deţinută local şi cacircştigă cote de piaţă icircn exterior dar icircn cadrul grupării) permite restracircngerea cazurilor de existenţă a unor poziţii dominante (monopoluri)
- se elimină reduce segmentarea pieţelor făcacircnd imposibilă mai dificilă discriminarea de preţ
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
Icircn consecinţă are loc o selecţie naturală firmele necompetitive se icircnchid (ies de pe piaţă) sau se reorganizează (fuziuni achiziţii) iar firme noi intră pe piaţă
Icircn mod normal există un compromis inevitabil icircntre valorificarea economiilor de scară pe de-o parte şi intensitatea climatului concurenţial pe de altă parte
Integrarea economică poate atenua sau chiar evita acest compromis deoarece permite firmelor să fie mai mari (deci să valorifice economiile de scală) fără ca numărul lor să fie mai mic
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
Efecte locaţionale - Distribuţia spaţială a activităţilor economice icircntre partenerii din cadrul unei grupări integraţioniste
bull Icircn mod tipic tara din cadrul grupării al cărei avantaj comparativ este cel mai diferit de media mondială este cea mai ameninţată de efectul de deturnare de comerţ comerţul său va fi reorientat către parteneri din grupare ale căror costuri comparative se situează icircntre cele ale sale şi media mondială
Icircn consecinţă dacă un grup de ţări puţin dezvoltate formează o grupare integraţionistă va exista o tendinţă ca cel mai bdquosăracrdquo membru să sufere o pierdere netă de venit din cauza deturnării de comerţ
IcircNTREBĂRI
IcircNTREBĂRI
CONŢINUT CURS
CAPITOLUL 3 POLITICI COMUNITARE ALE UNIUNII EUROPENE
CAPITOLUL 2 FUNDAMENTELE CONSTRUCŢIEI EUROPENE
CAPITOLUL 1 INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
CURSUL I
11 Conţinutul integrării economice
12 Forme ale integrării economice
13 Efectele integrării economice
INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economicebull Integrarea economică interstatală constituie una din trăsăturile caracteristice esenţiale ale economiei mondiale icircn perioada postbelică
bull Conceptul de integrare economică se referă la eliminarea frontierelor economice icircntre ţări astfel icircncacirct existenţa frontierelor naţionale să nu mai influenţeze alocarea resurselor
Proces de extindere pe două coordonate
Icircn adacircncime Icircn lărgime
bullCreşterea numărului de domenii reglementate la nivel supranaţional
bull Adoptarea icircn domeniile aflate icircn comptenţa Comunităţii de reguli tot mai cuprinzătoare şi generatoare de apropiere icircntre statele membre
bullCreşterea numărului de membrii ai grupării integraţioniste
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
ACCEPŢIUNI ALE INTEGRĂRII ECONOMICE
Enciclopedia Franceză proces de creare a unor ansambluri economice care permite o productivitate a muncii sporite şi o calitate superioară a muncii
P Racin ldquo Naţiunea nu mai oferă economiei moderne un cadru suficient de creştere Numai icircn marile spaţii se poate folosi pe deplin capacitatea de producţie căreia progresul tehnic icirci măreşte cu fiecare zi limitelerdquo
Robert Erbes ldquoabsenţa discriminărilor sau eliminarea progresivă a discriminărilor icircn raporturile economice dintre ţărirdquo
Fernard Bandhminrdquo realizarea unei unificări complete icircntre economii mai icircnainte distincte Prin aceasta icircnţelegacircnd nu numai o unificare vamală dar de asemenea o liberalizare a tuturor operaţiilor comerciale sau financiare astfel icircncacirct posibilităţile de iniţiativă icircn ansamblul teritoriului să fie pentru fiecare de competenţa ţărilor icircn cauză identificate cu cele care existau anterior icircn fiecare teritoriu
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Definiţie globalizatoare
Integrarea economică poate fi definită ca un proces amplu complex de dezvoltare a economiei naţionale icircn condiţii contemporane care se bazează pe o treaptă calitativ superioară a interdependenţelor şi specializărilor icircntre economiile diferitelor state şi este determinată de un ansamblu de factori din care se degajă cu rol esenţial revoluţia tehnico-ştiinţifică contemporană
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Cauzele integrării economice
1 Apariţia şi manifestarea icircn forme tot mai acute a contradicţiei dintre posibilităţile de sporire a producţiei şi capacitatea restracircnsă a pieţelor naţionale
2 Gradul icircnalt de concentrare a producţiei şi de centralizare a miscării libere a capitalurilor şi forţei de muncă
3Necesitatea capitalurilor din ţările situate icircntr-o anumită zonă de a-şi promova icircn comun interesele ameninţate de concurenţi foarte puternici
4Constituirea de mari firme (de stat sau private) care prin activitatea lor depăşesc graniţele naţionale
5 Interesele comune ale ţăilor dezvoltate de a menţine şi dezvolta relaţiile cu fostele ţări coloniale devenite independente
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Cauzele integrării economice
1 Apariţia şi manifestarea icircn forme tot mai acute a contradicţiei dintre posibilităţile de sporire a producţiei şi capacitatea restracircnsă a pieţelor naţionale
bull Imediat după război această contradicţie nu a fost resimţită deoarece potenţialul tehnico economic abia putea face faţă cerinţelor interne
bullUlterior creşterea şi dezvoltarea economică a generat această contradicţie icircntre posibilităţile de producţie foarte mari şi cadrul icircngust al pieţelor naţionale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Cauzele integrării economice
2 Gradul icircnalt de concentrare a producţiei şi de centralizare a miscării libere a capitalurilor şi forţei de muncă
acord de ansamblu care să unească sub anumite forme şi icircn anumite condiţii economiile naţionale ale unor state care să aibă icircn vedere
bull asigurarea priorităţilor criteriilor de raţionalitate economică şi obţinerea de mari profituri
necesitatea liberalizării circulaţiei capitalurilor şi a forţei de muncă icircn interiorul spaţiului comun care oferea avantaje mari firmelor şi populaţiilor forţei de muncă din ţările integrate
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Cauzele integrării economice
3Necesitatea capitalurilor din ţările situate icircntr-o anumită zonă de a-şi promova icircn comun interesele ameninţate de concurenţi foarte puternici
Uniunea Europeană a fost creată icircn cadrul mai multor etape cu scopul nedeclarat explicit de a se apăra icircmpotriva expansiunii economice a SUA
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Cauzele integrării economice
4Constituirea de mari firme (de stat sau private) care prin activitatea lor depăşesc graniţele naţionale
Astfel un grup de state poate asigura cadrul adecvat pentru crearea şi dezvoltarea optimă a icircntreprinderilor icircn cadrul unui spaţiu adecvat
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Cauzele integrării economice
5 Interesele comune ale ţăilor dezvoltate de a menţine şi dezvolta relaţiile cu fostele ţări coloniale devenite independente
Fostele colonii refuzau să mai fie surse ieftine de au materii prime şi din acest motiv se impuneau politici concertate ale fostelor ţări coloniale pentru achiziţionarea acestora icircn condiţii cacirct mai avantajoase
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Raporturile integrării economice cu integrarea politicăbull Integrarea economică interregională icircn cadrul naţional implică o corespondenţă stracircnsă icircntre integrarea economică şi integrarea politică (statală)
Discuţie Sudul SUA după războiul civil (1861-1865) a rămas insuficient integrat icircn economia americană timp de aproximativ 80-90 de ani Similar Mezzogiorno (Italia la sud de Napoli) nu a reuşit să se integreze economic mult timp după terminarea unificării politice a Italiei (1870)
bull Procesele de integrare economică şi politică din Uniunea Europeană au fost corelate de la icircnceput
Esenţa integrării economice aşa cum rezultă din chiar definiţia acesteia este integrarea pieţei
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Raporturile integrării economice cu integrarea politică- continuare
Integrarea pieţei este o noţiune comportamentală adică indică faptul că activităţile actorilor de pe piaţă diferitelor regiuni sau state membre sunt racordate la condiţiile cererii şi ofertei din icircntreaga Uniune (sau altă zonă relevantă)
bull Această activitate comportamentală se materializează şi icircntr-o circulaţie transfrontalieră semnificativă a bunurilor serviciilor şi factorilor productivi
Există supoziţia că-integrarea pieţei (dacă nu este distorsionată) duce icircn general la creşterea bunăstării-o integrare mai mai mare a politicii poate să fie bună sau nu pentru bunăstarea agregată[
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Integrare negativă versus integrare pozitivă
Termenul de integrare negativă a fost propus de von Tinbergen icircn 1954 şi se referă la procesul de icircnlăturare a obstacolelor asupra comerţului dintre statele participante respectiv eliminarea oricăror restricţii icircn procesul de liberalizare a fluxurilor comerciale
Termenul de integrare pozitivă se referă la modificarea instrumentelor şi instituţiilor existente şi la crearea unora noi capabile să asigure pieţei integrate o funcţionare efectivă şi eficientă şi să promoveze obiective mai ample
Observaţii
Icircn practică integrarea negativă şi pozitivă acţionează icircmpreună Afirmaţia după care formele mai puţin evoluate se bazează numai pe integrare negativă nu a fost confirmată icircn practică
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Interguvernalism şi supranaţionalism
Icircn esenţă abordarea confederalistă respectiv interguvernamentalismul icircnseamnă că statele convin să coopereze reciproc fără a ceda ceva din suveranitatea lor naţională
Abordarea federalistă respectiv supranaţionalismul icircşi propune să dizolve distincţiile tradiţionale dintre statele naţiune
bull UE este icircn esenţă un produs al abordării federaliste deşi icircntr-o formă oarecum modificată bull Statele membre ezitau icircn abandonarea suveranităţii redobacircndită şi consolidată după cel de al doilea război mondial şi cedarea către o federaţie europeană
Soluţia aleasă - a realiza trecerea de la autonomia naţională la o federaţie europeană printr-un proces gradual
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Viteză variabilă şi geometrie variabilă
Viteza variabilă se referă la situaţia icircn care toţi membrii sunt legaţi prin obiective comune dar unora li se acordă un timp mai icircndelungat pentru realizarea acestora Icircn locul menţinerii tuturor membrilor la ritmul celui mai lent şi mai şovăelnic unele state pot opta pentru aplicarea unor politici comune la care celelalte vor adera cacircnd vor fi pregătite
Geometria variabilă se referă la situaţiile icircn care subgrupuri de membrii posibil pe diferite probleme doresc să treacă la forme mai adacircnci de integrare şi cooperare pe probleme specifice icircn timp ce alţi membrii doresc să rămacircnă icircn afara acestor iniţiative
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Viteză variabilă şi geometrie variabilă
Tendinţa de formare a unor blocuri comerciale regionale este determinată de acţiunea a două categorii de factori
Factori endogeniFactori exogeni
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Viteză variabilă şi geometrie variabilă - Tendinţa de formare a unor blocuri comerciale regionale este determinată de acţiunea a două
categorii de factori
Factori endogeni
bull Opţiunile fundamentale de politică economică similare respectiv concepţia comună despre dezvoltare
bull Politicile de liberalizare a comerţului promovate de multe ţări icircn curs de dezvoltare proces care va facilita liberalizarea accentuată icircn vederea unei viitoare integrări cu statele mai avansate
bull Dificultăţile economice cu care s-au confruntat ţările ca urmare a crizelor care au avut ca efect conştientizarea faptului că există potenţial de creştere insuficient valorificat
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Viteză variabilă şi geometrie variabilă - Tendinţa de formare a unor blocuri comerciale regionale este determinată de acţiunea a două
categorii de factori
Factori exogeni
bull Modalitatea de acoperire a riscurilor potenţiale determinate de evenimente care se petrec fie icircn zona respectivă fie icircn alte zone
bull Icircncercări de a compensa printr-o intensificare a schimburilor intragrup eventualele pierderi datorate bdquoicircngustăriirdquo unor pieţe externe ca urmare tot a unor procese integraţioniste
bull Dorinţa de stabilitate politică şi de consolidare a sistemelor democratice
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Subsidiaritatea şi integrarea economică
Conform Dicţionarului explicativ al limbii romane subsidiar se referă la ceva care se adaugă ca element secundar la argumentaţiile pentru sustinerea unui raţionament a unei teorii complementar auxiliar secundar In contextul utilizarii lui actuale cel mai apropiat inţeles ar fi de asigurarea de servicii complementare icircn condiţiile jucării (interpretării) unui rol secundar
O definire mai generală O comunitate de nivel inalt nu trebuie să interfereze in viaţa comunităţii de nivel mai jos văduvind-o de funcţiile ei dar trebuie să intervină atunci cacircnd aceasta are nevoie de ajutor pentru a-şi putea corela activităţile ei cu ale celorlalte componente ale societăţii din care fac parte văzute intodeauna ca un bun comun
Bazele pricipiului subsidiarităţii icircn acest sens au fost puse de Papa Pius al XI-lea (1931) şi ulterior clarificate de Papa Ioan Paul al II-lea (1991) In general el inseamnă non-acţiune din partea statului şi ajutor atunci cacircnd cetăţeanul are nevoie
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Subsidiaritatea şi integrarea economică- continuare
bull Referitor la rezolvarea problemelor unui sistem cea mai bună rezolvare are loc la nivelul subsistemelor in care ele apar Aceasta abordare ar fi similară cu managementul prin exceptie
bull Trebuie intervenit numai atunci cacircnd este necesar Subsistemele sunt icircncurajate să-şi rezolve singure problemele (inclusiv conflictele) fără să apeleze la autorităţi de nivel superior
Referitor la guvernarea Uniunii Europene aplicarea principiului subsidiarităţii se referă la transferarea deciziei la nivelul cel mai apropiat de cetăţean Se poate afirma că bazele aplicării subsidiarităţii din acest punct de vedere au fost puse prin Tratatul de la Maastricht icircn 1993
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Subsidiaritatea şi integrarea economică- continuare
Organismele cu autoreglementare acestea au aparut ca o alternativă la aplicarea principiilor de reglementare clasică Reglementarea clasică fiind bazată pe legi este un sistem care se adaptează greu la ritmul actual al schimbărilor necesare integrarii icircn noul context economic si politic
La nivelul Uniunii Europene se pot identifica o serie intreagă de entitati Comisia Europei Parlamentul Europei statele membre autorităţile naţionale industria organizatiile neguvernamentale etc fiecare avand un anumit tip sau anumite initiative de reglementare (autoreglementare reglementare voluntara co-reglementare intelegeri sau tratate negociate sau voluntare etc)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Subsidiaritatea şi integrarea economică- continuare
Corelarea aplicării principiului subsidiaritatii cu alte principii de bază ca acelea ale competiţiei democraţiei eticii dezvoltării sustenabile este o temă care ar trebui sa aibă o largă dezbatere şi icircn Romania atacirct la nivelul specialiştilor cacirct şi al cetaţeanului de racircnd deoarece complexitatea procesului de integrare in UE este amplificată de globalizarea pieţelor şi de tranziţia la societatea informationalăEste nevoie de cunoaştere şi comunicare pentru a selecta şi aplica cele mai bune practici si tendinţe
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa
ZONA DE LIBER SCHIMB
ACORD COMERCIAL PREFERENŢIAL
UNIUNEA VAMALĂ
PIAŢA COMUNĂ (piaţa unică)
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
FORME D
E
INTEGRARE
SUPERFICIA
LĂ
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa
ACORD COMERCIAL PREFERENŢIAL
-partenerii icircşi acordă reciproc un tratament comercial mai bun decacirct cel aplicat terţilor (tipic taxe vamale reduse eventual la nivel zero) pentru diferite bunuri care fac obiectul comerţului reciproc
- regulile comerciale internaţionale stabilite sub egida Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC) nu permit existenţa unor asemenea acorduri decacirct icircntre ţări icircn curs de dezvoltare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela BalassaZONA DE LIBER SCHIMB
bull partenerii elimină (nu doar reduc) barierele comerciale (nu doar taxele vamale) care afectează cvasi-totalitatea comerţului reciproc (nu doar o parte din acesta) aplicarea de restricţii asupra fluxurilor commerciale reciproce poate fi totuşi permisă icircn cazuri excepţionale măsuri de salvgardare restricţii din considerante legate de situaţia balanţei de plăţi externe
bull fiecare parte icircşi păstrează independenţa icircn formularea regimului comercial aplicabil ţărilor nemembre
nu există nici o raţiune economică pentru care acordurile de liber schimb ar trebui icircncheiate doar icircntre ţări cu un nivel comparabil de dezvoltare economică şi prosperitate
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela BalassaZONA DE LIBER SCHIMB-Z LS
politicile comerciale aplicate de ţările membre terţilor trebuie să fie relativ asemănătoare din punctul de vedere al restricţiilor impuse
deviere de comerţ (trade deflection)
- stimulent puternic pentru nemembri de a icircncerca să icircşi livreze mărfurile icircn icircntreaga zonă de liber schimb utilizacircnd teritoriul ţării membre cu cel mai scăzut nivel de protecţie
Aplicare reguli de origine criterii care trebuie icircndeplinite de bunurile schimbate icircntre ţările membre pentru a fi considerate originare din ţările membre ale zonei de liber schimb şi deci eligibile pentru tratamentul preferenţial
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA VAMALĂ
ZLS ai cărei membrii au o politică comercială comună faţă de terţi
bull Tarif vamal comun
bull Măsuri netarifare comune de protecţie faţă de terţi (măsuri de salvgardare antidumping şi compensatorii)
bullNegocierea şi icircncheierea icircn comun de acorduri comerciale cu ţările terţe
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA VAMALĂ
bull deşi nu mai este nevoie (ca icircn cazul zonelor de liber schimb) de reguli de origine (a căror icircndeplinire trebuie verificată la frontiera fiecărei ţări membre) controalele vamale la frontierele dintre membrii unei uniuni vamale rămacircn pentru a permite
- aplicarea de restricţii icircntre statele membre icircn circumstanţe excepţionale- colectarea de date statistice
Veniturile din icircncasarea taxelor vamale sunt de regulă considerate venituri comune sau sunt distribuite icircntre membri potrivit unei chei de repartiţie predeterminate
Ex porturile Anvers şi Rotterdam Belgia şi Olanda versus piaţa germană
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
Cel mai frecvent icircntacirclnit tip de grupare integraţionistă
superficială este acordul de liber schimb (72 din acordurile notificate la OMC icircn martie 2002)
Acordurile preferenţiale parţiale (19 din notificări)
Uniunile vamale ndash ( 9 din notificări)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
Din punctul de vedere al participanţilor
TREI CATEGORII DE ACORDURI
bull marea majoritate a acordurilor sunt bilaterale (icircntre două ţări)
bullacordurilor la care una din părţi este la racircndul său o grupare integraţionistă crescut icircn ultima vreme ( icircn jur de 20 din totalul acordurilor)
bullacordurile icircn care ambele părţi sunt grupări integraţioniste Deşi icircn curs de negociere de mai mult timp (ex UE-Mercosur nici un asemenea acord nu a fost icircncheiat deocamdată ceea ce sugerează
că aceste construcţii sunt complexe şi dificil de negociat
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa
Din punct de vedere geografic putem distinge icircntre
bull acorduri intervenite icircntre ţări contigue aparţinacircnd aceleiaşi zone geografice
bullacorduri trans-regionale
Icircn ultimii ani au proliferat icircnsă acordurile dintre ţări aflate la mari distanţe geografice din continente diferite (ex EU ndash Africa de Sud SUA ndash Australia Chile ndash Coreea de Sud etc)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa Piaţa comună (piaţa unică)
Reprezintă un progres al integrării economice faţă de stadiul anterior din perspectiva a două dimensiuni
liberalizează circulaţia intra-grupare şi pentru factorii de producţie (nu doar pentru produse)
abordează şi obstacolele care stacircnjenesc fluxurile economice intra-grupare acţionacircnd nu doar la frontierele naţionale ci şi icircn interiorul fiecărei ţări
- norme tehnice sanitare fitosanitare şi veterinare- reglementări fiscale- practici anticoncurenţiale acordarea de drepturi
exclusive (situaţii de monopol) tolerarea instigarea formării de carteluri acordarea de subvenţii (ajutoare de stat)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
bull Stadiu şi mai avansat de integrare icircn care ansamblul politicilor economice şi o bună parte din politicile sociale sunt fie complet unificate fie stracircns coordonate
Icircn plan monetar icircn funcţie de stringenţa gradului de armonizare avut icircn vedere se poate merge
- de la simpla coordonare a cursurilor de schimb (prin ldquolegareardquo monedelor naţionale de o monedă de referinţă)
- pacircnă la adoptarea unei monede comune
Icircncepacircnd cu ldquostadiul 3rdquo (uniunea vamală) realizarea integrării economice propuse reclamă icircn tot mai mare măsură o solidaritate politică icircntre parteneri care au tot mai icircnguste posibilităţi de a se manifesta independent faţă de terţi icircn plan economic
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Această prezentare secvenţială a formelor de integrare economică are mai ales scop didactic Icircn lumea reală
- trecerea succesivă prin toate aceste stadii nu este automată (exemplu Comunitatea Economică Europeană a ldquoţintitrdquo de la bun icircnceput uniunea vamală trecacircnd peste stadiile mai
timpurii)
- formele concrete de integrare economică realizată nu corespund icircntrutotul tiparelor menţionate amalgamacircndu-se adesea trăsături specifice unor forme de integrare diferite
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Patru variabile ale fenomenului integraţionist a) Fluxurile economice
vizateb) Tipuri de bariere abordate
c) Modalităţi de integrare utilizate
d) Nivelul de decizie icircn cadrul grupării
integraţioniste
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
a) Fluxurile economice vizate
Icircn principiu sfera de cuprindere a grupării este cu atacirct mai largă cu cacirct avansăm de la un stadiu la altul astfel că de regulă serviciile şi factorii de producţie ajung să fie cuprinşi doar icircncepacircnd cu bdquostadiul 4rdquo
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară) a) Fluxurile economice vizate- continuare
Există icircnsă tot mai multe excepţii de la acest tipar cum ar fi-bdquoSpaţiul Economic Europeanrdquo (EEA) care nu atinge stadiul de uniune vamală
(deoarece participanţii care sunt membri AELS nu sunt asociaţi politicii comerciale comune a UE) dar acoperă şi libertatea de circulaţie a serviciilor şi a factorilor de producţie
-tot mai multe acorduri de liber schimb (exemplu cele icircncheiate de Chile Australia Noua Zeelandă etc) prevăd şi liberalizarea comerţului reciproc cu servicii
-prevederi referitoare la liberalizarea circulaţiei factorilor de producţie se găsesc icircn unele grupări considerate simple acorduri de liber schimb (acordarea bdquodreptului de stabilirerdquo companiilor din ţările partenere) sau uniuni vamale (exemplu acordul CARICOM prevede libera circulaţie a forţei de muncă)
Pe de altă parte există uniuni vamale care exclud de sub incidenţa lor o parte importantă a comerţului reciproc (exemplu UE ndash Turcia pentru produsele agricole)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
a) Fluxurile economice vizate- continuare Asociația Europeană a Liberului Schimb (AELS European Free Trade Association EFTA) a fost icircnființată icircn 1960 prin semnarea Conventiei de la Stockholm Scopul inițial al acestei organizații internaționale era de a elimina taxele vamale asupra produselor industriale icircn comerțul dintre statele membre Prin convenția AELS statele AELS au stabilit o zonă de liber-schimb pentru comerțul mărfurilor Convenția a fost completată ulterior printr-un acord de integrare economică pentru sectorul de servicii Spre deosebire de UE icircnsă AELS nu este o uniune vamală ceea ce icircnseamnă că fiecare stat membru AELS poate stabili icircn principiu liber taxele vamale și politica comercială externă privind state terțe (non-AELS) Membrii fondatori au fost Marea Britanie Danemarca Norvegia Suedia Austria Elveţia și Portugalia Finlanda a devenit membru asociat icircn 1961 (devenind membru cu drepturi depline icircn 1966 iar Islanda icircn 1970 Regatul Unit și Danemarca intră icircn Comunitatea Europeană icircn 1973 (icircmpreună cu Irlanda icircncetacircnd prin urmare să fie membre AELS Portugalia a părăsit de asemenea AELS pentru a intra icircn Comunitatea Europeană icircn 1986 Liechtenstein se alătură AELS icircn 1991 interesele sale fiind reprezentate pacircnă atunci de Elveţia Icircn 1995 Austria Suedia și
Finlanda devin membre UE și părăsesc AELSMembrii actuali ai Asociației Europene a Liberului Schimb sunt Islanda Liechtenstein Norvegia și Elveţia
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară) b) Tipuri de bariere
abordate- bariere care acţionează la
frontieră
- bariere care acţionează icircn interiorul frontierelor naţionale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
- integrare negativă
c) Modalităţi de integrare utilizate
- integrarea pozitivă
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Integrare negativă presupune
-eliminarea obstacolelor existente (roll-back) şi abţinerea de la aplicarea de noi obstacole (standstill) icircn calea fluxurilor economice reciproce
-presupune o postură pasivă (hands off) şi nu reclamă existenţa unei capacităţi administrative deosebite
c) Modalităţi de integrare utilizate
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară) c) Modalităţi de integrare
utilizateIntegrarea pozitivă presupune
-intervenţia activă a autorităţilor pentru a evita apariţia de
obstacole icircn calea fluxurilor economice reciproce care decurg din existenţa unor reglementări naţionale diferite care pot afecta importurile comparativ mai mult decacirct producţia autohtonă
-o postură activă (hands on) ceea ce reclamă existenţa unei capacităţi administrative satisfăcătoare Se poate manifesta prin
armonizarea reglementărilor naţionale adoptarea de reglementări supranaţionale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
d) Nivelul de decizie icircn cadrul grupării integraţioniste
Nivelul integuvernamental este larg precumpănitor majoritatea grupărilor integraţioniste nu cunosc alt nivel de decizie decacirct cel interguvernamental pe cacircnd elementele de supranaţionalitate existente icircn anumite grupări sunt aplicabile doar anumitor domenii nu icircntregii palete de domenii acoperite de gruparea respectivă
Nivelul supranaţional cunoaşte cea mai largă sferă de manifestare icircn cadrul UE dar trebuie menţionat că şi aici există numeroase domenii unde statele membre păstează un drept de decizie distinct de cel exercitat la nivelul organelor comunitare (cazul aşa-numitelor competenţe mixte şi naţionale)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
d) Nivelul de decizie icircn cadrul grupării integraţioniste-continuare
competenţa exclusiv supranaţională (aşa-numita competenţă exclusivă) există icircn următoarele domenii
- politica comercială - politica de concurenţă - uniunea (politica) vamală- conservarea resurselor biologice ale mării icircn cadrul politicii
comune icircn domeniul pescuitului- politica monetară pentru ţările din zona euro
Foarte puţine alte grupări integraţioniste s-au ldquodotatrdquo cu organisme supranaţionale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela BalassaUNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Blocurile economice comerciale ndashforme de integrare
Crearea GATT a marcat icircnceputul unei lungi perioade de liberalizare progresivă a comerţului internaţional pe principii nediscriminatori
[1] GATT - Acordul General pentru Tarife și Comerț (The General Agreement on Tariffs and Trade) a fost negociat icircn timpul Conferinței ONU pentru Comerț și Ocuparea forței de muncă și a fost rezultatul eşecului de negociere a guvernelor de a crea Organizația Internaţională a Comerțului (ITO) GATT a fost format icircn 1947 și a durat pacircnă icircn 1994 cacircnd a fost icircnlocuit de către Organizaţia Mondială a Comerţului icircn 1995 Textul original GATT (GATT 1947) este icircncă icircn vigoare icircn cadrul OMC sub rezerva modificărilor GATT din 1994
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Blocurile economice comerciale ndashforme de integrare
Icircn afară de premisele economice şi politice au fost aduşi icircn discuţie chiar factori geografici şi culturali bull GeograficiPaul Krugman apreciază că proximitatea geografică dă naştere unor blocuri comerciale bdquonaturalerdquo create icircntre parteneri care derulează icircntre ei o parte semnificativă din fluxurile lor comercialebullCulturali Samuel Huntington prezintă cultura drept o forţă care uneşte şi divide totodată icircn consecinţă ţările cu afinităţi culturale cooperează economic şi politic iar organizaţiile internaţionale cum ar fi de exemplu Uniunea Europeană formate din state cu trăsături culturale comune au mai mult suces decacirct cele care icircncearcă să transceadă culturile
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Blocurile economice comerciale ndashforme de integrare
Prima este trecerea de la un regionalism icircnchis la unul deschis Multe dintre blocurile comerciale icircnfiinţate icircn anii 60 -70 se bazează pe o politică de substituire a importurilor şi impunerea barierelor externe ridicate
Noul val se caracterizează printr-o deschidere mai mare faţă de exterior şi o disponibilitate mai mare de a susţine decacirct de a controla comerţul internaţional
A doua este apariţia blocurilor comerciale icircn care sunt parteneri atacirct din statele dezvoltare cacirct şi din ţările icircn curs de dezvoltare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa
Elemente definitorii ale diferitelor forme de aranjamente de integrare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
B Efecte locaţionale - Distribuţia spaţială a activităţilor economice icircntre partenerii din cadrul unei grupări integraţioniste
1 Efecte statice
a) Crearea de comerţ
b) Deturnare de comerţ
c) Stimularea consumului
d) Pierderea din icircncasări de taxe vamale
e) Ameliorarea raportului de schimb
2 Efecte dinamice
a) Economii de scală
b) Eficienţa X
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
1 Efecte statice
a) Crearea de comerţ
b) Deturnare de comerţ
c) Stimularea consumului
d) Pierderea din icircncasări de taxe vamale
e) Ameliorarea raportului de schimb
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
a) Crearea de comerţ
bullIcircnlocuirea produselor autohtone (mai) scumpe cu produse importate (mai) ieftine provenite din ţările partenere sunt economisite resurse utilizate pentru satisfacerea nevoilor de consum intern ceea ce reprezintă un cacircştig de bunăstare pentru economia icircn cauză
Conceptele de creare a fost introduse de Jacob Viner (1950)
Avantaj competitiv Mihail Manoilescu- (1891-1950) Theacuteorie du protectionnisme et de leacutechange international - Editura Giard Paris 382 p
Pentru procurarea bunurilor economice arăta Manoilescu ţara agricolă dispunea de două căi posibile 1048707 calea indirectă (sau comercială) care consta icircn importul unor produse cu o productivitate a muncii inferioară mediei naţionale 1048707 calea directă (sau industrială) care consta icircn producerea icircn interiorul ţării a unor mărfuri cu o productivitate a muncii superioară mediei naţionale Pentru a determina dacă o marfă trebuia importată sau produsă icircn ţară era necesar să se compare productivitatea muncii aferente respectivei mărfi cu productivitatea medie naţională
Mihail Manoilescu- (1891-1950) Theacuteorie du protectionnisme et de leacutechange international - Editura
Giard Paris
a) Crearea de comerţ
a) Crearea de comerţ
)lei(granitapesteprodusemarfurilorpretul
)lei(tarainprodusemarfurilorpretulCSCS nomreal
Studiu de cazCursul de schimb nominal 1$=19800 lei preţurile unor mărfuri similare sunt icircn Romacircnia 100 miliarde lei iar icircn SUA 4500000 $ Să se determine cursul de schimb real şi să se explice semnificaţia sa
121lei00000010089
lei000000000100
$0005004
lei000000000100
lei19800
1CSreal
Aceasta icircnseamnă că mărfurile produse icircn Romacircnia au un preţ relativ care reprezintă 112 din preţul mărfii similare americane cea ce arată că mărfurile americane vor fi mai ieftine decacirct cele romacircneşti
2p
1pnomreal I
ICSCS
Ip1 - indicele preţurilor icircn ţara de referinţăIp2 - indicele preţurilor icircn ţara cu care se execută
tranzacţiile
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţ
bull Icircnlocuirea importurilor mai ieftine din restul lumii cu importuri mai scumpe din ţările partenere pierdere de bunăstare pentru economia icircn cauză
bull Icircn plus efectul de deturnare de comerţ este resimţit negativ şi de producătorii din ţările terţe care icircşi pierd din debuşeele de export
Conceptele de creare a fost introduse de Jacob Viner (1950)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţIcircn cazuri particulare crearea şi respectiv deturnarea de
comerţ pot avea efecte opuse celor aşteptate
- crearea de efecte de comerţ poate genera şocuri de ajustare violente
- deturnarea de comerţ poate genera economii de scală care se traduc icircn reducerea costurilor efect repercutat ulterior asupra consumatorilor prin preţuri mai mici
- icircn asemenea cazuri sporul de venit astfel generat icircm cadrul grupării integraţioniste poate duce la creşterea cererii de bunuri şi servicii din ţările terţe
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţEconomii şi dezeconomii de scară
CTMTL Zona I Zona II Zona III
FP
Q
I
I 1 FP
Q
I
I=1
FP
Q
I
I 1
Curba ldquoplicrdquo sau curba ldquoicircnfăşurătoarerdquo
Icircn economie economia de scară (icircn engleză economies of scale) este un termen ce descrie ceea ce se icircntacircmplă atunci cacircnd cantitățile de factori utilizați icircn producție cresc bull Mai concret o icircntreprindere icircși reduce costurile unitare producacircnd mai multe bunuri sau servicii și pe măsură ce crește producția costurile medii scad prin repartizarea costurilor fixe asupra unei producții mai mari
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
c) Stimularea consumului
bull Graţie scăderii preţurilor interne ca urmare a reducerii barierelor la import consumul va creşte
bull Acest surplus al consumatorilor reprezintă un cacircştig de bunăstare pentru ţara importatoare
bull Deoarece consumul suplimentar astfel generat va fi satisfăcut din import acest efect mai este denumit şi expansiune de comerţ (concept introdus de James Meade 1955)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
d) Pierderea din icircncasări din taxe vamale
Acest fenomen are loc icircn două situaţii
-ca urmare a eliminării taxelor vamale percepute asupra importurilor din ţările partenere care s-ar fi efectuat oricum (pentru că exportatorii respectivi erau cei mai competitivi chiar şi icircn raport cu cei din ţările terţe)
- ca urmare a fenomenului de deturnare de comerţ (pentru că importuri din ţări terţe asupra cărora s-ar fi perceput taxe vamale sunt icircnlocuite de importuri din ţări partenere cărora nu li se aplică taxe vamale)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
e) Ameliorarea raportului de schimb
Raportul de schimb = raportul procentual icircntre indicele preţurilor medii de export şi indicele preţurilor medii de import O ameliorare a raportului de schimb are semnificaţia că ţara respectivă trebuie să exporte mai puţin pentru a importa aceeaşi cantitate de mărfuri (sau obţine o cantitate mai mare de mărfuri dim import exportacircnd la fel de mult)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
e) Ameliorarea raportului de schimb
O grupare integraţionistă icircşi poate ameliora raportul de schimb icircn două feluri care pot exista simultan
- spontan ca urmare a efectului de deturnare de comerţ scade cererea pentru importurile din restul lumii deci preţurile acestora se ajustează icircn jos
- deliberat prin manipularea restricţiilor la import (tipic majorarea taxelor vamale)
Condiţia indispensabilă pentru materializarea acestui efect este ca gruparea integraţionistă să fie bdquomarerdquo adică să dispună de o forţă economică suficientă pentru a influenţa semnificativ cererea mondială pentru diverse produse
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Teoria domino a regionalismului [Richard Baldwin 1997]
Odata iniţiată o grupare integraţionistă outsiderii sunt stimulaţi să adere la ea efectele negative pentru terţi (deturnarea de comerţ şisau deteriorarea raportului de schimb) mobilizează forţele acestora in favoarea aderării
Presiunea icircn sensul aderării creşte odata cu dimensiunea blocului comercial cu cacirct acesta este mai mare cu atacirct mai atractivă este participarea pentru outsideri
Icircn consecinţă o singură integrare poate genera runde succesive de extindere (efect multiplicator)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Teoria domino a regionalismului [Richard Baldwin 1997]O ilustrare empirică a acestei teorii o oferă ordinea icircn care au fost organizate referendumurile pentru extinderea din 1995 a UE (Austria Finlanda Suedia Norvegia) icircncepacircnd cu ţările cele mai favorabile aderării tocmai pentru a spori presiunea asupra celor care urmau
Limită se bazează pe ipoteza că bdquoinsideriirdquo nu vor bloca extinderea grupăriiElementul care poate icircnclina balanţa este faptul că reacţia faţă de pierderi potenţiale tinde să fie mai puternică decacirct pentru obţinerea de cacircştiguri potenţiale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Relaţie directă structuri concurenţiale potenţial de creare comerţ mai mare
bull Cu cacirct economiile participante au structuri mai concurenţiale cu atacirct potenţialul de creare de comerţ este mai mare
bullInvers cu cacirct economiile participante sunt mai complementare cu atacirct potenţialul de deturnare de comerţ este mai mare
bull Cu cacirct preţurile interne icircn interiorul grupării integraţioniste sunt mai apropiate de preţurile mondiale cu atacirct potenţialul de creare de comerţ este mai mare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Realizarea de economii de scară posibile graţie lărgirii dimensiunilor pieţelor accesibile bull Aceasta antrenează o reducere a costurilor unitare de producţie şi icircn consecinţă fie consumatorii cacircştigă din preţuri mai reduse fie producătorii cacircştigă de pe urma profiturilor mai maribull Există două tipuri de economii de scară
-economii interne de scală care se materializează prin creşterea dimensiunii unităţii productive -economii externe de scală unde dimensiunea sectorului de activitate generează externalităţi pozitive pentru unităţile productive care acţionează icircn interiorul său (forţă de muncă specializată reţele de cercetare de comercializare etc)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Aceste efecte sunt considerate statice PIB creşte ca urmare a realocării resurselor şi acumulării de capital dar creşterea superioară durează doar pacircnă cacircnd economia receptează integral impactul lor pozitiv
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
2 Efecte dinamice
a) Economii de scală
b) Eficienţa X
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
Decurg din stimulentele pe care le creează grupările integraţioniste icircn direcţia creşterii productivităţii muncii ceea ce pune economia pe o traiectorie durabilă de creştere economică superioară Aceasta poate fi obţinută ca urmare a
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
a) Economiile de scală
Dezvoltarea comerţul permite producătorilor să icircşi mărească volumul producţiei cu consecinţa valorificării unor efecte pozitive
Economii şi dezeconomii de scară
CTMTL Zona I Zona II Zona III
FP
Q
I
I 1 FP
Q
I
I=1
FP
Q
I
I 1
Curba ldquoplicrdquo sau curba ldquoicircnfăşurătoarerdquo
Mai concret o icircntreprindere icircși reduce costurile unitare producacircnd mai multe bunuri sau servicii și pe măsură ce crește producția costurile medii scad prin repartizarea costurilor fixe asupra unei producții mai mari
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
- (termen utilizat de Harvey Leibenstein tot mai frecvent este utilizat conceptul de ameliorare a productivităţii totale a factorilor)
b) Eficienţa X
Se referă la măsura productivităţii muncitorilor icircn condiţiile menţinerii constante a tuturor celorlalte input-uri icircn procesul de producţie inclusiv calificările muncitorilor Concurenţa sporită pe care o generează comerţul necesită ca firmele să răspundă mai prompt la modificarea condiţiilor pe piaţă - Ea stimulează firmele să icircşi icircmbunătăţească performanţa economică prin inovări reducătoare de costuri şi să amelioreze calitatea bunurilor produse Fostul prim-ministru britanic Harold McMillan avea icircn vedere acest gen de efect atunci cacircnd se referea la ldquoduşul recerdquo pe care aderarea ţării sale la CEE l-ar reprezenta pentru icircntreprinderile britanice
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
existenţa mai multor concurenţi face mai dificilă realizarea icircnţelegerilor anticoncurenţiale (carteluri)
-reducerea dispersiei cotelor de piaţă deţinute de firme individuale (tipic acestea pierd din cota de piaţă deţinută local şi cacircştigă cote de piaţă icircn exterior dar icircn cadrul grupării) permite restracircngerea cazurilor de existenţă a unor poziţii dominante (monopoluri)
- se elimină reduce segmentarea pieţelor făcacircnd imposibilă mai dificilă discriminarea de preţ
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
Icircn consecinţă are loc o selecţie naturală firmele necompetitive se icircnchid (ies de pe piaţă) sau se reorganizează (fuziuni achiziţii) iar firme noi intră pe piaţă
Icircn mod normal există un compromis inevitabil icircntre valorificarea economiilor de scară pe de-o parte şi intensitatea climatului concurenţial pe de altă parte
Integrarea economică poate atenua sau chiar evita acest compromis deoarece permite firmelor să fie mai mari (deci să valorifice economiile de scală) fără ca numărul lor să fie mai mic
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
Efecte locaţionale - Distribuţia spaţială a activităţilor economice icircntre partenerii din cadrul unei grupări integraţioniste
bull Icircn mod tipic tara din cadrul grupării al cărei avantaj comparativ este cel mai diferit de media mondială este cea mai ameninţată de efectul de deturnare de comerţ comerţul său va fi reorientat către parteneri din grupare ale căror costuri comparative se situează icircntre cele ale sale şi media mondială
Icircn consecinţă dacă un grup de ţări puţin dezvoltate formează o grupare integraţionistă va exista o tendinţă ca cel mai bdquosăracrdquo membru să sufere o pierdere netă de venit din cauza deturnării de comerţ
IcircNTREBĂRI
IcircNTREBĂRI
CURSUL I
11 Conţinutul integrării economice
12 Forme ale integrării economice
13 Efectele integrării economice
INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economicebull Integrarea economică interstatală constituie una din trăsăturile caracteristice esenţiale ale economiei mondiale icircn perioada postbelică
bull Conceptul de integrare economică se referă la eliminarea frontierelor economice icircntre ţări astfel icircncacirct existenţa frontierelor naţionale să nu mai influenţeze alocarea resurselor
Proces de extindere pe două coordonate
Icircn adacircncime Icircn lărgime
bullCreşterea numărului de domenii reglementate la nivel supranaţional
bull Adoptarea icircn domeniile aflate icircn comptenţa Comunităţii de reguli tot mai cuprinzătoare şi generatoare de apropiere icircntre statele membre
bullCreşterea numărului de membrii ai grupării integraţioniste
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
ACCEPŢIUNI ALE INTEGRĂRII ECONOMICE
Enciclopedia Franceză proces de creare a unor ansambluri economice care permite o productivitate a muncii sporite şi o calitate superioară a muncii
P Racin ldquo Naţiunea nu mai oferă economiei moderne un cadru suficient de creştere Numai icircn marile spaţii se poate folosi pe deplin capacitatea de producţie căreia progresul tehnic icirci măreşte cu fiecare zi limitelerdquo
Robert Erbes ldquoabsenţa discriminărilor sau eliminarea progresivă a discriminărilor icircn raporturile economice dintre ţărirdquo
Fernard Bandhminrdquo realizarea unei unificări complete icircntre economii mai icircnainte distincte Prin aceasta icircnţelegacircnd nu numai o unificare vamală dar de asemenea o liberalizare a tuturor operaţiilor comerciale sau financiare astfel icircncacirct posibilităţile de iniţiativă icircn ansamblul teritoriului să fie pentru fiecare de competenţa ţărilor icircn cauză identificate cu cele care existau anterior icircn fiecare teritoriu
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Definiţie globalizatoare
Integrarea economică poate fi definită ca un proces amplu complex de dezvoltare a economiei naţionale icircn condiţii contemporane care se bazează pe o treaptă calitativ superioară a interdependenţelor şi specializărilor icircntre economiile diferitelor state şi este determinată de un ansamblu de factori din care se degajă cu rol esenţial revoluţia tehnico-ştiinţifică contemporană
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Cauzele integrării economice
1 Apariţia şi manifestarea icircn forme tot mai acute a contradicţiei dintre posibilităţile de sporire a producţiei şi capacitatea restracircnsă a pieţelor naţionale
2 Gradul icircnalt de concentrare a producţiei şi de centralizare a miscării libere a capitalurilor şi forţei de muncă
3Necesitatea capitalurilor din ţările situate icircntr-o anumită zonă de a-şi promova icircn comun interesele ameninţate de concurenţi foarte puternici
4Constituirea de mari firme (de stat sau private) care prin activitatea lor depăşesc graniţele naţionale
5 Interesele comune ale ţăilor dezvoltate de a menţine şi dezvolta relaţiile cu fostele ţări coloniale devenite independente
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Cauzele integrării economice
1 Apariţia şi manifestarea icircn forme tot mai acute a contradicţiei dintre posibilităţile de sporire a producţiei şi capacitatea restracircnsă a pieţelor naţionale
bull Imediat după război această contradicţie nu a fost resimţită deoarece potenţialul tehnico economic abia putea face faţă cerinţelor interne
bullUlterior creşterea şi dezvoltarea economică a generat această contradicţie icircntre posibilităţile de producţie foarte mari şi cadrul icircngust al pieţelor naţionale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Cauzele integrării economice
2 Gradul icircnalt de concentrare a producţiei şi de centralizare a miscării libere a capitalurilor şi forţei de muncă
acord de ansamblu care să unească sub anumite forme şi icircn anumite condiţii economiile naţionale ale unor state care să aibă icircn vedere
bull asigurarea priorităţilor criteriilor de raţionalitate economică şi obţinerea de mari profituri
necesitatea liberalizării circulaţiei capitalurilor şi a forţei de muncă icircn interiorul spaţiului comun care oferea avantaje mari firmelor şi populaţiilor forţei de muncă din ţările integrate
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Cauzele integrării economice
3Necesitatea capitalurilor din ţările situate icircntr-o anumită zonă de a-şi promova icircn comun interesele ameninţate de concurenţi foarte puternici
Uniunea Europeană a fost creată icircn cadrul mai multor etape cu scopul nedeclarat explicit de a se apăra icircmpotriva expansiunii economice a SUA
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Cauzele integrării economice
4Constituirea de mari firme (de stat sau private) care prin activitatea lor depăşesc graniţele naţionale
Astfel un grup de state poate asigura cadrul adecvat pentru crearea şi dezvoltarea optimă a icircntreprinderilor icircn cadrul unui spaţiu adecvat
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Cauzele integrării economice
5 Interesele comune ale ţăilor dezvoltate de a menţine şi dezvolta relaţiile cu fostele ţări coloniale devenite independente
Fostele colonii refuzau să mai fie surse ieftine de au materii prime şi din acest motiv se impuneau politici concertate ale fostelor ţări coloniale pentru achiziţionarea acestora icircn condiţii cacirct mai avantajoase
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Raporturile integrării economice cu integrarea politicăbull Integrarea economică interregională icircn cadrul naţional implică o corespondenţă stracircnsă icircntre integrarea economică şi integrarea politică (statală)
Discuţie Sudul SUA după războiul civil (1861-1865) a rămas insuficient integrat icircn economia americană timp de aproximativ 80-90 de ani Similar Mezzogiorno (Italia la sud de Napoli) nu a reuşit să se integreze economic mult timp după terminarea unificării politice a Italiei (1870)
bull Procesele de integrare economică şi politică din Uniunea Europeană au fost corelate de la icircnceput
Esenţa integrării economice aşa cum rezultă din chiar definiţia acesteia este integrarea pieţei
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Raporturile integrării economice cu integrarea politică- continuare
Integrarea pieţei este o noţiune comportamentală adică indică faptul că activităţile actorilor de pe piaţă diferitelor regiuni sau state membre sunt racordate la condiţiile cererii şi ofertei din icircntreaga Uniune (sau altă zonă relevantă)
bull Această activitate comportamentală se materializează şi icircntr-o circulaţie transfrontalieră semnificativă a bunurilor serviciilor şi factorilor productivi
Există supoziţia că-integrarea pieţei (dacă nu este distorsionată) duce icircn general la creşterea bunăstării-o integrare mai mai mare a politicii poate să fie bună sau nu pentru bunăstarea agregată[
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Integrare negativă versus integrare pozitivă
Termenul de integrare negativă a fost propus de von Tinbergen icircn 1954 şi se referă la procesul de icircnlăturare a obstacolelor asupra comerţului dintre statele participante respectiv eliminarea oricăror restricţii icircn procesul de liberalizare a fluxurilor comerciale
Termenul de integrare pozitivă se referă la modificarea instrumentelor şi instituţiilor existente şi la crearea unora noi capabile să asigure pieţei integrate o funcţionare efectivă şi eficientă şi să promoveze obiective mai ample
Observaţii
Icircn practică integrarea negativă şi pozitivă acţionează icircmpreună Afirmaţia după care formele mai puţin evoluate se bazează numai pe integrare negativă nu a fost confirmată icircn practică
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Interguvernalism şi supranaţionalism
Icircn esenţă abordarea confederalistă respectiv interguvernamentalismul icircnseamnă că statele convin să coopereze reciproc fără a ceda ceva din suveranitatea lor naţională
Abordarea federalistă respectiv supranaţionalismul icircşi propune să dizolve distincţiile tradiţionale dintre statele naţiune
bull UE este icircn esenţă un produs al abordării federaliste deşi icircntr-o formă oarecum modificată bull Statele membre ezitau icircn abandonarea suveranităţii redobacircndită şi consolidată după cel de al doilea război mondial şi cedarea către o federaţie europeană
Soluţia aleasă - a realiza trecerea de la autonomia naţională la o federaţie europeană printr-un proces gradual
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Viteză variabilă şi geometrie variabilă
Viteza variabilă se referă la situaţia icircn care toţi membrii sunt legaţi prin obiective comune dar unora li se acordă un timp mai icircndelungat pentru realizarea acestora Icircn locul menţinerii tuturor membrilor la ritmul celui mai lent şi mai şovăelnic unele state pot opta pentru aplicarea unor politici comune la care celelalte vor adera cacircnd vor fi pregătite
Geometria variabilă se referă la situaţiile icircn care subgrupuri de membrii posibil pe diferite probleme doresc să treacă la forme mai adacircnci de integrare şi cooperare pe probleme specifice icircn timp ce alţi membrii doresc să rămacircnă icircn afara acestor iniţiative
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Viteză variabilă şi geometrie variabilă
Tendinţa de formare a unor blocuri comerciale regionale este determinată de acţiunea a două categorii de factori
Factori endogeniFactori exogeni
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Viteză variabilă şi geometrie variabilă - Tendinţa de formare a unor blocuri comerciale regionale este determinată de acţiunea a două
categorii de factori
Factori endogeni
bull Opţiunile fundamentale de politică economică similare respectiv concepţia comună despre dezvoltare
bull Politicile de liberalizare a comerţului promovate de multe ţări icircn curs de dezvoltare proces care va facilita liberalizarea accentuată icircn vederea unei viitoare integrări cu statele mai avansate
bull Dificultăţile economice cu care s-au confruntat ţările ca urmare a crizelor care au avut ca efect conştientizarea faptului că există potenţial de creştere insuficient valorificat
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Viteză variabilă şi geometrie variabilă - Tendinţa de formare a unor blocuri comerciale regionale este determinată de acţiunea a două
categorii de factori
Factori exogeni
bull Modalitatea de acoperire a riscurilor potenţiale determinate de evenimente care se petrec fie icircn zona respectivă fie icircn alte zone
bull Icircncercări de a compensa printr-o intensificare a schimburilor intragrup eventualele pierderi datorate bdquoicircngustăriirdquo unor pieţe externe ca urmare tot a unor procese integraţioniste
bull Dorinţa de stabilitate politică şi de consolidare a sistemelor democratice
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Subsidiaritatea şi integrarea economică
Conform Dicţionarului explicativ al limbii romane subsidiar se referă la ceva care se adaugă ca element secundar la argumentaţiile pentru sustinerea unui raţionament a unei teorii complementar auxiliar secundar In contextul utilizarii lui actuale cel mai apropiat inţeles ar fi de asigurarea de servicii complementare icircn condiţiile jucării (interpretării) unui rol secundar
O definire mai generală O comunitate de nivel inalt nu trebuie să interfereze in viaţa comunităţii de nivel mai jos văduvind-o de funcţiile ei dar trebuie să intervină atunci cacircnd aceasta are nevoie de ajutor pentru a-şi putea corela activităţile ei cu ale celorlalte componente ale societăţii din care fac parte văzute intodeauna ca un bun comun
Bazele pricipiului subsidiarităţii icircn acest sens au fost puse de Papa Pius al XI-lea (1931) şi ulterior clarificate de Papa Ioan Paul al II-lea (1991) In general el inseamnă non-acţiune din partea statului şi ajutor atunci cacircnd cetăţeanul are nevoie
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Subsidiaritatea şi integrarea economică- continuare
bull Referitor la rezolvarea problemelor unui sistem cea mai bună rezolvare are loc la nivelul subsistemelor in care ele apar Aceasta abordare ar fi similară cu managementul prin exceptie
bull Trebuie intervenit numai atunci cacircnd este necesar Subsistemele sunt icircncurajate să-şi rezolve singure problemele (inclusiv conflictele) fără să apeleze la autorităţi de nivel superior
Referitor la guvernarea Uniunii Europene aplicarea principiului subsidiarităţii se referă la transferarea deciziei la nivelul cel mai apropiat de cetăţean Se poate afirma că bazele aplicării subsidiarităţii din acest punct de vedere au fost puse prin Tratatul de la Maastricht icircn 1993
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Subsidiaritatea şi integrarea economică- continuare
Organismele cu autoreglementare acestea au aparut ca o alternativă la aplicarea principiilor de reglementare clasică Reglementarea clasică fiind bazată pe legi este un sistem care se adaptează greu la ritmul actual al schimbărilor necesare integrarii icircn noul context economic si politic
La nivelul Uniunii Europene se pot identifica o serie intreagă de entitati Comisia Europei Parlamentul Europei statele membre autorităţile naţionale industria organizatiile neguvernamentale etc fiecare avand un anumit tip sau anumite initiative de reglementare (autoreglementare reglementare voluntara co-reglementare intelegeri sau tratate negociate sau voluntare etc)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Subsidiaritatea şi integrarea economică- continuare
Corelarea aplicării principiului subsidiaritatii cu alte principii de bază ca acelea ale competiţiei democraţiei eticii dezvoltării sustenabile este o temă care ar trebui sa aibă o largă dezbatere şi icircn Romania atacirct la nivelul specialiştilor cacirct şi al cetaţeanului de racircnd deoarece complexitatea procesului de integrare in UE este amplificată de globalizarea pieţelor şi de tranziţia la societatea informationalăEste nevoie de cunoaştere şi comunicare pentru a selecta şi aplica cele mai bune practici si tendinţe
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa
ZONA DE LIBER SCHIMB
ACORD COMERCIAL PREFERENŢIAL
UNIUNEA VAMALĂ
PIAŢA COMUNĂ (piaţa unică)
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
FORME D
E
INTEGRARE
SUPERFICIA
LĂ
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa
ACORD COMERCIAL PREFERENŢIAL
-partenerii icircşi acordă reciproc un tratament comercial mai bun decacirct cel aplicat terţilor (tipic taxe vamale reduse eventual la nivel zero) pentru diferite bunuri care fac obiectul comerţului reciproc
- regulile comerciale internaţionale stabilite sub egida Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC) nu permit existenţa unor asemenea acorduri decacirct icircntre ţări icircn curs de dezvoltare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela BalassaZONA DE LIBER SCHIMB
bull partenerii elimină (nu doar reduc) barierele comerciale (nu doar taxele vamale) care afectează cvasi-totalitatea comerţului reciproc (nu doar o parte din acesta) aplicarea de restricţii asupra fluxurilor commerciale reciproce poate fi totuşi permisă icircn cazuri excepţionale măsuri de salvgardare restricţii din considerante legate de situaţia balanţei de plăţi externe
bull fiecare parte icircşi păstrează independenţa icircn formularea regimului comercial aplicabil ţărilor nemembre
nu există nici o raţiune economică pentru care acordurile de liber schimb ar trebui icircncheiate doar icircntre ţări cu un nivel comparabil de dezvoltare economică şi prosperitate
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela BalassaZONA DE LIBER SCHIMB-Z LS
politicile comerciale aplicate de ţările membre terţilor trebuie să fie relativ asemănătoare din punctul de vedere al restricţiilor impuse
deviere de comerţ (trade deflection)
- stimulent puternic pentru nemembri de a icircncerca să icircşi livreze mărfurile icircn icircntreaga zonă de liber schimb utilizacircnd teritoriul ţării membre cu cel mai scăzut nivel de protecţie
Aplicare reguli de origine criterii care trebuie icircndeplinite de bunurile schimbate icircntre ţările membre pentru a fi considerate originare din ţările membre ale zonei de liber schimb şi deci eligibile pentru tratamentul preferenţial
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA VAMALĂ
ZLS ai cărei membrii au o politică comercială comună faţă de terţi
bull Tarif vamal comun
bull Măsuri netarifare comune de protecţie faţă de terţi (măsuri de salvgardare antidumping şi compensatorii)
bullNegocierea şi icircncheierea icircn comun de acorduri comerciale cu ţările terţe
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA VAMALĂ
bull deşi nu mai este nevoie (ca icircn cazul zonelor de liber schimb) de reguli de origine (a căror icircndeplinire trebuie verificată la frontiera fiecărei ţări membre) controalele vamale la frontierele dintre membrii unei uniuni vamale rămacircn pentru a permite
- aplicarea de restricţii icircntre statele membre icircn circumstanţe excepţionale- colectarea de date statistice
Veniturile din icircncasarea taxelor vamale sunt de regulă considerate venituri comune sau sunt distribuite icircntre membri potrivit unei chei de repartiţie predeterminate
Ex porturile Anvers şi Rotterdam Belgia şi Olanda versus piaţa germană
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
Cel mai frecvent icircntacirclnit tip de grupare integraţionistă
superficială este acordul de liber schimb (72 din acordurile notificate la OMC icircn martie 2002)
Acordurile preferenţiale parţiale (19 din notificări)
Uniunile vamale ndash ( 9 din notificări)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
Din punctul de vedere al participanţilor
TREI CATEGORII DE ACORDURI
bull marea majoritate a acordurilor sunt bilaterale (icircntre două ţări)
bullacordurilor la care una din părţi este la racircndul său o grupare integraţionistă crescut icircn ultima vreme ( icircn jur de 20 din totalul acordurilor)
bullacordurile icircn care ambele părţi sunt grupări integraţioniste Deşi icircn curs de negociere de mai mult timp (ex UE-Mercosur nici un asemenea acord nu a fost icircncheiat deocamdată ceea ce sugerează
că aceste construcţii sunt complexe şi dificil de negociat
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa
Din punct de vedere geografic putem distinge icircntre
bull acorduri intervenite icircntre ţări contigue aparţinacircnd aceleiaşi zone geografice
bullacorduri trans-regionale
Icircn ultimii ani au proliferat icircnsă acordurile dintre ţări aflate la mari distanţe geografice din continente diferite (ex EU ndash Africa de Sud SUA ndash Australia Chile ndash Coreea de Sud etc)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa Piaţa comună (piaţa unică)
Reprezintă un progres al integrării economice faţă de stadiul anterior din perspectiva a două dimensiuni
liberalizează circulaţia intra-grupare şi pentru factorii de producţie (nu doar pentru produse)
abordează şi obstacolele care stacircnjenesc fluxurile economice intra-grupare acţionacircnd nu doar la frontierele naţionale ci şi icircn interiorul fiecărei ţări
- norme tehnice sanitare fitosanitare şi veterinare- reglementări fiscale- practici anticoncurenţiale acordarea de drepturi
exclusive (situaţii de monopol) tolerarea instigarea formării de carteluri acordarea de subvenţii (ajutoare de stat)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
bull Stadiu şi mai avansat de integrare icircn care ansamblul politicilor economice şi o bună parte din politicile sociale sunt fie complet unificate fie stracircns coordonate
Icircn plan monetar icircn funcţie de stringenţa gradului de armonizare avut icircn vedere se poate merge
- de la simpla coordonare a cursurilor de schimb (prin ldquolegareardquo monedelor naţionale de o monedă de referinţă)
- pacircnă la adoptarea unei monede comune
Icircncepacircnd cu ldquostadiul 3rdquo (uniunea vamală) realizarea integrării economice propuse reclamă icircn tot mai mare măsură o solidaritate politică icircntre parteneri care au tot mai icircnguste posibilităţi de a se manifesta independent faţă de terţi icircn plan economic
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Această prezentare secvenţială a formelor de integrare economică are mai ales scop didactic Icircn lumea reală
- trecerea succesivă prin toate aceste stadii nu este automată (exemplu Comunitatea Economică Europeană a ldquoţintitrdquo de la bun icircnceput uniunea vamală trecacircnd peste stadiile mai
timpurii)
- formele concrete de integrare economică realizată nu corespund icircntrutotul tiparelor menţionate amalgamacircndu-se adesea trăsături specifice unor forme de integrare diferite
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Patru variabile ale fenomenului integraţionist a) Fluxurile economice
vizateb) Tipuri de bariere abordate
c) Modalităţi de integrare utilizate
d) Nivelul de decizie icircn cadrul grupării
integraţioniste
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
a) Fluxurile economice vizate
Icircn principiu sfera de cuprindere a grupării este cu atacirct mai largă cu cacirct avansăm de la un stadiu la altul astfel că de regulă serviciile şi factorii de producţie ajung să fie cuprinşi doar icircncepacircnd cu bdquostadiul 4rdquo
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară) a) Fluxurile economice vizate- continuare
Există icircnsă tot mai multe excepţii de la acest tipar cum ar fi-bdquoSpaţiul Economic Europeanrdquo (EEA) care nu atinge stadiul de uniune vamală
(deoarece participanţii care sunt membri AELS nu sunt asociaţi politicii comerciale comune a UE) dar acoperă şi libertatea de circulaţie a serviciilor şi a factorilor de producţie
-tot mai multe acorduri de liber schimb (exemplu cele icircncheiate de Chile Australia Noua Zeelandă etc) prevăd şi liberalizarea comerţului reciproc cu servicii
-prevederi referitoare la liberalizarea circulaţiei factorilor de producţie se găsesc icircn unele grupări considerate simple acorduri de liber schimb (acordarea bdquodreptului de stabilirerdquo companiilor din ţările partenere) sau uniuni vamale (exemplu acordul CARICOM prevede libera circulaţie a forţei de muncă)
Pe de altă parte există uniuni vamale care exclud de sub incidenţa lor o parte importantă a comerţului reciproc (exemplu UE ndash Turcia pentru produsele agricole)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
a) Fluxurile economice vizate- continuare Asociația Europeană a Liberului Schimb (AELS European Free Trade Association EFTA) a fost icircnființată icircn 1960 prin semnarea Conventiei de la Stockholm Scopul inițial al acestei organizații internaționale era de a elimina taxele vamale asupra produselor industriale icircn comerțul dintre statele membre Prin convenția AELS statele AELS au stabilit o zonă de liber-schimb pentru comerțul mărfurilor Convenția a fost completată ulterior printr-un acord de integrare economică pentru sectorul de servicii Spre deosebire de UE icircnsă AELS nu este o uniune vamală ceea ce icircnseamnă că fiecare stat membru AELS poate stabili icircn principiu liber taxele vamale și politica comercială externă privind state terțe (non-AELS) Membrii fondatori au fost Marea Britanie Danemarca Norvegia Suedia Austria Elveţia și Portugalia Finlanda a devenit membru asociat icircn 1961 (devenind membru cu drepturi depline icircn 1966 iar Islanda icircn 1970 Regatul Unit și Danemarca intră icircn Comunitatea Europeană icircn 1973 (icircmpreună cu Irlanda icircncetacircnd prin urmare să fie membre AELS Portugalia a părăsit de asemenea AELS pentru a intra icircn Comunitatea Europeană icircn 1986 Liechtenstein se alătură AELS icircn 1991 interesele sale fiind reprezentate pacircnă atunci de Elveţia Icircn 1995 Austria Suedia și
Finlanda devin membre UE și părăsesc AELSMembrii actuali ai Asociației Europene a Liberului Schimb sunt Islanda Liechtenstein Norvegia și Elveţia
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară) b) Tipuri de bariere
abordate- bariere care acţionează la
frontieră
- bariere care acţionează icircn interiorul frontierelor naţionale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
- integrare negativă
c) Modalităţi de integrare utilizate
- integrarea pozitivă
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Integrare negativă presupune
-eliminarea obstacolelor existente (roll-back) şi abţinerea de la aplicarea de noi obstacole (standstill) icircn calea fluxurilor economice reciproce
-presupune o postură pasivă (hands off) şi nu reclamă existenţa unei capacităţi administrative deosebite
c) Modalităţi de integrare utilizate
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară) c) Modalităţi de integrare
utilizateIntegrarea pozitivă presupune
-intervenţia activă a autorităţilor pentru a evita apariţia de
obstacole icircn calea fluxurilor economice reciproce care decurg din existenţa unor reglementări naţionale diferite care pot afecta importurile comparativ mai mult decacirct producţia autohtonă
-o postură activă (hands on) ceea ce reclamă existenţa unei capacităţi administrative satisfăcătoare Se poate manifesta prin
armonizarea reglementărilor naţionale adoptarea de reglementări supranaţionale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
d) Nivelul de decizie icircn cadrul grupării integraţioniste
Nivelul integuvernamental este larg precumpănitor majoritatea grupărilor integraţioniste nu cunosc alt nivel de decizie decacirct cel interguvernamental pe cacircnd elementele de supranaţionalitate existente icircn anumite grupări sunt aplicabile doar anumitor domenii nu icircntregii palete de domenii acoperite de gruparea respectivă
Nivelul supranaţional cunoaşte cea mai largă sferă de manifestare icircn cadrul UE dar trebuie menţionat că şi aici există numeroase domenii unde statele membre păstează un drept de decizie distinct de cel exercitat la nivelul organelor comunitare (cazul aşa-numitelor competenţe mixte şi naţionale)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
d) Nivelul de decizie icircn cadrul grupării integraţioniste-continuare
competenţa exclusiv supranaţională (aşa-numita competenţă exclusivă) există icircn următoarele domenii
- politica comercială - politica de concurenţă - uniunea (politica) vamală- conservarea resurselor biologice ale mării icircn cadrul politicii
comune icircn domeniul pescuitului- politica monetară pentru ţările din zona euro
Foarte puţine alte grupări integraţioniste s-au ldquodotatrdquo cu organisme supranaţionale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela BalassaUNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Blocurile economice comerciale ndashforme de integrare
Crearea GATT a marcat icircnceputul unei lungi perioade de liberalizare progresivă a comerţului internaţional pe principii nediscriminatori
[1] GATT - Acordul General pentru Tarife și Comerț (The General Agreement on Tariffs and Trade) a fost negociat icircn timpul Conferinței ONU pentru Comerț și Ocuparea forței de muncă și a fost rezultatul eşecului de negociere a guvernelor de a crea Organizația Internaţională a Comerțului (ITO) GATT a fost format icircn 1947 și a durat pacircnă icircn 1994 cacircnd a fost icircnlocuit de către Organizaţia Mondială a Comerţului icircn 1995 Textul original GATT (GATT 1947) este icircncă icircn vigoare icircn cadrul OMC sub rezerva modificărilor GATT din 1994
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Blocurile economice comerciale ndashforme de integrare
Icircn afară de premisele economice şi politice au fost aduşi icircn discuţie chiar factori geografici şi culturali bull GeograficiPaul Krugman apreciază că proximitatea geografică dă naştere unor blocuri comerciale bdquonaturalerdquo create icircntre parteneri care derulează icircntre ei o parte semnificativă din fluxurile lor comercialebullCulturali Samuel Huntington prezintă cultura drept o forţă care uneşte şi divide totodată icircn consecinţă ţările cu afinităţi culturale cooperează economic şi politic iar organizaţiile internaţionale cum ar fi de exemplu Uniunea Europeană formate din state cu trăsături culturale comune au mai mult suces decacirct cele care icircncearcă să transceadă culturile
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Blocurile economice comerciale ndashforme de integrare
Prima este trecerea de la un regionalism icircnchis la unul deschis Multe dintre blocurile comerciale icircnfiinţate icircn anii 60 -70 se bazează pe o politică de substituire a importurilor şi impunerea barierelor externe ridicate
Noul val se caracterizează printr-o deschidere mai mare faţă de exterior şi o disponibilitate mai mare de a susţine decacirct de a controla comerţul internaţional
A doua este apariţia blocurilor comerciale icircn care sunt parteneri atacirct din statele dezvoltare cacirct şi din ţările icircn curs de dezvoltare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa
Elemente definitorii ale diferitelor forme de aranjamente de integrare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
B Efecte locaţionale - Distribuţia spaţială a activităţilor economice icircntre partenerii din cadrul unei grupări integraţioniste
1 Efecte statice
a) Crearea de comerţ
b) Deturnare de comerţ
c) Stimularea consumului
d) Pierderea din icircncasări de taxe vamale
e) Ameliorarea raportului de schimb
2 Efecte dinamice
a) Economii de scală
b) Eficienţa X
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
1 Efecte statice
a) Crearea de comerţ
b) Deturnare de comerţ
c) Stimularea consumului
d) Pierderea din icircncasări de taxe vamale
e) Ameliorarea raportului de schimb
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
a) Crearea de comerţ
bullIcircnlocuirea produselor autohtone (mai) scumpe cu produse importate (mai) ieftine provenite din ţările partenere sunt economisite resurse utilizate pentru satisfacerea nevoilor de consum intern ceea ce reprezintă un cacircştig de bunăstare pentru economia icircn cauză
Conceptele de creare a fost introduse de Jacob Viner (1950)
Avantaj competitiv Mihail Manoilescu- (1891-1950) Theacuteorie du protectionnisme et de leacutechange international - Editura Giard Paris 382 p
Pentru procurarea bunurilor economice arăta Manoilescu ţara agricolă dispunea de două căi posibile 1048707 calea indirectă (sau comercială) care consta icircn importul unor produse cu o productivitate a muncii inferioară mediei naţionale 1048707 calea directă (sau industrială) care consta icircn producerea icircn interiorul ţării a unor mărfuri cu o productivitate a muncii superioară mediei naţionale Pentru a determina dacă o marfă trebuia importată sau produsă icircn ţară era necesar să se compare productivitatea muncii aferente respectivei mărfi cu productivitatea medie naţională
Mihail Manoilescu- (1891-1950) Theacuteorie du protectionnisme et de leacutechange international - Editura
Giard Paris
a) Crearea de comerţ
a) Crearea de comerţ
)lei(granitapesteprodusemarfurilorpretul
)lei(tarainprodusemarfurilorpretulCSCS nomreal
Studiu de cazCursul de schimb nominal 1$=19800 lei preţurile unor mărfuri similare sunt icircn Romacircnia 100 miliarde lei iar icircn SUA 4500000 $ Să se determine cursul de schimb real şi să se explice semnificaţia sa
121lei00000010089
lei000000000100
$0005004
lei000000000100
lei19800
1CSreal
Aceasta icircnseamnă că mărfurile produse icircn Romacircnia au un preţ relativ care reprezintă 112 din preţul mărfii similare americane cea ce arată că mărfurile americane vor fi mai ieftine decacirct cele romacircneşti
2p
1pnomreal I
ICSCS
Ip1 - indicele preţurilor icircn ţara de referinţăIp2 - indicele preţurilor icircn ţara cu care se execută
tranzacţiile
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţ
bull Icircnlocuirea importurilor mai ieftine din restul lumii cu importuri mai scumpe din ţările partenere pierdere de bunăstare pentru economia icircn cauză
bull Icircn plus efectul de deturnare de comerţ este resimţit negativ şi de producătorii din ţările terţe care icircşi pierd din debuşeele de export
Conceptele de creare a fost introduse de Jacob Viner (1950)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţIcircn cazuri particulare crearea şi respectiv deturnarea de
comerţ pot avea efecte opuse celor aşteptate
- crearea de efecte de comerţ poate genera şocuri de ajustare violente
- deturnarea de comerţ poate genera economii de scală care se traduc icircn reducerea costurilor efect repercutat ulterior asupra consumatorilor prin preţuri mai mici
- icircn asemenea cazuri sporul de venit astfel generat icircm cadrul grupării integraţioniste poate duce la creşterea cererii de bunuri şi servicii din ţările terţe
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţEconomii şi dezeconomii de scară
CTMTL Zona I Zona II Zona III
FP
Q
I
I 1 FP
Q
I
I=1
FP
Q
I
I 1
Curba ldquoplicrdquo sau curba ldquoicircnfăşurătoarerdquo
Icircn economie economia de scară (icircn engleză economies of scale) este un termen ce descrie ceea ce se icircntacircmplă atunci cacircnd cantitățile de factori utilizați icircn producție cresc bull Mai concret o icircntreprindere icircși reduce costurile unitare producacircnd mai multe bunuri sau servicii și pe măsură ce crește producția costurile medii scad prin repartizarea costurilor fixe asupra unei producții mai mari
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
c) Stimularea consumului
bull Graţie scăderii preţurilor interne ca urmare a reducerii barierelor la import consumul va creşte
bull Acest surplus al consumatorilor reprezintă un cacircştig de bunăstare pentru ţara importatoare
bull Deoarece consumul suplimentar astfel generat va fi satisfăcut din import acest efect mai este denumit şi expansiune de comerţ (concept introdus de James Meade 1955)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
d) Pierderea din icircncasări din taxe vamale
Acest fenomen are loc icircn două situaţii
-ca urmare a eliminării taxelor vamale percepute asupra importurilor din ţările partenere care s-ar fi efectuat oricum (pentru că exportatorii respectivi erau cei mai competitivi chiar şi icircn raport cu cei din ţările terţe)
- ca urmare a fenomenului de deturnare de comerţ (pentru că importuri din ţări terţe asupra cărora s-ar fi perceput taxe vamale sunt icircnlocuite de importuri din ţări partenere cărora nu li se aplică taxe vamale)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
e) Ameliorarea raportului de schimb
Raportul de schimb = raportul procentual icircntre indicele preţurilor medii de export şi indicele preţurilor medii de import O ameliorare a raportului de schimb are semnificaţia că ţara respectivă trebuie să exporte mai puţin pentru a importa aceeaşi cantitate de mărfuri (sau obţine o cantitate mai mare de mărfuri dim import exportacircnd la fel de mult)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
e) Ameliorarea raportului de schimb
O grupare integraţionistă icircşi poate ameliora raportul de schimb icircn două feluri care pot exista simultan
- spontan ca urmare a efectului de deturnare de comerţ scade cererea pentru importurile din restul lumii deci preţurile acestora se ajustează icircn jos
- deliberat prin manipularea restricţiilor la import (tipic majorarea taxelor vamale)
Condiţia indispensabilă pentru materializarea acestui efect este ca gruparea integraţionistă să fie bdquomarerdquo adică să dispună de o forţă economică suficientă pentru a influenţa semnificativ cererea mondială pentru diverse produse
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Teoria domino a regionalismului [Richard Baldwin 1997]
Odata iniţiată o grupare integraţionistă outsiderii sunt stimulaţi să adere la ea efectele negative pentru terţi (deturnarea de comerţ şisau deteriorarea raportului de schimb) mobilizează forţele acestora in favoarea aderării
Presiunea icircn sensul aderării creşte odata cu dimensiunea blocului comercial cu cacirct acesta este mai mare cu atacirct mai atractivă este participarea pentru outsideri
Icircn consecinţă o singură integrare poate genera runde succesive de extindere (efect multiplicator)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Teoria domino a regionalismului [Richard Baldwin 1997]O ilustrare empirică a acestei teorii o oferă ordinea icircn care au fost organizate referendumurile pentru extinderea din 1995 a UE (Austria Finlanda Suedia Norvegia) icircncepacircnd cu ţările cele mai favorabile aderării tocmai pentru a spori presiunea asupra celor care urmau
Limită se bazează pe ipoteza că bdquoinsideriirdquo nu vor bloca extinderea grupăriiElementul care poate icircnclina balanţa este faptul că reacţia faţă de pierderi potenţiale tinde să fie mai puternică decacirct pentru obţinerea de cacircştiguri potenţiale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Relaţie directă structuri concurenţiale potenţial de creare comerţ mai mare
bull Cu cacirct economiile participante au structuri mai concurenţiale cu atacirct potenţialul de creare de comerţ este mai mare
bullInvers cu cacirct economiile participante sunt mai complementare cu atacirct potenţialul de deturnare de comerţ este mai mare
bull Cu cacirct preţurile interne icircn interiorul grupării integraţioniste sunt mai apropiate de preţurile mondiale cu atacirct potenţialul de creare de comerţ este mai mare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Realizarea de economii de scară posibile graţie lărgirii dimensiunilor pieţelor accesibile bull Aceasta antrenează o reducere a costurilor unitare de producţie şi icircn consecinţă fie consumatorii cacircştigă din preţuri mai reduse fie producătorii cacircştigă de pe urma profiturilor mai maribull Există două tipuri de economii de scară
-economii interne de scală care se materializează prin creşterea dimensiunii unităţii productive -economii externe de scală unde dimensiunea sectorului de activitate generează externalităţi pozitive pentru unităţile productive care acţionează icircn interiorul său (forţă de muncă specializată reţele de cercetare de comercializare etc)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Aceste efecte sunt considerate statice PIB creşte ca urmare a realocării resurselor şi acumulării de capital dar creşterea superioară durează doar pacircnă cacircnd economia receptează integral impactul lor pozitiv
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
2 Efecte dinamice
a) Economii de scală
b) Eficienţa X
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
Decurg din stimulentele pe care le creează grupările integraţioniste icircn direcţia creşterii productivităţii muncii ceea ce pune economia pe o traiectorie durabilă de creştere economică superioară Aceasta poate fi obţinută ca urmare a
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
a) Economiile de scală
Dezvoltarea comerţul permite producătorilor să icircşi mărească volumul producţiei cu consecinţa valorificării unor efecte pozitive
Economii şi dezeconomii de scară
CTMTL Zona I Zona II Zona III
FP
Q
I
I 1 FP
Q
I
I=1
FP
Q
I
I 1
Curba ldquoplicrdquo sau curba ldquoicircnfăşurătoarerdquo
Mai concret o icircntreprindere icircși reduce costurile unitare producacircnd mai multe bunuri sau servicii și pe măsură ce crește producția costurile medii scad prin repartizarea costurilor fixe asupra unei producții mai mari
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
- (termen utilizat de Harvey Leibenstein tot mai frecvent este utilizat conceptul de ameliorare a productivităţii totale a factorilor)
b) Eficienţa X
Se referă la măsura productivităţii muncitorilor icircn condiţiile menţinerii constante a tuturor celorlalte input-uri icircn procesul de producţie inclusiv calificările muncitorilor Concurenţa sporită pe care o generează comerţul necesită ca firmele să răspundă mai prompt la modificarea condiţiilor pe piaţă - Ea stimulează firmele să icircşi icircmbunătăţească performanţa economică prin inovări reducătoare de costuri şi să amelioreze calitatea bunurilor produse Fostul prim-ministru britanic Harold McMillan avea icircn vedere acest gen de efect atunci cacircnd se referea la ldquoduşul recerdquo pe care aderarea ţării sale la CEE l-ar reprezenta pentru icircntreprinderile britanice
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
existenţa mai multor concurenţi face mai dificilă realizarea icircnţelegerilor anticoncurenţiale (carteluri)
-reducerea dispersiei cotelor de piaţă deţinute de firme individuale (tipic acestea pierd din cota de piaţă deţinută local şi cacircştigă cote de piaţă icircn exterior dar icircn cadrul grupării) permite restracircngerea cazurilor de existenţă a unor poziţii dominante (monopoluri)
- se elimină reduce segmentarea pieţelor făcacircnd imposibilă mai dificilă discriminarea de preţ
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
Icircn consecinţă are loc o selecţie naturală firmele necompetitive se icircnchid (ies de pe piaţă) sau se reorganizează (fuziuni achiziţii) iar firme noi intră pe piaţă
Icircn mod normal există un compromis inevitabil icircntre valorificarea economiilor de scară pe de-o parte şi intensitatea climatului concurenţial pe de altă parte
Integrarea economică poate atenua sau chiar evita acest compromis deoarece permite firmelor să fie mai mari (deci să valorifice economiile de scală) fără ca numărul lor să fie mai mic
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
Efecte locaţionale - Distribuţia spaţială a activităţilor economice icircntre partenerii din cadrul unei grupări integraţioniste
bull Icircn mod tipic tara din cadrul grupării al cărei avantaj comparativ este cel mai diferit de media mondială este cea mai ameninţată de efectul de deturnare de comerţ comerţul său va fi reorientat către parteneri din grupare ale căror costuri comparative se situează icircntre cele ale sale şi media mondială
Icircn consecinţă dacă un grup de ţări puţin dezvoltate formează o grupare integraţionistă va exista o tendinţă ca cel mai bdquosăracrdquo membru să sufere o pierdere netă de venit din cauza deturnării de comerţ
IcircNTREBĂRI
IcircNTREBĂRI
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economicebull Integrarea economică interstatală constituie una din trăsăturile caracteristice esenţiale ale economiei mondiale icircn perioada postbelică
bull Conceptul de integrare economică se referă la eliminarea frontierelor economice icircntre ţări astfel icircncacirct existenţa frontierelor naţionale să nu mai influenţeze alocarea resurselor
Proces de extindere pe două coordonate
Icircn adacircncime Icircn lărgime
bullCreşterea numărului de domenii reglementate la nivel supranaţional
bull Adoptarea icircn domeniile aflate icircn comptenţa Comunităţii de reguli tot mai cuprinzătoare şi generatoare de apropiere icircntre statele membre
bullCreşterea numărului de membrii ai grupării integraţioniste
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
ACCEPŢIUNI ALE INTEGRĂRII ECONOMICE
Enciclopedia Franceză proces de creare a unor ansambluri economice care permite o productivitate a muncii sporite şi o calitate superioară a muncii
P Racin ldquo Naţiunea nu mai oferă economiei moderne un cadru suficient de creştere Numai icircn marile spaţii se poate folosi pe deplin capacitatea de producţie căreia progresul tehnic icirci măreşte cu fiecare zi limitelerdquo
Robert Erbes ldquoabsenţa discriminărilor sau eliminarea progresivă a discriminărilor icircn raporturile economice dintre ţărirdquo
Fernard Bandhminrdquo realizarea unei unificări complete icircntre economii mai icircnainte distincte Prin aceasta icircnţelegacircnd nu numai o unificare vamală dar de asemenea o liberalizare a tuturor operaţiilor comerciale sau financiare astfel icircncacirct posibilităţile de iniţiativă icircn ansamblul teritoriului să fie pentru fiecare de competenţa ţărilor icircn cauză identificate cu cele care existau anterior icircn fiecare teritoriu
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Definiţie globalizatoare
Integrarea economică poate fi definită ca un proces amplu complex de dezvoltare a economiei naţionale icircn condiţii contemporane care se bazează pe o treaptă calitativ superioară a interdependenţelor şi specializărilor icircntre economiile diferitelor state şi este determinată de un ansamblu de factori din care se degajă cu rol esenţial revoluţia tehnico-ştiinţifică contemporană
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Cauzele integrării economice
1 Apariţia şi manifestarea icircn forme tot mai acute a contradicţiei dintre posibilităţile de sporire a producţiei şi capacitatea restracircnsă a pieţelor naţionale
2 Gradul icircnalt de concentrare a producţiei şi de centralizare a miscării libere a capitalurilor şi forţei de muncă
3Necesitatea capitalurilor din ţările situate icircntr-o anumită zonă de a-şi promova icircn comun interesele ameninţate de concurenţi foarte puternici
4Constituirea de mari firme (de stat sau private) care prin activitatea lor depăşesc graniţele naţionale
5 Interesele comune ale ţăilor dezvoltate de a menţine şi dezvolta relaţiile cu fostele ţări coloniale devenite independente
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Cauzele integrării economice
1 Apariţia şi manifestarea icircn forme tot mai acute a contradicţiei dintre posibilităţile de sporire a producţiei şi capacitatea restracircnsă a pieţelor naţionale
bull Imediat după război această contradicţie nu a fost resimţită deoarece potenţialul tehnico economic abia putea face faţă cerinţelor interne
bullUlterior creşterea şi dezvoltarea economică a generat această contradicţie icircntre posibilităţile de producţie foarte mari şi cadrul icircngust al pieţelor naţionale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Cauzele integrării economice
2 Gradul icircnalt de concentrare a producţiei şi de centralizare a miscării libere a capitalurilor şi forţei de muncă
acord de ansamblu care să unească sub anumite forme şi icircn anumite condiţii economiile naţionale ale unor state care să aibă icircn vedere
bull asigurarea priorităţilor criteriilor de raţionalitate economică şi obţinerea de mari profituri
necesitatea liberalizării circulaţiei capitalurilor şi a forţei de muncă icircn interiorul spaţiului comun care oferea avantaje mari firmelor şi populaţiilor forţei de muncă din ţările integrate
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Cauzele integrării economice
3Necesitatea capitalurilor din ţările situate icircntr-o anumită zonă de a-şi promova icircn comun interesele ameninţate de concurenţi foarte puternici
Uniunea Europeană a fost creată icircn cadrul mai multor etape cu scopul nedeclarat explicit de a se apăra icircmpotriva expansiunii economice a SUA
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Cauzele integrării economice
4Constituirea de mari firme (de stat sau private) care prin activitatea lor depăşesc graniţele naţionale
Astfel un grup de state poate asigura cadrul adecvat pentru crearea şi dezvoltarea optimă a icircntreprinderilor icircn cadrul unui spaţiu adecvat
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Cauzele integrării economice
5 Interesele comune ale ţăilor dezvoltate de a menţine şi dezvolta relaţiile cu fostele ţări coloniale devenite independente
Fostele colonii refuzau să mai fie surse ieftine de au materii prime şi din acest motiv se impuneau politici concertate ale fostelor ţări coloniale pentru achiziţionarea acestora icircn condiţii cacirct mai avantajoase
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Raporturile integrării economice cu integrarea politicăbull Integrarea economică interregională icircn cadrul naţional implică o corespondenţă stracircnsă icircntre integrarea economică şi integrarea politică (statală)
Discuţie Sudul SUA după războiul civil (1861-1865) a rămas insuficient integrat icircn economia americană timp de aproximativ 80-90 de ani Similar Mezzogiorno (Italia la sud de Napoli) nu a reuşit să se integreze economic mult timp după terminarea unificării politice a Italiei (1870)
bull Procesele de integrare economică şi politică din Uniunea Europeană au fost corelate de la icircnceput
Esenţa integrării economice aşa cum rezultă din chiar definiţia acesteia este integrarea pieţei
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Raporturile integrării economice cu integrarea politică- continuare
Integrarea pieţei este o noţiune comportamentală adică indică faptul că activităţile actorilor de pe piaţă diferitelor regiuni sau state membre sunt racordate la condiţiile cererii şi ofertei din icircntreaga Uniune (sau altă zonă relevantă)
bull Această activitate comportamentală se materializează şi icircntr-o circulaţie transfrontalieră semnificativă a bunurilor serviciilor şi factorilor productivi
Există supoziţia că-integrarea pieţei (dacă nu este distorsionată) duce icircn general la creşterea bunăstării-o integrare mai mai mare a politicii poate să fie bună sau nu pentru bunăstarea agregată[
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Integrare negativă versus integrare pozitivă
Termenul de integrare negativă a fost propus de von Tinbergen icircn 1954 şi se referă la procesul de icircnlăturare a obstacolelor asupra comerţului dintre statele participante respectiv eliminarea oricăror restricţii icircn procesul de liberalizare a fluxurilor comerciale
Termenul de integrare pozitivă se referă la modificarea instrumentelor şi instituţiilor existente şi la crearea unora noi capabile să asigure pieţei integrate o funcţionare efectivă şi eficientă şi să promoveze obiective mai ample
Observaţii
Icircn practică integrarea negativă şi pozitivă acţionează icircmpreună Afirmaţia după care formele mai puţin evoluate se bazează numai pe integrare negativă nu a fost confirmată icircn practică
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Interguvernalism şi supranaţionalism
Icircn esenţă abordarea confederalistă respectiv interguvernamentalismul icircnseamnă că statele convin să coopereze reciproc fără a ceda ceva din suveranitatea lor naţională
Abordarea federalistă respectiv supranaţionalismul icircşi propune să dizolve distincţiile tradiţionale dintre statele naţiune
bull UE este icircn esenţă un produs al abordării federaliste deşi icircntr-o formă oarecum modificată bull Statele membre ezitau icircn abandonarea suveranităţii redobacircndită şi consolidată după cel de al doilea război mondial şi cedarea către o federaţie europeană
Soluţia aleasă - a realiza trecerea de la autonomia naţională la o federaţie europeană printr-un proces gradual
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Viteză variabilă şi geometrie variabilă
Viteza variabilă se referă la situaţia icircn care toţi membrii sunt legaţi prin obiective comune dar unora li se acordă un timp mai icircndelungat pentru realizarea acestora Icircn locul menţinerii tuturor membrilor la ritmul celui mai lent şi mai şovăelnic unele state pot opta pentru aplicarea unor politici comune la care celelalte vor adera cacircnd vor fi pregătite
Geometria variabilă se referă la situaţiile icircn care subgrupuri de membrii posibil pe diferite probleme doresc să treacă la forme mai adacircnci de integrare şi cooperare pe probleme specifice icircn timp ce alţi membrii doresc să rămacircnă icircn afara acestor iniţiative
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Viteză variabilă şi geometrie variabilă
Tendinţa de formare a unor blocuri comerciale regionale este determinată de acţiunea a două categorii de factori
Factori endogeniFactori exogeni
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Viteză variabilă şi geometrie variabilă - Tendinţa de formare a unor blocuri comerciale regionale este determinată de acţiunea a două
categorii de factori
Factori endogeni
bull Opţiunile fundamentale de politică economică similare respectiv concepţia comună despre dezvoltare
bull Politicile de liberalizare a comerţului promovate de multe ţări icircn curs de dezvoltare proces care va facilita liberalizarea accentuată icircn vederea unei viitoare integrări cu statele mai avansate
bull Dificultăţile economice cu care s-au confruntat ţările ca urmare a crizelor care au avut ca efect conştientizarea faptului că există potenţial de creştere insuficient valorificat
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Viteză variabilă şi geometrie variabilă - Tendinţa de formare a unor blocuri comerciale regionale este determinată de acţiunea a două
categorii de factori
Factori exogeni
bull Modalitatea de acoperire a riscurilor potenţiale determinate de evenimente care se petrec fie icircn zona respectivă fie icircn alte zone
bull Icircncercări de a compensa printr-o intensificare a schimburilor intragrup eventualele pierderi datorate bdquoicircngustăriirdquo unor pieţe externe ca urmare tot a unor procese integraţioniste
bull Dorinţa de stabilitate politică şi de consolidare a sistemelor democratice
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Subsidiaritatea şi integrarea economică
Conform Dicţionarului explicativ al limbii romane subsidiar se referă la ceva care se adaugă ca element secundar la argumentaţiile pentru sustinerea unui raţionament a unei teorii complementar auxiliar secundar In contextul utilizarii lui actuale cel mai apropiat inţeles ar fi de asigurarea de servicii complementare icircn condiţiile jucării (interpretării) unui rol secundar
O definire mai generală O comunitate de nivel inalt nu trebuie să interfereze in viaţa comunităţii de nivel mai jos văduvind-o de funcţiile ei dar trebuie să intervină atunci cacircnd aceasta are nevoie de ajutor pentru a-şi putea corela activităţile ei cu ale celorlalte componente ale societăţii din care fac parte văzute intodeauna ca un bun comun
Bazele pricipiului subsidiarităţii icircn acest sens au fost puse de Papa Pius al XI-lea (1931) şi ulterior clarificate de Papa Ioan Paul al II-lea (1991) In general el inseamnă non-acţiune din partea statului şi ajutor atunci cacircnd cetăţeanul are nevoie
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Subsidiaritatea şi integrarea economică- continuare
bull Referitor la rezolvarea problemelor unui sistem cea mai bună rezolvare are loc la nivelul subsistemelor in care ele apar Aceasta abordare ar fi similară cu managementul prin exceptie
bull Trebuie intervenit numai atunci cacircnd este necesar Subsistemele sunt icircncurajate să-şi rezolve singure problemele (inclusiv conflictele) fără să apeleze la autorităţi de nivel superior
Referitor la guvernarea Uniunii Europene aplicarea principiului subsidiarităţii se referă la transferarea deciziei la nivelul cel mai apropiat de cetăţean Se poate afirma că bazele aplicării subsidiarităţii din acest punct de vedere au fost puse prin Tratatul de la Maastricht icircn 1993
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Subsidiaritatea şi integrarea economică- continuare
Organismele cu autoreglementare acestea au aparut ca o alternativă la aplicarea principiilor de reglementare clasică Reglementarea clasică fiind bazată pe legi este un sistem care se adaptează greu la ritmul actual al schimbărilor necesare integrarii icircn noul context economic si politic
La nivelul Uniunii Europene se pot identifica o serie intreagă de entitati Comisia Europei Parlamentul Europei statele membre autorităţile naţionale industria organizatiile neguvernamentale etc fiecare avand un anumit tip sau anumite initiative de reglementare (autoreglementare reglementare voluntara co-reglementare intelegeri sau tratate negociate sau voluntare etc)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Subsidiaritatea şi integrarea economică- continuare
Corelarea aplicării principiului subsidiaritatii cu alte principii de bază ca acelea ale competiţiei democraţiei eticii dezvoltării sustenabile este o temă care ar trebui sa aibă o largă dezbatere şi icircn Romania atacirct la nivelul specialiştilor cacirct şi al cetaţeanului de racircnd deoarece complexitatea procesului de integrare in UE este amplificată de globalizarea pieţelor şi de tranziţia la societatea informationalăEste nevoie de cunoaştere şi comunicare pentru a selecta şi aplica cele mai bune practici si tendinţe
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa
ZONA DE LIBER SCHIMB
ACORD COMERCIAL PREFERENŢIAL
UNIUNEA VAMALĂ
PIAŢA COMUNĂ (piaţa unică)
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
FORME D
E
INTEGRARE
SUPERFICIA
LĂ
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa
ACORD COMERCIAL PREFERENŢIAL
-partenerii icircşi acordă reciproc un tratament comercial mai bun decacirct cel aplicat terţilor (tipic taxe vamale reduse eventual la nivel zero) pentru diferite bunuri care fac obiectul comerţului reciproc
- regulile comerciale internaţionale stabilite sub egida Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC) nu permit existenţa unor asemenea acorduri decacirct icircntre ţări icircn curs de dezvoltare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela BalassaZONA DE LIBER SCHIMB
bull partenerii elimină (nu doar reduc) barierele comerciale (nu doar taxele vamale) care afectează cvasi-totalitatea comerţului reciproc (nu doar o parte din acesta) aplicarea de restricţii asupra fluxurilor commerciale reciproce poate fi totuşi permisă icircn cazuri excepţionale măsuri de salvgardare restricţii din considerante legate de situaţia balanţei de plăţi externe
bull fiecare parte icircşi păstrează independenţa icircn formularea regimului comercial aplicabil ţărilor nemembre
nu există nici o raţiune economică pentru care acordurile de liber schimb ar trebui icircncheiate doar icircntre ţări cu un nivel comparabil de dezvoltare economică şi prosperitate
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela BalassaZONA DE LIBER SCHIMB-Z LS
politicile comerciale aplicate de ţările membre terţilor trebuie să fie relativ asemănătoare din punctul de vedere al restricţiilor impuse
deviere de comerţ (trade deflection)
- stimulent puternic pentru nemembri de a icircncerca să icircşi livreze mărfurile icircn icircntreaga zonă de liber schimb utilizacircnd teritoriul ţării membre cu cel mai scăzut nivel de protecţie
Aplicare reguli de origine criterii care trebuie icircndeplinite de bunurile schimbate icircntre ţările membre pentru a fi considerate originare din ţările membre ale zonei de liber schimb şi deci eligibile pentru tratamentul preferenţial
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA VAMALĂ
ZLS ai cărei membrii au o politică comercială comună faţă de terţi
bull Tarif vamal comun
bull Măsuri netarifare comune de protecţie faţă de terţi (măsuri de salvgardare antidumping şi compensatorii)
bullNegocierea şi icircncheierea icircn comun de acorduri comerciale cu ţările terţe
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA VAMALĂ
bull deşi nu mai este nevoie (ca icircn cazul zonelor de liber schimb) de reguli de origine (a căror icircndeplinire trebuie verificată la frontiera fiecărei ţări membre) controalele vamale la frontierele dintre membrii unei uniuni vamale rămacircn pentru a permite
- aplicarea de restricţii icircntre statele membre icircn circumstanţe excepţionale- colectarea de date statistice
Veniturile din icircncasarea taxelor vamale sunt de regulă considerate venituri comune sau sunt distribuite icircntre membri potrivit unei chei de repartiţie predeterminate
Ex porturile Anvers şi Rotterdam Belgia şi Olanda versus piaţa germană
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
Cel mai frecvent icircntacirclnit tip de grupare integraţionistă
superficială este acordul de liber schimb (72 din acordurile notificate la OMC icircn martie 2002)
Acordurile preferenţiale parţiale (19 din notificări)
Uniunile vamale ndash ( 9 din notificări)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
Din punctul de vedere al participanţilor
TREI CATEGORII DE ACORDURI
bull marea majoritate a acordurilor sunt bilaterale (icircntre două ţări)
bullacordurilor la care una din părţi este la racircndul său o grupare integraţionistă crescut icircn ultima vreme ( icircn jur de 20 din totalul acordurilor)
bullacordurile icircn care ambele părţi sunt grupări integraţioniste Deşi icircn curs de negociere de mai mult timp (ex UE-Mercosur nici un asemenea acord nu a fost icircncheiat deocamdată ceea ce sugerează
că aceste construcţii sunt complexe şi dificil de negociat
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa
Din punct de vedere geografic putem distinge icircntre
bull acorduri intervenite icircntre ţări contigue aparţinacircnd aceleiaşi zone geografice
bullacorduri trans-regionale
Icircn ultimii ani au proliferat icircnsă acordurile dintre ţări aflate la mari distanţe geografice din continente diferite (ex EU ndash Africa de Sud SUA ndash Australia Chile ndash Coreea de Sud etc)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa Piaţa comună (piaţa unică)
Reprezintă un progres al integrării economice faţă de stadiul anterior din perspectiva a două dimensiuni
liberalizează circulaţia intra-grupare şi pentru factorii de producţie (nu doar pentru produse)
abordează şi obstacolele care stacircnjenesc fluxurile economice intra-grupare acţionacircnd nu doar la frontierele naţionale ci şi icircn interiorul fiecărei ţări
- norme tehnice sanitare fitosanitare şi veterinare- reglementări fiscale- practici anticoncurenţiale acordarea de drepturi
exclusive (situaţii de monopol) tolerarea instigarea formării de carteluri acordarea de subvenţii (ajutoare de stat)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
bull Stadiu şi mai avansat de integrare icircn care ansamblul politicilor economice şi o bună parte din politicile sociale sunt fie complet unificate fie stracircns coordonate
Icircn plan monetar icircn funcţie de stringenţa gradului de armonizare avut icircn vedere se poate merge
- de la simpla coordonare a cursurilor de schimb (prin ldquolegareardquo monedelor naţionale de o monedă de referinţă)
- pacircnă la adoptarea unei monede comune
Icircncepacircnd cu ldquostadiul 3rdquo (uniunea vamală) realizarea integrării economice propuse reclamă icircn tot mai mare măsură o solidaritate politică icircntre parteneri care au tot mai icircnguste posibilităţi de a se manifesta independent faţă de terţi icircn plan economic
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Această prezentare secvenţială a formelor de integrare economică are mai ales scop didactic Icircn lumea reală
- trecerea succesivă prin toate aceste stadii nu este automată (exemplu Comunitatea Economică Europeană a ldquoţintitrdquo de la bun icircnceput uniunea vamală trecacircnd peste stadiile mai
timpurii)
- formele concrete de integrare economică realizată nu corespund icircntrutotul tiparelor menţionate amalgamacircndu-se adesea trăsături specifice unor forme de integrare diferite
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Patru variabile ale fenomenului integraţionist a) Fluxurile economice
vizateb) Tipuri de bariere abordate
c) Modalităţi de integrare utilizate
d) Nivelul de decizie icircn cadrul grupării
integraţioniste
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
a) Fluxurile economice vizate
Icircn principiu sfera de cuprindere a grupării este cu atacirct mai largă cu cacirct avansăm de la un stadiu la altul astfel că de regulă serviciile şi factorii de producţie ajung să fie cuprinşi doar icircncepacircnd cu bdquostadiul 4rdquo
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară) a) Fluxurile economice vizate- continuare
Există icircnsă tot mai multe excepţii de la acest tipar cum ar fi-bdquoSpaţiul Economic Europeanrdquo (EEA) care nu atinge stadiul de uniune vamală
(deoarece participanţii care sunt membri AELS nu sunt asociaţi politicii comerciale comune a UE) dar acoperă şi libertatea de circulaţie a serviciilor şi a factorilor de producţie
-tot mai multe acorduri de liber schimb (exemplu cele icircncheiate de Chile Australia Noua Zeelandă etc) prevăd şi liberalizarea comerţului reciproc cu servicii
-prevederi referitoare la liberalizarea circulaţiei factorilor de producţie se găsesc icircn unele grupări considerate simple acorduri de liber schimb (acordarea bdquodreptului de stabilirerdquo companiilor din ţările partenere) sau uniuni vamale (exemplu acordul CARICOM prevede libera circulaţie a forţei de muncă)
Pe de altă parte există uniuni vamale care exclud de sub incidenţa lor o parte importantă a comerţului reciproc (exemplu UE ndash Turcia pentru produsele agricole)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
a) Fluxurile economice vizate- continuare Asociația Europeană a Liberului Schimb (AELS European Free Trade Association EFTA) a fost icircnființată icircn 1960 prin semnarea Conventiei de la Stockholm Scopul inițial al acestei organizații internaționale era de a elimina taxele vamale asupra produselor industriale icircn comerțul dintre statele membre Prin convenția AELS statele AELS au stabilit o zonă de liber-schimb pentru comerțul mărfurilor Convenția a fost completată ulterior printr-un acord de integrare economică pentru sectorul de servicii Spre deosebire de UE icircnsă AELS nu este o uniune vamală ceea ce icircnseamnă că fiecare stat membru AELS poate stabili icircn principiu liber taxele vamale și politica comercială externă privind state terțe (non-AELS) Membrii fondatori au fost Marea Britanie Danemarca Norvegia Suedia Austria Elveţia și Portugalia Finlanda a devenit membru asociat icircn 1961 (devenind membru cu drepturi depline icircn 1966 iar Islanda icircn 1970 Regatul Unit și Danemarca intră icircn Comunitatea Europeană icircn 1973 (icircmpreună cu Irlanda icircncetacircnd prin urmare să fie membre AELS Portugalia a părăsit de asemenea AELS pentru a intra icircn Comunitatea Europeană icircn 1986 Liechtenstein se alătură AELS icircn 1991 interesele sale fiind reprezentate pacircnă atunci de Elveţia Icircn 1995 Austria Suedia și
Finlanda devin membre UE și părăsesc AELSMembrii actuali ai Asociației Europene a Liberului Schimb sunt Islanda Liechtenstein Norvegia și Elveţia
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară) b) Tipuri de bariere
abordate- bariere care acţionează la
frontieră
- bariere care acţionează icircn interiorul frontierelor naţionale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
- integrare negativă
c) Modalităţi de integrare utilizate
- integrarea pozitivă
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Integrare negativă presupune
-eliminarea obstacolelor existente (roll-back) şi abţinerea de la aplicarea de noi obstacole (standstill) icircn calea fluxurilor economice reciproce
-presupune o postură pasivă (hands off) şi nu reclamă existenţa unei capacităţi administrative deosebite
c) Modalităţi de integrare utilizate
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară) c) Modalităţi de integrare
utilizateIntegrarea pozitivă presupune
-intervenţia activă a autorităţilor pentru a evita apariţia de
obstacole icircn calea fluxurilor economice reciproce care decurg din existenţa unor reglementări naţionale diferite care pot afecta importurile comparativ mai mult decacirct producţia autohtonă
-o postură activă (hands on) ceea ce reclamă existenţa unei capacităţi administrative satisfăcătoare Se poate manifesta prin
armonizarea reglementărilor naţionale adoptarea de reglementări supranaţionale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
d) Nivelul de decizie icircn cadrul grupării integraţioniste
Nivelul integuvernamental este larg precumpănitor majoritatea grupărilor integraţioniste nu cunosc alt nivel de decizie decacirct cel interguvernamental pe cacircnd elementele de supranaţionalitate existente icircn anumite grupări sunt aplicabile doar anumitor domenii nu icircntregii palete de domenii acoperite de gruparea respectivă
Nivelul supranaţional cunoaşte cea mai largă sferă de manifestare icircn cadrul UE dar trebuie menţionat că şi aici există numeroase domenii unde statele membre păstează un drept de decizie distinct de cel exercitat la nivelul organelor comunitare (cazul aşa-numitelor competenţe mixte şi naţionale)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
d) Nivelul de decizie icircn cadrul grupării integraţioniste-continuare
competenţa exclusiv supranaţională (aşa-numita competenţă exclusivă) există icircn următoarele domenii
- politica comercială - politica de concurenţă - uniunea (politica) vamală- conservarea resurselor biologice ale mării icircn cadrul politicii
comune icircn domeniul pescuitului- politica monetară pentru ţările din zona euro
Foarte puţine alte grupări integraţioniste s-au ldquodotatrdquo cu organisme supranaţionale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela BalassaUNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Blocurile economice comerciale ndashforme de integrare
Crearea GATT a marcat icircnceputul unei lungi perioade de liberalizare progresivă a comerţului internaţional pe principii nediscriminatori
[1] GATT - Acordul General pentru Tarife și Comerț (The General Agreement on Tariffs and Trade) a fost negociat icircn timpul Conferinței ONU pentru Comerț și Ocuparea forței de muncă și a fost rezultatul eşecului de negociere a guvernelor de a crea Organizația Internaţională a Comerțului (ITO) GATT a fost format icircn 1947 și a durat pacircnă icircn 1994 cacircnd a fost icircnlocuit de către Organizaţia Mondială a Comerţului icircn 1995 Textul original GATT (GATT 1947) este icircncă icircn vigoare icircn cadrul OMC sub rezerva modificărilor GATT din 1994
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Blocurile economice comerciale ndashforme de integrare
Icircn afară de premisele economice şi politice au fost aduşi icircn discuţie chiar factori geografici şi culturali bull GeograficiPaul Krugman apreciază că proximitatea geografică dă naştere unor blocuri comerciale bdquonaturalerdquo create icircntre parteneri care derulează icircntre ei o parte semnificativă din fluxurile lor comercialebullCulturali Samuel Huntington prezintă cultura drept o forţă care uneşte şi divide totodată icircn consecinţă ţările cu afinităţi culturale cooperează economic şi politic iar organizaţiile internaţionale cum ar fi de exemplu Uniunea Europeană formate din state cu trăsături culturale comune au mai mult suces decacirct cele care icircncearcă să transceadă culturile
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Blocurile economice comerciale ndashforme de integrare
Prima este trecerea de la un regionalism icircnchis la unul deschis Multe dintre blocurile comerciale icircnfiinţate icircn anii 60 -70 se bazează pe o politică de substituire a importurilor şi impunerea barierelor externe ridicate
Noul val se caracterizează printr-o deschidere mai mare faţă de exterior şi o disponibilitate mai mare de a susţine decacirct de a controla comerţul internaţional
A doua este apariţia blocurilor comerciale icircn care sunt parteneri atacirct din statele dezvoltare cacirct şi din ţările icircn curs de dezvoltare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa
Elemente definitorii ale diferitelor forme de aranjamente de integrare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
B Efecte locaţionale - Distribuţia spaţială a activităţilor economice icircntre partenerii din cadrul unei grupări integraţioniste
1 Efecte statice
a) Crearea de comerţ
b) Deturnare de comerţ
c) Stimularea consumului
d) Pierderea din icircncasări de taxe vamale
e) Ameliorarea raportului de schimb
2 Efecte dinamice
a) Economii de scală
b) Eficienţa X
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
1 Efecte statice
a) Crearea de comerţ
b) Deturnare de comerţ
c) Stimularea consumului
d) Pierderea din icircncasări de taxe vamale
e) Ameliorarea raportului de schimb
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
a) Crearea de comerţ
bullIcircnlocuirea produselor autohtone (mai) scumpe cu produse importate (mai) ieftine provenite din ţările partenere sunt economisite resurse utilizate pentru satisfacerea nevoilor de consum intern ceea ce reprezintă un cacircştig de bunăstare pentru economia icircn cauză
Conceptele de creare a fost introduse de Jacob Viner (1950)
Avantaj competitiv Mihail Manoilescu- (1891-1950) Theacuteorie du protectionnisme et de leacutechange international - Editura Giard Paris 382 p
Pentru procurarea bunurilor economice arăta Manoilescu ţara agricolă dispunea de două căi posibile 1048707 calea indirectă (sau comercială) care consta icircn importul unor produse cu o productivitate a muncii inferioară mediei naţionale 1048707 calea directă (sau industrială) care consta icircn producerea icircn interiorul ţării a unor mărfuri cu o productivitate a muncii superioară mediei naţionale Pentru a determina dacă o marfă trebuia importată sau produsă icircn ţară era necesar să se compare productivitatea muncii aferente respectivei mărfi cu productivitatea medie naţională
Mihail Manoilescu- (1891-1950) Theacuteorie du protectionnisme et de leacutechange international - Editura
Giard Paris
a) Crearea de comerţ
a) Crearea de comerţ
)lei(granitapesteprodusemarfurilorpretul
)lei(tarainprodusemarfurilorpretulCSCS nomreal
Studiu de cazCursul de schimb nominal 1$=19800 lei preţurile unor mărfuri similare sunt icircn Romacircnia 100 miliarde lei iar icircn SUA 4500000 $ Să se determine cursul de schimb real şi să se explice semnificaţia sa
121lei00000010089
lei000000000100
$0005004
lei000000000100
lei19800
1CSreal
Aceasta icircnseamnă că mărfurile produse icircn Romacircnia au un preţ relativ care reprezintă 112 din preţul mărfii similare americane cea ce arată că mărfurile americane vor fi mai ieftine decacirct cele romacircneşti
2p
1pnomreal I
ICSCS
Ip1 - indicele preţurilor icircn ţara de referinţăIp2 - indicele preţurilor icircn ţara cu care se execută
tranzacţiile
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţ
bull Icircnlocuirea importurilor mai ieftine din restul lumii cu importuri mai scumpe din ţările partenere pierdere de bunăstare pentru economia icircn cauză
bull Icircn plus efectul de deturnare de comerţ este resimţit negativ şi de producătorii din ţările terţe care icircşi pierd din debuşeele de export
Conceptele de creare a fost introduse de Jacob Viner (1950)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţIcircn cazuri particulare crearea şi respectiv deturnarea de
comerţ pot avea efecte opuse celor aşteptate
- crearea de efecte de comerţ poate genera şocuri de ajustare violente
- deturnarea de comerţ poate genera economii de scală care se traduc icircn reducerea costurilor efect repercutat ulterior asupra consumatorilor prin preţuri mai mici
- icircn asemenea cazuri sporul de venit astfel generat icircm cadrul grupării integraţioniste poate duce la creşterea cererii de bunuri şi servicii din ţările terţe
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţEconomii şi dezeconomii de scară
CTMTL Zona I Zona II Zona III
FP
Q
I
I 1 FP
Q
I
I=1
FP
Q
I
I 1
Curba ldquoplicrdquo sau curba ldquoicircnfăşurătoarerdquo
Icircn economie economia de scară (icircn engleză economies of scale) este un termen ce descrie ceea ce se icircntacircmplă atunci cacircnd cantitățile de factori utilizați icircn producție cresc bull Mai concret o icircntreprindere icircși reduce costurile unitare producacircnd mai multe bunuri sau servicii și pe măsură ce crește producția costurile medii scad prin repartizarea costurilor fixe asupra unei producții mai mari
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
c) Stimularea consumului
bull Graţie scăderii preţurilor interne ca urmare a reducerii barierelor la import consumul va creşte
bull Acest surplus al consumatorilor reprezintă un cacircştig de bunăstare pentru ţara importatoare
bull Deoarece consumul suplimentar astfel generat va fi satisfăcut din import acest efect mai este denumit şi expansiune de comerţ (concept introdus de James Meade 1955)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
d) Pierderea din icircncasări din taxe vamale
Acest fenomen are loc icircn două situaţii
-ca urmare a eliminării taxelor vamale percepute asupra importurilor din ţările partenere care s-ar fi efectuat oricum (pentru că exportatorii respectivi erau cei mai competitivi chiar şi icircn raport cu cei din ţările terţe)
- ca urmare a fenomenului de deturnare de comerţ (pentru că importuri din ţări terţe asupra cărora s-ar fi perceput taxe vamale sunt icircnlocuite de importuri din ţări partenere cărora nu li se aplică taxe vamale)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
e) Ameliorarea raportului de schimb
Raportul de schimb = raportul procentual icircntre indicele preţurilor medii de export şi indicele preţurilor medii de import O ameliorare a raportului de schimb are semnificaţia că ţara respectivă trebuie să exporte mai puţin pentru a importa aceeaşi cantitate de mărfuri (sau obţine o cantitate mai mare de mărfuri dim import exportacircnd la fel de mult)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
e) Ameliorarea raportului de schimb
O grupare integraţionistă icircşi poate ameliora raportul de schimb icircn două feluri care pot exista simultan
- spontan ca urmare a efectului de deturnare de comerţ scade cererea pentru importurile din restul lumii deci preţurile acestora se ajustează icircn jos
- deliberat prin manipularea restricţiilor la import (tipic majorarea taxelor vamale)
Condiţia indispensabilă pentru materializarea acestui efect este ca gruparea integraţionistă să fie bdquomarerdquo adică să dispună de o forţă economică suficientă pentru a influenţa semnificativ cererea mondială pentru diverse produse
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Teoria domino a regionalismului [Richard Baldwin 1997]
Odata iniţiată o grupare integraţionistă outsiderii sunt stimulaţi să adere la ea efectele negative pentru terţi (deturnarea de comerţ şisau deteriorarea raportului de schimb) mobilizează forţele acestora in favoarea aderării
Presiunea icircn sensul aderării creşte odata cu dimensiunea blocului comercial cu cacirct acesta este mai mare cu atacirct mai atractivă este participarea pentru outsideri
Icircn consecinţă o singură integrare poate genera runde succesive de extindere (efect multiplicator)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Teoria domino a regionalismului [Richard Baldwin 1997]O ilustrare empirică a acestei teorii o oferă ordinea icircn care au fost organizate referendumurile pentru extinderea din 1995 a UE (Austria Finlanda Suedia Norvegia) icircncepacircnd cu ţările cele mai favorabile aderării tocmai pentru a spori presiunea asupra celor care urmau
Limită se bazează pe ipoteza că bdquoinsideriirdquo nu vor bloca extinderea grupăriiElementul care poate icircnclina balanţa este faptul că reacţia faţă de pierderi potenţiale tinde să fie mai puternică decacirct pentru obţinerea de cacircştiguri potenţiale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Relaţie directă structuri concurenţiale potenţial de creare comerţ mai mare
bull Cu cacirct economiile participante au structuri mai concurenţiale cu atacirct potenţialul de creare de comerţ este mai mare
bullInvers cu cacirct economiile participante sunt mai complementare cu atacirct potenţialul de deturnare de comerţ este mai mare
bull Cu cacirct preţurile interne icircn interiorul grupării integraţioniste sunt mai apropiate de preţurile mondiale cu atacirct potenţialul de creare de comerţ este mai mare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Realizarea de economii de scară posibile graţie lărgirii dimensiunilor pieţelor accesibile bull Aceasta antrenează o reducere a costurilor unitare de producţie şi icircn consecinţă fie consumatorii cacircştigă din preţuri mai reduse fie producătorii cacircştigă de pe urma profiturilor mai maribull Există două tipuri de economii de scară
-economii interne de scală care se materializează prin creşterea dimensiunii unităţii productive -economii externe de scală unde dimensiunea sectorului de activitate generează externalităţi pozitive pentru unităţile productive care acţionează icircn interiorul său (forţă de muncă specializată reţele de cercetare de comercializare etc)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Aceste efecte sunt considerate statice PIB creşte ca urmare a realocării resurselor şi acumulării de capital dar creşterea superioară durează doar pacircnă cacircnd economia receptează integral impactul lor pozitiv
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
2 Efecte dinamice
a) Economii de scală
b) Eficienţa X
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
Decurg din stimulentele pe care le creează grupările integraţioniste icircn direcţia creşterii productivităţii muncii ceea ce pune economia pe o traiectorie durabilă de creştere economică superioară Aceasta poate fi obţinută ca urmare a
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
a) Economiile de scală
Dezvoltarea comerţul permite producătorilor să icircşi mărească volumul producţiei cu consecinţa valorificării unor efecte pozitive
Economii şi dezeconomii de scară
CTMTL Zona I Zona II Zona III
FP
Q
I
I 1 FP
Q
I
I=1
FP
Q
I
I 1
Curba ldquoplicrdquo sau curba ldquoicircnfăşurătoarerdquo
Mai concret o icircntreprindere icircși reduce costurile unitare producacircnd mai multe bunuri sau servicii și pe măsură ce crește producția costurile medii scad prin repartizarea costurilor fixe asupra unei producții mai mari
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
- (termen utilizat de Harvey Leibenstein tot mai frecvent este utilizat conceptul de ameliorare a productivităţii totale a factorilor)
b) Eficienţa X
Se referă la măsura productivităţii muncitorilor icircn condiţiile menţinerii constante a tuturor celorlalte input-uri icircn procesul de producţie inclusiv calificările muncitorilor Concurenţa sporită pe care o generează comerţul necesită ca firmele să răspundă mai prompt la modificarea condiţiilor pe piaţă - Ea stimulează firmele să icircşi icircmbunătăţească performanţa economică prin inovări reducătoare de costuri şi să amelioreze calitatea bunurilor produse Fostul prim-ministru britanic Harold McMillan avea icircn vedere acest gen de efect atunci cacircnd se referea la ldquoduşul recerdquo pe care aderarea ţării sale la CEE l-ar reprezenta pentru icircntreprinderile britanice
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
existenţa mai multor concurenţi face mai dificilă realizarea icircnţelegerilor anticoncurenţiale (carteluri)
-reducerea dispersiei cotelor de piaţă deţinute de firme individuale (tipic acestea pierd din cota de piaţă deţinută local şi cacircştigă cote de piaţă icircn exterior dar icircn cadrul grupării) permite restracircngerea cazurilor de existenţă a unor poziţii dominante (monopoluri)
- se elimină reduce segmentarea pieţelor făcacircnd imposibilă mai dificilă discriminarea de preţ
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
Icircn consecinţă are loc o selecţie naturală firmele necompetitive se icircnchid (ies de pe piaţă) sau se reorganizează (fuziuni achiziţii) iar firme noi intră pe piaţă
Icircn mod normal există un compromis inevitabil icircntre valorificarea economiilor de scară pe de-o parte şi intensitatea climatului concurenţial pe de altă parte
Integrarea economică poate atenua sau chiar evita acest compromis deoarece permite firmelor să fie mai mari (deci să valorifice economiile de scală) fără ca numărul lor să fie mai mic
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
Efecte locaţionale - Distribuţia spaţială a activităţilor economice icircntre partenerii din cadrul unei grupări integraţioniste
bull Icircn mod tipic tara din cadrul grupării al cărei avantaj comparativ este cel mai diferit de media mondială este cea mai ameninţată de efectul de deturnare de comerţ comerţul său va fi reorientat către parteneri din grupare ale căror costuri comparative se situează icircntre cele ale sale şi media mondială
Icircn consecinţă dacă un grup de ţări puţin dezvoltate formează o grupare integraţionistă va exista o tendinţă ca cel mai bdquosăracrdquo membru să sufere o pierdere netă de venit din cauza deturnării de comerţ
IcircNTREBĂRI
IcircNTREBĂRI
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
ACCEPŢIUNI ALE INTEGRĂRII ECONOMICE
Enciclopedia Franceză proces de creare a unor ansambluri economice care permite o productivitate a muncii sporite şi o calitate superioară a muncii
P Racin ldquo Naţiunea nu mai oferă economiei moderne un cadru suficient de creştere Numai icircn marile spaţii se poate folosi pe deplin capacitatea de producţie căreia progresul tehnic icirci măreşte cu fiecare zi limitelerdquo
Robert Erbes ldquoabsenţa discriminărilor sau eliminarea progresivă a discriminărilor icircn raporturile economice dintre ţărirdquo
Fernard Bandhminrdquo realizarea unei unificări complete icircntre economii mai icircnainte distincte Prin aceasta icircnţelegacircnd nu numai o unificare vamală dar de asemenea o liberalizare a tuturor operaţiilor comerciale sau financiare astfel icircncacirct posibilităţile de iniţiativă icircn ansamblul teritoriului să fie pentru fiecare de competenţa ţărilor icircn cauză identificate cu cele care existau anterior icircn fiecare teritoriu
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Definiţie globalizatoare
Integrarea economică poate fi definită ca un proces amplu complex de dezvoltare a economiei naţionale icircn condiţii contemporane care se bazează pe o treaptă calitativ superioară a interdependenţelor şi specializărilor icircntre economiile diferitelor state şi este determinată de un ansamblu de factori din care se degajă cu rol esenţial revoluţia tehnico-ştiinţifică contemporană
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Cauzele integrării economice
1 Apariţia şi manifestarea icircn forme tot mai acute a contradicţiei dintre posibilităţile de sporire a producţiei şi capacitatea restracircnsă a pieţelor naţionale
2 Gradul icircnalt de concentrare a producţiei şi de centralizare a miscării libere a capitalurilor şi forţei de muncă
3Necesitatea capitalurilor din ţările situate icircntr-o anumită zonă de a-şi promova icircn comun interesele ameninţate de concurenţi foarte puternici
4Constituirea de mari firme (de stat sau private) care prin activitatea lor depăşesc graniţele naţionale
5 Interesele comune ale ţăilor dezvoltate de a menţine şi dezvolta relaţiile cu fostele ţări coloniale devenite independente
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Cauzele integrării economice
1 Apariţia şi manifestarea icircn forme tot mai acute a contradicţiei dintre posibilităţile de sporire a producţiei şi capacitatea restracircnsă a pieţelor naţionale
bull Imediat după război această contradicţie nu a fost resimţită deoarece potenţialul tehnico economic abia putea face faţă cerinţelor interne
bullUlterior creşterea şi dezvoltarea economică a generat această contradicţie icircntre posibilităţile de producţie foarte mari şi cadrul icircngust al pieţelor naţionale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Cauzele integrării economice
2 Gradul icircnalt de concentrare a producţiei şi de centralizare a miscării libere a capitalurilor şi forţei de muncă
acord de ansamblu care să unească sub anumite forme şi icircn anumite condiţii economiile naţionale ale unor state care să aibă icircn vedere
bull asigurarea priorităţilor criteriilor de raţionalitate economică şi obţinerea de mari profituri
necesitatea liberalizării circulaţiei capitalurilor şi a forţei de muncă icircn interiorul spaţiului comun care oferea avantaje mari firmelor şi populaţiilor forţei de muncă din ţările integrate
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Cauzele integrării economice
3Necesitatea capitalurilor din ţările situate icircntr-o anumită zonă de a-şi promova icircn comun interesele ameninţate de concurenţi foarte puternici
Uniunea Europeană a fost creată icircn cadrul mai multor etape cu scopul nedeclarat explicit de a se apăra icircmpotriva expansiunii economice a SUA
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Cauzele integrării economice
4Constituirea de mari firme (de stat sau private) care prin activitatea lor depăşesc graniţele naţionale
Astfel un grup de state poate asigura cadrul adecvat pentru crearea şi dezvoltarea optimă a icircntreprinderilor icircn cadrul unui spaţiu adecvat
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Cauzele integrării economice
5 Interesele comune ale ţăilor dezvoltate de a menţine şi dezvolta relaţiile cu fostele ţări coloniale devenite independente
Fostele colonii refuzau să mai fie surse ieftine de au materii prime şi din acest motiv se impuneau politici concertate ale fostelor ţări coloniale pentru achiziţionarea acestora icircn condiţii cacirct mai avantajoase
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Raporturile integrării economice cu integrarea politicăbull Integrarea economică interregională icircn cadrul naţional implică o corespondenţă stracircnsă icircntre integrarea economică şi integrarea politică (statală)
Discuţie Sudul SUA după războiul civil (1861-1865) a rămas insuficient integrat icircn economia americană timp de aproximativ 80-90 de ani Similar Mezzogiorno (Italia la sud de Napoli) nu a reuşit să se integreze economic mult timp după terminarea unificării politice a Italiei (1870)
bull Procesele de integrare economică şi politică din Uniunea Europeană au fost corelate de la icircnceput
Esenţa integrării economice aşa cum rezultă din chiar definiţia acesteia este integrarea pieţei
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Raporturile integrării economice cu integrarea politică- continuare
Integrarea pieţei este o noţiune comportamentală adică indică faptul că activităţile actorilor de pe piaţă diferitelor regiuni sau state membre sunt racordate la condiţiile cererii şi ofertei din icircntreaga Uniune (sau altă zonă relevantă)
bull Această activitate comportamentală se materializează şi icircntr-o circulaţie transfrontalieră semnificativă a bunurilor serviciilor şi factorilor productivi
Există supoziţia că-integrarea pieţei (dacă nu este distorsionată) duce icircn general la creşterea bunăstării-o integrare mai mai mare a politicii poate să fie bună sau nu pentru bunăstarea agregată[
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Integrare negativă versus integrare pozitivă
Termenul de integrare negativă a fost propus de von Tinbergen icircn 1954 şi se referă la procesul de icircnlăturare a obstacolelor asupra comerţului dintre statele participante respectiv eliminarea oricăror restricţii icircn procesul de liberalizare a fluxurilor comerciale
Termenul de integrare pozitivă se referă la modificarea instrumentelor şi instituţiilor existente şi la crearea unora noi capabile să asigure pieţei integrate o funcţionare efectivă şi eficientă şi să promoveze obiective mai ample
Observaţii
Icircn practică integrarea negativă şi pozitivă acţionează icircmpreună Afirmaţia după care formele mai puţin evoluate se bazează numai pe integrare negativă nu a fost confirmată icircn practică
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Interguvernalism şi supranaţionalism
Icircn esenţă abordarea confederalistă respectiv interguvernamentalismul icircnseamnă că statele convin să coopereze reciproc fără a ceda ceva din suveranitatea lor naţională
Abordarea federalistă respectiv supranaţionalismul icircşi propune să dizolve distincţiile tradiţionale dintre statele naţiune
bull UE este icircn esenţă un produs al abordării federaliste deşi icircntr-o formă oarecum modificată bull Statele membre ezitau icircn abandonarea suveranităţii redobacircndită şi consolidată după cel de al doilea război mondial şi cedarea către o federaţie europeană
Soluţia aleasă - a realiza trecerea de la autonomia naţională la o federaţie europeană printr-un proces gradual
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Viteză variabilă şi geometrie variabilă
Viteza variabilă se referă la situaţia icircn care toţi membrii sunt legaţi prin obiective comune dar unora li se acordă un timp mai icircndelungat pentru realizarea acestora Icircn locul menţinerii tuturor membrilor la ritmul celui mai lent şi mai şovăelnic unele state pot opta pentru aplicarea unor politici comune la care celelalte vor adera cacircnd vor fi pregătite
Geometria variabilă se referă la situaţiile icircn care subgrupuri de membrii posibil pe diferite probleme doresc să treacă la forme mai adacircnci de integrare şi cooperare pe probleme specifice icircn timp ce alţi membrii doresc să rămacircnă icircn afara acestor iniţiative
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Viteză variabilă şi geometrie variabilă
Tendinţa de formare a unor blocuri comerciale regionale este determinată de acţiunea a două categorii de factori
Factori endogeniFactori exogeni
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Viteză variabilă şi geometrie variabilă - Tendinţa de formare a unor blocuri comerciale regionale este determinată de acţiunea a două
categorii de factori
Factori endogeni
bull Opţiunile fundamentale de politică economică similare respectiv concepţia comună despre dezvoltare
bull Politicile de liberalizare a comerţului promovate de multe ţări icircn curs de dezvoltare proces care va facilita liberalizarea accentuată icircn vederea unei viitoare integrări cu statele mai avansate
bull Dificultăţile economice cu care s-au confruntat ţările ca urmare a crizelor care au avut ca efect conştientizarea faptului că există potenţial de creştere insuficient valorificat
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Viteză variabilă şi geometrie variabilă - Tendinţa de formare a unor blocuri comerciale regionale este determinată de acţiunea a două
categorii de factori
Factori exogeni
bull Modalitatea de acoperire a riscurilor potenţiale determinate de evenimente care se petrec fie icircn zona respectivă fie icircn alte zone
bull Icircncercări de a compensa printr-o intensificare a schimburilor intragrup eventualele pierderi datorate bdquoicircngustăriirdquo unor pieţe externe ca urmare tot a unor procese integraţioniste
bull Dorinţa de stabilitate politică şi de consolidare a sistemelor democratice
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Subsidiaritatea şi integrarea economică
Conform Dicţionarului explicativ al limbii romane subsidiar se referă la ceva care se adaugă ca element secundar la argumentaţiile pentru sustinerea unui raţionament a unei teorii complementar auxiliar secundar In contextul utilizarii lui actuale cel mai apropiat inţeles ar fi de asigurarea de servicii complementare icircn condiţiile jucării (interpretării) unui rol secundar
O definire mai generală O comunitate de nivel inalt nu trebuie să interfereze in viaţa comunităţii de nivel mai jos văduvind-o de funcţiile ei dar trebuie să intervină atunci cacircnd aceasta are nevoie de ajutor pentru a-şi putea corela activităţile ei cu ale celorlalte componente ale societăţii din care fac parte văzute intodeauna ca un bun comun
Bazele pricipiului subsidiarităţii icircn acest sens au fost puse de Papa Pius al XI-lea (1931) şi ulterior clarificate de Papa Ioan Paul al II-lea (1991) In general el inseamnă non-acţiune din partea statului şi ajutor atunci cacircnd cetăţeanul are nevoie
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Subsidiaritatea şi integrarea economică- continuare
bull Referitor la rezolvarea problemelor unui sistem cea mai bună rezolvare are loc la nivelul subsistemelor in care ele apar Aceasta abordare ar fi similară cu managementul prin exceptie
bull Trebuie intervenit numai atunci cacircnd este necesar Subsistemele sunt icircncurajate să-şi rezolve singure problemele (inclusiv conflictele) fără să apeleze la autorităţi de nivel superior
Referitor la guvernarea Uniunii Europene aplicarea principiului subsidiarităţii se referă la transferarea deciziei la nivelul cel mai apropiat de cetăţean Se poate afirma că bazele aplicării subsidiarităţii din acest punct de vedere au fost puse prin Tratatul de la Maastricht icircn 1993
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Subsidiaritatea şi integrarea economică- continuare
Organismele cu autoreglementare acestea au aparut ca o alternativă la aplicarea principiilor de reglementare clasică Reglementarea clasică fiind bazată pe legi este un sistem care se adaptează greu la ritmul actual al schimbărilor necesare integrarii icircn noul context economic si politic
La nivelul Uniunii Europene se pot identifica o serie intreagă de entitati Comisia Europei Parlamentul Europei statele membre autorităţile naţionale industria organizatiile neguvernamentale etc fiecare avand un anumit tip sau anumite initiative de reglementare (autoreglementare reglementare voluntara co-reglementare intelegeri sau tratate negociate sau voluntare etc)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Subsidiaritatea şi integrarea economică- continuare
Corelarea aplicării principiului subsidiaritatii cu alte principii de bază ca acelea ale competiţiei democraţiei eticii dezvoltării sustenabile este o temă care ar trebui sa aibă o largă dezbatere şi icircn Romania atacirct la nivelul specialiştilor cacirct şi al cetaţeanului de racircnd deoarece complexitatea procesului de integrare in UE este amplificată de globalizarea pieţelor şi de tranziţia la societatea informationalăEste nevoie de cunoaştere şi comunicare pentru a selecta şi aplica cele mai bune practici si tendinţe
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa
ZONA DE LIBER SCHIMB
ACORD COMERCIAL PREFERENŢIAL
UNIUNEA VAMALĂ
PIAŢA COMUNĂ (piaţa unică)
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
FORME D
E
INTEGRARE
SUPERFICIA
LĂ
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa
ACORD COMERCIAL PREFERENŢIAL
-partenerii icircşi acordă reciproc un tratament comercial mai bun decacirct cel aplicat terţilor (tipic taxe vamale reduse eventual la nivel zero) pentru diferite bunuri care fac obiectul comerţului reciproc
- regulile comerciale internaţionale stabilite sub egida Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC) nu permit existenţa unor asemenea acorduri decacirct icircntre ţări icircn curs de dezvoltare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela BalassaZONA DE LIBER SCHIMB
bull partenerii elimină (nu doar reduc) barierele comerciale (nu doar taxele vamale) care afectează cvasi-totalitatea comerţului reciproc (nu doar o parte din acesta) aplicarea de restricţii asupra fluxurilor commerciale reciproce poate fi totuşi permisă icircn cazuri excepţionale măsuri de salvgardare restricţii din considerante legate de situaţia balanţei de plăţi externe
bull fiecare parte icircşi păstrează independenţa icircn formularea regimului comercial aplicabil ţărilor nemembre
nu există nici o raţiune economică pentru care acordurile de liber schimb ar trebui icircncheiate doar icircntre ţări cu un nivel comparabil de dezvoltare economică şi prosperitate
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela BalassaZONA DE LIBER SCHIMB-Z LS
politicile comerciale aplicate de ţările membre terţilor trebuie să fie relativ asemănătoare din punctul de vedere al restricţiilor impuse
deviere de comerţ (trade deflection)
- stimulent puternic pentru nemembri de a icircncerca să icircşi livreze mărfurile icircn icircntreaga zonă de liber schimb utilizacircnd teritoriul ţării membre cu cel mai scăzut nivel de protecţie
Aplicare reguli de origine criterii care trebuie icircndeplinite de bunurile schimbate icircntre ţările membre pentru a fi considerate originare din ţările membre ale zonei de liber schimb şi deci eligibile pentru tratamentul preferenţial
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA VAMALĂ
ZLS ai cărei membrii au o politică comercială comună faţă de terţi
bull Tarif vamal comun
bull Măsuri netarifare comune de protecţie faţă de terţi (măsuri de salvgardare antidumping şi compensatorii)
bullNegocierea şi icircncheierea icircn comun de acorduri comerciale cu ţările terţe
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA VAMALĂ
bull deşi nu mai este nevoie (ca icircn cazul zonelor de liber schimb) de reguli de origine (a căror icircndeplinire trebuie verificată la frontiera fiecărei ţări membre) controalele vamale la frontierele dintre membrii unei uniuni vamale rămacircn pentru a permite
- aplicarea de restricţii icircntre statele membre icircn circumstanţe excepţionale- colectarea de date statistice
Veniturile din icircncasarea taxelor vamale sunt de regulă considerate venituri comune sau sunt distribuite icircntre membri potrivit unei chei de repartiţie predeterminate
Ex porturile Anvers şi Rotterdam Belgia şi Olanda versus piaţa germană
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
Cel mai frecvent icircntacirclnit tip de grupare integraţionistă
superficială este acordul de liber schimb (72 din acordurile notificate la OMC icircn martie 2002)
Acordurile preferenţiale parţiale (19 din notificări)
Uniunile vamale ndash ( 9 din notificări)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
Din punctul de vedere al participanţilor
TREI CATEGORII DE ACORDURI
bull marea majoritate a acordurilor sunt bilaterale (icircntre două ţări)
bullacordurilor la care una din părţi este la racircndul său o grupare integraţionistă crescut icircn ultima vreme ( icircn jur de 20 din totalul acordurilor)
bullacordurile icircn care ambele părţi sunt grupări integraţioniste Deşi icircn curs de negociere de mai mult timp (ex UE-Mercosur nici un asemenea acord nu a fost icircncheiat deocamdată ceea ce sugerează
că aceste construcţii sunt complexe şi dificil de negociat
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa
Din punct de vedere geografic putem distinge icircntre
bull acorduri intervenite icircntre ţări contigue aparţinacircnd aceleiaşi zone geografice
bullacorduri trans-regionale
Icircn ultimii ani au proliferat icircnsă acordurile dintre ţări aflate la mari distanţe geografice din continente diferite (ex EU ndash Africa de Sud SUA ndash Australia Chile ndash Coreea de Sud etc)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa Piaţa comună (piaţa unică)
Reprezintă un progres al integrării economice faţă de stadiul anterior din perspectiva a două dimensiuni
liberalizează circulaţia intra-grupare şi pentru factorii de producţie (nu doar pentru produse)
abordează şi obstacolele care stacircnjenesc fluxurile economice intra-grupare acţionacircnd nu doar la frontierele naţionale ci şi icircn interiorul fiecărei ţări
- norme tehnice sanitare fitosanitare şi veterinare- reglementări fiscale- practici anticoncurenţiale acordarea de drepturi
exclusive (situaţii de monopol) tolerarea instigarea formării de carteluri acordarea de subvenţii (ajutoare de stat)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
bull Stadiu şi mai avansat de integrare icircn care ansamblul politicilor economice şi o bună parte din politicile sociale sunt fie complet unificate fie stracircns coordonate
Icircn plan monetar icircn funcţie de stringenţa gradului de armonizare avut icircn vedere se poate merge
- de la simpla coordonare a cursurilor de schimb (prin ldquolegareardquo monedelor naţionale de o monedă de referinţă)
- pacircnă la adoptarea unei monede comune
Icircncepacircnd cu ldquostadiul 3rdquo (uniunea vamală) realizarea integrării economice propuse reclamă icircn tot mai mare măsură o solidaritate politică icircntre parteneri care au tot mai icircnguste posibilităţi de a se manifesta independent faţă de terţi icircn plan economic
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Această prezentare secvenţială a formelor de integrare economică are mai ales scop didactic Icircn lumea reală
- trecerea succesivă prin toate aceste stadii nu este automată (exemplu Comunitatea Economică Europeană a ldquoţintitrdquo de la bun icircnceput uniunea vamală trecacircnd peste stadiile mai
timpurii)
- formele concrete de integrare economică realizată nu corespund icircntrutotul tiparelor menţionate amalgamacircndu-se adesea trăsături specifice unor forme de integrare diferite
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Patru variabile ale fenomenului integraţionist a) Fluxurile economice
vizateb) Tipuri de bariere abordate
c) Modalităţi de integrare utilizate
d) Nivelul de decizie icircn cadrul grupării
integraţioniste
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
a) Fluxurile economice vizate
Icircn principiu sfera de cuprindere a grupării este cu atacirct mai largă cu cacirct avansăm de la un stadiu la altul astfel că de regulă serviciile şi factorii de producţie ajung să fie cuprinşi doar icircncepacircnd cu bdquostadiul 4rdquo
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară) a) Fluxurile economice vizate- continuare
Există icircnsă tot mai multe excepţii de la acest tipar cum ar fi-bdquoSpaţiul Economic Europeanrdquo (EEA) care nu atinge stadiul de uniune vamală
(deoarece participanţii care sunt membri AELS nu sunt asociaţi politicii comerciale comune a UE) dar acoperă şi libertatea de circulaţie a serviciilor şi a factorilor de producţie
-tot mai multe acorduri de liber schimb (exemplu cele icircncheiate de Chile Australia Noua Zeelandă etc) prevăd şi liberalizarea comerţului reciproc cu servicii
-prevederi referitoare la liberalizarea circulaţiei factorilor de producţie se găsesc icircn unele grupări considerate simple acorduri de liber schimb (acordarea bdquodreptului de stabilirerdquo companiilor din ţările partenere) sau uniuni vamale (exemplu acordul CARICOM prevede libera circulaţie a forţei de muncă)
Pe de altă parte există uniuni vamale care exclud de sub incidenţa lor o parte importantă a comerţului reciproc (exemplu UE ndash Turcia pentru produsele agricole)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
a) Fluxurile economice vizate- continuare Asociația Europeană a Liberului Schimb (AELS European Free Trade Association EFTA) a fost icircnființată icircn 1960 prin semnarea Conventiei de la Stockholm Scopul inițial al acestei organizații internaționale era de a elimina taxele vamale asupra produselor industriale icircn comerțul dintre statele membre Prin convenția AELS statele AELS au stabilit o zonă de liber-schimb pentru comerțul mărfurilor Convenția a fost completată ulterior printr-un acord de integrare economică pentru sectorul de servicii Spre deosebire de UE icircnsă AELS nu este o uniune vamală ceea ce icircnseamnă că fiecare stat membru AELS poate stabili icircn principiu liber taxele vamale și politica comercială externă privind state terțe (non-AELS) Membrii fondatori au fost Marea Britanie Danemarca Norvegia Suedia Austria Elveţia și Portugalia Finlanda a devenit membru asociat icircn 1961 (devenind membru cu drepturi depline icircn 1966 iar Islanda icircn 1970 Regatul Unit și Danemarca intră icircn Comunitatea Europeană icircn 1973 (icircmpreună cu Irlanda icircncetacircnd prin urmare să fie membre AELS Portugalia a părăsit de asemenea AELS pentru a intra icircn Comunitatea Europeană icircn 1986 Liechtenstein se alătură AELS icircn 1991 interesele sale fiind reprezentate pacircnă atunci de Elveţia Icircn 1995 Austria Suedia și
Finlanda devin membre UE și părăsesc AELSMembrii actuali ai Asociației Europene a Liberului Schimb sunt Islanda Liechtenstein Norvegia și Elveţia
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară) b) Tipuri de bariere
abordate- bariere care acţionează la
frontieră
- bariere care acţionează icircn interiorul frontierelor naţionale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
- integrare negativă
c) Modalităţi de integrare utilizate
- integrarea pozitivă
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Integrare negativă presupune
-eliminarea obstacolelor existente (roll-back) şi abţinerea de la aplicarea de noi obstacole (standstill) icircn calea fluxurilor economice reciproce
-presupune o postură pasivă (hands off) şi nu reclamă existenţa unei capacităţi administrative deosebite
c) Modalităţi de integrare utilizate
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară) c) Modalităţi de integrare
utilizateIntegrarea pozitivă presupune
-intervenţia activă a autorităţilor pentru a evita apariţia de
obstacole icircn calea fluxurilor economice reciproce care decurg din existenţa unor reglementări naţionale diferite care pot afecta importurile comparativ mai mult decacirct producţia autohtonă
-o postură activă (hands on) ceea ce reclamă existenţa unei capacităţi administrative satisfăcătoare Se poate manifesta prin
armonizarea reglementărilor naţionale adoptarea de reglementări supranaţionale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
d) Nivelul de decizie icircn cadrul grupării integraţioniste
Nivelul integuvernamental este larg precumpănitor majoritatea grupărilor integraţioniste nu cunosc alt nivel de decizie decacirct cel interguvernamental pe cacircnd elementele de supranaţionalitate existente icircn anumite grupări sunt aplicabile doar anumitor domenii nu icircntregii palete de domenii acoperite de gruparea respectivă
Nivelul supranaţional cunoaşte cea mai largă sferă de manifestare icircn cadrul UE dar trebuie menţionat că şi aici există numeroase domenii unde statele membre păstează un drept de decizie distinct de cel exercitat la nivelul organelor comunitare (cazul aşa-numitelor competenţe mixte şi naţionale)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
d) Nivelul de decizie icircn cadrul grupării integraţioniste-continuare
competenţa exclusiv supranaţională (aşa-numita competenţă exclusivă) există icircn următoarele domenii
- politica comercială - politica de concurenţă - uniunea (politica) vamală- conservarea resurselor biologice ale mării icircn cadrul politicii
comune icircn domeniul pescuitului- politica monetară pentru ţările din zona euro
Foarte puţine alte grupări integraţioniste s-au ldquodotatrdquo cu organisme supranaţionale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela BalassaUNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Blocurile economice comerciale ndashforme de integrare
Crearea GATT a marcat icircnceputul unei lungi perioade de liberalizare progresivă a comerţului internaţional pe principii nediscriminatori
[1] GATT - Acordul General pentru Tarife și Comerț (The General Agreement on Tariffs and Trade) a fost negociat icircn timpul Conferinței ONU pentru Comerț și Ocuparea forței de muncă și a fost rezultatul eşecului de negociere a guvernelor de a crea Organizația Internaţională a Comerțului (ITO) GATT a fost format icircn 1947 și a durat pacircnă icircn 1994 cacircnd a fost icircnlocuit de către Organizaţia Mondială a Comerţului icircn 1995 Textul original GATT (GATT 1947) este icircncă icircn vigoare icircn cadrul OMC sub rezerva modificărilor GATT din 1994
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Blocurile economice comerciale ndashforme de integrare
Icircn afară de premisele economice şi politice au fost aduşi icircn discuţie chiar factori geografici şi culturali bull GeograficiPaul Krugman apreciază că proximitatea geografică dă naştere unor blocuri comerciale bdquonaturalerdquo create icircntre parteneri care derulează icircntre ei o parte semnificativă din fluxurile lor comercialebullCulturali Samuel Huntington prezintă cultura drept o forţă care uneşte şi divide totodată icircn consecinţă ţările cu afinităţi culturale cooperează economic şi politic iar organizaţiile internaţionale cum ar fi de exemplu Uniunea Europeană formate din state cu trăsături culturale comune au mai mult suces decacirct cele care icircncearcă să transceadă culturile
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Blocurile economice comerciale ndashforme de integrare
Prima este trecerea de la un regionalism icircnchis la unul deschis Multe dintre blocurile comerciale icircnfiinţate icircn anii 60 -70 se bazează pe o politică de substituire a importurilor şi impunerea barierelor externe ridicate
Noul val se caracterizează printr-o deschidere mai mare faţă de exterior şi o disponibilitate mai mare de a susţine decacirct de a controla comerţul internaţional
A doua este apariţia blocurilor comerciale icircn care sunt parteneri atacirct din statele dezvoltare cacirct şi din ţările icircn curs de dezvoltare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa
Elemente definitorii ale diferitelor forme de aranjamente de integrare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
B Efecte locaţionale - Distribuţia spaţială a activităţilor economice icircntre partenerii din cadrul unei grupări integraţioniste
1 Efecte statice
a) Crearea de comerţ
b) Deturnare de comerţ
c) Stimularea consumului
d) Pierderea din icircncasări de taxe vamale
e) Ameliorarea raportului de schimb
2 Efecte dinamice
a) Economii de scală
b) Eficienţa X
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
1 Efecte statice
a) Crearea de comerţ
b) Deturnare de comerţ
c) Stimularea consumului
d) Pierderea din icircncasări de taxe vamale
e) Ameliorarea raportului de schimb
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
a) Crearea de comerţ
bullIcircnlocuirea produselor autohtone (mai) scumpe cu produse importate (mai) ieftine provenite din ţările partenere sunt economisite resurse utilizate pentru satisfacerea nevoilor de consum intern ceea ce reprezintă un cacircştig de bunăstare pentru economia icircn cauză
Conceptele de creare a fost introduse de Jacob Viner (1950)
Avantaj competitiv Mihail Manoilescu- (1891-1950) Theacuteorie du protectionnisme et de leacutechange international - Editura Giard Paris 382 p
Pentru procurarea bunurilor economice arăta Manoilescu ţara agricolă dispunea de două căi posibile 1048707 calea indirectă (sau comercială) care consta icircn importul unor produse cu o productivitate a muncii inferioară mediei naţionale 1048707 calea directă (sau industrială) care consta icircn producerea icircn interiorul ţării a unor mărfuri cu o productivitate a muncii superioară mediei naţionale Pentru a determina dacă o marfă trebuia importată sau produsă icircn ţară era necesar să se compare productivitatea muncii aferente respectivei mărfi cu productivitatea medie naţională
Mihail Manoilescu- (1891-1950) Theacuteorie du protectionnisme et de leacutechange international - Editura
Giard Paris
a) Crearea de comerţ
a) Crearea de comerţ
)lei(granitapesteprodusemarfurilorpretul
)lei(tarainprodusemarfurilorpretulCSCS nomreal
Studiu de cazCursul de schimb nominal 1$=19800 lei preţurile unor mărfuri similare sunt icircn Romacircnia 100 miliarde lei iar icircn SUA 4500000 $ Să se determine cursul de schimb real şi să se explice semnificaţia sa
121lei00000010089
lei000000000100
$0005004
lei000000000100
lei19800
1CSreal
Aceasta icircnseamnă că mărfurile produse icircn Romacircnia au un preţ relativ care reprezintă 112 din preţul mărfii similare americane cea ce arată că mărfurile americane vor fi mai ieftine decacirct cele romacircneşti
2p
1pnomreal I
ICSCS
Ip1 - indicele preţurilor icircn ţara de referinţăIp2 - indicele preţurilor icircn ţara cu care se execută
tranzacţiile
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţ
bull Icircnlocuirea importurilor mai ieftine din restul lumii cu importuri mai scumpe din ţările partenere pierdere de bunăstare pentru economia icircn cauză
bull Icircn plus efectul de deturnare de comerţ este resimţit negativ şi de producătorii din ţările terţe care icircşi pierd din debuşeele de export
Conceptele de creare a fost introduse de Jacob Viner (1950)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţIcircn cazuri particulare crearea şi respectiv deturnarea de
comerţ pot avea efecte opuse celor aşteptate
- crearea de efecte de comerţ poate genera şocuri de ajustare violente
- deturnarea de comerţ poate genera economii de scală care se traduc icircn reducerea costurilor efect repercutat ulterior asupra consumatorilor prin preţuri mai mici
- icircn asemenea cazuri sporul de venit astfel generat icircm cadrul grupării integraţioniste poate duce la creşterea cererii de bunuri şi servicii din ţările terţe
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţEconomii şi dezeconomii de scară
CTMTL Zona I Zona II Zona III
FP
Q
I
I 1 FP
Q
I
I=1
FP
Q
I
I 1
Curba ldquoplicrdquo sau curba ldquoicircnfăşurătoarerdquo
Icircn economie economia de scară (icircn engleză economies of scale) este un termen ce descrie ceea ce se icircntacircmplă atunci cacircnd cantitățile de factori utilizați icircn producție cresc bull Mai concret o icircntreprindere icircși reduce costurile unitare producacircnd mai multe bunuri sau servicii și pe măsură ce crește producția costurile medii scad prin repartizarea costurilor fixe asupra unei producții mai mari
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
c) Stimularea consumului
bull Graţie scăderii preţurilor interne ca urmare a reducerii barierelor la import consumul va creşte
bull Acest surplus al consumatorilor reprezintă un cacircştig de bunăstare pentru ţara importatoare
bull Deoarece consumul suplimentar astfel generat va fi satisfăcut din import acest efect mai este denumit şi expansiune de comerţ (concept introdus de James Meade 1955)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
d) Pierderea din icircncasări din taxe vamale
Acest fenomen are loc icircn două situaţii
-ca urmare a eliminării taxelor vamale percepute asupra importurilor din ţările partenere care s-ar fi efectuat oricum (pentru că exportatorii respectivi erau cei mai competitivi chiar şi icircn raport cu cei din ţările terţe)
- ca urmare a fenomenului de deturnare de comerţ (pentru că importuri din ţări terţe asupra cărora s-ar fi perceput taxe vamale sunt icircnlocuite de importuri din ţări partenere cărora nu li se aplică taxe vamale)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
e) Ameliorarea raportului de schimb
Raportul de schimb = raportul procentual icircntre indicele preţurilor medii de export şi indicele preţurilor medii de import O ameliorare a raportului de schimb are semnificaţia că ţara respectivă trebuie să exporte mai puţin pentru a importa aceeaşi cantitate de mărfuri (sau obţine o cantitate mai mare de mărfuri dim import exportacircnd la fel de mult)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
e) Ameliorarea raportului de schimb
O grupare integraţionistă icircşi poate ameliora raportul de schimb icircn două feluri care pot exista simultan
- spontan ca urmare a efectului de deturnare de comerţ scade cererea pentru importurile din restul lumii deci preţurile acestora se ajustează icircn jos
- deliberat prin manipularea restricţiilor la import (tipic majorarea taxelor vamale)
Condiţia indispensabilă pentru materializarea acestui efect este ca gruparea integraţionistă să fie bdquomarerdquo adică să dispună de o forţă economică suficientă pentru a influenţa semnificativ cererea mondială pentru diverse produse
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Teoria domino a regionalismului [Richard Baldwin 1997]
Odata iniţiată o grupare integraţionistă outsiderii sunt stimulaţi să adere la ea efectele negative pentru terţi (deturnarea de comerţ şisau deteriorarea raportului de schimb) mobilizează forţele acestora in favoarea aderării
Presiunea icircn sensul aderării creşte odata cu dimensiunea blocului comercial cu cacirct acesta este mai mare cu atacirct mai atractivă este participarea pentru outsideri
Icircn consecinţă o singură integrare poate genera runde succesive de extindere (efect multiplicator)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Teoria domino a regionalismului [Richard Baldwin 1997]O ilustrare empirică a acestei teorii o oferă ordinea icircn care au fost organizate referendumurile pentru extinderea din 1995 a UE (Austria Finlanda Suedia Norvegia) icircncepacircnd cu ţările cele mai favorabile aderării tocmai pentru a spori presiunea asupra celor care urmau
Limită se bazează pe ipoteza că bdquoinsideriirdquo nu vor bloca extinderea grupăriiElementul care poate icircnclina balanţa este faptul că reacţia faţă de pierderi potenţiale tinde să fie mai puternică decacirct pentru obţinerea de cacircştiguri potenţiale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Relaţie directă structuri concurenţiale potenţial de creare comerţ mai mare
bull Cu cacirct economiile participante au structuri mai concurenţiale cu atacirct potenţialul de creare de comerţ este mai mare
bullInvers cu cacirct economiile participante sunt mai complementare cu atacirct potenţialul de deturnare de comerţ este mai mare
bull Cu cacirct preţurile interne icircn interiorul grupării integraţioniste sunt mai apropiate de preţurile mondiale cu atacirct potenţialul de creare de comerţ este mai mare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Realizarea de economii de scară posibile graţie lărgirii dimensiunilor pieţelor accesibile bull Aceasta antrenează o reducere a costurilor unitare de producţie şi icircn consecinţă fie consumatorii cacircştigă din preţuri mai reduse fie producătorii cacircştigă de pe urma profiturilor mai maribull Există două tipuri de economii de scară
-economii interne de scală care se materializează prin creşterea dimensiunii unităţii productive -economii externe de scală unde dimensiunea sectorului de activitate generează externalităţi pozitive pentru unităţile productive care acţionează icircn interiorul său (forţă de muncă specializată reţele de cercetare de comercializare etc)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Aceste efecte sunt considerate statice PIB creşte ca urmare a realocării resurselor şi acumulării de capital dar creşterea superioară durează doar pacircnă cacircnd economia receptează integral impactul lor pozitiv
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
2 Efecte dinamice
a) Economii de scală
b) Eficienţa X
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
Decurg din stimulentele pe care le creează grupările integraţioniste icircn direcţia creşterii productivităţii muncii ceea ce pune economia pe o traiectorie durabilă de creştere economică superioară Aceasta poate fi obţinută ca urmare a
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
a) Economiile de scală
Dezvoltarea comerţul permite producătorilor să icircşi mărească volumul producţiei cu consecinţa valorificării unor efecte pozitive
Economii şi dezeconomii de scară
CTMTL Zona I Zona II Zona III
FP
Q
I
I 1 FP
Q
I
I=1
FP
Q
I
I 1
Curba ldquoplicrdquo sau curba ldquoicircnfăşurătoarerdquo
Mai concret o icircntreprindere icircși reduce costurile unitare producacircnd mai multe bunuri sau servicii și pe măsură ce crește producția costurile medii scad prin repartizarea costurilor fixe asupra unei producții mai mari
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
- (termen utilizat de Harvey Leibenstein tot mai frecvent este utilizat conceptul de ameliorare a productivităţii totale a factorilor)
b) Eficienţa X
Se referă la măsura productivităţii muncitorilor icircn condiţiile menţinerii constante a tuturor celorlalte input-uri icircn procesul de producţie inclusiv calificările muncitorilor Concurenţa sporită pe care o generează comerţul necesită ca firmele să răspundă mai prompt la modificarea condiţiilor pe piaţă - Ea stimulează firmele să icircşi icircmbunătăţească performanţa economică prin inovări reducătoare de costuri şi să amelioreze calitatea bunurilor produse Fostul prim-ministru britanic Harold McMillan avea icircn vedere acest gen de efect atunci cacircnd se referea la ldquoduşul recerdquo pe care aderarea ţării sale la CEE l-ar reprezenta pentru icircntreprinderile britanice
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
existenţa mai multor concurenţi face mai dificilă realizarea icircnţelegerilor anticoncurenţiale (carteluri)
-reducerea dispersiei cotelor de piaţă deţinute de firme individuale (tipic acestea pierd din cota de piaţă deţinută local şi cacircştigă cote de piaţă icircn exterior dar icircn cadrul grupării) permite restracircngerea cazurilor de existenţă a unor poziţii dominante (monopoluri)
- se elimină reduce segmentarea pieţelor făcacircnd imposibilă mai dificilă discriminarea de preţ
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
Icircn consecinţă are loc o selecţie naturală firmele necompetitive se icircnchid (ies de pe piaţă) sau se reorganizează (fuziuni achiziţii) iar firme noi intră pe piaţă
Icircn mod normal există un compromis inevitabil icircntre valorificarea economiilor de scară pe de-o parte şi intensitatea climatului concurenţial pe de altă parte
Integrarea economică poate atenua sau chiar evita acest compromis deoarece permite firmelor să fie mai mari (deci să valorifice economiile de scală) fără ca numărul lor să fie mai mic
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
Efecte locaţionale - Distribuţia spaţială a activităţilor economice icircntre partenerii din cadrul unei grupări integraţioniste
bull Icircn mod tipic tara din cadrul grupării al cărei avantaj comparativ este cel mai diferit de media mondială este cea mai ameninţată de efectul de deturnare de comerţ comerţul său va fi reorientat către parteneri din grupare ale căror costuri comparative se situează icircntre cele ale sale şi media mondială
Icircn consecinţă dacă un grup de ţări puţin dezvoltate formează o grupare integraţionistă va exista o tendinţă ca cel mai bdquosăracrdquo membru să sufere o pierdere netă de venit din cauza deturnării de comerţ
IcircNTREBĂRI
IcircNTREBĂRI
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Definiţie globalizatoare
Integrarea economică poate fi definită ca un proces amplu complex de dezvoltare a economiei naţionale icircn condiţii contemporane care se bazează pe o treaptă calitativ superioară a interdependenţelor şi specializărilor icircntre economiile diferitelor state şi este determinată de un ansamblu de factori din care se degajă cu rol esenţial revoluţia tehnico-ştiinţifică contemporană
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Cauzele integrării economice
1 Apariţia şi manifestarea icircn forme tot mai acute a contradicţiei dintre posibilităţile de sporire a producţiei şi capacitatea restracircnsă a pieţelor naţionale
2 Gradul icircnalt de concentrare a producţiei şi de centralizare a miscării libere a capitalurilor şi forţei de muncă
3Necesitatea capitalurilor din ţările situate icircntr-o anumită zonă de a-şi promova icircn comun interesele ameninţate de concurenţi foarte puternici
4Constituirea de mari firme (de stat sau private) care prin activitatea lor depăşesc graniţele naţionale
5 Interesele comune ale ţăilor dezvoltate de a menţine şi dezvolta relaţiile cu fostele ţări coloniale devenite independente
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Cauzele integrării economice
1 Apariţia şi manifestarea icircn forme tot mai acute a contradicţiei dintre posibilităţile de sporire a producţiei şi capacitatea restracircnsă a pieţelor naţionale
bull Imediat după război această contradicţie nu a fost resimţită deoarece potenţialul tehnico economic abia putea face faţă cerinţelor interne
bullUlterior creşterea şi dezvoltarea economică a generat această contradicţie icircntre posibilităţile de producţie foarte mari şi cadrul icircngust al pieţelor naţionale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Cauzele integrării economice
2 Gradul icircnalt de concentrare a producţiei şi de centralizare a miscării libere a capitalurilor şi forţei de muncă
acord de ansamblu care să unească sub anumite forme şi icircn anumite condiţii economiile naţionale ale unor state care să aibă icircn vedere
bull asigurarea priorităţilor criteriilor de raţionalitate economică şi obţinerea de mari profituri
necesitatea liberalizării circulaţiei capitalurilor şi a forţei de muncă icircn interiorul spaţiului comun care oferea avantaje mari firmelor şi populaţiilor forţei de muncă din ţările integrate
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Cauzele integrării economice
3Necesitatea capitalurilor din ţările situate icircntr-o anumită zonă de a-şi promova icircn comun interesele ameninţate de concurenţi foarte puternici
Uniunea Europeană a fost creată icircn cadrul mai multor etape cu scopul nedeclarat explicit de a se apăra icircmpotriva expansiunii economice a SUA
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Cauzele integrării economice
4Constituirea de mari firme (de stat sau private) care prin activitatea lor depăşesc graniţele naţionale
Astfel un grup de state poate asigura cadrul adecvat pentru crearea şi dezvoltarea optimă a icircntreprinderilor icircn cadrul unui spaţiu adecvat
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Cauzele integrării economice
5 Interesele comune ale ţăilor dezvoltate de a menţine şi dezvolta relaţiile cu fostele ţări coloniale devenite independente
Fostele colonii refuzau să mai fie surse ieftine de au materii prime şi din acest motiv se impuneau politici concertate ale fostelor ţări coloniale pentru achiziţionarea acestora icircn condiţii cacirct mai avantajoase
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Raporturile integrării economice cu integrarea politicăbull Integrarea economică interregională icircn cadrul naţional implică o corespondenţă stracircnsă icircntre integrarea economică şi integrarea politică (statală)
Discuţie Sudul SUA după războiul civil (1861-1865) a rămas insuficient integrat icircn economia americană timp de aproximativ 80-90 de ani Similar Mezzogiorno (Italia la sud de Napoli) nu a reuşit să se integreze economic mult timp după terminarea unificării politice a Italiei (1870)
bull Procesele de integrare economică şi politică din Uniunea Europeană au fost corelate de la icircnceput
Esenţa integrării economice aşa cum rezultă din chiar definiţia acesteia este integrarea pieţei
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Raporturile integrării economice cu integrarea politică- continuare
Integrarea pieţei este o noţiune comportamentală adică indică faptul că activităţile actorilor de pe piaţă diferitelor regiuni sau state membre sunt racordate la condiţiile cererii şi ofertei din icircntreaga Uniune (sau altă zonă relevantă)
bull Această activitate comportamentală se materializează şi icircntr-o circulaţie transfrontalieră semnificativă a bunurilor serviciilor şi factorilor productivi
Există supoziţia că-integrarea pieţei (dacă nu este distorsionată) duce icircn general la creşterea bunăstării-o integrare mai mai mare a politicii poate să fie bună sau nu pentru bunăstarea agregată[
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Integrare negativă versus integrare pozitivă
Termenul de integrare negativă a fost propus de von Tinbergen icircn 1954 şi se referă la procesul de icircnlăturare a obstacolelor asupra comerţului dintre statele participante respectiv eliminarea oricăror restricţii icircn procesul de liberalizare a fluxurilor comerciale
Termenul de integrare pozitivă se referă la modificarea instrumentelor şi instituţiilor existente şi la crearea unora noi capabile să asigure pieţei integrate o funcţionare efectivă şi eficientă şi să promoveze obiective mai ample
Observaţii
Icircn practică integrarea negativă şi pozitivă acţionează icircmpreună Afirmaţia după care formele mai puţin evoluate se bazează numai pe integrare negativă nu a fost confirmată icircn practică
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Interguvernalism şi supranaţionalism
Icircn esenţă abordarea confederalistă respectiv interguvernamentalismul icircnseamnă că statele convin să coopereze reciproc fără a ceda ceva din suveranitatea lor naţională
Abordarea federalistă respectiv supranaţionalismul icircşi propune să dizolve distincţiile tradiţionale dintre statele naţiune
bull UE este icircn esenţă un produs al abordării federaliste deşi icircntr-o formă oarecum modificată bull Statele membre ezitau icircn abandonarea suveranităţii redobacircndită şi consolidată după cel de al doilea război mondial şi cedarea către o federaţie europeană
Soluţia aleasă - a realiza trecerea de la autonomia naţională la o federaţie europeană printr-un proces gradual
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Viteză variabilă şi geometrie variabilă
Viteza variabilă se referă la situaţia icircn care toţi membrii sunt legaţi prin obiective comune dar unora li se acordă un timp mai icircndelungat pentru realizarea acestora Icircn locul menţinerii tuturor membrilor la ritmul celui mai lent şi mai şovăelnic unele state pot opta pentru aplicarea unor politici comune la care celelalte vor adera cacircnd vor fi pregătite
Geometria variabilă se referă la situaţiile icircn care subgrupuri de membrii posibil pe diferite probleme doresc să treacă la forme mai adacircnci de integrare şi cooperare pe probleme specifice icircn timp ce alţi membrii doresc să rămacircnă icircn afara acestor iniţiative
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Viteză variabilă şi geometrie variabilă
Tendinţa de formare a unor blocuri comerciale regionale este determinată de acţiunea a două categorii de factori
Factori endogeniFactori exogeni
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Viteză variabilă şi geometrie variabilă - Tendinţa de formare a unor blocuri comerciale regionale este determinată de acţiunea a două
categorii de factori
Factori endogeni
bull Opţiunile fundamentale de politică economică similare respectiv concepţia comună despre dezvoltare
bull Politicile de liberalizare a comerţului promovate de multe ţări icircn curs de dezvoltare proces care va facilita liberalizarea accentuată icircn vederea unei viitoare integrări cu statele mai avansate
bull Dificultăţile economice cu care s-au confruntat ţările ca urmare a crizelor care au avut ca efect conştientizarea faptului că există potenţial de creştere insuficient valorificat
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Viteză variabilă şi geometrie variabilă - Tendinţa de formare a unor blocuri comerciale regionale este determinată de acţiunea a două
categorii de factori
Factori exogeni
bull Modalitatea de acoperire a riscurilor potenţiale determinate de evenimente care se petrec fie icircn zona respectivă fie icircn alte zone
bull Icircncercări de a compensa printr-o intensificare a schimburilor intragrup eventualele pierderi datorate bdquoicircngustăriirdquo unor pieţe externe ca urmare tot a unor procese integraţioniste
bull Dorinţa de stabilitate politică şi de consolidare a sistemelor democratice
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Subsidiaritatea şi integrarea economică
Conform Dicţionarului explicativ al limbii romane subsidiar se referă la ceva care se adaugă ca element secundar la argumentaţiile pentru sustinerea unui raţionament a unei teorii complementar auxiliar secundar In contextul utilizarii lui actuale cel mai apropiat inţeles ar fi de asigurarea de servicii complementare icircn condiţiile jucării (interpretării) unui rol secundar
O definire mai generală O comunitate de nivel inalt nu trebuie să interfereze in viaţa comunităţii de nivel mai jos văduvind-o de funcţiile ei dar trebuie să intervină atunci cacircnd aceasta are nevoie de ajutor pentru a-şi putea corela activităţile ei cu ale celorlalte componente ale societăţii din care fac parte văzute intodeauna ca un bun comun
Bazele pricipiului subsidiarităţii icircn acest sens au fost puse de Papa Pius al XI-lea (1931) şi ulterior clarificate de Papa Ioan Paul al II-lea (1991) In general el inseamnă non-acţiune din partea statului şi ajutor atunci cacircnd cetăţeanul are nevoie
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Subsidiaritatea şi integrarea economică- continuare
bull Referitor la rezolvarea problemelor unui sistem cea mai bună rezolvare are loc la nivelul subsistemelor in care ele apar Aceasta abordare ar fi similară cu managementul prin exceptie
bull Trebuie intervenit numai atunci cacircnd este necesar Subsistemele sunt icircncurajate să-şi rezolve singure problemele (inclusiv conflictele) fără să apeleze la autorităţi de nivel superior
Referitor la guvernarea Uniunii Europene aplicarea principiului subsidiarităţii se referă la transferarea deciziei la nivelul cel mai apropiat de cetăţean Se poate afirma că bazele aplicării subsidiarităţii din acest punct de vedere au fost puse prin Tratatul de la Maastricht icircn 1993
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Subsidiaritatea şi integrarea economică- continuare
Organismele cu autoreglementare acestea au aparut ca o alternativă la aplicarea principiilor de reglementare clasică Reglementarea clasică fiind bazată pe legi este un sistem care se adaptează greu la ritmul actual al schimbărilor necesare integrarii icircn noul context economic si politic
La nivelul Uniunii Europene se pot identifica o serie intreagă de entitati Comisia Europei Parlamentul Europei statele membre autorităţile naţionale industria organizatiile neguvernamentale etc fiecare avand un anumit tip sau anumite initiative de reglementare (autoreglementare reglementare voluntara co-reglementare intelegeri sau tratate negociate sau voluntare etc)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Subsidiaritatea şi integrarea economică- continuare
Corelarea aplicării principiului subsidiaritatii cu alte principii de bază ca acelea ale competiţiei democraţiei eticii dezvoltării sustenabile este o temă care ar trebui sa aibă o largă dezbatere şi icircn Romania atacirct la nivelul specialiştilor cacirct şi al cetaţeanului de racircnd deoarece complexitatea procesului de integrare in UE este amplificată de globalizarea pieţelor şi de tranziţia la societatea informationalăEste nevoie de cunoaştere şi comunicare pentru a selecta şi aplica cele mai bune practici si tendinţe
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa
ZONA DE LIBER SCHIMB
ACORD COMERCIAL PREFERENŢIAL
UNIUNEA VAMALĂ
PIAŢA COMUNĂ (piaţa unică)
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
FORME D
E
INTEGRARE
SUPERFICIA
LĂ
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa
ACORD COMERCIAL PREFERENŢIAL
-partenerii icircşi acordă reciproc un tratament comercial mai bun decacirct cel aplicat terţilor (tipic taxe vamale reduse eventual la nivel zero) pentru diferite bunuri care fac obiectul comerţului reciproc
- regulile comerciale internaţionale stabilite sub egida Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC) nu permit existenţa unor asemenea acorduri decacirct icircntre ţări icircn curs de dezvoltare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela BalassaZONA DE LIBER SCHIMB
bull partenerii elimină (nu doar reduc) barierele comerciale (nu doar taxele vamale) care afectează cvasi-totalitatea comerţului reciproc (nu doar o parte din acesta) aplicarea de restricţii asupra fluxurilor commerciale reciproce poate fi totuşi permisă icircn cazuri excepţionale măsuri de salvgardare restricţii din considerante legate de situaţia balanţei de plăţi externe
bull fiecare parte icircşi păstrează independenţa icircn formularea regimului comercial aplicabil ţărilor nemembre
nu există nici o raţiune economică pentru care acordurile de liber schimb ar trebui icircncheiate doar icircntre ţări cu un nivel comparabil de dezvoltare economică şi prosperitate
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela BalassaZONA DE LIBER SCHIMB-Z LS
politicile comerciale aplicate de ţările membre terţilor trebuie să fie relativ asemănătoare din punctul de vedere al restricţiilor impuse
deviere de comerţ (trade deflection)
- stimulent puternic pentru nemembri de a icircncerca să icircşi livreze mărfurile icircn icircntreaga zonă de liber schimb utilizacircnd teritoriul ţării membre cu cel mai scăzut nivel de protecţie
Aplicare reguli de origine criterii care trebuie icircndeplinite de bunurile schimbate icircntre ţările membre pentru a fi considerate originare din ţările membre ale zonei de liber schimb şi deci eligibile pentru tratamentul preferenţial
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA VAMALĂ
ZLS ai cărei membrii au o politică comercială comună faţă de terţi
bull Tarif vamal comun
bull Măsuri netarifare comune de protecţie faţă de terţi (măsuri de salvgardare antidumping şi compensatorii)
bullNegocierea şi icircncheierea icircn comun de acorduri comerciale cu ţările terţe
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA VAMALĂ
bull deşi nu mai este nevoie (ca icircn cazul zonelor de liber schimb) de reguli de origine (a căror icircndeplinire trebuie verificată la frontiera fiecărei ţări membre) controalele vamale la frontierele dintre membrii unei uniuni vamale rămacircn pentru a permite
- aplicarea de restricţii icircntre statele membre icircn circumstanţe excepţionale- colectarea de date statistice
Veniturile din icircncasarea taxelor vamale sunt de regulă considerate venituri comune sau sunt distribuite icircntre membri potrivit unei chei de repartiţie predeterminate
Ex porturile Anvers şi Rotterdam Belgia şi Olanda versus piaţa germană
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
Cel mai frecvent icircntacirclnit tip de grupare integraţionistă
superficială este acordul de liber schimb (72 din acordurile notificate la OMC icircn martie 2002)
Acordurile preferenţiale parţiale (19 din notificări)
Uniunile vamale ndash ( 9 din notificări)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
Din punctul de vedere al participanţilor
TREI CATEGORII DE ACORDURI
bull marea majoritate a acordurilor sunt bilaterale (icircntre două ţări)
bullacordurilor la care una din părţi este la racircndul său o grupare integraţionistă crescut icircn ultima vreme ( icircn jur de 20 din totalul acordurilor)
bullacordurile icircn care ambele părţi sunt grupări integraţioniste Deşi icircn curs de negociere de mai mult timp (ex UE-Mercosur nici un asemenea acord nu a fost icircncheiat deocamdată ceea ce sugerează
că aceste construcţii sunt complexe şi dificil de negociat
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa
Din punct de vedere geografic putem distinge icircntre
bull acorduri intervenite icircntre ţări contigue aparţinacircnd aceleiaşi zone geografice
bullacorduri trans-regionale
Icircn ultimii ani au proliferat icircnsă acordurile dintre ţări aflate la mari distanţe geografice din continente diferite (ex EU ndash Africa de Sud SUA ndash Australia Chile ndash Coreea de Sud etc)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa Piaţa comună (piaţa unică)
Reprezintă un progres al integrării economice faţă de stadiul anterior din perspectiva a două dimensiuni
liberalizează circulaţia intra-grupare şi pentru factorii de producţie (nu doar pentru produse)
abordează şi obstacolele care stacircnjenesc fluxurile economice intra-grupare acţionacircnd nu doar la frontierele naţionale ci şi icircn interiorul fiecărei ţări
- norme tehnice sanitare fitosanitare şi veterinare- reglementări fiscale- practici anticoncurenţiale acordarea de drepturi
exclusive (situaţii de monopol) tolerarea instigarea formării de carteluri acordarea de subvenţii (ajutoare de stat)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
bull Stadiu şi mai avansat de integrare icircn care ansamblul politicilor economice şi o bună parte din politicile sociale sunt fie complet unificate fie stracircns coordonate
Icircn plan monetar icircn funcţie de stringenţa gradului de armonizare avut icircn vedere se poate merge
- de la simpla coordonare a cursurilor de schimb (prin ldquolegareardquo monedelor naţionale de o monedă de referinţă)
- pacircnă la adoptarea unei monede comune
Icircncepacircnd cu ldquostadiul 3rdquo (uniunea vamală) realizarea integrării economice propuse reclamă icircn tot mai mare măsură o solidaritate politică icircntre parteneri care au tot mai icircnguste posibilităţi de a se manifesta independent faţă de terţi icircn plan economic
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Această prezentare secvenţială a formelor de integrare economică are mai ales scop didactic Icircn lumea reală
- trecerea succesivă prin toate aceste stadii nu este automată (exemplu Comunitatea Economică Europeană a ldquoţintitrdquo de la bun icircnceput uniunea vamală trecacircnd peste stadiile mai
timpurii)
- formele concrete de integrare economică realizată nu corespund icircntrutotul tiparelor menţionate amalgamacircndu-se adesea trăsături specifice unor forme de integrare diferite
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Patru variabile ale fenomenului integraţionist a) Fluxurile economice
vizateb) Tipuri de bariere abordate
c) Modalităţi de integrare utilizate
d) Nivelul de decizie icircn cadrul grupării
integraţioniste
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
a) Fluxurile economice vizate
Icircn principiu sfera de cuprindere a grupării este cu atacirct mai largă cu cacirct avansăm de la un stadiu la altul astfel că de regulă serviciile şi factorii de producţie ajung să fie cuprinşi doar icircncepacircnd cu bdquostadiul 4rdquo
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară) a) Fluxurile economice vizate- continuare
Există icircnsă tot mai multe excepţii de la acest tipar cum ar fi-bdquoSpaţiul Economic Europeanrdquo (EEA) care nu atinge stadiul de uniune vamală
(deoarece participanţii care sunt membri AELS nu sunt asociaţi politicii comerciale comune a UE) dar acoperă şi libertatea de circulaţie a serviciilor şi a factorilor de producţie
-tot mai multe acorduri de liber schimb (exemplu cele icircncheiate de Chile Australia Noua Zeelandă etc) prevăd şi liberalizarea comerţului reciproc cu servicii
-prevederi referitoare la liberalizarea circulaţiei factorilor de producţie se găsesc icircn unele grupări considerate simple acorduri de liber schimb (acordarea bdquodreptului de stabilirerdquo companiilor din ţările partenere) sau uniuni vamale (exemplu acordul CARICOM prevede libera circulaţie a forţei de muncă)
Pe de altă parte există uniuni vamale care exclud de sub incidenţa lor o parte importantă a comerţului reciproc (exemplu UE ndash Turcia pentru produsele agricole)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
a) Fluxurile economice vizate- continuare Asociația Europeană a Liberului Schimb (AELS European Free Trade Association EFTA) a fost icircnființată icircn 1960 prin semnarea Conventiei de la Stockholm Scopul inițial al acestei organizații internaționale era de a elimina taxele vamale asupra produselor industriale icircn comerțul dintre statele membre Prin convenția AELS statele AELS au stabilit o zonă de liber-schimb pentru comerțul mărfurilor Convenția a fost completată ulterior printr-un acord de integrare economică pentru sectorul de servicii Spre deosebire de UE icircnsă AELS nu este o uniune vamală ceea ce icircnseamnă că fiecare stat membru AELS poate stabili icircn principiu liber taxele vamale și politica comercială externă privind state terțe (non-AELS) Membrii fondatori au fost Marea Britanie Danemarca Norvegia Suedia Austria Elveţia și Portugalia Finlanda a devenit membru asociat icircn 1961 (devenind membru cu drepturi depline icircn 1966 iar Islanda icircn 1970 Regatul Unit și Danemarca intră icircn Comunitatea Europeană icircn 1973 (icircmpreună cu Irlanda icircncetacircnd prin urmare să fie membre AELS Portugalia a părăsit de asemenea AELS pentru a intra icircn Comunitatea Europeană icircn 1986 Liechtenstein se alătură AELS icircn 1991 interesele sale fiind reprezentate pacircnă atunci de Elveţia Icircn 1995 Austria Suedia și
Finlanda devin membre UE și părăsesc AELSMembrii actuali ai Asociației Europene a Liberului Schimb sunt Islanda Liechtenstein Norvegia și Elveţia
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară) b) Tipuri de bariere
abordate- bariere care acţionează la
frontieră
- bariere care acţionează icircn interiorul frontierelor naţionale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
- integrare negativă
c) Modalităţi de integrare utilizate
- integrarea pozitivă
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Integrare negativă presupune
-eliminarea obstacolelor existente (roll-back) şi abţinerea de la aplicarea de noi obstacole (standstill) icircn calea fluxurilor economice reciproce
-presupune o postură pasivă (hands off) şi nu reclamă existenţa unei capacităţi administrative deosebite
c) Modalităţi de integrare utilizate
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară) c) Modalităţi de integrare
utilizateIntegrarea pozitivă presupune
-intervenţia activă a autorităţilor pentru a evita apariţia de
obstacole icircn calea fluxurilor economice reciproce care decurg din existenţa unor reglementări naţionale diferite care pot afecta importurile comparativ mai mult decacirct producţia autohtonă
-o postură activă (hands on) ceea ce reclamă existenţa unei capacităţi administrative satisfăcătoare Se poate manifesta prin
armonizarea reglementărilor naţionale adoptarea de reglementări supranaţionale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
d) Nivelul de decizie icircn cadrul grupării integraţioniste
Nivelul integuvernamental este larg precumpănitor majoritatea grupărilor integraţioniste nu cunosc alt nivel de decizie decacirct cel interguvernamental pe cacircnd elementele de supranaţionalitate existente icircn anumite grupări sunt aplicabile doar anumitor domenii nu icircntregii palete de domenii acoperite de gruparea respectivă
Nivelul supranaţional cunoaşte cea mai largă sferă de manifestare icircn cadrul UE dar trebuie menţionat că şi aici există numeroase domenii unde statele membre păstează un drept de decizie distinct de cel exercitat la nivelul organelor comunitare (cazul aşa-numitelor competenţe mixte şi naţionale)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
d) Nivelul de decizie icircn cadrul grupării integraţioniste-continuare
competenţa exclusiv supranaţională (aşa-numita competenţă exclusivă) există icircn următoarele domenii
- politica comercială - politica de concurenţă - uniunea (politica) vamală- conservarea resurselor biologice ale mării icircn cadrul politicii
comune icircn domeniul pescuitului- politica monetară pentru ţările din zona euro
Foarte puţine alte grupări integraţioniste s-au ldquodotatrdquo cu organisme supranaţionale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela BalassaUNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Blocurile economice comerciale ndashforme de integrare
Crearea GATT a marcat icircnceputul unei lungi perioade de liberalizare progresivă a comerţului internaţional pe principii nediscriminatori
[1] GATT - Acordul General pentru Tarife și Comerț (The General Agreement on Tariffs and Trade) a fost negociat icircn timpul Conferinței ONU pentru Comerț și Ocuparea forței de muncă și a fost rezultatul eşecului de negociere a guvernelor de a crea Organizația Internaţională a Comerțului (ITO) GATT a fost format icircn 1947 și a durat pacircnă icircn 1994 cacircnd a fost icircnlocuit de către Organizaţia Mondială a Comerţului icircn 1995 Textul original GATT (GATT 1947) este icircncă icircn vigoare icircn cadrul OMC sub rezerva modificărilor GATT din 1994
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Blocurile economice comerciale ndashforme de integrare
Icircn afară de premisele economice şi politice au fost aduşi icircn discuţie chiar factori geografici şi culturali bull GeograficiPaul Krugman apreciază că proximitatea geografică dă naştere unor blocuri comerciale bdquonaturalerdquo create icircntre parteneri care derulează icircntre ei o parte semnificativă din fluxurile lor comercialebullCulturali Samuel Huntington prezintă cultura drept o forţă care uneşte şi divide totodată icircn consecinţă ţările cu afinităţi culturale cooperează economic şi politic iar organizaţiile internaţionale cum ar fi de exemplu Uniunea Europeană formate din state cu trăsături culturale comune au mai mult suces decacirct cele care icircncearcă să transceadă culturile
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Blocurile economice comerciale ndashforme de integrare
Prima este trecerea de la un regionalism icircnchis la unul deschis Multe dintre blocurile comerciale icircnfiinţate icircn anii 60 -70 se bazează pe o politică de substituire a importurilor şi impunerea barierelor externe ridicate
Noul val se caracterizează printr-o deschidere mai mare faţă de exterior şi o disponibilitate mai mare de a susţine decacirct de a controla comerţul internaţional
A doua este apariţia blocurilor comerciale icircn care sunt parteneri atacirct din statele dezvoltare cacirct şi din ţările icircn curs de dezvoltare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa
Elemente definitorii ale diferitelor forme de aranjamente de integrare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
B Efecte locaţionale - Distribuţia spaţială a activităţilor economice icircntre partenerii din cadrul unei grupări integraţioniste
1 Efecte statice
a) Crearea de comerţ
b) Deturnare de comerţ
c) Stimularea consumului
d) Pierderea din icircncasări de taxe vamale
e) Ameliorarea raportului de schimb
2 Efecte dinamice
a) Economii de scală
b) Eficienţa X
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
1 Efecte statice
a) Crearea de comerţ
b) Deturnare de comerţ
c) Stimularea consumului
d) Pierderea din icircncasări de taxe vamale
e) Ameliorarea raportului de schimb
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
a) Crearea de comerţ
bullIcircnlocuirea produselor autohtone (mai) scumpe cu produse importate (mai) ieftine provenite din ţările partenere sunt economisite resurse utilizate pentru satisfacerea nevoilor de consum intern ceea ce reprezintă un cacircştig de bunăstare pentru economia icircn cauză
Conceptele de creare a fost introduse de Jacob Viner (1950)
Avantaj competitiv Mihail Manoilescu- (1891-1950) Theacuteorie du protectionnisme et de leacutechange international - Editura Giard Paris 382 p
Pentru procurarea bunurilor economice arăta Manoilescu ţara agricolă dispunea de două căi posibile 1048707 calea indirectă (sau comercială) care consta icircn importul unor produse cu o productivitate a muncii inferioară mediei naţionale 1048707 calea directă (sau industrială) care consta icircn producerea icircn interiorul ţării a unor mărfuri cu o productivitate a muncii superioară mediei naţionale Pentru a determina dacă o marfă trebuia importată sau produsă icircn ţară era necesar să se compare productivitatea muncii aferente respectivei mărfi cu productivitatea medie naţională
Mihail Manoilescu- (1891-1950) Theacuteorie du protectionnisme et de leacutechange international - Editura
Giard Paris
a) Crearea de comerţ
a) Crearea de comerţ
)lei(granitapesteprodusemarfurilorpretul
)lei(tarainprodusemarfurilorpretulCSCS nomreal
Studiu de cazCursul de schimb nominal 1$=19800 lei preţurile unor mărfuri similare sunt icircn Romacircnia 100 miliarde lei iar icircn SUA 4500000 $ Să se determine cursul de schimb real şi să se explice semnificaţia sa
121lei00000010089
lei000000000100
$0005004
lei000000000100
lei19800
1CSreal
Aceasta icircnseamnă că mărfurile produse icircn Romacircnia au un preţ relativ care reprezintă 112 din preţul mărfii similare americane cea ce arată că mărfurile americane vor fi mai ieftine decacirct cele romacircneşti
2p
1pnomreal I
ICSCS
Ip1 - indicele preţurilor icircn ţara de referinţăIp2 - indicele preţurilor icircn ţara cu care se execută
tranzacţiile
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţ
bull Icircnlocuirea importurilor mai ieftine din restul lumii cu importuri mai scumpe din ţările partenere pierdere de bunăstare pentru economia icircn cauză
bull Icircn plus efectul de deturnare de comerţ este resimţit negativ şi de producătorii din ţările terţe care icircşi pierd din debuşeele de export
Conceptele de creare a fost introduse de Jacob Viner (1950)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţIcircn cazuri particulare crearea şi respectiv deturnarea de
comerţ pot avea efecte opuse celor aşteptate
- crearea de efecte de comerţ poate genera şocuri de ajustare violente
- deturnarea de comerţ poate genera economii de scală care se traduc icircn reducerea costurilor efect repercutat ulterior asupra consumatorilor prin preţuri mai mici
- icircn asemenea cazuri sporul de venit astfel generat icircm cadrul grupării integraţioniste poate duce la creşterea cererii de bunuri şi servicii din ţările terţe
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţEconomii şi dezeconomii de scară
CTMTL Zona I Zona II Zona III
FP
Q
I
I 1 FP
Q
I
I=1
FP
Q
I
I 1
Curba ldquoplicrdquo sau curba ldquoicircnfăşurătoarerdquo
Icircn economie economia de scară (icircn engleză economies of scale) este un termen ce descrie ceea ce se icircntacircmplă atunci cacircnd cantitățile de factori utilizați icircn producție cresc bull Mai concret o icircntreprindere icircși reduce costurile unitare producacircnd mai multe bunuri sau servicii și pe măsură ce crește producția costurile medii scad prin repartizarea costurilor fixe asupra unei producții mai mari
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
c) Stimularea consumului
bull Graţie scăderii preţurilor interne ca urmare a reducerii barierelor la import consumul va creşte
bull Acest surplus al consumatorilor reprezintă un cacircştig de bunăstare pentru ţara importatoare
bull Deoarece consumul suplimentar astfel generat va fi satisfăcut din import acest efect mai este denumit şi expansiune de comerţ (concept introdus de James Meade 1955)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
d) Pierderea din icircncasări din taxe vamale
Acest fenomen are loc icircn două situaţii
-ca urmare a eliminării taxelor vamale percepute asupra importurilor din ţările partenere care s-ar fi efectuat oricum (pentru că exportatorii respectivi erau cei mai competitivi chiar şi icircn raport cu cei din ţările terţe)
- ca urmare a fenomenului de deturnare de comerţ (pentru că importuri din ţări terţe asupra cărora s-ar fi perceput taxe vamale sunt icircnlocuite de importuri din ţări partenere cărora nu li se aplică taxe vamale)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
e) Ameliorarea raportului de schimb
Raportul de schimb = raportul procentual icircntre indicele preţurilor medii de export şi indicele preţurilor medii de import O ameliorare a raportului de schimb are semnificaţia că ţara respectivă trebuie să exporte mai puţin pentru a importa aceeaşi cantitate de mărfuri (sau obţine o cantitate mai mare de mărfuri dim import exportacircnd la fel de mult)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
e) Ameliorarea raportului de schimb
O grupare integraţionistă icircşi poate ameliora raportul de schimb icircn două feluri care pot exista simultan
- spontan ca urmare a efectului de deturnare de comerţ scade cererea pentru importurile din restul lumii deci preţurile acestora se ajustează icircn jos
- deliberat prin manipularea restricţiilor la import (tipic majorarea taxelor vamale)
Condiţia indispensabilă pentru materializarea acestui efect este ca gruparea integraţionistă să fie bdquomarerdquo adică să dispună de o forţă economică suficientă pentru a influenţa semnificativ cererea mondială pentru diverse produse
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Teoria domino a regionalismului [Richard Baldwin 1997]
Odata iniţiată o grupare integraţionistă outsiderii sunt stimulaţi să adere la ea efectele negative pentru terţi (deturnarea de comerţ şisau deteriorarea raportului de schimb) mobilizează forţele acestora in favoarea aderării
Presiunea icircn sensul aderării creşte odata cu dimensiunea blocului comercial cu cacirct acesta este mai mare cu atacirct mai atractivă este participarea pentru outsideri
Icircn consecinţă o singură integrare poate genera runde succesive de extindere (efect multiplicator)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Teoria domino a regionalismului [Richard Baldwin 1997]O ilustrare empirică a acestei teorii o oferă ordinea icircn care au fost organizate referendumurile pentru extinderea din 1995 a UE (Austria Finlanda Suedia Norvegia) icircncepacircnd cu ţările cele mai favorabile aderării tocmai pentru a spori presiunea asupra celor care urmau
Limită se bazează pe ipoteza că bdquoinsideriirdquo nu vor bloca extinderea grupăriiElementul care poate icircnclina balanţa este faptul că reacţia faţă de pierderi potenţiale tinde să fie mai puternică decacirct pentru obţinerea de cacircştiguri potenţiale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Relaţie directă structuri concurenţiale potenţial de creare comerţ mai mare
bull Cu cacirct economiile participante au structuri mai concurenţiale cu atacirct potenţialul de creare de comerţ este mai mare
bullInvers cu cacirct economiile participante sunt mai complementare cu atacirct potenţialul de deturnare de comerţ este mai mare
bull Cu cacirct preţurile interne icircn interiorul grupării integraţioniste sunt mai apropiate de preţurile mondiale cu atacirct potenţialul de creare de comerţ este mai mare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Realizarea de economii de scară posibile graţie lărgirii dimensiunilor pieţelor accesibile bull Aceasta antrenează o reducere a costurilor unitare de producţie şi icircn consecinţă fie consumatorii cacircştigă din preţuri mai reduse fie producătorii cacircştigă de pe urma profiturilor mai maribull Există două tipuri de economii de scară
-economii interne de scală care se materializează prin creşterea dimensiunii unităţii productive -economii externe de scală unde dimensiunea sectorului de activitate generează externalităţi pozitive pentru unităţile productive care acţionează icircn interiorul său (forţă de muncă specializată reţele de cercetare de comercializare etc)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Aceste efecte sunt considerate statice PIB creşte ca urmare a realocării resurselor şi acumulării de capital dar creşterea superioară durează doar pacircnă cacircnd economia receptează integral impactul lor pozitiv
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
2 Efecte dinamice
a) Economii de scală
b) Eficienţa X
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
Decurg din stimulentele pe care le creează grupările integraţioniste icircn direcţia creşterii productivităţii muncii ceea ce pune economia pe o traiectorie durabilă de creştere economică superioară Aceasta poate fi obţinută ca urmare a
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
a) Economiile de scală
Dezvoltarea comerţul permite producătorilor să icircşi mărească volumul producţiei cu consecinţa valorificării unor efecte pozitive
Economii şi dezeconomii de scară
CTMTL Zona I Zona II Zona III
FP
Q
I
I 1 FP
Q
I
I=1
FP
Q
I
I 1
Curba ldquoplicrdquo sau curba ldquoicircnfăşurătoarerdquo
Mai concret o icircntreprindere icircși reduce costurile unitare producacircnd mai multe bunuri sau servicii și pe măsură ce crește producția costurile medii scad prin repartizarea costurilor fixe asupra unei producții mai mari
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
- (termen utilizat de Harvey Leibenstein tot mai frecvent este utilizat conceptul de ameliorare a productivităţii totale a factorilor)
b) Eficienţa X
Se referă la măsura productivităţii muncitorilor icircn condiţiile menţinerii constante a tuturor celorlalte input-uri icircn procesul de producţie inclusiv calificările muncitorilor Concurenţa sporită pe care o generează comerţul necesită ca firmele să răspundă mai prompt la modificarea condiţiilor pe piaţă - Ea stimulează firmele să icircşi icircmbunătăţească performanţa economică prin inovări reducătoare de costuri şi să amelioreze calitatea bunurilor produse Fostul prim-ministru britanic Harold McMillan avea icircn vedere acest gen de efect atunci cacircnd se referea la ldquoduşul recerdquo pe care aderarea ţării sale la CEE l-ar reprezenta pentru icircntreprinderile britanice
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
existenţa mai multor concurenţi face mai dificilă realizarea icircnţelegerilor anticoncurenţiale (carteluri)
-reducerea dispersiei cotelor de piaţă deţinute de firme individuale (tipic acestea pierd din cota de piaţă deţinută local şi cacircştigă cote de piaţă icircn exterior dar icircn cadrul grupării) permite restracircngerea cazurilor de existenţă a unor poziţii dominante (monopoluri)
- se elimină reduce segmentarea pieţelor făcacircnd imposibilă mai dificilă discriminarea de preţ
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
Icircn consecinţă are loc o selecţie naturală firmele necompetitive se icircnchid (ies de pe piaţă) sau se reorganizează (fuziuni achiziţii) iar firme noi intră pe piaţă
Icircn mod normal există un compromis inevitabil icircntre valorificarea economiilor de scară pe de-o parte şi intensitatea climatului concurenţial pe de altă parte
Integrarea economică poate atenua sau chiar evita acest compromis deoarece permite firmelor să fie mai mari (deci să valorifice economiile de scală) fără ca numărul lor să fie mai mic
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
Efecte locaţionale - Distribuţia spaţială a activităţilor economice icircntre partenerii din cadrul unei grupări integraţioniste
bull Icircn mod tipic tara din cadrul grupării al cărei avantaj comparativ este cel mai diferit de media mondială este cea mai ameninţată de efectul de deturnare de comerţ comerţul său va fi reorientat către parteneri din grupare ale căror costuri comparative se situează icircntre cele ale sale şi media mondială
Icircn consecinţă dacă un grup de ţări puţin dezvoltate formează o grupare integraţionistă va exista o tendinţă ca cel mai bdquosăracrdquo membru să sufere o pierdere netă de venit din cauza deturnării de comerţ
IcircNTREBĂRI
IcircNTREBĂRI
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Cauzele integrării economice
1 Apariţia şi manifestarea icircn forme tot mai acute a contradicţiei dintre posibilităţile de sporire a producţiei şi capacitatea restracircnsă a pieţelor naţionale
2 Gradul icircnalt de concentrare a producţiei şi de centralizare a miscării libere a capitalurilor şi forţei de muncă
3Necesitatea capitalurilor din ţările situate icircntr-o anumită zonă de a-şi promova icircn comun interesele ameninţate de concurenţi foarte puternici
4Constituirea de mari firme (de stat sau private) care prin activitatea lor depăşesc graniţele naţionale
5 Interesele comune ale ţăilor dezvoltate de a menţine şi dezvolta relaţiile cu fostele ţări coloniale devenite independente
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Cauzele integrării economice
1 Apariţia şi manifestarea icircn forme tot mai acute a contradicţiei dintre posibilităţile de sporire a producţiei şi capacitatea restracircnsă a pieţelor naţionale
bull Imediat după război această contradicţie nu a fost resimţită deoarece potenţialul tehnico economic abia putea face faţă cerinţelor interne
bullUlterior creşterea şi dezvoltarea economică a generat această contradicţie icircntre posibilităţile de producţie foarte mari şi cadrul icircngust al pieţelor naţionale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Cauzele integrării economice
2 Gradul icircnalt de concentrare a producţiei şi de centralizare a miscării libere a capitalurilor şi forţei de muncă
acord de ansamblu care să unească sub anumite forme şi icircn anumite condiţii economiile naţionale ale unor state care să aibă icircn vedere
bull asigurarea priorităţilor criteriilor de raţionalitate economică şi obţinerea de mari profituri
necesitatea liberalizării circulaţiei capitalurilor şi a forţei de muncă icircn interiorul spaţiului comun care oferea avantaje mari firmelor şi populaţiilor forţei de muncă din ţările integrate
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Cauzele integrării economice
3Necesitatea capitalurilor din ţările situate icircntr-o anumită zonă de a-şi promova icircn comun interesele ameninţate de concurenţi foarte puternici
Uniunea Europeană a fost creată icircn cadrul mai multor etape cu scopul nedeclarat explicit de a se apăra icircmpotriva expansiunii economice a SUA
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Cauzele integrării economice
4Constituirea de mari firme (de stat sau private) care prin activitatea lor depăşesc graniţele naţionale
Astfel un grup de state poate asigura cadrul adecvat pentru crearea şi dezvoltarea optimă a icircntreprinderilor icircn cadrul unui spaţiu adecvat
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Cauzele integrării economice
5 Interesele comune ale ţăilor dezvoltate de a menţine şi dezvolta relaţiile cu fostele ţări coloniale devenite independente
Fostele colonii refuzau să mai fie surse ieftine de au materii prime şi din acest motiv se impuneau politici concertate ale fostelor ţări coloniale pentru achiziţionarea acestora icircn condiţii cacirct mai avantajoase
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Raporturile integrării economice cu integrarea politicăbull Integrarea economică interregională icircn cadrul naţional implică o corespondenţă stracircnsă icircntre integrarea economică şi integrarea politică (statală)
Discuţie Sudul SUA după războiul civil (1861-1865) a rămas insuficient integrat icircn economia americană timp de aproximativ 80-90 de ani Similar Mezzogiorno (Italia la sud de Napoli) nu a reuşit să se integreze economic mult timp după terminarea unificării politice a Italiei (1870)
bull Procesele de integrare economică şi politică din Uniunea Europeană au fost corelate de la icircnceput
Esenţa integrării economice aşa cum rezultă din chiar definiţia acesteia este integrarea pieţei
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Raporturile integrării economice cu integrarea politică- continuare
Integrarea pieţei este o noţiune comportamentală adică indică faptul că activităţile actorilor de pe piaţă diferitelor regiuni sau state membre sunt racordate la condiţiile cererii şi ofertei din icircntreaga Uniune (sau altă zonă relevantă)
bull Această activitate comportamentală se materializează şi icircntr-o circulaţie transfrontalieră semnificativă a bunurilor serviciilor şi factorilor productivi
Există supoziţia că-integrarea pieţei (dacă nu este distorsionată) duce icircn general la creşterea bunăstării-o integrare mai mai mare a politicii poate să fie bună sau nu pentru bunăstarea agregată[
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Integrare negativă versus integrare pozitivă
Termenul de integrare negativă a fost propus de von Tinbergen icircn 1954 şi se referă la procesul de icircnlăturare a obstacolelor asupra comerţului dintre statele participante respectiv eliminarea oricăror restricţii icircn procesul de liberalizare a fluxurilor comerciale
Termenul de integrare pozitivă se referă la modificarea instrumentelor şi instituţiilor existente şi la crearea unora noi capabile să asigure pieţei integrate o funcţionare efectivă şi eficientă şi să promoveze obiective mai ample
Observaţii
Icircn practică integrarea negativă şi pozitivă acţionează icircmpreună Afirmaţia după care formele mai puţin evoluate se bazează numai pe integrare negativă nu a fost confirmată icircn practică
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Interguvernalism şi supranaţionalism
Icircn esenţă abordarea confederalistă respectiv interguvernamentalismul icircnseamnă că statele convin să coopereze reciproc fără a ceda ceva din suveranitatea lor naţională
Abordarea federalistă respectiv supranaţionalismul icircşi propune să dizolve distincţiile tradiţionale dintre statele naţiune
bull UE este icircn esenţă un produs al abordării federaliste deşi icircntr-o formă oarecum modificată bull Statele membre ezitau icircn abandonarea suveranităţii redobacircndită şi consolidată după cel de al doilea război mondial şi cedarea către o federaţie europeană
Soluţia aleasă - a realiza trecerea de la autonomia naţională la o federaţie europeană printr-un proces gradual
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Viteză variabilă şi geometrie variabilă
Viteza variabilă se referă la situaţia icircn care toţi membrii sunt legaţi prin obiective comune dar unora li se acordă un timp mai icircndelungat pentru realizarea acestora Icircn locul menţinerii tuturor membrilor la ritmul celui mai lent şi mai şovăelnic unele state pot opta pentru aplicarea unor politici comune la care celelalte vor adera cacircnd vor fi pregătite
Geometria variabilă se referă la situaţiile icircn care subgrupuri de membrii posibil pe diferite probleme doresc să treacă la forme mai adacircnci de integrare şi cooperare pe probleme specifice icircn timp ce alţi membrii doresc să rămacircnă icircn afara acestor iniţiative
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Viteză variabilă şi geometrie variabilă
Tendinţa de formare a unor blocuri comerciale regionale este determinată de acţiunea a două categorii de factori
Factori endogeniFactori exogeni
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Viteză variabilă şi geometrie variabilă - Tendinţa de formare a unor blocuri comerciale regionale este determinată de acţiunea a două
categorii de factori
Factori endogeni
bull Opţiunile fundamentale de politică economică similare respectiv concepţia comună despre dezvoltare
bull Politicile de liberalizare a comerţului promovate de multe ţări icircn curs de dezvoltare proces care va facilita liberalizarea accentuată icircn vederea unei viitoare integrări cu statele mai avansate
bull Dificultăţile economice cu care s-au confruntat ţările ca urmare a crizelor care au avut ca efect conştientizarea faptului că există potenţial de creştere insuficient valorificat
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Viteză variabilă şi geometrie variabilă - Tendinţa de formare a unor blocuri comerciale regionale este determinată de acţiunea a două
categorii de factori
Factori exogeni
bull Modalitatea de acoperire a riscurilor potenţiale determinate de evenimente care se petrec fie icircn zona respectivă fie icircn alte zone
bull Icircncercări de a compensa printr-o intensificare a schimburilor intragrup eventualele pierderi datorate bdquoicircngustăriirdquo unor pieţe externe ca urmare tot a unor procese integraţioniste
bull Dorinţa de stabilitate politică şi de consolidare a sistemelor democratice
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Subsidiaritatea şi integrarea economică
Conform Dicţionarului explicativ al limbii romane subsidiar se referă la ceva care se adaugă ca element secundar la argumentaţiile pentru sustinerea unui raţionament a unei teorii complementar auxiliar secundar In contextul utilizarii lui actuale cel mai apropiat inţeles ar fi de asigurarea de servicii complementare icircn condiţiile jucării (interpretării) unui rol secundar
O definire mai generală O comunitate de nivel inalt nu trebuie să interfereze in viaţa comunităţii de nivel mai jos văduvind-o de funcţiile ei dar trebuie să intervină atunci cacircnd aceasta are nevoie de ajutor pentru a-şi putea corela activităţile ei cu ale celorlalte componente ale societăţii din care fac parte văzute intodeauna ca un bun comun
Bazele pricipiului subsidiarităţii icircn acest sens au fost puse de Papa Pius al XI-lea (1931) şi ulterior clarificate de Papa Ioan Paul al II-lea (1991) In general el inseamnă non-acţiune din partea statului şi ajutor atunci cacircnd cetăţeanul are nevoie
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Subsidiaritatea şi integrarea economică- continuare
bull Referitor la rezolvarea problemelor unui sistem cea mai bună rezolvare are loc la nivelul subsistemelor in care ele apar Aceasta abordare ar fi similară cu managementul prin exceptie
bull Trebuie intervenit numai atunci cacircnd este necesar Subsistemele sunt icircncurajate să-şi rezolve singure problemele (inclusiv conflictele) fără să apeleze la autorităţi de nivel superior
Referitor la guvernarea Uniunii Europene aplicarea principiului subsidiarităţii se referă la transferarea deciziei la nivelul cel mai apropiat de cetăţean Se poate afirma că bazele aplicării subsidiarităţii din acest punct de vedere au fost puse prin Tratatul de la Maastricht icircn 1993
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Subsidiaritatea şi integrarea economică- continuare
Organismele cu autoreglementare acestea au aparut ca o alternativă la aplicarea principiilor de reglementare clasică Reglementarea clasică fiind bazată pe legi este un sistem care se adaptează greu la ritmul actual al schimbărilor necesare integrarii icircn noul context economic si politic
La nivelul Uniunii Europene se pot identifica o serie intreagă de entitati Comisia Europei Parlamentul Europei statele membre autorităţile naţionale industria organizatiile neguvernamentale etc fiecare avand un anumit tip sau anumite initiative de reglementare (autoreglementare reglementare voluntara co-reglementare intelegeri sau tratate negociate sau voluntare etc)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Subsidiaritatea şi integrarea economică- continuare
Corelarea aplicării principiului subsidiaritatii cu alte principii de bază ca acelea ale competiţiei democraţiei eticii dezvoltării sustenabile este o temă care ar trebui sa aibă o largă dezbatere şi icircn Romania atacirct la nivelul specialiştilor cacirct şi al cetaţeanului de racircnd deoarece complexitatea procesului de integrare in UE este amplificată de globalizarea pieţelor şi de tranziţia la societatea informationalăEste nevoie de cunoaştere şi comunicare pentru a selecta şi aplica cele mai bune practici si tendinţe
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa
ZONA DE LIBER SCHIMB
ACORD COMERCIAL PREFERENŢIAL
UNIUNEA VAMALĂ
PIAŢA COMUNĂ (piaţa unică)
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
FORME D
E
INTEGRARE
SUPERFICIA
LĂ
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa
ACORD COMERCIAL PREFERENŢIAL
-partenerii icircşi acordă reciproc un tratament comercial mai bun decacirct cel aplicat terţilor (tipic taxe vamale reduse eventual la nivel zero) pentru diferite bunuri care fac obiectul comerţului reciproc
- regulile comerciale internaţionale stabilite sub egida Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC) nu permit existenţa unor asemenea acorduri decacirct icircntre ţări icircn curs de dezvoltare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela BalassaZONA DE LIBER SCHIMB
bull partenerii elimină (nu doar reduc) barierele comerciale (nu doar taxele vamale) care afectează cvasi-totalitatea comerţului reciproc (nu doar o parte din acesta) aplicarea de restricţii asupra fluxurilor commerciale reciproce poate fi totuşi permisă icircn cazuri excepţionale măsuri de salvgardare restricţii din considerante legate de situaţia balanţei de plăţi externe
bull fiecare parte icircşi păstrează independenţa icircn formularea regimului comercial aplicabil ţărilor nemembre
nu există nici o raţiune economică pentru care acordurile de liber schimb ar trebui icircncheiate doar icircntre ţări cu un nivel comparabil de dezvoltare economică şi prosperitate
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela BalassaZONA DE LIBER SCHIMB-Z LS
politicile comerciale aplicate de ţările membre terţilor trebuie să fie relativ asemănătoare din punctul de vedere al restricţiilor impuse
deviere de comerţ (trade deflection)
- stimulent puternic pentru nemembri de a icircncerca să icircşi livreze mărfurile icircn icircntreaga zonă de liber schimb utilizacircnd teritoriul ţării membre cu cel mai scăzut nivel de protecţie
Aplicare reguli de origine criterii care trebuie icircndeplinite de bunurile schimbate icircntre ţările membre pentru a fi considerate originare din ţările membre ale zonei de liber schimb şi deci eligibile pentru tratamentul preferenţial
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA VAMALĂ
ZLS ai cărei membrii au o politică comercială comună faţă de terţi
bull Tarif vamal comun
bull Măsuri netarifare comune de protecţie faţă de terţi (măsuri de salvgardare antidumping şi compensatorii)
bullNegocierea şi icircncheierea icircn comun de acorduri comerciale cu ţările terţe
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA VAMALĂ
bull deşi nu mai este nevoie (ca icircn cazul zonelor de liber schimb) de reguli de origine (a căror icircndeplinire trebuie verificată la frontiera fiecărei ţări membre) controalele vamale la frontierele dintre membrii unei uniuni vamale rămacircn pentru a permite
- aplicarea de restricţii icircntre statele membre icircn circumstanţe excepţionale- colectarea de date statistice
Veniturile din icircncasarea taxelor vamale sunt de regulă considerate venituri comune sau sunt distribuite icircntre membri potrivit unei chei de repartiţie predeterminate
Ex porturile Anvers şi Rotterdam Belgia şi Olanda versus piaţa germană
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
Cel mai frecvent icircntacirclnit tip de grupare integraţionistă
superficială este acordul de liber schimb (72 din acordurile notificate la OMC icircn martie 2002)
Acordurile preferenţiale parţiale (19 din notificări)
Uniunile vamale ndash ( 9 din notificări)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
Din punctul de vedere al participanţilor
TREI CATEGORII DE ACORDURI
bull marea majoritate a acordurilor sunt bilaterale (icircntre două ţări)
bullacordurilor la care una din părţi este la racircndul său o grupare integraţionistă crescut icircn ultima vreme ( icircn jur de 20 din totalul acordurilor)
bullacordurile icircn care ambele părţi sunt grupări integraţioniste Deşi icircn curs de negociere de mai mult timp (ex UE-Mercosur nici un asemenea acord nu a fost icircncheiat deocamdată ceea ce sugerează
că aceste construcţii sunt complexe şi dificil de negociat
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa
Din punct de vedere geografic putem distinge icircntre
bull acorduri intervenite icircntre ţări contigue aparţinacircnd aceleiaşi zone geografice
bullacorduri trans-regionale
Icircn ultimii ani au proliferat icircnsă acordurile dintre ţări aflate la mari distanţe geografice din continente diferite (ex EU ndash Africa de Sud SUA ndash Australia Chile ndash Coreea de Sud etc)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa Piaţa comună (piaţa unică)
Reprezintă un progres al integrării economice faţă de stadiul anterior din perspectiva a două dimensiuni
liberalizează circulaţia intra-grupare şi pentru factorii de producţie (nu doar pentru produse)
abordează şi obstacolele care stacircnjenesc fluxurile economice intra-grupare acţionacircnd nu doar la frontierele naţionale ci şi icircn interiorul fiecărei ţări
- norme tehnice sanitare fitosanitare şi veterinare- reglementări fiscale- practici anticoncurenţiale acordarea de drepturi
exclusive (situaţii de monopol) tolerarea instigarea formării de carteluri acordarea de subvenţii (ajutoare de stat)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
bull Stadiu şi mai avansat de integrare icircn care ansamblul politicilor economice şi o bună parte din politicile sociale sunt fie complet unificate fie stracircns coordonate
Icircn plan monetar icircn funcţie de stringenţa gradului de armonizare avut icircn vedere se poate merge
- de la simpla coordonare a cursurilor de schimb (prin ldquolegareardquo monedelor naţionale de o monedă de referinţă)
- pacircnă la adoptarea unei monede comune
Icircncepacircnd cu ldquostadiul 3rdquo (uniunea vamală) realizarea integrării economice propuse reclamă icircn tot mai mare măsură o solidaritate politică icircntre parteneri care au tot mai icircnguste posibilităţi de a se manifesta independent faţă de terţi icircn plan economic
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Această prezentare secvenţială a formelor de integrare economică are mai ales scop didactic Icircn lumea reală
- trecerea succesivă prin toate aceste stadii nu este automată (exemplu Comunitatea Economică Europeană a ldquoţintitrdquo de la bun icircnceput uniunea vamală trecacircnd peste stadiile mai
timpurii)
- formele concrete de integrare economică realizată nu corespund icircntrutotul tiparelor menţionate amalgamacircndu-se adesea trăsături specifice unor forme de integrare diferite
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Patru variabile ale fenomenului integraţionist a) Fluxurile economice
vizateb) Tipuri de bariere abordate
c) Modalităţi de integrare utilizate
d) Nivelul de decizie icircn cadrul grupării
integraţioniste
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
a) Fluxurile economice vizate
Icircn principiu sfera de cuprindere a grupării este cu atacirct mai largă cu cacirct avansăm de la un stadiu la altul astfel că de regulă serviciile şi factorii de producţie ajung să fie cuprinşi doar icircncepacircnd cu bdquostadiul 4rdquo
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară) a) Fluxurile economice vizate- continuare
Există icircnsă tot mai multe excepţii de la acest tipar cum ar fi-bdquoSpaţiul Economic Europeanrdquo (EEA) care nu atinge stadiul de uniune vamală
(deoarece participanţii care sunt membri AELS nu sunt asociaţi politicii comerciale comune a UE) dar acoperă şi libertatea de circulaţie a serviciilor şi a factorilor de producţie
-tot mai multe acorduri de liber schimb (exemplu cele icircncheiate de Chile Australia Noua Zeelandă etc) prevăd şi liberalizarea comerţului reciproc cu servicii
-prevederi referitoare la liberalizarea circulaţiei factorilor de producţie se găsesc icircn unele grupări considerate simple acorduri de liber schimb (acordarea bdquodreptului de stabilirerdquo companiilor din ţările partenere) sau uniuni vamale (exemplu acordul CARICOM prevede libera circulaţie a forţei de muncă)
Pe de altă parte există uniuni vamale care exclud de sub incidenţa lor o parte importantă a comerţului reciproc (exemplu UE ndash Turcia pentru produsele agricole)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
a) Fluxurile economice vizate- continuare Asociația Europeană a Liberului Schimb (AELS European Free Trade Association EFTA) a fost icircnființată icircn 1960 prin semnarea Conventiei de la Stockholm Scopul inițial al acestei organizații internaționale era de a elimina taxele vamale asupra produselor industriale icircn comerțul dintre statele membre Prin convenția AELS statele AELS au stabilit o zonă de liber-schimb pentru comerțul mărfurilor Convenția a fost completată ulterior printr-un acord de integrare economică pentru sectorul de servicii Spre deosebire de UE icircnsă AELS nu este o uniune vamală ceea ce icircnseamnă că fiecare stat membru AELS poate stabili icircn principiu liber taxele vamale și politica comercială externă privind state terțe (non-AELS) Membrii fondatori au fost Marea Britanie Danemarca Norvegia Suedia Austria Elveţia și Portugalia Finlanda a devenit membru asociat icircn 1961 (devenind membru cu drepturi depline icircn 1966 iar Islanda icircn 1970 Regatul Unit și Danemarca intră icircn Comunitatea Europeană icircn 1973 (icircmpreună cu Irlanda icircncetacircnd prin urmare să fie membre AELS Portugalia a părăsit de asemenea AELS pentru a intra icircn Comunitatea Europeană icircn 1986 Liechtenstein se alătură AELS icircn 1991 interesele sale fiind reprezentate pacircnă atunci de Elveţia Icircn 1995 Austria Suedia și
Finlanda devin membre UE și părăsesc AELSMembrii actuali ai Asociației Europene a Liberului Schimb sunt Islanda Liechtenstein Norvegia și Elveţia
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară) b) Tipuri de bariere
abordate- bariere care acţionează la
frontieră
- bariere care acţionează icircn interiorul frontierelor naţionale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
- integrare negativă
c) Modalităţi de integrare utilizate
- integrarea pozitivă
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Integrare negativă presupune
-eliminarea obstacolelor existente (roll-back) şi abţinerea de la aplicarea de noi obstacole (standstill) icircn calea fluxurilor economice reciproce
-presupune o postură pasivă (hands off) şi nu reclamă existenţa unei capacităţi administrative deosebite
c) Modalităţi de integrare utilizate
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară) c) Modalităţi de integrare
utilizateIntegrarea pozitivă presupune
-intervenţia activă a autorităţilor pentru a evita apariţia de
obstacole icircn calea fluxurilor economice reciproce care decurg din existenţa unor reglementări naţionale diferite care pot afecta importurile comparativ mai mult decacirct producţia autohtonă
-o postură activă (hands on) ceea ce reclamă existenţa unei capacităţi administrative satisfăcătoare Se poate manifesta prin
armonizarea reglementărilor naţionale adoptarea de reglementări supranaţionale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
d) Nivelul de decizie icircn cadrul grupării integraţioniste
Nivelul integuvernamental este larg precumpănitor majoritatea grupărilor integraţioniste nu cunosc alt nivel de decizie decacirct cel interguvernamental pe cacircnd elementele de supranaţionalitate existente icircn anumite grupări sunt aplicabile doar anumitor domenii nu icircntregii palete de domenii acoperite de gruparea respectivă
Nivelul supranaţional cunoaşte cea mai largă sferă de manifestare icircn cadrul UE dar trebuie menţionat că şi aici există numeroase domenii unde statele membre păstează un drept de decizie distinct de cel exercitat la nivelul organelor comunitare (cazul aşa-numitelor competenţe mixte şi naţionale)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
d) Nivelul de decizie icircn cadrul grupării integraţioniste-continuare
competenţa exclusiv supranaţională (aşa-numita competenţă exclusivă) există icircn următoarele domenii
- politica comercială - politica de concurenţă - uniunea (politica) vamală- conservarea resurselor biologice ale mării icircn cadrul politicii
comune icircn domeniul pescuitului- politica monetară pentru ţările din zona euro
Foarte puţine alte grupări integraţioniste s-au ldquodotatrdquo cu organisme supranaţionale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela BalassaUNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Blocurile economice comerciale ndashforme de integrare
Crearea GATT a marcat icircnceputul unei lungi perioade de liberalizare progresivă a comerţului internaţional pe principii nediscriminatori
[1] GATT - Acordul General pentru Tarife și Comerț (The General Agreement on Tariffs and Trade) a fost negociat icircn timpul Conferinței ONU pentru Comerț și Ocuparea forței de muncă și a fost rezultatul eşecului de negociere a guvernelor de a crea Organizația Internaţională a Comerțului (ITO) GATT a fost format icircn 1947 și a durat pacircnă icircn 1994 cacircnd a fost icircnlocuit de către Organizaţia Mondială a Comerţului icircn 1995 Textul original GATT (GATT 1947) este icircncă icircn vigoare icircn cadrul OMC sub rezerva modificărilor GATT din 1994
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Blocurile economice comerciale ndashforme de integrare
Icircn afară de premisele economice şi politice au fost aduşi icircn discuţie chiar factori geografici şi culturali bull GeograficiPaul Krugman apreciază că proximitatea geografică dă naştere unor blocuri comerciale bdquonaturalerdquo create icircntre parteneri care derulează icircntre ei o parte semnificativă din fluxurile lor comercialebullCulturali Samuel Huntington prezintă cultura drept o forţă care uneşte şi divide totodată icircn consecinţă ţările cu afinităţi culturale cooperează economic şi politic iar organizaţiile internaţionale cum ar fi de exemplu Uniunea Europeană formate din state cu trăsături culturale comune au mai mult suces decacirct cele care icircncearcă să transceadă culturile
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Blocurile economice comerciale ndashforme de integrare
Prima este trecerea de la un regionalism icircnchis la unul deschis Multe dintre blocurile comerciale icircnfiinţate icircn anii 60 -70 se bazează pe o politică de substituire a importurilor şi impunerea barierelor externe ridicate
Noul val se caracterizează printr-o deschidere mai mare faţă de exterior şi o disponibilitate mai mare de a susţine decacirct de a controla comerţul internaţional
A doua este apariţia blocurilor comerciale icircn care sunt parteneri atacirct din statele dezvoltare cacirct şi din ţările icircn curs de dezvoltare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa
Elemente definitorii ale diferitelor forme de aranjamente de integrare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
B Efecte locaţionale - Distribuţia spaţială a activităţilor economice icircntre partenerii din cadrul unei grupări integraţioniste
1 Efecte statice
a) Crearea de comerţ
b) Deturnare de comerţ
c) Stimularea consumului
d) Pierderea din icircncasări de taxe vamale
e) Ameliorarea raportului de schimb
2 Efecte dinamice
a) Economii de scală
b) Eficienţa X
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
1 Efecte statice
a) Crearea de comerţ
b) Deturnare de comerţ
c) Stimularea consumului
d) Pierderea din icircncasări de taxe vamale
e) Ameliorarea raportului de schimb
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
a) Crearea de comerţ
bullIcircnlocuirea produselor autohtone (mai) scumpe cu produse importate (mai) ieftine provenite din ţările partenere sunt economisite resurse utilizate pentru satisfacerea nevoilor de consum intern ceea ce reprezintă un cacircştig de bunăstare pentru economia icircn cauză
Conceptele de creare a fost introduse de Jacob Viner (1950)
Avantaj competitiv Mihail Manoilescu- (1891-1950) Theacuteorie du protectionnisme et de leacutechange international - Editura Giard Paris 382 p
Pentru procurarea bunurilor economice arăta Manoilescu ţara agricolă dispunea de două căi posibile 1048707 calea indirectă (sau comercială) care consta icircn importul unor produse cu o productivitate a muncii inferioară mediei naţionale 1048707 calea directă (sau industrială) care consta icircn producerea icircn interiorul ţării a unor mărfuri cu o productivitate a muncii superioară mediei naţionale Pentru a determina dacă o marfă trebuia importată sau produsă icircn ţară era necesar să se compare productivitatea muncii aferente respectivei mărfi cu productivitatea medie naţională
Mihail Manoilescu- (1891-1950) Theacuteorie du protectionnisme et de leacutechange international - Editura
Giard Paris
a) Crearea de comerţ
a) Crearea de comerţ
)lei(granitapesteprodusemarfurilorpretul
)lei(tarainprodusemarfurilorpretulCSCS nomreal
Studiu de cazCursul de schimb nominal 1$=19800 lei preţurile unor mărfuri similare sunt icircn Romacircnia 100 miliarde lei iar icircn SUA 4500000 $ Să se determine cursul de schimb real şi să se explice semnificaţia sa
121lei00000010089
lei000000000100
$0005004
lei000000000100
lei19800
1CSreal
Aceasta icircnseamnă că mărfurile produse icircn Romacircnia au un preţ relativ care reprezintă 112 din preţul mărfii similare americane cea ce arată că mărfurile americane vor fi mai ieftine decacirct cele romacircneşti
2p
1pnomreal I
ICSCS
Ip1 - indicele preţurilor icircn ţara de referinţăIp2 - indicele preţurilor icircn ţara cu care se execută
tranzacţiile
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţ
bull Icircnlocuirea importurilor mai ieftine din restul lumii cu importuri mai scumpe din ţările partenere pierdere de bunăstare pentru economia icircn cauză
bull Icircn plus efectul de deturnare de comerţ este resimţit negativ şi de producătorii din ţările terţe care icircşi pierd din debuşeele de export
Conceptele de creare a fost introduse de Jacob Viner (1950)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţIcircn cazuri particulare crearea şi respectiv deturnarea de
comerţ pot avea efecte opuse celor aşteptate
- crearea de efecte de comerţ poate genera şocuri de ajustare violente
- deturnarea de comerţ poate genera economii de scală care se traduc icircn reducerea costurilor efect repercutat ulterior asupra consumatorilor prin preţuri mai mici
- icircn asemenea cazuri sporul de venit astfel generat icircm cadrul grupării integraţioniste poate duce la creşterea cererii de bunuri şi servicii din ţările terţe
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţEconomii şi dezeconomii de scară
CTMTL Zona I Zona II Zona III
FP
Q
I
I 1 FP
Q
I
I=1
FP
Q
I
I 1
Curba ldquoplicrdquo sau curba ldquoicircnfăşurătoarerdquo
Icircn economie economia de scară (icircn engleză economies of scale) este un termen ce descrie ceea ce se icircntacircmplă atunci cacircnd cantitățile de factori utilizați icircn producție cresc bull Mai concret o icircntreprindere icircși reduce costurile unitare producacircnd mai multe bunuri sau servicii și pe măsură ce crește producția costurile medii scad prin repartizarea costurilor fixe asupra unei producții mai mari
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
c) Stimularea consumului
bull Graţie scăderii preţurilor interne ca urmare a reducerii barierelor la import consumul va creşte
bull Acest surplus al consumatorilor reprezintă un cacircştig de bunăstare pentru ţara importatoare
bull Deoarece consumul suplimentar astfel generat va fi satisfăcut din import acest efect mai este denumit şi expansiune de comerţ (concept introdus de James Meade 1955)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
d) Pierderea din icircncasări din taxe vamale
Acest fenomen are loc icircn două situaţii
-ca urmare a eliminării taxelor vamale percepute asupra importurilor din ţările partenere care s-ar fi efectuat oricum (pentru că exportatorii respectivi erau cei mai competitivi chiar şi icircn raport cu cei din ţările terţe)
- ca urmare a fenomenului de deturnare de comerţ (pentru că importuri din ţări terţe asupra cărora s-ar fi perceput taxe vamale sunt icircnlocuite de importuri din ţări partenere cărora nu li se aplică taxe vamale)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
e) Ameliorarea raportului de schimb
Raportul de schimb = raportul procentual icircntre indicele preţurilor medii de export şi indicele preţurilor medii de import O ameliorare a raportului de schimb are semnificaţia că ţara respectivă trebuie să exporte mai puţin pentru a importa aceeaşi cantitate de mărfuri (sau obţine o cantitate mai mare de mărfuri dim import exportacircnd la fel de mult)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
e) Ameliorarea raportului de schimb
O grupare integraţionistă icircşi poate ameliora raportul de schimb icircn două feluri care pot exista simultan
- spontan ca urmare a efectului de deturnare de comerţ scade cererea pentru importurile din restul lumii deci preţurile acestora se ajustează icircn jos
- deliberat prin manipularea restricţiilor la import (tipic majorarea taxelor vamale)
Condiţia indispensabilă pentru materializarea acestui efect este ca gruparea integraţionistă să fie bdquomarerdquo adică să dispună de o forţă economică suficientă pentru a influenţa semnificativ cererea mondială pentru diverse produse
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Teoria domino a regionalismului [Richard Baldwin 1997]
Odata iniţiată o grupare integraţionistă outsiderii sunt stimulaţi să adere la ea efectele negative pentru terţi (deturnarea de comerţ şisau deteriorarea raportului de schimb) mobilizează forţele acestora in favoarea aderării
Presiunea icircn sensul aderării creşte odata cu dimensiunea blocului comercial cu cacirct acesta este mai mare cu atacirct mai atractivă este participarea pentru outsideri
Icircn consecinţă o singură integrare poate genera runde succesive de extindere (efect multiplicator)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Teoria domino a regionalismului [Richard Baldwin 1997]O ilustrare empirică a acestei teorii o oferă ordinea icircn care au fost organizate referendumurile pentru extinderea din 1995 a UE (Austria Finlanda Suedia Norvegia) icircncepacircnd cu ţările cele mai favorabile aderării tocmai pentru a spori presiunea asupra celor care urmau
Limită se bazează pe ipoteza că bdquoinsideriirdquo nu vor bloca extinderea grupăriiElementul care poate icircnclina balanţa este faptul că reacţia faţă de pierderi potenţiale tinde să fie mai puternică decacirct pentru obţinerea de cacircştiguri potenţiale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Relaţie directă structuri concurenţiale potenţial de creare comerţ mai mare
bull Cu cacirct economiile participante au structuri mai concurenţiale cu atacirct potenţialul de creare de comerţ este mai mare
bullInvers cu cacirct economiile participante sunt mai complementare cu atacirct potenţialul de deturnare de comerţ este mai mare
bull Cu cacirct preţurile interne icircn interiorul grupării integraţioniste sunt mai apropiate de preţurile mondiale cu atacirct potenţialul de creare de comerţ este mai mare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Realizarea de economii de scară posibile graţie lărgirii dimensiunilor pieţelor accesibile bull Aceasta antrenează o reducere a costurilor unitare de producţie şi icircn consecinţă fie consumatorii cacircştigă din preţuri mai reduse fie producătorii cacircştigă de pe urma profiturilor mai maribull Există două tipuri de economii de scară
-economii interne de scală care se materializează prin creşterea dimensiunii unităţii productive -economii externe de scală unde dimensiunea sectorului de activitate generează externalităţi pozitive pentru unităţile productive care acţionează icircn interiorul său (forţă de muncă specializată reţele de cercetare de comercializare etc)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Aceste efecte sunt considerate statice PIB creşte ca urmare a realocării resurselor şi acumulării de capital dar creşterea superioară durează doar pacircnă cacircnd economia receptează integral impactul lor pozitiv
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
2 Efecte dinamice
a) Economii de scală
b) Eficienţa X
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
Decurg din stimulentele pe care le creează grupările integraţioniste icircn direcţia creşterii productivităţii muncii ceea ce pune economia pe o traiectorie durabilă de creştere economică superioară Aceasta poate fi obţinută ca urmare a
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
a) Economiile de scală
Dezvoltarea comerţul permite producătorilor să icircşi mărească volumul producţiei cu consecinţa valorificării unor efecte pozitive
Economii şi dezeconomii de scară
CTMTL Zona I Zona II Zona III
FP
Q
I
I 1 FP
Q
I
I=1
FP
Q
I
I 1
Curba ldquoplicrdquo sau curba ldquoicircnfăşurătoarerdquo
Mai concret o icircntreprindere icircși reduce costurile unitare producacircnd mai multe bunuri sau servicii și pe măsură ce crește producția costurile medii scad prin repartizarea costurilor fixe asupra unei producții mai mari
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
- (termen utilizat de Harvey Leibenstein tot mai frecvent este utilizat conceptul de ameliorare a productivităţii totale a factorilor)
b) Eficienţa X
Se referă la măsura productivităţii muncitorilor icircn condiţiile menţinerii constante a tuturor celorlalte input-uri icircn procesul de producţie inclusiv calificările muncitorilor Concurenţa sporită pe care o generează comerţul necesită ca firmele să răspundă mai prompt la modificarea condiţiilor pe piaţă - Ea stimulează firmele să icircşi icircmbunătăţească performanţa economică prin inovări reducătoare de costuri şi să amelioreze calitatea bunurilor produse Fostul prim-ministru britanic Harold McMillan avea icircn vedere acest gen de efect atunci cacircnd se referea la ldquoduşul recerdquo pe care aderarea ţării sale la CEE l-ar reprezenta pentru icircntreprinderile britanice
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
existenţa mai multor concurenţi face mai dificilă realizarea icircnţelegerilor anticoncurenţiale (carteluri)
-reducerea dispersiei cotelor de piaţă deţinute de firme individuale (tipic acestea pierd din cota de piaţă deţinută local şi cacircştigă cote de piaţă icircn exterior dar icircn cadrul grupării) permite restracircngerea cazurilor de existenţă a unor poziţii dominante (monopoluri)
- se elimină reduce segmentarea pieţelor făcacircnd imposibilă mai dificilă discriminarea de preţ
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
Icircn consecinţă are loc o selecţie naturală firmele necompetitive se icircnchid (ies de pe piaţă) sau se reorganizează (fuziuni achiziţii) iar firme noi intră pe piaţă
Icircn mod normal există un compromis inevitabil icircntre valorificarea economiilor de scară pe de-o parte şi intensitatea climatului concurenţial pe de altă parte
Integrarea economică poate atenua sau chiar evita acest compromis deoarece permite firmelor să fie mai mari (deci să valorifice economiile de scală) fără ca numărul lor să fie mai mic
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
Efecte locaţionale - Distribuţia spaţială a activităţilor economice icircntre partenerii din cadrul unei grupări integraţioniste
bull Icircn mod tipic tara din cadrul grupării al cărei avantaj comparativ este cel mai diferit de media mondială este cea mai ameninţată de efectul de deturnare de comerţ comerţul său va fi reorientat către parteneri din grupare ale căror costuri comparative se situează icircntre cele ale sale şi media mondială
Icircn consecinţă dacă un grup de ţări puţin dezvoltate formează o grupare integraţionistă va exista o tendinţă ca cel mai bdquosăracrdquo membru să sufere o pierdere netă de venit din cauza deturnării de comerţ
IcircNTREBĂRI
IcircNTREBĂRI
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Cauzele integrării economice
1 Apariţia şi manifestarea icircn forme tot mai acute a contradicţiei dintre posibilităţile de sporire a producţiei şi capacitatea restracircnsă a pieţelor naţionale
bull Imediat după război această contradicţie nu a fost resimţită deoarece potenţialul tehnico economic abia putea face faţă cerinţelor interne
bullUlterior creşterea şi dezvoltarea economică a generat această contradicţie icircntre posibilităţile de producţie foarte mari şi cadrul icircngust al pieţelor naţionale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Cauzele integrării economice
2 Gradul icircnalt de concentrare a producţiei şi de centralizare a miscării libere a capitalurilor şi forţei de muncă
acord de ansamblu care să unească sub anumite forme şi icircn anumite condiţii economiile naţionale ale unor state care să aibă icircn vedere
bull asigurarea priorităţilor criteriilor de raţionalitate economică şi obţinerea de mari profituri
necesitatea liberalizării circulaţiei capitalurilor şi a forţei de muncă icircn interiorul spaţiului comun care oferea avantaje mari firmelor şi populaţiilor forţei de muncă din ţările integrate
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Cauzele integrării economice
3Necesitatea capitalurilor din ţările situate icircntr-o anumită zonă de a-şi promova icircn comun interesele ameninţate de concurenţi foarte puternici
Uniunea Europeană a fost creată icircn cadrul mai multor etape cu scopul nedeclarat explicit de a se apăra icircmpotriva expansiunii economice a SUA
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Cauzele integrării economice
4Constituirea de mari firme (de stat sau private) care prin activitatea lor depăşesc graniţele naţionale
Astfel un grup de state poate asigura cadrul adecvat pentru crearea şi dezvoltarea optimă a icircntreprinderilor icircn cadrul unui spaţiu adecvat
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Cauzele integrării economice
5 Interesele comune ale ţăilor dezvoltate de a menţine şi dezvolta relaţiile cu fostele ţări coloniale devenite independente
Fostele colonii refuzau să mai fie surse ieftine de au materii prime şi din acest motiv se impuneau politici concertate ale fostelor ţări coloniale pentru achiziţionarea acestora icircn condiţii cacirct mai avantajoase
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Raporturile integrării economice cu integrarea politicăbull Integrarea economică interregională icircn cadrul naţional implică o corespondenţă stracircnsă icircntre integrarea economică şi integrarea politică (statală)
Discuţie Sudul SUA după războiul civil (1861-1865) a rămas insuficient integrat icircn economia americană timp de aproximativ 80-90 de ani Similar Mezzogiorno (Italia la sud de Napoli) nu a reuşit să se integreze economic mult timp după terminarea unificării politice a Italiei (1870)
bull Procesele de integrare economică şi politică din Uniunea Europeană au fost corelate de la icircnceput
Esenţa integrării economice aşa cum rezultă din chiar definiţia acesteia este integrarea pieţei
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Raporturile integrării economice cu integrarea politică- continuare
Integrarea pieţei este o noţiune comportamentală adică indică faptul că activităţile actorilor de pe piaţă diferitelor regiuni sau state membre sunt racordate la condiţiile cererii şi ofertei din icircntreaga Uniune (sau altă zonă relevantă)
bull Această activitate comportamentală se materializează şi icircntr-o circulaţie transfrontalieră semnificativă a bunurilor serviciilor şi factorilor productivi
Există supoziţia că-integrarea pieţei (dacă nu este distorsionată) duce icircn general la creşterea bunăstării-o integrare mai mai mare a politicii poate să fie bună sau nu pentru bunăstarea agregată[
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Integrare negativă versus integrare pozitivă
Termenul de integrare negativă a fost propus de von Tinbergen icircn 1954 şi se referă la procesul de icircnlăturare a obstacolelor asupra comerţului dintre statele participante respectiv eliminarea oricăror restricţii icircn procesul de liberalizare a fluxurilor comerciale
Termenul de integrare pozitivă se referă la modificarea instrumentelor şi instituţiilor existente şi la crearea unora noi capabile să asigure pieţei integrate o funcţionare efectivă şi eficientă şi să promoveze obiective mai ample
Observaţii
Icircn practică integrarea negativă şi pozitivă acţionează icircmpreună Afirmaţia după care formele mai puţin evoluate se bazează numai pe integrare negativă nu a fost confirmată icircn practică
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Interguvernalism şi supranaţionalism
Icircn esenţă abordarea confederalistă respectiv interguvernamentalismul icircnseamnă că statele convin să coopereze reciproc fără a ceda ceva din suveranitatea lor naţională
Abordarea federalistă respectiv supranaţionalismul icircşi propune să dizolve distincţiile tradiţionale dintre statele naţiune
bull UE este icircn esenţă un produs al abordării federaliste deşi icircntr-o formă oarecum modificată bull Statele membre ezitau icircn abandonarea suveranităţii redobacircndită şi consolidată după cel de al doilea război mondial şi cedarea către o federaţie europeană
Soluţia aleasă - a realiza trecerea de la autonomia naţională la o federaţie europeană printr-un proces gradual
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Viteză variabilă şi geometrie variabilă
Viteza variabilă se referă la situaţia icircn care toţi membrii sunt legaţi prin obiective comune dar unora li se acordă un timp mai icircndelungat pentru realizarea acestora Icircn locul menţinerii tuturor membrilor la ritmul celui mai lent şi mai şovăelnic unele state pot opta pentru aplicarea unor politici comune la care celelalte vor adera cacircnd vor fi pregătite
Geometria variabilă se referă la situaţiile icircn care subgrupuri de membrii posibil pe diferite probleme doresc să treacă la forme mai adacircnci de integrare şi cooperare pe probleme specifice icircn timp ce alţi membrii doresc să rămacircnă icircn afara acestor iniţiative
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Viteză variabilă şi geometrie variabilă
Tendinţa de formare a unor blocuri comerciale regionale este determinată de acţiunea a două categorii de factori
Factori endogeniFactori exogeni
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Viteză variabilă şi geometrie variabilă - Tendinţa de formare a unor blocuri comerciale regionale este determinată de acţiunea a două
categorii de factori
Factori endogeni
bull Opţiunile fundamentale de politică economică similare respectiv concepţia comună despre dezvoltare
bull Politicile de liberalizare a comerţului promovate de multe ţări icircn curs de dezvoltare proces care va facilita liberalizarea accentuată icircn vederea unei viitoare integrări cu statele mai avansate
bull Dificultăţile economice cu care s-au confruntat ţările ca urmare a crizelor care au avut ca efect conştientizarea faptului că există potenţial de creştere insuficient valorificat
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Viteză variabilă şi geometrie variabilă - Tendinţa de formare a unor blocuri comerciale regionale este determinată de acţiunea a două
categorii de factori
Factori exogeni
bull Modalitatea de acoperire a riscurilor potenţiale determinate de evenimente care se petrec fie icircn zona respectivă fie icircn alte zone
bull Icircncercări de a compensa printr-o intensificare a schimburilor intragrup eventualele pierderi datorate bdquoicircngustăriirdquo unor pieţe externe ca urmare tot a unor procese integraţioniste
bull Dorinţa de stabilitate politică şi de consolidare a sistemelor democratice
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Subsidiaritatea şi integrarea economică
Conform Dicţionarului explicativ al limbii romane subsidiar se referă la ceva care se adaugă ca element secundar la argumentaţiile pentru sustinerea unui raţionament a unei teorii complementar auxiliar secundar In contextul utilizarii lui actuale cel mai apropiat inţeles ar fi de asigurarea de servicii complementare icircn condiţiile jucării (interpretării) unui rol secundar
O definire mai generală O comunitate de nivel inalt nu trebuie să interfereze in viaţa comunităţii de nivel mai jos văduvind-o de funcţiile ei dar trebuie să intervină atunci cacircnd aceasta are nevoie de ajutor pentru a-şi putea corela activităţile ei cu ale celorlalte componente ale societăţii din care fac parte văzute intodeauna ca un bun comun
Bazele pricipiului subsidiarităţii icircn acest sens au fost puse de Papa Pius al XI-lea (1931) şi ulterior clarificate de Papa Ioan Paul al II-lea (1991) In general el inseamnă non-acţiune din partea statului şi ajutor atunci cacircnd cetăţeanul are nevoie
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Subsidiaritatea şi integrarea economică- continuare
bull Referitor la rezolvarea problemelor unui sistem cea mai bună rezolvare are loc la nivelul subsistemelor in care ele apar Aceasta abordare ar fi similară cu managementul prin exceptie
bull Trebuie intervenit numai atunci cacircnd este necesar Subsistemele sunt icircncurajate să-şi rezolve singure problemele (inclusiv conflictele) fără să apeleze la autorităţi de nivel superior
Referitor la guvernarea Uniunii Europene aplicarea principiului subsidiarităţii se referă la transferarea deciziei la nivelul cel mai apropiat de cetăţean Se poate afirma că bazele aplicării subsidiarităţii din acest punct de vedere au fost puse prin Tratatul de la Maastricht icircn 1993
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Subsidiaritatea şi integrarea economică- continuare
Organismele cu autoreglementare acestea au aparut ca o alternativă la aplicarea principiilor de reglementare clasică Reglementarea clasică fiind bazată pe legi este un sistem care se adaptează greu la ritmul actual al schimbărilor necesare integrarii icircn noul context economic si politic
La nivelul Uniunii Europene se pot identifica o serie intreagă de entitati Comisia Europei Parlamentul Europei statele membre autorităţile naţionale industria organizatiile neguvernamentale etc fiecare avand un anumit tip sau anumite initiative de reglementare (autoreglementare reglementare voluntara co-reglementare intelegeri sau tratate negociate sau voluntare etc)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Subsidiaritatea şi integrarea economică- continuare
Corelarea aplicării principiului subsidiaritatii cu alte principii de bază ca acelea ale competiţiei democraţiei eticii dezvoltării sustenabile este o temă care ar trebui sa aibă o largă dezbatere şi icircn Romania atacirct la nivelul specialiştilor cacirct şi al cetaţeanului de racircnd deoarece complexitatea procesului de integrare in UE este amplificată de globalizarea pieţelor şi de tranziţia la societatea informationalăEste nevoie de cunoaştere şi comunicare pentru a selecta şi aplica cele mai bune practici si tendinţe
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa
ZONA DE LIBER SCHIMB
ACORD COMERCIAL PREFERENŢIAL
UNIUNEA VAMALĂ
PIAŢA COMUNĂ (piaţa unică)
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
FORME D
E
INTEGRARE
SUPERFICIA
LĂ
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa
ACORD COMERCIAL PREFERENŢIAL
-partenerii icircşi acordă reciproc un tratament comercial mai bun decacirct cel aplicat terţilor (tipic taxe vamale reduse eventual la nivel zero) pentru diferite bunuri care fac obiectul comerţului reciproc
- regulile comerciale internaţionale stabilite sub egida Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC) nu permit existenţa unor asemenea acorduri decacirct icircntre ţări icircn curs de dezvoltare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela BalassaZONA DE LIBER SCHIMB
bull partenerii elimină (nu doar reduc) barierele comerciale (nu doar taxele vamale) care afectează cvasi-totalitatea comerţului reciproc (nu doar o parte din acesta) aplicarea de restricţii asupra fluxurilor commerciale reciproce poate fi totuşi permisă icircn cazuri excepţionale măsuri de salvgardare restricţii din considerante legate de situaţia balanţei de plăţi externe
bull fiecare parte icircşi păstrează independenţa icircn formularea regimului comercial aplicabil ţărilor nemembre
nu există nici o raţiune economică pentru care acordurile de liber schimb ar trebui icircncheiate doar icircntre ţări cu un nivel comparabil de dezvoltare economică şi prosperitate
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela BalassaZONA DE LIBER SCHIMB-Z LS
politicile comerciale aplicate de ţările membre terţilor trebuie să fie relativ asemănătoare din punctul de vedere al restricţiilor impuse
deviere de comerţ (trade deflection)
- stimulent puternic pentru nemembri de a icircncerca să icircşi livreze mărfurile icircn icircntreaga zonă de liber schimb utilizacircnd teritoriul ţării membre cu cel mai scăzut nivel de protecţie
Aplicare reguli de origine criterii care trebuie icircndeplinite de bunurile schimbate icircntre ţările membre pentru a fi considerate originare din ţările membre ale zonei de liber schimb şi deci eligibile pentru tratamentul preferenţial
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA VAMALĂ
ZLS ai cărei membrii au o politică comercială comună faţă de terţi
bull Tarif vamal comun
bull Măsuri netarifare comune de protecţie faţă de terţi (măsuri de salvgardare antidumping şi compensatorii)
bullNegocierea şi icircncheierea icircn comun de acorduri comerciale cu ţările terţe
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA VAMALĂ
bull deşi nu mai este nevoie (ca icircn cazul zonelor de liber schimb) de reguli de origine (a căror icircndeplinire trebuie verificată la frontiera fiecărei ţări membre) controalele vamale la frontierele dintre membrii unei uniuni vamale rămacircn pentru a permite
- aplicarea de restricţii icircntre statele membre icircn circumstanţe excepţionale- colectarea de date statistice
Veniturile din icircncasarea taxelor vamale sunt de regulă considerate venituri comune sau sunt distribuite icircntre membri potrivit unei chei de repartiţie predeterminate
Ex porturile Anvers şi Rotterdam Belgia şi Olanda versus piaţa germană
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
Cel mai frecvent icircntacirclnit tip de grupare integraţionistă
superficială este acordul de liber schimb (72 din acordurile notificate la OMC icircn martie 2002)
Acordurile preferenţiale parţiale (19 din notificări)
Uniunile vamale ndash ( 9 din notificări)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
Din punctul de vedere al participanţilor
TREI CATEGORII DE ACORDURI
bull marea majoritate a acordurilor sunt bilaterale (icircntre două ţări)
bullacordurilor la care una din părţi este la racircndul său o grupare integraţionistă crescut icircn ultima vreme ( icircn jur de 20 din totalul acordurilor)
bullacordurile icircn care ambele părţi sunt grupări integraţioniste Deşi icircn curs de negociere de mai mult timp (ex UE-Mercosur nici un asemenea acord nu a fost icircncheiat deocamdată ceea ce sugerează
că aceste construcţii sunt complexe şi dificil de negociat
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa
Din punct de vedere geografic putem distinge icircntre
bull acorduri intervenite icircntre ţări contigue aparţinacircnd aceleiaşi zone geografice
bullacorduri trans-regionale
Icircn ultimii ani au proliferat icircnsă acordurile dintre ţări aflate la mari distanţe geografice din continente diferite (ex EU ndash Africa de Sud SUA ndash Australia Chile ndash Coreea de Sud etc)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa Piaţa comună (piaţa unică)
Reprezintă un progres al integrării economice faţă de stadiul anterior din perspectiva a două dimensiuni
liberalizează circulaţia intra-grupare şi pentru factorii de producţie (nu doar pentru produse)
abordează şi obstacolele care stacircnjenesc fluxurile economice intra-grupare acţionacircnd nu doar la frontierele naţionale ci şi icircn interiorul fiecărei ţări
- norme tehnice sanitare fitosanitare şi veterinare- reglementări fiscale- practici anticoncurenţiale acordarea de drepturi
exclusive (situaţii de monopol) tolerarea instigarea formării de carteluri acordarea de subvenţii (ajutoare de stat)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
bull Stadiu şi mai avansat de integrare icircn care ansamblul politicilor economice şi o bună parte din politicile sociale sunt fie complet unificate fie stracircns coordonate
Icircn plan monetar icircn funcţie de stringenţa gradului de armonizare avut icircn vedere se poate merge
- de la simpla coordonare a cursurilor de schimb (prin ldquolegareardquo monedelor naţionale de o monedă de referinţă)
- pacircnă la adoptarea unei monede comune
Icircncepacircnd cu ldquostadiul 3rdquo (uniunea vamală) realizarea integrării economice propuse reclamă icircn tot mai mare măsură o solidaritate politică icircntre parteneri care au tot mai icircnguste posibilităţi de a se manifesta independent faţă de terţi icircn plan economic
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Această prezentare secvenţială a formelor de integrare economică are mai ales scop didactic Icircn lumea reală
- trecerea succesivă prin toate aceste stadii nu este automată (exemplu Comunitatea Economică Europeană a ldquoţintitrdquo de la bun icircnceput uniunea vamală trecacircnd peste stadiile mai
timpurii)
- formele concrete de integrare economică realizată nu corespund icircntrutotul tiparelor menţionate amalgamacircndu-se adesea trăsături specifice unor forme de integrare diferite
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Patru variabile ale fenomenului integraţionist a) Fluxurile economice
vizateb) Tipuri de bariere abordate
c) Modalităţi de integrare utilizate
d) Nivelul de decizie icircn cadrul grupării
integraţioniste
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
a) Fluxurile economice vizate
Icircn principiu sfera de cuprindere a grupării este cu atacirct mai largă cu cacirct avansăm de la un stadiu la altul astfel că de regulă serviciile şi factorii de producţie ajung să fie cuprinşi doar icircncepacircnd cu bdquostadiul 4rdquo
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară) a) Fluxurile economice vizate- continuare
Există icircnsă tot mai multe excepţii de la acest tipar cum ar fi-bdquoSpaţiul Economic Europeanrdquo (EEA) care nu atinge stadiul de uniune vamală
(deoarece participanţii care sunt membri AELS nu sunt asociaţi politicii comerciale comune a UE) dar acoperă şi libertatea de circulaţie a serviciilor şi a factorilor de producţie
-tot mai multe acorduri de liber schimb (exemplu cele icircncheiate de Chile Australia Noua Zeelandă etc) prevăd şi liberalizarea comerţului reciproc cu servicii
-prevederi referitoare la liberalizarea circulaţiei factorilor de producţie se găsesc icircn unele grupări considerate simple acorduri de liber schimb (acordarea bdquodreptului de stabilirerdquo companiilor din ţările partenere) sau uniuni vamale (exemplu acordul CARICOM prevede libera circulaţie a forţei de muncă)
Pe de altă parte există uniuni vamale care exclud de sub incidenţa lor o parte importantă a comerţului reciproc (exemplu UE ndash Turcia pentru produsele agricole)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
a) Fluxurile economice vizate- continuare Asociația Europeană a Liberului Schimb (AELS European Free Trade Association EFTA) a fost icircnființată icircn 1960 prin semnarea Conventiei de la Stockholm Scopul inițial al acestei organizații internaționale era de a elimina taxele vamale asupra produselor industriale icircn comerțul dintre statele membre Prin convenția AELS statele AELS au stabilit o zonă de liber-schimb pentru comerțul mărfurilor Convenția a fost completată ulterior printr-un acord de integrare economică pentru sectorul de servicii Spre deosebire de UE icircnsă AELS nu este o uniune vamală ceea ce icircnseamnă că fiecare stat membru AELS poate stabili icircn principiu liber taxele vamale și politica comercială externă privind state terțe (non-AELS) Membrii fondatori au fost Marea Britanie Danemarca Norvegia Suedia Austria Elveţia și Portugalia Finlanda a devenit membru asociat icircn 1961 (devenind membru cu drepturi depline icircn 1966 iar Islanda icircn 1970 Regatul Unit și Danemarca intră icircn Comunitatea Europeană icircn 1973 (icircmpreună cu Irlanda icircncetacircnd prin urmare să fie membre AELS Portugalia a părăsit de asemenea AELS pentru a intra icircn Comunitatea Europeană icircn 1986 Liechtenstein se alătură AELS icircn 1991 interesele sale fiind reprezentate pacircnă atunci de Elveţia Icircn 1995 Austria Suedia și
Finlanda devin membre UE și părăsesc AELSMembrii actuali ai Asociației Europene a Liberului Schimb sunt Islanda Liechtenstein Norvegia și Elveţia
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară) b) Tipuri de bariere
abordate- bariere care acţionează la
frontieră
- bariere care acţionează icircn interiorul frontierelor naţionale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
- integrare negativă
c) Modalităţi de integrare utilizate
- integrarea pozitivă
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Integrare negativă presupune
-eliminarea obstacolelor existente (roll-back) şi abţinerea de la aplicarea de noi obstacole (standstill) icircn calea fluxurilor economice reciproce
-presupune o postură pasivă (hands off) şi nu reclamă existenţa unei capacităţi administrative deosebite
c) Modalităţi de integrare utilizate
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară) c) Modalităţi de integrare
utilizateIntegrarea pozitivă presupune
-intervenţia activă a autorităţilor pentru a evita apariţia de
obstacole icircn calea fluxurilor economice reciproce care decurg din existenţa unor reglementări naţionale diferite care pot afecta importurile comparativ mai mult decacirct producţia autohtonă
-o postură activă (hands on) ceea ce reclamă existenţa unei capacităţi administrative satisfăcătoare Se poate manifesta prin
armonizarea reglementărilor naţionale adoptarea de reglementări supranaţionale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
d) Nivelul de decizie icircn cadrul grupării integraţioniste
Nivelul integuvernamental este larg precumpănitor majoritatea grupărilor integraţioniste nu cunosc alt nivel de decizie decacirct cel interguvernamental pe cacircnd elementele de supranaţionalitate existente icircn anumite grupări sunt aplicabile doar anumitor domenii nu icircntregii palete de domenii acoperite de gruparea respectivă
Nivelul supranaţional cunoaşte cea mai largă sferă de manifestare icircn cadrul UE dar trebuie menţionat că şi aici există numeroase domenii unde statele membre păstează un drept de decizie distinct de cel exercitat la nivelul organelor comunitare (cazul aşa-numitelor competenţe mixte şi naţionale)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
d) Nivelul de decizie icircn cadrul grupării integraţioniste-continuare
competenţa exclusiv supranaţională (aşa-numita competenţă exclusivă) există icircn următoarele domenii
- politica comercială - politica de concurenţă - uniunea (politica) vamală- conservarea resurselor biologice ale mării icircn cadrul politicii
comune icircn domeniul pescuitului- politica monetară pentru ţările din zona euro
Foarte puţine alte grupări integraţioniste s-au ldquodotatrdquo cu organisme supranaţionale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela BalassaUNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Blocurile economice comerciale ndashforme de integrare
Crearea GATT a marcat icircnceputul unei lungi perioade de liberalizare progresivă a comerţului internaţional pe principii nediscriminatori
[1] GATT - Acordul General pentru Tarife și Comerț (The General Agreement on Tariffs and Trade) a fost negociat icircn timpul Conferinței ONU pentru Comerț și Ocuparea forței de muncă și a fost rezultatul eşecului de negociere a guvernelor de a crea Organizația Internaţională a Comerțului (ITO) GATT a fost format icircn 1947 și a durat pacircnă icircn 1994 cacircnd a fost icircnlocuit de către Organizaţia Mondială a Comerţului icircn 1995 Textul original GATT (GATT 1947) este icircncă icircn vigoare icircn cadrul OMC sub rezerva modificărilor GATT din 1994
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Blocurile economice comerciale ndashforme de integrare
Icircn afară de premisele economice şi politice au fost aduşi icircn discuţie chiar factori geografici şi culturali bull GeograficiPaul Krugman apreciază că proximitatea geografică dă naştere unor blocuri comerciale bdquonaturalerdquo create icircntre parteneri care derulează icircntre ei o parte semnificativă din fluxurile lor comercialebullCulturali Samuel Huntington prezintă cultura drept o forţă care uneşte şi divide totodată icircn consecinţă ţările cu afinităţi culturale cooperează economic şi politic iar organizaţiile internaţionale cum ar fi de exemplu Uniunea Europeană formate din state cu trăsături culturale comune au mai mult suces decacirct cele care icircncearcă să transceadă culturile
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Blocurile economice comerciale ndashforme de integrare
Prima este trecerea de la un regionalism icircnchis la unul deschis Multe dintre blocurile comerciale icircnfiinţate icircn anii 60 -70 se bazează pe o politică de substituire a importurilor şi impunerea barierelor externe ridicate
Noul val se caracterizează printr-o deschidere mai mare faţă de exterior şi o disponibilitate mai mare de a susţine decacirct de a controla comerţul internaţional
A doua este apariţia blocurilor comerciale icircn care sunt parteneri atacirct din statele dezvoltare cacirct şi din ţările icircn curs de dezvoltare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa
Elemente definitorii ale diferitelor forme de aranjamente de integrare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
B Efecte locaţionale - Distribuţia spaţială a activităţilor economice icircntre partenerii din cadrul unei grupări integraţioniste
1 Efecte statice
a) Crearea de comerţ
b) Deturnare de comerţ
c) Stimularea consumului
d) Pierderea din icircncasări de taxe vamale
e) Ameliorarea raportului de schimb
2 Efecte dinamice
a) Economii de scală
b) Eficienţa X
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
1 Efecte statice
a) Crearea de comerţ
b) Deturnare de comerţ
c) Stimularea consumului
d) Pierderea din icircncasări de taxe vamale
e) Ameliorarea raportului de schimb
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
a) Crearea de comerţ
bullIcircnlocuirea produselor autohtone (mai) scumpe cu produse importate (mai) ieftine provenite din ţările partenere sunt economisite resurse utilizate pentru satisfacerea nevoilor de consum intern ceea ce reprezintă un cacircştig de bunăstare pentru economia icircn cauză
Conceptele de creare a fost introduse de Jacob Viner (1950)
Avantaj competitiv Mihail Manoilescu- (1891-1950) Theacuteorie du protectionnisme et de leacutechange international - Editura Giard Paris 382 p
Pentru procurarea bunurilor economice arăta Manoilescu ţara agricolă dispunea de două căi posibile 1048707 calea indirectă (sau comercială) care consta icircn importul unor produse cu o productivitate a muncii inferioară mediei naţionale 1048707 calea directă (sau industrială) care consta icircn producerea icircn interiorul ţării a unor mărfuri cu o productivitate a muncii superioară mediei naţionale Pentru a determina dacă o marfă trebuia importată sau produsă icircn ţară era necesar să se compare productivitatea muncii aferente respectivei mărfi cu productivitatea medie naţională
Mihail Manoilescu- (1891-1950) Theacuteorie du protectionnisme et de leacutechange international - Editura
Giard Paris
a) Crearea de comerţ
a) Crearea de comerţ
)lei(granitapesteprodusemarfurilorpretul
)lei(tarainprodusemarfurilorpretulCSCS nomreal
Studiu de cazCursul de schimb nominal 1$=19800 lei preţurile unor mărfuri similare sunt icircn Romacircnia 100 miliarde lei iar icircn SUA 4500000 $ Să se determine cursul de schimb real şi să se explice semnificaţia sa
121lei00000010089
lei000000000100
$0005004
lei000000000100
lei19800
1CSreal
Aceasta icircnseamnă că mărfurile produse icircn Romacircnia au un preţ relativ care reprezintă 112 din preţul mărfii similare americane cea ce arată că mărfurile americane vor fi mai ieftine decacirct cele romacircneşti
2p
1pnomreal I
ICSCS
Ip1 - indicele preţurilor icircn ţara de referinţăIp2 - indicele preţurilor icircn ţara cu care se execută
tranzacţiile
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţ
bull Icircnlocuirea importurilor mai ieftine din restul lumii cu importuri mai scumpe din ţările partenere pierdere de bunăstare pentru economia icircn cauză
bull Icircn plus efectul de deturnare de comerţ este resimţit negativ şi de producătorii din ţările terţe care icircşi pierd din debuşeele de export
Conceptele de creare a fost introduse de Jacob Viner (1950)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţIcircn cazuri particulare crearea şi respectiv deturnarea de
comerţ pot avea efecte opuse celor aşteptate
- crearea de efecte de comerţ poate genera şocuri de ajustare violente
- deturnarea de comerţ poate genera economii de scală care se traduc icircn reducerea costurilor efect repercutat ulterior asupra consumatorilor prin preţuri mai mici
- icircn asemenea cazuri sporul de venit astfel generat icircm cadrul grupării integraţioniste poate duce la creşterea cererii de bunuri şi servicii din ţările terţe
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţEconomii şi dezeconomii de scară
CTMTL Zona I Zona II Zona III
FP
Q
I
I 1 FP
Q
I
I=1
FP
Q
I
I 1
Curba ldquoplicrdquo sau curba ldquoicircnfăşurătoarerdquo
Icircn economie economia de scară (icircn engleză economies of scale) este un termen ce descrie ceea ce se icircntacircmplă atunci cacircnd cantitățile de factori utilizați icircn producție cresc bull Mai concret o icircntreprindere icircși reduce costurile unitare producacircnd mai multe bunuri sau servicii și pe măsură ce crește producția costurile medii scad prin repartizarea costurilor fixe asupra unei producții mai mari
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
c) Stimularea consumului
bull Graţie scăderii preţurilor interne ca urmare a reducerii barierelor la import consumul va creşte
bull Acest surplus al consumatorilor reprezintă un cacircştig de bunăstare pentru ţara importatoare
bull Deoarece consumul suplimentar astfel generat va fi satisfăcut din import acest efect mai este denumit şi expansiune de comerţ (concept introdus de James Meade 1955)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
d) Pierderea din icircncasări din taxe vamale
Acest fenomen are loc icircn două situaţii
-ca urmare a eliminării taxelor vamale percepute asupra importurilor din ţările partenere care s-ar fi efectuat oricum (pentru că exportatorii respectivi erau cei mai competitivi chiar şi icircn raport cu cei din ţările terţe)
- ca urmare a fenomenului de deturnare de comerţ (pentru că importuri din ţări terţe asupra cărora s-ar fi perceput taxe vamale sunt icircnlocuite de importuri din ţări partenere cărora nu li se aplică taxe vamale)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
e) Ameliorarea raportului de schimb
Raportul de schimb = raportul procentual icircntre indicele preţurilor medii de export şi indicele preţurilor medii de import O ameliorare a raportului de schimb are semnificaţia că ţara respectivă trebuie să exporte mai puţin pentru a importa aceeaşi cantitate de mărfuri (sau obţine o cantitate mai mare de mărfuri dim import exportacircnd la fel de mult)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
e) Ameliorarea raportului de schimb
O grupare integraţionistă icircşi poate ameliora raportul de schimb icircn două feluri care pot exista simultan
- spontan ca urmare a efectului de deturnare de comerţ scade cererea pentru importurile din restul lumii deci preţurile acestora se ajustează icircn jos
- deliberat prin manipularea restricţiilor la import (tipic majorarea taxelor vamale)
Condiţia indispensabilă pentru materializarea acestui efect este ca gruparea integraţionistă să fie bdquomarerdquo adică să dispună de o forţă economică suficientă pentru a influenţa semnificativ cererea mondială pentru diverse produse
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Teoria domino a regionalismului [Richard Baldwin 1997]
Odata iniţiată o grupare integraţionistă outsiderii sunt stimulaţi să adere la ea efectele negative pentru terţi (deturnarea de comerţ şisau deteriorarea raportului de schimb) mobilizează forţele acestora in favoarea aderării
Presiunea icircn sensul aderării creşte odata cu dimensiunea blocului comercial cu cacirct acesta este mai mare cu atacirct mai atractivă este participarea pentru outsideri
Icircn consecinţă o singură integrare poate genera runde succesive de extindere (efect multiplicator)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Teoria domino a regionalismului [Richard Baldwin 1997]O ilustrare empirică a acestei teorii o oferă ordinea icircn care au fost organizate referendumurile pentru extinderea din 1995 a UE (Austria Finlanda Suedia Norvegia) icircncepacircnd cu ţările cele mai favorabile aderării tocmai pentru a spori presiunea asupra celor care urmau
Limită se bazează pe ipoteza că bdquoinsideriirdquo nu vor bloca extinderea grupăriiElementul care poate icircnclina balanţa este faptul că reacţia faţă de pierderi potenţiale tinde să fie mai puternică decacirct pentru obţinerea de cacircştiguri potenţiale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Relaţie directă structuri concurenţiale potenţial de creare comerţ mai mare
bull Cu cacirct economiile participante au structuri mai concurenţiale cu atacirct potenţialul de creare de comerţ este mai mare
bullInvers cu cacirct economiile participante sunt mai complementare cu atacirct potenţialul de deturnare de comerţ este mai mare
bull Cu cacirct preţurile interne icircn interiorul grupării integraţioniste sunt mai apropiate de preţurile mondiale cu atacirct potenţialul de creare de comerţ este mai mare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Realizarea de economii de scară posibile graţie lărgirii dimensiunilor pieţelor accesibile bull Aceasta antrenează o reducere a costurilor unitare de producţie şi icircn consecinţă fie consumatorii cacircştigă din preţuri mai reduse fie producătorii cacircştigă de pe urma profiturilor mai maribull Există două tipuri de economii de scară
-economii interne de scală care se materializează prin creşterea dimensiunii unităţii productive -economii externe de scală unde dimensiunea sectorului de activitate generează externalităţi pozitive pentru unităţile productive care acţionează icircn interiorul său (forţă de muncă specializată reţele de cercetare de comercializare etc)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Aceste efecte sunt considerate statice PIB creşte ca urmare a realocării resurselor şi acumulării de capital dar creşterea superioară durează doar pacircnă cacircnd economia receptează integral impactul lor pozitiv
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
2 Efecte dinamice
a) Economii de scală
b) Eficienţa X
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
Decurg din stimulentele pe care le creează grupările integraţioniste icircn direcţia creşterii productivităţii muncii ceea ce pune economia pe o traiectorie durabilă de creştere economică superioară Aceasta poate fi obţinută ca urmare a
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
a) Economiile de scală
Dezvoltarea comerţul permite producătorilor să icircşi mărească volumul producţiei cu consecinţa valorificării unor efecte pozitive
Economii şi dezeconomii de scară
CTMTL Zona I Zona II Zona III
FP
Q
I
I 1 FP
Q
I
I=1
FP
Q
I
I 1
Curba ldquoplicrdquo sau curba ldquoicircnfăşurătoarerdquo
Mai concret o icircntreprindere icircși reduce costurile unitare producacircnd mai multe bunuri sau servicii și pe măsură ce crește producția costurile medii scad prin repartizarea costurilor fixe asupra unei producții mai mari
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
- (termen utilizat de Harvey Leibenstein tot mai frecvent este utilizat conceptul de ameliorare a productivităţii totale a factorilor)
b) Eficienţa X
Se referă la măsura productivităţii muncitorilor icircn condiţiile menţinerii constante a tuturor celorlalte input-uri icircn procesul de producţie inclusiv calificările muncitorilor Concurenţa sporită pe care o generează comerţul necesită ca firmele să răspundă mai prompt la modificarea condiţiilor pe piaţă - Ea stimulează firmele să icircşi icircmbunătăţească performanţa economică prin inovări reducătoare de costuri şi să amelioreze calitatea bunurilor produse Fostul prim-ministru britanic Harold McMillan avea icircn vedere acest gen de efect atunci cacircnd se referea la ldquoduşul recerdquo pe care aderarea ţării sale la CEE l-ar reprezenta pentru icircntreprinderile britanice
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
existenţa mai multor concurenţi face mai dificilă realizarea icircnţelegerilor anticoncurenţiale (carteluri)
-reducerea dispersiei cotelor de piaţă deţinute de firme individuale (tipic acestea pierd din cota de piaţă deţinută local şi cacircştigă cote de piaţă icircn exterior dar icircn cadrul grupării) permite restracircngerea cazurilor de existenţă a unor poziţii dominante (monopoluri)
- se elimină reduce segmentarea pieţelor făcacircnd imposibilă mai dificilă discriminarea de preţ
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
Icircn consecinţă are loc o selecţie naturală firmele necompetitive se icircnchid (ies de pe piaţă) sau se reorganizează (fuziuni achiziţii) iar firme noi intră pe piaţă
Icircn mod normal există un compromis inevitabil icircntre valorificarea economiilor de scară pe de-o parte şi intensitatea climatului concurenţial pe de altă parte
Integrarea economică poate atenua sau chiar evita acest compromis deoarece permite firmelor să fie mai mari (deci să valorifice economiile de scală) fără ca numărul lor să fie mai mic
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
Efecte locaţionale - Distribuţia spaţială a activităţilor economice icircntre partenerii din cadrul unei grupări integraţioniste
bull Icircn mod tipic tara din cadrul grupării al cărei avantaj comparativ este cel mai diferit de media mondială este cea mai ameninţată de efectul de deturnare de comerţ comerţul său va fi reorientat către parteneri din grupare ale căror costuri comparative se situează icircntre cele ale sale şi media mondială
Icircn consecinţă dacă un grup de ţări puţin dezvoltate formează o grupare integraţionistă va exista o tendinţă ca cel mai bdquosăracrdquo membru să sufere o pierdere netă de venit din cauza deturnării de comerţ
IcircNTREBĂRI
IcircNTREBĂRI
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Cauzele integrării economice
2 Gradul icircnalt de concentrare a producţiei şi de centralizare a miscării libere a capitalurilor şi forţei de muncă
acord de ansamblu care să unească sub anumite forme şi icircn anumite condiţii economiile naţionale ale unor state care să aibă icircn vedere
bull asigurarea priorităţilor criteriilor de raţionalitate economică şi obţinerea de mari profituri
necesitatea liberalizării circulaţiei capitalurilor şi a forţei de muncă icircn interiorul spaţiului comun care oferea avantaje mari firmelor şi populaţiilor forţei de muncă din ţările integrate
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Cauzele integrării economice
3Necesitatea capitalurilor din ţările situate icircntr-o anumită zonă de a-şi promova icircn comun interesele ameninţate de concurenţi foarte puternici
Uniunea Europeană a fost creată icircn cadrul mai multor etape cu scopul nedeclarat explicit de a se apăra icircmpotriva expansiunii economice a SUA
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Cauzele integrării economice
4Constituirea de mari firme (de stat sau private) care prin activitatea lor depăşesc graniţele naţionale
Astfel un grup de state poate asigura cadrul adecvat pentru crearea şi dezvoltarea optimă a icircntreprinderilor icircn cadrul unui spaţiu adecvat
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Cauzele integrării economice
5 Interesele comune ale ţăilor dezvoltate de a menţine şi dezvolta relaţiile cu fostele ţări coloniale devenite independente
Fostele colonii refuzau să mai fie surse ieftine de au materii prime şi din acest motiv se impuneau politici concertate ale fostelor ţări coloniale pentru achiziţionarea acestora icircn condiţii cacirct mai avantajoase
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Raporturile integrării economice cu integrarea politicăbull Integrarea economică interregională icircn cadrul naţional implică o corespondenţă stracircnsă icircntre integrarea economică şi integrarea politică (statală)
Discuţie Sudul SUA după războiul civil (1861-1865) a rămas insuficient integrat icircn economia americană timp de aproximativ 80-90 de ani Similar Mezzogiorno (Italia la sud de Napoli) nu a reuşit să se integreze economic mult timp după terminarea unificării politice a Italiei (1870)
bull Procesele de integrare economică şi politică din Uniunea Europeană au fost corelate de la icircnceput
Esenţa integrării economice aşa cum rezultă din chiar definiţia acesteia este integrarea pieţei
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Raporturile integrării economice cu integrarea politică- continuare
Integrarea pieţei este o noţiune comportamentală adică indică faptul că activităţile actorilor de pe piaţă diferitelor regiuni sau state membre sunt racordate la condiţiile cererii şi ofertei din icircntreaga Uniune (sau altă zonă relevantă)
bull Această activitate comportamentală se materializează şi icircntr-o circulaţie transfrontalieră semnificativă a bunurilor serviciilor şi factorilor productivi
Există supoziţia că-integrarea pieţei (dacă nu este distorsionată) duce icircn general la creşterea bunăstării-o integrare mai mai mare a politicii poate să fie bună sau nu pentru bunăstarea agregată[
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Integrare negativă versus integrare pozitivă
Termenul de integrare negativă a fost propus de von Tinbergen icircn 1954 şi se referă la procesul de icircnlăturare a obstacolelor asupra comerţului dintre statele participante respectiv eliminarea oricăror restricţii icircn procesul de liberalizare a fluxurilor comerciale
Termenul de integrare pozitivă se referă la modificarea instrumentelor şi instituţiilor existente şi la crearea unora noi capabile să asigure pieţei integrate o funcţionare efectivă şi eficientă şi să promoveze obiective mai ample
Observaţii
Icircn practică integrarea negativă şi pozitivă acţionează icircmpreună Afirmaţia după care formele mai puţin evoluate se bazează numai pe integrare negativă nu a fost confirmată icircn practică
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Interguvernalism şi supranaţionalism
Icircn esenţă abordarea confederalistă respectiv interguvernamentalismul icircnseamnă că statele convin să coopereze reciproc fără a ceda ceva din suveranitatea lor naţională
Abordarea federalistă respectiv supranaţionalismul icircşi propune să dizolve distincţiile tradiţionale dintre statele naţiune
bull UE este icircn esenţă un produs al abordării federaliste deşi icircntr-o formă oarecum modificată bull Statele membre ezitau icircn abandonarea suveranităţii redobacircndită şi consolidată după cel de al doilea război mondial şi cedarea către o federaţie europeană
Soluţia aleasă - a realiza trecerea de la autonomia naţională la o federaţie europeană printr-un proces gradual
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Viteză variabilă şi geometrie variabilă
Viteza variabilă se referă la situaţia icircn care toţi membrii sunt legaţi prin obiective comune dar unora li se acordă un timp mai icircndelungat pentru realizarea acestora Icircn locul menţinerii tuturor membrilor la ritmul celui mai lent şi mai şovăelnic unele state pot opta pentru aplicarea unor politici comune la care celelalte vor adera cacircnd vor fi pregătite
Geometria variabilă se referă la situaţiile icircn care subgrupuri de membrii posibil pe diferite probleme doresc să treacă la forme mai adacircnci de integrare şi cooperare pe probleme specifice icircn timp ce alţi membrii doresc să rămacircnă icircn afara acestor iniţiative
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Viteză variabilă şi geometrie variabilă
Tendinţa de formare a unor blocuri comerciale regionale este determinată de acţiunea a două categorii de factori
Factori endogeniFactori exogeni
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Viteză variabilă şi geometrie variabilă - Tendinţa de formare a unor blocuri comerciale regionale este determinată de acţiunea a două
categorii de factori
Factori endogeni
bull Opţiunile fundamentale de politică economică similare respectiv concepţia comună despre dezvoltare
bull Politicile de liberalizare a comerţului promovate de multe ţări icircn curs de dezvoltare proces care va facilita liberalizarea accentuată icircn vederea unei viitoare integrări cu statele mai avansate
bull Dificultăţile economice cu care s-au confruntat ţările ca urmare a crizelor care au avut ca efect conştientizarea faptului că există potenţial de creştere insuficient valorificat
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Viteză variabilă şi geometrie variabilă - Tendinţa de formare a unor blocuri comerciale regionale este determinată de acţiunea a două
categorii de factori
Factori exogeni
bull Modalitatea de acoperire a riscurilor potenţiale determinate de evenimente care se petrec fie icircn zona respectivă fie icircn alte zone
bull Icircncercări de a compensa printr-o intensificare a schimburilor intragrup eventualele pierderi datorate bdquoicircngustăriirdquo unor pieţe externe ca urmare tot a unor procese integraţioniste
bull Dorinţa de stabilitate politică şi de consolidare a sistemelor democratice
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Subsidiaritatea şi integrarea economică
Conform Dicţionarului explicativ al limbii romane subsidiar se referă la ceva care se adaugă ca element secundar la argumentaţiile pentru sustinerea unui raţionament a unei teorii complementar auxiliar secundar In contextul utilizarii lui actuale cel mai apropiat inţeles ar fi de asigurarea de servicii complementare icircn condiţiile jucării (interpretării) unui rol secundar
O definire mai generală O comunitate de nivel inalt nu trebuie să interfereze in viaţa comunităţii de nivel mai jos văduvind-o de funcţiile ei dar trebuie să intervină atunci cacircnd aceasta are nevoie de ajutor pentru a-şi putea corela activităţile ei cu ale celorlalte componente ale societăţii din care fac parte văzute intodeauna ca un bun comun
Bazele pricipiului subsidiarităţii icircn acest sens au fost puse de Papa Pius al XI-lea (1931) şi ulterior clarificate de Papa Ioan Paul al II-lea (1991) In general el inseamnă non-acţiune din partea statului şi ajutor atunci cacircnd cetăţeanul are nevoie
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Subsidiaritatea şi integrarea economică- continuare
bull Referitor la rezolvarea problemelor unui sistem cea mai bună rezolvare are loc la nivelul subsistemelor in care ele apar Aceasta abordare ar fi similară cu managementul prin exceptie
bull Trebuie intervenit numai atunci cacircnd este necesar Subsistemele sunt icircncurajate să-şi rezolve singure problemele (inclusiv conflictele) fără să apeleze la autorităţi de nivel superior
Referitor la guvernarea Uniunii Europene aplicarea principiului subsidiarităţii se referă la transferarea deciziei la nivelul cel mai apropiat de cetăţean Se poate afirma că bazele aplicării subsidiarităţii din acest punct de vedere au fost puse prin Tratatul de la Maastricht icircn 1993
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Subsidiaritatea şi integrarea economică- continuare
Organismele cu autoreglementare acestea au aparut ca o alternativă la aplicarea principiilor de reglementare clasică Reglementarea clasică fiind bazată pe legi este un sistem care se adaptează greu la ritmul actual al schimbărilor necesare integrarii icircn noul context economic si politic
La nivelul Uniunii Europene se pot identifica o serie intreagă de entitati Comisia Europei Parlamentul Europei statele membre autorităţile naţionale industria organizatiile neguvernamentale etc fiecare avand un anumit tip sau anumite initiative de reglementare (autoreglementare reglementare voluntara co-reglementare intelegeri sau tratate negociate sau voluntare etc)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Subsidiaritatea şi integrarea economică- continuare
Corelarea aplicării principiului subsidiaritatii cu alte principii de bază ca acelea ale competiţiei democraţiei eticii dezvoltării sustenabile este o temă care ar trebui sa aibă o largă dezbatere şi icircn Romania atacirct la nivelul specialiştilor cacirct şi al cetaţeanului de racircnd deoarece complexitatea procesului de integrare in UE este amplificată de globalizarea pieţelor şi de tranziţia la societatea informationalăEste nevoie de cunoaştere şi comunicare pentru a selecta şi aplica cele mai bune practici si tendinţe
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa
ZONA DE LIBER SCHIMB
ACORD COMERCIAL PREFERENŢIAL
UNIUNEA VAMALĂ
PIAŢA COMUNĂ (piaţa unică)
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
FORME D
E
INTEGRARE
SUPERFICIA
LĂ
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa
ACORD COMERCIAL PREFERENŢIAL
-partenerii icircşi acordă reciproc un tratament comercial mai bun decacirct cel aplicat terţilor (tipic taxe vamale reduse eventual la nivel zero) pentru diferite bunuri care fac obiectul comerţului reciproc
- regulile comerciale internaţionale stabilite sub egida Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC) nu permit existenţa unor asemenea acorduri decacirct icircntre ţări icircn curs de dezvoltare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela BalassaZONA DE LIBER SCHIMB
bull partenerii elimină (nu doar reduc) barierele comerciale (nu doar taxele vamale) care afectează cvasi-totalitatea comerţului reciproc (nu doar o parte din acesta) aplicarea de restricţii asupra fluxurilor commerciale reciproce poate fi totuşi permisă icircn cazuri excepţionale măsuri de salvgardare restricţii din considerante legate de situaţia balanţei de plăţi externe
bull fiecare parte icircşi păstrează independenţa icircn formularea regimului comercial aplicabil ţărilor nemembre
nu există nici o raţiune economică pentru care acordurile de liber schimb ar trebui icircncheiate doar icircntre ţări cu un nivel comparabil de dezvoltare economică şi prosperitate
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela BalassaZONA DE LIBER SCHIMB-Z LS
politicile comerciale aplicate de ţările membre terţilor trebuie să fie relativ asemănătoare din punctul de vedere al restricţiilor impuse
deviere de comerţ (trade deflection)
- stimulent puternic pentru nemembri de a icircncerca să icircşi livreze mărfurile icircn icircntreaga zonă de liber schimb utilizacircnd teritoriul ţării membre cu cel mai scăzut nivel de protecţie
Aplicare reguli de origine criterii care trebuie icircndeplinite de bunurile schimbate icircntre ţările membre pentru a fi considerate originare din ţările membre ale zonei de liber schimb şi deci eligibile pentru tratamentul preferenţial
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA VAMALĂ
ZLS ai cărei membrii au o politică comercială comună faţă de terţi
bull Tarif vamal comun
bull Măsuri netarifare comune de protecţie faţă de terţi (măsuri de salvgardare antidumping şi compensatorii)
bullNegocierea şi icircncheierea icircn comun de acorduri comerciale cu ţările terţe
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA VAMALĂ
bull deşi nu mai este nevoie (ca icircn cazul zonelor de liber schimb) de reguli de origine (a căror icircndeplinire trebuie verificată la frontiera fiecărei ţări membre) controalele vamale la frontierele dintre membrii unei uniuni vamale rămacircn pentru a permite
- aplicarea de restricţii icircntre statele membre icircn circumstanţe excepţionale- colectarea de date statistice
Veniturile din icircncasarea taxelor vamale sunt de regulă considerate venituri comune sau sunt distribuite icircntre membri potrivit unei chei de repartiţie predeterminate
Ex porturile Anvers şi Rotterdam Belgia şi Olanda versus piaţa germană
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
Cel mai frecvent icircntacirclnit tip de grupare integraţionistă
superficială este acordul de liber schimb (72 din acordurile notificate la OMC icircn martie 2002)
Acordurile preferenţiale parţiale (19 din notificări)
Uniunile vamale ndash ( 9 din notificări)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
Din punctul de vedere al participanţilor
TREI CATEGORII DE ACORDURI
bull marea majoritate a acordurilor sunt bilaterale (icircntre două ţări)
bullacordurilor la care una din părţi este la racircndul său o grupare integraţionistă crescut icircn ultima vreme ( icircn jur de 20 din totalul acordurilor)
bullacordurile icircn care ambele părţi sunt grupări integraţioniste Deşi icircn curs de negociere de mai mult timp (ex UE-Mercosur nici un asemenea acord nu a fost icircncheiat deocamdată ceea ce sugerează
că aceste construcţii sunt complexe şi dificil de negociat
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa
Din punct de vedere geografic putem distinge icircntre
bull acorduri intervenite icircntre ţări contigue aparţinacircnd aceleiaşi zone geografice
bullacorduri trans-regionale
Icircn ultimii ani au proliferat icircnsă acordurile dintre ţări aflate la mari distanţe geografice din continente diferite (ex EU ndash Africa de Sud SUA ndash Australia Chile ndash Coreea de Sud etc)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa Piaţa comună (piaţa unică)
Reprezintă un progres al integrării economice faţă de stadiul anterior din perspectiva a două dimensiuni
liberalizează circulaţia intra-grupare şi pentru factorii de producţie (nu doar pentru produse)
abordează şi obstacolele care stacircnjenesc fluxurile economice intra-grupare acţionacircnd nu doar la frontierele naţionale ci şi icircn interiorul fiecărei ţări
- norme tehnice sanitare fitosanitare şi veterinare- reglementări fiscale- practici anticoncurenţiale acordarea de drepturi
exclusive (situaţii de monopol) tolerarea instigarea formării de carteluri acordarea de subvenţii (ajutoare de stat)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
bull Stadiu şi mai avansat de integrare icircn care ansamblul politicilor economice şi o bună parte din politicile sociale sunt fie complet unificate fie stracircns coordonate
Icircn plan monetar icircn funcţie de stringenţa gradului de armonizare avut icircn vedere se poate merge
- de la simpla coordonare a cursurilor de schimb (prin ldquolegareardquo monedelor naţionale de o monedă de referinţă)
- pacircnă la adoptarea unei monede comune
Icircncepacircnd cu ldquostadiul 3rdquo (uniunea vamală) realizarea integrării economice propuse reclamă icircn tot mai mare măsură o solidaritate politică icircntre parteneri care au tot mai icircnguste posibilităţi de a se manifesta independent faţă de terţi icircn plan economic
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Această prezentare secvenţială a formelor de integrare economică are mai ales scop didactic Icircn lumea reală
- trecerea succesivă prin toate aceste stadii nu este automată (exemplu Comunitatea Economică Europeană a ldquoţintitrdquo de la bun icircnceput uniunea vamală trecacircnd peste stadiile mai
timpurii)
- formele concrete de integrare economică realizată nu corespund icircntrutotul tiparelor menţionate amalgamacircndu-se adesea trăsături specifice unor forme de integrare diferite
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Patru variabile ale fenomenului integraţionist a) Fluxurile economice
vizateb) Tipuri de bariere abordate
c) Modalităţi de integrare utilizate
d) Nivelul de decizie icircn cadrul grupării
integraţioniste
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
a) Fluxurile economice vizate
Icircn principiu sfera de cuprindere a grupării este cu atacirct mai largă cu cacirct avansăm de la un stadiu la altul astfel că de regulă serviciile şi factorii de producţie ajung să fie cuprinşi doar icircncepacircnd cu bdquostadiul 4rdquo
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară) a) Fluxurile economice vizate- continuare
Există icircnsă tot mai multe excepţii de la acest tipar cum ar fi-bdquoSpaţiul Economic Europeanrdquo (EEA) care nu atinge stadiul de uniune vamală
(deoarece participanţii care sunt membri AELS nu sunt asociaţi politicii comerciale comune a UE) dar acoperă şi libertatea de circulaţie a serviciilor şi a factorilor de producţie
-tot mai multe acorduri de liber schimb (exemplu cele icircncheiate de Chile Australia Noua Zeelandă etc) prevăd şi liberalizarea comerţului reciproc cu servicii
-prevederi referitoare la liberalizarea circulaţiei factorilor de producţie se găsesc icircn unele grupări considerate simple acorduri de liber schimb (acordarea bdquodreptului de stabilirerdquo companiilor din ţările partenere) sau uniuni vamale (exemplu acordul CARICOM prevede libera circulaţie a forţei de muncă)
Pe de altă parte există uniuni vamale care exclud de sub incidenţa lor o parte importantă a comerţului reciproc (exemplu UE ndash Turcia pentru produsele agricole)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
a) Fluxurile economice vizate- continuare Asociația Europeană a Liberului Schimb (AELS European Free Trade Association EFTA) a fost icircnființată icircn 1960 prin semnarea Conventiei de la Stockholm Scopul inițial al acestei organizații internaționale era de a elimina taxele vamale asupra produselor industriale icircn comerțul dintre statele membre Prin convenția AELS statele AELS au stabilit o zonă de liber-schimb pentru comerțul mărfurilor Convenția a fost completată ulterior printr-un acord de integrare economică pentru sectorul de servicii Spre deosebire de UE icircnsă AELS nu este o uniune vamală ceea ce icircnseamnă că fiecare stat membru AELS poate stabili icircn principiu liber taxele vamale și politica comercială externă privind state terțe (non-AELS) Membrii fondatori au fost Marea Britanie Danemarca Norvegia Suedia Austria Elveţia și Portugalia Finlanda a devenit membru asociat icircn 1961 (devenind membru cu drepturi depline icircn 1966 iar Islanda icircn 1970 Regatul Unit și Danemarca intră icircn Comunitatea Europeană icircn 1973 (icircmpreună cu Irlanda icircncetacircnd prin urmare să fie membre AELS Portugalia a părăsit de asemenea AELS pentru a intra icircn Comunitatea Europeană icircn 1986 Liechtenstein se alătură AELS icircn 1991 interesele sale fiind reprezentate pacircnă atunci de Elveţia Icircn 1995 Austria Suedia și
Finlanda devin membre UE și părăsesc AELSMembrii actuali ai Asociației Europene a Liberului Schimb sunt Islanda Liechtenstein Norvegia și Elveţia
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară) b) Tipuri de bariere
abordate- bariere care acţionează la
frontieră
- bariere care acţionează icircn interiorul frontierelor naţionale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
- integrare negativă
c) Modalităţi de integrare utilizate
- integrarea pozitivă
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Integrare negativă presupune
-eliminarea obstacolelor existente (roll-back) şi abţinerea de la aplicarea de noi obstacole (standstill) icircn calea fluxurilor economice reciproce
-presupune o postură pasivă (hands off) şi nu reclamă existenţa unei capacităţi administrative deosebite
c) Modalităţi de integrare utilizate
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară) c) Modalităţi de integrare
utilizateIntegrarea pozitivă presupune
-intervenţia activă a autorităţilor pentru a evita apariţia de
obstacole icircn calea fluxurilor economice reciproce care decurg din existenţa unor reglementări naţionale diferite care pot afecta importurile comparativ mai mult decacirct producţia autohtonă
-o postură activă (hands on) ceea ce reclamă existenţa unei capacităţi administrative satisfăcătoare Se poate manifesta prin
armonizarea reglementărilor naţionale adoptarea de reglementări supranaţionale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
d) Nivelul de decizie icircn cadrul grupării integraţioniste
Nivelul integuvernamental este larg precumpănitor majoritatea grupărilor integraţioniste nu cunosc alt nivel de decizie decacirct cel interguvernamental pe cacircnd elementele de supranaţionalitate existente icircn anumite grupări sunt aplicabile doar anumitor domenii nu icircntregii palete de domenii acoperite de gruparea respectivă
Nivelul supranaţional cunoaşte cea mai largă sferă de manifestare icircn cadrul UE dar trebuie menţionat că şi aici există numeroase domenii unde statele membre păstează un drept de decizie distinct de cel exercitat la nivelul organelor comunitare (cazul aşa-numitelor competenţe mixte şi naţionale)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
d) Nivelul de decizie icircn cadrul grupării integraţioniste-continuare
competenţa exclusiv supranaţională (aşa-numita competenţă exclusivă) există icircn următoarele domenii
- politica comercială - politica de concurenţă - uniunea (politica) vamală- conservarea resurselor biologice ale mării icircn cadrul politicii
comune icircn domeniul pescuitului- politica monetară pentru ţările din zona euro
Foarte puţine alte grupări integraţioniste s-au ldquodotatrdquo cu organisme supranaţionale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela BalassaUNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Blocurile economice comerciale ndashforme de integrare
Crearea GATT a marcat icircnceputul unei lungi perioade de liberalizare progresivă a comerţului internaţional pe principii nediscriminatori
[1] GATT - Acordul General pentru Tarife și Comerț (The General Agreement on Tariffs and Trade) a fost negociat icircn timpul Conferinței ONU pentru Comerț și Ocuparea forței de muncă și a fost rezultatul eşecului de negociere a guvernelor de a crea Organizația Internaţională a Comerțului (ITO) GATT a fost format icircn 1947 și a durat pacircnă icircn 1994 cacircnd a fost icircnlocuit de către Organizaţia Mondială a Comerţului icircn 1995 Textul original GATT (GATT 1947) este icircncă icircn vigoare icircn cadrul OMC sub rezerva modificărilor GATT din 1994
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Blocurile economice comerciale ndashforme de integrare
Icircn afară de premisele economice şi politice au fost aduşi icircn discuţie chiar factori geografici şi culturali bull GeograficiPaul Krugman apreciază că proximitatea geografică dă naştere unor blocuri comerciale bdquonaturalerdquo create icircntre parteneri care derulează icircntre ei o parte semnificativă din fluxurile lor comercialebullCulturali Samuel Huntington prezintă cultura drept o forţă care uneşte şi divide totodată icircn consecinţă ţările cu afinităţi culturale cooperează economic şi politic iar organizaţiile internaţionale cum ar fi de exemplu Uniunea Europeană formate din state cu trăsături culturale comune au mai mult suces decacirct cele care icircncearcă să transceadă culturile
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Blocurile economice comerciale ndashforme de integrare
Prima este trecerea de la un regionalism icircnchis la unul deschis Multe dintre blocurile comerciale icircnfiinţate icircn anii 60 -70 se bazează pe o politică de substituire a importurilor şi impunerea barierelor externe ridicate
Noul val se caracterizează printr-o deschidere mai mare faţă de exterior şi o disponibilitate mai mare de a susţine decacirct de a controla comerţul internaţional
A doua este apariţia blocurilor comerciale icircn care sunt parteneri atacirct din statele dezvoltare cacirct şi din ţările icircn curs de dezvoltare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa
Elemente definitorii ale diferitelor forme de aranjamente de integrare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
B Efecte locaţionale - Distribuţia spaţială a activităţilor economice icircntre partenerii din cadrul unei grupări integraţioniste
1 Efecte statice
a) Crearea de comerţ
b) Deturnare de comerţ
c) Stimularea consumului
d) Pierderea din icircncasări de taxe vamale
e) Ameliorarea raportului de schimb
2 Efecte dinamice
a) Economii de scală
b) Eficienţa X
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
1 Efecte statice
a) Crearea de comerţ
b) Deturnare de comerţ
c) Stimularea consumului
d) Pierderea din icircncasări de taxe vamale
e) Ameliorarea raportului de schimb
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
a) Crearea de comerţ
bullIcircnlocuirea produselor autohtone (mai) scumpe cu produse importate (mai) ieftine provenite din ţările partenere sunt economisite resurse utilizate pentru satisfacerea nevoilor de consum intern ceea ce reprezintă un cacircştig de bunăstare pentru economia icircn cauză
Conceptele de creare a fost introduse de Jacob Viner (1950)
Avantaj competitiv Mihail Manoilescu- (1891-1950) Theacuteorie du protectionnisme et de leacutechange international - Editura Giard Paris 382 p
Pentru procurarea bunurilor economice arăta Manoilescu ţara agricolă dispunea de două căi posibile 1048707 calea indirectă (sau comercială) care consta icircn importul unor produse cu o productivitate a muncii inferioară mediei naţionale 1048707 calea directă (sau industrială) care consta icircn producerea icircn interiorul ţării a unor mărfuri cu o productivitate a muncii superioară mediei naţionale Pentru a determina dacă o marfă trebuia importată sau produsă icircn ţară era necesar să se compare productivitatea muncii aferente respectivei mărfi cu productivitatea medie naţională
Mihail Manoilescu- (1891-1950) Theacuteorie du protectionnisme et de leacutechange international - Editura
Giard Paris
a) Crearea de comerţ
a) Crearea de comerţ
)lei(granitapesteprodusemarfurilorpretul
)lei(tarainprodusemarfurilorpretulCSCS nomreal
Studiu de cazCursul de schimb nominal 1$=19800 lei preţurile unor mărfuri similare sunt icircn Romacircnia 100 miliarde lei iar icircn SUA 4500000 $ Să se determine cursul de schimb real şi să se explice semnificaţia sa
121lei00000010089
lei000000000100
$0005004
lei000000000100
lei19800
1CSreal
Aceasta icircnseamnă că mărfurile produse icircn Romacircnia au un preţ relativ care reprezintă 112 din preţul mărfii similare americane cea ce arată că mărfurile americane vor fi mai ieftine decacirct cele romacircneşti
2p
1pnomreal I
ICSCS
Ip1 - indicele preţurilor icircn ţara de referinţăIp2 - indicele preţurilor icircn ţara cu care se execută
tranzacţiile
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţ
bull Icircnlocuirea importurilor mai ieftine din restul lumii cu importuri mai scumpe din ţările partenere pierdere de bunăstare pentru economia icircn cauză
bull Icircn plus efectul de deturnare de comerţ este resimţit negativ şi de producătorii din ţările terţe care icircşi pierd din debuşeele de export
Conceptele de creare a fost introduse de Jacob Viner (1950)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţIcircn cazuri particulare crearea şi respectiv deturnarea de
comerţ pot avea efecte opuse celor aşteptate
- crearea de efecte de comerţ poate genera şocuri de ajustare violente
- deturnarea de comerţ poate genera economii de scală care se traduc icircn reducerea costurilor efect repercutat ulterior asupra consumatorilor prin preţuri mai mici
- icircn asemenea cazuri sporul de venit astfel generat icircm cadrul grupării integraţioniste poate duce la creşterea cererii de bunuri şi servicii din ţările terţe
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţEconomii şi dezeconomii de scară
CTMTL Zona I Zona II Zona III
FP
Q
I
I 1 FP
Q
I
I=1
FP
Q
I
I 1
Curba ldquoplicrdquo sau curba ldquoicircnfăşurătoarerdquo
Icircn economie economia de scară (icircn engleză economies of scale) este un termen ce descrie ceea ce se icircntacircmplă atunci cacircnd cantitățile de factori utilizați icircn producție cresc bull Mai concret o icircntreprindere icircși reduce costurile unitare producacircnd mai multe bunuri sau servicii și pe măsură ce crește producția costurile medii scad prin repartizarea costurilor fixe asupra unei producții mai mari
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
c) Stimularea consumului
bull Graţie scăderii preţurilor interne ca urmare a reducerii barierelor la import consumul va creşte
bull Acest surplus al consumatorilor reprezintă un cacircştig de bunăstare pentru ţara importatoare
bull Deoarece consumul suplimentar astfel generat va fi satisfăcut din import acest efect mai este denumit şi expansiune de comerţ (concept introdus de James Meade 1955)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
d) Pierderea din icircncasări din taxe vamale
Acest fenomen are loc icircn două situaţii
-ca urmare a eliminării taxelor vamale percepute asupra importurilor din ţările partenere care s-ar fi efectuat oricum (pentru că exportatorii respectivi erau cei mai competitivi chiar şi icircn raport cu cei din ţările terţe)
- ca urmare a fenomenului de deturnare de comerţ (pentru că importuri din ţări terţe asupra cărora s-ar fi perceput taxe vamale sunt icircnlocuite de importuri din ţări partenere cărora nu li se aplică taxe vamale)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
e) Ameliorarea raportului de schimb
Raportul de schimb = raportul procentual icircntre indicele preţurilor medii de export şi indicele preţurilor medii de import O ameliorare a raportului de schimb are semnificaţia că ţara respectivă trebuie să exporte mai puţin pentru a importa aceeaşi cantitate de mărfuri (sau obţine o cantitate mai mare de mărfuri dim import exportacircnd la fel de mult)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
e) Ameliorarea raportului de schimb
O grupare integraţionistă icircşi poate ameliora raportul de schimb icircn două feluri care pot exista simultan
- spontan ca urmare a efectului de deturnare de comerţ scade cererea pentru importurile din restul lumii deci preţurile acestora se ajustează icircn jos
- deliberat prin manipularea restricţiilor la import (tipic majorarea taxelor vamale)
Condiţia indispensabilă pentru materializarea acestui efect este ca gruparea integraţionistă să fie bdquomarerdquo adică să dispună de o forţă economică suficientă pentru a influenţa semnificativ cererea mondială pentru diverse produse
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Teoria domino a regionalismului [Richard Baldwin 1997]
Odata iniţiată o grupare integraţionistă outsiderii sunt stimulaţi să adere la ea efectele negative pentru terţi (deturnarea de comerţ şisau deteriorarea raportului de schimb) mobilizează forţele acestora in favoarea aderării
Presiunea icircn sensul aderării creşte odata cu dimensiunea blocului comercial cu cacirct acesta este mai mare cu atacirct mai atractivă este participarea pentru outsideri
Icircn consecinţă o singură integrare poate genera runde succesive de extindere (efect multiplicator)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Teoria domino a regionalismului [Richard Baldwin 1997]O ilustrare empirică a acestei teorii o oferă ordinea icircn care au fost organizate referendumurile pentru extinderea din 1995 a UE (Austria Finlanda Suedia Norvegia) icircncepacircnd cu ţările cele mai favorabile aderării tocmai pentru a spori presiunea asupra celor care urmau
Limită se bazează pe ipoteza că bdquoinsideriirdquo nu vor bloca extinderea grupăriiElementul care poate icircnclina balanţa este faptul că reacţia faţă de pierderi potenţiale tinde să fie mai puternică decacirct pentru obţinerea de cacircştiguri potenţiale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Relaţie directă structuri concurenţiale potenţial de creare comerţ mai mare
bull Cu cacirct economiile participante au structuri mai concurenţiale cu atacirct potenţialul de creare de comerţ este mai mare
bullInvers cu cacirct economiile participante sunt mai complementare cu atacirct potenţialul de deturnare de comerţ este mai mare
bull Cu cacirct preţurile interne icircn interiorul grupării integraţioniste sunt mai apropiate de preţurile mondiale cu atacirct potenţialul de creare de comerţ este mai mare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Realizarea de economii de scară posibile graţie lărgirii dimensiunilor pieţelor accesibile bull Aceasta antrenează o reducere a costurilor unitare de producţie şi icircn consecinţă fie consumatorii cacircştigă din preţuri mai reduse fie producătorii cacircştigă de pe urma profiturilor mai maribull Există două tipuri de economii de scară
-economii interne de scală care se materializează prin creşterea dimensiunii unităţii productive -economii externe de scală unde dimensiunea sectorului de activitate generează externalităţi pozitive pentru unităţile productive care acţionează icircn interiorul său (forţă de muncă specializată reţele de cercetare de comercializare etc)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Aceste efecte sunt considerate statice PIB creşte ca urmare a realocării resurselor şi acumulării de capital dar creşterea superioară durează doar pacircnă cacircnd economia receptează integral impactul lor pozitiv
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
2 Efecte dinamice
a) Economii de scală
b) Eficienţa X
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
Decurg din stimulentele pe care le creează grupările integraţioniste icircn direcţia creşterii productivităţii muncii ceea ce pune economia pe o traiectorie durabilă de creştere economică superioară Aceasta poate fi obţinută ca urmare a
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
a) Economiile de scală
Dezvoltarea comerţul permite producătorilor să icircşi mărească volumul producţiei cu consecinţa valorificării unor efecte pozitive
Economii şi dezeconomii de scară
CTMTL Zona I Zona II Zona III
FP
Q
I
I 1 FP
Q
I
I=1
FP
Q
I
I 1
Curba ldquoplicrdquo sau curba ldquoicircnfăşurătoarerdquo
Mai concret o icircntreprindere icircși reduce costurile unitare producacircnd mai multe bunuri sau servicii și pe măsură ce crește producția costurile medii scad prin repartizarea costurilor fixe asupra unei producții mai mari
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
- (termen utilizat de Harvey Leibenstein tot mai frecvent este utilizat conceptul de ameliorare a productivităţii totale a factorilor)
b) Eficienţa X
Se referă la măsura productivităţii muncitorilor icircn condiţiile menţinerii constante a tuturor celorlalte input-uri icircn procesul de producţie inclusiv calificările muncitorilor Concurenţa sporită pe care o generează comerţul necesită ca firmele să răspundă mai prompt la modificarea condiţiilor pe piaţă - Ea stimulează firmele să icircşi icircmbunătăţească performanţa economică prin inovări reducătoare de costuri şi să amelioreze calitatea bunurilor produse Fostul prim-ministru britanic Harold McMillan avea icircn vedere acest gen de efect atunci cacircnd se referea la ldquoduşul recerdquo pe care aderarea ţării sale la CEE l-ar reprezenta pentru icircntreprinderile britanice
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
existenţa mai multor concurenţi face mai dificilă realizarea icircnţelegerilor anticoncurenţiale (carteluri)
-reducerea dispersiei cotelor de piaţă deţinute de firme individuale (tipic acestea pierd din cota de piaţă deţinută local şi cacircştigă cote de piaţă icircn exterior dar icircn cadrul grupării) permite restracircngerea cazurilor de existenţă a unor poziţii dominante (monopoluri)
- se elimină reduce segmentarea pieţelor făcacircnd imposibilă mai dificilă discriminarea de preţ
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
Icircn consecinţă are loc o selecţie naturală firmele necompetitive se icircnchid (ies de pe piaţă) sau se reorganizează (fuziuni achiziţii) iar firme noi intră pe piaţă
Icircn mod normal există un compromis inevitabil icircntre valorificarea economiilor de scară pe de-o parte şi intensitatea climatului concurenţial pe de altă parte
Integrarea economică poate atenua sau chiar evita acest compromis deoarece permite firmelor să fie mai mari (deci să valorifice economiile de scală) fără ca numărul lor să fie mai mic
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
Efecte locaţionale - Distribuţia spaţială a activităţilor economice icircntre partenerii din cadrul unei grupări integraţioniste
bull Icircn mod tipic tara din cadrul grupării al cărei avantaj comparativ este cel mai diferit de media mondială este cea mai ameninţată de efectul de deturnare de comerţ comerţul său va fi reorientat către parteneri din grupare ale căror costuri comparative se situează icircntre cele ale sale şi media mondială
Icircn consecinţă dacă un grup de ţări puţin dezvoltate formează o grupare integraţionistă va exista o tendinţă ca cel mai bdquosăracrdquo membru să sufere o pierdere netă de venit din cauza deturnării de comerţ
IcircNTREBĂRI
IcircNTREBĂRI
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Cauzele integrării economice
3Necesitatea capitalurilor din ţările situate icircntr-o anumită zonă de a-şi promova icircn comun interesele ameninţate de concurenţi foarte puternici
Uniunea Europeană a fost creată icircn cadrul mai multor etape cu scopul nedeclarat explicit de a se apăra icircmpotriva expansiunii economice a SUA
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Cauzele integrării economice
4Constituirea de mari firme (de stat sau private) care prin activitatea lor depăşesc graniţele naţionale
Astfel un grup de state poate asigura cadrul adecvat pentru crearea şi dezvoltarea optimă a icircntreprinderilor icircn cadrul unui spaţiu adecvat
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Cauzele integrării economice
5 Interesele comune ale ţăilor dezvoltate de a menţine şi dezvolta relaţiile cu fostele ţări coloniale devenite independente
Fostele colonii refuzau să mai fie surse ieftine de au materii prime şi din acest motiv se impuneau politici concertate ale fostelor ţări coloniale pentru achiziţionarea acestora icircn condiţii cacirct mai avantajoase
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Raporturile integrării economice cu integrarea politicăbull Integrarea economică interregională icircn cadrul naţional implică o corespondenţă stracircnsă icircntre integrarea economică şi integrarea politică (statală)
Discuţie Sudul SUA după războiul civil (1861-1865) a rămas insuficient integrat icircn economia americană timp de aproximativ 80-90 de ani Similar Mezzogiorno (Italia la sud de Napoli) nu a reuşit să se integreze economic mult timp după terminarea unificării politice a Italiei (1870)
bull Procesele de integrare economică şi politică din Uniunea Europeană au fost corelate de la icircnceput
Esenţa integrării economice aşa cum rezultă din chiar definiţia acesteia este integrarea pieţei
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Raporturile integrării economice cu integrarea politică- continuare
Integrarea pieţei este o noţiune comportamentală adică indică faptul că activităţile actorilor de pe piaţă diferitelor regiuni sau state membre sunt racordate la condiţiile cererii şi ofertei din icircntreaga Uniune (sau altă zonă relevantă)
bull Această activitate comportamentală se materializează şi icircntr-o circulaţie transfrontalieră semnificativă a bunurilor serviciilor şi factorilor productivi
Există supoziţia că-integrarea pieţei (dacă nu este distorsionată) duce icircn general la creşterea bunăstării-o integrare mai mai mare a politicii poate să fie bună sau nu pentru bunăstarea agregată[
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Integrare negativă versus integrare pozitivă
Termenul de integrare negativă a fost propus de von Tinbergen icircn 1954 şi se referă la procesul de icircnlăturare a obstacolelor asupra comerţului dintre statele participante respectiv eliminarea oricăror restricţii icircn procesul de liberalizare a fluxurilor comerciale
Termenul de integrare pozitivă se referă la modificarea instrumentelor şi instituţiilor existente şi la crearea unora noi capabile să asigure pieţei integrate o funcţionare efectivă şi eficientă şi să promoveze obiective mai ample
Observaţii
Icircn practică integrarea negativă şi pozitivă acţionează icircmpreună Afirmaţia după care formele mai puţin evoluate se bazează numai pe integrare negativă nu a fost confirmată icircn practică
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Interguvernalism şi supranaţionalism
Icircn esenţă abordarea confederalistă respectiv interguvernamentalismul icircnseamnă că statele convin să coopereze reciproc fără a ceda ceva din suveranitatea lor naţională
Abordarea federalistă respectiv supranaţionalismul icircşi propune să dizolve distincţiile tradiţionale dintre statele naţiune
bull UE este icircn esenţă un produs al abordării federaliste deşi icircntr-o formă oarecum modificată bull Statele membre ezitau icircn abandonarea suveranităţii redobacircndită şi consolidată după cel de al doilea război mondial şi cedarea către o federaţie europeană
Soluţia aleasă - a realiza trecerea de la autonomia naţională la o federaţie europeană printr-un proces gradual
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Viteză variabilă şi geometrie variabilă
Viteza variabilă se referă la situaţia icircn care toţi membrii sunt legaţi prin obiective comune dar unora li se acordă un timp mai icircndelungat pentru realizarea acestora Icircn locul menţinerii tuturor membrilor la ritmul celui mai lent şi mai şovăelnic unele state pot opta pentru aplicarea unor politici comune la care celelalte vor adera cacircnd vor fi pregătite
Geometria variabilă se referă la situaţiile icircn care subgrupuri de membrii posibil pe diferite probleme doresc să treacă la forme mai adacircnci de integrare şi cooperare pe probleme specifice icircn timp ce alţi membrii doresc să rămacircnă icircn afara acestor iniţiative
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Viteză variabilă şi geometrie variabilă
Tendinţa de formare a unor blocuri comerciale regionale este determinată de acţiunea a două categorii de factori
Factori endogeniFactori exogeni
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Viteză variabilă şi geometrie variabilă - Tendinţa de formare a unor blocuri comerciale regionale este determinată de acţiunea a două
categorii de factori
Factori endogeni
bull Opţiunile fundamentale de politică economică similare respectiv concepţia comună despre dezvoltare
bull Politicile de liberalizare a comerţului promovate de multe ţări icircn curs de dezvoltare proces care va facilita liberalizarea accentuată icircn vederea unei viitoare integrări cu statele mai avansate
bull Dificultăţile economice cu care s-au confruntat ţările ca urmare a crizelor care au avut ca efect conştientizarea faptului că există potenţial de creştere insuficient valorificat
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Viteză variabilă şi geometrie variabilă - Tendinţa de formare a unor blocuri comerciale regionale este determinată de acţiunea a două
categorii de factori
Factori exogeni
bull Modalitatea de acoperire a riscurilor potenţiale determinate de evenimente care se petrec fie icircn zona respectivă fie icircn alte zone
bull Icircncercări de a compensa printr-o intensificare a schimburilor intragrup eventualele pierderi datorate bdquoicircngustăriirdquo unor pieţe externe ca urmare tot a unor procese integraţioniste
bull Dorinţa de stabilitate politică şi de consolidare a sistemelor democratice
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Subsidiaritatea şi integrarea economică
Conform Dicţionarului explicativ al limbii romane subsidiar se referă la ceva care se adaugă ca element secundar la argumentaţiile pentru sustinerea unui raţionament a unei teorii complementar auxiliar secundar In contextul utilizarii lui actuale cel mai apropiat inţeles ar fi de asigurarea de servicii complementare icircn condiţiile jucării (interpretării) unui rol secundar
O definire mai generală O comunitate de nivel inalt nu trebuie să interfereze in viaţa comunităţii de nivel mai jos văduvind-o de funcţiile ei dar trebuie să intervină atunci cacircnd aceasta are nevoie de ajutor pentru a-şi putea corela activităţile ei cu ale celorlalte componente ale societăţii din care fac parte văzute intodeauna ca un bun comun
Bazele pricipiului subsidiarităţii icircn acest sens au fost puse de Papa Pius al XI-lea (1931) şi ulterior clarificate de Papa Ioan Paul al II-lea (1991) In general el inseamnă non-acţiune din partea statului şi ajutor atunci cacircnd cetăţeanul are nevoie
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Subsidiaritatea şi integrarea economică- continuare
bull Referitor la rezolvarea problemelor unui sistem cea mai bună rezolvare are loc la nivelul subsistemelor in care ele apar Aceasta abordare ar fi similară cu managementul prin exceptie
bull Trebuie intervenit numai atunci cacircnd este necesar Subsistemele sunt icircncurajate să-şi rezolve singure problemele (inclusiv conflictele) fără să apeleze la autorităţi de nivel superior
Referitor la guvernarea Uniunii Europene aplicarea principiului subsidiarităţii se referă la transferarea deciziei la nivelul cel mai apropiat de cetăţean Se poate afirma că bazele aplicării subsidiarităţii din acest punct de vedere au fost puse prin Tratatul de la Maastricht icircn 1993
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Subsidiaritatea şi integrarea economică- continuare
Organismele cu autoreglementare acestea au aparut ca o alternativă la aplicarea principiilor de reglementare clasică Reglementarea clasică fiind bazată pe legi este un sistem care se adaptează greu la ritmul actual al schimbărilor necesare integrarii icircn noul context economic si politic
La nivelul Uniunii Europene se pot identifica o serie intreagă de entitati Comisia Europei Parlamentul Europei statele membre autorităţile naţionale industria organizatiile neguvernamentale etc fiecare avand un anumit tip sau anumite initiative de reglementare (autoreglementare reglementare voluntara co-reglementare intelegeri sau tratate negociate sau voluntare etc)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Subsidiaritatea şi integrarea economică- continuare
Corelarea aplicării principiului subsidiaritatii cu alte principii de bază ca acelea ale competiţiei democraţiei eticii dezvoltării sustenabile este o temă care ar trebui sa aibă o largă dezbatere şi icircn Romania atacirct la nivelul specialiştilor cacirct şi al cetaţeanului de racircnd deoarece complexitatea procesului de integrare in UE este amplificată de globalizarea pieţelor şi de tranziţia la societatea informationalăEste nevoie de cunoaştere şi comunicare pentru a selecta şi aplica cele mai bune practici si tendinţe
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa
ZONA DE LIBER SCHIMB
ACORD COMERCIAL PREFERENŢIAL
UNIUNEA VAMALĂ
PIAŢA COMUNĂ (piaţa unică)
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
FORME D
E
INTEGRARE
SUPERFICIA
LĂ
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa
ACORD COMERCIAL PREFERENŢIAL
-partenerii icircşi acordă reciproc un tratament comercial mai bun decacirct cel aplicat terţilor (tipic taxe vamale reduse eventual la nivel zero) pentru diferite bunuri care fac obiectul comerţului reciproc
- regulile comerciale internaţionale stabilite sub egida Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC) nu permit existenţa unor asemenea acorduri decacirct icircntre ţări icircn curs de dezvoltare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela BalassaZONA DE LIBER SCHIMB
bull partenerii elimină (nu doar reduc) barierele comerciale (nu doar taxele vamale) care afectează cvasi-totalitatea comerţului reciproc (nu doar o parte din acesta) aplicarea de restricţii asupra fluxurilor commerciale reciproce poate fi totuşi permisă icircn cazuri excepţionale măsuri de salvgardare restricţii din considerante legate de situaţia balanţei de plăţi externe
bull fiecare parte icircşi păstrează independenţa icircn formularea regimului comercial aplicabil ţărilor nemembre
nu există nici o raţiune economică pentru care acordurile de liber schimb ar trebui icircncheiate doar icircntre ţări cu un nivel comparabil de dezvoltare economică şi prosperitate
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela BalassaZONA DE LIBER SCHIMB-Z LS
politicile comerciale aplicate de ţările membre terţilor trebuie să fie relativ asemănătoare din punctul de vedere al restricţiilor impuse
deviere de comerţ (trade deflection)
- stimulent puternic pentru nemembri de a icircncerca să icircşi livreze mărfurile icircn icircntreaga zonă de liber schimb utilizacircnd teritoriul ţării membre cu cel mai scăzut nivel de protecţie
Aplicare reguli de origine criterii care trebuie icircndeplinite de bunurile schimbate icircntre ţările membre pentru a fi considerate originare din ţările membre ale zonei de liber schimb şi deci eligibile pentru tratamentul preferenţial
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA VAMALĂ
ZLS ai cărei membrii au o politică comercială comună faţă de terţi
bull Tarif vamal comun
bull Măsuri netarifare comune de protecţie faţă de terţi (măsuri de salvgardare antidumping şi compensatorii)
bullNegocierea şi icircncheierea icircn comun de acorduri comerciale cu ţările terţe
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA VAMALĂ
bull deşi nu mai este nevoie (ca icircn cazul zonelor de liber schimb) de reguli de origine (a căror icircndeplinire trebuie verificată la frontiera fiecărei ţări membre) controalele vamale la frontierele dintre membrii unei uniuni vamale rămacircn pentru a permite
- aplicarea de restricţii icircntre statele membre icircn circumstanţe excepţionale- colectarea de date statistice
Veniturile din icircncasarea taxelor vamale sunt de regulă considerate venituri comune sau sunt distribuite icircntre membri potrivit unei chei de repartiţie predeterminate
Ex porturile Anvers şi Rotterdam Belgia şi Olanda versus piaţa germană
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
Cel mai frecvent icircntacirclnit tip de grupare integraţionistă
superficială este acordul de liber schimb (72 din acordurile notificate la OMC icircn martie 2002)
Acordurile preferenţiale parţiale (19 din notificări)
Uniunile vamale ndash ( 9 din notificări)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
Din punctul de vedere al participanţilor
TREI CATEGORII DE ACORDURI
bull marea majoritate a acordurilor sunt bilaterale (icircntre două ţări)
bullacordurilor la care una din părţi este la racircndul său o grupare integraţionistă crescut icircn ultima vreme ( icircn jur de 20 din totalul acordurilor)
bullacordurile icircn care ambele părţi sunt grupări integraţioniste Deşi icircn curs de negociere de mai mult timp (ex UE-Mercosur nici un asemenea acord nu a fost icircncheiat deocamdată ceea ce sugerează
că aceste construcţii sunt complexe şi dificil de negociat
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa
Din punct de vedere geografic putem distinge icircntre
bull acorduri intervenite icircntre ţări contigue aparţinacircnd aceleiaşi zone geografice
bullacorduri trans-regionale
Icircn ultimii ani au proliferat icircnsă acordurile dintre ţări aflate la mari distanţe geografice din continente diferite (ex EU ndash Africa de Sud SUA ndash Australia Chile ndash Coreea de Sud etc)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa Piaţa comună (piaţa unică)
Reprezintă un progres al integrării economice faţă de stadiul anterior din perspectiva a două dimensiuni
liberalizează circulaţia intra-grupare şi pentru factorii de producţie (nu doar pentru produse)
abordează şi obstacolele care stacircnjenesc fluxurile economice intra-grupare acţionacircnd nu doar la frontierele naţionale ci şi icircn interiorul fiecărei ţări
- norme tehnice sanitare fitosanitare şi veterinare- reglementări fiscale- practici anticoncurenţiale acordarea de drepturi
exclusive (situaţii de monopol) tolerarea instigarea formării de carteluri acordarea de subvenţii (ajutoare de stat)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
bull Stadiu şi mai avansat de integrare icircn care ansamblul politicilor economice şi o bună parte din politicile sociale sunt fie complet unificate fie stracircns coordonate
Icircn plan monetar icircn funcţie de stringenţa gradului de armonizare avut icircn vedere se poate merge
- de la simpla coordonare a cursurilor de schimb (prin ldquolegareardquo monedelor naţionale de o monedă de referinţă)
- pacircnă la adoptarea unei monede comune
Icircncepacircnd cu ldquostadiul 3rdquo (uniunea vamală) realizarea integrării economice propuse reclamă icircn tot mai mare măsură o solidaritate politică icircntre parteneri care au tot mai icircnguste posibilităţi de a se manifesta independent faţă de terţi icircn plan economic
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Această prezentare secvenţială a formelor de integrare economică are mai ales scop didactic Icircn lumea reală
- trecerea succesivă prin toate aceste stadii nu este automată (exemplu Comunitatea Economică Europeană a ldquoţintitrdquo de la bun icircnceput uniunea vamală trecacircnd peste stadiile mai
timpurii)
- formele concrete de integrare economică realizată nu corespund icircntrutotul tiparelor menţionate amalgamacircndu-se adesea trăsături specifice unor forme de integrare diferite
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Patru variabile ale fenomenului integraţionist a) Fluxurile economice
vizateb) Tipuri de bariere abordate
c) Modalităţi de integrare utilizate
d) Nivelul de decizie icircn cadrul grupării
integraţioniste
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
a) Fluxurile economice vizate
Icircn principiu sfera de cuprindere a grupării este cu atacirct mai largă cu cacirct avansăm de la un stadiu la altul astfel că de regulă serviciile şi factorii de producţie ajung să fie cuprinşi doar icircncepacircnd cu bdquostadiul 4rdquo
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară) a) Fluxurile economice vizate- continuare
Există icircnsă tot mai multe excepţii de la acest tipar cum ar fi-bdquoSpaţiul Economic Europeanrdquo (EEA) care nu atinge stadiul de uniune vamală
(deoarece participanţii care sunt membri AELS nu sunt asociaţi politicii comerciale comune a UE) dar acoperă şi libertatea de circulaţie a serviciilor şi a factorilor de producţie
-tot mai multe acorduri de liber schimb (exemplu cele icircncheiate de Chile Australia Noua Zeelandă etc) prevăd şi liberalizarea comerţului reciproc cu servicii
-prevederi referitoare la liberalizarea circulaţiei factorilor de producţie se găsesc icircn unele grupări considerate simple acorduri de liber schimb (acordarea bdquodreptului de stabilirerdquo companiilor din ţările partenere) sau uniuni vamale (exemplu acordul CARICOM prevede libera circulaţie a forţei de muncă)
Pe de altă parte există uniuni vamale care exclud de sub incidenţa lor o parte importantă a comerţului reciproc (exemplu UE ndash Turcia pentru produsele agricole)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
a) Fluxurile economice vizate- continuare Asociația Europeană a Liberului Schimb (AELS European Free Trade Association EFTA) a fost icircnființată icircn 1960 prin semnarea Conventiei de la Stockholm Scopul inițial al acestei organizații internaționale era de a elimina taxele vamale asupra produselor industriale icircn comerțul dintre statele membre Prin convenția AELS statele AELS au stabilit o zonă de liber-schimb pentru comerțul mărfurilor Convenția a fost completată ulterior printr-un acord de integrare economică pentru sectorul de servicii Spre deosebire de UE icircnsă AELS nu este o uniune vamală ceea ce icircnseamnă că fiecare stat membru AELS poate stabili icircn principiu liber taxele vamale și politica comercială externă privind state terțe (non-AELS) Membrii fondatori au fost Marea Britanie Danemarca Norvegia Suedia Austria Elveţia și Portugalia Finlanda a devenit membru asociat icircn 1961 (devenind membru cu drepturi depline icircn 1966 iar Islanda icircn 1970 Regatul Unit și Danemarca intră icircn Comunitatea Europeană icircn 1973 (icircmpreună cu Irlanda icircncetacircnd prin urmare să fie membre AELS Portugalia a părăsit de asemenea AELS pentru a intra icircn Comunitatea Europeană icircn 1986 Liechtenstein se alătură AELS icircn 1991 interesele sale fiind reprezentate pacircnă atunci de Elveţia Icircn 1995 Austria Suedia și
Finlanda devin membre UE și părăsesc AELSMembrii actuali ai Asociației Europene a Liberului Schimb sunt Islanda Liechtenstein Norvegia și Elveţia
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară) b) Tipuri de bariere
abordate- bariere care acţionează la
frontieră
- bariere care acţionează icircn interiorul frontierelor naţionale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
- integrare negativă
c) Modalităţi de integrare utilizate
- integrarea pozitivă
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Integrare negativă presupune
-eliminarea obstacolelor existente (roll-back) şi abţinerea de la aplicarea de noi obstacole (standstill) icircn calea fluxurilor economice reciproce
-presupune o postură pasivă (hands off) şi nu reclamă existenţa unei capacităţi administrative deosebite
c) Modalităţi de integrare utilizate
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară) c) Modalităţi de integrare
utilizateIntegrarea pozitivă presupune
-intervenţia activă a autorităţilor pentru a evita apariţia de
obstacole icircn calea fluxurilor economice reciproce care decurg din existenţa unor reglementări naţionale diferite care pot afecta importurile comparativ mai mult decacirct producţia autohtonă
-o postură activă (hands on) ceea ce reclamă existenţa unei capacităţi administrative satisfăcătoare Se poate manifesta prin
armonizarea reglementărilor naţionale adoptarea de reglementări supranaţionale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
d) Nivelul de decizie icircn cadrul grupării integraţioniste
Nivelul integuvernamental este larg precumpănitor majoritatea grupărilor integraţioniste nu cunosc alt nivel de decizie decacirct cel interguvernamental pe cacircnd elementele de supranaţionalitate existente icircn anumite grupări sunt aplicabile doar anumitor domenii nu icircntregii palete de domenii acoperite de gruparea respectivă
Nivelul supranaţional cunoaşte cea mai largă sferă de manifestare icircn cadrul UE dar trebuie menţionat că şi aici există numeroase domenii unde statele membre păstează un drept de decizie distinct de cel exercitat la nivelul organelor comunitare (cazul aşa-numitelor competenţe mixte şi naţionale)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
d) Nivelul de decizie icircn cadrul grupării integraţioniste-continuare
competenţa exclusiv supranaţională (aşa-numita competenţă exclusivă) există icircn următoarele domenii
- politica comercială - politica de concurenţă - uniunea (politica) vamală- conservarea resurselor biologice ale mării icircn cadrul politicii
comune icircn domeniul pescuitului- politica monetară pentru ţările din zona euro
Foarte puţine alte grupări integraţioniste s-au ldquodotatrdquo cu organisme supranaţionale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela BalassaUNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Blocurile economice comerciale ndashforme de integrare
Crearea GATT a marcat icircnceputul unei lungi perioade de liberalizare progresivă a comerţului internaţional pe principii nediscriminatori
[1] GATT - Acordul General pentru Tarife și Comerț (The General Agreement on Tariffs and Trade) a fost negociat icircn timpul Conferinței ONU pentru Comerț și Ocuparea forței de muncă și a fost rezultatul eşecului de negociere a guvernelor de a crea Organizația Internaţională a Comerțului (ITO) GATT a fost format icircn 1947 și a durat pacircnă icircn 1994 cacircnd a fost icircnlocuit de către Organizaţia Mondială a Comerţului icircn 1995 Textul original GATT (GATT 1947) este icircncă icircn vigoare icircn cadrul OMC sub rezerva modificărilor GATT din 1994
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Blocurile economice comerciale ndashforme de integrare
Icircn afară de premisele economice şi politice au fost aduşi icircn discuţie chiar factori geografici şi culturali bull GeograficiPaul Krugman apreciază că proximitatea geografică dă naştere unor blocuri comerciale bdquonaturalerdquo create icircntre parteneri care derulează icircntre ei o parte semnificativă din fluxurile lor comercialebullCulturali Samuel Huntington prezintă cultura drept o forţă care uneşte şi divide totodată icircn consecinţă ţările cu afinităţi culturale cooperează economic şi politic iar organizaţiile internaţionale cum ar fi de exemplu Uniunea Europeană formate din state cu trăsături culturale comune au mai mult suces decacirct cele care icircncearcă să transceadă culturile
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Blocurile economice comerciale ndashforme de integrare
Prima este trecerea de la un regionalism icircnchis la unul deschis Multe dintre blocurile comerciale icircnfiinţate icircn anii 60 -70 se bazează pe o politică de substituire a importurilor şi impunerea barierelor externe ridicate
Noul val se caracterizează printr-o deschidere mai mare faţă de exterior şi o disponibilitate mai mare de a susţine decacirct de a controla comerţul internaţional
A doua este apariţia blocurilor comerciale icircn care sunt parteneri atacirct din statele dezvoltare cacirct şi din ţările icircn curs de dezvoltare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa
Elemente definitorii ale diferitelor forme de aranjamente de integrare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
B Efecte locaţionale - Distribuţia spaţială a activităţilor economice icircntre partenerii din cadrul unei grupări integraţioniste
1 Efecte statice
a) Crearea de comerţ
b) Deturnare de comerţ
c) Stimularea consumului
d) Pierderea din icircncasări de taxe vamale
e) Ameliorarea raportului de schimb
2 Efecte dinamice
a) Economii de scală
b) Eficienţa X
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
1 Efecte statice
a) Crearea de comerţ
b) Deturnare de comerţ
c) Stimularea consumului
d) Pierderea din icircncasări de taxe vamale
e) Ameliorarea raportului de schimb
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
a) Crearea de comerţ
bullIcircnlocuirea produselor autohtone (mai) scumpe cu produse importate (mai) ieftine provenite din ţările partenere sunt economisite resurse utilizate pentru satisfacerea nevoilor de consum intern ceea ce reprezintă un cacircştig de bunăstare pentru economia icircn cauză
Conceptele de creare a fost introduse de Jacob Viner (1950)
Avantaj competitiv Mihail Manoilescu- (1891-1950) Theacuteorie du protectionnisme et de leacutechange international - Editura Giard Paris 382 p
Pentru procurarea bunurilor economice arăta Manoilescu ţara agricolă dispunea de două căi posibile 1048707 calea indirectă (sau comercială) care consta icircn importul unor produse cu o productivitate a muncii inferioară mediei naţionale 1048707 calea directă (sau industrială) care consta icircn producerea icircn interiorul ţării a unor mărfuri cu o productivitate a muncii superioară mediei naţionale Pentru a determina dacă o marfă trebuia importată sau produsă icircn ţară era necesar să se compare productivitatea muncii aferente respectivei mărfi cu productivitatea medie naţională
Mihail Manoilescu- (1891-1950) Theacuteorie du protectionnisme et de leacutechange international - Editura
Giard Paris
a) Crearea de comerţ
a) Crearea de comerţ
)lei(granitapesteprodusemarfurilorpretul
)lei(tarainprodusemarfurilorpretulCSCS nomreal
Studiu de cazCursul de schimb nominal 1$=19800 lei preţurile unor mărfuri similare sunt icircn Romacircnia 100 miliarde lei iar icircn SUA 4500000 $ Să se determine cursul de schimb real şi să se explice semnificaţia sa
121lei00000010089
lei000000000100
$0005004
lei000000000100
lei19800
1CSreal
Aceasta icircnseamnă că mărfurile produse icircn Romacircnia au un preţ relativ care reprezintă 112 din preţul mărfii similare americane cea ce arată că mărfurile americane vor fi mai ieftine decacirct cele romacircneşti
2p
1pnomreal I
ICSCS
Ip1 - indicele preţurilor icircn ţara de referinţăIp2 - indicele preţurilor icircn ţara cu care se execută
tranzacţiile
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţ
bull Icircnlocuirea importurilor mai ieftine din restul lumii cu importuri mai scumpe din ţările partenere pierdere de bunăstare pentru economia icircn cauză
bull Icircn plus efectul de deturnare de comerţ este resimţit negativ şi de producătorii din ţările terţe care icircşi pierd din debuşeele de export
Conceptele de creare a fost introduse de Jacob Viner (1950)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţIcircn cazuri particulare crearea şi respectiv deturnarea de
comerţ pot avea efecte opuse celor aşteptate
- crearea de efecte de comerţ poate genera şocuri de ajustare violente
- deturnarea de comerţ poate genera economii de scală care se traduc icircn reducerea costurilor efect repercutat ulterior asupra consumatorilor prin preţuri mai mici
- icircn asemenea cazuri sporul de venit astfel generat icircm cadrul grupării integraţioniste poate duce la creşterea cererii de bunuri şi servicii din ţările terţe
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţEconomii şi dezeconomii de scară
CTMTL Zona I Zona II Zona III
FP
Q
I
I 1 FP
Q
I
I=1
FP
Q
I
I 1
Curba ldquoplicrdquo sau curba ldquoicircnfăşurătoarerdquo
Icircn economie economia de scară (icircn engleză economies of scale) este un termen ce descrie ceea ce se icircntacircmplă atunci cacircnd cantitățile de factori utilizați icircn producție cresc bull Mai concret o icircntreprindere icircși reduce costurile unitare producacircnd mai multe bunuri sau servicii și pe măsură ce crește producția costurile medii scad prin repartizarea costurilor fixe asupra unei producții mai mari
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
c) Stimularea consumului
bull Graţie scăderii preţurilor interne ca urmare a reducerii barierelor la import consumul va creşte
bull Acest surplus al consumatorilor reprezintă un cacircştig de bunăstare pentru ţara importatoare
bull Deoarece consumul suplimentar astfel generat va fi satisfăcut din import acest efect mai este denumit şi expansiune de comerţ (concept introdus de James Meade 1955)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
d) Pierderea din icircncasări din taxe vamale
Acest fenomen are loc icircn două situaţii
-ca urmare a eliminării taxelor vamale percepute asupra importurilor din ţările partenere care s-ar fi efectuat oricum (pentru că exportatorii respectivi erau cei mai competitivi chiar şi icircn raport cu cei din ţările terţe)
- ca urmare a fenomenului de deturnare de comerţ (pentru că importuri din ţări terţe asupra cărora s-ar fi perceput taxe vamale sunt icircnlocuite de importuri din ţări partenere cărora nu li se aplică taxe vamale)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
e) Ameliorarea raportului de schimb
Raportul de schimb = raportul procentual icircntre indicele preţurilor medii de export şi indicele preţurilor medii de import O ameliorare a raportului de schimb are semnificaţia că ţara respectivă trebuie să exporte mai puţin pentru a importa aceeaşi cantitate de mărfuri (sau obţine o cantitate mai mare de mărfuri dim import exportacircnd la fel de mult)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
e) Ameliorarea raportului de schimb
O grupare integraţionistă icircşi poate ameliora raportul de schimb icircn două feluri care pot exista simultan
- spontan ca urmare a efectului de deturnare de comerţ scade cererea pentru importurile din restul lumii deci preţurile acestora se ajustează icircn jos
- deliberat prin manipularea restricţiilor la import (tipic majorarea taxelor vamale)
Condiţia indispensabilă pentru materializarea acestui efect este ca gruparea integraţionistă să fie bdquomarerdquo adică să dispună de o forţă economică suficientă pentru a influenţa semnificativ cererea mondială pentru diverse produse
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Teoria domino a regionalismului [Richard Baldwin 1997]
Odata iniţiată o grupare integraţionistă outsiderii sunt stimulaţi să adere la ea efectele negative pentru terţi (deturnarea de comerţ şisau deteriorarea raportului de schimb) mobilizează forţele acestora in favoarea aderării
Presiunea icircn sensul aderării creşte odata cu dimensiunea blocului comercial cu cacirct acesta este mai mare cu atacirct mai atractivă este participarea pentru outsideri
Icircn consecinţă o singură integrare poate genera runde succesive de extindere (efect multiplicator)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Teoria domino a regionalismului [Richard Baldwin 1997]O ilustrare empirică a acestei teorii o oferă ordinea icircn care au fost organizate referendumurile pentru extinderea din 1995 a UE (Austria Finlanda Suedia Norvegia) icircncepacircnd cu ţările cele mai favorabile aderării tocmai pentru a spori presiunea asupra celor care urmau
Limită se bazează pe ipoteza că bdquoinsideriirdquo nu vor bloca extinderea grupăriiElementul care poate icircnclina balanţa este faptul că reacţia faţă de pierderi potenţiale tinde să fie mai puternică decacirct pentru obţinerea de cacircştiguri potenţiale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Relaţie directă structuri concurenţiale potenţial de creare comerţ mai mare
bull Cu cacirct economiile participante au structuri mai concurenţiale cu atacirct potenţialul de creare de comerţ este mai mare
bullInvers cu cacirct economiile participante sunt mai complementare cu atacirct potenţialul de deturnare de comerţ este mai mare
bull Cu cacirct preţurile interne icircn interiorul grupării integraţioniste sunt mai apropiate de preţurile mondiale cu atacirct potenţialul de creare de comerţ este mai mare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Realizarea de economii de scară posibile graţie lărgirii dimensiunilor pieţelor accesibile bull Aceasta antrenează o reducere a costurilor unitare de producţie şi icircn consecinţă fie consumatorii cacircştigă din preţuri mai reduse fie producătorii cacircştigă de pe urma profiturilor mai maribull Există două tipuri de economii de scară
-economii interne de scală care se materializează prin creşterea dimensiunii unităţii productive -economii externe de scală unde dimensiunea sectorului de activitate generează externalităţi pozitive pentru unităţile productive care acţionează icircn interiorul său (forţă de muncă specializată reţele de cercetare de comercializare etc)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Aceste efecte sunt considerate statice PIB creşte ca urmare a realocării resurselor şi acumulării de capital dar creşterea superioară durează doar pacircnă cacircnd economia receptează integral impactul lor pozitiv
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
2 Efecte dinamice
a) Economii de scală
b) Eficienţa X
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
Decurg din stimulentele pe care le creează grupările integraţioniste icircn direcţia creşterii productivităţii muncii ceea ce pune economia pe o traiectorie durabilă de creştere economică superioară Aceasta poate fi obţinută ca urmare a
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
a) Economiile de scală
Dezvoltarea comerţul permite producătorilor să icircşi mărească volumul producţiei cu consecinţa valorificării unor efecte pozitive
Economii şi dezeconomii de scară
CTMTL Zona I Zona II Zona III
FP
Q
I
I 1 FP
Q
I
I=1
FP
Q
I
I 1
Curba ldquoplicrdquo sau curba ldquoicircnfăşurătoarerdquo
Mai concret o icircntreprindere icircși reduce costurile unitare producacircnd mai multe bunuri sau servicii și pe măsură ce crește producția costurile medii scad prin repartizarea costurilor fixe asupra unei producții mai mari
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
- (termen utilizat de Harvey Leibenstein tot mai frecvent este utilizat conceptul de ameliorare a productivităţii totale a factorilor)
b) Eficienţa X
Se referă la măsura productivităţii muncitorilor icircn condiţiile menţinerii constante a tuturor celorlalte input-uri icircn procesul de producţie inclusiv calificările muncitorilor Concurenţa sporită pe care o generează comerţul necesită ca firmele să răspundă mai prompt la modificarea condiţiilor pe piaţă - Ea stimulează firmele să icircşi icircmbunătăţească performanţa economică prin inovări reducătoare de costuri şi să amelioreze calitatea bunurilor produse Fostul prim-ministru britanic Harold McMillan avea icircn vedere acest gen de efect atunci cacircnd se referea la ldquoduşul recerdquo pe care aderarea ţării sale la CEE l-ar reprezenta pentru icircntreprinderile britanice
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
existenţa mai multor concurenţi face mai dificilă realizarea icircnţelegerilor anticoncurenţiale (carteluri)
-reducerea dispersiei cotelor de piaţă deţinute de firme individuale (tipic acestea pierd din cota de piaţă deţinută local şi cacircştigă cote de piaţă icircn exterior dar icircn cadrul grupării) permite restracircngerea cazurilor de existenţă a unor poziţii dominante (monopoluri)
- se elimină reduce segmentarea pieţelor făcacircnd imposibilă mai dificilă discriminarea de preţ
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
Icircn consecinţă are loc o selecţie naturală firmele necompetitive se icircnchid (ies de pe piaţă) sau se reorganizează (fuziuni achiziţii) iar firme noi intră pe piaţă
Icircn mod normal există un compromis inevitabil icircntre valorificarea economiilor de scară pe de-o parte şi intensitatea climatului concurenţial pe de altă parte
Integrarea economică poate atenua sau chiar evita acest compromis deoarece permite firmelor să fie mai mari (deci să valorifice economiile de scală) fără ca numărul lor să fie mai mic
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
Efecte locaţionale - Distribuţia spaţială a activităţilor economice icircntre partenerii din cadrul unei grupări integraţioniste
bull Icircn mod tipic tara din cadrul grupării al cărei avantaj comparativ este cel mai diferit de media mondială este cea mai ameninţată de efectul de deturnare de comerţ comerţul său va fi reorientat către parteneri din grupare ale căror costuri comparative se situează icircntre cele ale sale şi media mondială
Icircn consecinţă dacă un grup de ţări puţin dezvoltate formează o grupare integraţionistă va exista o tendinţă ca cel mai bdquosăracrdquo membru să sufere o pierdere netă de venit din cauza deturnării de comerţ
IcircNTREBĂRI
IcircNTREBĂRI
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Cauzele integrării economice
4Constituirea de mari firme (de stat sau private) care prin activitatea lor depăşesc graniţele naţionale
Astfel un grup de state poate asigura cadrul adecvat pentru crearea şi dezvoltarea optimă a icircntreprinderilor icircn cadrul unui spaţiu adecvat
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Cauzele integrării economice
5 Interesele comune ale ţăilor dezvoltate de a menţine şi dezvolta relaţiile cu fostele ţări coloniale devenite independente
Fostele colonii refuzau să mai fie surse ieftine de au materii prime şi din acest motiv se impuneau politici concertate ale fostelor ţări coloniale pentru achiziţionarea acestora icircn condiţii cacirct mai avantajoase
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Raporturile integrării economice cu integrarea politicăbull Integrarea economică interregională icircn cadrul naţional implică o corespondenţă stracircnsă icircntre integrarea economică şi integrarea politică (statală)
Discuţie Sudul SUA după războiul civil (1861-1865) a rămas insuficient integrat icircn economia americană timp de aproximativ 80-90 de ani Similar Mezzogiorno (Italia la sud de Napoli) nu a reuşit să se integreze economic mult timp după terminarea unificării politice a Italiei (1870)
bull Procesele de integrare economică şi politică din Uniunea Europeană au fost corelate de la icircnceput
Esenţa integrării economice aşa cum rezultă din chiar definiţia acesteia este integrarea pieţei
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Raporturile integrării economice cu integrarea politică- continuare
Integrarea pieţei este o noţiune comportamentală adică indică faptul că activităţile actorilor de pe piaţă diferitelor regiuni sau state membre sunt racordate la condiţiile cererii şi ofertei din icircntreaga Uniune (sau altă zonă relevantă)
bull Această activitate comportamentală se materializează şi icircntr-o circulaţie transfrontalieră semnificativă a bunurilor serviciilor şi factorilor productivi
Există supoziţia că-integrarea pieţei (dacă nu este distorsionată) duce icircn general la creşterea bunăstării-o integrare mai mai mare a politicii poate să fie bună sau nu pentru bunăstarea agregată[
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Integrare negativă versus integrare pozitivă
Termenul de integrare negativă a fost propus de von Tinbergen icircn 1954 şi se referă la procesul de icircnlăturare a obstacolelor asupra comerţului dintre statele participante respectiv eliminarea oricăror restricţii icircn procesul de liberalizare a fluxurilor comerciale
Termenul de integrare pozitivă se referă la modificarea instrumentelor şi instituţiilor existente şi la crearea unora noi capabile să asigure pieţei integrate o funcţionare efectivă şi eficientă şi să promoveze obiective mai ample
Observaţii
Icircn practică integrarea negativă şi pozitivă acţionează icircmpreună Afirmaţia după care formele mai puţin evoluate se bazează numai pe integrare negativă nu a fost confirmată icircn practică
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Interguvernalism şi supranaţionalism
Icircn esenţă abordarea confederalistă respectiv interguvernamentalismul icircnseamnă că statele convin să coopereze reciproc fără a ceda ceva din suveranitatea lor naţională
Abordarea federalistă respectiv supranaţionalismul icircşi propune să dizolve distincţiile tradiţionale dintre statele naţiune
bull UE este icircn esenţă un produs al abordării federaliste deşi icircntr-o formă oarecum modificată bull Statele membre ezitau icircn abandonarea suveranităţii redobacircndită şi consolidată după cel de al doilea război mondial şi cedarea către o federaţie europeană
Soluţia aleasă - a realiza trecerea de la autonomia naţională la o federaţie europeană printr-un proces gradual
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Viteză variabilă şi geometrie variabilă
Viteza variabilă se referă la situaţia icircn care toţi membrii sunt legaţi prin obiective comune dar unora li se acordă un timp mai icircndelungat pentru realizarea acestora Icircn locul menţinerii tuturor membrilor la ritmul celui mai lent şi mai şovăelnic unele state pot opta pentru aplicarea unor politici comune la care celelalte vor adera cacircnd vor fi pregătite
Geometria variabilă se referă la situaţiile icircn care subgrupuri de membrii posibil pe diferite probleme doresc să treacă la forme mai adacircnci de integrare şi cooperare pe probleme specifice icircn timp ce alţi membrii doresc să rămacircnă icircn afara acestor iniţiative
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Viteză variabilă şi geometrie variabilă
Tendinţa de formare a unor blocuri comerciale regionale este determinată de acţiunea a două categorii de factori
Factori endogeniFactori exogeni
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Viteză variabilă şi geometrie variabilă - Tendinţa de formare a unor blocuri comerciale regionale este determinată de acţiunea a două
categorii de factori
Factori endogeni
bull Opţiunile fundamentale de politică economică similare respectiv concepţia comună despre dezvoltare
bull Politicile de liberalizare a comerţului promovate de multe ţări icircn curs de dezvoltare proces care va facilita liberalizarea accentuată icircn vederea unei viitoare integrări cu statele mai avansate
bull Dificultăţile economice cu care s-au confruntat ţările ca urmare a crizelor care au avut ca efect conştientizarea faptului că există potenţial de creştere insuficient valorificat
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Viteză variabilă şi geometrie variabilă - Tendinţa de formare a unor blocuri comerciale regionale este determinată de acţiunea a două
categorii de factori
Factori exogeni
bull Modalitatea de acoperire a riscurilor potenţiale determinate de evenimente care se petrec fie icircn zona respectivă fie icircn alte zone
bull Icircncercări de a compensa printr-o intensificare a schimburilor intragrup eventualele pierderi datorate bdquoicircngustăriirdquo unor pieţe externe ca urmare tot a unor procese integraţioniste
bull Dorinţa de stabilitate politică şi de consolidare a sistemelor democratice
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Subsidiaritatea şi integrarea economică
Conform Dicţionarului explicativ al limbii romane subsidiar se referă la ceva care se adaugă ca element secundar la argumentaţiile pentru sustinerea unui raţionament a unei teorii complementar auxiliar secundar In contextul utilizarii lui actuale cel mai apropiat inţeles ar fi de asigurarea de servicii complementare icircn condiţiile jucării (interpretării) unui rol secundar
O definire mai generală O comunitate de nivel inalt nu trebuie să interfereze in viaţa comunităţii de nivel mai jos văduvind-o de funcţiile ei dar trebuie să intervină atunci cacircnd aceasta are nevoie de ajutor pentru a-şi putea corela activităţile ei cu ale celorlalte componente ale societăţii din care fac parte văzute intodeauna ca un bun comun
Bazele pricipiului subsidiarităţii icircn acest sens au fost puse de Papa Pius al XI-lea (1931) şi ulterior clarificate de Papa Ioan Paul al II-lea (1991) In general el inseamnă non-acţiune din partea statului şi ajutor atunci cacircnd cetăţeanul are nevoie
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Subsidiaritatea şi integrarea economică- continuare
bull Referitor la rezolvarea problemelor unui sistem cea mai bună rezolvare are loc la nivelul subsistemelor in care ele apar Aceasta abordare ar fi similară cu managementul prin exceptie
bull Trebuie intervenit numai atunci cacircnd este necesar Subsistemele sunt icircncurajate să-şi rezolve singure problemele (inclusiv conflictele) fără să apeleze la autorităţi de nivel superior
Referitor la guvernarea Uniunii Europene aplicarea principiului subsidiarităţii se referă la transferarea deciziei la nivelul cel mai apropiat de cetăţean Se poate afirma că bazele aplicării subsidiarităţii din acest punct de vedere au fost puse prin Tratatul de la Maastricht icircn 1993
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Subsidiaritatea şi integrarea economică- continuare
Organismele cu autoreglementare acestea au aparut ca o alternativă la aplicarea principiilor de reglementare clasică Reglementarea clasică fiind bazată pe legi este un sistem care se adaptează greu la ritmul actual al schimbărilor necesare integrarii icircn noul context economic si politic
La nivelul Uniunii Europene se pot identifica o serie intreagă de entitati Comisia Europei Parlamentul Europei statele membre autorităţile naţionale industria organizatiile neguvernamentale etc fiecare avand un anumit tip sau anumite initiative de reglementare (autoreglementare reglementare voluntara co-reglementare intelegeri sau tratate negociate sau voluntare etc)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Subsidiaritatea şi integrarea economică- continuare
Corelarea aplicării principiului subsidiaritatii cu alte principii de bază ca acelea ale competiţiei democraţiei eticii dezvoltării sustenabile este o temă care ar trebui sa aibă o largă dezbatere şi icircn Romania atacirct la nivelul specialiştilor cacirct şi al cetaţeanului de racircnd deoarece complexitatea procesului de integrare in UE este amplificată de globalizarea pieţelor şi de tranziţia la societatea informationalăEste nevoie de cunoaştere şi comunicare pentru a selecta şi aplica cele mai bune practici si tendinţe
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa
ZONA DE LIBER SCHIMB
ACORD COMERCIAL PREFERENŢIAL
UNIUNEA VAMALĂ
PIAŢA COMUNĂ (piaţa unică)
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
FORME D
E
INTEGRARE
SUPERFICIA
LĂ
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa
ACORD COMERCIAL PREFERENŢIAL
-partenerii icircşi acordă reciproc un tratament comercial mai bun decacirct cel aplicat terţilor (tipic taxe vamale reduse eventual la nivel zero) pentru diferite bunuri care fac obiectul comerţului reciproc
- regulile comerciale internaţionale stabilite sub egida Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC) nu permit existenţa unor asemenea acorduri decacirct icircntre ţări icircn curs de dezvoltare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela BalassaZONA DE LIBER SCHIMB
bull partenerii elimină (nu doar reduc) barierele comerciale (nu doar taxele vamale) care afectează cvasi-totalitatea comerţului reciproc (nu doar o parte din acesta) aplicarea de restricţii asupra fluxurilor commerciale reciproce poate fi totuşi permisă icircn cazuri excepţionale măsuri de salvgardare restricţii din considerante legate de situaţia balanţei de plăţi externe
bull fiecare parte icircşi păstrează independenţa icircn formularea regimului comercial aplicabil ţărilor nemembre
nu există nici o raţiune economică pentru care acordurile de liber schimb ar trebui icircncheiate doar icircntre ţări cu un nivel comparabil de dezvoltare economică şi prosperitate
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela BalassaZONA DE LIBER SCHIMB-Z LS
politicile comerciale aplicate de ţările membre terţilor trebuie să fie relativ asemănătoare din punctul de vedere al restricţiilor impuse
deviere de comerţ (trade deflection)
- stimulent puternic pentru nemembri de a icircncerca să icircşi livreze mărfurile icircn icircntreaga zonă de liber schimb utilizacircnd teritoriul ţării membre cu cel mai scăzut nivel de protecţie
Aplicare reguli de origine criterii care trebuie icircndeplinite de bunurile schimbate icircntre ţările membre pentru a fi considerate originare din ţările membre ale zonei de liber schimb şi deci eligibile pentru tratamentul preferenţial
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA VAMALĂ
ZLS ai cărei membrii au o politică comercială comună faţă de terţi
bull Tarif vamal comun
bull Măsuri netarifare comune de protecţie faţă de terţi (măsuri de salvgardare antidumping şi compensatorii)
bullNegocierea şi icircncheierea icircn comun de acorduri comerciale cu ţările terţe
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA VAMALĂ
bull deşi nu mai este nevoie (ca icircn cazul zonelor de liber schimb) de reguli de origine (a căror icircndeplinire trebuie verificată la frontiera fiecărei ţări membre) controalele vamale la frontierele dintre membrii unei uniuni vamale rămacircn pentru a permite
- aplicarea de restricţii icircntre statele membre icircn circumstanţe excepţionale- colectarea de date statistice
Veniturile din icircncasarea taxelor vamale sunt de regulă considerate venituri comune sau sunt distribuite icircntre membri potrivit unei chei de repartiţie predeterminate
Ex porturile Anvers şi Rotterdam Belgia şi Olanda versus piaţa germană
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
Cel mai frecvent icircntacirclnit tip de grupare integraţionistă
superficială este acordul de liber schimb (72 din acordurile notificate la OMC icircn martie 2002)
Acordurile preferenţiale parţiale (19 din notificări)
Uniunile vamale ndash ( 9 din notificări)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
Din punctul de vedere al participanţilor
TREI CATEGORII DE ACORDURI
bull marea majoritate a acordurilor sunt bilaterale (icircntre două ţări)
bullacordurilor la care una din părţi este la racircndul său o grupare integraţionistă crescut icircn ultima vreme ( icircn jur de 20 din totalul acordurilor)
bullacordurile icircn care ambele părţi sunt grupări integraţioniste Deşi icircn curs de negociere de mai mult timp (ex UE-Mercosur nici un asemenea acord nu a fost icircncheiat deocamdată ceea ce sugerează
că aceste construcţii sunt complexe şi dificil de negociat
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa
Din punct de vedere geografic putem distinge icircntre
bull acorduri intervenite icircntre ţări contigue aparţinacircnd aceleiaşi zone geografice
bullacorduri trans-regionale
Icircn ultimii ani au proliferat icircnsă acordurile dintre ţări aflate la mari distanţe geografice din continente diferite (ex EU ndash Africa de Sud SUA ndash Australia Chile ndash Coreea de Sud etc)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa Piaţa comună (piaţa unică)
Reprezintă un progres al integrării economice faţă de stadiul anterior din perspectiva a două dimensiuni
liberalizează circulaţia intra-grupare şi pentru factorii de producţie (nu doar pentru produse)
abordează şi obstacolele care stacircnjenesc fluxurile economice intra-grupare acţionacircnd nu doar la frontierele naţionale ci şi icircn interiorul fiecărei ţări
- norme tehnice sanitare fitosanitare şi veterinare- reglementări fiscale- practici anticoncurenţiale acordarea de drepturi
exclusive (situaţii de monopol) tolerarea instigarea formării de carteluri acordarea de subvenţii (ajutoare de stat)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
bull Stadiu şi mai avansat de integrare icircn care ansamblul politicilor economice şi o bună parte din politicile sociale sunt fie complet unificate fie stracircns coordonate
Icircn plan monetar icircn funcţie de stringenţa gradului de armonizare avut icircn vedere se poate merge
- de la simpla coordonare a cursurilor de schimb (prin ldquolegareardquo monedelor naţionale de o monedă de referinţă)
- pacircnă la adoptarea unei monede comune
Icircncepacircnd cu ldquostadiul 3rdquo (uniunea vamală) realizarea integrării economice propuse reclamă icircn tot mai mare măsură o solidaritate politică icircntre parteneri care au tot mai icircnguste posibilităţi de a se manifesta independent faţă de terţi icircn plan economic
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Această prezentare secvenţială a formelor de integrare economică are mai ales scop didactic Icircn lumea reală
- trecerea succesivă prin toate aceste stadii nu este automată (exemplu Comunitatea Economică Europeană a ldquoţintitrdquo de la bun icircnceput uniunea vamală trecacircnd peste stadiile mai
timpurii)
- formele concrete de integrare economică realizată nu corespund icircntrutotul tiparelor menţionate amalgamacircndu-se adesea trăsături specifice unor forme de integrare diferite
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Patru variabile ale fenomenului integraţionist a) Fluxurile economice
vizateb) Tipuri de bariere abordate
c) Modalităţi de integrare utilizate
d) Nivelul de decizie icircn cadrul grupării
integraţioniste
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
a) Fluxurile economice vizate
Icircn principiu sfera de cuprindere a grupării este cu atacirct mai largă cu cacirct avansăm de la un stadiu la altul astfel că de regulă serviciile şi factorii de producţie ajung să fie cuprinşi doar icircncepacircnd cu bdquostadiul 4rdquo
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară) a) Fluxurile economice vizate- continuare
Există icircnsă tot mai multe excepţii de la acest tipar cum ar fi-bdquoSpaţiul Economic Europeanrdquo (EEA) care nu atinge stadiul de uniune vamală
(deoarece participanţii care sunt membri AELS nu sunt asociaţi politicii comerciale comune a UE) dar acoperă şi libertatea de circulaţie a serviciilor şi a factorilor de producţie
-tot mai multe acorduri de liber schimb (exemplu cele icircncheiate de Chile Australia Noua Zeelandă etc) prevăd şi liberalizarea comerţului reciproc cu servicii
-prevederi referitoare la liberalizarea circulaţiei factorilor de producţie se găsesc icircn unele grupări considerate simple acorduri de liber schimb (acordarea bdquodreptului de stabilirerdquo companiilor din ţările partenere) sau uniuni vamale (exemplu acordul CARICOM prevede libera circulaţie a forţei de muncă)
Pe de altă parte există uniuni vamale care exclud de sub incidenţa lor o parte importantă a comerţului reciproc (exemplu UE ndash Turcia pentru produsele agricole)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
a) Fluxurile economice vizate- continuare Asociația Europeană a Liberului Schimb (AELS European Free Trade Association EFTA) a fost icircnființată icircn 1960 prin semnarea Conventiei de la Stockholm Scopul inițial al acestei organizații internaționale era de a elimina taxele vamale asupra produselor industriale icircn comerțul dintre statele membre Prin convenția AELS statele AELS au stabilit o zonă de liber-schimb pentru comerțul mărfurilor Convenția a fost completată ulterior printr-un acord de integrare economică pentru sectorul de servicii Spre deosebire de UE icircnsă AELS nu este o uniune vamală ceea ce icircnseamnă că fiecare stat membru AELS poate stabili icircn principiu liber taxele vamale și politica comercială externă privind state terțe (non-AELS) Membrii fondatori au fost Marea Britanie Danemarca Norvegia Suedia Austria Elveţia și Portugalia Finlanda a devenit membru asociat icircn 1961 (devenind membru cu drepturi depline icircn 1966 iar Islanda icircn 1970 Regatul Unit și Danemarca intră icircn Comunitatea Europeană icircn 1973 (icircmpreună cu Irlanda icircncetacircnd prin urmare să fie membre AELS Portugalia a părăsit de asemenea AELS pentru a intra icircn Comunitatea Europeană icircn 1986 Liechtenstein se alătură AELS icircn 1991 interesele sale fiind reprezentate pacircnă atunci de Elveţia Icircn 1995 Austria Suedia și
Finlanda devin membre UE și părăsesc AELSMembrii actuali ai Asociației Europene a Liberului Schimb sunt Islanda Liechtenstein Norvegia și Elveţia
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară) b) Tipuri de bariere
abordate- bariere care acţionează la
frontieră
- bariere care acţionează icircn interiorul frontierelor naţionale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
- integrare negativă
c) Modalităţi de integrare utilizate
- integrarea pozitivă
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Integrare negativă presupune
-eliminarea obstacolelor existente (roll-back) şi abţinerea de la aplicarea de noi obstacole (standstill) icircn calea fluxurilor economice reciproce
-presupune o postură pasivă (hands off) şi nu reclamă existenţa unei capacităţi administrative deosebite
c) Modalităţi de integrare utilizate
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară) c) Modalităţi de integrare
utilizateIntegrarea pozitivă presupune
-intervenţia activă a autorităţilor pentru a evita apariţia de
obstacole icircn calea fluxurilor economice reciproce care decurg din existenţa unor reglementări naţionale diferite care pot afecta importurile comparativ mai mult decacirct producţia autohtonă
-o postură activă (hands on) ceea ce reclamă existenţa unei capacităţi administrative satisfăcătoare Se poate manifesta prin
armonizarea reglementărilor naţionale adoptarea de reglementări supranaţionale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
d) Nivelul de decizie icircn cadrul grupării integraţioniste
Nivelul integuvernamental este larg precumpănitor majoritatea grupărilor integraţioniste nu cunosc alt nivel de decizie decacirct cel interguvernamental pe cacircnd elementele de supranaţionalitate existente icircn anumite grupări sunt aplicabile doar anumitor domenii nu icircntregii palete de domenii acoperite de gruparea respectivă
Nivelul supranaţional cunoaşte cea mai largă sferă de manifestare icircn cadrul UE dar trebuie menţionat că şi aici există numeroase domenii unde statele membre păstează un drept de decizie distinct de cel exercitat la nivelul organelor comunitare (cazul aşa-numitelor competenţe mixte şi naţionale)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
d) Nivelul de decizie icircn cadrul grupării integraţioniste-continuare
competenţa exclusiv supranaţională (aşa-numita competenţă exclusivă) există icircn următoarele domenii
- politica comercială - politica de concurenţă - uniunea (politica) vamală- conservarea resurselor biologice ale mării icircn cadrul politicii
comune icircn domeniul pescuitului- politica monetară pentru ţările din zona euro
Foarte puţine alte grupări integraţioniste s-au ldquodotatrdquo cu organisme supranaţionale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela BalassaUNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Blocurile economice comerciale ndashforme de integrare
Crearea GATT a marcat icircnceputul unei lungi perioade de liberalizare progresivă a comerţului internaţional pe principii nediscriminatori
[1] GATT - Acordul General pentru Tarife și Comerț (The General Agreement on Tariffs and Trade) a fost negociat icircn timpul Conferinței ONU pentru Comerț și Ocuparea forței de muncă și a fost rezultatul eşecului de negociere a guvernelor de a crea Organizația Internaţională a Comerțului (ITO) GATT a fost format icircn 1947 și a durat pacircnă icircn 1994 cacircnd a fost icircnlocuit de către Organizaţia Mondială a Comerţului icircn 1995 Textul original GATT (GATT 1947) este icircncă icircn vigoare icircn cadrul OMC sub rezerva modificărilor GATT din 1994
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Blocurile economice comerciale ndashforme de integrare
Icircn afară de premisele economice şi politice au fost aduşi icircn discuţie chiar factori geografici şi culturali bull GeograficiPaul Krugman apreciază că proximitatea geografică dă naştere unor blocuri comerciale bdquonaturalerdquo create icircntre parteneri care derulează icircntre ei o parte semnificativă din fluxurile lor comercialebullCulturali Samuel Huntington prezintă cultura drept o forţă care uneşte şi divide totodată icircn consecinţă ţările cu afinităţi culturale cooperează economic şi politic iar organizaţiile internaţionale cum ar fi de exemplu Uniunea Europeană formate din state cu trăsături culturale comune au mai mult suces decacirct cele care icircncearcă să transceadă culturile
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Blocurile economice comerciale ndashforme de integrare
Prima este trecerea de la un regionalism icircnchis la unul deschis Multe dintre blocurile comerciale icircnfiinţate icircn anii 60 -70 se bazează pe o politică de substituire a importurilor şi impunerea barierelor externe ridicate
Noul val se caracterizează printr-o deschidere mai mare faţă de exterior şi o disponibilitate mai mare de a susţine decacirct de a controla comerţul internaţional
A doua este apariţia blocurilor comerciale icircn care sunt parteneri atacirct din statele dezvoltare cacirct şi din ţările icircn curs de dezvoltare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa
Elemente definitorii ale diferitelor forme de aranjamente de integrare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
B Efecte locaţionale - Distribuţia spaţială a activităţilor economice icircntre partenerii din cadrul unei grupări integraţioniste
1 Efecte statice
a) Crearea de comerţ
b) Deturnare de comerţ
c) Stimularea consumului
d) Pierderea din icircncasări de taxe vamale
e) Ameliorarea raportului de schimb
2 Efecte dinamice
a) Economii de scală
b) Eficienţa X
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
1 Efecte statice
a) Crearea de comerţ
b) Deturnare de comerţ
c) Stimularea consumului
d) Pierderea din icircncasări de taxe vamale
e) Ameliorarea raportului de schimb
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
a) Crearea de comerţ
bullIcircnlocuirea produselor autohtone (mai) scumpe cu produse importate (mai) ieftine provenite din ţările partenere sunt economisite resurse utilizate pentru satisfacerea nevoilor de consum intern ceea ce reprezintă un cacircştig de bunăstare pentru economia icircn cauză
Conceptele de creare a fost introduse de Jacob Viner (1950)
Avantaj competitiv Mihail Manoilescu- (1891-1950) Theacuteorie du protectionnisme et de leacutechange international - Editura Giard Paris 382 p
Pentru procurarea bunurilor economice arăta Manoilescu ţara agricolă dispunea de două căi posibile 1048707 calea indirectă (sau comercială) care consta icircn importul unor produse cu o productivitate a muncii inferioară mediei naţionale 1048707 calea directă (sau industrială) care consta icircn producerea icircn interiorul ţării a unor mărfuri cu o productivitate a muncii superioară mediei naţionale Pentru a determina dacă o marfă trebuia importată sau produsă icircn ţară era necesar să se compare productivitatea muncii aferente respectivei mărfi cu productivitatea medie naţională
Mihail Manoilescu- (1891-1950) Theacuteorie du protectionnisme et de leacutechange international - Editura
Giard Paris
a) Crearea de comerţ
a) Crearea de comerţ
)lei(granitapesteprodusemarfurilorpretul
)lei(tarainprodusemarfurilorpretulCSCS nomreal
Studiu de cazCursul de schimb nominal 1$=19800 lei preţurile unor mărfuri similare sunt icircn Romacircnia 100 miliarde lei iar icircn SUA 4500000 $ Să se determine cursul de schimb real şi să se explice semnificaţia sa
121lei00000010089
lei000000000100
$0005004
lei000000000100
lei19800
1CSreal
Aceasta icircnseamnă că mărfurile produse icircn Romacircnia au un preţ relativ care reprezintă 112 din preţul mărfii similare americane cea ce arată că mărfurile americane vor fi mai ieftine decacirct cele romacircneşti
2p
1pnomreal I
ICSCS
Ip1 - indicele preţurilor icircn ţara de referinţăIp2 - indicele preţurilor icircn ţara cu care se execută
tranzacţiile
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţ
bull Icircnlocuirea importurilor mai ieftine din restul lumii cu importuri mai scumpe din ţările partenere pierdere de bunăstare pentru economia icircn cauză
bull Icircn plus efectul de deturnare de comerţ este resimţit negativ şi de producătorii din ţările terţe care icircşi pierd din debuşeele de export
Conceptele de creare a fost introduse de Jacob Viner (1950)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţIcircn cazuri particulare crearea şi respectiv deturnarea de
comerţ pot avea efecte opuse celor aşteptate
- crearea de efecte de comerţ poate genera şocuri de ajustare violente
- deturnarea de comerţ poate genera economii de scală care se traduc icircn reducerea costurilor efect repercutat ulterior asupra consumatorilor prin preţuri mai mici
- icircn asemenea cazuri sporul de venit astfel generat icircm cadrul grupării integraţioniste poate duce la creşterea cererii de bunuri şi servicii din ţările terţe
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţEconomii şi dezeconomii de scară
CTMTL Zona I Zona II Zona III
FP
Q
I
I 1 FP
Q
I
I=1
FP
Q
I
I 1
Curba ldquoplicrdquo sau curba ldquoicircnfăşurătoarerdquo
Icircn economie economia de scară (icircn engleză economies of scale) este un termen ce descrie ceea ce se icircntacircmplă atunci cacircnd cantitățile de factori utilizați icircn producție cresc bull Mai concret o icircntreprindere icircși reduce costurile unitare producacircnd mai multe bunuri sau servicii și pe măsură ce crește producția costurile medii scad prin repartizarea costurilor fixe asupra unei producții mai mari
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
c) Stimularea consumului
bull Graţie scăderii preţurilor interne ca urmare a reducerii barierelor la import consumul va creşte
bull Acest surplus al consumatorilor reprezintă un cacircştig de bunăstare pentru ţara importatoare
bull Deoarece consumul suplimentar astfel generat va fi satisfăcut din import acest efect mai este denumit şi expansiune de comerţ (concept introdus de James Meade 1955)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
d) Pierderea din icircncasări din taxe vamale
Acest fenomen are loc icircn două situaţii
-ca urmare a eliminării taxelor vamale percepute asupra importurilor din ţările partenere care s-ar fi efectuat oricum (pentru că exportatorii respectivi erau cei mai competitivi chiar şi icircn raport cu cei din ţările terţe)
- ca urmare a fenomenului de deturnare de comerţ (pentru că importuri din ţări terţe asupra cărora s-ar fi perceput taxe vamale sunt icircnlocuite de importuri din ţări partenere cărora nu li se aplică taxe vamale)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
e) Ameliorarea raportului de schimb
Raportul de schimb = raportul procentual icircntre indicele preţurilor medii de export şi indicele preţurilor medii de import O ameliorare a raportului de schimb are semnificaţia că ţara respectivă trebuie să exporte mai puţin pentru a importa aceeaşi cantitate de mărfuri (sau obţine o cantitate mai mare de mărfuri dim import exportacircnd la fel de mult)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
e) Ameliorarea raportului de schimb
O grupare integraţionistă icircşi poate ameliora raportul de schimb icircn două feluri care pot exista simultan
- spontan ca urmare a efectului de deturnare de comerţ scade cererea pentru importurile din restul lumii deci preţurile acestora se ajustează icircn jos
- deliberat prin manipularea restricţiilor la import (tipic majorarea taxelor vamale)
Condiţia indispensabilă pentru materializarea acestui efect este ca gruparea integraţionistă să fie bdquomarerdquo adică să dispună de o forţă economică suficientă pentru a influenţa semnificativ cererea mondială pentru diverse produse
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Teoria domino a regionalismului [Richard Baldwin 1997]
Odata iniţiată o grupare integraţionistă outsiderii sunt stimulaţi să adere la ea efectele negative pentru terţi (deturnarea de comerţ şisau deteriorarea raportului de schimb) mobilizează forţele acestora in favoarea aderării
Presiunea icircn sensul aderării creşte odata cu dimensiunea blocului comercial cu cacirct acesta este mai mare cu atacirct mai atractivă este participarea pentru outsideri
Icircn consecinţă o singură integrare poate genera runde succesive de extindere (efect multiplicator)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Teoria domino a regionalismului [Richard Baldwin 1997]O ilustrare empirică a acestei teorii o oferă ordinea icircn care au fost organizate referendumurile pentru extinderea din 1995 a UE (Austria Finlanda Suedia Norvegia) icircncepacircnd cu ţările cele mai favorabile aderării tocmai pentru a spori presiunea asupra celor care urmau
Limită se bazează pe ipoteza că bdquoinsideriirdquo nu vor bloca extinderea grupăriiElementul care poate icircnclina balanţa este faptul că reacţia faţă de pierderi potenţiale tinde să fie mai puternică decacirct pentru obţinerea de cacircştiguri potenţiale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Relaţie directă structuri concurenţiale potenţial de creare comerţ mai mare
bull Cu cacirct economiile participante au structuri mai concurenţiale cu atacirct potenţialul de creare de comerţ este mai mare
bullInvers cu cacirct economiile participante sunt mai complementare cu atacirct potenţialul de deturnare de comerţ este mai mare
bull Cu cacirct preţurile interne icircn interiorul grupării integraţioniste sunt mai apropiate de preţurile mondiale cu atacirct potenţialul de creare de comerţ este mai mare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Realizarea de economii de scară posibile graţie lărgirii dimensiunilor pieţelor accesibile bull Aceasta antrenează o reducere a costurilor unitare de producţie şi icircn consecinţă fie consumatorii cacircştigă din preţuri mai reduse fie producătorii cacircştigă de pe urma profiturilor mai maribull Există două tipuri de economii de scară
-economii interne de scală care se materializează prin creşterea dimensiunii unităţii productive -economii externe de scală unde dimensiunea sectorului de activitate generează externalităţi pozitive pentru unităţile productive care acţionează icircn interiorul său (forţă de muncă specializată reţele de cercetare de comercializare etc)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Aceste efecte sunt considerate statice PIB creşte ca urmare a realocării resurselor şi acumulării de capital dar creşterea superioară durează doar pacircnă cacircnd economia receptează integral impactul lor pozitiv
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
2 Efecte dinamice
a) Economii de scală
b) Eficienţa X
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
Decurg din stimulentele pe care le creează grupările integraţioniste icircn direcţia creşterii productivităţii muncii ceea ce pune economia pe o traiectorie durabilă de creştere economică superioară Aceasta poate fi obţinută ca urmare a
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
a) Economiile de scală
Dezvoltarea comerţul permite producătorilor să icircşi mărească volumul producţiei cu consecinţa valorificării unor efecte pozitive
Economii şi dezeconomii de scară
CTMTL Zona I Zona II Zona III
FP
Q
I
I 1 FP
Q
I
I=1
FP
Q
I
I 1
Curba ldquoplicrdquo sau curba ldquoicircnfăşurătoarerdquo
Mai concret o icircntreprindere icircși reduce costurile unitare producacircnd mai multe bunuri sau servicii și pe măsură ce crește producția costurile medii scad prin repartizarea costurilor fixe asupra unei producții mai mari
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
- (termen utilizat de Harvey Leibenstein tot mai frecvent este utilizat conceptul de ameliorare a productivităţii totale a factorilor)
b) Eficienţa X
Se referă la măsura productivităţii muncitorilor icircn condiţiile menţinerii constante a tuturor celorlalte input-uri icircn procesul de producţie inclusiv calificările muncitorilor Concurenţa sporită pe care o generează comerţul necesită ca firmele să răspundă mai prompt la modificarea condiţiilor pe piaţă - Ea stimulează firmele să icircşi icircmbunătăţească performanţa economică prin inovări reducătoare de costuri şi să amelioreze calitatea bunurilor produse Fostul prim-ministru britanic Harold McMillan avea icircn vedere acest gen de efect atunci cacircnd se referea la ldquoduşul recerdquo pe care aderarea ţării sale la CEE l-ar reprezenta pentru icircntreprinderile britanice
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
existenţa mai multor concurenţi face mai dificilă realizarea icircnţelegerilor anticoncurenţiale (carteluri)
-reducerea dispersiei cotelor de piaţă deţinute de firme individuale (tipic acestea pierd din cota de piaţă deţinută local şi cacircştigă cote de piaţă icircn exterior dar icircn cadrul grupării) permite restracircngerea cazurilor de existenţă a unor poziţii dominante (monopoluri)
- se elimină reduce segmentarea pieţelor făcacircnd imposibilă mai dificilă discriminarea de preţ
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
Icircn consecinţă are loc o selecţie naturală firmele necompetitive se icircnchid (ies de pe piaţă) sau se reorganizează (fuziuni achiziţii) iar firme noi intră pe piaţă
Icircn mod normal există un compromis inevitabil icircntre valorificarea economiilor de scară pe de-o parte şi intensitatea climatului concurenţial pe de altă parte
Integrarea economică poate atenua sau chiar evita acest compromis deoarece permite firmelor să fie mai mari (deci să valorifice economiile de scală) fără ca numărul lor să fie mai mic
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
Efecte locaţionale - Distribuţia spaţială a activităţilor economice icircntre partenerii din cadrul unei grupări integraţioniste
bull Icircn mod tipic tara din cadrul grupării al cărei avantaj comparativ este cel mai diferit de media mondială este cea mai ameninţată de efectul de deturnare de comerţ comerţul său va fi reorientat către parteneri din grupare ale căror costuri comparative se situează icircntre cele ale sale şi media mondială
Icircn consecinţă dacă un grup de ţări puţin dezvoltate formează o grupare integraţionistă va exista o tendinţă ca cel mai bdquosăracrdquo membru să sufere o pierdere netă de venit din cauza deturnării de comerţ
IcircNTREBĂRI
IcircNTREBĂRI
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Cauzele integrării economice
5 Interesele comune ale ţăilor dezvoltate de a menţine şi dezvolta relaţiile cu fostele ţări coloniale devenite independente
Fostele colonii refuzau să mai fie surse ieftine de au materii prime şi din acest motiv se impuneau politici concertate ale fostelor ţări coloniale pentru achiziţionarea acestora icircn condiţii cacirct mai avantajoase
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Raporturile integrării economice cu integrarea politicăbull Integrarea economică interregională icircn cadrul naţional implică o corespondenţă stracircnsă icircntre integrarea economică şi integrarea politică (statală)
Discuţie Sudul SUA după războiul civil (1861-1865) a rămas insuficient integrat icircn economia americană timp de aproximativ 80-90 de ani Similar Mezzogiorno (Italia la sud de Napoli) nu a reuşit să se integreze economic mult timp după terminarea unificării politice a Italiei (1870)
bull Procesele de integrare economică şi politică din Uniunea Europeană au fost corelate de la icircnceput
Esenţa integrării economice aşa cum rezultă din chiar definiţia acesteia este integrarea pieţei
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Raporturile integrării economice cu integrarea politică- continuare
Integrarea pieţei este o noţiune comportamentală adică indică faptul că activităţile actorilor de pe piaţă diferitelor regiuni sau state membre sunt racordate la condiţiile cererii şi ofertei din icircntreaga Uniune (sau altă zonă relevantă)
bull Această activitate comportamentală se materializează şi icircntr-o circulaţie transfrontalieră semnificativă a bunurilor serviciilor şi factorilor productivi
Există supoziţia că-integrarea pieţei (dacă nu este distorsionată) duce icircn general la creşterea bunăstării-o integrare mai mai mare a politicii poate să fie bună sau nu pentru bunăstarea agregată[
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Integrare negativă versus integrare pozitivă
Termenul de integrare negativă a fost propus de von Tinbergen icircn 1954 şi se referă la procesul de icircnlăturare a obstacolelor asupra comerţului dintre statele participante respectiv eliminarea oricăror restricţii icircn procesul de liberalizare a fluxurilor comerciale
Termenul de integrare pozitivă se referă la modificarea instrumentelor şi instituţiilor existente şi la crearea unora noi capabile să asigure pieţei integrate o funcţionare efectivă şi eficientă şi să promoveze obiective mai ample
Observaţii
Icircn practică integrarea negativă şi pozitivă acţionează icircmpreună Afirmaţia după care formele mai puţin evoluate se bazează numai pe integrare negativă nu a fost confirmată icircn practică
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Interguvernalism şi supranaţionalism
Icircn esenţă abordarea confederalistă respectiv interguvernamentalismul icircnseamnă că statele convin să coopereze reciproc fără a ceda ceva din suveranitatea lor naţională
Abordarea federalistă respectiv supranaţionalismul icircşi propune să dizolve distincţiile tradiţionale dintre statele naţiune
bull UE este icircn esenţă un produs al abordării federaliste deşi icircntr-o formă oarecum modificată bull Statele membre ezitau icircn abandonarea suveranităţii redobacircndită şi consolidată după cel de al doilea război mondial şi cedarea către o federaţie europeană
Soluţia aleasă - a realiza trecerea de la autonomia naţională la o federaţie europeană printr-un proces gradual
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Viteză variabilă şi geometrie variabilă
Viteza variabilă se referă la situaţia icircn care toţi membrii sunt legaţi prin obiective comune dar unora li se acordă un timp mai icircndelungat pentru realizarea acestora Icircn locul menţinerii tuturor membrilor la ritmul celui mai lent şi mai şovăelnic unele state pot opta pentru aplicarea unor politici comune la care celelalte vor adera cacircnd vor fi pregătite
Geometria variabilă se referă la situaţiile icircn care subgrupuri de membrii posibil pe diferite probleme doresc să treacă la forme mai adacircnci de integrare şi cooperare pe probleme specifice icircn timp ce alţi membrii doresc să rămacircnă icircn afara acestor iniţiative
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Viteză variabilă şi geometrie variabilă
Tendinţa de formare a unor blocuri comerciale regionale este determinată de acţiunea a două categorii de factori
Factori endogeniFactori exogeni
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Viteză variabilă şi geometrie variabilă - Tendinţa de formare a unor blocuri comerciale regionale este determinată de acţiunea a două
categorii de factori
Factori endogeni
bull Opţiunile fundamentale de politică economică similare respectiv concepţia comună despre dezvoltare
bull Politicile de liberalizare a comerţului promovate de multe ţări icircn curs de dezvoltare proces care va facilita liberalizarea accentuată icircn vederea unei viitoare integrări cu statele mai avansate
bull Dificultăţile economice cu care s-au confruntat ţările ca urmare a crizelor care au avut ca efect conştientizarea faptului că există potenţial de creştere insuficient valorificat
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Viteză variabilă şi geometrie variabilă - Tendinţa de formare a unor blocuri comerciale regionale este determinată de acţiunea a două
categorii de factori
Factori exogeni
bull Modalitatea de acoperire a riscurilor potenţiale determinate de evenimente care se petrec fie icircn zona respectivă fie icircn alte zone
bull Icircncercări de a compensa printr-o intensificare a schimburilor intragrup eventualele pierderi datorate bdquoicircngustăriirdquo unor pieţe externe ca urmare tot a unor procese integraţioniste
bull Dorinţa de stabilitate politică şi de consolidare a sistemelor democratice
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Subsidiaritatea şi integrarea economică
Conform Dicţionarului explicativ al limbii romane subsidiar se referă la ceva care se adaugă ca element secundar la argumentaţiile pentru sustinerea unui raţionament a unei teorii complementar auxiliar secundar In contextul utilizarii lui actuale cel mai apropiat inţeles ar fi de asigurarea de servicii complementare icircn condiţiile jucării (interpretării) unui rol secundar
O definire mai generală O comunitate de nivel inalt nu trebuie să interfereze in viaţa comunităţii de nivel mai jos văduvind-o de funcţiile ei dar trebuie să intervină atunci cacircnd aceasta are nevoie de ajutor pentru a-şi putea corela activităţile ei cu ale celorlalte componente ale societăţii din care fac parte văzute intodeauna ca un bun comun
Bazele pricipiului subsidiarităţii icircn acest sens au fost puse de Papa Pius al XI-lea (1931) şi ulterior clarificate de Papa Ioan Paul al II-lea (1991) In general el inseamnă non-acţiune din partea statului şi ajutor atunci cacircnd cetăţeanul are nevoie
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Subsidiaritatea şi integrarea economică- continuare
bull Referitor la rezolvarea problemelor unui sistem cea mai bună rezolvare are loc la nivelul subsistemelor in care ele apar Aceasta abordare ar fi similară cu managementul prin exceptie
bull Trebuie intervenit numai atunci cacircnd este necesar Subsistemele sunt icircncurajate să-şi rezolve singure problemele (inclusiv conflictele) fără să apeleze la autorităţi de nivel superior
Referitor la guvernarea Uniunii Europene aplicarea principiului subsidiarităţii se referă la transferarea deciziei la nivelul cel mai apropiat de cetăţean Se poate afirma că bazele aplicării subsidiarităţii din acest punct de vedere au fost puse prin Tratatul de la Maastricht icircn 1993
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Subsidiaritatea şi integrarea economică- continuare
Organismele cu autoreglementare acestea au aparut ca o alternativă la aplicarea principiilor de reglementare clasică Reglementarea clasică fiind bazată pe legi este un sistem care se adaptează greu la ritmul actual al schimbărilor necesare integrarii icircn noul context economic si politic
La nivelul Uniunii Europene se pot identifica o serie intreagă de entitati Comisia Europei Parlamentul Europei statele membre autorităţile naţionale industria organizatiile neguvernamentale etc fiecare avand un anumit tip sau anumite initiative de reglementare (autoreglementare reglementare voluntara co-reglementare intelegeri sau tratate negociate sau voluntare etc)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Subsidiaritatea şi integrarea economică- continuare
Corelarea aplicării principiului subsidiaritatii cu alte principii de bază ca acelea ale competiţiei democraţiei eticii dezvoltării sustenabile este o temă care ar trebui sa aibă o largă dezbatere şi icircn Romania atacirct la nivelul specialiştilor cacirct şi al cetaţeanului de racircnd deoarece complexitatea procesului de integrare in UE este amplificată de globalizarea pieţelor şi de tranziţia la societatea informationalăEste nevoie de cunoaştere şi comunicare pentru a selecta şi aplica cele mai bune practici si tendinţe
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa
ZONA DE LIBER SCHIMB
ACORD COMERCIAL PREFERENŢIAL
UNIUNEA VAMALĂ
PIAŢA COMUNĂ (piaţa unică)
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
FORME D
E
INTEGRARE
SUPERFICIA
LĂ
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa
ACORD COMERCIAL PREFERENŢIAL
-partenerii icircşi acordă reciproc un tratament comercial mai bun decacirct cel aplicat terţilor (tipic taxe vamale reduse eventual la nivel zero) pentru diferite bunuri care fac obiectul comerţului reciproc
- regulile comerciale internaţionale stabilite sub egida Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC) nu permit existenţa unor asemenea acorduri decacirct icircntre ţări icircn curs de dezvoltare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela BalassaZONA DE LIBER SCHIMB
bull partenerii elimină (nu doar reduc) barierele comerciale (nu doar taxele vamale) care afectează cvasi-totalitatea comerţului reciproc (nu doar o parte din acesta) aplicarea de restricţii asupra fluxurilor commerciale reciproce poate fi totuşi permisă icircn cazuri excepţionale măsuri de salvgardare restricţii din considerante legate de situaţia balanţei de plăţi externe
bull fiecare parte icircşi păstrează independenţa icircn formularea regimului comercial aplicabil ţărilor nemembre
nu există nici o raţiune economică pentru care acordurile de liber schimb ar trebui icircncheiate doar icircntre ţări cu un nivel comparabil de dezvoltare economică şi prosperitate
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela BalassaZONA DE LIBER SCHIMB-Z LS
politicile comerciale aplicate de ţările membre terţilor trebuie să fie relativ asemănătoare din punctul de vedere al restricţiilor impuse
deviere de comerţ (trade deflection)
- stimulent puternic pentru nemembri de a icircncerca să icircşi livreze mărfurile icircn icircntreaga zonă de liber schimb utilizacircnd teritoriul ţării membre cu cel mai scăzut nivel de protecţie
Aplicare reguli de origine criterii care trebuie icircndeplinite de bunurile schimbate icircntre ţările membre pentru a fi considerate originare din ţările membre ale zonei de liber schimb şi deci eligibile pentru tratamentul preferenţial
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA VAMALĂ
ZLS ai cărei membrii au o politică comercială comună faţă de terţi
bull Tarif vamal comun
bull Măsuri netarifare comune de protecţie faţă de terţi (măsuri de salvgardare antidumping şi compensatorii)
bullNegocierea şi icircncheierea icircn comun de acorduri comerciale cu ţările terţe
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA VAMALĂ
bull deşi nu mai este nevoie (ca icircn cazul zonelor de liber schimb) de reguli de origine (a căror icircndeplinire trebuie verificată la frontiera fiecărei ţări membre) controalele vamale la frontierele dintre membrii unei uniuni vamale rămacircn pentru a permite
- aplicarea de restricţii icircntre statele membre icircn circumstanţe excepţionale- colectarea de date statistice
Veniturile din icircncasarea taxelor vamale sunt de regulă considerate venituri comune sau sunt distribuite icircntre membri potrivit unei chei de repartiţie predeterminate
Ex porturile Anvers şi Rotterdam Belgia şi Olanda versus piaţa germană
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
Cel mai frecvent icircntacirclnit tip de grupare integraţionistă
superficială este acordul de liber schimb (72 din acordurile notificate la OMC icircn martie 2002)
Acordurile preferenţiale parţiale (19 din notificări)
Uniunile vamale ndash ( 9 din notificări)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
Din punctul de vedere al participanţilor
TREI CATEGORII DE ACORDURI
bull marea majoritate a acordurilor sunt bilaterale (icircntre două ţări)
bullacordurilor la care una din părţi este la racircndul său o grupare integraţionistă crescut icircn ultima vreme ( icircn jur de 20 din totalul acordurilor)
bullacordurile icircn care ambele părţi sunt grupări integraţioniste Deşi icircn curs de negociere de mai mult timp (ex UE-Mercosur nici un asemenea acord nu a fost icircncheiat deocamdată ceea ce sugerează
că aceste construcţii sunt complexe şi dificil de negociat
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa
Din punct de vedere geografic putem distinge icircntre
bull acorduri intervenite icircntre ţări contigue aparţinacircnd aceleiaşi zone geografice
bullacorduri trans-regionale
Icircn ultimii ani au proliferat icircnsă acordurile dintre ţări aflate la mari distanţe geografice din continente diferite (ex EU ndash Africa de Sud SUA ndash Australia Chile ndash Coreea de Sud etc)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa Piaţa comună (piaţa unică)
Reprezintă un progres al integrării economice faţă de stadiul anterior din perspectiva a două dimensiuni
liberalizează circulaţia intra-grupare şi pentru factorii de producţie (nu doar pentru produse)
abordează şi obstacolele care stacircnjenesc fluxurile economice intra-grupare acţionacircnd nu doar la frontierele naţionale ci şi icircn interiorul fiecărei ţări
- norme tehnice sanitare fitosanitare şi veterinare- reglementări fiscale- practici anticoncurenţiale acordarea de drepturi
exclusive (situaţii de monopol) tolerarea instigarea formării de carteluri acordarea de subvenţii (ajutoare de stat)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
bull Stadiu şi mai avansat de integrare icircn care ansamblul politicilor economice şi o bună parte din politicile sociale sunt fie complet unificate fie stracircns coordonate
Icircn plan monetar icircn funcţie de stringenţa gradului de armonizare avut icircn vedere se poate merge
- de la simpla coordonare a cursurilor de schimb (prin ldquolegareardquo monedelor naţionale de o monedă de referinţă)
- pacircnă la adoptarea unei monede comune
Icircncepacircnd cu ldquostadiul 3rdquo (uniunea vamală) realizarea integrării economice propuse reclamă icircn tot mai mare măsură o solidaritate politică icircntre parteneri care au tot mai icircnguste posibilităţi de a se manifesta independent faţă de terţi icircn plan economic
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Această prezentare secvenţială a formelor de integrare economică are mai ales scop didactic Icircn lumea reală
- trecerea succesivă prin toate aceste stadii nu este automată (exemplu Comunitatea Economică Europeană a ldquoţintitrdquo de la bun icircnceput uniunea vamală trecacircnd peste stadiile mai
timpurii)
- formele concrete de integrare economică realizată nu corespund icircntrutotul tiparelor menţionate amalgamacircndu-se adesea trăsături specifice unor forme de integrare diferite
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Patru variabile ale fenomenului integraţionist a) Fluxurile economice
vizateb) Tipuri de bariere abordate
c) Modalităţi de integrare utilizate
d) Nivelul de decizie icircn cadrul grupării
integraţioniste
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
a) Fluxurile economice vizate
Icircn principiu sfera de cuprindere a grupării este cu atacirct mai largă cu cacirct avansăm de la un stadiu la altul astfel că de regulă serviciile şi factorii de producţie ajung să fie cuprinşi doar icircncepacircnd cu bdquostadiul 4rdquo
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară) a) Fluxurile economice vizate- continuare
Există icircnsă tot mai multe excepţii de la acest tipar cum ar fi-bdquoSpaţiul Economic Europeanrdquo (EEA) care nu atinge stadiul de uniune vamală
(deoarece participanţii care sunt membri AELS nu sunt asociaţi politicii comerciale comune a UE) dar acoperă şi libertatea de circulaţie a serviciilor şi a factorilor de producţie
-tot mai multe acorduri de liber schimb (exemplu cele icircncheiate de Chile Australia Noua Zeelandă etc) prevăd şi liberalizarea comerţului reciproc cu servicii
-prevederi referitoare la liberalizarea circulaţiei factorilor de producţie se găsesc icircn unele grupări considerate simple acorduri de liber schimb (acordarea bdquodreptului de stabilirerdquo companiilor din ţările partenere) sau uniuni vamale (exemplu acordul CARICOM prevede libera circulaţie a forţei de muncă)
Pe de altă parte există uniuni vamale care exclud de sub incidenţa lor o parte importantă a comerţului reciproc (exemplu UE ndash Turcia pentru produsele agricole)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
a) Fluxurile economice vizate- continuare Asociația Europeană a Liberului Schimb (AELS European Free Trade Association EFTA) a fost icircnființată icircn 1960 prin semnarea Conventiei de la Stockholm Scopul inițial al acestei organizații internaționale era de a elimina taxele vamale asupra produselor industriale icircn comerțul dintre statele membre Prin convenția AELS statele AELS au stabilit o zonă de liber-schimb pentru comerțul mărfurilor Convenția a fost completată ulterior printr-un acord de integrare economică pentru sectorul de servicii Spre deosebire de UE icircnsă AELS nu este o uniune vamală ceea ce icircnseamnă că fiecare stat membru AELS poate stabili icircn principiu liber taxele vamale și politica comercială externă privind state terțe (non-AELS) Membrii fondatori au fost Marea Britanie Danemarca Norvegia Suedia Austria Elveţia și Portugalia Finlanda a devenit membru asociat icircn 1961 (devenind membru cu drepturi depline icircn 1966 iar Islanda icircn 1970 Regatul Unit și Danemarca intră icircn Comunitatea Europeană icircn 1973 (icircmpreună cu Irlanda icircncetacircnd prin urmare să fie membre AELS Portugalia a părăsit de asemenea AELS pentru a intra icircn Comunitatea Europeană icircn 1986 Liechtenstein se alătură AELS icircn 1991 interesele sale fiind reprezentate pacircnă atunci de Elveţia Icircn 1995 Austria Suedia și
Finlanda devin membre UE și părăsesc AELSMembrii actuali ai Asociației Europene a Liberului Schimb sunt Islanda Liechtenstein Norvegia și Elveţia
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară) b) Tipuri de bariere
abordate- bariere care acţionează la
frontieră
- bariere care acţionează icircn interiorul frontierelor naţionale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
- integrare negativă
c) Modalităţi de integrare utilizate
- integrarea pozitivă
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Integrare negativă presupune
-eliminarea obstacolelor existente (roll-back) şi abţinerea de la aplicarea de noi obstacole (standstill) icircn calea fluxurilor economice reciproce
-presupune o postură pasivă (hands off) şi nu reclamă existenţa unei capacităţi administrative deosebite
c) Modalităţi de integrare utilizate
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară) c) Modalităţi de integrare
utilizateIntegrarea pozitivă presupune
-intervenţia activă a autorităţilor pentru a evita apariţia de
obstacole icircn calea fluxurilor economice reciproce care decurg din existenţa unor reglementări naţionale diferite care pot afecta importurile comparativ mai mult decacirct producţia autohtonă
-o postură activă (hands on) ceea ce reclamă existenţa unei capacităţi administrative satisfăcătoare Se poate manifesta prin
armonizarea reglementărilor naţionale adoptarea de reglementări supranaţionale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
d) Nivelul de decizie icircn cadrul grupării integraţioniste
Nivelul integuvernamental este larg precumpănitor majoritatea grupărilor integraţioniste nu cunosc alt nivel de decizie decacirct cel interguvernamental pe cacircnd elementele de supranaţionalitate existente icircn anumite grupări sunt aplicabile doar anumitor domenii nu icircntregii palete de domenii acoperite de gruparea respectivă
Nivelul supranaţional cunoaşte cea mai largă sferă de manifestare icircn cadrul UE dar trebuie menţionat că şi aici există numeroase domenii unde statele membre păstează un drept de decizie distinct de cel exercitat la nivelul organelor comunitare (cazul aşa-numitelor competenţe mixte şi naţionale)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
d) Nivelul de decizie icircn cadrul grupării integraţioniste-continuare
competenţa exclusiv supranaţională (aşa-numita competenţă exclusivă) există icircn următoarele domenii
- politica comercială - politica de concurenţă - uniunea (politica) vamală- conservarea resurselor biologice ale mării icircn cadrul politicii
comune icircn domeniul pescuitului- politica monetară pentru ţările din zona euro
Foarte puţine alte grupări integraţioniste s-au ldquodotatrdquo cu organisme supranaţionale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela BalassaUNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Blocurile economice comerciale ndashforme de integrare
Crearea GATT a marcat icircnceputul unei lungi perioade de liberalizare progresivă a comerţului internaţional pe principii nediscriminatori
[1] GATT - Acordul General pentru Tarife și Comerț (The General Agreement on Tariffs and Trade) a fost negociat icircn timpul Conferinței ONU pentru Comerț și Ocuparea forței de muncă și a fost rezultatul eşecului de negociere a guvernelor de a crea Organizația Internaţională a Comerțului (ITO) GATT a fost format icircn 1947 și a durat pacircnă icircn 1994 cacircnd a fost icircnlocuit de către Organizaţia Mondială a Comerţului icircn 1995 Textul original GATT (GATT 1947) este icircncă icircn vigoare icircn cadrul OMC sub rezerva modificărilor GATT din 1994
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Blocurile economice comerciale ndashforme de integrare
Icircn afară de premisele economice şi politice au fost aduşi icircn discuţie chiar factori geografici şi culturali bull GeograficiPaul Krugman apreciază că proximitatea geografică dă naştere unor blocuri comerciale bdquonaturalerdquo create icircntre parteneri care derulează icircntre ei o parte semnificativă din fluxurile lor comercialebullCulturali Samuel Huntington prezintă cultura drept o forţă care uneşte şi divide totodată icircn consecinţă ţările cu afinităţi culturale cooperează economic şi politic iar organizaţiile internaţionale cum ar fi de exemplu Uniunea Europeană formate din state cu trăsături culturale comune au mai mult suces decacirct cele care icircncearcă să transceadă culturile
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Blocurile economice comerciale ndashforme de integrare
Prima este trecerea de la un regionalism icircnchis la unul deschis Multe dintre blocurile comerciale icircnfiinţate icircn anii 60 -70 se bazează pe o politică de substituire a importurilor şi impunerea barierelor externe ridicate
Noul val se caracterizează printr-o deschidere mai mare faţă de exterior şi o disponibilitate mai mare de a susţine decacirct de a controla comerţul internaţional
A doua este apariţia blocurilor comerciale icircn care sunt parteneri atacirct din statele dezvoltare cacirct şi din ţările icircn curs de dezvoltare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa
Elemente definitorii ale diferitelor forme de aranjamente de integrare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
B Efecte locaţionale - Distribuţia spaţială a activităţilor economice icircntre partenerii din cadrul unei grupări integraţioniste
1 Efecte statice
a) Crearea de comerţ
b) Deturnare de comerţ
c) Stimularea consumului
d) Pierderea din icircncasări de taxe vamale
e) Ameliorarea raportului de schimb
2 Efecte dinamice
a) Economii de scală
b) Eficienţa X
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
1 Efecte statice
a) Crearea de comerţ
b) Deturnare de comerţ
c) Stimularea consumului
d) Pierderea din icircncasări de taxe vamale
e) Ameliorarea raportului de schimb
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
a) Crearea de comerţ
bullIcircnlocuirea produselor autohtone (mai) scumpe cu produse importate (mai) ieftine provenite din ţările partenere sunt economisite resurse utilizate pentru satisfacerea nevoilor de consum intern ceea ce reprezintă un cacircştig de bunăstare pentru economia icircn cauză
Conceptele de creare a fost introduse de Jacob Viner (1950)
Avantaj competitiv Mihail Manoilescu- (1891-1950) Theacuteorie du protectionnisme et de leacutechange international - Editura Giard Paris 382 p
Pentru procurarea bunurilor economice arăta Manoilescu ţara agricolă dispunea de două căi posibile 1048707 calea indirectă (sau comercială) care consta icircn importul unor produse cu o productivitate a muncii inferioară mediei naţionale 1048707 calea directă (sau industrială) care consta icircn producerea icircn interiorul ţării a unor mărfuri cu o productivitate a muncii superioară mediei naţionale Pentru a determina dacă o marfă trebuia importată sau produsă icircn ţară era necesar să se compare productivitatea muncii aferente respectivei mărfi cu productivitatea medie naţională
Mihail Manoilescu- (1891-1950) Theacuteorie du protectionnisme et de leacutechange international - Editura
Giard Paris
a) Crearea de comerţ
a) Crearea de comerţ
)lei(granitapesteprodusemarfurilorpretul
)lei(tarainprodusemarfurilorpretulCSCS nomreal
Studiu de cazCursul de schimb nominal 1$=19800 lei preţurile unor mărfuri similare sunt icircn Romacircnia 100 miliarde lei iar icircn SUA 4500000 $ Să se determine cursul de schimb real şi să se explice semnificaţia sa
121lei00000010089
lei000000000100
$0005004
lei000000000100
lei19800
1CSreal
Aceasta icircnseamnă că mărfurile produse icircn Romacircnia au un preţ relativ care reprezintă 112 din preţul mărfii similare americane cea ce arată că mărfurile americane vor fi mai ieftine decacirct cele romacircneşti
2p
1pnomreal I
ICSCS
Ip1 - indicele preţurilor icircn ţara de referinţăIp2 - indicele preţurilor icircn ţara cu care se execută
tranzacţiile
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţ
bull Icircnlocuirea importurilor mai ieftine din restul lumii cu importuri mai scumpe din ţările partenere pierdere de bunăstare pentru economia icircn cauză
bull Icircn plus efectul de deturnare de comerţ este resimţit negativ şi de producătorii din ţările terţe care icircşi pierd din debuşeele de export
Conceptele de creare a fost introduse de Jacob Viner (1950)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţIcircn cazuri particulare crearea şi respectiv deturnarea de
comerţ pot avea efecte opuse celor aşteptate
- crearea de efecte de comerţ poate genera şocuri de ajustare violente
- deturnarea de comerţ poate genera economii de scală care se traduc icircn reducerea costurilor efect repercutat ulterior asupra consumatorilor prin preţuri mai mici
- icircn asemenea cazuri sporul de venit astfel generat icircm cadrul grupării integraţioniste poate duce la creşterea cererii de bunuri şi servicii din ţările terţe
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţEconomii şi dezeconomii de scară
CTMTL Zona I Zona II Zona III
FP
Q
I
I 1 FP
Q
I
I=1
FP
Q
I
I 1
Curba ldquoplicrdquo sau curba ldquoicircnfăşurătoarerdquo
Icircn economie economia de scară (icircn engleză economies of scale) este un termen ce descrie ceea ce se icircntacircmplă atunci cacircnd cantitățile de factori utilizați icircn producție cresc bull Mai concret o icircntreprindere icircși reduce costurile unitare producacircnd mai multe bunuri sau servicii și pe măsură ce crește producția costurile medii scad prin repartizarea costurilor fixe asupra unei producții mai mari
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
c) Stimularea consumului
bull Graţie scăderii preţurilor interne ca urmare a reducerii barierelor la import consumul va creşte
bull Acest surplus al consumatorilor reprezintă un cacircştig de bunăstare pentru ţara importatoare
bull Deoarece consumul suplimentar astfel generat va fi satisfăcut din import acest efect mai este denumit şi expansiune de comerţ (concept introdus de James Meade 1955)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
d) Pierderea din icircncasări din taxe vamale
Acest fenomen are loc icircn două situaţii
-ca urmare a eliminării taxelor vamale percepute asupra importurilor din ţările partenere care s-ar fi efectuat oricum (pentru că exportatorii respectivi erau cei mai competitivi chiar şi icircn raport cu cei din ţările terţe)
- ca urmare a fenomenului de deturnare de comerţ (pentru că importuri din ţări terţe asupra cărora s-ar fi perceput taxe vamale sunt icircnlocuite de importuri din ţări partenere cărora nu li se aplică taxe vamale)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
e) Ameliorarea raportului de schimb
Raportul de schimb = raportul procentual icircntre indicele preţurilor medii de export şi indicele preţurilor medii de import O ameliorare a raportului de schimb are semnificaţia că ţara respectivă trebuie să exporte mai puţin pentru a importa aceeaşi cantitate de mărfuri (sau obţine o cantitate mai mare de mărfuri dim import exportacircnd la fel de mult)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
e) Ameliorarea raportului de schimb
O grupare integraţionistă icircşi poate ameliora raportul de schimb icircn două feluri care pot exista simultan
- spontan ca urmare a efectului de deturnare de comerţ scade cererea pentru importurile din restul lumii deci preţurile acestora se ajustează icircn jos
- deliberat prin manipularea restricţiilor la import (tipic majorarea taxelor vamale)
Condiţia indispensabilă pentru materializarea acestui efect este ca gruparea integraţionistă să fie bdquomarerdquo adică să dispună de o forţă economică suficientă pentru a influenţa semnificativ cererea mondială pentru diverse produse
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Teoria domino a regionalismului [Richard Baldwin 1997]
Odata iniţiată o grupare integraţionistă outsiderii sunt stimulaţi să adere la ea efectele negative pentru terţi (deturnarea de comerţ şisau deteriorarea raportului de schimb) mobilizează forţele acestora in favoarea aderării
Presiunea icircn sensul aderării creşte odata cu dimensiunea blocului comercial cu cacirct acesta este mai mare cu atacirct mai atractivă este participarea pentru outsideri
Icircn consecinţă o singură integrare poate genera runde succesive de extindere (efect multiplicator)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Teoria domino a regionalismului [Richard Baldwin 1997]O ilustrare empirică a acestei teorii o oferă ordinea icircn care au fost organizate referendumurile pentru extinderea din 1995 a UE (Austria Finlanda Suedia Norvegia) icircncepacircnd cu ţările cele mai favorabile aderării tocmai pentru a spori presiunea asupra celor care urmau
Limită se bazează pe ipoteza că bdquoinsideriirdquo nu vor bloca extinderea grupăriiElementul care poate icircnclina balanţa este faptul că reacţia faţă de pierderi potenţiale tinde să fie mai puternică decacirct pentru obţinerea de cacircştiguri potenţiale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Relaţie directă structuri concurenţiale potenţial de creare comerţ mai mare
bull Cu cacirct economiile participante au structuri mai concurenţiale cu atacirct potenţialul de creare de comerţ este mai mare
bullInvers cu cacirct economiile participante sunt mai complementare cu atacirct potenţialul de deturnare de comerţ este mai mare
bull Cu cacirct preţurile interne icircn interiorul grupării integraţioniste sunt mai apropiate de preţurile mondiale cu atacirct potenţialul de creare de comerţ este mai mare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Realizarea de economii de scară posibile graţie lărgirii dimensiunilor pieţelor accesibile bull Aceasta antrenează o reducere a costurilor unitare de producţie şi icircn consecinţă fie consumatorii cacircştigă din preţuri mai reduse fie producătorii cacircştigă de pe urma profiturilor mai maribull Există două tipuri de economii de scară
-economii interne de scală care se materializează prin creşterea dimensiunii unităţii productive -economii externe de scală unde dimensiunea sectorului de activitate generează externalităţi pozitive pentru unităţile productive care acţionează icircn interiorul său (forţă de muncă specializată reţele de cercetare de comercializare etc)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Aceste efecte sunt considerate statice PIB creşte ca urmare a realocării resurselor şi acumulării de capital dar creşterea superioară durează doar pacircnă cacircnd economia receptează integral impactul lor pozitiv
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
2 Efecte dinamice
a) Economii de scală
b) Eficienţa X
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
Decurg din stimulentele pe care le creează grupările integraţioniste icircn direcţia creşterii productivităţii muncii ceea ce pune economia pe o traiectorie durabilă de creştere economică superioară Aceasta poate fi obţinută ca urmare a
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
a) Economiile de scală
Dezvoltarea comerţul permite producătorilor să icircşi mărească volumul producţiei cu consecinţa valorificării unor efecte pozitive
Economii şi dezeconomii de scară
CTMTL Zona I Zona II Zona III
FP
Q
I
I 1 FP
Q
I
I=1
FP
Q
I
I 1
Curba ldquoplicrdquo sau curba ldquoicircnfăşurătoarerdquo
Mai concret o icircntreprindere icircși reduce costurile unitare producacircnd mai multe bunuri sau servicii și pe măsură ce crește producția costurile medii scad prin repartizarea costurilor fixe asupra unei producții mai mari
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
- (termen utilizat de Harvey Leibenstein tot mai frecvent este utilizat conceptul de ameliorare a productivităţii totale a factorilor)
b) Eficienţa X
Se referă la măsura productivităţii muncitorilor icircn condiţiile menţinerii constante a tuturor celorlalte input-uri icircn procesul de producţie inclusiv calificările muncitorilor Concurenţa sporită pe care o generează comerţul necesită ca firmele să răspundă mai prompt la modificarea condiţiilor pe piaţă - Ea stimulează firmele să icircşi icircmbunătăţească performanţa economică prin inovări reducătoare de costuri şi să amelioreze calitatea bunurilor produse Fostul prim-ministru britanic Harold McMillan avea icircn vedere acest gen de efect atunci cacircnd se referea la ldquoduşul recerdquo pe care aderarea ţării sale la CEE l-ar reprezenta pentru icircntreprinderile britanice
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
existenţa mai multor concurenţi face mai dificilă realizarea icircnţelegerilor anticoncurenţiale (carteluri)
-reducerea dispersiei cotelor de piaţă deţinute de firme individuale (tipic acestea pierd din cota de piaţă deţinută local şi cacircştigă cote de piaţă icircn exterior dar icircn cadrul grupării) permite restracircngerea cazurilor de existenţă a unor poziţii dominante (monopoluri)
- se elimină reduce segmentarea pieţelor făcacircnd imposibilă mai dificilă discriminarea de preţ
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
Icircn consecinţă are loc o selecţie naturală firmele necompetitive se icircnchid (ies de pe piaţă) sau se reorganizează (fuziuni achiziţii) iar firme noi intră pe piaţă
Icircn mod normal există un compromis inevitabil icircntre valorificarea economiilor de scară pe de-o parte şi intensitatea climatului concurenţial pe de altă parte
Integrarea economică poate atenua sau chiar evita acest compromis deoarece permite firmelor să fie mai mari (deci să valorifice economiile de scală) fără ca numărul lor să fie mai mic
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
Efecte locaţionale - Distribuţia spaţială a activităţilor economice icircntre partenerii din cadrul unei grupări integraţioniste
bull Icircn mod tipic tara din cadrul grupării al cărei avantaj comparativ este cel mai diferit de media mondială este cea mai ameninţată de efectul de deturnare de comerţ comerţul său va fi reorientat către parteneri din grupare ale căror costuri comparative se situează icircntre cele ale sale şi media mondială
Icircn consecinţă dacă un grup de ţări puţin dezvoltate formează o grupare integraţionistă va exista o tendinţă ca cel mai bdquosăracrdquo membru să sufere o pierdere netă de venit din cauza deturnării de comerţ
IcircNTREBĂRI
IcircNTREBĂRI
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Raporturile integrării economice cu integrarea politicăbull Integrarea economică interregională icircn cadrul naţional implică o corespondenţă stracircnsă icircntre integrarea economică şi integrarea politică (statală)
Discuţie Sudul SUA după războiul civil (1861-1865) a rămas insuficient integrat icircn economia americană timp de aproximativ 80-90 de ani Similar Mezzogiorno (Italia la sud de Napoli) nu a reuşit să se integreze economic mult timp după terminarea unificării politice a Italiei (1870)
bull Procesele de integrare economică şi politică din Uniunea Europeană au fost corelate de la icircnceput
Esenţa integrării economice aşa cum rezultă din chiar definiţia acesteia este integrarea pieţei
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Raporturile integrării economice cu integrarea politică- continuare
Integrarea pieţei este o noţiune comportamentală adică indică faptul că activităţile actorilor de pe piaţă diferitelor regiuni sau state membre sunt racordate la condiţiile cererii şi ofertei din icircntreaga Uniune (sau altă zonă relevantă)
bull Această activitate comportamentală se materializează şi icircntr-o circulaţie transfrontalieră semnificativă a bunurilor serviciilor şi factorilor productivi
Există supoziţia că-integrarea pieţei (dacă nu este distorsionată) duce icircn general la creşterea bunăstării-o integrare mai mai mare a politicii poate să fie bună sau nu pentru bunăstarea agregată[
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Integrare negativă versus integrare pozitivă
Termenul de integrare negativă a fost propus de von Tinbergen icircn 1954 şi se referă la procesul de icircnlăturare a obstacolelor asupra comerţului dintre statele participante respectiv eliminarea oricăror restricţii icircn procesul de liberalizare a fluxurilor comerciale
Termenul de integrare pozitivă se referă la modificarea instrumentelor şi instituţiilor existente şi la crearea unora noi capabile să asigure pieţei integrate o funcţionare efectivă şi eficientă şi să promoveze obiective mai ample
Observaţii
Icircn practică integrarea negativă şi pozitivă acţionează icircmpreună Afirmaţia după care formele mai puţin evoluate se bazează numai pe integrare negativă nu a fost confirmată icircn practică
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Interguvernalism şi supranaţionalism
Icircn esenţă abordarea confederalistă respectiv interguvernamentalismul icircnseamnă că statele convin să coopereze reciproc fără a ceda ceva din suveranitatea lor naţională
Abordarea federalistă respectiv supranaţionalismul icircşi propune să dizolve distincţiile tradiţionale dintre statele naţiune
bull UE este icircn esenţă un produs al abordării federaliste deşi icircntr-o formă oarecum modificată bull Statele membre ezitau icircn abandonarea suveranităţii redobacircndită şi consolidată după cel de al doilea război mondial şi cedarea către o federaţie europeană
Soluţia aleasă - a realiza trecerea de la autonomia naţională la o federaţie europeană printr-un proces gradual
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Viteză variabilă şi geometrie variabilă
Viteza variabilă se referă la situaţia icircn care toţi membrii sunt legaţi prin obiective comune dar unora li se acordă un timp mai icircndelungat pentru realizarea acestora Icircn locul menţinerii tuturor membrilor la ritmul celui mai lent şi mai şovăelnic unele state pot opta pentru aplicarea unor politici comune la care celelalte vor adera cacircnd vor fi pregătite
Geometria variabilă se referă la situaţiile icircn care subgrupuri de membrii posibil pe diferite probleme doresc să treacă la forme mai adacircnci de integrare şi cooperare pe probleme specifice icircn timp ce alţi membrii doresc să rămacircnă icircn afara acestor iniţiative
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Viteză variabilă şi geometrie variabilă
Tendinţa de formare a unor blocuri comerciale regionale este determinată de acţiunea a două categorii de factori
Factori endogeniFactori exogeni
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Viteză variabilă şi geometrie variabilă - Tendinţa de formare a unor blocuri comerciale regionale este determinată de acţiunea a două
categorii de factori
Factori endogeni
bull Opţiunile fundamentale de politică economică similare respectiv concepţia comună despre dezvoltare
bull Politicile de liberalizare a comerţului promovate de multe ţări icircn curs de dezvoltare proces care va facilita liberalizarea accentuată icircn vederea unei viitoare integrări cu statele mai avansate
bull Dificultăţile economice cu care s-au confruntat ţările ca urmare a crizelor care au avut ca efect conştientizarea faptului că există potenţial de creştere insuficient valorificat
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Viteză variabilă şi geometrie variabilă - Tendinţa de formare a unor blocuri comerciale regionale este determinată de acţiunea a două
categorii de factori
Factori exogeni
bull Modalitatea de acoperire a riscurilor potenţiale determinate de evenimente care se petrec fie icircn zona respectivă fie icircn alte zone
bull Icircncercări de a compensa printr-o intensificare a schimburilor intragrup eventualele pierderi datorate bdquoicircngustăriirdquo unor pieţe externe ca urmare tot a unor procese integraţioniste
bull Dorinţa de stabilitate politică şi de consolidare a sistemelor democratice
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Subsidiaritatea şi integrarea economică
Conform Dicţionarului explicativ al limbii romane subsidiar se referă la ceva care se adaugă ca element secundar la argumentaţiile pentru sustinerea unui raţionament a unei teorii complementar auxiliar secundar In contextul utilizarii lui actuale cel mai apropiat inţeles ar fi de asigurarea de servicii complementare icircn condiţiile jucării (interpretării) unui rol secundar
O definire mai generală O comunitate de nivel inalt nu trebuie să interfereze in viaţa comunităţii de nivel mai jos văduvind-o de funcţiile ei dar trebuie să intervină atunci cacircnd aceasta are nevoie de ajutor pentru a-şi putea corela activităţile ei cu ale celorlalte componente ale societăţii din care fac parte văzute intodeauna ca un bun comun
Bazele pricipiului subsidiarităţii icircn acest sens au fost puse de Papa Pius al XI-lea (1931) şi ulterior clarificate de Papa Ioan Paul al II-lea (1991) In general el inseamnă non-acţiune din partea statului şi ajutor atunci cacircnd cetăţeanul are nevoie
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Subsidiaritatea şi integrarea economică- continuare
bull Referitor la rezolvarea problemelor unui sistem cea mai bună rezolvare are loc la nivelul subsistemelor in care ele apar Aceasta abordare ar fi similară cu managementul prin exceptie
bull Trebuie intervenit numai atunci cacircnd este necesar Subsistemele sunt icircncurajate să-şi rezolve singure problemele (inclusiv conflictele) fără să apeleze la autorităţi de nivel superior
Referitor la guvernarea Uniunii Europene aplicarea principiului subsidiarităţii se referă la transferarea deciziei la nivelul cel mai apropiat de cetăţean Se poate afirma că bazele aplicării subsidiarităţii din acest punct de vedere au fost puse prin Tratatul de la Maastricht icircn 1993
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Subsidiaritatea şi integrarea economică- continuare
Organismele cu autoreglementare acestea au aparut ca o alternativă la aplicarea principiilor de reglementare clasică Reglementarea clasică fiind bazată pe legi este un sistem care se adaptează greu la ritmul actual al schimbărilor necesare integrarii icircn noul context economic si politic
La nivelul Uniunii Europene se pot identifica o serie intreagă de entitati Comisia Europei Parlamentul Europei statele membre autorităţile naţionale industria organizatiile neguvernamentale etc fiecare avand un anumit tip sau anumite initiative de reglementare (autoreglementare reglementare voluntara co-reglementare intelegeri sau tratate negociate sau voluntare etc)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Subsidiaritatea şi integrarea economică- continuare
Corelarea aplicării principiului subsidiaritatii cu alte principii de bază ca acelea ale competiţiei democraţiei eticii dezvoltării sustenabile este o temă care ar trebui sa aibă o largă dezbatere şi icircn Romania atacirct la nivelul specialiştilor cacirct şi al cetaţeanului de racircnd deoarece complexitatea procesului de integrare in UE este amplificată de globalizarea pieţelor şi de tranziţia la societatea informationalăEste nevoie de cunoaştere şi comunicare pentru a selecta şi aplica cele mai bune practici si tendinţe
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa
ZONA DE LIBER SCHIMB
ACORD COMERCIAL PREFERENŢIAL
UNIUNEA VAMALĂ
PIAŢA COMUNĂ (piaţa unică)
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
FORME D
E
INTEGRARE
SUPERFICIA
LĂ
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa
ACORD COMERCIAL PREFERENŢIAL
-partenerii icircşi acordă reciproc un tratament comercial mai bun decacirct cel aplicat terţilor (tipic taxe vamale reduse eventual la nivel zero) pentru diferite bunuri care fac obiectul comerţului reciproc
- regulile comerciale internaţionale stabilite sub egida Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC) nu permit existenţa unor asemenea acorduri decacirct icircntre ţări icircn curs de dezvoltare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela BalassaZONA DE LIBER SCHIMB
bull partenerii elimină (nu doar reduc) barierele comerciale (nu doar taxele vamale) care afectează cvasi-totalitatea comerţului reciproc (nu doar o parte din acesta) aplicarea de restricţii asupra fluxurilor commerciale reciproce poate fi totuşi permisă icircn cazuri excepţionale măsuri de salvgardare restricţii din considerante legate de situaţia balanţei de plăţi externe
bull fiecare parte icircşi păstrează independenţa icircn formularea regimului comercial aplicabil ţărilor nemembre
nu există nici o raţiune economică pentru care acordurile de liber schimb ar trebui icircncheiate doar icircntre ţări cu un nivel comparabil de dezvoltare economică şi prosperitate
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela BalassaZONA DE LIBER SCHIMB-Z LS
politicile comerciale aplicate de ţările membre terţilor trebuie să fie relativ asemănătoare din punctul de vedere al restricţiilor impuse
deviere de comerţ (trade deflection)
- stimulent puternic pentru nemembri de a icircncerca să icircşi livreze mărfurile icircn icircntreaga zonă de liber schimb utilizacircnd teritoriul ţării membre cu cel mai scăzut nivel de protecţie
Aplicare reguli de origine criterii care trebuie icircndeplinite de bunurile schimbate icircntre ţările membre pentru a fi considerate originare din ţările membre ale zonei de liber schimb şi deci eligibile pentru tratamentul preferenţial
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA VAMALĂ
ZLS ai cărei membrii au o politică comercială comună faţă de terţi
bull Tarif vamal comun
bull Măsuri netarifare comune de protecţie faţă de terţi (măsuri de salvgardare antidumping şi compensatorii)
bullNegocierea şi icircncheierea icircn comun de acorduri comerciale cu ţările terţe
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA VAMALĂ
bull deşi nu mai este nevoie (ca icircn cazul zonelor de liber schimb) de reguli de origine (a căror icircndeplinire trebuie verificată la frontiera fiecărei ţări membre) controalele vamale la frontierele dintre membrii unei uniuni vamale rămacircn pentru a permite
- aplicarea de restricţii icircntre statele membre icircn circumstanţe excepţionale- colectarea de date statistice
Veniturile din icircncasarea taxelor vamale sunt de regulă considerate venituri comune sau sunt distribuite icircntre membri potrivit unei chei de repartiţie predeterminate
Ex porturile Anvers şi Rotterdam Belgia şi Olanda versus piaţa germană
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
Cel mai frecvent icircntacirclnit tip de grupare integraţionistă
superficială este acordul de liber schimb (72 din acordurile notificate la OMC icircn martie 2002)
Acordurile preferenţiale parţiale (19 din notificări)
Uniunile vamale ndash ( 9 din notificări)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
Din punctul de vedere al participanţilor
TREI CATEGORII DE ACORDURI
bull marea majoritate a acordurilor sunt bilaterale (icircntre două ţări)
bullacordurilor la care una din părţi este la racircndul său o grupare integraţionistă crescut icircn ultima vreme ( icircn jur de 20 din totalul acordurilor)
bullacordurile icircn care ambele părţi sunt grupări integraţioniste Deşi icircn curs de negociere de mai mult timp (ex UE-Mercosur nici un asemenea acord nu a fost icircncheiat deocamdată ceea ce sugerează
că aceste construcţii sunt complexe şi dificil de negociat
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa
Din punct de vedere geografic putem distinge icircntre
bull acorduri intervenite icircntre ţări contigue aparţinacircnd aceleiaşi zone geografice
bullacorduri trans-regionale
Icircn ultimii ani au proliferat icircnsă acordurile dintre ţări aflate la mari distanţe geografice din continente diferite (ex EU ndash Africa de Sud SUA ndash Australia Chile ndash Coreea de Sud etc)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa Piaţa comună (piaţa unică)
Reprezintă un progres al integrării economice faţă de stadiul anterior din perspectiva a două dimensiuni
liberalizează circulaţia intra-grupare şi pentru factorii de producţie (nu doar pentru produse)
abordează şi obstacolele care stacircnjenesc fluxurile economice intra-grupare acţionacircnd nu doar la frontierele naţionale ci şi icircn interiorul fiecărei ţări
- norme tehnice sanitare fitosanitare şi veterinare- reglementări fiscale- practici anticoncurenţiale acordarea de drepturi
exclusive (situaţii de monopol) tolerarea instigarea formării de carteluri acordarea de subvenţii (ajutoare de stat)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
bull Stadiu şi mai avansat de integrare icircn care ansamblul politicilor economice şi o bună parte din politicile sociale sunt fie complet unificate fie stracircns coordonate
Icircn plan monetar icircn funcţie de stringenţa gradului de armonizare avut icircn vedere se poate merge
- de la simpla coordonare a cursurilor de schimb (prin ldquolegareardquo monedelor naţionale de o monedă de referinţă)
- pacircnă la adoptarea unei monede comune
Icircncepacircnd cu ldquostadiul 3rdquo (uniunea vamală) realizarea integrării economice propuse reclamă icircn tot mai mare măsură o solidaritate politică icircntre parteneri care au tot mai icircnguste posibilităţi de a se manifesta independent faţă de terţi icircn plan economic
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Această prezentare secvenţială a formelor de integrare economică are mai ales scop didactic Icircn lumea reală
- trecerea succesivă prin toate aceste stadii nu este automată (exemplu Comunitatea Economică Europeană a ldquoţintitrdquo de la bun icircnceput uniunea vamală trecacircnd peste stadiile mai
timpurii)
- formele concrete de integrare economică realizată nu corespund icircntrutotul tiparelor menţionate amalgamacircndu-se adesea trăsături specifice unor forme de integrare diferite
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Patru variabile ale fenomenului integraţionist a) Fluxurile economice
vizateb) Tipuri de bariere abordate
c) Modalităţi de integrare utilizate
d) Nivelul de decizie icircn cadrul grupării
integraţioniste
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
a) Fluxurile economice vizate
Icircn principiu sfera de cuprindere a grupării este cu atacirct mai largă cu cacirct avansăm de la un stadiu la altul astfel că de regulă serviciile şi factorii de producţie ajung să fie cuprinşi doar icircncepacircnd cu bdquostadiul 4rdquo
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară) a) Fluxurile economice vizate- continuare
Există icircnsă tot mai multe excepţii de la acest tipar cum ar fi-bdquoSpaţiul Economic Europeanrdquo (EEA) care nu atinge stadiul de uniune vamală
(deoarece participanţii care sunt membri AELS nu sunt asociaţi politicii comerciale comune a UE) dar acoperă şi libertatea de circulaţie a serviciilor şi a factorilor de producţie
-tot mai multe acorduri de liber schimb (exemplu cele icircncheiate de Chile Australia Noua Zeelandă etc) prevăd şi liberalizarea comerţului reciproc cu servicii
-prevederi referitoare la liberalizarea circulaţiei factorilor de producţie se găsesc icircn unele grupări considerate simple acorduri de liber schimb (acordarea bdquodreptului de stabilirerdquo companiilor din ţările partenere) sau uniuni vamale (exemplu acordul CARICOM prevede libera circulaţie a forţei de muncă)
Pe de altă parte există uniuni vamale care exclud de sub incidenţa lor o parte importantă a comerţului reciproc (exemplu UE ndash Turcia pentru produsele agricole)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
a) Fluxurile economice vizate- continuare Asociația Europeană a Liberului Schimb (AELS European Free Trade Association EFTA) a fost icircnființată icircn 1960 prin semnarea Conventiei de la Stockholm Scopul inițial al acestei organizații internaționale era de a elimina taxele vamale asupra produselor industriale icircn comerțul dintre statele membre Prin convenția AELS statele AELS au stabilit o zonă de liber-schimb pentru comerțul mărfurilor Convenția a fost completată ulterior printr-un acord de integrare economică pentru sectorul de servicii Spre deosebire de UE icircnsă AELS nu este o uniune vamală ceea ce icircnseamnă că fiecare stat membru AELS poate stabili icircn principiu liber taxele vamale și politica comercială externă privind state terțe (non-AELS) Membrii fondatori au fost Marea Britanie Danemarca Norvegia Suedia Austria Elveţia și Portugalia Finlanda a devenit membru asociat icircn 1961 (devenind membru cu drepturi depline icircn 1966 iar Islanda icircn 1970 Regatul Unit și Danemarca intră icircn Comunitatea Europeană icircn 1973 (icircmpreună cu Irlanda icircncetacircnd prin urmare să fie membre AELS Portugalia a părăsit de asemenea AELS pentru a intra icircn Comunitatea Europeană icircn 1986 Liechtenstein se alătură AELS icircn 1991 interesele sale fiind reprezentate pacircnă atunci de Elveţia Icircn 1995 Austria Suedia și
Finlanda devin membre UE și părăsesc AELSMembrii actuali ai Asociației Europene a Liberului Schimb sunt Islanda Liechtenstein Norvegia și Elveţia
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară) b) Tipuri de bariere
abordate- bariere care acţionează la
frontieră
- bariere care acţionează icircn interiorul frontierelor naţionale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
- integrare negativă
c) Modalităţi de integrare utilizate
- integrarea pozitivă
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Integrare negativă presupune
-eliminarea obstacolelor existente (roll-back) şi abţinerea de la aplicarea de noi obstacole (standstill) icircn calea fluxurilor economice reciproce
-presupune o postură pasivă (hands off) şi nu reclamă existenţa unei capacităţi administrative deosebite
c) Modalităţi de integrare utilizate
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară) c) Modalităţi de integrare
utilizateIntegrarea pozitivă presupune
-intervenţia activă a autorităţilor pentru a evita apariţia de
obstacole icircn calea fluxurilor economice reciproce care decurg din existenţa unor reglementări naţionale diferite care pot afecta importurile comparativ mai mult decacirct producţia autohtonă
-o postură activă (hands on) ceea ce reclamă existenţa unei capacităţi administrative satisfăcătoare Se poate manifesta prin
armonizarea reglementărilor naţionale adoptarea de reglementări supranaţionale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
d) Nivelul de decizie icircn cadrul grupării integraţioniste
Nivelul integuvernamental este larg precumpănitor majoritatea grupărilor integraţioniste nu cunosc alt nivel de decizie decacirct cel interguvernamental pe cacircnd elementele de supranaţionalitate existente icircn anumite grupări sunt aplicabile doar anumitor domenii nu icircntregii palete de domenii acoperite de gruparea respectivă
Nivelul supranaţional cunoaşte cea mai largă sferă de manifestare icircn cadrul UE dar trebuie menţionat că şi aici există numeroase domenii unde statele membre păstează un drept de decizie distinct de cel exercitat la nivelul organelor comunitare (cazul aşa-numitelor competenţe mixte şi naţionale)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
d) Nivelul de decizie icircn cadrul grupării integraţioniste-continuare
competenţa exclusiv supranaţională (aşa-numita competenţă exclusivă) există icircn următoarele domenii
- politica comercială - politica de concurenţă - uniunea (politica) vamală- conservarea resurselor biologice ale mării icircn cadrul politicii
comune icircn domeniul pescuitului- politica monetară pentru ţările din zona euro
Foarte puţine alte grupări integraţioniste s-au ldquodotatrdquo cu organisme supranaţionale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela BalassaUNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Blocurile economice comerciale ndashforme de integrare
Crearea GATT a marcat icircnceputul unei lungi perioade de liberalizare progresivă a comerţului internaţional pe principii nediscriminatori
[1] GATT - Acordul General pentru Tarife și Comerț (The General Agreement on Tariffs and Trade) a fost negociat icircn timpul Conferinței ONU pentru Comerț și Ocuparea forței de muncă și a fost rezultatul eşecului de negociere a guvernelor de a crea Organizația Internaţională a Comerțului (ITO) GATT a fost format icircn 1947 și a durat pacircnă icircn 1994 cacircnd a fost icircnlocuit de către Organizaţia Mondială a Comerţului icircn 1995 Textul original GATT (GATT 1947) este icircncă icircn vigoare icircn cadrul OMC sub rezerva modificărilor GATT din 1994
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Blocurile economice comerciale ndashforme de integrare
Icircn afară de premisele economice şi politice au fost aduşi icircn discuţie chiar factori geografici şi culturali bull GeograficiPaul Krugman apreciază că proximitatea geografică dă naştere unor blocuri comerciale bdquonaturalerdquo create icircntre parteneri care derulează icircntre ei o parte semnificativă din fluxurile lor comercialebullCulturali Samuel Huntington prezintă cultura drept o forţă care uneşte şi divide totodată icircn consecinţă ţările cu afinităţi culturale cooperează economic şi politic iar organizaţiile internaţionale cum ar fi de exemplu Uniunea Europeană formate din state cu trăsături culturale comune au mai mult suces decacirct cele care icircncearcă să transceadă culturile
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Blocurile economice comerciale ndashforme de integrare
Prima este trecerea de la un regionalism icircnchis la unul deschis Multe dintre blocurile comerciale icircnfiinţate icircn anii 60 -70 se bazează pe o politică de substituire a importurilor şi impunerea barierelor externe ridicate
Noul val se caracterizează printr-o deschidere mai mare faţă de exterior şi o disponibilitate mai mare de a susţine decacirct de a controla comerţul internaţional
A doua este apariţia blocurilor comerciale icircn care sunt parteneri atacirct din statele dezvoltare cacirct şi din ţările icircn curs de dezvoltare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa
Elemente definitorii ale diferitelor forme de aranjamente de integrare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
B Efecte locaţionale - Distribuţia spaţială a activităţilor economice icircntre partenerii din cadrul unei grupări integraţioniste
1 Efecte statice
a) Crearea de comerţ
b) Deturnare de comerţ
c) Stimularea consumului
d) Pierderea din icircncasări de taxe vamale
e) Ameliorarea raportului de schimb
2 Efecte dinamice
a) Economii de scală
b) Eficienţa X
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
1 Efecte statice
a) Crearea de comerţ
b) Deturnare de comerţ
c) Stimularea consumului
d) Pierderea din icircncasări de taxe vamale
e) Ameliorarea raportului de schimb
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
a) Crearea de comerţ
bullIcircnlocuirea produselor autohtone (mai) scumpe cu produse importate (mai) ieftine provenite din ţările partenere sunt economisite resurse utilizate pentru satisfacerea nevoilor de consum intern ceea ce reprezintă un cacircştig de bunăstare pentru economia icircn cauză
Conceptele de creare a fost introduse de Jacob Viner (1950)
Avantaj competitiv Mihail Manoilescu- (1891-1950) Theacuteorie du protectionnisme et de leacutechange international - Editura Giard Paris 382 p
Pentru procurarea bunurilor economice arăta Manoilescu ţara agricolă dispunea de două căi posibile 1048707 calea indirectă (sau comercială) care consta icircn importul unor produse cu o productivitate a muncii inferioară mediei naţionale 1048707 calea directă (sau industrială) care consta icircn producerea icircn interiorul ţării a unor mărfuri cu o productivitate a muncii superioară mediei naţionale Pentru a determina dacă o marfă trebuia importată sau produsă icircn ţară era necesar să se compare productivitatea muncii aferente respectivei mărfi cu productivitatea medie naţională
Mihail Manoilescu- (1891-1950) Theacuteorie du protectionnisme et de leacutechange international - Editura
Giard Paris
a) Crearea de comerţ
a) Crearea de comerţ
)lei(granitapesteprodusemarfurilorpretul
)lei(tarainprodusemarfurilorpretulCSCS nomreal
Studiu de cazCursul de schimb nominal 1$=19800 lei preţurile unor mărfuri similare sunt icircn Romacircnia 100 miliarde lei iar icircn SUA 4500000 $ Să se determine cursul de schimb real şi să se explice semnificaţia sa
121lei00000010089
lei000000000100
$0005004
lei000000000100
lei19800
1CSreal
Aceasta icircnseamnă că mărfurile produse icircn Romacircnia au un preţ relativ care reprezintă 112 din preţul mărfii similare americane cea ce arată că mărfurile americane vor fi mai ieftine decacirct cele romacircneşti
2p
1pnomreal I
ICSCS
Ip1 - indicele preţurilor icircn ţara de referinţăIp2 - indicele preţurilor icircn ţara cu care se execută
tranzacţiile
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţ
bull Icircnlocuirea importurilor mai ieftine din restul lumii cu importuri mai scumpe din ţările partenere pierdere de bunăstare pentru economia icircn cauză
bull Icircn plus efectul de deturnare de comerţ este resimţit negativ şi de producătorii din ţările terţe care icircşi pierd din debuşeele de export
Conceptele de creare a fost introduse de Jacob Viner (1950)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţIcircn cazuri particulare crearea şi respectiv deturnarea de
comerţ pot avea efecte opuse celor aşteptate
- crearea de efecte de comerţ poate genera şocuri de ajustare violente
- deturnarea de comerţ poate genera economii de scală care se traduc icircn reducerea costurilor efect repercutat ulterior asupra consumatorilor prin preţuri mai mici
- icircn asemenea cazuri sporul de venit astfel generat icircm cadrul grupării integraţioniste poate duce la creşterea cererii de bunuri şi servicii din ţările terţe
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţEconomii şi dezeconomii de scară
CTMTL Zona I Zona II Zona III
FP
Q
I
I 1 FP
Q
I
I=1
FP
Q
I
I 1
Curba ldquoplicrdquo sau curba ldquoicircnfăşurătoarerdquo
Icircn economie economia de scară (icircn engleză economies of scale) este un termen ce descrie ceea ce se icircntacircmplă atunci cacircnd cantitățile de factori utilizați icircn producție cresc bull Mai concret o icircntreprindere icircși reduce costurile unitare producacircnd mai multe bunuri sau servicii și pe măsură ce crește producția costurile medii scad prin repartizarea costurilor fixe asupra unei producții mai mari
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
c) Stimularea consumului
bull Graţie scăderii preţurilor interne ca urmare a reducerii barierelor la import consumul va creşte
bull Acest surplus al consumatorilor reprezintă un cacircştig de bunăstare pentru ţara importatoare
bull Deoarece consumul suplimentar astfel generat va fi satisfăcut din import acest efect mai este denumit şi expansiune de comerţ (concept introdus de James Meade 1955)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
d) Pierderea din icircncasări din taxe vamale
Acest fenomen are loc icircn două situaţii
-ca urmare a eliminării taxelor vamale percepute asupra importurilor din ţările partenere care s-ar fi efectuat oricum (pentru că exportatorii respectivi erau cei mai competitivi chiar şi icircn raport cu cei din ţările terţe)
- ca urmare a fenomenului de deturnare de comerţ (pentru că importuri din ţări terţe asupra cărora s-ar fi perceput taxe vamale sunt icircnlocuite de importuri din ţări partenere cărora nu li se aplică taxe vamale)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
e) Ameliorarea raportului de schimb
Raportul de schimb = raportul procentual icircntre indicele preţurilor medii de export şi indicele preţurilor medii de import O ameliorare a raportului de schimb are semnificaţia că ţara respectivă trebuie să exporte mai puţin pentru a importa aceeaşi cantitate de mărfuri (sau obţine o cantitate mai mare de mărfuri dim import exportacircnd la fel de mult)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
e) Ameliorarea raportului de schimb
O grupare integraţionistă icircşi poate ameliora raportul de schimb icircn două feluri care pot exista simultan
- spontan ca urmare a efectului de deturnare de comerţ scade cererea pentru importurile din restul lumii deci preţurile acestora se ajustează icircn jos
- deliberat prin manipularea restricţiilor la import (tipic majorarea taxelor vamale)
Condiţia indispensabilă pentru materializarea acestui efect este ca gruparea integraţionistă să fie bdquomarerdquo adică să dispună de o forţă economică suficientă pentru a influenţa semnificativ cererea mondială pentru diverse produse
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Teoria domino a regionalismului [Richard Baldwin 1997]
Odata iniţiată o grupare integraţionistă outsiderii sunt stimulaţi să adere la ea efectele negative pentru terţi (deturnarea de comerţ şisau deteriorarea raportului de schimb) mobilizează forţele acestora in favoarea aderării
Presiunea icircn sensul aderării creşte odata cu dimensiunea blocului comercial cu cacirct acesta este mai mare cu atacirct mai atractivă este participarea pentru outsideri
Icircn consecinţă o singură integrare poate genera runde succesive de extindere (efect multiplicator)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Teoria domino a regionalismului [Richard Baldwin 1997]O ilustrare empirică a acestei teorii o oferă ordinea icircn care au fost organizate referendumurile pentru extinderea din 1995 a UE (Austria Finlanda Suedia Norvegia) icircncepacircnd cu ţările cele mai favorabile aderării tocmai pentru a spori presiunea asupra celor care urmau
Limită se bazează pe ipoteza că bdquoinsideriirdquo nu vor bloca extinderea grupăriiElementul care poate icircnclina balanţa este faptul că reacţia faţă de pierderi potenţiale tinde să fie mai puternică decacirct pentru obţinerea de cacircştiguri potenţiale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Relaţie directă structuri concurenţiale potenţial de creare comerţ mai mare
bull Cu cacirct economiile participante au structuri mai concurenţiale cu atacirct potenţialul de creare de comerţ este mai mare
bullInvers cu cacirct economiile participante sunt mai complementare cu atacirct potenţialul de deturnare de comerţ este mai mare
bull Cu cacirct preţurile interne icircn interiorul grupării integraţioniste sunt mai apropiate de preţurile mondiale cu atacirct potenţialul de creare de comerţ este mai mare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Realizarea de economii de scară posibile graţie lărgirii dimensiunilor pieţelor accesibile bull Aceasta antrenează o reducere a costurilor unitare de producţie şi icircn consecinţă fie consumatorii cacircştigă din preţuri mai reduse fie producătorii cacircştigă de pe urma profiturilor mai maribull Există două tipuri de economii de scară
-economii interne de scală care se materializează prin creşterea dimensiunii unităţii productive -economii externe de scală unde dimensiunea sectorului de activitate generează externalităţi pozitive pentru unităţile productive care acţionează icircn interiorul său (forţă de muncă specializată reţele de cercetare de comercializare etc)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Aceste efecte sunt considerate statice PIB creşte ca urmare a realocării resurselor şi acumulării de capital dar creşterea superioară durează doar pacircnă cacircnd economia receptează integral impactul lor pozitiv
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
2 Efecte dinamice
a) Economii de scală
b) Eficienţa X
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
Decurg din stimulentele pe care le creează grupările integraţioniste icircn direcţia creşterii productivităţii muncii ceea ce pune economia pe o traiectorie durabilă de creştere economică superioară Aceasta poate fi obţinută ca urmare a
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
a) Economiile de scală
Dezvoltarea comerţul permite producătorilor să icircşi mărească volumul producţiei cu consecinţa valorificării unor efecte pozitive
Economii şi dezeconomii de scară
CTMTL Zona I Zona II Zona III
FP
Q
I
I 1 FP
Q
I
I=1
FP
Q
I
I 1
Curba ldquoplicrdquo sau curba ldquoicircnfăşurătoarerdquo
Mai concret o icircntreprindere icircși reduce costurile unitare producacircnd mai multe bunuri sau servicii și pe măsură ce crește producția costurile medii scad prin repartizarea costurilor fixe asupra unei producții mai mari
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
- (termen utilizat de Harvey Leibenstein tot mai frecvent este utilizat conceptul de ameliorare a productivităţii totale a factorilor)
b) Eficienţa X
Se referă la măsura productivităţii muncitorilor icircn condiţiile menţinerii constante a tuturor celorlalte input-uri icircn procesul de producţie inclusiv calificările muncitorilor Concurenţa sporită pe care o generează comerţul necesită ca firmele să răspundă mai prompt la modificarea condiţiilor pe piaţă - Ea stimulează firmele să icircşi icircmbunătăţească performanţa economică prin inovări reducătoare de costuri şi să amelioreze calitatea bunurilor produse Fostul prim-ministru britanic Harold McMillan avea icircn vedere acest gen de efect atunci cacircnd se referea la ldquoduşul recerdquo pe care aderarea ţării sale la CEE l-ar reprezenta pentru icircntreprinderile britanice
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
existenţa mai multor concurenţi face mai dificilă realizarea icircnţelegerilor anticoncurenţiale (carteluri)
-reducerea dispersiei cotelor de piaţă deţinute de firme individuale (tipic acestea pierd din cota de piaţă deţinută local şi cacircştigă cote de piaţă icircn exterior dar icircn cadrul grupării) permite restracircngerea cazurilor de existenţă a unor poziţii dominante (monopoluri)
- se elimină reduce segmentarea pieţelor făcacircnd imposibilă mai dificilă discriminarea de preţ
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
Icircn consecinţă are loc o selecţie naturală firmele necompetitive se icircnchid (ies de pe piaţă) sau se reorganizează (fuziuni achiziţii) iar firme noi intră pe piaţă
Icircn mod normal există un compromis inevitabil icircntre valorificarea economiilor de scară pe de-o parte şi intensitatea climatului concurenţial pe de altă parte
Integrarea economică poate atenua sau chiar evita acest compromis deoarece permite firmelor să fie mai mari (deci să valorifice economiile de scală) fără ca numărul lor să fie mai mic
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
Efecte locaţionale - Distribuţia spaţială a activităţilor economice icircntre partenerii din cadrul unei grupări integraţioniste
bull Icircn mod tipic tara din cadrul grupării al cărei avantaj comparativ este cel mai diferit de media mondială este cea mai ameninţată de efectul de deturnare de comerţ comerţul său va fi reorientat către parteneri din grupare ale căror costuri comparative se situează icircntre cele ale sale şi media mondială
Icircn consecinţă dacă un grup de ţări puţin dezvoltate formează o grupare integraţionistă va exista o tendinţă ca cel mai bdquosăracrdquo membru să sufere o pierdere netă de venit din cauza deturnării de comerţ
IcircNTREBĂRI
IcircNTREBĂRI
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Raporturile integrării economice cu integrarea politică- continuare
Integrarea pieţei este o noţiune comportamentală adică indică faptul că activităţile actorilor de pe piaţă diferitelor regiuni sau state membre sunt racordate la condiţiile cererii şi ofertei din icircntreaga Uniune (sau altă zonă relevantă)
bull Această activitate comportamentală se materializează şi icircntr-o circulaţie transfrontalieră semnificativă a bunurilor serviciilor şi factorilor productivi
Există supoziţia că-integrarea pieţei (dacă nu este distorsionată) duce icircn general la creşterea bunăstării-o integrare mai mai mare a politicii poate să fie bună sau nu pentru bunăstarea agregată[
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Integrare negativă versus integrare pozitivă
Termenul de integrare negativă a fost propus de von Tinbergen icircn 1954 şi se referă la procesul de icircnlăturare a obstacolelor asupra comerţului dintre statele participante respectiv eliminarea oricăror restricţii icircn procesul de liberalizare a fluxurilor comerciale
Termenul de integrare pozitivă se referă la modificarea instrumentelor şi instituţiilor existente şi la crearea unora noi capabile să asigure pieţei integrate o funcţionare efectivă şi eficientă şi să promoveze obiective mai ample
Observaţii
Icircn practică integrarea negativă şi pozitivă acţionează icircmpreună Afirmaţia după care formele mai puţin evoluate se bazează numai pe integrare negativă nu a fost confirmată icircn practică
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Interguvernalism şi supranaţionalism
Icircn esenţă abordarea confederalistă respectiv interguvernamentalismul icircnseamnă că statele convin să coopereze reciproc fără a ceda ceva din suveranitatea lor naţională
Abordarea federalistă respectiv supranaţionalismul icircşi propune să dizolve distincţiile tradiţionale dintre statele naţiune
bull UE este icircn esenţă un produs al abordării federaliste deşi icircntr-o formă oarecum modificată bull Statele membre ezitau icircn abandonarea suveranităţii redobacircndită şi consolidată după cel de al doilea război mondial şi cedarea către o federaţie europeană
Soluţia aleasă - a realiza trecerea de la autonomia naţională la o federaţie europeană printr-un proces gradual
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Viteză variabilă şi geometrie variabilă
Viteza variabilă se referă la situaţia icircn care toţi membrii sunt legaţi prin obiective comune dar unora li se acordă un timp mai icircndelungat pentru realizarea acestora Icircn locul menţinerii tuturor membrilor la ritmul celui mai lent şi mai şovăelnic unele state pot opta pentru aplicarea unor politici comune la care celelalte vor adera cacircnd vor fi pregătite
Geometria variabilă se referă la situaţiile icircn care subgrupuri de membrii posibil pe diferite probleme doresc să treacă la forme mai adacircnci de integrare şi cooperare pe probleme specifice icircn timp ce alţi membrii doresc să rămacircnă icircn afara acestor iniţiative
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Viteză variabilă şi geometrie variabilă
Tendinţa de formare a unor blocuri comerciale regionale este determinată de acţiunea a două categorii de factori
Factori endogeniFactori exogeni
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Viteză variabilă şi geometrie variabilă - Tendinţa de formare a unor blocuri comerciale regionale este determinată de acţiunea a două
categorii de factori
Factori endogeni
bull Opţiunile fundamentale de politică economică similare respectiv concepţia comună despre dezvoltare
bull Politicile de liberalizare a comerţului promovate de multe ţări icircn curs de dezvoltare proces care va facilita liberalizarea accentuată icircn vederea unei viitoare integrări cu statele mai avansate
bull Dificultăţile economice cu care s-au confruntat ţările ca urmare a crizelor care au avut ca efect conştientizarea faptului că există potenţial de creştere insuficient valorificat
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Viteză variabilă şi geometrie variabilă - Tendinţa de formare a unor blocuri comerciale regionale este determinată de acţiunea a două
categorii de factori
Factori exogeni
bull Modalitatea de acoperire a riscurilor potenţiale determinate de evenimente care se petrec fie icircn zona respectivă fie icircn alte zone
bull Icircncercări de a compensa printr-o intensificare a schimburilor intragrup eventualele pierderi datorate bdquoicircngustăriirdquo unor pieţe externe ca urmare tot a unor procese integraţioniste
bull Dorinţa de stabilitate politică şi de consolidare a sistemelor democratice
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Subsidiaritatea şi integrarea economică
Conform Dicţionarului explicativ al limbii romane subsidiar se referă la ceva care se adaugă ca element secundar la argumentaţiile pentru sustinerea unui raţionament a unei teorii complementar auxiliar secundar In contextul utilizarii lui actuale cel mai apropiat inţeles ar fi de asigurarea de servicii complementare icircn condiţiile jucării (interpretării) unui rol secundar
O definire mai generală O comunitate de nivel inalt nu trebuie să interfereze in viaţa comunităţii de nivel mai jos văduvind-o de funcţiile ei dar trebuie să intervină atunci cacircnd aceasta are nevoie de ajutor pentru a-şi putea corela activităţile ei cu ale celorlalte componente ale societăţii din care fac parte văzute intodeauna ca un bun comun
Bazele pricipiului subsidiarităţii icircn acest sens au fost puse de Papa Pius al XI-lea (1931) şi ulterior clarificate de Papa Ioan Paul al II-lea (1991) In general el inseamnă non-acţiune din partea statului şi ajutor atunci cacircnd cetăţeanul are nevoie
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Subsidiaritatea şi integrarea economică- continuare
bull Referitor la rezolvarea problemelor unui sistem cea mai bună rezolvare are loc la nivelul subsistemelor in care ele apar Aceasta abordare ar fi similară cu managementul prin exceptie
bull Trebuie intervenit numai atunci cacircnd este necesar Subsistemele sunt icircncurajate să-şi rezolve singure problemele (inclusiv conflictele) fără să apeleze la autorităţi de nivel superior
Referitor la guvernarea Uniunii Europene aplicarea principiului subsidiarităţii se referă la transferarea deciziei la nivelul cel mai apropiat de cetăţean Se poate afirma că bazele aplicării subsidiarităţii din acest punct de vedere au fost puse prin Tratatul de la Maastricht icircn 1993
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Subsidiaritatea şi integrarea economică- continuare
Organismele cu autoreglementare acestea au aparut ca o alternativă la aplicarea principiilor de reglementare clasică Reglementarea clasică fiind bazată pe legi este un sistem care se adaptează greu la ritmul actual al schimbărilor necesare integrarii icircn noul context economic si politic
La nivelul Uniunii Europene se pot identifica o serie intreagă de entitati Comisia Europei Parlamentul Europei statele membre autorităţile naţionale industria organizatiile neguvernamentale etc fiecare avand un anumit tip sau anumite initiative de reglementare (autoreglementare reglementare voluntara co-reglementare intelegeri sau tratate negociate sau voluntare etc)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Subsidiaritatea şi integrarea economică- continuare
Corelarea aplicării principiului subsidiaritatii cu alte principii de bază ca acelea ale competiţiei democraţiei eticii dezvoltării sustenabile este o temă care ar trebui sa aibă o largă dezbatere şi icircn Romania atacirct la nivelul specialiştilor cacirct şi al cetaţeanului de racircnd deoarece complexitatea procesului de integrare in UE este amplificată de globalizarea pieţelor şi de tranziţia la societatea informationalăEste nevoie de cunoaştere şi comunicare pentru a selecta şi aplica cele mai bune practici si tendinţe
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa
ZONA DE LIBER SCHIMB
ACORD COMERCIAL PREFERENŢIAL
UNIUNEA VAMALĂ
PIAŢA COMUNĂ (piaţa unică)
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
FORME D
E
INTEGRARE
SUPERFICIA
LĂ
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa
ACORD COMERCIAL PREFERENŢIAL
-partenerii icircşi acordă reciproc un tratament comercial mai bun decacirct cel aplicat terţilor (tipic taxe vamale reduse eventual la nivel zero) pentru diferite bunuri care fac obiectul comerţului reciproc
- regulile comerciale internaţionale stabilite sub egida Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC) nu permit existenţa unor asemenea acorduri decacirct icircntre ţări icircn curs de dezvoltare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela BalassaZONA DE LIBER SCHIMB
bull partenerii elimină (nu doar reduc) barierele comerciale (nu doar taxele vamale) care afectează cvasi-totalitatea comerţului reciproc (nu doar o parte din acesta) aplicarea de restricţii asupra fluxurilor commerciale reciproce poate fi totuşi permisă icircn cazuri excepţionale măsuri de salvgardare restricţii din considerante legate de situaţia balanţei de plăţi externe
bull fiecare parte icircşi păstrează independenţa icircn formularea regimului comercial aplicabil ţărilor nemembre
nu există nici o raţiune economică pentru care acordurile de liber schimb ar trebui icircncheiate doar icircntre ţări cu un nivel comparabil de dezvoltare economică şi prosperitate
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela BalassaZONA DE LIBER SCHIMB-Z LS
politicile comerciale aplicate de ţările membre terţilor trebuie să fie relativ asemănătoare din punctul de vedere al restricţiilor impuse
deviere de comerţ (trade deflection)
- stimulent puternic pentru nemembri de a icircncerca să icircşi livreze mărfurile icircn icircntreaga zonă de liber schimb utilizacircnd teritoriul ţării membre cu cel mai scăzut nivel de protecţie
Aplicare reguli de origine criterii care trebuie icircndeplinite de bunurile schimbate icircntre ţările membre pentru a fi considerate originare din ţările membre ale zonei de liber schimb şi deci eligibile pentru tratamentul preferenţial
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA VAMALĂ
ZLS ai cărei membrii au o politică comercială comună faţă de terţi
bull Tarif vamal comun
bull Măsuri netarifare comune de protecţie faţă de terţi (măsuri de salvgardare antidumping şi compensatorii)
bullNegocierea şi icircncheierea icircn comun de acorduri comerciale cu ţările terţe
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA VAMALĂ
bull deşi nu mai este nevoie (ca icircn cazul zonelor de liber schimb) de reguli de origine (a căror icircndeplinire trebuie verificată la frontiera fiecărei ţări membre) controalele vamale la frontierele dintre membrii unei uniuni vamale rămacircn pentru a permite
- aplicarea de restricţii icircntre statele membre icircn circumstanţe excepţionale- colectarea de date statistice
Veniturile din icircncasarea taxelor vamale sunt de regulă considerate venituri comune sau sunt distribuite icircntre membri potrivit unei chei de repartiţie predeterminate
Ex porturile Anvers şi Rotterdam Belgia şi Olanda versus piaţa germană
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
Cel mai frecvent icircntacirclnit tip de grupare integraţionistă
superficială este acordul de liber schimb (72 din acordurile notificate la OMC icircn martie 2002)
Acordurile preferenţiale parţiale (19 din notificări)
Uniunile vamale ndash ( 9 din notificări)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
Din punctul de vedere al participanţilor
TREI CATEGORII DE ACORDURI
bull marea majoritate a acordurilor sunt bilaterale (icircntre două ţări)
bullacordurilor la care una din părţi este la racircndul său o grupare integraţionistă crescut icircn ultima vreme ( icircn jur de 20 din totalul acordurilor)
bullacordurile icircn care ambele părţi sunt grupări integraţioniste Deşi icircn curs de negociere de mai mult timp (ex UE-Mercosur nici un asemenea acord nu a fost icircncheiat deocamdată ceea ce sugerează
că aceste construcţii sunt complexe şi dificil de negociat
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa
Din punct de vedere geografic putem distinge icircntre
bull acorduri intervenite icircntre ţări contigue aparţinacircnd aceleiaşi zone geografice
bullacorduri trans-regionale
Icircn ultimii ani au proliferat icircnsă acordurile dintre ţări aflate la mari distanţe geografice din continente diferite (ex EU ndash Africa de Sud SUA ndash Australia Chile ndash Coreea de Sud etc)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa Piaţa comună (piaţa unică)
Reprezintă un progres al integrării economice faţă de stadiul anterior din perspectiva a două dimensiuni
liberalizează circulaţia intra-grupare şi pentru factorii de producţie (nu doar pentru produse)
abordează şi obstacolele care stacircnjenesc fluxurile economice intra-grupare acţionacircnd nu doar la frontierele naţionale ci şi icircn interiorul fiecărei ţări
- norme tehnice sanitare fitosanitare şi veterinare- reglementări fiscale- practici anticoncurenţiale acordarea de drepturi
exclusive (situaţii de monopol) tolerarea instigarea formării de carteluri acordarea de subvenţii (ajutoare de stat)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
bull Stadiu şi mai avansat de integrare icircn care ansamblul politicilor economice şi o bună parte din politicile sociale sunt fie complet unificate fie stracircns coordonate
Icircn plan monetar icircn funcţie de stringenţa gradului de armonizare avut icircn vedere se poate merge
- de la simpla coordonare a cursurilor de schimb (prin ldquolegareardquo monedelor naţionale de o monedă de referinţă)
- pacircnă la adoptarea unei monede comune
Icircncepacircnd cu ldquostadiul 3rdquo (uniunea vamală) realizarea integrării economice propuse reclamă icircn tot mai mare măsură o solidaritate politică icircntre parteneri care au tot mai icircnguste posibilităţi de a se manifesta independent faţă de terţi icircn plan economic
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Această prezentare secvenţială a formelor de integrare economică are mai ales scop didactic Icircn lumea reală
- trecerea succesivă prin toate aceste stadii nu este automată (exemplu Comunitatea Economică Europeană a ldquoţintitrdquo de la bun icircnceput uniunea vamală trecacircnd peste stadiile mai
timpurii)
- formele concrete de integrare economică realizată nu corespund icircntrutotul tiparelor menţionate amalgamacircndu-se adesea trăsături specifice unor forme de integrare diferite
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Patru variabile ale fenomenului integraţionist a) Fluxurile economice
vizateb) Tipuri de bariere abordate
c) Modalităţi de integrare utilizate
d) Nivelul de decizie icircn cadrul grupării
integraţioniste
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
a) Fluxurile economice vizate
Icircn principiu sfera de cuprindere a grupării este cu atacirct mai largă cu cacirct avansăm de la un stadiu la altul astfel că de regulă serviciile şi factorii de producţie ajung să fie cuprinşi doar icircncepacircnd cu bdquostadiul 4rdquo
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară) a) Fluxurile economice vizate- continuare
Există icircnsă tot mai multe excepţii de la acest tipar cum ar fi-bdquoSpaţiul Economic Europeanrdquo (EEA) care nu atinge stadiul de uniune vamală
(deoarece participanţii care sunt membri AELS nu sunt asociaţi politicii comerciale comune a UE) dar acoperă şi libertatea de circulaţie a serviciilor şi a factorilor de producţie
-tot mai multe acorduri de liber schimb (exemplu cele icircncheiate de Chile Australia Noua Zeelandă etc) prevăd şi liberalizarea comerţului reciproc cu servicii
-prevederi referitoare la liberalizarea circulaţiei factorilor de producţie se găsesc icircn unele grupări considerate simple acorduri de liber schimb (acordarea bdquodreptului de stabilirerdquo companiilor din ţările partenere) sau uniuni vamale (exemplu acordul CARICOM prevede libera circulaţie a forţei de muncă)
Pe de altă parte există uniuni vamale care exclud de sub incidenţa lor o parte importantă a comerţului reciproc (exemplu UE ndash Turcia pentru produsele agricole)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
a) Fluxurile economice vizate- continuare Asociația Europeană a Liberului Schimb (AELS European Free Trade Association EFTA) a fost icircnființată icircn 1960 prin semnarea Conventiei de la Stockholm Scopul inițial al acestei organizații internaționale era de a elimina taxele vamale asupra produselor industriale icircn comerțul dintre statele membre Prin convenția AELS statele AELS au stabilit o zonă de liber-schimb pentru comerțul mărfurilor Convenția a fost completată ulterior printr-un acord de integrare economică pentru sectorul de servicii Spre deosebire de UE icircnsă AELS nu este o uniune vamală ceea ce icircnseamnă că fiecare stat membru AELS poate stabili icircn principiu liber taxele vamale și politica comercială externă privind state terțe (non-AELS) Membrii fondatori au fost Marea Britanie Danemarca Norvegia Suedia Austria Elveţia și Portugalia Finlanda a devenit membru asociat icircn 1961 (devenind membru cu drepturi depline icircn 1966 iar Islanda icircn 1970 Regatul Unit și Danemarca intră icircn Comunitatea Europeană icircn 1973 (icircmpreună cu Irlanda icircncetacircnd prin urmare să fie membre AELS Portugalia a părăsit de asemenea AELS pentru a intra icircn Comunitatea Europeană icircn 1986 Liechtenstein se alătură AELS icircn 1991 interesele sale fiind reprezentate pacircnă atunci de Elveţia Icircn 1995 Austria Suedia și
Finlanda devin membre UE și părăsesc AELSMembrii actuali ai Asociației Europene a Liberului Schimb sunt Islanda Liechtenstein Norvegia și Elveţia
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară) b) Tipuri de bariere
abordate- bariere care acţionează la
frontieră
- bariere care acţionează icircn interiorul frontierelor naţionale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
- integrare negativă
c) Modalităţi de integrare utilizate
- integrarea pozitivă
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Integrare negativă presupune
-eliminarea obstacolelor existente (roll-back) şi abţinerea de la aplicarea de noi obstacole (standstill) icircn calea fluxurilor economice reciproce
-presupune o postură pasivă (hands off) şi nu reclamă existenţa unei capacităţi administrative deosebite
c) Modalităţi de integrare utilizate
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară) c) Modalităţi de integrare
utilizateIntegrarea pozitivă presupune
-intervenţia activă a autorităţilor pentru a evita apariţia de
obstacole icircn calea fluxurilor economice reciproce care decurg din existenţa unor reglementări naţionale diferite care pot afecta importurile comparativ mai mult decacirct producţia autohtonă
-o postură activă (hands on) ceea ce reclamă existenţa unei capacităţi administrative satisfăcătoare Se poate manifesta prin
armonizarea reglementărilor naţionale adoptarea de reglementări supranaţionale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
d) Nivelul de decizie icircn cadrul grupării integraţioniste
Nivelul integuvernamental este larg precumpănitor majoritatea grupărilor integraţioniste nu cunosc alt nivel de decizie decacirct cel interguvernamental pe cacircnd elementele de supranaţionalitate existente icircn anumite grupări sunt aplicabile doar anumitor domenii nu icircntregii palete de domenii acoperite de gruparea respectivă
Nivelul supranaţional cunoaşte cea mai largă sferă de manifestare icircn cadrul UE dar trebuie menţionat că şi aici există numeroase domenii unde statele membre păstează un drept de decizie distinct de cel exercitat la nivelul organelor comunitare (cazul aşa-numitelor competenţe mixte şi naţionale)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
d) Nivelul de decizie icircn cadrul grupării integraţioniste-continuare
competenţa exclusiv supranaţională (aşa-numita competenţă exclusivă) există icircn următoarele domenii
- politica comercială - politica de concurenţă - uniunea (politica) vamală- conservarea resurselor biologice ale mării icircn cadrul politicii
comune icircn domeniul pescuitului- politica monetară pentru ţările din zona euro
Foarte puţine alte grupări integraţioniste s-au ldquodotatrdquo cu organisme supranaţionale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela BalassaUNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Blocurile economice comerciale ndashforme de integrare
Crearea GATT a marcat icircnceputul unei lungi perioade de liberalizare progresivă a comerţului internaţional pe principii nediscriminatori
[1] GATT - Acordul General pentru Tarife și Comerț (The General Agreement on Tariffs and Trade) a fost negociat icircn timpul Conferinței ONU pentru Comerț și Ocuparea forței de muncă și a fost rezultatul eşecului de negociere a guvernelor de a crea Organizația Internaţională a Comerțului (ITO) GATT a fost format icircn 1947 și a durat pacircnă icircn 1994 cacircnd a fost icircnlocuit de către Organizaţia Mondială a Comerţului icircn 1995 Textul original GATT (GATT 1947) este icircncă icircn vigoare icircn cadrul OMC sub rezerva modificărilor GATT din 1994
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Blocurile economice comerciale ndashforme de integrare
Icircn afară de premisele economice şi politice au fost aduşi icircn discuţie chiar factori geografici şi culturali bull GeograficiPaul Krugman apreciază că proximitatea geografică dă naştere unor blocuri comerciale bdquonaturalerdquo create icircntre parteneri care derulează icircntre ei o parte semnificativă din fluxurile lor comercialebullCulturali Samuel Huntington prezintă cultura drept o forţă care uneşte şi divide totodată icircn consecinţă ţările cu afinităţi culturale cooperează economic şi politic iar organizaţiile internaţionale cum ar fi de exemplu Uniunea Europeană formate din state cu trăsături culturale comune au mai mult suces decacirct cele care icircncearcă să transceadă culturile
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Blocurile economice comerciale ndashforme de integrare
Prima este trecerea de la un regionalism icircnchis la unul deschis Multe dintre blocurile comerciale icircnfiinţate icircn anii 60 -70 se bazează pe o politică de substituire a importurilor şi impunerea barierelor externe ridicate
Noul val se caracterizează printr-o deschidere mai mare faţă de exterior şi o disponibilitate mai mare de a susţine decacirct de a controla comerţul internaţional
A doua este apariţia blocurilor comerciale icircn care sunt parteneri atacirct din statele dezvoltare cacirct şi din ţările icircn curs de dezvoltare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa
Elemente definitorii ale diferitelor forme de aranjamente de integrare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
B Efecte locaţionale - Distribuţia spaţială a activităţilor economice icircntre partenerii din cadrul unei grupări integraţioniste
1 Efecte statice
a) Crearea de comerţ
b) Deturnare de comerţ
c) Stimularea consumului
d) Pierderea din icircncasări de taxe vamale
e) Ameliorarea raportului de schimb
2 Efecte dinamice
a) Economii de scală
b) Eficienţa X
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
1 Efecte statice
a) Crearea de comerţ
b) Deturnare de comerţ
c) Stimularea consumului
d) Pierderea din icircncasări de taxe vamale
e) Ameliorarea raportului de schimb
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
a) Crearea de comerţ
bullIcircnlocuirea produselor autohtone (mai) scumpe cu produse importate (mai) ieftine provenite din ţările partenere sunt economisite resurse utilizate pentru satisfacerea nevoilor de consum intern ceea ce reprezintă un cacircştig de bunăstare pentru economia icircn cauză
Conceptele de creare a fost introduse de Jacob Viner (1950)
Avantaj competitiv Mihail Manoilescu- (1891-1950) Theacuteorie du protectionnisme et de leacutechange international - Editura Giard Paris 382 p
Pentru procurarea bunurilor economice arăta Manoilescu ţara agricolă dispunea de două căi posibile 1048707 calea indirectă (sau comercială) care consta icircn importul unor produse cu o productivitate a muncii inferioară mediei naţionale 1048707 calea directă (sau industrială) care consta icircn producerea icircn interiorul ţării a unor mărfuri cu o productivitate a muncii superioară mediei naţionale Pentru a determina dacă o marfă trebuia importată sau produsă icircn ţară era necesar să se compare productivitatea muncii aferente respectivei mărfi cu productivitatea medie naţională
Mihail Manoilescu- (1891-1950) Theacuteorie du protectionnisme et de leacutechange international - Editura
Giard Paris
a) Crearea de comerţ
a) Crearea de comerţ
)lei(granitapesteprodusemarfurilorpretul
)lei(tarainprodusemarfurilorpretulCSCS nomreal
Studiu de cazCursul de schimb nominal 1$=19800 lei preţurile unor mărfuri similare sunt icircn Romacircnia 100 miliarde lei iar icircn SUA 4500000 $ Să se determine cursul de schimb real şi să se explice semnificaţia sa
121lei00000010089
lei000000000100
$0005004
lei000000000100
lei19800
1CSreal
Aceasta icircnseamnă că mărfurile produse icircn Romacircnia au un preţ relativ care reprezintă 112 din preţul mărfii similare americane cea ce arată că mărfurile americane vor fi mai ieftine decacirct cele romacircneşti
2p
1pnomreal I
ICSCS
Ip1 - indicele preţurilor icircn ţara de referinţăIp2 - indicele preţurilor icircn ţara cu care se execută
tranzacţiile
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţ
bull Icircnlocuirea importurilor mai ieftine din restul lumii cu importuri mai scumpe din ţările partenere pierdere de bunăstare pentru economia icircn cauză
bull Icircn plus efectul de deturnare de comerţ este resimţit negativ şi de producătorii din ţările terţe care icircşi pierd din debuşeele de export
Conceptele de creare a fost introduse de Jacob Viner (1950)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţIcircn cazuri particulare crearea şi respectiv deturnarea de
comerţ pot avea efecte opuse celor aşteptate
- crearea de efecte de comerţ poate genera şocuri de ajustare violente
- deturnarea de comerţ poate genera economii de scală care se traduc icircn reducerea costurilor efect repercutat ulterior asupra consumatorilor prin preţuri mai mici
- icircn asemenea cazuri sporul de venit astfel generat icircm cadrul grupării integraţioniste poate duce la creşterea cererii de bunuri şi servicii din ţările terţe
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţEconomii şi dezeconomii de scară
CTMTL Zona I Zona II Zona III
FP
Q
I
I 1 FP
Q
I
I=1
FP
Q
I
I 1
Curba ldquoplicrdquo sau curba ldquoicircnfăşurătoarerdquo
Icircn economie economia de scară (icircn engleză economies of scale) este un termen ce descrie ceea ce se icircntacircmplă atunci cacircnd cantitățile de factori utilizați icircn producție cresc bull Mai concret o icircntreprindere icircși reduce costurile unitare producacircnd mai multe bunuri sau servicii și pe măsură ce crește producția costurile medii scad prin repartizarea costurilor fixe asupra unei producții mai mari
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
c) Stimularea consumului
bull Graţie scăderii preţurilor interne ca urmare a reducerii barierelor la import consumul va creşte
bull Acest surplus al consumatorilor reprezintă un cacircştig de bunăstare pentru ţara importatoare
bull Deoarece consumul suplimentar astfel generat va fi satisfăcut din import acest efect mai este denumit şi expansiune de comerţ (concept introdus de James Meade 1955)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
d) Pierderea din icircncasări din taxe vamale
Acest fenomen are loc icircn două situaţii
-ca urmare a eliminării taxelor vamale percepute asupra importurilor din ţările partenere care s-ar fi efectuat oricum (pentru că exportatorii respectivi erau cei mai competitivi chiar şi icircn raport cu cei din ţările terţe)
- ca urmare a fenomenului de deturnare de comerţ (pentru că importuri din ţări terţe asupra cărora s-ar fi perceput taxe vamale sunt icircnlocuite de importuri din ţări partenere cărora nu li se aplică taxe vamale)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
e) Ameliorarea raportului de schimb
Raportul de schimb = raportul procentual icircntre indicele preţurilor medii de export şi indicele preţurilor medii de import O ameliorare a raportului de schimb are semnificaţia că ţara respectivă trebuie să exporte mai puţin pentru a importa aceeaşi cantitate de mărfuri (sau obţine o cantitate mai mare de mărfuri dim import exportacircnd la fel de mult)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
e) Ameliorarea raportului de schimb
O grupare integraţionistă icircşi poate ameliora raportul de schimb icircn două feluri care pot exista simultan
- spontan ca urmare a efectului de deturnare de comerţ scade cererea pentru importurile din restul lumii deci preţurile acestora se ajustează icircn jos
- deliberat prin manipularea restricţiilor la import (tipic majorarea taxelor vamale)
Condiţia indispensabilă pentru materializarea acestui efect este ca gruparea integraţionistă să fie bdquomarerdquo adică să dispună de o forţă economică suficientă pentru a influenţa semnificativ cererea mondială pentru diverse produse
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Teoria domino a regionalismului [Richard Baldwin 1997]
Odata iniţiată o grupare integraţionistă outsiderii sunt stimulaţi să adere la ea efectele negative pentru terţi (deturnarea de comerţ şisau deteriorarea raportului de schimb) mobilizează forţele acestora in favoarea aderării
Presiunea icircn sensul aderării creşte odata cu dimensiunea blocului comercial cu cacirct acesta este mai mare cu atacirct mai atractivă este participarea pentru outsideri
Icircn consecinţă o singură integrare poate genera runde succesive de extindere (efect multiplicator)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Teoria domino a regionalismului [Richard Baldwin 1997]O ilustrare empirică a acestei teorii o oferă ordinea icircn care au fost organizate referendumurile pentru extinderea din 1995 a UE (Austria Finlanda Suedia Norvegia) icircncepacircnd cu ţările cele mai favorabile aderării tocmai pentru a spori presiunea asupra celor care urmau
Limită se bazează pe ipoteza că bdquoinsideriirdquo nu vor bloca extinderea grupăriiElementul care poate icircnclina balanţa este faptul că reacţia faţă de pierderi potenţiale tinde să fie mai puternică decacirct pentru obţinerea de cacircştiguri potenţiale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Relaţie directă structuri concurenţiale potenţial de creare comerţ mai mare
bull Cu cacirct economiile participante au structuri mai concurenţiale cu atacirct potenţialul de creare de comerţ este mai mare
bullInvers cu cacirct economiile participante sunt mai complementare cu atacirct potenţialul de deturnare de comerţ este mai mare
bull Cu cacirct preţurile interne icircn interiorul grupării integraţioniste sunt mai apropiate de preţurile mondiale cu atacirct potenţialul de creare de comerţ este mai mare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Realizarea de economii de scară posibile graţie lărgirii dimensiunilor pieţelor accesibile bull Aceasta antrenează o reducere a costurilor unitare de producţie şi icircn consecinţă fie consumatorii cacircştigă din preţuri mai reduse fie producătorii cacircştigă de pe urma profiturilor mai maribull Există două tipuri de economii de scară
-economii interne de scală care se materializează prin creşterea dimensiunii unităţii productive -economii externe de scală unde dimensiunea sectorului de activitate generează externalităţi pozitive pentru unităţile productive care acţionează icircn interiorul său (forţă de muncă specializată reţele de cercetare de comercializare etc)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Aceste efecte sunt considerate statice PIB creşte ca urmare a realocării resurselor şi acumulării de capital dar creşterea superioară durează doar pacircnă cacircnd economia receptează integral impactul lor pozitiv
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
2 Efecte dinamice
a) Economii de scală
b) Eficienţa X
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
Decurg din stimulentele pe care le creează grupările integraţioniste icircn direcţia creşterii productivităţii muncii ceea ce pune economia pe o traiectorie durabilă de creştere economică superioară Aceasta poate fi obţinută ca urmare a
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
a) Economiile de scală
Dezvoltarea comerţul permite producătorilor să icircşi mărească volumul producţiei cu consecinţa valorificării unor efecte pozitive
Economii şi dezeconomii de scară
CTMTL Zona I Zona II Zona III
FP
Q
I
I 1 FP
Q
I
I=1
FP
Q
I
I 1
Curba ldquoplicrdquo sau curba ldquoicircnfăşurătoarerdquo
Mai concret o icircntreprindere icircși reduce costurile unitare producacircnd mai multe bunuri sau servicii și pe măsură ce crește producția costurile medii scad prin repartizarea costurilor fixe asupra unei producții mai mari
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
- (termen utilizat de Harvey Leibenstein tot mai frecvent este utilizat conceptul de ameliorare a productivităţii totale a factorilor)
b) Eficienţa X
Se referă la măsura productivităţii muncitorilor icircn condiţiile menţinerii constante a tuturor celorlalte input-uri icircn procesul de producţie inclusiv calificările muncitorilor Concurenţa sporită pe care o generează comerţul necesită ca firmele să răspundă mai prompt la modificarea condiţiilor pe piaţă - Ea stimulează firmele să icircşi icircmbunătăţească performanţa economică prin inovări reducătoare de costuri şi să amelioreze calitatea bunurilor produse Fostul prim-ministru britanic Harold McMillan avea icircn vedere acest gen de efect atunci cacircnd se referea la ldquoduşul recerdquo pe care aderarea ţării sale la CEE l-ar reprezenta pentru icircntreprinderile britanice
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
existenţa mai multor concurenţi face mai dificilă realizarea icircnţelegerilor anticoncurenţiale (carteluri)
-reducerea dispersiei cotelor de piaţă deţinute de firme individuale (tipic acestea pierd din cota de piaţă deţinută local şi cacircştigă cote de piaţă icircn exterior dar icircn cadrul grupării) permite restracircngerea cazurilor de existenţă a unor poziţii dominante (monopoluri)
- se elimină reduce segmentarea pieţelor făcacircnd imposibilă mai dificilă discriminarea de preţ
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
Icircn consecinţă are loc o selecţie naturală firmele necompetitive se icircnchid (ies de pe piaţă) sau se reorganizează (fuziuni achiziţii) iar firme noi intră pe piaţă
Icircn mod normal există un compromis inevitabil icircntre valorificarea economiilor de scară pe de-o parte şi intensitatea climatului concurenţial pe de altă parte
Integrarea economică poate atenua sau chiar evita acest compromis deoarece permite firmelor să fie mai mari (deci să valorifice economiile de scală) fără ca numărul lor să fie mai mic
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
Efecte locaţionale - Distribuţia spaţială a activităţilor economice icircntre partenerii din cadrul unei grupări integraţioniste
bull Icircn mod tipic tara din cadrul grupării al cărei avantaj comparativ este cel mai diferit de media mondială este cea mai ameninţată de efectul de deturnare de comerţ comerţul său va fi reorientat către parteneri din grupare ale căror costuri comparative se situează icircntre cele ale sale şi media mondială
Icircn consecinţă dacă un grup de ţări puţin dezvoltate formează o grupare integraţionistă va exista o tendinţă ca cel mai bdquosăracrdquo membru să sufere o pierdere netă de venit din cauza deturnării de comerţ
IcircNTREBĂRI
IcircNTREBĂRI
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Integrare negativă versus integrare pozitivă
Termenul de integrare negativă a fost propus de von Tinbergen icircn 1954 şi se referă la procesul de icircnlăturare a obstacolelor asupra comerţului dintre statele participante respectiv eliminarea oricăror restricţii icircn procesul de liberalizare a fluxurilor comerciale
Termenul de integrare pozitivă se referă la modificarea instrumentelor şi instituţiilor existente şi la crearea unora noi capabile să asigure pieţei integrate o funcţionare efectivă şi eficientă şi să promoveze obiective mai ample
Observaţii
Icircn practică integrarea negativă şi pozitivă acţionează icircmpreună Afirmaţia după care formele mai puţin evoluate se bazează numai pe integrare negativă nu a fost confirmată icircn practică
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Interguvernalism şi supranaţionalism
Icircn esenţă abordarea confederalistă respectiv interguvernamentalismul icircnseamnă că statele convin să coopereze reciproc fără a ceda ceva din suveranitatea lor naţională
Abordarea federalistă respectiv supranaţionalismul icircşi propune să dizolve distincţiile tradiţionale dintre statele naţiune
bull UE este icircn esenţă un produs al abordării federaliste deşi icircntr-o formă oarecum modificată bull Statele membre ezitau icircn abandonarea suveranităţii redobacircndită şi consolidată după cel de al doilea război mondial şi cedarea către o federaţie europeană
Soluţia aleasă - a realiza trecerea de la autonomia naţională la o federaţie europeană printr-un proces gradual
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Viteză variabilă şi geometrie variabilă
Viteza variabilă se referă la situaţia icircn care toţi membrii sunt legaţi prin obiective comune dar unora li se acordă un timp mai icircndelungat pentru realizarea acestora Icircn locul menţinerii tuturor membrilor la ritmul celui mai lent şi mai şovăelnic unele state pot opta pentru aplicarea unor politici comune la care celelalte vor adera cacircnd vor fi pregătite
Geometria variabilă se referă la situaţiile icircn care subgrupuri de membrii posibil pe diferite probleme doresc să treacă la forme mai adacircnci de integrare şi cooperare pe probleme specifice icircn timp ce alţi membrii doresc să rămacircnă icircn afara acestor iniţiative
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Viteză variabilă şi geometrie variabilă
Tendinţa de formare a unor blocuri comerciale regionale este determinată de acţiunea a două categorii de factori
Factori endogeniFactori exogeni
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Viteză variabilă şi geometrie variabilă - Tendinţa de formare a unor blocuri comerciale regionale este determinată de acţiunea a două
categorii de factori
Factori endogeni
bull Opţiunile fundamentale de politică economică similare respectiv concepţia comună despre dezvoltare
bull Politicile de liberalizare a comerţului promovate de multe ţări icircn curs de dezvoltare proces care va facilita liberalizarea accentuată icircn vederea unei viitoare integrări cu statele mai avansate
bull Dificultăţile economice cu care s-au confruntat ţările ca urmare a crizelor care au avut ca efect conştientizarea faptului că există potenţial de creştere insuficient valorificat
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Viteză variabilă şi geometrie variabilă - Tendinţa de formare a unor blocuri comerciale regionale este determinată de acţiunea a două
categorii de factori
Factori exogeni
bull Modalitatea de acoperire a riscurilor potenţiale determinate de evenimente care se petrec fie icircn zona respectivă fie icircn alte zone
bull Icircncercări de a compensa printr-o intensificare a schimburilor intragrup eventualele pierderi datorate bdquoicircngustăriirdquo unor pieţe externe ca urmare tot a unor procese integraţioniste
bull Dorinţa de stabilitate politică şi de consolidare a sistemelor democratice
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Subsidiaritatea şi integrarea economică
Conform Dicţionarului explicativ al limbii romane subsidiar se referă la ceva care se adaugă ca element secundar la argumentaţiile pentru sustinerea unui raţionament a unei teorii complementar auxiliar secundar In contextul utilizarii lui actuale cel mai apropiat inţeles ar fi de asigurarea de servicii complementare icircn condiţiile jucării (interpretării) unui rol secundar
O definire mai generală O comunitate de nivel inalt nu trebuie să interfereze in viaţa comunităţii de nivel mai jos văduvind-o de funcţiile ei dar trebuie să intervină atunci cacircnd aceasta are nevoie de ajutor pentru a-şi putea corela activităţile ei cu ale celorlalte componente ale societăţii din care fac parte văzute intodeauna ca un bun comun
Bazele pricipiului subsidiarităţii icircn acest sens au fost puse de Papa Pius al XI-lea (1931) şi ulterior clarificate de Papa Ioan Paul al II-lea (1991) In general el inseamnă non-acţiune din partea statului şi ajutor atunci cacircnd cetăţeanul are nevoie
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Subsidiaritatea şi integrarea economică- continuare
bull Referitor la rezolvarea problemelor unui sistem cea mai bună rezolvare are loc la nivelul subsistemelor in care ele apar Aceasta abordare ar fi similară cu managementul prin exceptie
bull Trebuie intervenit numai atunci cacircnd este necesar Subsistemele sunt icircncurajate să-şi rezolve singure problemele (inclusiv conflictele) fără să apeleze la autorităţi de nivel superior
Referitor la guvernarea Uniunii Europene aplicarea principiului subsidiarităţii se referă la transferarea deciziei la nivelul cel mai apropiat de cetăţean Se poate afirma că bazele aplicării subsidiarităţii din acest punct de vedere au fost puse prin Tratatul de la Maastricht icircn 1993
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Subsidiaritatea şi integrarea economică- continuare
Organismele cu autoreglementare acestea au aparut ca o alternativă la aplicarea principiilor de reglementare clasică Reglementarea clasică fiind bazată pe legi este un sistem care se adaptează greu la ritmul actual al schimbărilor necesare integrarii icircn noul context economic si politic
La nivelul Uniunii Europene se pot identifica o serie intreagă de entitati Comisia Europei Parlamentul Europei statele membre autorităţile naţionale industria organizatiile neguvernamentale etc fiecare avand un anumit tip sau anumite initiative de reglementare (autoreglementare reglementare voluntara co-reglementare intelegeri sau tratate negociate sau voluntare etc)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Subsidiaritatea şi integrarea economică- continuare
Corelarea aplicării principiului subsidiaritatii cu alte principii de bază ca acelea ale competiţiei democraţiei eticii dezvoltării sustenabile este o temă care ar trebui sa aibă o largă dezbatere şi icircn Romania atacirct la nivelul specialiştilor cacirct şi al cetaţeanului de racircnd deoarece complexitatea procesului de integrare in UE este amplificată de globalizarea pieţelor şi de tranziţia la societatea informationalăEste nevoie de cunoaştere şi comunicare pentru a selecta şi aplica cele mai bune practici si tendinţe
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa
ZONA DE LIBER SCHIMB
ACORD COMERCIAL PREFERENŢIAL
UNIUNEA VAMALĂ
PIAŢA COMUNĂ (piaţa unică)
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
FORME D
E
INTEGRARE
SUPERFICIA
LĂ
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa
ACORD COMERCIAL PREFERENŢIAL
-partenerii icircşi acordă reciproc un tratament comercial mai bun decacirct cel aplicat terţilor (tipic taxe vamale reduse eventual la nivel zero) pentru diferite bunuri care fac obiectul comerţului reciproc
- regulile comerciale internaţionale stabilite sub egida Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC) nu permit existenţa unor asemenea acorduri decacirct icircntre ţări icircn curs de dezvoltare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela BalassaZONA DE LIBER SCHIMB
bull partenerii elimină (nu doar reduc) barierele comerciale (nu doar taxele vamale) care afectează cvasi-totalitatea comerţului reciproc (nu doar o parte din acesta) aplicarea de restricţii asupra fluxurilor commerciale reciproce poate fi totuşi permisă icircn cazuri excepţionale măsuri de salvgardare restricţii din considerante legate de situaţia balanţei de plăţi externe
bull fiecare parte icircşi păstrează independenţa icircn formularea regimului comercial aplicabil ţărilor nemembre
nu există nici o raţiune economică pentru care acordurile de liber schimb ar trebui icircncheiate doar icircntre ţări cu un nivel comparabil de dezvoltare economică şi prosperitate
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela BalassaZONA DE LIBER SCHIMB-Z LS
politicile comerciale aplicate de ţările membre terţilor trebuie să fie relativ asemănătoare din punctul de vedere al restricţiilor impuse
deviere de comerţ (trade deflection)
- stimulent puternic pentru nemembri de a icircncerca să icircşi livreze mărfurile icircn icircntreaga zonă de liber schimb utilizacircnd teritoriul ţării membre cu cel mai scăzut nivel de protecţie
Aplicare reguli de origine criterii care trebuie icircndeplinite de bunurile schimbate icircntre ţările membre pentru a fi considerate originare din ţările membre ale zonei de liber schimb şi deci eligibile pentru tratamentul preferenţial
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA VAMALĂ
ZLS ai cărei membrii au o politică comercială comună faţă de terţi
bull Tarif vamal comun
bull Măsuri netarifare comune de protecţie faţă de terţi (măsuri de salvgardare antidumping şi compensatorii)
bullNegocierea şi icircncheierea icircn comun de acorduri comerciale cu ţările terţe
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA VAMALĂ
bull deşi nu mai este nevoie (ca icircn cazul zonelor de liber schimb) de reguli de origine (a căror icircndeplinire trebuie verificată la frontiera fiecărei ţări membre) controalele vamale la frontierele dintre membrii unei uniuni vamale rămacircn pentru a permite
- aplicarea de restricţii icircntre statele membre icircn circumstanţe excepţionale- colectarea de date statistice
Veniturile din icircncasarea taxelor vamale sunt de regulă considerate venituri comune sau sunt distribuite icircntre membri potrivit unei chei de repartiţie predeterminate
Ex porturile Anvers şi Rotterdam Belgia şi Olanda versus piaţa germană
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
Cel mai frecvent icircntacirclnit tip de grupare integraţionistă
superficială este acordul de liber schimb (72 din acordurile notificate la OMC icircn martie 2002)
Acordurile preferenţiale parţiale (19 din notificări)
Uniunile vamale ndash ( 9 din notificări)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
Din punctul de vedere al participanţilor
TREI CATEGORII DE ACORDURI
bull marea majoritate a acordurilor sunt bilaterale (icircntre două ţări)
bullacordurilor la care una din părţi este la racircndul său o grupare integraţionistă crescut icircn ultima vreme ( icircn jur de 20 din totalul acordurilor)
bullacordurile icircn care ambele părţi sunt grupări integraţioniste Deşi icircn curs de negociere de mai mult timp (ex UE-Mercosur nici un asemenea acord nu a fost icircncheiat deocamdată ceea ce sugerează
că aceste construcţii sunt complexe şi dificil de negociat
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa
Din punct de vedere geografic putem distinge icircntre
bull acorduri intervenite icircntre ţări contigue aparţinacircnd aceleiaşi zone geografice
bullacorduri trans-regionale
Icircn ultimii ani au proliferat icircnsă acordurile dintre ţări aflate la mari distanţe geografice din continente diferite (ex EU ndash Africa de Sud SUA ndash Australia Chile ndash Coreea de Sud etc)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa Piaţa comună (piaţa unică)
Reprezintă un progres al integrării economice faţă de stadiul anterior din perspectiva a două dimensiuni
liberalizează circulaţia intra-grupare şi pentru factorii de producţie (nu doar pentru produse)
abordează şi obstacolele care stacircnjenesc fluxurile economice intra-grupare acţionacircnd nu doar la frontierele naţionale ci şi icircn interiorul fiecărei ţări
- norme tehnice sanitare fitosanitare şi veterinare- reglementări fiscale- practici anticoncurenţiale acordarea de drepturi
exclusive (situaţii de monopol) tolerarea instigarea formării de carteluri acordarea de subvenţii (ajutoare de stat)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
bull Stadiu şi mai avansat de integrare icircn care ansamblul politicilor economice şi o bună parte din politicile sociale sunt fie complet unificate fie stracircns coordonate
Icircn plan monetar icircn funcţie de stringenţa gradului de armonizare avut icircn vedere se poate merge
- de la simpla coordonare a cursurilor de schimb (prin ldquolegareardquo monedelor naţionale de o monedă de referinţă)
- pacircnă la adoptarea unei monede comune
Icircncepacircnd cu ldquostadiul 3rdquo (uniunea vamală) realizarea integrării economice propuse reclamă icircn tot mai mare măsură o solidaritate politică icircntre parteneri care au tot mai icircnguste posibilităţi de a se manifesta independent faţă de terţi icircn plan economic
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Această prezentare secvenţială a formelor de integrare economică are mai ales scop didactic Icircn lumea reală
- trecerea succesivă prin toate aceste stadii nu este automată (exemplu Comunitatea Economică Europeană a ldquoţintitrdquo de la bun icircnceput uniunea vamală trecacircnd peste stadiile mai
timpurii)
- formele concrete de integrare economică realizată nu corespund icircntrutotul tiparelor menţionate amalgamacircndu-se adesea trăsături specifice unor forme de integrare diferite
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Patru variabile ale fenomenului integraţionist a) Fluxurile economice
vizateb) Tipuri de bariere abordate
c) Modalităţi de integrare utilizate
d) Nivelul de decizie icircn cadrul grupării
integraţioniste
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
a) Fluxurile economice vizate
Icircn principiu sfera de cuprindere a grupării este cu atacirct mai largă cu cacirct avansăm de la un stadiu la altul astfel că de regulă serviciile şi factorii de producţie ajung să fie cuprinşi doar icircncepacircnd cu bdquostadiul 4rdquo
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară) a) Fluxurile economice vizate- continuare
Există icircnsă tot mai multe excepţii de la acest tipar cum ar fi-bdquoSpaţiul Economic Europeanrdquo (EEA) care nu atinge stadiul de uniune vamală
(deoarece participanţii care sunt membri AELS nu sunt asociaţi politicii comerciale comune a UE) dar acoperă şi libertatea de circulaţie a serviciilor şi a factorilor de producţie
-tot mai multe acorduri de liber schimb (exemplu cele icircncheiate de Chile Australia Noua Zeelandă etc) prevăd şi liberalizarea comerţului reciproc cu servicii
-prevederi referitoare la liberalizarea circulaţiei factorilor de producţie se găsesc icircn unele grupări considerate simple acorduri de liber schimb (acordarea bdquodreptului de stabilirerdquo companiilor din ţările partenere) sau uniuni vamale (exemplu acordul CARICOM prevede libera circulaţie a forţei de muncă)
Pe de altă parte există uniuni vamale care exclud de sub incidenţa lor o parte importantă a comerţului reciproc (exemplu UE ndash Turcia pentru produsele agricole)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
a) Fluxurile economice vizate- continuare Asociația Europeană a Liberului Schimb (AELS European Free Trade Association EFTA) a fost icircnființată icircn 1960 prin semnarea Conventiei de la Stockholm Scopul inițial al acestei organizații internaționale era de a elimina taxele vamale asupra produselor industriale icircn comerțul dintre statele membre Prin convenția AELS statele AELS au stabilit o zonă de liber-schimb pentru comerțul mărfurilor Convenția a fost completată ulterior printr-un acord de integrare economică pentru sectorul de servicii Spre deosebire de UE icircnsă AELS nu este o uniune vamală ceea ce icircnseamnă că fiecare stat membru AELS poate stabili icircn principiu liber taxele vamale și politica comercială externă privind state terțe (non-AELS) Membrii fondatori au fost Marea Britanie Danemarca Norvegia Suedia Austria Elveţia și Portugalia Finlanda a devenit membru asociat icircn 1961 (devenind membru cu drepturi depline icircn 1966 iar Islanda icircn 1970 Regatul Unit și Danemarca intră icircn Comunitatea Europeană icircn 1973 (icircmpreună cu Irlanda icircncetacircnd prin urmare să fie membre AELS Portugalia a părăsit de asemenea AELS pentru a intra icircn Comunitatea Europeană icircn 1986 Liechtenstein se alătură AELS icircn 1991 interesele sale fiind reprezentate pacircnă atunci de Elveţia Icircn 1995 Austria Suedia și
Finlanda devin membre UE și părăsesc AELSMembrii actuali ai Asociației Europene a Liberului Schimb sunt Islanda Liechtenstein Norvegia și Elveţia
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară) b) Tipuri de bariere
abordate- bariere care acţionează la
frontieră
- bariere care acţionează icircn interiorul frontierelor naţionale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
- integrare negativă
c) Modalităţi de integrare utilizate
- integrarea pozitivă
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Integrare negativă presupune
-eliminarea obstacolelor existente (roll-back) şi abţinerea de la aplicarea de noi obstacole (standstill) icircn calea fluxurilor economice reciproce
-presupune o postură pasivă (hands off) şi nu reclamă existenţa unei capacităţi administrative deosebite
c) Modalităţi de integrare utilizate
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară) c) Modalităţi de integrare
utilizateIntegrarea pozitivă presupune
-intervenţia activă a autorităţilor pentru a evita apariţia de
obstacole icircn calea fluxurilor economice reciproce care decurg din existenţa unor reglementări naţionale diferite care pot afecta importurile comparativ mai mult decacirct producţia autohtonă
-o postură activă (hands on) ceea ce reclamă existenţa unei capacităţi administrative satisfăcătoare Se poate manifesta prin
armonizarea reglementărilor naţionale adoptarea de reglementări supranaţionale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
d) Nivelul de decizie icircn cadrul grupării integraţioniste
Nivelul integuvernamental este larg precumpănitor majoritatea grupărilor integraţioniste nu cunosc alt nivel de decizie decacirct cel interguvernamental pe cacircnd elementele de supranaţionalitate existente icircn anumite grupări sunt aplicabile doar anumitor domenii nu icircntregii palete de domenii acoperite de gruparea respectivă
Nivelul supranaţional cunoaşte cea mai largă sferă de manifestare icircn cadrul UE dar trebuie menţionat că şi aici există numeroase domenii unde statele membre păstează un drept de decizie distinct de cel exercitat la nivelul organelor comunitare (cazul aşa-numitelor competenţe mixte şi naţionale)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
d) Nivelul de decizie icircn cadrul grupării integraţioniste-continuare
competenţa exclusiv supranaţională (aşa-numita competenţă exclusivă) există icircn următoarele domenii
- politica comercială - politica de concurenţă - uniunea (politica) vamală- conservarea resurselor biologice ale mării icircn cadrul politicii
comune icircn domeniul pescuitului- politica monetară pentru ţările din zona euro
Foarte puţine alte grupări integraţioniste s-au ldquodotatrdquo cu organisme supranaţionale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela BalassaUNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Blocurile economice comerciale ndashforme de integrare
Crearea GATT a marcat icircnceputul unei lungi perioade de liberalizare progresivă a comerţului internaţional pe principii nediscriminatori
[1] GATT - Acordul General pentru Tarife și Comerț (The General Agreement on Tariffs and Trade) a fost negociat icircn timpul Conferinței ONU pentru Comerț și Ocuparea forței de muncă și a fost rezultatul eşecului de negociere a guvernelor de a crea Organizația Internaţională a Comerțului (ITO) GATT a fost format icircn 1947 și a durat pacircnă icircn 1994 cacircnd a fost icircnlocuit de către Organizaţia Mondială a Comerţului icircn 1995 Textul original GATT (GATT 1947) este icircncă icircn vigoare icircn cadrul OMC sub rezerva modificărilor GATT din 1994
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Blocurile economice comerciale ndashforme de integrare
Icircn afară de premisele economice şi politice au fost aduşi icircn discuţie chiar factori geografici şi culturali bull GeograficiPaul Krugman apreciază că proximitatea geografică dă naştere unor blocuri comerciale bdquonaturalerdquo create icircntre parteneri care derulează icircntre ei o parte semnificativă din fluxurile lor comercialebullCulturali Samuel Huntington prezintă cultura drept o forţă care uneşte şi divide totodată icircn consecinţă ţările cu afinităţi culturale cooperează economic şi politic iar organizaţiile internaţionale cum ar fi de exemplu Uniunea Europeană formate din state cu trăsături culturale comune au mai mult suces decacirct cele care icircncearcă să transceadă culturile
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Blocurile economice comerciale ndashforme de integrare
Prima este trecerea de la un regionalism icircnchis la unul deschis Multe dintre blocurile comerciale icircnfiinţate icircn anii 60 -70 se bazează pe o politică de substituire a importurilor şi impunerea barierelor externe ridicate
Noul val se caracterizează printr-o deschidere mai mare faţă de exterior şi o disponibilitate mai mare de a susţine decacirct de a controla comerţul internaţional
A doua este apariţia blocurilor comerciale icircn care sunt parteneri atacirct din statele dezvoltare cacirct şi din ţările icircn curs de dezvoltare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa
Elemente definitorii ale diferitelor forme de aranjamente de integrare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
B Efecte locaţionale - Distribuţia spaţială a activităţilor economice icircntre partenerii din cadrul unei grupări integraţioniste
1 Efecte statice
a) Crearea de comerţ
b) Deturnare de comerţ
c) Stimularea consumului
d) Pierderea din icircncasări de taxe vamale
e) Ameliorarea raportului de schimb
2 Efecte dinamice
a) Economii de scală
b) Eficienţa X
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
1 Efecte statice
a) Crearea de comerţ
b) Deturnare de comerţ
c) Stimularea consumului
d) Pierderea din icircncasări de taxe vamale
e) Ameliorarea raportului de schimb
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
a) Crearea de comerţ
bullIcircnlocuirea produselor autohtone (mai) scumpe cu produse importate (mai) ieftine provenite din ţările partenere sunt economisite resurse utilizate pentru satisfacerea nevoilor de consum intern ceea ce reprezintă un cacircştig de bunăstare pentru economia icircn cauză
Conceptele de creare a fost introduse de Jacob Viner (1950)
Avantaj competitiv Mihail Manoilescu- (1891-1950) Theacuteorie du protectionnisme et de leacutechange international - Editura Giard Paris 382 p
Pentru procurarea bunurilor economice arăta Manoilescu ţara agricolă dispunea de două căi posibile 1048707 calea indirectă (sau comercială) care consta icircn importul unor produse cu o productivitate a muncii inferioară mediei naţionale 1048707 calea directă (sau industrială) care consta icircn producerea icircn interiorul ţării a unor mărfuri cu o productivitate a muncii superioară mediei naţionale Pentru a determina dacă o marfă trebuia importată sau produsă icircn ţară era necesar să se compare productivitatea muncii aferente respectivei mărfi cu productivitatea medie naţională
Mihail Manoilescu- (1891-1950) Theacuteorie du protectionnisme et de leacutechange international - Editura
Giard Paris
a) Crearea de comerţ
a) Crearea de comerţ
)lei(granitapesteprodusemarfurilorpretul
)lei(tarainprodusemarfurilorpretulCSCS nomreal
Studiu de cazCursul de schimb nominal 1$=19800 lei preţurile unor mărfuri similare sunt icircn Romacircnia 100 miliarde lei iar icircn SUA 4500000 $ Să se determine cursul de schimb real şi să se explice semnificaţia sa
121lei00000010089
lei000000000100
$0005004
lei000000000100
lei19800
1CSreal
Aceasta icircnseamnă că mărfurile produse icircn Romacircnia au un preţ relativ care reprezintă 112 din preţul mărfii similare americane cea ce arată că mărfurile americane vor fi mai ieftine decacirct cele romacircneşti
2p
1pnomreal I
ICSCS
Ip1 - indicele preţurilor icircn ţara de referinţăIp2 - indicele preţurilor icircn ţara cu care se execută
tranzacţiile
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţ
bull Icircnlocuirea importurilor mai ieftine din restul lumii cu importuri mai scumpe din ţările partenere pierdere de bunăstare pentru economia icircn cauză
bull Icircn plus efectul de deturnare de comerţ este resimţit negativ şi de producătorii din ţările terţe care icircşi pierd din debuşeele de export
Conceptele de creare a fost introduse de Jacob Viner (1950)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţIcircn cazuri particulare crearea şi respectiv deturnarea de
comerţ pot avea efecte opuse celor aşteptate
- crearea de efecte de comerţ poate genera şocuri de ajustare violente
- deturnarea de comerţ poate genera economii de scală care se traduc icircn reducerea costurilor efect repercutat ulterior asupra consumatorilor prin preţuri mai mici
- icircn asemenea cazuri sporul de venit astfel generat icircm cadrul grupării integraţioniste poate duce la creşterea cererii de bunuri şi servicii din ţările terţe
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţEconomii şi dezeconomii de scară
CTMTL Zona I Zona II Zona III
FP
Q
I
I 1 FP
Q
I
I=1
FP
Q
I
I 1
Curba ldquoplicrdquo sau curba ldquoicircnfăşurătoarerdquo
Icircn economie economia de scară (icircn engleză economies of scale) este un termen ce descrie ceea ce se icircntacircmplă atunci cacircnd cantitățile de factori utilizați icircn producție cresc bull Mai concret o icircntreprindere icircși reduce costurile unitare producacircnd mai multe bunuri sau servicii și pe măsură ce crește producția costurile medii scad prin repartizarea costurilor fixe asupra unei producții mai mari
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
c) Stimularea consumului
bull Graţie scăderii preţurilor interne ca urmare a reducerii barierelor la import consumul va creşte
bull Acest surplus al consumatorilor reprezintă un cacircştig de bunăstare pentru ţara importatoare
bull Deoarece consumul suplimentar astfel generat va fi satisfăcut din import acest efect mai este denumit şi expansiune de comerţ (concept introdus de James Meade 1955)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
d) Pierderea din icircncasări din taxe vamale
Acest fenomen are loc icircn două situaţii
-ca urmare a eliminării taxelor vamale percepute asupra importurilor din ţările partenere care s-ar fi efectuat oricum (pentru că exportatorii respectivi erau cei mai competitivi chiar şi icircn raport cu cei din ţările terţe)
- ca urmare a fenomenului de deturnare de comerţ (pentru că importuri din ţări terţe asupra cărora s-ar fi perceput taxe vamale sunt icircnlocuite de importuri din ţări partenere cărora nu li se aplică taxe vamale)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
e) Ameliorarea raportului de schimb
Raportul de schimb = raportul procentual icircntre indicele preţurilor medii de export şi indicele preţurilor medii de import O ameliorare a raportului de schimb are semnificaţia că ţara respectivă trebuie să exporte mai puţin pentru a importa aceeaşi cantitate de mărfuri (sau obţine o cantitate mai mare de mărfuri dim import exportacircnd la fel de mult)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
e) Ameliorarea raportului de schimb
O grupare integraţionistă icircşi poate ameliora raportul de schimb icircn două feluri care pot exista simultan
- spontan ca urmare a efectului de deturnare de comerţ scade cererea pentru importurile din restul lumii deci preţurile acestora se ajustează icircn jos
- deliberat prin manipularea restricţiilor la import (tipic majorarea taxelor vamale)
Condiţia indispensabilă pentru materializarea acestui efect este ca gruparea integraţionistă să fie bdquomarerdquo adică să dispună de o forţă economică suficientă pentru a influenţa semnificativ cererea mondială pentru diverse produse
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Teoria domino a regionalismului [Richard Baldwin 1997]
Odata iniţiată o grupare integraţionistă outsiderii sunt stimulaţi să adere la ea efectele negative pentru terţi (deturnarea de comerţ şisau deteriorarea raportului de schimb) mobilizează forţele acestora in favoarea aderării
Presiunea icircn sensul aderării creşte odata cu dimensiunea blocului comercial cu cacirct acesta este mai mare cu atacirct mai atractivă este participarea pentru outsideri
Icircn consecinţă o singură integrare poate genera runde succesive de extindere (efect multiplicator)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Teoria domino a regionalismului [Richard Baldwin 1997]O ilustrare empirică a acestei teorii o oferă ordinea icircn care au fost organizate referendumurile pentru extinderea din 1995 a UE (Austria Finlanda Suedia Norvegia) icircncepacircnd cu ţările cele mai favorabile aderării tocmai pentru a spori presiunea asupra celor care urmau
Limită se bazează pe ipoteza că bdquoinsideriirdquo nu vor bloca extinderea grupăriiElementul care poate icircnclina balanţa este faptul că reacţia faţă de pierderi potenţiale tinde să fie mai puternică decacirct pentru obţinerea de cacircştiguri potenţiale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Relaţie directă structuri concurenţiale potenţial de creare comerţ mai mare
bull Cu cacirct economiile participante au structuri mai concurenţiale cu atacirct potenţialul de creare de comerţ este mai mare
bullInvers cu cacirct economiile participante sunt mai complementare cu atacirct potenţialul de deturnare de comerţ este mai mare
bull Cu cacirct preţurile interne icircn interiorul grupării integraţioniste sunt mai apropiate de preţurile mondiale cu atacirct potenţialul de creare de comerţ este mai mare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Realizarea de economii de scară posibile graţie lărgirii dimensiunilor pieţelor accesibile bull Aceasta antrenează o reducere a costurilor unitare de producţie şi icircn consecinţă fie consumatorii cacircştigă din preţuri mai reduse fie producătorii cacircştigă de pe urma profiturilor mai maribull Există două tipuri de economii de scară
-economii interne de scală care se materializează prin creşterea dimensiunii unităţii productive -economii externe de scală unde dimensiunea sectorului de activitate generează externalităţi pozitive pentru unităţile productive care acţionează icircn interiorul său (forţă de muncă specializată reţele de cercetare de comercializare etc)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Aceste efecte sunt considerate statice PIB creşte ca urmare a realocării resurselor şi acumulării de capital dar creşterea superioară durează doar pacircnă cacircnd economia receptează integral impactul lor pozitiv
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
2 Efecte dinamice
a) Economii de scală
b) Eficienţa X
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
Decurg din stimulentele pe care le creează grupările integraţioniste icircn direcţia creşterii productivităţii muncii ceea ce pune economia pe o traiectorie durabilă de creştere economică superioară Aceasta poate fi obţinută ca urmare a
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
a) Economiile de scală
Dezvoltarea comerţul permite producătorilor să icircşi mărească volumul producţiei cu consecinţa valorificării unor efecte pozitive
Economii şi dezeconomii de scară
CTMTL Zona I Zona II Zona III
FP
Q
I
I 1 FP
Q
I
I=1
FP
Q
I
I 1
Curba ldquoplicrdquo sau curba ldquoicircnfăşurătoarerdquo
Mai concret o icircntreprindere icircși reduce costurile unitare producacircnd mai multe bunuri sau servicii și pe măsură ce crește producția costurile medii scad prin repartizarea costurilor fixe asupra unei producții mai mari
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
- (termen utilizat de Harvey Leibenstein tot mai frecvent este utilizat conceptul de ameliorare a productivităţii totale a factorilor)
b) Eficienţa X
Se referă la măsura productivităţii muncitorilor icircn condiţiile menţinerii constante a tuturor celorlalte input-uri icircn procesul de producţie inclusiv calificările muncitorilor Concurenţa sporită pe care o generează comerţul necesită ca firmele să răspundă mai prompt la modificarea condiţiilor pe piaţă - Ea stimulează firmele să icircşi icircmbunătăţească performanţa economică prin inovări reducătoare de costuri şi să amelioreze calitatea bunurilor produse Fostul prim-ministru britanic Harold McMillan avea icircn vedere acest gen de efect atunci cacircnd se referea la ldquoduşul recerdquo pe care aderarea ţării sale la CEE l-ar reprezenta pentru icircntreprinderile britanice
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
existenţa mai multor concurenţi face mai dificilă realizarea icircnţelegerilor anticoncurenţiale (carteluri)
-reducerea dispersiei cotelor de piaţă deţinute de firme individuale (tipic acestea pierd din cota de piaţă deţinută local şi cacircştigă cote de piaţă icircn exterior dar icircn cadrul grupării) permite restracircngerea cazurilor de existenţă a unor poziţii dominante (monopoluri)
- se elimină reduce segmentarea pieţelor făcacircnd imposibilă mai dificilă discriminarea de preţ
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
Icircn consecinţă are loc o selecţie naturală firmele necompetitive se icircnchid (ies de pe piaţă) sau se reorganizează (fuziuni achiziţii) iar firme noi intră pe piaţă
Icircn mod normal există un compromis inevitabil icircntre valorificarea economiilor de scară pe de-o parte şi intensitatea climatului concurenţial pe de altă parte
Integrarea economică poate atenua sau chiar evita acest compromis deoarece permite firmelor să fie mai mari (deci să valorifice economiile de scală) fără ca numărul lor să fie mai mic
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
Efecte locaţionale - Distribuţia spaţială a activităţilor economice icircntre partenerii din cadrul unei grupări integraţioniste
bull Icircn mod tipic tara din cadrul grupării al cărei avantaj comparativ este cel mai diferit de media mondială este cea mai ameninţată de efectul de deturnare de comerţ comerţul său va fi reorientat către parteneri din grupare ale căror costuri comparative se situează icircntre cele ale sale şi media mondială
Icircn consecinţă dacă un grup de ţări puţin dezvoltate formează o grupare integraţionistă va exista o tendinţă ca cel mai bdquosăracrdquo membru să sufere o pierdere netă de venit din cauza deturnării de comerţ
IcircNTREBĂRI
IcircNTREBĂRI
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Interguvernalism şi supranaţionalism
Icircn esenţă abordarea confederalistă respectiv interguvernamentalismul icircnseamnă că statele convin să coopereze reciproc fără a ceda ceva din suveranitatea lor naţională
Abordarea federalistă respectiv supranaţionalismul icircşi propune să dizolve distincţiile tradiţionale dintre statele naţiune
bull UE este icircn esenţă un produs al abordării federaliste deşi icircntr-o formă oarecum modificată bull Statele membre ezitau icircn abandonarea suveranităţii redobacircndită şi consolidată după cel de al doilea război mondial şi cedarea către o federaţie europeană
Soluţia aleasă - a realiza trecerea de la autonomia naţională la o federaţie europeană printr-un proces gradual
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Viteză variabilă şi geometrie variabilă
Viteza variabilă se referă la situaţia icircn care toţi membrii sunt legaţi prin obiective comune dar unora li se acordă un timp mai icircndelungat pentru realizarea acestora Icircn locul menţinerii tuturor membrilor la ritmul celui mai lent şi mai şovăelnic unele state pot opta pentru aplicarea unor politici comune la care celelalte vor adera cacircnd vor fi pregătite
Geometria variabilă se referă la situaţiile icircn care subgrupuri de membrii posibil pe diferite probleme doresc să treacă la forme mai adacircnci de integrare şi cooperare pe probleme specifice icircn timp ce alţi membrii doresc să rămacircnă icircn afara acestor iniţiative
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Viteză variabilă şi geometrie variabilă
Tendinţa de formare a unor blocuri comerciale regionale este determinată de acţiunea a două categorii de factori
Factori endogeniFactori exogeni
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Viteză variabilă şi geometrie variabilă - Tendinţa de formare a unor blocuri comerciale regionale este determinată de acţiunea a două
categorii de factori
Factori endogeni
bull Opţiunile fundamentale de politică economică similare respectiv concepţia comună despre dezvoltare
bull Politicile de liberalizare a comerţului promovate de multe ţări icircn curs de dezvoltare proces care va facilita liberalizarea accentuată icircn vederea unei viitoare integrări cu statele mai avansate
bull Dificultăţile economice cu care s-au confruntat ţările ca urmare a crizelor care au avut ca efect conştientizarea faptului că există potenţial de creştere insuficient valorificat
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Viteză variabilă şi geometrie variabilă - Tendinţa de formare a unor blocuri comerciale regionale este determinată de acţiunea a două
categorii de factori
Factori exogeni
bull Modalitatea de acoperire a riscurilor potenţiale determinate de evenimente care se petrec fie icircn zona respectivă fie icircn alte zone
bull Icircncercări de a compensa printr-o intensificare a schimburilor intragrup eventualele pierderi datorate bdquoicircngustăriirdquo unor pieţe externe ca urmare tot a unor procese integraţioniste
bull Dorinţa de stabilitate politică şi de consolidare a sistemelor democratice
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Subsidiaritatea şi integrarea economică
Conform Dicţionarului explicativ al limbii romane subsidiar se referă la ceva care se adaugă ca element secundar la argumentaţiile pentru sustinerea unui raţionament a unei teorii complementar auxiliar secundar In contextul utilizarii lui actuale cel mai apropiat inţeles ar fi de asigurarea de servicii complementare icircn condiţiile jucării (interpretării) unui rol secundar
O definire mai generală O comunitate de nivel inalt nu trebuie să interfereze in viaţa comunităţii de nivel mai jos văduvind-o de funcţiile ei dar trebuie să intervină atunci cacircnd aceasta are nevoie de ajutor pentru a-şi putea corela activităţile ei cu ale celorlalte componente ale societăţii din care fac parte văzute intodeauna ca un bun comun
Bazele pricipiului subsidiarităţii icircn acest sens au fost puse de Papa Pius al XI-lea (1931) şi ulterior clarificate de Papa Ioan Paul al II-lea (1991) In general el inseamnă non-acţiune din partea statului şi ajutor atunci cacircnd cetăţeanul are nevoie
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Subsidiaritatea şi integrarea economică- continuare
bull Referitor la rezolvarea problemelor unui sistem cea mai bună rezolvare are loc la nivelul subsistemelor in care ele apar Aceasta abordare ar fi similară cu managementul prin exceptie
bull Trebuie intervenit numai atunci cacircnd este necesar Subsistemele sunt icircncurajate să-şi rezolve singure problemele (inclusiv conflictele) fără să apeleze la autorităţi de nivel superior
Referitor la guvernarea Uniunii Europene aplicarea principiului subsidiarităţii se referă la transferarea deciziei la nivelul cel mai apropiat de cetăţean Se poate afirma că bazele aplicării subsidiarităţii din acest punct de vedere au fost puse prin Tratatul de la Maastricht icircn 1993
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Subsidiaritatea şi integrarea economică- continuare
Organismele cu autoreglementare acestea au aparut ca o alternativă la aplicarea principiilor de reglementare clasică Reglementarea clasică fiind bazată pe legi este un sistem care se adaptează greu la ritmul actual al schimbărilor necesare integrarii icircn noul context economic si politic
La nivelul Uniunii Europene se pot identifica o serie intreagă de entitati Comisia Europei Parlamentul Europei statele membre autorităţile naţionale industria organizatiile neguvernamentale etc fiecare avand un anumit tip sau anumite initiative de reglementare (autoreglementare reglementare voluntara co-reglementare intelegeri sau tratate negociate sau voluntare etc)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Subsidiaritatea şi integrarea economică- continuare
Corelarea aplicării principiului subsidiaritatii cu alte principii de bază ca acelea ale competiţiei democraţiei eticii dezvoltării sustenabile este o temă care ar trebui sa aibă o largă dezbatere şi icircn Romania atacirct la nivelul specialiştilor cacirct şi al cetaţeanului de racircnd deoarece complexitatea procesului de integrare in UE este amplificată de globalizarea pieţelor şi de tranziţia la societatea informationalăEste nevoie de cunoaştere şi comunicare pentru a selecta şi aplica cele mai bune practici si tendinţe
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa
ZONA DE LIBER SCHIMB
ACORD COMERCIAL PREFERENŢIAL
UNIUNEA VAMALĂ
PIAŢA COMUNĂ (piaţa unică)
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
FORME D
E
INTEGRARE
SUPERFICIA
LĂ
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa
ACORD COMERCIAL PREFERENŢIAL
-partenerii icircşi acordă reciproc un tratament comercial mai bun decacirct cel aplicat terţilor (tipic taxe vamale reduse eventual la nivel zero) pentru diferite bunuri care fac obiectul comerţului reciproc
- regulile comerciale internaţionale stabilite sub egida Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC) nu permit existenţa unor asemenea acorduri decacirct icircntre ţări icircn curs de dezvoltare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela BalassaZONA DE LIBER SCHIMB
bull partenerii elimină (nu doar reduc) barierele comerciale (nu doar taxele vamale) care afectează cvasi-totalitatea comerţului reciproc (nu doar o parte din acesta) aplicarea de restricţii asupra fluxurilor commerciale reciproce poate fi totuşi permisă icircn cazuri excepţionale măsuri de salvgardare restricţii din considerante legate de situaţia balanţei de plăţi externe
bull fiecare parte icircşi păstrează independenţa icircn formularea regimului comercial aplicabil ţărilor nemembre
nu există nici o raţiune economică pentru care acordurile de liber schimb ar trebui icircncheiate doar icircntre ţări cu un nivel comparabil de dezvoltare economică şi prosperitate
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela BalassaZONA DE LIBER SCHIMB-Z LS
politicile comerciale aplicate de ţările membre terţilor trebuie să fie relativ asemănătoare din punctul de vedere al restricţiilor impuse
deviere de comerţ (trade deflection)
- stimulent puternic pentru nemembri de a icircncerca să icircşi livreze mărfurile icircn icircntreaga zonă de liber schimb utilizacircnd teritoriul ţării membre cu cel mai scăzut nivel de protecţie
Aplicare reguli de origine criterii care trebuie icircndeplinite de bunurile schimbate icircntre ţările membre pentru a fi considerate originare din ţările membre ale zonei de liber schimb şi deci eligibile pentru tratamentul preferenţial
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA VAMALĂ
ZLS ai cărei membrii au o politică comercială comună faţă de terţi
bull Tarif vamal comun
bull Măsuri netarifare comune de protecţie faţă de terţi (măsuri de salvgardare antidumping şi compensatorii)
bullNegocierea şi icircncheierea icircn comun de acorduri comerciale cu ţările terţe
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA VAMALĂ
bull deşi nu mai este nevoie (ca icircn cazul zonelor de liber schimb) de reguli de origine (a căror icircndeplinire trebuie verificată la frontiera fiecărei ţări membre) controalele vamale la frontierele dintre membrii unei uniuni vamale rămacircn pentru a permite
- aplicarea de restricţii icircntre statele membre icircn circumstanţe excepţionale- colectarea de date statistice
Veniturile din icircncasarea taxelor vamale sunt de regulă considerate venituri comune sau sunt distribuite icircntre membri potrivit unei chei de repartiţie predeterminate
Ex porturile Anvers şi Rotterdam Belgia şi Olanda versus piaţa germană
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
Cel mai frecvent icircntacirclnit tip de grupare integraţionistă
superficială este acordul de liber schimb (72 din acordurile notificate la OMC icircn martie 2002)
Acordurile preferenţiale parţiale (19 din notificări)
Uniunile vamale ndash ( 9 din notificări)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
Din punctul de vedere al participanţilor
TREI CATEGORII DE ACORDURI
bull marea majoritate a acordurilor sunt bilaterale (icircntre două ţări)
bullacordurilor la care una din părţi este la racircndul său o grupare integraţionistă crescut icircn ultima vreme ( icircn jur de 20 din totalul acordurilor)
bullacordurile icircn care ambele părţi sunt grupări integraţioniste Deşi icircn curs de negociere de mai mult timp (ex UE-Mercosur nici un asemenea acord nu a fost icircncheiat deocamdată ceea ce sugerează
că aceste construcţii sunt complexe şi dificil de negociat
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa
Din punct de vedere geografic putem distinge icircntre
bull acorduri intervenite icircntre ţări contigue aparţinacircnd aceleiaşi zone geografice
bullacorduri trans-regionale
Icircn ultimii ani au proliferat icircnsă acordurile dintre ţări aflate la mari distanţe geografice din continente diferite (ex EU ndash Africa de Sud SUA ndash Australia Chile ndash Coreea de Sud etc)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa Piaţa comună (piaţa unică)
Reprezintă un progres al integrării economice faţă de stadiul anterior din perspectiva a două dimensiuni
liberalizează circulaţia intra-grupare şi pentru factorii de producţie (nu doar pentru produse)
abordează şi obstacolele care stacircnjenesc fluxurile economice intra-grupare acţionacircnd nu doar la frontierele naţionale ci şi icircn interiorul fiecărei ţări
- norme tehnice sanitare fitosanitare şi veterinare- reglementări fiscale- practici anticoncurenţiale acordarea de drepturi
exclusive (situaţii de monopol) tolerarea instigarea formării de carteluri acordarea de subvenţii (ajutoare de stat)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
bull Stadiu şi mai avansat de integrare icircn care ansamblul politicilor economice şi o bună parte din politicile sociale sunt fie complet unificate fie stracircns coordonate
Icircn plan monetar icircn funcţie de stringenţa gradului de armonizare avut icircn vedere se poate merge
- de la simpla coordonare a cursurilor de schimb (prin ldquolegareardquo monedelor naţionale de o monedă de referinţă)
- pacircnă la adoptarea unei monede comune
Icircncepacircnd cu ldquostadiul 3rdquo (uniunea vamală) realizarea integrării economice propuse reclamă icircn tot mai mare măsură o solidaritate politică icircntre parteneri care au tot mai icircnguste posibilităţi de a se manifesta independent faţă de terţi icircn plan economic
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Această prezentare secvenţială a formelor de integrare economică are mai ales scop didactic Icircn lumea reală
- trecerea succesivă prin toate aceste stadii nu este automată (exemplu Comunitatea Economică Europeană a ldquoţintitrdquo de la bun icircnceput uniunea vamală trecacircnd peste stadiile mai
timpurii)
- formele concrete de integrare economică realizată nu corespund icircntrutotul tiparelor menţionate amalgamacircndu-se adesea trăsături specifice unor forme de integrare diferite
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Patru variabile ale fenomenului integraţionist a) Fluxurile economice
vizateb) Tipuri de bariere abordate
c) Modalităţi de integrare utilizate
d) Nivelul de decizie icircn cadrul grupării
integraţioniste
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
a) Fluxurile economice vizate
Icircn principiu sfera de cuprindere a grupării este cu atacirct mai largă cu cacirct avansăm de la un stadiu la altul astfel că de regulă serviciile şi factorii de producţie ajung să fie cuprinşi doar icircncepacircnd cu bdquostadiul 4rdquo
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară) a) Fluxurile economice vizate- continuare
Există icircnsă tot mai multe excepţii de la acest tipar cum ar fi-bdquoSpaţiul Economic Europeanrdquo (EEA) care nu atinge stadiul de uniune vamală
(deoarece participanţii care sunt membri AELS nu sunt asociaţi politicii comerciale comune a UE) dar acoperă şi libertatea de circulaţie a serviciilor şi a factorilor de producţie
-tot mai multe acorduri de liber schimb (exemplu cele icircncheiate de Chile Australia Noua Zeelandă etc) prevăd şi liberalizarea comerţului reciproc cu servicii
-prevederi referitoare la liberalizarea circulaţiei factorilor de producţie se găsesc icircn unele grupări considerate simple acorduri de liber schimb (acordarea bdquodreptului de stabilirerdquo companiilor din ţările partenere) sau uniuni vamale (exemplu acordul CARICOM prevede libera circulaţie a forţei de muncă)
Pe de altă parte există uniuni vamale care exclud de sub incidenţa lor o parte importantă a comerţului reciproc (exemplu UE ndash Turcia pentru produsele agricole)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
a) Fluxurile economice vizate- continuare Asociația Europeană a Liberului Schimb (AELS European Free Trade Association EFTA) a fost icircnființată icircn 1960 prin semnarea Conventiei de la Stockholm Scopul inițial al acestei organizații internaționale era de a elimina taxele vamale asupra produselor industriale icircn comerțul dintre statele membre Prin convenția AELS statele AELS au stabilit o zonă de liber-schimb pentru comerțul mărfurilor Convenția a fost completată ulterior printr-un acord de integrare economică pentru sectorul de servicii Spre deosebire de UE icircnsă AELS nu este o uniune vamală ceea ce icircnseamnă că fiecare stat membru AELS poate stabili icircn principiu liber taxele vamale și politica comercială externă privind state terțe (non-AELS) Membrii fondatori au fost Marea Britanie Danemarca Norvegia Suedia Austria Elveţia și Portugalia Finlanda a devenit membru asociat icircn 1961 (devenind membru cu drepturi depline icircn 1966 iar Islanda icircn 1970 Regatul Unit și Danemarca intră icircn Comunitatea Europeană icircn 1973 (icircmpreună cu Irlanda icircncetacircnd prin urmare să fie membre AELS Portugalia a părăsit de asemenea AELS pentru a intra icircn Comunitatea Europeană icircn 1986 Liechtenstein se alătură AELS icircn 1991 interesele sale fiind reprezentate pacircnă atunci de Elveţia Icircn 1995 Austria Suedia și
Finlanda devin membre UE și părăsesc AELSMembrii actuali ai Asociației Europene a Liberului Schimb sunt Islanda Liechtenstein Norvegia și Elveţia
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară) b) Tipuri de bariere
abordate- bariere care acţionează la
frontieră
- bariere care acţionează icircn interiorul frontierelor naţionale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
- integrare negativă
c) Modalităţi de integrare utilizate
- integrarea pozitivă
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Integrare negativă presupune
-eliminarea obstacolelor existente (roll-back) şi abţinerea de la aplicarea de noi obstacole (standstill) icircn calea fluxurilor economice reciproce
-presupune o postură pasivă (hands off) şi nu reclamă existenţa unei capacităţi administrative deosebite
c) Modalităţi de integrare utilizate
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară) c) Modalităţi de integrare
utilizateIntegrarea pozitivă presupune
-intervenţia activă a autorităţilor pentru a evita apariţia de
obstacole icircn calea fluxurilor economice reciproce care decurg din existenţa unor reglementări naţionale diferite care pot afecta importurile comparativ mai mult decacirct producţia autohtonă
-o postură activă (hands on) ceea ce reclamă existenţa unei capacităţi administrative satisfăcătoare Se poate manifesta prin
armonizarea reglementărilor naţionale adoptarea de reglementări supranaţionale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
d) Nivelul de decizie icircn cadrul grupării integraţioniste
Nivelul integuvernamental este larg precumpănitor majoritatea grupărilor integraţioniste nu cunosc alt nivel de decizie decacirct cel interguvernamental pe cacircnd elementele de supranaţionalitate existente icircn anumite grupări sunt aplicabile doar anumitor domenii nu icircntregii palete de domenii acoperite de gruparea respectivă
Nivelul supranaţional cunoaşte cea mai largă sferă de manifestare icircn cadrul UE dar trebuie menţionat că şi aici există numeroase domenii unde statele membre păstează un drept de decizie distinct de cel exercitat la nivelul organelor comunitare (cazul aşa-numitelor competenţe mixte şi naţionale)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
d) Nivelul de decizie icircn cadrul grupării integraţioniste-continuare
competenţa exclusiv supranaţională (aşa-numita competenţă exclusivă) există icircn următoarele domenii
- politica comercială - politica de concurenţă - uniunea (politica) vamală- conservarea resurselor biologice ale mării icircn cadrul politicii
comune icircn domeniul pescuitului- politica monetară pentru ţările din zona euro
Foarte puţine alte grupări integraţioniste s-au ldquodotatrdquo cu organisme supranaţionale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela BalassaUNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Blocurile economice comerciale ndashforme de integrare
Crearea GATT a marcat icircnceputul unei lungi perioade de liberalizare progresivă a comerţului internaţional pe principii nediscriminatori
[1] GATT - Acordul General pentru Tarife și Comerț (The General Agreement on Tariffs and Trade) a fost negociat icircn timpul Conferinței ONU pentru Comerț și Ocuparea forței de muncă și a fost rezultatul eşecului de negociere a guvernelor de a crea Organizația Internaţională a Comerțului (ITO) GATT a fost format icircn 1947 și a durat pacircnă icircn 1994 cacircnd a fost icircnlocuit de către Organizaţia Mondială a Comerţului icircn 1995 Textul original GATT (GATT 1947) este icircncă icircn vigoare icircn cadrul OMC sub rezerva modificărilor GATT din 1994
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Blocurile economice comerciale ndashforme de integrare
Icircn afară de premisele economice şi politice au fost aduşi icircn discuţie chiar factori geografici şi culturali bull GeograficiPaul Krugman apreciază că proximitatea geografică dă naştere unor blocuri comerciale bdquonaturalerdquo create icircntre parteneri care derulează icircntre ei o parte semnificativă din fluxurile lor comercialebullCulturali Samuel Huntington prezintă cultura drept o forţă care uneşte şi divide totodată icircn consecinţă ţările cu afinităţi culturale cooperează economic şi politic iar organizaţiile internaţionale cum ar fi de exemplu Uniunea Europeană formate din state cu trăsături culturale comune au mai mult suces decacirct cele care icircncearcă să transceadă culturile
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Blocurile economice comerciale ndashforme de integrare
Prima este trecerea de la un regionalism icircnchis la unul deschis Multe dintre blocurile comerciale icircnfiinţate icircn anii 60 -70 se bazează pe o politică de substituire a importurilor şi impunerea barierelor externe ridicate
Noul val se caracterizează printr-o deschidere mai mare faţă de exterior şi o disponibilitate mai mare de a susţine decacirct de a controla comerţul internaţional
A doua este apariţia blocurilor comerciale icircn care sunt parteneri atacirct din statele dezvoltare cacirct şi din ţările icircn curs de dezvoltare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa
Elemente definitorii ale diferitelor forme de aranjamente de integrare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
B Efecte locaţionale - Distribuţia spaţială a activităţilor economice icircntre partenerii din cadrul unei grupări integraţioniste
1 Efecte statice
a) Crearea de comerţ
b) Deturnare de comerţ
c) Stimularea consumului
d) Pierderea din icircncasări de taxe vamale
e) Ameliorarea raportului de schimb
2 Efecte dinamice
a) Economii de scală
b) Eficienţa X
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
1 Efecte statice
a) Crearea de comerţ
b) Deturnare de comerţ
c) Stimularea consumului
d) Pierderea din icircncasări de taxe vamale
e) Ameliorarea raportului de schimb
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
a) Crearea de comerţ
bullIcircnlocuirea produselor autohtone (mai) scumpe cu produse importate (mai) ieftine provenite din ţările partenere sunt economisite resurse utilizate pentru satisfacerea nevoilor de consum intern ceea ce reprezintă un cacircştig de bunăstare pentru economia icircn cauză
Conceptele de creare a fost introduse de Jacob Viner (1950)
Avantaj competitiv Mihail Manoilescu- (1891-1950) Theacuteorie du protectionnisme et de leacutechange international - Editura Giard Paris 382 p
Pentru procurarea bunurilor economice arăta Manoilescu ţara agricolă dispunea de două căi posibile 1048707 calea indirectă (sau comercială) care consta icircn importul unor produse cu o productivitate a muncii inferioară mediei naţionale 1048707 calea directă (sau industrială) care consta icircn producerea icircn interiorul ţării a unor mărfuri cu o productivitate a muncii superioară mediei naţionale Pentru a determina dacă o marfă trebuia importată sau produsă icircn ţară era necesar să se compare productivitatea muncii aferente respectivei mărfi cu productivitatea medie naţională
Mihail Manoilescu- (1891-1950) Theacuteorie du protectionnisme et de leacutechange international - Editura
Giard Paris
a) Crearea de comerţ
a) Crearea de comerţ
)lei(granitapesteprodusemarfurilorpretul
)lei(tarainprodusemarfurilorpretulCSCS nomreal
Studiu de cazCursul de schimb nominal 1$=19800 lei preţurile unor mărfuri similare sunt icircn Romacircnia 100 miliarde lei iar icircn SUA 4500000 $ Să se determine cursul de schimb real şi să se explice semnificaţia sa
121lei00000010089
lei000000000100
$0005004
lei000000000100
lei19800
1CSreal
Aceasta icircnseamnă că mărfurile produse icircn Romacircnia au un preţ relativ care reprezintă 112 din preţul mărfii similare americane cea ce arată că mărfurile americane vor fi mai ieftine decacirct cele romacircneşti
2p
1pnomreal I
ICSCS
Ip1 - indicele preţurilor icircn ţara de referinţăIp2 - indicele preţurilor icircn ţara cu care se execută
tranzacţiile
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţ
bull Icircnlocuirea importurilor mai ieftine din restul lumii cu importuri mai scumpe din ţările partenere pierdere de bunăstare pentru economia icircn cauză
bull Icircn plus efectul de deturnare de comerţ este resimţit negativ şi de producătorii din ţările terţe care icircşi pierd din debuşeele de export
Conceptele de creare a fost introduse de Jacob Viner (1950)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţIcircn cazuri particulare crearea şi respectiv deturnarea de
comerţ pot avea efecte opuse celor aşteptate
- crearea de efecte de comerţ poate genera şocuri de ajustare violente
- deturnarea de comerţ poate genera economii de scală care se traduc icircn reducerea costurilor efect repercutat ulterior asupra consumatorilor prin preţuri mai mici
- icircn asemenea cazuri sporul de venit astfel generat icircm cadrul grupării integraţioniste poate duce la creşterea cererii de bunuri şi servicii din ţările terţe
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţEconomii şi dezeconomii de scară
CTMTL Zona I Zona II Zona III
FP
Q
I
I 1 FP
Q
I
I=1
FP
Q
I
I 1
Curba ldquoplicrdquo sau curba ldquoicircnfăşurătoarerdquo
Icircn economie economia de scară (icircn engleză economies of scale) este un termen ce descrie ceea ce se icircntacircmplă atunci cacircnd cantitățile de factori utilizați icircn producție cresc bull Mai concret o icircntreprindere icircși reduce costurile unitare producacircnd mai multe bunuri sau servicii și pe măsură ce crește producția costurile medii scad prin repartizarea costurilor fixe asupra unei producții mai mari
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
c) Stimularea consumului
bull Graţie scăderii preţurilor interne ca urmare a reducerii barierelor la import consumul va creşte
bull Acest surplus al consumatorilor reprezintă un cacircştig de bunăstare pentru ţara importatoare
bull Deoarece consumul suplimentar astfel generat va fi satisfăcut din import acest efect mai este denumit şi expansiune de comerţ (concept introdus de James Meade 1955)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
d) Pierderea din icircncasări din taxe vamale
Acest fenomen are loc icircn două situaţii
-ca urmare a eliminării taxelor vamale percepute asupra importurilor din ţările partenere care s-ar fi efectuat oricum (pentru că exportatorii respectivi erau cei mai competitivi chiar şi icircn raport cu cei din ţările terţe)
- ca urmare a fenomenului de deturnare de comerţ (pentru că importuri din ţări terţe asupra cărora s-ar fi perceput taxe vamale sunt icircnlocuite de importuri din ţări partenere cărora nu li se aplică taxe vamale)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
e) Ameliorarea raportului de schimb
Raportul de schimb = raportul procentual icircntre indicele preţurilor medii de export şi indicele preţurilor medii de import O ameliorare a raportului de schimb are semnificaţia că ţara respectivă trebuie să exporte mai puţin pentru a importa aceeaşi cantitate de mărfuri (sau obţine o cantitate mai mare de mărfuri dim import exportacircnd la fel de mult)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
e) Ameliorarea raportului de schimb
O grupare integraţionistă icircşi poate ameliora raportul de schimb icircn două feluri care pot exista simultan
- spontan ca urmare a efectului de deturnare de comerţ scade cererea pentru importurile din restul lumii deci preţurile acestora se ajustează icircn jos
- deliberat prin manipularea restricţiilor la import (tipic majorarea taxelor vamale)
Condiţia indispensabilă pentru materializarea acestui efect este ca gruparea integraţionistă să fie bdquomarerdquo adică să dispună de o forţă economică suficientă pentru a influenţa semnificativ cererea mondială pentru diverse produse
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Teoria domino a regionalismului [Richard Baldwin 1997]
Odata iniţiată o grupare integraţionistă outsiderii sunt stimulaţi să adere la ea efectele negative pentru terţi (deturnarea de comerţ şisau deteriorarea raportului de schimb) mobilizează forţele acestora in favoarea aderării
Presiunea icircn sensul aderării creşte odata cu dimensiunea blocului comercial cu cacirct acesta este mai mare cu atacirct mai atractivă este participarea pentru outsideri
Icircn consecinţă o singură integrare poate genera runde succesive de extindere (efect multiplicator)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Teoria domino a regionalismului [Richard Baldwin 1997]O ilustrare empirică a acestei teorii o oferă ordinea icircn care au fost organizate referendumurile pentru extinderea din 1995 a UE (Austria Finlanda Suedia Norvegia) icircncepacircnd cu ţările cele mai favorabile aderării tocmai pentru a spori presiunea asupra celor care urmau
Limită se bazează pe ipoteza că bdquoinsideriirdquo nu vor bloca extinderea grupăriiElementul care poate icircnclina balanţa este faptul că reacţia faţă de pierderi potenţiale tinde să fie mai puternică decacirct pentru obţinerea de cacircştiguri potenţiale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Relaţie directă structuri concurenţiale potenţial de creare comerţ mai mare
bull Cu cacirct economiile participante au structuri mai concurenţiale cu atacirct potenţialul de creare de comerţ este mai mare
bullInvers cu cacirct economiile participante sunt mai complementare cu atacirct potenţialul de deturnare de comerţ este mai mare
bull Cu cacirct preţurile interne icircn interiorul grupării integraţioniste sunt mai apropiate de preţurile mondiale cu atacirct potenţialul de creare de comerţ este mai mare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Realizarea de economii de scară posibile graţie lărgirii dimensiunilor pieţelor accesibile bull Aceasta antrenează o reducere a costurilor unitare de producţie şi icircn consecinţă fie consumatorii cacircştigă din preţuri mai reduse fie producătorii cacircştigă de pe urma profiturilor mai maribull Există două tipuri de economii de scară
-economii interne de scală care se materializează prin creşterea dimensiunii unităţii productive -economii externe de scală unde dimensiunea sectorului de activitate generează externalităţi pozitive pentru unităţile productive care acţionează icircn interiorul său (forţă de muncă specializată reţele de cercetare de comercializare etc)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Aceste efecte sunt considerate statice PIB creşte ca urmare a realocării resurselor şi acumulării de capital dar creşterea superioară durează doar pacircnă cacircnd economia receptează integral impactul lor pozitiv
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
2 Efecte dinamice
a) Economii de scală
b) Eficienţa X
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
Decurg din stimulentele pe care le creează grupările integraţioniste icircn direcţia creşterii productivităţii muncii ceea ce pune economia pe o traiectorie durabilă de creştere economică superioară Aceasta poate fi obţinută ca urmare a
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
a) Economiile de scală
Dezvoltarea comerţul permite producătorilor să icircşi mărească volumul producţiei cu consecinţa valorificării unor efecte pozitive
Economii şi dezeconomii de scară
CTMTL Zona I Zona II Zona III
FP
Q
I
I 1 FP
Q
I
I=1
FP
Q
I
I 1
Curba ldquoplicrdquo sau curba ldquoicircnfăşurătoarerdquo
Mai concret o icircntreprindere icircși reduce costurile unitare producacircnd mai multe bunuri sau servicii și pe măsură ce crește producția costurile medii scad prin repartizarea costurilor fixe asupra unei producții mai mari
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
- (termen utilizat de Harvey Leibenstein tot mai frecvent este utilizat conceptul de ameliorare a productivităţii totale a factorilor)
b) Eficienţa X
Se referă la măsura productivităţii muncitorilor icircn condiţiile menţinerii constante a tuturor celorlalte input-uri icircn procesul de producţie inclusiv calificările muncitorilor Concurenţa sporită pe care o generează comerţul necesită ca firmele să răspundă mai prompt la modificarea condiţiilor pe piaţă - Ea stimulează firmele să icircşi icircmbunătăţească performanţa economică prin inovări reducătoare de costuri şi să amelioreze calitatea bunurilor produse Fostul prim-ministru britanic Harold McMillan avea icircn vedere acest gen de efect atunci cacircnd se referea la ldquoduşul recerdquo pe care aderarea ţării sale la CEE l-ar reprezenta pentru icircntreprinderile britanice
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
existenţa mai multor concurenţi face mai dificilă realizarea icircnţelegerilor anticoncurenţiale (carteluri)
-reducerea dispersiei cotelor de piaţă deţinute de firme individuale (tipic acestea pierd din cota de piaţă deţinută local şi cacircştigă cote de piaţă icircn exterior dar icircn cadrul grupării) permite restracircngerea cazurilor de existenţă a unor poziţii dominante (monopoluri)
- se elimină reduce segmentarea pieţelor făcacircnd imposibilă mai dificilă discriminarea de preţ
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
Icircn consecinţă are loc o selecţie naturală firmele necompetitive se icircnchid (ies de pe piaţă) sau se reorganizează (fuziuni achiziţii) iar firme noi intră pe piaţă
Icircn mod normal există un compromis inevitabil icircntre valorificarea economiilor de scară pe de-o parte şi intensitatea climatului concurenţial pe de altă parte
Integrarea economică poate atenua sau chiar evita acest compromis deoarece permite firmelor să fie mai mari (deci să valorifice economiile de scală) fără ca numărul lor să fie mai mic
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
Efecte locaţionale - Distribuţia spaţială a activităţilor economice icircntre partenerii din cadrul unei grupări integraţioniste
bull Icircn mod tipic tara din cadrul grupării al cărei avantaj comparativ este cel mai diferit de media mondială este cea mai ameninţată de efectul de deturnare de comerţ comerţul său va fi reorientat către parteneri din grupare ale căror costuri comparative se situează icircntre cele ale sale şi media mondială
Icircn consecinţă dacă un grup de ţări puţin dezvoltate formează o grupare integraţionistă va exista o tendinţă ca cel mai bdquosăracrdquo membru să sufere o pierdere netă de venit din cauza deturnării de comerţ
IcircNTREBĂRI
IcircNTREBĂRI
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Viteză variabilă şi geometrie variabilă
Viteza variabilă se referă la situaţia icircn care toţi membrii sunt legaţi prin obiective comune dar unora li se acordă un timp mai icircndelungat pentru realizarea acestora Icircn locul menţinerii tuturor membrilor la ritmul celui mai lent şi mai şovăelnic unele state pot opta pentru aplicarea unor politici comune la care celelalte vor adera cacircnd vor fi pregătite
Geometria variabilă se referă la situaţiile icircn care subgrupuri de membrii posibil pe diferite probleme doresc să treacă la forme mai adacircnci de integrare şi cooperare pe probleme specifice icircn timp ce alţi membrii doresc să rămacircnă icircn afara acestor iniţiative
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Viteză variabilă şi geometrie variabilă
Tendinţa de formare a unor blocuri comerciale regionale este determinată de acţiunea a două categorii de factori
Factori endogeniFactori exogeni
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Viteză variabilă şi geometrie variabilă - Tendinţa de formare a unor blocuri comerciale regionale este determinată de acţiunea a două
categorii de factori
Factori endogeni
bull Opţiunile fundamentale de politică economică similare respectiv concepţia comună despre dezvoltare
bull Politicile de liberalizare a comerţului promovate de multe ţări icircn curs de dezvoltare proces care va facilita liberalizarea accentuată icircn vederea unei viitoare integrări cu statele mai avansate
bull Dificultăţile economice cu care s-au confruntat ţările ca urmare a crizelor care au avut ca efect conştientizarea faptului că există potenţial de creştere insuficient valorificat
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Viteză variabilă şi geometrie variabilă - Tendinţa de formare a unor blocuri comerciale regionale este determinată de acţiunea a două
categorii de factori
Factori exogeni
bull Modalitatea de acoperire a riscurilor potenţiale determinate de evenimente care se petrec fie icircn zona respectivă fie icircn alte zone
bull Icircncercări de a compensa printr-o intensificare a schimburilor intragrup eventualele pierderi datorate bdquoicircngustăriirdquo unor pieţe externe ca urmare tot a unor procese integraţioniste
bull Dorinţa de stabilitate politică şi de consolidare a sistemelor democratice
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Subsidiaritatea şi integrarea economică
Conform Dicţionarului explicativ al limbii romane subsidiar se referă la ceva care se adaugă ca element secundar la argumentaţiile pentru sustinerea unui raţionament a unei teorii complementar auxiliar secundar In contextul utilizarii lui actuale cel mai apropiat inţeles ar fi de asigurarea de servicii complementare icircn condiţiile jucării (interpretării) unui rol secundar
O definire mai generală O comunitate de nivel inalt nu trebuie să interfereze in viaţa comunităţii de nivel mai jos văduvind-o de funcţiile ei dar trebuie să intervină atunci cacircnd aceasta are nevoie de ajutor pentru a-şi putea corela activităţile ei cu ale celorlalte componente ale societăţii din care fac parte văzute intodeauna ca un bun comun
Bazele pricipiului subsidiarităţii icircn acest sens au fost puse de Papa Pius al XI-lea (1931) şi ulterior clarificate de Papa Ioan Paul al II-lea (1991) In general el inseamnă non-acţiune din partea statului şi ajutor atunci cacircnd cetăţeanul are nevoie
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Subsidiaritatea şi integrarea economică- continuare
bull Referitor la rezolvarea problemelor unui sistem cea mai bună rezolvare are loc la nivelul subsistemelor in care ele apar Aceasta abordare ar fi similară cu managementul prin exceptie
bull Trebuie intervenit numai atunci cacircnd este necesar Subsistemele sunt icircncurajate să-şi rezolve singure problemele (inclusiv conflictele) fără să apeleze la autorităţi de nivel superior
Referitor la guvernarea Uniunii Europene aplicarea principiului subsidiarităţii se referă la transferarea deciziei la nivelul cel mai apropiat de cetăţean Se poate afirma că bazele aplicării subsidiarităţii din acest punct de vedere au fost puse prin Tratatul de la Maastricht icircn 1993
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Subsidiaritatea şi integrarea economică- continuare
Organismele cu autoreglementare acestea au aparut ca o alternativă la aplicarea principiilor de reglementare clasică Reglementarea clasică fiind bazată pe legi este un sistem care se adaptează greu la ritmul actual al schimbărilor necesare integrarii icircn noul context economic si politic
La nivelul Uniunii Europene se pot identifica o serie intreagă de entitati Comisia Europei Parlamentul Europei statele membre autorităţile naţionale industria organizatiile neguvernamentale etc fiecare avand un anumit tip sau anumite initiative de reglementare (autoreglementare reglementare voluntara co-reglementare intelegeri sau tratate negociate sau voluntare etc)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Subsidiaritatea şi integrarea economică- continuare
Corelarea aplicării principiului subsidiaritatii cu alte principii de bază ca acelea ale competiţiei democraţiei eticii dezvoltării sustenabile este o temă care ar trebui sa aibă o largă dezbatere şi icircn Romania atacirct la nivelul specialiştilor cacirct şi al cetaţeanului de racircnd deoarece complexitatea procesului de integrare in UE este amplificată de globalizarea pieţelor şi de tranziţia la societatea informationalăEste nevoie de cunoaştere şi comunicare pentru a selecta şi aplica cele mai bune practici si tendinţe
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa
ZONA DE LIBER SCHIMB
ACORD COMERCIAL PREFERENŢIAL
UNIUNEA VAMALĂ
PIAŢA COMUNĂ (piaţa unică)
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
FORME D
E
INTEGRARE
SUPERFICIA
LĂ
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa
ACORD COMERCIAL PREFERENŢIAL
-partenerii icircşi acordă reciproc un tratament comercial mai bun decacirct cel aplicat terţilor (tipic taxe vamale reduse eventual la nivel zero) pentru diferite bunuri care fac obiectul comerţului reciproc
- regulile comerciale internaţionale stabilite sub egida Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC) nu permit existenţa unor asemenea acorduri decacirct icircntre ţări icircn curs de dezvoltare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela BalassaZONA DE LIBER SCHIMB
bull partenerii elimină (nu doar reduc) barierele comerciale (nu doar taxele vamale) care afectează cvasi-totalitatea comerţului reciproc (nu doar o parte din acesta) aplicarea de restricţii asupra fluxurilor commerciale reciproce poate fi totuşi permisă icircn cazuri excepţionale măsuri de salvgardare restricţii din considerante legate de situaţia balanţei de plăţi externe
bull fiecare parte icircşi păstrează independenţa icircn formularea regimului comercial aplicabil ţărilor nemembre
nu există nici o raţiune economică pentru care acordurile de liber schimb ar trebui icircncheiate doar icircntre ţări cu un nivel comparabil de dezvoltare economică şi prosperitate
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela BalassaZONA DE LIBER SCHIMB-Z LS
politicile comerciale aplicate de ţările membre terţilor trebuie să fie relativ asemănătoare din punctul de vedere al restricţiilor impuse
deviere de comerţ (trade deflection)
- stimulent puternic pentru nemembri de a icircncerca să icircşi livreze mărfurile icircn icircntreaga zonă de liber schimb utilizacircnd teritoriul ţării membre cu cel mai scăzut nivel de protecţie
Aplicare reguli de origine criterii care trebuie icircndeplinite de bunurile schimbate icircntre ţările membre pentru a fi considerate originare din ţările membre ale zonei de liber schimb şi deci eligibile pentru tratamentul preferenţial
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA VAMALĂ
ZLS ai cărei membrii au o politică comercială comună faţă de terţi
bull Tarif vamal comun
bull Măsuri netarifare comune de protecţie faţă de terţi (măsuri de salvgardare antidumping şi compensatorii)
bullNegocierea şi icircncheierea icircn comun de acorduri comerciale cu ţările terţe
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA VAMALĂ
bull deşi nu mai este nevoie (ca icircn cazul zonelor de liber schimb) de reguli de origine (a căror icircndeplinire trebuie verificată la frontiera fiecărei ţări membre) controalele vamale la frontierele dintre membrii unei uniuni vamale rămacircn pentru a permite
- aplicarea de restricţii icircntre statele membre icircn circumstanţe excepţionale- colectarea de date statistice
Veniturile din icircncasarea taxelor vamale sunt de regulă considerate venituri comune sau sunt distribuite icircntre membri potrivit unei chei de repartiţie predeterminate
Ex porturile Anvers şi Rotterdam Belgia şi Olanda versus piaţa germană
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
Cel mai frecvent icircntacirclnit tip de grupare integraţionistă
superficială este acordul de liber schimb (72 din acordurile notificate la OMC icircn martie 2002)
Acordurile preferenţiale parţiale (19 din notificări)
Uniunile vamale ndash ( 9 din notificări)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
Din punctul de vedere al participanţilor
TREI CATEGORII DE ACORDURI
bull marea majoritate a acordurilor sunt bilaterale (icircntre două ţări)
bullacordurilor la care una din părţi este la racircndul său o grupare integraţionistă crescut icircn ultima vreme ( icircn jur de 20 din totalul acordurilor)
bullacordurile icircn care ambele părţi sunt grupări integraţioniste Deşi icircn curs de negociere de mai mult timp (ex UE-Mercosur nici un asemenea acord nu a fost icircncheiat deocamdată ceea ce sugerează
că aceste construcţii sunt complexe şi dificil de negociat
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa
Din punct de vedere geografic putem distinge icircntre
bull acorduri intervenite icircntre ţări contigue aparţinacircnd aceleiaşi zone geografice
bullacorduri trans-regionale
Icircn ultimii ani au proliferat icircnsă acordurile dintre ţări aflate la mari distanţe geografice din continente diferite (ex EU ndash Africa de Sud SUA ndash Australia Chile ndash Coreea de Sud etc)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa Piaţa comună (piaţa unică)
Reprezintă un progres al integrării economice faţă de stadiul anterior din perspectiva a două dimensiuni
liberalizează circulaţia intra-grupare şi pentru factorii de producţie (nu doar pentru produse)
abordează şi obstacolele care stacircnjenesc fluxurile economice intra-grupare acţionacircnd nu doar la frontierele naţionale ci şi icircn interiorul fiecărei ţări
- norme tehnice sanitare fitosanitare şi veterinare- reglementări fiscale- practici anticoncurenţiale acordarea de drepturi
exclusive (situaţii de monopol) tolerarea instigarea formării de carteluri acordarea de subvenţii (ajutoare de stat)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
bull Stadiu şi mai avansat de integrare icircn care ansamblul politicilor economice şi o bună parte din politicile sociale sunt fie complet unificate fie stracircns coordonate
Icircn plan monetar icircn funcţie de stringenţa gradului de armonizare avut icircn vedere se poate merge
- de la simpla coordonare a cursurilor de schimb (prin ldquolegareardquo monedelor naţionale de o monedă de referinţă)
- pacircnă la adoptarea unei monede comune
Icircncepacircnd cu ldquostadiul 3rdquo (uniunea vamală) realizarea integrării economice propuse reclamă icircn tot mai mare măsură o solidaritate politică icircntre parteneri care au tot mai icircnguste posibilităţi de a se manifesta independent faţă de terţi icircn plan economic
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Această prezentare secvenţială a formelor de integrare economică are mai ales scop didactic Icircn lumea reală
- trecerea succesivă prin toate aceste stadii nu este automată (exemplu Comunitatea Economică Europeană a ldquoţintitrdquo de la bun icircnceput uniunea vamală trecacircnd peste stadiile mai
timpurii)
- formele concrete de integrare economică realizată nu corespund icircntrutotul tiparelor menţionate amalgamacircndu-se adesea trăsături specifice unor forme de integrare diferite
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Patru variabile ale fenomenului integraţionist a) Fluxurile economice
vizateb) Tipuri de bariere abordate
c) Modalităţi de integrare utilizate
d) Nivelul de decizie icircn cadrul grupării
integraţioniste
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
a) Fluxurile economice vizate
Icircn principiu sfera de cuprindere a grupării este cu atacirct mai largă cu cacirct avansăm de la un stadiu la altul astfel că de regulă serviciile şi factorii de producţie ajung să fie cuprinşi doar icircncepacircnd cu bdquostadiul 4rdquo
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară) a) Fluxurile economice vizate- continuare
Există icircnsă tot mai multe excepţii de la acest tipar cum ar fi-bdquoSpaţiul Economic Europeanrdquo (EEA) care nu atinge stadiul de uniune vamală
(deoarece participanţii care sunt membri AELS nu sunt asociaţi politicii comerciale comune a UE) dar acoperă şi libertatea de circulaţie a serviciilor şi a factorilor de producţie
-tot mai multe acorduri de liber schimb (exemplu cele icircncheiate de Chile Australia Noua Zeelandă etc) prevăd şi liberalizarea comerţului reciproc cu servicii
-prevederi referitoare la liberalizarea circulaţiei factorilor de producţie se găsesc icircn unele grupări considerate simple acorduri de liber schimb (acordarea bdquodreptului de stabilirerdquo companiilor din ţările partenere) sau uniuni vamale (exemplu acordul CARICOM prevede libera circulaţie a forţei de muncă)
Pe de altă parte există uniuni vamale care exclud de sub incidenţa lor o parte importantă a comerţului reciproc (exemplu UE ndash Turcia pentru produsele agricole)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
a) Fluxurile economice vizate- continuare Asociația Europeană a Liberului Schimb (AELS European Free Trade Association EFTA) a fost icircnființată icircn 1960 prin semnarea Conventiei de la Stockholm Scopul inițial al acestei organizații internaționale era de a elimina taxele vamale asupra produselor industriale icircn comerțul dintre statele membre Prin convenția AELS statele AELS au stabilit o zonă de liber-schimb pentru comerțul mărfurilor Convenția a fost completată ulterior printr-un acord de integrare economică pentru sectorul de servicii Spre deosebire de UE icircnsă AELS nu este o uniune vamală ceea ce icircnseamnă că fiecare stat membru AELS poate stabili icircn principiu liber taxele vamale și politica comercială externă privind state terțe (non-AELS) Membrii fondatori au fost Marea Britanie Danemarca Norvegia Suedia Austria Elveţia și Portugalia Finlanda a devenit membru asociat icircn 1961 (devenind membru cu drepturi depline icircn 1966 iar Islanda icircn 1970 Regatul Unit și Danemarca intră icircn Comunitatea Europeană icircn 1973 (icircmpreună cu Irlanda icircncetacircnd prin urmare să fie membre AELS Portugalia a părăsit de asemenea AELS pentru a intra icircn Comunitatea Europeană icircn 1986 Liechtenstein se alătură AELS icircn 1991 interesele sale fiind reprezentate pacircnă atunci de Elveţia Icircn 1995 Austria Suedia și
Finlanda devin membre UE și părăsesc AELSMembrii actuali ai Asociației Europene a Liberului Schimb sunt Islanda Liechtenstein Norvegia și Elveţia
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară) b) Tipuri de bariere
abordate- bariere care acţionează la
frontieră
- bariere care acţionează icircn interiorul frontierelor naţionale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
- integrare negativă
c) Modalităţi de integrare utilizate
- integrarea pozitivă
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Integrare negativă presupune
-eliminarea obstacolelor existente (roll-back) şi abţinerea de la aplicarea de noi obstacole (standstill) icircn calea fluxurilor economice reciproce
-presupune o postură pasivă (hands off) şi nu reclamă existenţa unei capacităţi administrative deosebite
c) Modalităţi de integrare utilizate
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară) c) Modalităţi de integrare
utilizateIntegrarea pozitivă presupune
-intervenţia activă a autorităţilor pentru a evita apariţia de
obstacole icircn calea fluxurilor economice reciproce care decurg din existenţa unor reglementări naţionale diferite care pot afecta importurile comparativ mai mult decacirct producţia autohtonă
-o postură activă (hands on) ceea ce reclamă existenţa unei capacităţi administrative satisfăcătoare Se poate manifesta prin
armonizarea reglementărilor naţionale adoptarea de reglementări supranaţionale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
d) Nivelul de decizie icircn cadrul grupării integraţioniste
Nivelul integuvernamental este larg precumpănitor majoritatea grupărilor integraţioniste nu cunosc alt nivel de decizie decacirct cel interguvernamental pe cacircnd elementele de supranaţionalitate existente icircn anumite grupări sunt aplicabile doar anumitor domenii nu icircntregii palete de domenii acoperite de gruparea respectivă
Nivelul supranaţional cunoaşte cea mai largă sferă de manifestare icircn cadrul UE dar trebuie menţionat că şi aici există numeroase domenii unde statele membre păstează un drept de decizie distinct de cel exercitat la nivelul organelor comunitare (cazul aşa-numitelor competenţe mixte şi naţionale)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
d) Nivelul de decizie icircn cadrul grupării integraţioniste-continuare
competenţa exclusiv supranaţională (aşa-numita competenţă exclusivă) există icircn următoarele domenii
- politica comercială - politica de concurenţă - uniunea (politica) vamală- conservarea resurselor biologice ale mării icircn cadrul politicii
comune icircn domeniul pescuitului- politica monetară pentru ţările din zona euro
Foarte puţine alte grupări integraţioniste s-au ldquodotatrdquo cu organisme supranaţionale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela BalassaUNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Blocurile economice comerciale ndashforme de integrare
Crearea GATT a marcat icircnceputul unei lungi perioade de liberalizare progresivă a comerţului internaţional pe principii nediscriminatori
[1] GATT - Acordul General pentru Tarife și Comerț (The General Agreement on Tariffs and Trade) a fost negociat icircn timpul Conferinței ONU pentru Comerț și Ocuparea forței de muncă și a fost rezultatul eşecului de negociere a guvernelor de a crea Organizația Internaţională a Comerțului (ITO) GATT a fost format icircn 1947 și a durat pacircnă icircn 1994 cacircnd a fost icircnlocuit de către Organizaţia Mondială a Comerţului icircn 1995 Textul original GATT (GATT 1947) este icircncă icircn vigoare icircn cadrul OMC sub rezerva modificărilor GATT din 1994
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Blocurile economice comerciale ndashforme de integrare
Icircn afară de premisele economice şi politice au fost aduşi icircn discuţie chiar factori geografici şi culturali bull GeograficiPaul Krugman apreciază că proximitatea geografică dă naştere unor blocuri comerciale bdquonaturalerdquo create icircntre parteneri care derulează icircntre ei o parte semnificativă din fluxurile lor comercialebullCulturali Samuel Huntington prezintă cultura drept o forţă care uneşte şi divide totodată icircn consecinţă ţările cu afinităţi culturale cooperează economic şi politic iar organizaţiile internaţionale cum ar fi de exemplu Uniunea Europeană formate din state cu trăsături culturale comune au mai mult suces decacirct cele care icircncearcă să transceadă culturile
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Blocurile economice comerciale ndashforme de integrare
Prima este trecerea de la un regionalism icircnchis la unul deschis Multe dintre blocurile comerciale icircnfiinţate icircn anii 60 -70 se bazează pe o politică de substituire a importurilor şi impunerea barierelor externe ridicate
Noul val se caracterizează printr-o deschidere mai mare faţă de exterior şi o disponibilitate mai mare de a susţine decacirct de a controla comerţul internaţional
A doua este apariţia blocurilor comerciale icircn care sunt parteneri atacirct din statele dezvoltare cacirct şi din ţările icircn curs de dezvoltare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa
Elemente definitorii ale diferitelor forme de aranjamente de integrare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
B Efecte locaţionale - Distribuţia spaţială a activităţilor economice icircntre partenerii din cadrul unei grupări integraţioniste
1 Efecte statice
a) Crearea de comerţ
b) Deturnare de comerţ
c) Stimularea consumului
d) Pierderea din icircncasări de taxe vamale
e) Ameliorarea raportului de schimb
2 Efecte dinamice
a) Economii de scală
b) Eficienţa X
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
1 Efecte statice
a) Crearea de comerţ
b) Deturnare de comerţ
c) Stimularea consumului
d) Pierderea din icircncasări de taxe vamale
e) Ameliorarea raportului de schimb
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
a) Crearea de comerţ
bullIcircnlocuirea produselor autohtone (mai) scumpe cu produse importate (mai) ieftine provenite din ţările partenere sunt economisite resurse utilizate pentru satisfacerea nevoilor de consum intern ceea ce reprezintă un cacircştig de bunăstare pentru economia icircn cauză
Conceptele de creare a fost introduse de Jacob Viner (1950)
Avantaj competitiv Mihail Manoilescu- (1891-1950) Theacuteorie du protectionnisme et de leacutechange international - Editura Giard Paris 382 p
Pentru procurarea bunurilor economice arăta Manoilescu ţara agricolă dispunea de două căi posibile 1048707 calea indirectă (sau comercială) care consta icircn importul unor produse cu o productivitate a muncii inferioară mediei naţionale 1048707 calea directă (sau industrială) care consta icircn producerea icircn interiorul ţării a unor mărfuri cu o productivitate a muncii superioară mediei naţionale Pentru a determina dacă o marfă trebuia importată sau produsă icircn ţară era necesar să se compare productivitatea muncii aferente respectivei mărfi cu productivitatea medie naţională
Mihail Manoilescu- (1891-1950) Theacuteorie du protectionnisme et de leacutechange international - Editura
Giard Paris
a) Crearea de comerţ
a) Crearea de comerţ
)lei(granitapesteprodusemarfurilorpretul
)lei(tarainprodusemarfurilorpretulCSCS nomreal
Studiu de cazCursul de schimb nominal 1$=19800 lei preţurile unor mărfuri similare sunt icircn Romacircnia 100 miliarde lei iar icircn SUA 4500000 $ Să se determine cursul de schimb real şi să se explice semnificaţia sa
121lei00000010089
lei000000000100
$0005004
lei000000000100
lei19800
1CSreal
Aceasta icircnseamnă că mărfurile produse icircn Romacircnia au un preţ relativ care reprezintă 112 din preţul mărfii similare americane cea ce arată că mărfurile americane vor fi mai ieftine decacirct cele romacircneşti
2p
1pnomreal I
ICSCS
Ip1 - indicele preţurilor icircn ţara de referinţăIp2 - indicele preţurilor icircn ţara cu care se execută
tranzacţiile
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţ
bull Icircnlocuirea importurilor mai ieftine din restul lumii cu importuri mai scumpe din ţările partenere pierdere de bunăstare pentru economia icircn cauză
bull Icircn plus efectul de deturnare de comerţ este resimţit negativ şi de producătorii din ţările terţe care icircşi pierd din debuşeele de export
Conceptele de creare a fost introduse de Jacob Viner (1950)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţIcircn cazuri particulare crearea şi respectiv deturnarea de
comerţ pot avea efecte opuse celor aşteptate
- crearea de efecte de comerţ poate genera şocuri de ajustare violente
- deturnarea de comerţ poate genera economii de scală care se traduc icircn reducerea costurilor efect repercutat ulterior asupra consumatorilor prin preţuri mai mici
- icircn asemenea cazuri sporul de venit astfel generat icircm cadrul grupării integraţioniste poate duce la creşterea cererii de bunuri şi servicii din ţările terţe
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţEconomii şi dezeconomii de scară
CTMTL Zona I Zona II Zona III
FP
Q
I
I 1 FP
Q
I
I=1
FP
Q
I
I 1
Curba ldquoplicrdquo sau curba ldquoicircnfăşurătoarerdquo
Icircn economie economia de scară (icircn engleză economies of scale) este un termen ce descrie ceea ce se icircntacircmplă atunci cacircnd cantitățile de factori utilizați icircn producție cresc bull Mai concret o icircntreprindere icircși reduce costurile unitare producacircnd mai multe bunuri sau servicii și pe măsură ce crește producția costurile medii scad prin repartizarea costurilor fixe asupra unei producții mai mari
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
c) Stimularea consumului
bull Graţie scăderii preţurilor interne ca urmare a reducerii barierelor la import consumul va creşte
bull Acest surplus al consumatorilor reprezintă un cacircştig de bunăstare pentru ţara importatoare
bull Deoarece consumul suplimentar astfel generat va fi satisfăcut din import acest efect mai este denumit şi expansiune de comerţ (concept introdus de James Meade 1955)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
d) Pierderea din icircncasări din taxe vamale
Acest fenomen are loc icircn două situaţii
-ca urmare a eliminării taxelor vamale percepute asupra importurilor din ţările partenere care s-ar fi efectuat oricum (pentru că exportatorii respectivi erau cei mai competitivi chiar şi icircn raport cu cei din ţările terţe)
- ca urmare a fenomenului de deturnare de comerţ (pentru că importuri din ţări terţe asupra cărora s-ar fi perceput taxe vamale sunt icircnlocuite de importuri din ţări partenere cărora nu li se aplică taxe vamale)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
e) Ameliorarea raportului de schimb
Raportul de schimb = raportul procentual icircntre indicele preţurilor medii de export şi indicele preţurilor medii de import O ameliorare a raportului de schimb are semnificaţia că ţara respectivă trebuie să exporte mai puţin pentru a importa aceeaşi cantitate de mărfuri (sau obţine o cantitate mai mare de mărfuri dim import exportacircnd la fel de mult)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
e) Ameliorarea raportului de schimb
O grupare integraţionistă icircşi poate ameliora raportul de schimb icircn două feluri care pot exista simultan
- spontan ca urmare a efectului de deturnare de comerţ scade cererea pentru importurile din restul lumii deci preţurile acestora se ajustează icircn jos
- deliberat prin manipularea restricţiilor la import (tipic majorarea taxelor vamale)
Condiţia indispensabilă pentru materializarea acestui efect este ca gruparea integraţionistă să fie bdquomarerdquo adică să dispună de o forţă economică suficientă pentru a influenţa semnificativ cererea mondială pentru diverse produse
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Teoria domino a regionalismului [Richard Baldwin 1997]
Odata iniţiată o grupare integraţionistă outsiderii sunt stimulaţi să adere la ea efectele negative pentru terţi (deturnarea de comerţ şisau deteriorarea raportului de schimb) mobilizează forţele acestora in favoarea aderării
Presiunea icircn sensul aderării creşte odata cu dimensiunea blocului comercial cu cacirct acesta este mai mare cu atacirct mai atractivă este participarea pentru outsideri
Icircn consecinţă o singură integrare poate genera runde succesive de extindere (efect multiplicator)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Teoria domino a regionalismului [Richard Baldwin 1997]O ilustrare empirică a acestei teorii o oferă ordinea icircn care au fost organizate referendumurile pentru extinderea din 1995 a UE (Austria Finlanda Suedia Norvegia) icircncepacircnd cu ţările cele mai favorabile aderării tocmai pentru a spori presiunea asupra celor care urmau
Limită se bazează pe ipoteza că bdquoinsideriirdquo nu vor bloca extinderea grupăriiElementul care poate icircnclina balanţa este faptul că reacţia faţă de pierderi potenţiale tinde să fie mai puternică decacirct pentru obţinerea de cacircştiguri potenţiale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Relaţie directă structuri concurenţiale potenţial de creare comerţ mai mare
bull Cu cacirct economiile participante au structuri mai concurenţiale cu atacirct potenţialul de creare de comerţ este mai mare
bullInvers cu cacirct economiile participante sunt mai complementare cu atacirct potenţialul de deturnare de comerţ este mai mare
bull Cu cacirct preţurile interne icircn interiorul grupării integraţioniste sunt mai apropiate de preţurile mondiale cu atacirct potenţialul de creare de comerţ este mai mare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Realizarea de economii de scară posibile graţie lărgirii dimensiunilor pieţelor accesibile bull Aceasta antrenează o reducere a costurilor unitare de producţie şi icircn consecinţă fie consumatorii cacircştigă din preţuri mai reduse fie producătorii cacircştigă de pe urma profiturilor mai maribull Există două tipuri de economii de scară
-economii interne de scală care se materializează prin creşterea dimensiunii unităţii productive -economii externe de scală unde dimensiunea sectorului de activitate generează externalităţi pozitive pentru unităţile productive care acţionează icircn interiorul său (forţă de muncă specializată reţele de cercetare de comercializare etc)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Aceste efecte sunt considerate statice PIB creşte ca urmare a realocării resurselor şi acumulării de capital dar creşterea superioară durează doar pacircnă cacircnd economia receptează integral impactul lor pozitiv
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
2 Efecte dinamice
a) Economii de scală
b) Eficienţa X
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
Decurg din stimulentele pe care le creează grupările integraţioniste icircn direcţia creşterii productivităţii muncii ceea ce pune economia pe o traiectorie durabilă de creştere economică superioară Aceasta poate fi obţinută ca urmare a
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
a) Economiile de scală
Dezvoltarea comerţul permite producătorilor să icircşi mărească volumul producţiei cu consecinţa valorificării unor efecte pozitive
Economii şi dezeconomii de scară
CTMTL Zona I Zona II Zona III
FP
Q
I
I 1 FP
Q
I
I=1
FP
Q
I
I 1
Curba ldquoplicrdquo sau curba ldquoicircnfăşurătoarerdquo
Mai concret o icircntreprindere icircși reduce costurile unitare producacircnd mai multe bunuri sau servicii și pe măsură ce crește producția costurile medii scad prin repartizarea costurilor fixe asupra unei producții mai mari
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
- (termen utilizat de Harvey Leibenstein tot mai frecvent este utilizat conceptul de ameliorare a productivităţii totale a factorilor)
b) Eficienţa X
Se referă la măsura productivităţii muncitorilor icircn condiţiile menţinerii constante a tuturor celorlalte input-uri icircn procesul de producţie inclusiv calificările muncitorilor Concurenţa sporită pe care o generează comerţul necesită ca firmele să răspundă mai prompt la modificarea condiţiilor pe piaţă - Ea stimulează firmele să icircşi icircmbunătăţească performanţa economică prin inovări reducătoare de costuri şi să amelioreze calitatea bunurilor produse Fostul prim-ministru britanic Harold McMillan avea icircn vedere acest gen de efect atunci cacircnd se referea la ldquoduşul recerdquo pe care aderarea ţării sale la CEE l-ar reprezenta pentru icircntreprinderile britanice
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
existenţa mai multor concurenţi face mai dificilă realizarea icircnţelegerilor anticoncurenţiale (carteluri)
-reducerea dispersiei cotelor de piaţă deţinute de firme individuale (tipic acestea pierd din cota de piaţă deţinută local şi cacircştigă cote de piaţă icircn exterior dar icircn cadrul grupării) permite restracircngerea cazurilor de existenţă a unor poziţii dominante (monopoluri)
- se elimină reduce segmentarea pieţelor făcacircnd imposibilă mai dificilă discriminarea de preţ
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
Icircn consecinţă are loc o selecţie naturală firmele necompetitive se icircnchid (ies de pe piaţă) sau se reorganizează (fuziuni achiziţii) iar firme noi intră pe piaţă
Icircn mod normal există un compromis inevitabil icircntre valorificarea economiilor de scară pe de-o parte şi intensitatea climatului concurenţial pe de altă parte
Integrarea economică poate atenua sau chiar evita acest compromis deoarece permite firmelor să fie mai mari (deci să valorifice economiile de scală) fără ca numărul lor să fie mai mic
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
Efecte locaţionale - Distribuţia spaţială a activităţilor economice icircntre partenerii din cadrul unei grupări integraţioniste
bull Icircn mod tipic tara din cadrul grupării al cărei avantaj comparativ este cel mai diferit de media mondială este cea mai ameninţată de efectul de deturnare de comerţ comerţul său va fi reorientat către parteneri din grupare ale căror costuri comparative se situează icircntre cele ale sale şi media mondială
Icircn consecinţă dacă un grup de ţări puţin dezvoltate formează o grupare integraţionistă va exista o tendinţă ca cel mai bdquosăracrdquo membru să sufere o pierdere netă de venit din cauza deturnării de comerţ
IcircNTREBĂRI
IcircNTREBĂRI
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Viteză variabilă şi geometrie variabilă
Tendinţa de formare a unor blocuri comerciale regionale este determinată de acţiunea a două categorii de factori
Factori endogeniFactori exogeni
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Viteză variabilă şi geometrie variabilă - Tendinţa de formare a unor blocuri comerciale regionale este determinată de acţiunea a două
categorii de factori
Factori endogeni
bull Opţiunile fundamentale de politică economică similare respectiv concepţia comună despre dezvoltare
bull Politicile de liberalizare a comerţului promovate de multe ţări icircn curs de dezvoltare proces care va facilita liberalizarea accentuată icircn vederea unei viitoare integrări cu statele mai avansate
bull Dificultăţile economice cu care s-au confruntat ţările ca urmare a crizelor care au avut ca efect conştientizarea faptului că există potenţial de creştere insuficient valorificat
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Viteză variabilă şi geometrie variabilă - Tendinţa de formare a unor blocuri comerciale regionale este determinată de acţiunea a două
categorii de factori
Factori exogeni
bull Modalitatea de acoperire a riscurilor potenţiale determinate de evenimente care se petrec fie icircn zona respectivă fie icircn alte zone
bull Icircncercări de a compensa printr-o intensificare a schimburilor intragrup eventualele pierderi datorate bdquoicircngustăriirdquo unor pieţe externe ca urmare tot a unor procese integraţioniste
bull Dorinţa de stabilitate politică şi de consolidare a sistemelor democratice
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Subsidiaritatea şi integrarea economică
Conform Dicţionarului explicativ al limbii romane subsidiar se referă la ceva care se adaugă ca element secundar la argumentaţiile pentru sustinerea unui raţionament a unei teorii complementar auxiliar secundar In contextul utilizarii lui actuale cel mai apropiat inţeles ar fi de asigurarea de servicii complementare icircn condiţiile jucării (interpretării) unui rol secundar
O definire mai generală O comunitate de nivel inalt nu trebuie să interfereze in viaţa comunităţii de nivel mai jos văduvind-o de funcţiile ei dar trebuie să intervină atunci cacircnd aceasta are nevoie de ajutor pentru a-şi putea corela activităţile ei cu ale celorlalte componente ale societăţii din care fac parte văzute intodeauna ca un bun comun
Bazele pricipiului subsidiarităţii icircn acest sens au fost puse de Papa Pius al XI-lea (1931) şi ulterior clarificate de Papa Ioan Paul al II-lea (1991) In general el inseamnă non-acţiune din partea statului şi ajutor atunci cacircnd cetăţeanul are nevoie
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Subsidiaritatea şi integrarea economică- continuare
bull Referitor la rezolvarea problemelor unui sistem cea mai bună rezolvare are loc la nivelul subsistemelor in care ele apar Aceasta abordare ar fi similară cu managementul prin exceptie
bull Trebuie intervenit numai atunci cacircnd este necesar Subsistemele sunt icircncurajate să-şi rezolve singure problemele (inclusiv conflictele) fără să apeleze la autorităţi de nivel superior
Referitor la guvernarea Uniunii Europene aplicarea principiului subsidiarităţii se referă la transferarea deciziei la nivelul cel mai apropiat de cetăţean Se poate afirma că bazele aplicării subsidiarităţii din acest punct de vedere au fost puse prin Tratatul de la Maastricht icircn 1993
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Subsidiaritatea şi integrarea economică- continuare
Organismele cu autoreglementare acestea au aparut ca o alternativă la aplicarea principiilor de reglementare clasică Reglementarea clasică fiind bazată pe legi este un sistem care se adaptează greu la ritmul actual al schimbărilor necesare integrarii icircn noul context economic si politic
La nivelul Uniunii Europene se pot identifica o serie intreagă de entitati Comisia Europei Parlamentul Europei statele membre autorităţile naţionale industria organizatiile neguvernamentale etc fiecare avand un anumit tip sau anumite initiative de reglementare (autoreglementare reglementare voluntara co-reglementare intelegeri sau tratate negociate sau voluntare etc)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Subsidiaritatea şi integrarea economică- continuare
Corelarea aplicării principiului subsidiaritatii cu alte principii de bază ca acelea ale competiţiei democraţiei eticii dezvoltării sustenabile este o temă care ar trebui sa aibă o largă dezbatere şi icircn Romania atacirct la nivelul specialiştilor cacirct şi al cetaţeanului de racircnd deoarece complexitatea procesului de integrare in UE este amplificată de globalizarea pieţelor şi de tranziţia la societatea informationalăEste nevoie de cunoaştere şi comunicare pentru a selecta şi aplica cele mai bune practici si tendinţe
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa
ZONA DE LIBER SCHIMB
ACORD COMERCIAL PREFERENŢIAL
UNIUNEA VAMALĂ
PIAŢA COMUNĂ (piaţa unică)
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
FORME D
E
INTEGRARE
SUPERFICIA
LĂ
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa
ACORD COMERCIAL PREFERENŢIAL
-partenerii icircşi acordă reciproc un tratament comercial mai bun decacirct cel aplicat terţilor (tipic taxe vamale reduse eventual la nivel zero) pentru diferite bunuri care fac obiectul comerţului reciproc
- regulile comerciale internaţionale stabilite sub egida Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC) nu permit existenţa unor asemenea acorduri decacirct icircntre ţări icircn curs de dezvoltare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela BalassaZONA DE LIBER SCHIMB
bull partenerii elimină (nu doar reduc) barierele comerciale (nu doar taxele vamale) care afectează cvasi-totalitatea comerţului reciproc (nu doar o parte din acesta) aplicarea de restricţii asupra fluxurilor commerciale reciproce poate fi totuşi permisă icircn cazuri excepţionale măsuri de salvgardare restricţii din considerante legate de situaţia balanţei de plăţi externe
bull fiecare parte icircşi păstrează independenţa icircn formularea regimului comercial aplicabil ţărilor nemembre
nu există nici o raţiune economică pentru care acordurile de liber schimb ar trebui icircncheiate doar icircntre ţări cu un nivel comparabil de dezvoltare economică şi prosperitate
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela BalassaZONA DE LIBER SCHIMB-Z LS
politicile comerciale aplicate de ţările membre terţilor trebuie să fie relativ asemănătoare din punctul de vedere al restricţiilor impuse
deviere de comerţ (trade deflection)
- stimulent puternic pentru nemembri de a icircncerca să icircşi livreze mărfurile icircn icircntreaga zonă de liber schimb utilizacircnd teritoriul ţării membre cu cel mai scăzut nivel de protecţie
Aplicare reguli de origine criterii care trebuie icircndeplinite de bunurile schimbate icircntre ţările membre pentru a fi considerate originare din ţările membre ale zonei de liber schimb şi deci eligibile pentru tratamentul preferenţial
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA VAMALĂ
ZLS ai cărei membrii au o politică comercială comună faţă de terţi
bull Tarif vamal comun
bull Măsuri netarifare comune de protecţie faţă de terţi (măsuri de salvgardare antidumping şi compensatorii)
bullNegocierea şi icircncheierea icircn comun de acorduri comerciale cu ţările terţe
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA VAMALĂ
bull deşi nu mai este nevoie (ca icircn cazul zonelor de liber schimb) de reguli de origine (a căror icircndeplinire trebuie verificată la frontiera fiecărei ţări membre) controalele vamale la frontierele dintre membrii unei uniuni vamale rămacircn pentru a permite
- aplicarea de restricţii icircntre statele membre icircn circumstanţe excepţionale- colectarea de date statistice
Veniturile din icircncasarea taxelor vamale sunt de regulă considerate venituri comune sau sunt distribuite icircntre membri potrivit unei chei de repartiţie predeterminate
Ex porturile Anvers şi Rotterdam Belgia şi Olanda versus piaţa germană
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
Cel mai frecvent icircntacirclnit tip de grupare integraţionistă
superficială este acordul de liber schimb (72 din acordurile notificate la OMC icircn martie 2002)
Acordurile preferenţiale parţiale (19 din notificări)
Uniunile vamale ndash ( 9 din notificări)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
Din punctul de vedere al participanţilor
TREI CATEGORII DE ACORDURI
bull marea majoritate a acordurilor sunt bilaterale (icircntre două ţări)
bullacordurilor la care una din părţi este la racircndul său o grupare integraţionistă crescut icircn ultima vreme ( icircn jur de 20 din totalul acordurilor)
bullacordurile icircn care ambele părţi sunt grupări integraţioniste Deşi icircn curs de negociere de mai mult timp (ex UE-Mercosur nici un asemenea acord nu a fost icircncheiat deocamdată ceea ce sugerează
că aceste construcţii sunt complexe şi dificil de negociat
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa
Din punct de vedere geografic putem distinge icircntre
bull acorduri intervenite icircntre ţări contigue aparţinacircnd aceleiaşi zone geografice
bullacorduri trans-regionale
Icircn ultimii ani au proliferat icircnsă acordurile dintre ţări aflate la mari distanţe geografice din continente diferite (ex EU ndash Africa de Sud SUA ndash Australia Chile ndash Coreea de Sud etc)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa Piaţa comună (piaţa unică)
Reprezintă un progres al integrării economice faţă de stadiul anterior din perspectiva a două dimensiuni
liberalizează circulaţia intra-grupare şi pentru factorii de producţie (nu doar pentru produse)
abordează şi obstacolele care stacircnjenesc fluxurile economice intra-grupare acţionacircnd nu doar la frontierele naţionale ci şi icircn interiorul fiecărei ţări
- norme tehnice sanitare fitosanitare şi veterinare- reglementări fiscale- practici anticoncurenţiale acordarea de drepturi
exclusive (situaţii de monopol) tolerarea instigarea formării de carteluri acordarea de subvenţii (ajutoare de stat)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
bull Stadiu şi mai avansat de integrare icircn care ansamblul politicilor economice şi o bună parte din politicile sociale sunt fie complet unificate fie stracircns coordonate
Icircn plan monetar icircn funcţie de stringenţa gradului de armonizare avut icircn vedere se poate merge
- de la simpla coordonare a cursurilor de schimb (prin ldquolegareardquo monedelor naţionale de o monedă de referinţă)
- pacircnă la adoptarea unei monede comune
Icircncepacircnd cu ldquostadiul 3rdquo (uniunea vamală) realizarea integrării economice propuse reclamă icircn tot mai mare măsură o solidaritate politică icircntre parteneri care au tot mai icircnguste posibilităţi de a se manifesta independent faţă de terţi icircn plan economic
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Această prezentare secvenţială a formelor de integrare economică are mai ales scop didactic Icircn lumea reală
- trecerea succesivă prin toate aceste stadii nu este automată (exemplu Comunitatea Economică Europeană a ldquoţintitrdquo de la bun icircnceput uniunea vamală trecacircnd peste stadiile mai
timpurii)
- formele concrete de integrare economică realizată nu corespund icircntrutotul tiparelor menţionate amalgamacircndu-se adesea trăsături specifice unor forme de integrare diferite
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Patru variabile ale fenomenului integraţionist a) Fluxurile economice
vizateb) Tipuri de bariere abordate
c) Modalităţi de integrare utilizate
d) Nivelul de decizie icircn cadrul grupării
integraţioniste
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
a) Fluxurile economice vizate
Icircn principiu sfera de cuprindere a grupării este cu atacirct mai largă cu cacirct avansăm de la un stadiu la altul astfel că de regulă serviciile şi factorii de producţie ajung să fie cuprinşi doar icircncepacircnd cu bdquostadiul 4rdquo
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară) a) Fluxurile economice vizate- continuare
Există icircnsă tot mai multe excepţii de la acest tipar cum ar fi-bdquoSpaţiul Economic Europeanrdquo (EEA) care nu atinge stadiul de uniune vamală
(deoarece participanţii care sunt membri AELS nu sunt asociaţi politicii comerciale comune a UE) dar acoperă şi libertatea de circulaţie a serviciilor şi a factorilor de producţie
-tot mai multe acorduri de liber schimb (exemplu cele icircncheiate de Chile Australia Noua Zeelandă etc) prevăd şi liberalizarea comerţului reciproc cu servicii
-prevederi referitoare la liberalizarea circulaţiei factorilor de producţie se găsesc icircn unele grupări considerate simple acorduri de liber schimb (acordarea bdquodreptului de stabilirerdquo companiilor din ţările partenere) sau uniuni vamale (exemplu acordul CARICOM prevede libera circulaţie a forţei de muncă)
Pe de altă parte există uniuni vamale care exclud de sub incidenţa lor o parte importantă a comerţului reciproc (exemplu UE ndash Turcia pentru produsele agricole)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
a) Fluxurile economice vizate- continuare Asociația Europeană a Liberului Schimb (AELS European Free Trade Association EFTA) a fost icircnființată icircn 1960 prin semnarea Conventiei de la Stockholm Scopul inițial al acestei organizații internaționale era de a elimina taxele vamale asupra produselor industriale icircn comerțul dintre statele membre Prin convenția AELS statele AELS au stabilit o zonă de liber-schimb pentru comerțul mărfurilor Convenția a fost completată ulterior printr-un acord de integrare economică pentru sectorul de servicii Spre deosebire de UE icircnsă AELS nu este o uniune vamală ceea ce icircnseamnă că fiecare stat membru AELS poate stabili icircn principiu liber taxele vamale și politica comercială externă privind state terțe (non-AELS) Membrii fondatori au fost Marea Britanie Danemarca Norvegia Suedia Austria Elveţia și Portugalia Finlanda a devenit membru asociat icircn 1961 (devenind membru cu drepturi depline icircn 1966 iar Islanda icircn 1970 Regatul Unit și Danemarca intră icircn Comunitatea Europeană icircn 1973 (icircmpreună cu Irlanda icircncetacircnd prin urmare să fie membre AELS Portugalia a părăsit de asemenea AELS pentru a intra icircn Comunitatea Europeană icircn 1986 Liechtenstein se alătură AELS icircn 1991 interesele sale fiind reprezentate pacircnă atunci de Elveţia Icircn 1995 Austria Suedia și
Finlanda devin membre UE și părăsesc AELSMembrii actuali ai Asociației Europene a Liberului Schimb sunt Islanda Liechtenstein Norvegia și Elveţia
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară) b) Tipuri de bariere
abordate- bariere care acţionează la
frontieră
- bariere care acţionează icircn interiorul frontierelor naţionale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
- integrare negativă
c) Modalităţi de integrare utilizate
- integrarea pozitivă
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Integrare negativă presupune
-eliminarea obstacolelor existente (roll-back) şi abţinerea de la aplicarea de noi obstacole (standstill) icircn calea fluxurilor economice reciproce
-presupune o postură pasivă (hands off) şi nu reclamă existenţa unei capacităţi administrative deosebite
c) Modalităţi de integrare utilizate
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară) c) Modalităţi de integrare
utilizateIntegrarea pozitivă presupune
-intervenţia activă a autorităţilor pentru a evita apariţia de
obstacole icircn calea fluxurilor economice reciproce care decurg din existenţa unor reglementări naţionale diferite care pot afecta importurile comparativ mai mult decacirct producţia autohtonă
-o postură activă (hands on) ceea ce reclamă existenţa unei capacităţi administrative satisfăcătoare Se poate manifesta prin
armonizarea reglementărilor naţionale adoptarea de reglementări supranaţionale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
d) Nivelul de decizie icircn cadrul grupării integraţioniste
Nivelul integuvernamental este larg precumpănitor majoritatea grupărilor integraţioniste nu cunosc alt nivel de decizie decacirct cel interguvernamental pe cacircnd elementele de supranaţionalitate existente icircn anumite grupări sunt aplicabile doar anumitor domenii nu icircntregii palete de domenii acoperite de gruparea respectivă
Nivelul supranaţional cunoaşte cea mai largă sferă de manifestare icircn cadrul UE dar trebuie menţionat că şi aici există numeroase domenii unde statele membre păstează un drept de decizie distinct de cel exercitat la nivelul organelor comunitare (cazul aşa-numitelor competenţe mixte şi naţionale)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
d) Nivelul de decizie icircn cadrul grupării integraţioniste-continuare
competenţa exclusiv supranaţională (aşa-numita competenţă exclusivă) există icircn următoarele domenii
- politica comercială - politica de concurenţă - uniunea (politica) vamală- conservarea resurselor biologice ale mării icircn cadrul politicii
comune icircn domeniul pescuitului- politica monetară pentru ţările din zona euro
Foarte puţine alte grupări integraţioniste s-au ldquodotatrdquo cu organisme supranaţionale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela BalassaUNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Blocurile economice comerciale ndashforme de integrare
Crearea GATT a marcat icircnceputul unei lungi perioade de liberalizare progresivă a comerţului internaţional pe principii nediscriminatori
[1] GATT - Acordul General pentru Tarife și Comerț (The General Agreement on Tariffs and Trade) a fost negociat icircn timpul Conferinței ONU pentru Comerț și Ocuparea forței de muncă și a fost rezultatul eşecului de negociere a guvernelor de a crea Organizația Internaţională a Comerțului (ITO) GATT a fost format icircn 1947 și a durat pacircnă icircn 1994 cacircnd a fost icircnlocuit de către Organizaţia Mondială a Comerţului icircn 1995 Textul original GATT (GATT 1947) este icircncă icircn vigoare icircn cadrul OMC sub rezerva modificărilor GATT din 1994
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Blocurile economice comerciale ndashforme de integrare
Icircn afară de premisele economice şi politice au fost aduşi icircn discuţie chiar factori geografici şi culturali bull GeograficiPaul Krugman apreciază că proximitatea geografică dă naştere unor blocuri comerciale bdquonaturalerdquo create icircntre parteneri care derulează icircntre ei o parte semnificativă din fluxurile lor comercialebullCulturali Samuel Huntington prezintă cultura drept o forţă care uneşte şi divide totodată icircn consecinţă ţările cu afinităţi culturale cooperează economic şi politic iar organizaţiile internaţionale cum ar fi de exemplu Uniunea Europeană formate din state cu trăsături culturale comune au mai mult suces decacirct cele care icircncearcă să transceadă culturile
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Blocurile economice comerciale ndashforme de integrare
Prima este trecerea de la un regionalism icircnchis la unul deschis Multe dintre blocurile comerciale icircnfiinţate icircn anii 60 -70 se bazează pe o politică de substituire a importurilor şi impunerea barierelor externe ridicate
Noul val se caracterizează printr-o deschidere mai mare faţă de exterior şi o disponibilitate mai mare de a susţine decacirct de a controla comerţul internaţional
A doua este apariţia blocurilor comerciale icircn care sunt parteneri atacirct din statele dezvoltare cacirct şi din ţările icircn curs de dezvoltare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa
Elemente definitorii ale diferitelor forme de aranjamente de integrare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
B Efecte locaţionale - Distribuţia spaţială a activităţilor economice icircntre partenerii din cadrul unei grupări integraţioniste
1 Efecte statice
a) Crearea de comerţ
b) Deturnare de comerţ
c) Stimularea consumului
d) Pierderea din icircncasări de taxe vamale
e) Ameliorarea raportului de schimb
2 Efecte dinamice
a) Economii de scală
b) Eficienţa X
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
1 Efecte statice
a) Crearea de comerţ
b) Deturnare de comerţ
c) Stimularea consumului
d) Pierderea din icircncasări de taxe vamale
e) Ameliorarea raportului de schimb
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
a) Crearea de comerţ
bullIcircnlocuirea produselor autohtone (mai) scumpe cu produse importate (mai) ieftine provenite din ţările partenere sunt economisite resurse utilizate pentru satisfacerea nevoilor de consum intern ceea ce reprezintă un cacircştig de bunăstare pentru economia icircn cauză
Conceptele de creare a fost introduse de Jacob Viner (1950)
Avantaj competitiv Mihail Manoilescu- (1891-1950) Theacuteorie du protectionnisme et de leacutechange international - Editura Giard Paris 382 p
Pentru procurarea bunurilor economice arăta Manoilescu ţara agricolă dispunea de două căi posibile 1048707 calea indirectă (sau comercială) care consta icircn importul unor produse cu o productivitate a muncii inferioară mediei naţionale 1048707 calea directă (sau industrială) care consta icircn producerea icircn interiorul ţării a unor mărfuri cu o productivitate a muncii superioară mediei naţionale Pentru a determina dacă o marfă trebuia importată sau produsă icircn ţară era necesar să se compare productivitatea muncii aferente respectivei mărfi cu productivitatea medie naţională
Mihail Manoilescu- (1891-1950) Theacuteorie du protectionnisme et de leacutechange international - Editura
Giard Paris
a) Crearea de comerţ
a) Crearea de comerţ
)lei(granitapesteprodusemarfurilorpretul
)lei(tarainprodusemarfurilorpretulCSCS nomreal
Studiu de cazCursul de schimb nominal 1$=19800 lei preţurile unor mărfuri similare sunt icircn Romacircnia 100 miliarde lei iar icircn SUA 4500000 $ Să se determine cursul de schimb real şi să se explice semnificaţia sa
121lei00000010089
lei000000000100
$0005004
lei000000000100
lei19800
1CSreal
Aceasta icircnseamnă că mărfurile produse icircn Romacircnia au un preţ relativ care reprezintă 112 din preţul mărfii similare americane cea ce arată că mărfurile americane vor fi mai ieftine decacirct cele romacircneşti
2p
1pnomreal I
ICSCS
Ip1 - indicele preţurilor icircn ţara de referinţăIp2 - indicele preţurilor icircn ţara cu care se execută
tranzacţiile
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţ
bull Icircnlocuirea importurilor mai ieftine din restul lumii cu importuri mai scumpe din ţările partenere pierdere de bunăstare pentru economia icircn cauză
bull Icircn plus efectul de deturnare de comerţ este resimţit negativ şi de producătorii din ţările terţe care icircşi pierd din debuşeele de export
Conceptele de creare a fost introduse de Jacob Viner (1950)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţIcircn cazuri particulare crearea şi respectiv deturnarea de
comerţ pot avea efecte opuse celor aşteptate
- crearea de efecte de comerţ poate genera şocuri de ajustare violente
- deturnarea de comerţ poate genera economii de scală care se traduc icircn reducerea costurilor efect repercutat ulterior asupra consumatorilor prin preţuri mai mici
- icircn asemenea cazuri sporul de venit astfel generat icircm cadrul grupării integraţioniste poate duce la creşterea cererii de bunuri şi servicii din ţările terţe
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţEconomii şi dezeconomii de scară
CTMTL Zona I Zona II Zona III
FP
Q
I
I 1 FP
Q
I
I=1
FP
Q
I
I 1
Curba ldquoplicrdquo sau curba ldquoicircnfăşurătoarerdquo
Icircn economie economia de scară (icircn engleză economies of scale) este un termen ce descrie ceea ce se icircntacircmplă atunci cacircnd cantitățile de factori utilizați icircn producție cresc bull Mai concret o icircntreprindere icircși reduce costurile unitare producacircnd mai multe bunuri sau servicii și pe măsură ce crește producția costurile medii scad prin repartizarea costurilor fixe asupra unei producții mai mari
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
c) Stimularea consumului
bull Graţie scăderii preţurilor interne ca urmare a reducerii barierelor la import consumul va creşte
bull Acest surplus al consumatorilor reprezintă un cacircştig de bunăstare pentru ţara importatoare
bull Deoarece consumul suplimentar astfel generat va fi satisfăcut din import acest efect mai este denumit şi expansiune de comerţ (concept introdus de James Meade 1955)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
d) Pierderea din icircncasări din taxe vamale
Acest fenomen are loc icircn două situaţii
-ca urmare a eliminării taxelor vamale percepute asupra importurilor din ţările partenere care s-ar fi efectuat oricum (pentru că exportatorii respectivi erau cei mai competitivi chiar şi icircn raport cu cei din ţările terţe)
- ca urmare a fenomenului de deturnare de comerţ (pentru că importuri din ţări terţe asupra cărora s-ar fi perceput taxe vamale sunt icircnlocuite de importuri din ţări partenere cărora nu li se aplică taxe vamale)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
e) Ameliorarea raportului de schimb
Raportul de schimb = raportul procentual icircntre indicele preţurilor medii de export şi indicele preţurilor medii de import O ameliorare a raportului de schimb are semnificaţia că ţara respectivă trebuie să exporte mai puţin pentru a importa aceeaşi cantitate de mărfuri (sau obţine o cantitate mai mare de mărfuri dim import exportacircnd la fel de mult)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
e) Ameliorarea raportului de schimb
O grupare integraţionistă icircşi poate ameliora raportul de schimb icircn două feluri care pot exista simultan
- spontan ca urmare a efectului de deturnare de comerţ scade cererea pentru importurile din restul lumii deci preţurile acestora se ajustează icircn jos
- deliberat prin manipularea restricţiilor la import (tipic majorarea taxelor vamale)
Condiţia indispensabilă pentru materializarea acestui efect este ca gruparea integraţionistă să fie bdquomarerdquo adică să dispună de o forţă economică suficientă pentru a influenţa semnificativ cererea mondială pentru diverse produse
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Teoria domino a regionalismului [Richard Baldwin 1997]
Odata iniţiată o grupare integraţionistă outsiderii sunt stimulaţi să adere la ea efectele negative pentru terţi (deturnarea de comerţ şisau deteriorarea raportului de schimb) mobilizează forţele acestora in favoarea aderării
Presiunea icircn sensul aderării creşte odata cu dimensiunea blocului comercial cu cacirct acesta este mai mare cu atacirct mai atractivă este participarea pentru outsideri
Icircn consecinţă o singură integrare poate genera runde succesive de extindere (efect multiplicator)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Teoria domino a regionalismului [Richard Baldwin 1997]O ilustrare empirică a acestei teorii o oferă ordinea icircn care au fost organizate referendumurile pentru extinderea din 1995 a UE (Austria Finlanda Suedia Norvegia) icircncepacircnd cu ţările cele mai favorabile aderării tocmai pentru a spori presiunea asupra celor care urmau
Limită se bazează pe ipoteza că bdquoinsideriirdquo nu vor bloca extinderea grupăriiElementul care poate icircnclina balanţa este faptul că reacţia faţă de pierderi potenţiale tinde să fie mai puternică decacirct pentru obţinerea de cacircştiguri potenţiale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Relaţie directă structuri concurenţiale potenţial de creare comerţ mai mare
bull Cu cacirct economiile participante au structuri mai concurenţiale cu atacirct potenţialul de creare de comerţ este mai mare
bullInvers cu cacirct economiile participante sunt mai complementare cu atacirct potenţialul de deturnare de comerţ este mai mare
bull Cu cacirct preţurile interne icircn interiorul grupării integraţioniste sunt mai apropiate de preţurile mondiale cu atacirct potenţialul de creare de comerţ este mai mare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Realizarea de economii de scară posibile graţie lărgirii dimensiunilor pieţelor accesibile bull Aceasta antrenează o reducere a costurilor unitare de producţie şi icircn consecinţă fie consumatorii cacircştigă din preţuri mai reduse fie producătorii cacircştigă de pe urma profiturilor mai maribull Există două tipuri de economii de scară
-economii interne de scală care se materializează prin creşterea dimensiunii unităţii productive -economii externe de scală unde dimensiunea sectorului de activitate generează externalităţi pozitive pentru unităţile productive care acţionează icircn interiorul său (forţă de muncă specializată reţele de cercetare de comercializare etc)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Aceste efecte sunt considerate statice PIB creşte ca urmare a realocării resurselor şi acumulării de capital dar creşterea superioară durează doar pacircnă cacircnd economia receptează integral impactul lor pozitiv
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
2 Efecte dinamice
a) Economii de scală
b) Eficienţa X
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
Decurg din stimulentele pe care le creează grupările integraţioniste icircn direcţia creşterii productivităţii muncii ceea ce pune economia pe o traiectorie durabilă de creştere economică superioară Aceasta poate fi obţinută ca urmare a
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
a) Economiile de scală
Dezvoltarea comerţul permite producătorilor să icircşi mărească volumul producţiei cu consecinţa valorificării unor efecte pozitive
Economii şi dezeconomii de scară
CTMTL Zona I Zona II Zona III
FP
Q
I
I 1 FP
Q
I
I=1
FP
Q
I
I 1
Curba ldquoplicrdquo sau curba ldquoicircnfăşurătoarerdquo
Mai concret o icircntreprindere icircși reduce costurile unitare producacircnd mai multe bunuri sau servicii și pe măsură ce crește producția costurile medii scad prin repartizarea costurilor fixe asupra unei producții mai mari
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
- (termen utilizat de Harvey Leibenstein tot mai frecvent este utilizat conceptul de ameliorare a productivităţii totale a factorilor)
b) Eficienţa X
Se referă la măsura productivităţii muncitorilor icircn condiţiile menţinerii constante a tuturor celorlalte input-uri icircn procesul de producţie inclusiv calificările muncitorilor Concurenţa sporită pe care o generează comerţul necesită ca firmele să răspundă mai prompt la modificarea condiţiilor pe piaţă - Ea stimulează firmele să icircşi icircmbunătăţească performanţa economică prin inovări reducătoare de costuri şi să amelioreze calitatea bunurilor produse Fostul prim-ministru britanic Harold McMillan avea icircn vedere acest gen de efect atunci cacircnd se referea la ldquoduşul recerdquo pe care aderarea ţării sale la CEE l-ar reprezenta pentru icircntreprinderile britanice
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
existenţa mai multor concurenţi face mai dificilă realizarea icircnţelegerilor anticoncurenţiale (carteluri)
-reducerea dispersiei cotelor de piaţă deţinute de firme individuale (tipic acestea pierd din cota de piaţă deţinută local şi cacircştigă cote de piaţă icircn exterior dar icircn cadrul grupării) permite restracircngerea cazurilor de existenţă a unor poziţii dominante (monopoluri)
- se elimină reduce segmentarea pieţelor făcacircnd imposibilă mai dificilă discriminarea de preţ
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
Icircn consecinţă are loc o selecţie naturală firmele necompetitive se icircnchid (ies de pe piaţă) sau se reorganizează (fuziuni achiziţii) iar firme noi intră pe piaţă
Icircn mod normal există un compromis inevitabil icircntre valorificarea economiilor de scară pe de-o parte şi intensitatea climatului concurenţial pe de altă parte
Integrarea economică poate atenua sau chiar evita acest compromis deoarece permite firmelor să fie mai mari (deci să valorifice economiile de scală) fără ca numărul lor să fie mai mic
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
Efecte locaţionale - Distribuţia spaţială a activităţilor economice icircntre partenerii din cadrul unei grupări integraţioniste
bull Icircn mod tipic tara din cadrul grupării al cărei avantaj comparativ este cel mai diferit de media mondială este cea mai ameninţată de efectul de deturnare de comerţ comerţul său va fi reorientat către parteneri din grupare ale căror costuri comparative se situează icircntre cele ale sale şi media mondială
Icircn consecinţă dacă un grup de ţări puţin dezvoltate formează o grupare integraţionistă va exista o tendinţă ca cel mai bdquosăracrdquo membru să sufere o pierdere netă de venit din cauza deturnării de comerţ
IcircNTREBĂRI
IcircNTREBĂRI
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Viteză variabilă şi geometrie variabilă - Tendinţa de formare a unor blocuri comerciale regionale este determinată de acţiunea a două
categorii de factori
Factori endogeni
bull Opţiunile fundamentale de politică economică similare respectiv concepţia comună despre dezvoltare
bull Politicile de liberalizare a comerţului promovate de multe ţări icircn curs de dezvoltare proces care va facilita liberalizarea accentuată icircn vederea unei viitoare integrări cu statele mai avansate
bull Dificultăţile economice cu care s-au confruntat ţările ca urmare a crizelor care au avut ca efect conştientizarea faptului că există potenţial de creştere insuficient valorificat
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Viteză variabilă şi geometrie variabilă - Tendinţa de formare a unor blocuri comerciale regionale este determinată de acţiunea a două
categorii de factori
Factori exogeni
bull Modalitatea de acoperire a riscurilor potenţiale determinate de evenimente care se petrec fie icircn zona respectivă fie icircn alte zone
bull Icircncercări de a compensa printr-o intensificare a schimburilor intragrup eventualele pierderi datorate bdquoicircngustăriirdquo unor pieţe externe ca urmare tot a unor procese integraţioniste
bull Dorinţa de stabilitate politică şi de consolidare a sistemelor democratice
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Subsidiaritatea şi integrarea economică
Conform Dicţionarului explicativ al limbii romane subsidiar se referă la ceva care se adaugă ca element secundar la argumentaţiile pentru sustinerea unui raţionament a unei teorii complementar auxiliar secundar In contextul utilizarii lui actuale cel mai apropiat inţeles ar fi de asigurarea de servicii complementare icircn condiţiile jucării (interpretării) unui rol secundar
O definire mai generală O comunitate de nivel inalt nu trebuie să interfereze in viaţa comunităţii de nivel mai jos văduvind-o de funcţiile ei dar trebuie să intervină atunci cacircnd aceasta are nevoie de ajutor pentru a-şi putea corela activităţile ei cu ale celorlalte componente ale societăţii din care fac parte văzute intodeauna ca un bun comun
Bazele pricipiului subsidiarităţii icircn acest sens au fost puse de Papa Pius al XI-lea (1931) şi ulterior clarificate de Papa Ioan Paul al II-lea (1991) In general el inseamnă non-acţiune din partea statului şi ajutor atunci cacircnd cetăţeanul are nevoie
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Subsidiaritatea şi integrarea economică- continuare
bull Referitor la rezolvarea problemelor unui sistem cea mai bună rezolvare are loc la nivelul subsistemelor in care ele apar Aceasta abordare ar fi similară cu managementul prin exceptie
bull Trebuie intervenit numai atunci cacircnd este necesar Subsistemele sunt icircncurajate să-şi rezolve singure problemele (inclusiv conflictele) fără să apeleze la autorităţi de nivel superior
Referitor la guvernarea Uniunii Europene aplicarea principiului subsidiarităţii se referă la transferarea deciziei la nivelul cel mai apropiat de cetăţean Se poate afirma că bazele aplicării subsidiarităţii din acest punct de vedere au fost puse prin Tratatul de la Maastricht icircn 1993
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Subsidiaritatea şi integrarea economică- continuare
Organismele cu autoreglementare acestea au aparut ca o alternativă la aplicarea principiilor de reglementare clasică Reglementarea clasică fiind bazată pe legi este un sistem care se adaptează greu la ritmul actual al schimbărilor necesare integrarii icircn noul context economic si politic
La nivelul Uniunii Europene se pot identifica o serie intreagă de entitati Comisia Europei Parlamentul Europei statele membre autorităţile naţionale industria organizatiile neguvernamentale etc fiecare avand un anumit tip sau anumite initiative de reglementare (autoreglementare reglementare voluntara co-reglementare intelegeri sau tratate negociate sau voluntare etc)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Subsidiaritatea şi integrarea economică- continuare
Corelarea aplicării principiului subsidiaritatii cu alte principii de bază ca acelea ale competiţiei democraţiei eticii dezvoltării sustenabile este o temă care ar trebui sa aibă o largă dezbatere şi icircn Romania atacirct la nivelul specialiştilor cacirct şi al cetaţeanului de racircnd deoarece complexitatea procesului de integrare in UE este amplificată de globalizarea pieţelor şi de tranziţia la societatea informationalăEste nevoie de cunoaştere şi comunicare pentru a selecta şi aplica cele mai bune practici si tendinţe
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa
ZONA DE LIBER SCHIMB
ACORD COMERCIAL PREFERENŢIAL
UNIUNEA VAMALĂ
PIAŢA COMUNĂ (piaţa unică)
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
FORME D
E
INTEGRARE
SUPERFICIA
LĂ
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa
ACORD COMERCIAL PREFERENŢIAL
-partenerii icircşi acordă reciproc un tratament comercial mai bun decacirct cel aplicat terţilor (tipic taxe vamale reduse eventual la nivel zero) pentru diferite bunuri care fac obiectul comerţului reciproc
- regulile comerciale internaţionale stabilite sub egida Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC) nu permit existenţa unor asemenea acorduri decacirct icircntre ţări icircn curs de dezvoltare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela BalassaZONA DE LIBER SCHIMB
bull partenerii elimină (nu doar reduc) barierele comerciale (nu doar taxele vamale) care afectează cvasi-totalitatea comerţului reciproc (nu doar o parte din acesta) aplicarea de restricţii asupra fluxurilor commerciale reciproce poate fi totuşi permisă icircn cazuri excepţionale măsuri de salvgardare restricţii din considerante legate de situaţia balanţei de plăţi externe
bull fiecare parte icircşi păstrează independenţa icircn formularea regimului comercial aplicabil ţărilor nemembre
nu există nici o raţiune economică pentru care acordurile de liber schimb ar trebui icircncheiate doar icircntre ţări cu un nivel comparabil de dezvoltare economică şi prosperitate
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela BalassaZONA DE LIBER SCHIMB-Z LS
politicile comerciale aplicate de ţările membre terţilor trebuie să fie relativ asemănătoare din punctul de vedere al restricţiilor impuse
deviere de comerţ (trade deflection)
- stimulent puternic pentru nemembri de a icircncerca să icircşi livreze mărfurile icircn icircntreaga zonă de liber schimb utilizacircnd teritoriul ţării membre cu cel mai scăzut nivel de protecţie
Aplicare reguli de origine criterii care trebuie icircndeplinite de bunurile schimbate icircntre ţările membre pentru a fi considerate originare din ţările membre ale zonei de liber schimb şi deci eligibile pentru tratamentul preferenţial
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA VAMALĂ
ZLS ai cărei membrii au o politică comercială comună faţă de terţi
bull Tarif vamal comun
bull Măsuri netarifare comune de protecţie faţă de terţi (măsuri de salvgardare antidumping şi compensatorii)
bullNegocierea şi icircncheierea icircn comun de acorduri comerciale cu ţările terţe
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA VAMALĂ
bull deşi nu mai este nevoie (ca icircn cazul zonelor de liber schimb) de reguli de origine (a căror icircndeplinire trebuie verificată la frontiera fiecărei ţări membre) controalele vamale la frontierele dintre membrii unei uniuni vamale rămacircn pentru a permite
- aplicarea de restricţii icircntre statele membre icircn circumstanţe excepţionale- colectarea de date statistice
Veniturile din icircncasarea taxelor vamale sunt de regulă considerate venituri comune sau sunt distribuite icircntre membri potrivit unei chei de repartiţie predeterminate
Ex porturile Anvers şi Rotterdam Belgia şi Olanda versus piaţa germană
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
Cel mai frecvent icircntacirclnit tip de grupare integraţionistă
superficială este acordul de liber schimb (72 din acordurile notificate la OMC icircn martie 2002)
Acordurile preferenţiale parţiale (19 din notificări)
Uniunile vamale ndash ( 9 din notificări)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
Din punctul de vedere al participanţilor
TREI CATEGORII DE ACORDURI
bull marea majoritate a acordurilor sunt bilaterale (icircntre două ţări)
bullacordurilor la care una din părţi este la racircndul său o grupare integraţionistă crescut icircn ultima vreme ( icircn jur de 20 din totalul acordurilor)
bullacordurile icircn care ambele părţi sunt grupări integraţioniste Deşi icircn curs de negociere de mai mult timp (ex UE-Mercosur nici un asemenea acord nu a fost icircncheiat deocamdată ceea ce sugerează
că aceste construcţii sunt complexe şi dificil de negociat
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa
Din punct de vedere geografic putem distinge icircntre
bull acorduri intervenite icircntre ţări contigue aparţinacircnd aceleiaşi zone geografice
bullacorduri trans-regionale
Icircn ultimii ani au proliferat icircnsă acordurile dintre ţări aflate la mari distanţe geografice din continente diferite (ex EU ndash Africa de Sud SUA ndash Australia Chile ndash Coreea de Sud etc)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa Piaţa comună (piaţa unică)
Reprezintă un progres al integrării economice faţă de stadiul anterior din perspectiva a două dimensiuni
liberalizează circulaţia intra-grupare şi pentru factorii de producţie (nu doar pentru produse)
abordează şi obstacolele care stacircnjenesc fluxurile economice intra-grupare acţionacircnd nu doar la frontierele naţionale ci şi icircn interiorul fiecărei ţări
- norme tehnice sanitare fitosanitare şi veterinare- reglementări fiscale- practici anticoncurenţiale acordarea de drepturi
exclusive (situaţii de monopol) tolerarea instigarea formării de carteluri acordarea de subvenţii (ajutoare de stat)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
bull Stadiu şi mai avansat de integrare icircn care ansamblul politicilor economice şi o bună parte din politicile sociale sunt fie complet unificate fie stracircns coordonate
Icircn plan monetar icircn funcţie de stringenţa gradului de armonizare avut icircn vedere se poate merge
- de la simpla coordonare a cursurilor de schimb (prin ldquolegareardquo monedelor naţionale de o monedă de referinţă)
- pacircnă la adoptarea unei monede comune
Icircncepacircnd cu ldquostadiul 3rdquo (uniunea vamală) realizarea integrării economice propuse reclamă icircn tot mai mare măsură o solidaritate politică icircntre parteneri care au tot mai icircnguste posibilităţi de a se manifesta independent faţă de terţi icircn plan economic
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Această prezentare secvenţială a formelor de integrare economică are mai ales scop didactic Icircn lumea reală
- trecerea succesivă prin toate aceste stadii nu este automată (exemplu Comunitatea Economică Europeană a ldquoţintitrdquo de la bun icircnceput uniunea vamală trecacircnd peste stadiile mai
timpurii)
- formele concrete de integrare economică realizată nu corespund icircntrutotul tiparelor menţionate amalgamacircndu-se adesea trăsături specifice unor forme de integrare diferite
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Patru variabile ale fenomenului integraţionist a) Fluxurile economice
vizateb) Tipuri de bariere abordate
c) Modalităţi de integrare utilizate
d) Nivelul de decizie icircn cadrul grupării
integraţioniste
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
a) Fluxurile economice vizate
Icircn principiu sfera de cuprindere a grupării este cu atacirct mai largă cu cacirct avansăm de la un stadiu la altul astfel că de regulă serviciile şi factorii de producţie ajung să fie cuprinşi doar icircncepacircnd cu bdquostadiul 4rdquo
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară) a) Fluxurile economice vizate- continuare
Există icircnsă tot mai multe excepţii de la acest tipar cum ar fi-bdquoSpaţiul Economic Europeanrdquo (EEA) care nu atinge stadiul de uniune vamală
(deoarece participanţii care sunt membri AELS nu sunt asociaţi politicii comerciale comune a UE) dar acoperă şi libertatea de circulaţie a serviciilor şi a factorilor de producţie
-tot mai multe acorduri de liber schimb (exemplu cele icircncheiate de Chile Australia Noua Zeelandă etc) prevăd şi liberalizarea comerţului reciproc cu servicii
-prevederi referitoare la liberalizarea circulaţiei factorilor de producţie se găsesc icircn unele grupări considerate simple acorduri de liber schimb (acordarea bdquodreptului de stabilirerdquo companiilor din ţările partenere) sau uniuni vamale (exemplu acordul CARICOM prevede libera circulaţie a forţei de muncă)
Pe de altă parte există uniuni vamale care exclud de sub incidenţa lor o parte importantă a comerţului reciproc (exemplu UE ndash Turcia pentru produsele agricole)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
a) Fluxurile economice vizate- continuare Asociația Europeană a Liberului Schimb (AELS European Free Trade Association EFTA) a fost icircnființată icircn 1960 prin semnarea Conventiei de la Stockholm Scopul inițial al acestei organizații internaționale era de a elimina taxele vamale asupra produselor industriale icircn comerțul dintre statele membre Prin convenția AELS statele AELS au stabilit o zonă de liber-schimb pentru comerțul mărfurilor Convenția a fost completată ulterior printr-un acord de integrare economică pentru sectorul de servicii Spre deosebire de UE icircnsă AELS nu este o uniune vamală ceea ce icircnseamnă că fiecare stat membru AELS poate stabili icircn principiu liber taxele vamale și politica comercială externă privind state terțe (non-AELS) Membrii fondatori au fost Marea Britanie Danemarca Norvegia Suedia Austria Elveţia și Portugalia Finlanda a devenit membru asociat icircn 1961 (devenind membru cu drepturi depline icircn 1966 iar Islanda icircn 1970 Regatul Unit și Danemarca intră icircn Comunitatea Europeană icircn 1973 (icircmpreună cu Irlanda icircncetacircnd prin urmare să fie membre AELS Portugalia a părăsit de asemenea AELS pentru a intra icircn Comunitatea Europeană icircn 1986 Liechtenstein se alătură AELS icircn 1991 interesele sale fiind reprezentate pacircnă atunci de Elveţia Icircn 1995 Austria Suedia și
Finlanda devin membre UE și părăsesc AELSMembrii actuali ai Asociației Europene a Liberului Schimb sunt Islanda Liechtenstein Norvegia și Elveţia
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară) b) Tipuri de bariere
abordate- bariere care acţionează la
frontieră
- bariere care acţionează icircn interiorul frontierelor naţionale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
- integrare negativă
c) Modalităţi de integrare utilizate
- integrarea pozitivă
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Integrare negativă presupune
-eliminarea obstacolelor existente (roll-back) şi abţinerea de la aplicarea de noi obstacole (standstill) icircn calea fluxurilor economice reciproce
-presupune o postură pasivă (hands off) şi nu reclamă existenţa unei capacităţi administrative deosebite
c) Modalităţi de integrare utilizate
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară) c) Modalităţi de integrare
utilizateIntegrarea pozitivă presupune
-intervenţia activă a autorităţilor pentru a evita apariţia de
obstacole icircn calea fluxurilor economice reciproce care decurg din existenţa unor reglementări naţionale diferite care pot afecta importurile comparativ mai mult decacirct producţia autohtonă
-o postură activă (hands on) ceea ce reclamă existenţa unei capacităţi administrative satisfăcătoare Se poate manifesta prin
armonizarea reglementărilor naţionale adoptarea de reglementări supranaţionale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
d) Nivelul de decizie icircn cadrul grupării integraţioniste
Nivelul integuvernamental este larg precumpănitor majoritatea grupărilor integraţioniste nu cunosc alt nivel de decizie decacirct cel interguvernamental pe cacircnd elementele de supranaţionalitate existente icircn anumite grupări sunt aplicabile doar anumitor domenii nu icircntregii palete de domenii acoperite de gruparea respectivă
Nivelul supranaţional cunoaşte cea mai largă sferă de manifestare icircn cadrul UE dar trebuie menţionat că şi aici există numeroase domenii unde statele membre păstează un drept de decizie distinct de cel exercitat la nivelul organelor comunitare (cazul aşa-numitelor competenţe mixte şi naţionale)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
d) Nivelul de decizie icircn cadrul grupării integraţioniste-continuare
competenţa exclusiv supranaţională (aşa-numita competenţă exclusivă) există icircn următoarele domenii
- politica comercială - politica de concurenţă - uniunea (politica) vamală- conservarea resurselor biologice ale mării icircn cadrul politicii
comune icircn domeniul pescuitului- politica monetară pentru ţările din zona euro
Foarte puţine alte grupări integraţioniste s-au ldquodotatrdquo cu organisme supranaţionale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela BalassaUNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Blocurile economice comerciale ndashforme de integrare
Crearea GATT a marcat icircnceputul unei lungi perioade de liberalizare progresivă a comerţului internaţional pe principii nediscriminatori
[1] GATT - Acordul General pentru Tarife și Comerț (The General Agreement on Tariffs and Trade) a fost negociat icircn timpul Conferinței ONU pentru Comerț și Ocuparea forței de muncă și a fost rezultatul eşecului de negociere a guvernelor de a crea Organizația Internaţională a Comerțului (ITO) GATT a fost format icircn 1947 și a durat pacircnă icircn 1994 cacircnd a fost icircnlocuit de către Organizaţia Mondială a Comerţului icircn 1995 Textul original GATT (GATT 1947) este icircncă icircn vigoare icircn cadrul OMC sub rezerva modificărilor GATT din 1994
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Blocurile economice comerciale ndashforme de integrare
Icircn afară de premisele economice şi politice au fost aduşi icircn discuţie chiar factori geografici şi culturali bull GeograficiPaul Krugman apreciază că proximitatea geografică dă naştere unor blocuri comerciale bdquonaturalerdquo create icircntre parteneri care derulează icircntre ei o parte semnificativă din fluxurile lor comercialebullCulturali Samuel Huntington prezintă cultura drept o forţă care uneşte şi divide totodată icircn consecinţă ţările cu afinităţi culturale cooperează economic şi politic iar organizaţiile internaţionale cum ar fi de exemplu Uniunea Europeană formate din state cu trăsături culturale comune au mai mult suces decacirct cele care icircncearcă să transceadă culturile
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Blocurile economice comerciale ndashforme de integrare
Prima este trecerea de la un regionalism icircnchis la unul deschis Multe dintre blocurile comerciale icircnfiinţate icircn anii 60 -70 se bazează pe o politică de substituire a importurilor şi impunerea barierelor externe ridicate
Noul val se caracterizează printr-o deschidere mai mare faţă de exterior şi o disponibilitate mai mare de a susţine decacirct de a controla comerţul internaţional
A doua este apariţia blocurilor comerciale icircn care sunt parteneri atacirct din statele dezvoltare cacirct şi din ţările icircn curs de dezvoltare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa
Elemente definitorii ale diferitelor forme de aranjamente de integrare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
B Efecte locaţionale - Distribuţia spaţială a activităţilor economice icircntre partenerii din cadrul unei grupări integraţioniste
1 Efecte statice
a) Crearea de comerţ
b) Deturnare de comerţ
c) Stimularea consumului
d) Pierderea din icircncasări de taxe vamale
e) Ameliorarea raportului de schimb
2 Efecte dinamice
a) Economii de scală
b) Eficienţa X
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
1 Efecte statice
a) Crearea de comerţ
b) Deturnare de comerţ
c) Stimularea consumului
d) Pierderea din icircncasări de taxe vamale
e) Ameliorarea raportului de schimb
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
a) Crearea de comerţ
bullIcircnlocuirea produselor autohtone (mai) scumpe cu produse importate (mai) ieftine provenite din ţările partenere sunt economisite resurse utilizate pentru satisfacerea nevoilor de consum intern ceea ce reprezintă un cacircştig de bunăstare pentru economia icircn cauză
Conceptele de creare a fost introduse de Jacob Viner (1950)
Avantaj competitiv Mihail Manoilescu- (1891-1950) Theacuteorie du protectionnisme et de leacutechange international - Editura Giard Paris 382 p
Pentru procurarea bunurilor economice arăta Manoilescu ţara agricolă dispunea de două căi posibile 1048707 calea indirectă (sau comercială) care consta icircn importul unor produse cu o productivitate a muncii inferioară mediei naţionale 1048707 calea directă (sau industrială) care consta icircn producerea icircn interiorul ţării a unor mărfuri cu o productivitate a muncii superioară mediei naţionale Pentru a determina dacă o marfă trebuia importată sau produsă icircn ţară era necesar să se compare productivitatea muncii aferente respectivei mărfi cu productivitatea medie naţională
Mihail Manoilescu- (1891-1950) Theacuteorie du protectionnisme et de leacutechange international - Editura
Giard Paris
a) Crearea de comerţ
a) Crearea de comerţ
)lei(granitapesteprodusemarfurilorpretul
)lei(tarainprodusemarfurilorpretulCSCS nomreal
Studiu de cazCursul de schimb nominal 1$=19800 lei preţurile unor mărfuri similare sunt icircn Romacircnia 100 miliarde lei iar icircn SUA 4500000 $ Să se determine cursul de schimb real şi să se explice semnificaţia sa
121lei00000010089
lei000000000100
$0005004
lei000000000100
lei19800
1CSreal
Aceasta icircnseamnă că mărfurile produse icircn Romacircnia au un preţ relativ care reprezintă 112 din preţul mărfii similare americane cea ce arată că mărfurile americane vor fi mai ieftine decacirct cele romacircneşti
2p
1pnomreal I
ICSCS
Ip1 - indicele preţurilor icircn ţara de referinţăIp2 - indicele preţurilor icircn ţara cu care se execută
tranzacţiile
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţ
bull Icircnlocuirea importurilor mai ieftine din restul lumii cu importuri mai scumpe din ţările partenere pierdere de bunăstare pentru economia icircn cauză
bull Icircn plus efectul de deturnare de comerţ este resimţit negativ şi de producătorii din ţările terţe care icircşi pierd din debuşeele de export
Conceptele de creare a fost introduse de Jacob Viner (1950)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţIcircn cazuri particulare crearea şi respectiv deturnarea de
comerţ pot avea efecte opuse celor aşteptate
- crearea de efecte de comerţ poate genera şocuri de ajustare violente
- deturnarea de comerţ poate genera economii de scală care se traduc icircn reducerea costurilor efect repercutat ulterior asupra consumatorilor prin preţuri mai mici
- icircn asemenea cazuri sporul de venit astfel generat icircm cadrul grupării integraţioniste poate duce la creşterea cererii de bunuri şi servicii din ţările terţe
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţEconomii şi dezeconomii de scară
CTMTL Zona I Zona II Zona III
FP
Q
I
I 1 FP
Q
I
I=1
FP
Q
I
I 1
Curba ldquoplicrdquo sau curba ldquoicircnfăşurătoarerdquo
Icircn economie economia de scară (icircn engleză economies of scale) este un termen ce descrie ceea ce se icircntacircmplă atunci cacircnd cantitățile de factori utilizați icircn producție cresc bull Mai concret o icircntreprindere icircși reduce costurile unitare producacircnd mai multe bunuri sau servicii și pe măsură ce crește producția costurile medii scad prin repartizarea costurilor fixe asupra unei producții mai mari
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
c) Stimularea consumului
bull Graţie scăderii preţurilor interne ca urmare a reducerii barierelor la import consumul va creşte
bull Acest surplus al consumatorilor reprezintă un cacircştig de bunăstare pentru ţara importatoare
bull Deoarece consumul suplimentar astfel generat va fi satisfăcut din import acest efect mai este denumit şi expansiune de comerţ (concept introdus de James Meade 1955)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
d) Pierderea din icircncasări din taxe vamale
Acest fenomen are loc icircn două situaţii
-ca urmare a eliminării taxelor vamale percepute asupra importurilor din ţările partenere care s-ar fi efectuat oricum (pentru că exportatorii respectivi erau cei mai competitivi chiar şi icircn raport cu cei din ţările terţe)
- ca urmare a fenomenului de deturnare de comerţ (pentru că importuri din ţări terţe asupra cărora s-ar fi perceput taxe vamale sunt icircnlocuite de importuri din ţări partenere cărora nu li se aplică taxe vamale)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
e) Ameliorarea raportului de schimb
Raportul de schimb = raportul procentual icircntre indicele preţurilor medii de export şi indicele preţurilor medii de import O ameliorare a raportului de schimb are semnificaţia că ţara respectivă trebuie să exporte mai puţin pentru a importa aceeaşi cantitate de mărfuri (sau obţine o cantitate mai mare de mărfuri dim import exportacircnd la fel de mult)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
e) Ameliorarea raportului de schimb
O grupare integraţionistă icircşi poate ameliora raportul de schimb icircn două feluri care pot exista simultan
- spontan ca urmare a efectului de deturnare de comerţ scade cererea pentru importurile din restul lumii deci preţurile acestora se ajustează icircn jos
- deliberat prin manipularea restricţiilor la import (tipic majorarea taxelor vamale)
Condiţia indispensabilă pentru materializarea acestui efect este ca gruparea integraţionistă să fie bdquomarerdquo adică să dispună de o forţă economică suficientă pentru a influenţa semnificativ cererea mondială pentru diverse produse
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Teoria domino a regionalismului [Richard Baldwin 1997]
Odata iniţiată o grupare integraţionistă outsiderii sunt stimulaţi să adere la ea efectele negative pentru terţi (deturnarea de comerţ şisau deteriorarea raportului de schimb) mobilizează forţele acestora in favoarea aderării
Presiunea icircn sensul aderării creşte odata cu dimensiunea blocului comercial cu cacirct acesta este mai mare cu atacirct mai atractivă este participarea pentru outsideri
Icircn consecinţă o singură integrare poate genera runde succesive de extindere (efect multiplicator)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Teoria domino a regionalismului [Richard Baldwin 1997]O ilustrare empirică a acestei teorii o oferă ordinea icircn care au fost organizate referendumurile pentru extinderea din 1995 a UE (Austria Finlanda Suedia Norvegia) icircncepacircnd cu ţările cele mai favorabile aderării tocmai pentru a spori presiunea asupra celor care urmau
Limită se bazează pe ipoteza că bdquoinsideriirdquo nu vor bloca extinderea grupăriiElementul care poate icircnclina balanţa este faptul că reacţia faţă de pierderi potenţiale tinde să fie mai puternică decacirct pentru obţinerea de cacircştiguri potenţiale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Relaţie directă structuri concurenţiale potenţial de creare comerţ mai mare
bull Cu cacirct economiile participante au structuri mai concurenţiale cu atacirct potenţialul de creare de comerţ este mai mare
bullInvers cu cacirct economiile participante sunt mai complementare cu atacirct potenţialul de deturnare de comerţ este mai mare
bull Cu cacirct preţurile interne icircn interiorul grupării integraţioniste sunt mai apropiate de preţurile mondiale cu atacirct potenţialul de creare de comerţ este mai mare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Realizarea de economii de scară posibile graţie lărgirii dimensiunilor pieţelor accesibile bull Aceasta antrenează o reducere a costurilor unitare de producţie şi icircn consecinţă fie consumatorii cacircştigă din preţuri mai reduse fie producătorii cacircştigă de pe urma profiturilor mai maribull Există două tipuri de economii de scară
-economii interne de scală care se materializează prin creşterea dimensiunii unităţii productive -economii externe de scală unde dimensiunea sectorului de activitate generează externalităţi pozitive pentru unităţile productive care acţionează icircn interiorul său (forţă de muncă specializată reţele de cercetare de comercializare etc)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Aceste efecte sunt considerate statice PIB creşte ca urmare a realocării resurselor şi acumulării de capital dar creşterea superioară durează doar pacircnă cacircnd economia receptează integral impactul lor pozitiv
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
2 Efecte dinamice
a) Economii de scală
b) Eficienţa X
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
Decurg din stimulentele pe care le creează grupările integraţioniste icircn direcţia creşterii productivităţii muncii ceea ce pune economia pe o traiectorie durabilă de creştere economică superioară Aceasta poate fi obţinută ca urmare a
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
a) Economiile de scală
Dezvoltarea comerţul permite producătorilor să icircşi mărească volumul producţiei cu consecinţa valorificării unor efecte pozitive
Economii şi dezeconomii de scară
CTMTL Zona I Zona II Zona III
FP
Q
I
I 1 FP
Q
I
I=1
FP
Q
I
I 1
Curba ldquoplicrdquo sau curba ldquoicircnfăşurătoarerdquo
Mai concret o icircntreprindere icircși reduce costurile unitare producacircnd mai multe bunuri sau servicii și pe măsură ce crește producția costurile medii scad prin repartizarea costurilor fixe asupra unei producții mai mari
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
- (termen utilizat de Harvey Leibenstein tot mai frecvent este utilizat conceptul de ameliorare a productivităţii totale a factorilor)
b) Eficienţa X
Se referă la măsura productivităţii muncitorilor icircn condiţiile menţinerii constante a tuturor celorlalte input-uri icircn procesul de producţie inclusiv calificările muncitorilor Concurenţa sporită pe care o generează comerţul necesită ca firmele să răspundă mai prompt la modificarea condiţiilor pe piaţă - Ea stimulează firmele să icircşi icircmbunătăţească performanţa economică prin inovări reducătoare de costuri şi să amelioreze calitatea bunurilor produse Fostul prim-ministru britanic Harold McMillan avea icircn vedere acest gen de efect atunci cacircnd se referea la ldquoduşul recerdquo pe care aderarea ţării sale la CEE l-ar reprezenta pentru icircntreprinderile britanice
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
existenţa mai multor concurenţi face mai dificilă realizarea icircnţelegerilor anticoncurenţiale (carteluri)
-reducerea dispersiei cotelor de piaţă deţinute de firme individuale (tipic acestea pierd din cota de piaţă deţinută local şi cacircştigă cote de piaţă icircn exterior dar icircn cadrul grupării) permite restracircngerea cazurilor de existenţă a unor poziţii dominante (monopoluri)
- se elimină reduce segmentarea pieţelor făcacircnd imposibilă mai dificilă discriminarea de preţ
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
Icircn consecinţă are loc o selecţie naturală firmele necompetitive se icircnchid (ies de pe piaţă) sau se reorganizează (fuziuni achiziţii) iar firme noi intră pe piaţă
Icircn mod normal există un compromis inevitabil icircntre valorificarea economiilor de scară pe de-o parte şi intensitatea climatului concurenţial pe de altă parte
Integrarea economică poate atenua sau chiar evita acest compromis deoarece permite firmelor să fie mai mari (deci să valorifice economiile de scală) fără ca numărul lor să fie mai mic
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
Efecte locaţionale - Distribuţia spaţială a activităţilor economice icircntre partenerii din cadrul unei grupări integraţioniste
bull Icircn mod tipic tara din cadrul grupării al cărei avantaj comparativ este cel mai diferit de media mondială este cea mai ameninţată de efectul de deturnare de comerţ comerţul său va fi reorientat către parteneri din grupare ale căror costuri comparative se situează icircntre cele ale sale şi media mondială
Icircn consecinţă dacă un grup de ţări puţin dezvoltate formează o grupare integraţionistă va exista o tendinţă ca cel mai bdquosăracrdquo membru să sufere o pierdere netă de venit din cauza deturnării de comerţ
IcircNTREBĂRI
IcircNTREBĂRI
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Viteză variabilă şi geometrie variabilă - Tendinţa de formare a unor blocuri comerciale regionale este determinată de acţiunea a două
categorii de factori
Factori exogeni
bull Modalitatea de acoperire a riscurilor potenţiale determinate de evenimente care se petrec fie icircn zona respectivă fie icircn alte zone
bull Icircncercări de a compensa printr-o intensificare a schimburilor intragrup eventualele pierderi datorate bdquoicircngustăriirdquo unor pieţe externe ca urmare tot a unor procese integraţioniste
bull Dorinţa de stabilitate politică şi de consolidare a sistemelor democratice
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Subsidiaritatea şi integrarea economică
Conform Dicţionarului explicativ al limbii romane subsidiar se referă la ceva care se adaugă ca element secundar la argumentaţiile pentru sustinerea unui raţionament a unei teorii complementar auxiliar secundar In contextul utilizarii lui actuale cel mai apropiat inţeles ar fi de asigurarea de servicii complementare icircn condiţiile jucării (interpretării) unui rol secundar
O definire mai generală O comunitate de nivel inalt nu trebuie să interfereze in viaţa comunităţii de nivel mai jos văduvind-o de funcţiile ei dar trebuie să intervină atunci cacircnd aceasta are nevoie de ajutor pentru a-şi putea corela activităţile ei cu ale celorlalte componente ale societăţii din care fac parte văzute intodeauna ca un bun comun
Bazele pricipiului subsidiarităţii icircn acest sens au fost puse de Papa Pius al XI-lea (1931) şi ulterior clarificate de Papa Ioan Paul al II-lea (1991) In general el inseamnă non-acţiune din partea statului şi ajutor atunci cacircnd cetăţeanul are nevoie
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Subsidiaritatea şi integrarea economică- continuare
bull Referitor la rezolvarea problemelor unui sistem cea mai bună rezolvare are loc la nivelul subsistemelor in care ele apar Aceasta abordare ar fi similară cu managementul prin exceptie
bull Trebuie intervenit numai atunci cacircnd este necesar Subsistemele sunt icircncurajate să-şi rezolve singure problemele (inclusiv conflictele) fără să apeleze la autorităţi de nivel superior
Referitor la guvernarea Uniunii Europene aplicarea principiului subsidiarităţii se referă la transferarea deciziei la nivelul cel mai apropiat de cetăţean Se poate afirma că bazele aplicării subsidiarităţii din acest punct de vedere au fost puse prin Tratatul de la Maastricht icircn 1993
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Subsidiaritatea şi integrarea economică- continuare
Organismele cu autoreglementare acestea au aparut ca o alternativă la aplicarea principiilor de reglementare clasică Reglementarea clasică fiind bazată pe legi este un sistem care se adaptează greu la ritmul actual al schimbărilor necesare integrarii icircn noul context economic si politic
La nivelul Uniunii Europene se pot identifica o serie intreagă de entitati Comisia Europei Parlamentul Europei statele membre autorităţile naţionale industria organizatiile neguvernamentale etc fiecare avand un anumit tip sau anumite initiative de reglementare (autoreglementare reglementare voluntara co-reglementare intelegeri sau tratate negociate sau voluntare etc)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Subsidiaritatea şi integrarea economică- continuare
Corelarea aplicării principiului subsidiaritatii cu alte principii de bază ca acelea ale competiţiei democraţiei eticii dezvoltării sustenabile este o temă care ar trebui sa aibă o largă dezbatere şi icircn Romania atacirct la nivelul specialiştilor cacirct şi al cetaţeanului de racircnd deoarece complexitatea procesului de integrare in UE este amplificată de globalizarea pieţelor şi de tranziţia la societatea informationalăEste nevoie de cunoaştere şi comunicare pentru a selecta şi aplica cele mai bune practici si tendinţe
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa
ZONA DE LIBER SCHIMB
ACORD COMERCIAL PREFERENŢIAL
UNIUNEA VAMALĂ
PIAŢA COMUNĂ (piaţa unică)
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
FORME D
E
INTEGRARE
SUPERFICIA
LĂ
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa
ACORD COMERCIAL PREFERENŢIAL
-partenerii icircşi acordă reciproc un tratament comercial mai bun decacirct cel aplicat terţilor (tipic taxe vamale reduse eventual la nivel zero) pentru diferite bunuri care fac obiectul comerţului reciproc
- regulile comerciale internaţionale stabilite sub egida Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC) nu permit existenţa unor asemenea acorduri decacirct icircntre ţări icircn curs de dezvoltare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela BalassaZONA DE LIBER SCHIMB
bull partenerii elimină (nu doar reduc) barierele comerciale (nu doar taxele vamale) care afectează cvasi-totalitatea comerţului reciproc (nu doar o parte din acesta) aplicarea de restricţii asupra fluxurilor commerciale reciproce poate fi totuşi permisă icircn cazuri excepţionale măsuri de salvgardare restricţii din considerante legate de situaţia balanţei de plăţi externe
bull fiecare parte icircşi păstrează independenţa icircn formularea regimului comercial aplicabil ţărilor nemembre
nu există nici o raţiune economică pentru care acordurile de liber schimb ar trebui icircncheiate doar icircntre ţări cu un nivel comparabil de dezvoltare economică şi prosperitate
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela BalassaZONA DE LIBER SCHIMB-Z LS
politicile comerciale aplicate de ţările membre terţilor trebuie să fie relativ asemănătoare din punctul de vedere al restricţiilor impuse
deviere de comerţ (trade deflection)
- stimulent puternic pentru nemembri de a icircncerca să icircşi livreze mărfurile icircn icircntreaga zonă de liber schimb utilizacircnd teritoriul ţării membre cu cel mai scăzut nivel de protecţie
Aplicare reguli de origine criterii care trebuie icircndeplinite de bunurile schimbate icircntre ţările membre pentru a fi considerate originare din ţările membre ale zonei de liber schimb şi deci eligibile pentru tratamentul preferenţial
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA VAMALĂ
ZLS ai cărei membrii au o politică comercială comună faţă de terţi
bull Tarif vamal comun
bull Măsuri netarifare comune de protecţie faţă de terţi (măsuri de salvgardare antidumping şi compensatorii)
bullNegocierea şi icircncheierea icircn comun de acorduri comerciale cu ţările terţe
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA VAMALĂ
bull deşi nu mai este nevoie (ca icircn cazul zonelor de liber schimb) de reguli de origine (a căror icircndeplinire trebuie verificată la frontiera fiecărei ţări membre) controalele vamale la frontierele dintre membrii unei uniuni vamale rămacircn pentru a permite
- aplicarea de restricţii icircntre statele membre icircn circumstanţe excepţionale- colectarea de date statistice
Veniturile din icircncasarea taxelor vamale sunt de regulă considerate venituri comune sau sunt distribuite icircntre membri potrivit unei chei de repartiţie predeterminate
Ex porturile Anvers şi Rotterdam Belgia şi Olanda versus piaţa germană
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
Cel mai frecvent icircntacirclnit tip de grupare integraţionistă
superficială este acordul de liber schimb (72 din acordurile notificate la OMC icircn martie 2002)
Acordurile preferenţiale parţiale (19 din notificări)
Uniunile vamale ndash ( 9 din notificări)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
Din punctul de vedere al participanţilor
TREI CATEGORII DE ACORDURI
bull marea majoritate a acordurilor sunt bilaterale (icircntre două ţări)
bullacordurilor la care una din părţi este la racircndul său o grupare integraţionistă crescut icircn ultima vreme ( icircn jur de 20 din totalul acordurilor)
bullacordurile icircn care ambele părţi sunt grupări integraţioniste Deşi icircn curs de negociere de mai mult timp (ex UE-Mercosur nici un asemenea acord nu a fost icircncheiat deocamdată ceea ce sugerează
că aceste construcţii sunt complexe şi dificil de negociat
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa
Din punct de vedere geografic putem distinge icircntre
bull acorduri intervenite icircntre ţări contigue aparţinacircnd aceleiaşi zone geografice
bullacorduri trans-regionale
Icircn ultimii ani au proliferat icircnsă acordurile dintre ţări aflate la mari distanţe geografice din continente diferite (ex EU ndash Africa de Sud SUA ndash Australia Chile ndash Coreea de Sud etc)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa Piaţa comună (piaţa unică)
Reprezintă un progres al integrării economice faţă de stadiul anterior din perspectiva a două dimensiuni
liberalizează circulaţia intra-grupare şi pentru factorii de producţie (nu doar pentru produse)
abordează şi obstacolele care stacircnjenesc fluxurile economice intra-grupare acţionacircnd nu doar la frontierele naţionale ci şi icircn interiorul fiecărei ţări
- norme tehnice sanitare fitosanitare şi veterinare- reglementări fiscale- practici anticoncurenţiale acordarea de drepturi
exclusive (situaţii de monopol) tolerarea instigarea formării de carteluri acordarea de subvenţii (ajutoare de stat)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
bull Stadiu şi mai avansat de integrare icircn care ansamblul politicilor economice şi o bună parte din politicile sociale sunt fie complet unificate fie stracircns coordonate
Icircn plan monetar icircn funcţie de stringenţa gradului de armonizare avut icircn vedere se poate merge
- de la simpla coordonare a cursurilor de schimb (prin ldquolegareardquo monedelor naţionale de o monedă de referinţă)
- pacircnă la adoptarea unei monede comune
Icircncepacircnd cu ldquostadiul 3rdquo (uniunea vamală) realizarea integrării economice propuse reclamă icircn tot mai mare măsură o solidaritate politică icircntre parteneri care au tot mai icircnguste posibilităţi de a se manifesta independent faţă de terţi icircn plan economic
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Această prezentare secvenţială a formelor de integrare economică are mai ales scop didactic Icircn lumea reală
- trecerea succesivă prin toate aceste stadii nu este automată (exemplu Comunitatea Economică Europeană a ldquoţintitrdquo de la bun icircnceput uniunea vamală trecacircnd peste stadiile mai
timpurii)
- formele concrete de integrare economică realizată nu corespund icircntrutotul tiparelor menţionate amalgamacircndu-se adesea trăsături specifice unor forme de integrare diferite
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Patru variabile ale fenomenului integraţionist a) Fluxurile economice
vizateb) Tipuri de bariere abordate
c) Modalităţi de integrare utilizate
d) Nivelul de decizie icircn cadrul grupării
integraţioniste
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
a) Fluxurile economice vizate
Icircn principiu sfera de cuprindere a grupării este cu atacirct mai largă cu cacirct avansăm de la un stadiu la altul astfel că de regulă serviciile şi factorii de producţie ajung să fie cuprinşi doar icircncepacircnd cu bdquostadiul 4rdquo
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară) a) Fluxurile economice vizate- continuare
Există icircnsă tot mai multe excepţii de la acest tipar cum ar fi-bdquoSpaţiul Economic Europeanrdquo (EEA) care nu atinge stadiul de uniune vamală
(deoarece participanţii care sunt membri AELS nu sunt asociaţi politicii comerciale comune a UE) dar acoperă şi libertatea de circulaţie a serviciilor şi a factorilor de producţie
-tot mai multe acorduri de liber schimb (exemplu cele icircncheiate de Chile Australia Noua Zeelandă etc) prevăd şi liberalizarea comerţului reciproc cu servicii
-prevederi referitoare la liberalizarea circulaţiei factorilor de producţie se găsesc icircn unele grupări considerate simple acorduri de liber schimb (acordarea bdquodreptului de stabilirerdquo companiilor din ţările partenere) sau uniuni vamale (exemplu acordul CARICOM prevede libera circulaţie a forţei de muncă)
Pe de altă parte există uniuni vamale care exclud de sub incidenţa lor o parte importantă a comerţului reciproc (exemplu UE ndash Turcia pentru produsele agricole)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
a) Fluxurile economice vizate- continuare Asociația Europeană a Liberului Schimb (AELS European Free Trade Association EFTA) a fost icircnființată icircn 1960 prin semnarea Conventiei de la Stockholm Scopul inițial al acestei organizații internaționale era de a elimina taxele vamale asupra produselor industriale icircn comerțul dintre statele membre Prin convenția AELS statele AELS au stabilit o zonă de liber-schimb pentru comerțul mărfurilor Convenția a fost completată ulterior printr-un acord de integrare economică pentru sectorul de servicii Spre deosebire de UE icircnsă AELS nu este o uniune vamală ceea ce icircnseamnă că fiecare stat membru AELS poate stabili icircn principiu liber taxele vamale și politica comercială externă privind state terțe (non-AELS) Membrii fondatori au fost Marea Britanie Danemarca Norvegia Suedia Austria Elveţia și Portugalia Finlanda a devenit membru asociat icircn 1961 (devenind membru cu drepturi depline icircn 1966 iar Islanda icircn 1970 Regatul Unit și Danemarca intră icircn Comunitatea Europeană icircn 1973 (icircmpreună cu Irlanda icircncetacircnd prin urmare să fie membre AELS Portugalia a părăsit de asemenea AELS pentru a intra icircn Comunitatea Europeană icircn 1986 Liechtenstein se alătură AELS icircn 1991 interesele sale fiind reprezentate pacircnă atunci de Elveţia Icircn 1995 Austria Suedia și
Finlanda devin membre UE și părăsesc AELSMembrii actuali ai Asociației Europene a Liberului Schimb sunt Islanda Liechtenstein Norvegia și Elveţia
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară) b) Tipuri de bariere
abordate- bariere care acţionează la
frontieră
- bariere care acţionează icircn interiorul frontierelor naţionale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
- integrare negativă
c) Modalităţi de integrare utilizate
- integrarea pozitivă
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Integrare negativă presupune
-eliminarea obstacolelor existente (roll-back) şi abţinerea de la aplicarea de noi obstacole (standstill) icircn calea fluxurilor economice reciproce
-presupune o postură pasivă (hands off) şi nu reclamă existenţa unei capacităţi administrative deosebite
c) Modalităţi de integrare utilizate
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară) c) Modalităţi de integrare
utilizateIntegrarea pozitivă presupune
-intervenţia activă a autorităţilor pentru a evita apariţia de
obstacole icircn calea fluxurilor economice reciproce care decurg din existenţa unor reglementări naţionale diferite care pot afecta importurile comparativ mai mult decacirct producţia autohtonă
-o postură activă (hands on) ceea ce reclamă existenţa unei capacităţi administrative satisfăcătoare Se poate manifesta prin
armonizarea reglementărilor naţionale adoptarea de reglementări supranaţionale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
d) Nivelul de decizie icircn cadrul grupării integraţioniste
Nivelul integuvernamental este larg precumpănitor majoritatea grupărilor integraţioniste nu cunosc alt nivel de decizie decacirct cel interguvernamental pe cacircnd elementele de supranaţionalitate existente icircn anumite grupări sunt aplicabile doar anumitor domenii nu icircntregii palete de domenii acoperite de gruparea respectivă
Nivelul supranaţional cunoaşte cea mai largă sferă de manifestare icircn cadrul UE dar trebuie menţionat că şi aici există numeroase domenii unde statele membre păstează un drept de decizie distinct de cel exercitat la nivelul organelor comunitare (cazul aşa-numitelor competenţe mixte şi naţionale)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
d) Nivelul de decizie icircn cadrul grupării integraţioniste-continuare
competenţa exclusiv supranaţională (aşa-numita competenţă exclusivă) există icircn următoarele domenii
- politica comercială - politica de concurenţă - uniunea (politica) vamală- conservarea resurselor biologice ale mării icircn cadrul politicii
comune icircn domeniul pescuitului- politica monetară pentru ţările din zona euro
Foarte puţine alte grupări integraţioniste s-au ldquodotatrdquo cu organisme supranaţionale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela BalassaUNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Blocurile economice comerciale ndashforme de integrare
Crearea GATT a marcat icircnceputul unei lungi perioade de liberalizare progresivă a comerţului internaţional pe principii nediscriminatori
[1] GATT - Acordul General pentru Tarife și Comerț (The General Agreement on Tariffs and Trade) a fost negociat icircn timpul Conferinței ONU pentru Comerț și Ocuparea forței de muncă și a fost rezultatul eşecului de negociere a guvernelor de a crea Organizația Internaţională a Comerțului (ITO) GATT a fost format icircn 1947 și a durat pacircnă icircn 1994 cacircnd a fost icircnlocuit de către Organizaţia Mondială a Comerţului icircn 1995 Textul original GATT (GATT 1947) este icircncă icircn vigoare icircn cadrul OMC sub rezerva modificărilor GATT din 1994
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Blocurile economice comerciale ndashforme de integrare
Icircn afară de premisele economice şi politice au fost aduşi icircn discuţie chiar factori geografici şi culturali bull GeograficiPaul Krugman apreciază că proximitatea geografică dă naştere unor blocuri comerciale bdquonaturalerdquo create icircntre parteneri care derulează icircntre ei o parte semnificativă din fluxurile lor comercialebullCulturali Samuel Huntington prezintă cultura drept o forţă care uneşte şi divide totodată icircn consecinţă ţările cu afinităţi culturale cooperează economic şi politic iar organizaţiile internaţionale cum ar fi de exemplu Uniunea Europeană formate din state cu trăsături culturale comune au mai mult suces decacirct cele care icircncearcă să transceadă culturile
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Blocurile economice comerciale ndashforme de integrare
Prima este trecerea de la un regionalism icircnchis la unul deschis Multe dintre blocurile comerciale icircnfiinţate icircn anii 60 -70 se bazează pe o politică de substituire a importurilor şi impunerea barierelor externe ridicate
Noul val se caracterizează printr-o deschidere mai mare faţă de exterior şi o disponibilitate mai mare de a susţine decacirct de a controla comerţul internaţional
A doua este apariţia blocurilor comerciale icircn care sunt parteneri atacirct din statele dezvoltare cacirct şi din ţările icircn curs de dezvoltare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa
Elemente definitorii ale diferitelor forme de aranjamente de integrare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
B Efecte locaţionale - Distribuţia spaţială a activităţilor economice icircntre partenerii din cadrul unei grupări integraţioniste
1 Efecte statice
a) Crearea de comerţ
b) Deturnare de comerţ
c) Stimularea consumului
d) Pierderea din icircncasări de taxe vamale
e) Ameliorarea raportului de schimb
2 Efecte dinamice
a) Economii de scală
b) Eficienţa X
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
1 Efecte statice
a) Crearea de comerţ
b) Deturnare de comerţ
c) Stimularea consumului
d) Pierderea din icircncasări de taxe vamale
e) Ameliorarea raportului de schimb
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
a) Crearea de comerţ
bullIcircnlocuirea produselor autohtone (mai) scumpe cu produse importate (mai) ieftine provenite din ţările partenere sunt economisite resurse utilizate pentru satisfacerea nevoilor de consum intern ceea ce reprezintă un cacircştig de bunăstare pentru economia icircn cauză
Conceptele de creare a fost introduse de Jacob Viner (1950)
Avantaj competitiv Mihail Manoilescu- (1891-1950) Theacuteorie du protectionnisme et de leacutechange international - Editura Giard Paris 382 p
Pentru procurarea bunurilor economice arăta Manoilescu ţara agricolă dispunea de două căi posibile 1048707 calea indirectă (sau comercială) care consta icircn importul unor produse cu o productivitate a muncii inferioară mediei naţionale 1048707 calea directă (sau industrială) care consta icircn producerea icircn interiorul ţării a unor mărfuri cu o productivitate a muncii superioară mediei naţionale Pentru a determina dacă o marfă trebuia importată sau produsă icircn ţară era necesar să se compare productivitatea muncii aferente respectivei mărfi cu productivitatea medie naţională
Mihail Manoilescu- (1891-1950) Theacuteorie du protectionnisme et de leacutechange international - Editura
Giard Paris
a) Crearea de comerţ
a) Crearea de comerţ
)lei(granitapesteprodusemarfurilorpretul
)lei(tarainprodusemarfurilorpretulCSCS nomreal
Studiu de cazCursul de schimb nominal 1$=19800 lei preţurile unor mărfuri similare sunt icircn Romacircnia 100 miliarde lei iar icircn SUA 4500000 $ Să se determine cursul de schimb real şi să se explice semnificaţia sa
121lei00000010089
lei000000000100
$0005004
lei000000000100
lei19800
1CSreal
Aceasta icircnseamnă că mărfurile produse icircn Romacircnia au un preţ relativ care reprezintă 112 din preţul mărfii similare americane cea ce arată că mărfurile americane vor fi mai ieftine decacirct cele romacircneşti
2p
1pnomreal I
ICSCS
Ip1 - indicele preţurilor icircn ţara de referinţăIp2 - indicele preţurilor icircn ţara cu care se execută
tranzacţiile
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţ
bull Icircnlocuirea importurilor mai ieftine din restul lumii cu importuri mai scumpe din ţările partenere pierdere de bunăstare pentru economia icircn cauză
bull Icircn plus efectul de deturnare de comerţ este resimţit negativ şi de producătorii din ţările terţe care icircşi pierd din debuşeele de export
Conceptele de creare a fost introduse de Jacob Viner (1950)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţIcircn cazuri particulare crearea şi respectiv deturnarea de
comerţ pot avea efecte opuse celor aşteptate
- crearea de efecte de comerţ poate genera şocuri de ajustare violente
- deturnarea de comerţ poate genera economii de scală care se traduc icircn reducerea costurilor efect repercutat ulterior asupra consumatorilor prin preţuri mai mici
- icircn asemenea cazuri sporul de venit astfel generat icircm cadrul grupării integraţioniste poate duce la creşterea cererii de bunuri şi servicii din ţările terţe
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţEconomii şi dezeconomii de scară
CTMTL Zona I Zona II Zona III
FP
Q
I
I 1 FP
Q
I
I=1
FP
Q
I
I 1
Curba ldquoplicrdquo sau curba ldquoicircnfăşurătoarerdquo
Icircn economie economia de scară (icircn engleză economies of scale) este un termen ce descrie ceea ce se icircntacircmplă atunci cacircnd cantitățile de factori utilizați icircn producție cresc bull Mai concret o icircntreprindere icircși reduce costurile unitare producacircnd mai multe bunuri sau servicii și pe măsură ce crește producția costurile medii scad prin repartizarea costurilor fixe asupra unei producții mai mari
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
c) Stimularea consumului
bull Graţie scăderii preţurilor interne ca urmare a reducerii barierelor la import consumul va creşte
bull Acest surplus al consumatorilor reprezintă un cacircştig de bunăstare pentru ţara importatoare
bull Deoarece consumul suplimentar astfel generat va fi satisfăcut din import acest efect mai este denumit şi expansiune de comerţ (concept introdus de James Meade 1955)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
d) Pierderea din icircncasări din taxe vamale
Acest fenomen are loc icircn două situaţii
-ca urmare a eliminării taxelor vamale percepute asupra importurilor din ţările partenere care s-ar fi efectuat oricum (pentru că exportatorii respectivi erau cei mai competitivi chiar şi icircn raport cu cei din ţările terţe)
- ca urmare a fenomenului de deturnare de comerţ (pentru că importuri din ţări terţe asupra cărora s-ar fi perceput taxe vamale sunt icircnlocuite de importuri din ţări partenere cărora nu li se aplică taxe vamale)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
e) Ameliorarea raportului de schimb
Raportul de schimb = raportul procentual icircntre indicele preţurilor medii de export şi indicele preţurilor medii de import O ameliorare a raportului de schimb are semnificaţia că ţara respectivă trebuie să exporte mai puţin pentru a importa aceeaşi cantitate de mărfuri (sau obţine o cantitate mai mare de mărfuri dim import exportacircnd la fel de mult)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
e) Ameliorarea raportului de schimb
O grupare integraţionistă icircşi poate ameliora raportul de schimb icircn două feluri care pot exista simultan
- spontan ca urmare a efectului de deturnare de comerţ scade cererea pentru importurile din restul lumii deci preţurile acestora se ajustează icircn jos
- deliberat prin manipularea restricţiilor la import (tipic majorarea taxelor vamale)
Condiţia indispensabilă pentru materializarea acestui efect este ca gruparea integraţionistă să fie bdquomarerdquo adică să dispună de o forţă economică suficientă pentru a influenţa semnificativ cererea mondială pentru diverse produse
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Teoria domino a regionalismului [Richard Baldwin 1997]
Odata iniţiată o grupare integraţionistă outsiderii sunt stimulaţi să adere la ea efectele negative pentru terţi (deturnarea de comerţ şisau deteriorarea raportului de schimb) mobilizează forţele acestora in favoarea aderării
Presiunea icircn sensul aderării creşte odata cu dimensiunea blocului comercial cu cacirct acesta este mai mare cu atacirct mai atractivă este participarea pentru outsideri
Icircn consecinţă o singură integrare poate genera runde succesive de extindere (efect multiplicator)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Teoria domino a regionalismului [Richard Baldwin 1997]O ilustrare empirică a acestei teorii o oferă ordinea icircn care au fost organizate referendumurile pentru extinderea din 1995 a UE (Austria Finlanda Suedia Norvegia) icircncepacircnd cu ţările cele mai favorabile aderării tocmai pentru a spori presiunea asupra celor care urmau
Limită se bazează pe ipoteza că bdquoinsideriirdquo nu vor bloca extinderea grupăriiElementul care poate icircnclina balanţa este faptul că reacţia faţă de pierderi potenţiale tinde să fie mai puternică decacirct pentru obţinerea de cacircştiguri potenţiale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Relaţie directă structuri concurenţiale potenţial de creare comerţ mai mare
bull Cu cacirct economiile participante au structuri mai concurenţiale cu atacirct potenţialul de creare de comerţ este mai mare
bullInvers cu cacirct economiile participante sunt mai complementare cu atacirct potenţialul de deturnare de comerţ este mai mare
bull Cu cacirct preţurile interne icircn interiorul grupării integraţioniste sunt mai apropiate de preţurile mondiale cu atacirct potenţialul de creare de comerţ este mai mare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Realizarea de economii de scară posibile graţie lărgirii dimensiunilor pieţelor accesibile bull Aceasta antrenează o reducere a costurilor unitare de producţie şi icircn consecinţă fie consumatorii cacircştigă din preţuri mai reduse fie producătorii cacircştigă de pe urma profiturilor mai maribull Există două tipuri de economii de scară
-economii interne de scală care se materializează prin creşterea dimensiunii unităţii productive -economii externe de scală unde dimensiunea sectorului de activitate generează externalităţi pozitive pentru unităţile productive care acţionează icircn interiorul său (forţă de muncă specializată reţele de cercetare de comercializare etc)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Aceste efecte sunt considerate statice PIB creşte ca urmare a realocării resurselor şi acumulării de capital dar creşterea superioară durează doar pacircnă cacircnd economia receptează integral impactul lor pozitiv
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
2 Efecte dinamice
a) Economii de scală
b) Eficienţa X
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
Decurg din stimulentele pe care le creează grupările integraţioniste icircn direcţia creşterii productivităţii muncii ceea ce pune economia pe o traiectorie durabilă de creştere economică superioară Aceasta poate fi obţinută ca urmare a
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
a) Economiile de scală
Dezvoltarea comerţul permite producătorilor să icircşi mărească volumul producţiei cu consecinţa valorificării unor efecte pozitive
Economii şi dezeconomii de scară
CTMTL Zona I Zona II Zona III
FP
Q
I
I 1 FP
Q
I
I=1
FP
Q
I
I 1
Curba ldquoplicrdquo sau curba ldquoicircnfăşurătoarerdquo
Mai concret o icircntreprindere icircși reduce costurile unitare producacircnd mai multe bunuri sau servicii și pe măsură ce crește producția costurile medii scad prin repartizarea costurilor fixe asupra unei producții mai mari
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
- (termen utilizat de Harvey Leibenstein tot mai frecvent este utilizat conceptul de ameliorare a productivităţii totale a factorilor)
b) Eficienţa X
Se referă la măsura productivităţii muncitorilor icircn condiţiile menţinerii constante a tuturor celorlalte input-uri icircn procesul de producţie inclusiv calificările muncitorilor Concurenţa sporită pe care o generează comerţul necesită ca firmele să răspundă mai prompt la modificarea condiţiilor pe piaţă - Ea stimulează firmele să icircşi icircmbunătăţească performanţa economică prin inovări reducătoare de costuri şi să amelioreze calitatea bunurilor produse Fostul prim-ministru britanic Harold McMillan avea icircn vedere acest gen de efect atunci cacircnd se referea la ldquoduşul recerdquo pe care aderarea ţării sale la CEE l-ar reprezenta pentru icircntreprinderile britanice
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
existenţa mai multor concurenţi face mai dificilă realizarea icircnţelegerilor anticoncurenţiale (carteluri)
-reducerea dispersiei cotelor de piaţă deţinute de firme individuale (tipic acestea pierd din cota de piaţă deţinută local şi cacircştigă cote de piaţă icircn exterior dar icircn cadrul grupării) permite restracircngerea cazurilor de existenţă a unor poziţii dominante (monopoluri)
- se elimină reduce segmentarea pieţelor făcacircnd imposibilă mai dificilă discriminarea de preţ
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
Icircn consecinţă are loc o selecţie naturală firmele necompetitive se icircnchid (ies de pe piaţă) sau se reorganizează (fuziuni achiziţii) iar firme noi intră pe piaţă
Icircn mod normal există un compromis inevitabil icircntre valorificarea economiilor de scară pe de-o parte şi intensitatea climatului concurenţial pe de altă parte
Integrarea economică poate atenua sau chiar evita acest compromis deoarece permite firmelor să fie mai mari (deci să valorifice economiile de scală) fără ca numărul lor să fie mai mic
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
Efecte locaţionale - Distribuţia spaţială a activităţilor economice icircntre partenerii din cadrul unei grupări integraţioniste
bull Icircn mod tipic tara din cadrul grupării al cărei avantaj comparativ este cel mai diferit de media mondială este cea mai ameninţată de efectul de deturnare de comerţ comerţul său va fi reorientat către parteneri din grupare ale căror costuri comparative se situează icircntre cele ale sale şi media mondială
Icircn consecinţă dacă un grup de ţări puţin dezvoltate formează o grupare integraţionistă va exista o tendinţă ca cel mai bdquosăracrdquo membru să sufere o pierdere netă de venit din cauza deturnării de comerţ
IcircNTREBĂRI
IcircNTREBĂRI
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Subsidiaritatea şi integrarea economică
Conform Dicţionarului explicativ al limbii romane subsidiar se referă la ceva care se adaugă ca element secundar la argumentaţiile pentru sustinerea unui raţionament a unei teorii complementar auxiliar secundar In contextul utilizarii lui actuale cel mai apropiat inţeles ar fi de asigurarea de servicii complementare icircn condiţiile jucării (interpretării) unui rol secundar
O definire mai generală O comunitate de nivel inalt nu trebuie să interfereze in viaţa comunităţii de nivel mai jos văduvind-o de funcţiile ei dar trebuie să intervină atunci cacircnd aceasta are nevoie de ajutor pentru a-şi putea corela activităţile ei cu ale celorlalte componente ale societăţii din care fac parte văzute intodeauna ca un bun comun
Bazele pricipiului subsidiarităţii icircn acest sens au fost puse de Papa Pius al XI-lea (1931) şi ulterior clarificate de Papa Ioan Paul al II-lea (1991) In general el inseamnă non-acţiune din partea statului şi ajutor atunci cacircnd cetăţeanul are nevoie
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Subsidiaritatea şi integrarea economică- continuare
bull Referitor la rezolvarea problemelor unui sistem cea mai bună rezolvare are loc la nivelul subsistemelor in care ele apar Aceasta abordare ar fi similară cu managementul prin exceptie
bull Trebuie intervenit numai atunci cacircnd este necesar Subsistemele sunt icircncurajate să-şi rezolve singure problemele (inclusiv conflictele) fără să apeleze la autorităţi de nivel superior
Referitor la guvernarea Uniunii Europene aplicarea principiului subsidiarităţii se referă la transferarea deciziei la nivelul cel mai apropiat de cetăţean Se poate afirma că bazele aplicării subsidiarităţii din acest punct de vedere au fost puse prin Tratatul de la Maastricht icircn 1993
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Subsidiaritatea şi integrarea economică- continuare
Organismele cu autoreglementare acestea au aparut ca o alternativă la aplicarea principiilor de reglementare clasică Reglementarea clasică fiind bazată pe legi este un sistem care se adaptează greu la ritmul actual al schimbărilor necesare integrarii icircn noul context economic si politic
La nivelul Uniunii Europene se pot identifica o serie intreagă de entitati Comisia Europei Parlamentul Europei statele membre autorităţile naţionale industria organizatiile neguvernamentale etc fiecare avand un anumit tip sau anumite initiative de reglementare (autoreglementare reglementare voluntara co-reglementare intelegeri sau tratate negociate sau voluntare etc)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Subsidiaritatea şi integrarea economică- continuare
Corelarea aplicării principiului subsidiaritatii cu alte principii de bază ca acelea ale competiţiei democraţiei eticii dezvoltării sustenabile este o temă care ar trebui sa aibă o largă dezbatere şi icircn Romania atacirct la nivelul specialiştilor cacirct şi al cetaţeanului de racircnd deoarece complexitatea procesului de integrare in UE este amplificată de globalizarea pieţelor şi de tranziţia la societatea informationalăEste nevoie de cunoaştere şi comunicare pentru a selecta şi aplica cele mai bune practici si tendinţe
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa
ZONA DE LIBER SCHIMB
ACORD COMERCIAL PREFERENŢIAL
UNIUNEA VAMALĂ
PIAŢA COMUNĂ (piaţa unică)
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
FORME D
E
INTEGRARE
SUPERFICIA
LĂ
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa
ACORD COMERCIAL PREFERENŢIAL
-partenerii icircşi acordă reciproc un tratament comercial mai bun decacirct cel aplicat terţilor (tipic taxe vamale reduse eventual la nivel zero) pentru diferite bunuri care fac obiectul comerţului reciproc
- regulile comerciale internaţionale stabilite sub egida Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC) nu permit existenţa unor asemenea acorduri decacirct icircntre ţări icircn curs de dezvoltare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela BalassaZONA DE LIBER SCHIMB
bull partenerii elimină (nu doar reduc) barierele comerciale (nu doar taxele vamale) care afectează cvasi-totalitatea comerţului reciproc (nu doar o parte din acesta) aplicarea de restricţii asupra fluxurilor commerciale reciproce poate fi totuşi permisă icircn cazuri excepţionale măsuri de salvgardare restricţii din considerante legate de situaţia balanţei de plăţi externe
bull fiecare parte icircşi păstrează independenţa icircn formularea regimului comercial aplicabil ţărilor nemembre
nu există nici o raţiune economică pentru care acordurile de liber schimb ar trebui icircncheiate doar icircntre ţări cu un nivel comparabil de dezvoltare economică şi prosperitate
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela BalassaZONA DE LIBER SCHIMB-Z LS
politicile comerciale aplicate de ţările membre terţilor trebuie să fie relativ asemănătoare din punctul de vedere al restricţiilor impuse
deviere de comerţ (trade deflection)
- stimulent puternic pentru nemembri de a icircncerca să icircşi livreze mărfurile icircn icircntreaga zonă de liber schimb utilizacircnd teritoriul ţării membre cu cel mai scăzut nivel de protecţie
Aplicare reguli de origine criterii care trebuie icircndeplinite de bunurile schimbate icircntre ţările membre pentru a fi considerate originare din ţările membre ale zonei de liber schimb şi deci eligibile pentru tratamentul preferenţial
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA VAMALĂ
ZLS ai cărei membrii au o politică comercială comună faţă de terţi
bull Tarif vamal comun
bull Măsuri netarifare comune de protecţie faţă de terţi (măsuri de salvgardare antidumping şi compensatorii)
bullNegocierea şi icircncheierea icircn comun de acorduri comerciale cu ţările terţe
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA VAMALĂ
bull deşi nu mai este nevoie (ca icircn cazul zonelor de liber schimb) de reguli de origine (a căror icircndeplinire trebuie verificată la frontiera fiecărei ţări membre) controalele vamale la frontierele dintre membrii unei uniuni vamale rămacircn pentru a permite
- aplicarea de restricţii icircntre statele membre icircn circumstanţe excepţionale- colectarea de date statistice
Veniturile din icircncasarea taxelor vamale sunt de regulă considerate venituri comune sau sunt distribuite icircntre membri potrivit unei chei de repartiţie predeterminate
Ex porturile Anvers şi Rotterdam Belgia şi Olanda versus piaţa germană
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
Cel mai frecvent icircntacirclnit tip de grupare integraţionistă
superficială este acordul de liber schimb (72 din acordurile notificate la OMC icircn martie 2002)
Acordurile preferenţiale parţiale (19 din notificări)
Uniunile vamale ndash ( 9 din notificări)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
Din punctul de vedere al participanţilor
TREI CATEGORII DE ACORDURI
bull marea majoritate a acordurilor sunt bilaterale (icircntre două ţări)
bullacordurilor la care una din părţi este la racircndul său o grupare integraţionistă crescut icircn ultima vreme ( icircn jur de 20 din totalul acordurilor)
bullacordurile icircn care ambele părţi sunt grupări integraţioniste Deşi icircn curs de negociere de mai mult timp (ex UE-Mercosur nici un asemenea acord nu a fost icircncheiat deocamdată ceea ce sugerează
că aceste construcţii sunt complexe şi dificil de negociat
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa
Din punct de vedere geografic putem distinge icircntre
bull acorduri intervenite icircntre ţări contigue aparţinacircnd aceleiaşi zone geografice
bullacorduri trans-regionale
Icircn ultimii ani au proliferat icircnsă acordurile dintre ţări aflate la mari distanţe geografice din continente diferite (ex EU ndash Africa de Sud SUA ndash Australia Chile ndash Coreea de Sud etc)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa Piaţa comună (piaţa unică)
Reprezintă un progres al integrării economice faţă de stadiul anterior din perspectiva a două dimensiuni
liberalizează circulaţia intra-grupare şi pentru factorii de producţie (nu doar pentru produse)
abordează şi obstacolele care stacircnjenesc fluxurile economice intra-grupare acţionacircnd nu doar la frontierele naţionale ci şi icircn interiorul fiecărei ţări
- norme tehnice sanitare fitosanitare şi veterinare- reglementări fiscale- practici anticoncurenţiale acordarea de drepturi
exclusive (situaţii de monopol) tolerarea instigarea formării de carteluri acordarea de subvenţii (ajutoare de stat)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
bull Stadiu şi mai avansat de integrare icircn care ansamblul politicilor economice şi o bună parte din politicile sociale sunt fie complet unificate fie stracircns coordonate
Icircn plan monetar icircn funcţie de stringenţa gradului de armonizare avut icircn vedere se poate merge
- de la simpla coordonare a cursurilor de schimb (prin ldquolegareardquo monedelor naţionale de o monedă de referinţă)
- pacircnă la adoptarea unei monede comune
Icircncepacircnd cu ldquostadiul 3rdquo (uniunea vamală) realizarea integrării economice propuse reclamă icircn tot mai mare măsură o solidaritate politică icircntre parteneri care au tot mai icircnguste posibilităţi de a se manifesta independent faţă de terţi icircn plan economic
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Această prezentare secvenţială a formelor de integrare economică are mai ales scop didactic Icircn lumea reală
- trecerea succesivă prin toate aceste stadii nu este automată (exemplu Comunitatea Economică Europeană a ldquoţintitrdquo de la bun icircnceput uniunea vamală trecacircnd peste stadiile mai
timpurii)
- formele concrete de integrare economică realizată nu corespund icircntrutotul tiparelor menţionate amalgamacircndu-se adesea trăsături specifice unor forme de integrare diferite
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Patru variabile ale fenomenului integraţionist a) Fluxurile economice
vizateb) Tipuri de bariere abordate
c) Modalităţi de integrare utilizate
d) Nivelul de decizie icircn cadrul grupării
integraţioniste
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
a) Fluxurile economice vizate
Icircn principiu sfera de cuprindere a grupării este cu atacirct mai largă cu cacirct avansăm de la un stadiu la altul astfel că de regulă serviciile şi factorii de producţie ajung să fie cuprinşi doar icircncepacircnd cu bdquostadiul 4rdquo
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară) a) Fluxurile economice vizate- continuare
Există icircnsă tot mai multe excepţii de la acest tipar cum ar fi-bdquoSpaţiul Economic Europeanrdquo (EEA) care nu atinge stadiul de uniune vamală
(deoarece participanţii care sunt membri AELS nu sunt asociaţi politicii comerciale comune a UE) dar acoperă şi libertatea de circulaţie a serviciilor şi a factorilor de producţie
-tot mai multe acorduri de liber schimb (exemplu cele icircncheiate de Chile Australia Noua Zeelandă etc) prevăd şi liberalizarea comerţului reciproc cu servicii
-prevederi referitoare la liberalizarea circulaţiei factorilor de producţie se găsesc icircn unele grupări considerate simple acorduri de liber schimb (acordarea bdquodreptului de stabilirerdquo companiilor din ţările partenere) sau uniuni vamale (exemplu acordul CARICOM prevede libera circulaţie a forţei de muncă)
Pe de altă parte există uniuni vamale care exclud de sub incidenţa lor o parte importantă a comerţului reciproc (exemplu UE ndash Turcia pentru produsele agricole)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
a) Fluxurile economice vizate- continuare Asociația Europeană a Liberului Schimb (AELS European Free Trade Association EFTA) a fost icircnființată icircn 1960 prin semnarea Conventiei de la Stockholm Scopul inițial al acestei organizații internaționale era de a elimina taxele vamale asupra produselor industriale icircn comerțul dintre statele membre Prin convenția AELS statele AELS au stabilit o zonă de liber-schimb pentru comerțul mărfurilor Convenția a fost completată ulterior printr-un acord de integrare economică pentru sectorul de servicii Spre deosebire de UE icircnsă AELS nu este o uniune vamală ceea ce icircnseamnă că fiecare stat membru AELS poate stabili icircn principiu liber taxele vamale și politica comercială externă privind state terțe (non-AELS) Membrii fondatori au fost Marea Britanie Danemarca Norvegia Suedia Austria Elveţia și Portugalia Finlanda a devenit membru asociat icircn 1961 (devenind membru cu drepturi depline icircn 1966 iar Islanda icircn 1970 Regatul Unit și Danemarca intră icircn Comunitatea Europeană icircn 1973 (icircmpreună cu Irlanda icircncetacircnd prin urmare să fie membre AELS Portugalia a părăsit de asemenea AELS pentru a intra icircn Comunitatea Europeană icircn 1986 Liechtenstein se alătură AELS icircn 1991 interesele sale fiind reprezentate pacircnă atunci de Elveţia Icircn 1995 Austria Suedia și
Finlanda devin membre UE și părăsesc AELSMembrii actuali ai Asociației Europene a Liberului Schimb sunt Islanda Liechtenstein Norvegia și Elveţia
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară) b) Tipuri de bariere
abordate- bariere care acţionează la
frontieră
- bariere care acţionează icircn interiorul frontierelor naţionale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
- integrare negativă
c) Modalităţi de integrare utilizate
- integrarea pozitivă
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Integrare negativă presupune
-eliminarea obstacolelor existente (roll-back) şi abţinerea de la aplicarea de noi obstacole (standstill) icircn calea fluxurilor economice reciproce
-presupune o postură pasivă (hands off) şi nu reclamă existenţa unei capacităţi administrative deosebite
c) Modalităţi de integrare utilizate
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară) c) Modalităţi de integrare
utilizateIntegrarea pozitivă presupune
-intervenţia activă a autorităţilor pentru a evita apariţia de
obstacole icircn calea fluxurilor economice reciproce care decurg din existenţa unor reglementări naţionale diferite care pot afecta importurile comparativ mai mult decacirct producţia autohtonă
-o postură activă (hands on) ceea ce reclamă existenţa unei capacităţi administrative satisfăcătoare Se poate manifesta prin
armonizarea reglementărilor naţionale adoptarea de reglementări supranaţionale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
d) Nivelul de decizie icircn cadrul grupării integraţioniste
Nivelul integuvernamental este larg precumpănitor majoritatea grupărilor integraţioniste nu cunosc alt nivel de decizie decacirct cel interguvernamental pe cacircnd elementele de supranaţionalitate existente icircn anumite grupări sunt aplicabile doar anumitor domenii nu icircntregii palete de domenii acoperite de gruparea respectivă
Nivelul supranaţional cunoaşte cea mai largă sferă de manifestare icircn cadrul UE dar trebuie menţionat că şi aici există numeroase domenii unde statele membre păstează un drept de decizie distinct de cel exercitat la nivelul organelor comunitare (cazul aşa-numitelor competenţe mixte şi naţionale)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
d) Nivelul de decizie icircn cadrul grupării integraţioniste-continuare
competenţa exclusiv supranaţională (aşa-numita competenţă exclusivă) există icircn următoarele domenii
- politica comercială - politica de concurenţă - uniunea (politica) vamală- conservarea resurselor biologice ale mării icircn cadrul politicii
comune icircn domeniul pescuitului- politica monetară pentru ţările din zona euro
Foarte puţine alte grupări integraţioniste s-au ldquodotatrdquo cu organisme supranaţionale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela BalassaUNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Blocurile economice comerciale ndashforme de integrare
Crearea GATT a marcat icircnceputul unei lungi perioade de liberalizare progresivă a comerţului internaţional pe principii nediscriminatori
[1] GATT - Acordul General pentru Tarife și Comerț (The General Agreement on Tariffs and Trade) a fost negociat icircn timpul Conferinței ONU pentru Comerț și Ocuparea forței de muncă și a fost rezultatul eşecului de negociere a guvernelor de a crea Organizația Internaţională a Comerțului (ITO) GATT a fost format icircn 1947 și a durat pacircnă icircn 1994 cacircnd a fost icircnlocuit de către Organizaţia Mondială a Comerţului icircn 1995 Textul original GATT (GATT 1947) este icircncă icircn vigoare icircn cadrul OMC sub rezerva modificărilor GATT din 1994
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Blocurile economice comerciale ndashforme de integrare
Icircn afară de premisele economice şi politice au fost aduşi icircn discuţie chiar factori geografici şi culturali bull GeograficiPaul Krugman apreciază că proximitatea geografică dă naştere unor blocuri comerciale bdquonaturalerdquo create icircntre parteneri care derulează icircntre ei o parte semnificativă din fluxurile lor comercialebullCulturali Samuel Huntington prezintă cultura drept o forţă care uneşte şi divide totodată icircn consecinţă ţările cu afinităţi culturale cooperează economic şi politic iar organizaţiile internaţionale cum ar fi de exemplu Uniunea Europeană formate din state cu trăsături culturale comune au mai mult suces decacirct cele care icircncearcă să transceadă culturile
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Blocurile economice comerciale ndashforme de integrare
Prima este trecerea de la un regionalism icircnchis la unul deschis Multe dintre blocurile comerciale icircnfiinţate icircn anii 60 -70 se bazează pe o politică de substituire a importurilor şi impunerea barierelor externe ridicate
Noul val se caracterizează printr-o deschidere mai mare faţă de exterior şi o disponibilitate mai mare de a susţine decacirct de a controla comerţul internaţional
A doua este apariţia blocurilor comerciale icircn care sunt parteneri atacirct din statele dezvoltare cacirct şi din ţările icircn curs de dezvoltare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa
Elemente definitorii ale diferitelor forme de aranjamente de integrare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
B Efecte locaţionale - Distribuţia spaţială a activităţilor economice icircntre partenerii din cadrul unei grupări integraţioniste
1 Efecte statice
a) Crearea de comerţ
b) Deturnare de comerţ
c) Stimularea consumului
d) Pierderea din icircncasări de taxe vamale
e) Ameliorarea raportului de schimb
2 Efecte dinamice
a) Economii de scală
b) Eficienţa X
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
1 Efecte statice
a) Crearea de comerţ
b) Deturnare de comerţ
c) Stimularea consumului
d) Pierderea din icircncasări de taxe vamale
e) Ameliorarea raportului de schimb
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
a) Crearea de comerţ
bullIcircnlocuirea produselor autohtone (mai) scumpe cu produse importate (mai) ieftine provenite din ţările partenere sunt economisite resurse utilizate pentru satisfacerea nevoilor de consum intern ceea ce reprezintă un cacircştig de bunăstare pentru economia icircn cauză
Conceptele de creare a fost introduse de Jacob Viner (1950)
Avantaj competitiv Mihail Manoilescu- (1891-1950) Theacuteorie du protectionnisme et de leacutechange international - Editura Giard Paris 382 p
Pentru procurarea bunurilor economice arăta Manoilescu ţara agricolă dispunea de două căi posibile 1048707 calea indirectă (sau comercială) care consta icircn importul unor produse cu o productivitate a muncii inferioară mediei naţionale 1048707 calea directă (sau industrială) care consta icircn producerea icircn interiorul ţării a unor mărfuri cu o productivitate a muncii superioară mediei naţionale Pentru a determina dacă o marfă trebuia importată sau produsă icircn ţară era necesar să se compare productivitatea muncii aferente respectivei mărfi cu productivitatea medie naţională
Mihail Manoilescu- (1891-1950) Theacuteorie du protectionnisme et de leacutechange international - Editura
Giard Paris
a) Crearea de comerţ
a) Crearea de comerţ
)lei(granitapesteprodusemarfurilorpretul
)lei(tarainprodusemarfurilorpretulCSCS nomreal
Studiu de cazCursul de schimb nominal 1$=19800 lei preţurile unor mărfuri similare sunt icircn Romacircnia 100 miliarde lei iar icircn SUA 4500000 $ Să se determine cursul de schimb real şi să se explice semnificaţia sa
121lei00000010089
lei000000000100
$0005004
lei000000000100
lei19800
1CSreal
Aceasta icircnseamnă că mărfurile produse icircn Romacircnia au un preţ relativ care reprezintă 112 din preţul mărfii similare americane cea ce arată că mărfurile americane vor fi mai ieftine decacirct cele romacircneşti
2p
1pnomreal I
ICSCS
Ip1 - indicele preţurilor icircn ţara de referinţăIp2 - indicele preţurilor icircn ţara cu care se execută
tranzacţiile
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţ
bull Icircnlocuirea importurilor mai ieftine din restul lumii cu importuri mai scumpe din ţările partenere pierdere de bunăstare pentru economia icircn cauză
bull Icircn plus efectul de deturnare de comerţ este resimţit negativ şi de producătorii din ţările terţe care icircşi pierd din debuşeele de export
Conceptele de creare a fost introduse de Jacob Viner (1950)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţIcircn cazuri particulare crearea şi respectiv deturnarea de
comerţ pot avea efecte opuse celor aşteptate
- crearea de efecte de comerţ poate genera şocuri de ajustare violente
- deturnarea de comerţ poate genera economii de scală care se traduc icircn reducerea costurilor efect repercutat ulterior asupra consumatorilor prin preţuri mai mici
- icircn asemenea cazuri sporul de venit astfel generat icircm cadrul grupării integraţioniste poate duce la creşterea cererii de bunuri şi servicii din ţările terţe
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţEconomii şi dezeconomii de scară
CTMTL Zona I Zona II Zona III
FP
Q
I
I 1 FP
Q
I
I=1
FP
Q
I
I 1
Curba ldquoplicrdquo sau curba ldquoicircnfăşurătoarerdquo
Icircn economie economia de scară (icircn engleză economies of scale) este un termen ce descrie ceea ce se icircntacircmplă atunci cacircnd cantitățile de factori utilizați icircn producție cresc bull Mai concret o icircntreprindere icircși reduce costurile unitare producacircnd mai multe bunuri sau servicii și pe măsură ce crește producția costurile medii scad prin repartizarea costurilor fixe asupra unei producții mai mari
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
c) Stimularea consumului
bull Graţie scăderii preţurilor interne ca urmare a reducerii barierelor la import consumul va creşte
bull Acest surplus al consumatorilor reprezintă un cacircştig de bunăstare pentru ţara importatoare
bull Deoarece consumul suplimentar astfel generat va fi satisfăcut din import acest efect mai este denumit şi expansiune de comerţ (concept introdus de James Meade 1955)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
d) Pierderea din icircncasări din taxe vamale
Acest fenomen are loc icircn două situaţii
-ca urmare a eliminării taxelor vamale percepute asupra importurilor din ţările partenere care s-ar fi efectuat oricum (pentru că exportatorii respectivi erau cei mai competitivi chiar şi icircn raport cu cei din ţările terţe)
- ca urmare a fenomenului de deturnare de comerţ (pentru că importuri din ţări terţe asupra cărora s-ar fi perceput taxe vamale sunt icircnlocuite de importuri din ţări partenere cărora nu li se aplică taxe vamale)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
e) Ameliorarea raportului de schimb
Raportul de schimb = raportul procentual icircntre indicele preţurilor medii de export şi indicele preţurilor medii de import O ameliorare a raportului de schimb are semnificaţia că ţara respectivă trebuie să exporte mai puţin pentru a importa aceeaşi cantitate de mărfuri (sau obţine o cantitate mai mare de mărfuri dim import exportacircnd la fel de mult)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
e) Ameliorarea raportului de schimb
O grupare integraţionistă icircşi poate ameliora raportul de schimb icircn două feluri care pot exista simultan
- spontan ca urmare a efectului de deturnare de comerţ scade cererea pentru importurile din restul lumii deci preţurile acestora se ajustează icircn jos
- deliberat prin manipularea restricţiilor la import (tipic majorarea taxelor vamale)
Condiţia indispensabilă pentru materializarea acestui efect este ca gruparea integraţionistă să fie bdquomarerdquo adică să dispună de o forţă economică suficientă pentru a influenţa semnificativ cererea mondială pentru diverse produse
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Teoria domino a regionalismului [Richard Baldwin 1997]
Odata iniţiată o grupare integraţionistă outsiderii sunt stimulaţi să adere la ea efectele negative pentru terţi (deturnarea de comerţ şisau deteriorarea raportului de schimb) mobilizează forţele acestora in favoarea aderării
Presiunea icircn sensul aderării creşte odata cu dimensiunea blocului comercial cu cacirct acesta este mai mare cu atacirct mai atractivă este participarea pentru outsideri
Icircn consecinţă o singură integrare poate genera runde succesive de extindere (efect multiplicator)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Teoria domino a regionalismului [Richard Baldwin 1997]O ilustrare empirică a acestei teorii o oferă ordinea icircn care au fost organizate referendumurile pentru extinderea din 1995 a UE (Austria Finlanda Suedia Norvegia) icircncepacircnd cu ţările cele mai favorabile aderării tocmai pentru a spori presiunea asupra celor care urmau
Limită se bazează pe ipoteza că bdquoinsideriirdquo nu vor bloca extinderea grupăriiElementul care poate icircnclina balanţa este faptul că reacţia faţă de pierderi potenţiale tinde să fie mai puternică decacirct pentru obţinerea de cacircştiguri potenţiale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Relaţie directă structuri concurenţiale potenţial de creare comerţ mai mare
bull Cu cacirct economiile participante au structuri mai concurenţiale cu atacirct potenţialul de creare de comerţ este mai mare
bullInvers cu cacirct economiile participante sunt mai complementare cu atacirct potenţialul de deturnare de comerţ este mai mare
bull Cu cacirct preţurile interne icircn interiorul grupării integraţioniste sunt mai apropiate de preţurile mondiale cu atacirct potenţialul de creare de comerţ este mai mare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Realizarea de economii de scară posibile graţie lărgirii dimensiunilor pieţelor accesibile bull Aceasta antrenează o reducere a costurilor unitare de producţie şi icircn consecinţă fie consumatorii cacircştigă din preţuri mai reduse fie producătorii cacircştigă de pe urma profiturilor mai maribull Există două tipuri de economii de scară
-economii interne de scală care se materializează prin creşterea dimensiunii unităţii productive -economii externe de scală unde dimensiunea sectorului de activitate generează externalităţi pozitive pentru unităţile productive care acţionează icircn interiorul său (forţă de muncă specializată reţele de cercetare de comercializare etc)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Aceste efecte sunt considerate statice PIB creşte ca urmare a realocării resurselor şi acumulării de capital dar creşterea superioară durează doar pacircnă cacircnd economia receptează integral impactul lor pozitiv
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
2 Efecte dinamice
a) Economii de scală
b) Eficienţa X
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
Decurg din stimulentele pe care le creează grupările integraţioniste icircn direcţia creşterii productivităţii muncii ceea ce pune economia pe o traiectorie durabilă de creştere economică superioară Aceasta poate fi obţinută ca urmare a
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
a) Economiile de scală
Dezvoltarea comerţul permite producătorilor să icircşi mărească volumul producţiei cu consecinţa valorificării unor efecte pozitive
Economii şi dezeconomii de scară
CTMTL Zona I Zona II Zona III
FP
Q
I
I 1 FP
Q
I
I=1
FP
Q
I
I 1
Curba ldquoplicrdquo sau curba ldquoicircnfăşurătoarerdquo
Mai concret o icircntreprindere icircși reduce costurile unitare producacircnd mai multe bunuri sau servicii și pe măsură ce crește producția costurile medii scad prin repartizarea costurilor fixe asupra unei producții mai mari
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
- (termen utilizat de Harvey Leibenstein tot mai frecvent este utilizat conceptul de ameliorare a productivităţii totale a factorilor)
b) Eficienţa X
Se referă la măsura productivităţii muncitorilor icircn condiţiile menţinerii constante a tuturor celorlalte input-uri icircn procesul de producţie inclusiv calificările muncitorilor Concurenţa sporită pe care o generează comerţul necesită ca firmele să răspundă mai prompt la modificarea condiţiilor pe piaţă - Ea stimulează firmele să icircşi icircmbunătăţească performanţa economică prin inovări reducătoare de costuri şi să amelioreze calitatea bunurilor produse Fostul prim-ministru britanic Harold McMillan avea icircn vedere acest gen de efect atunci cacircnd se referea la ldquoduşul recerdquo pe care aderarea ţării sale la CEE l-ar reprezenta pentru icircntreprinderile britanice
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
existenţa mai multor concurenţi face mai dificilă realizarea icircnţelegerilor anticoncurenţiale (carteluri)
-reducerea dispersiei cotelor de piaţă deţinute de firme individuale (tipic acestea pierd din cota de piaţă deţinută local şi cacircştigă cote de piaţă icircn exterior dar icircn cadrul grupării) permite restracircngerea cazurilor de existenţă a unor poziţii dominante (monopoluri)
- se elimină reduce segmentarea pieţelor făcacircnd imposibilă mai dificilă discriminarea de preţ
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
Icircn consecinţă are loc o selecţie naturală firmele necompetitive se icircnchid (ies de pe piaţă) sau se reorganizează (fuziuni achiziţii) iar firme noi intră pe piaţă
Icircn mod normal există un compromis inevitabil icircntre valorificarea economiilor de scară pe de-o parte şi intensitatea climatului concurenţial pe de altă parte
Integrarea economică poate atenua sau chiar evita acest compromis deoarece permite firmelor să fie mai mari (deci să valorifice economiile de scală) fără ca numărul lor să fie mai mic
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
Efecte locaţionale - Distribuţia spaţială a activităţilor economice icircntre partenerii din cadrul unei grupări integraţioniste
bull Icircn mod tipic tara din cadrul grupării al cărei avantaj comparativ este cel mai diferit de media mondială este cea mai ameninţată de efectul de deturnare de comerţ comerţul său va fi reorientat către parteneri din grupare ale căror costuri comparative se situează icircntre cele ale sale şi media mondială
Icircn consecinţă dacă un grup de ţări puţin dezvoltate formează o grupare integraţionistă va exista o tendinţă ca cel mai bdquosăracrdquo membru să sufere o pierdere netă de venit din cauza deturnării de comerţ
IcircNTREBĂRI
IcircNTREBĂRI
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Subsidiaritatea şi integrarea economică- continuare
bull Referitor la rezolvarea problemelor unui sistem cea mai bună rezolvare are loc la nivelul subsistemelor in care ele apar Aceasta abordare ar fi similară cu managementul prin exceptie
bull Trebuie intervenit numai atunci cacircnd este necesar Subsistemele sunt icircncurajate să-şi rezolve singure problemele (inclusiv conflictele) fără să apeleze la autorităţi de nivel superior
Referitor la guvernarea Uniunii Europene aplicarea principiului subsidiarităţii se referă la transferarea deciziei la nivelul cel mai apropiat de cetăţean Se poate afirma că bazele aplicării subsidiarităţii din acest punct de vedere au fost puse prin Tratatul de la Maastricht icircn 1993
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Subsidiaritatea şi integrarea economică- continuare
Organismele cu autoreglementare acestea au aparut ca o alternativă la aplicarea principiilor de reglementare clasică Reglementarea clasică fiind bazată pe legi este un sistem care se adaptează greu la ritmul actual al schimbărilor necesare integrarii icircn noul context economic si politic
La nivelul Uniunii Europene se pot identifica o serie intreagă de entitati Comisia Europei Parlamentul Europei statele membre autorităţile naţionale industria organizatiile neguvernamentale etc fiecare avand un anumit tip sau anumite initiative de reglementare (autoreglementare reglementare voluntara co-reglementare intelegeri sau tratate negociate sau voluntare etc)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Subsidiaritatea şi integrarea economică- continuare
Corelarea aplicării principiului subsidiaritatii cu alte principii de bază ca acelea ale competiţiei democraţiei eticii dezvoltării sustenabile este o temă care ar trebui sa aibă o largă dezbatere şi icircn Romania atacirct la nivelul specialiştilor cacirct şi al cetaţeanului de racircnd deoarece complexitatea procesului de integrare in UE este amplificată de globalizarea pieţelor şi de tranziţia la societatea informationalăEste nevoie de cunoaştere şi comunicare pentru a selecta şi aplica cele mai bune practici si tendinţe
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa
ZONA DE LIBER SCHIMB
ACORD COMERCIAL PREFERENŢIAL
UNIUNEA VAMALĂ
PIAŢA COMUNĂ (piaţa unică)
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
FORME D
E
INTEGRARE
SUPERFICIA
LĂ
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa
ACORD COMERCIAL PREFERENŢIAL
-partenerii icircşi acordă reciproc un tratament comercial mai bun decacirct cel aplicat terţilor (tipic taxe vamale reduse eventual la nivel zero) pentru diferite bunuri care fac obiectul comerţului reciproc
- regulile comerciale internaţionale stabilite sub egida Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC) nu permit existenţa unor asemenea acorduri decacirct icircntre ţări icircn curs de dezvoltare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela BalassaZONA DE LIBER SCHIMB
bull partenerii elimină (nu doar reduc) barierele comerciale (nu doar taxele vamale) care afectează cvasi-totalitatea comerţului reciproc (nu doar o parte din acesta) aplicarea de restricţii asupra fluxurilor commerciale reciproce poate fi totuşi permisă icircn cazuri excepţionale măsuri de salvgardare restricţii din considerante legate de situaţia balanţei de plăţi externe
bull fiecare parte icircşi păstrează independenţa icircn formularea regimului comercial aplicabil ţărilor nemembre
nu există nici o raţiune economică pentru care acordurile de liber schimb ar trebui icircncheiate doar icircntre ţări cu un nivel comparabil de dezvoltare economică şi prosperitate
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela BalassaZONA DE LIBER SCHIMB-Z LS
politicile comerciale aplicate de ţările membre terţilor trebuie să fie relativ asemănătoare din punctul de vedere al restricţiilor impuse
deviere de comerţ (trade deflection)
- stimulent puternic pentru nemembri de a icircncerca să icircşi livreze mărfurile icircn icircntreaga zonă de liber schimb utilizacircnd teritoriul ţării membre cu cel mai scăzut nivel de protecţie
Aplicare reguli de origine criterii care trebuie icircndeplinite de bunurile schimbate icircntre ţările membre pentru a fi considerate originare din ţările membre ale zonei de liber schimb şi deci eligibile pentru tratamentul preferenţial
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA VAMALĂ
ZLS ai cărei membrii au o politică comercială comună faţă de terţi
bull Tarif vamal comun
bull Măsuri netarifare comune de protecţie faţă de terţi (măsuri de salvgardare antidumping şi compensatorii)
bullNegocierea şi icircncheierea icircn comun de acorduri comerciale cu ţările terţe
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA VAMALĂ
bull deşi nu mai este nevoie (ca icircn cazul zonelor de liber schimb) de reguli de origine (a căror icircndeplinire trebuie verificată la frontiera fiecărei ţări membre) controalele vamale la frontierele dintre membrii unei uniuni vamale rămacircn pentru a permite
- aplicarea de restricţii icircntre statele membre icircn circumstanţe excepţionale- colectarea de date statistice
Veniturile din icircncasarea taxelor vamale sunt de regulă considerate venituri comune sau sunt distribuite icircntre membri potrivit unei chei de repartiţie predeterminate
Ex porturile Anvers şi Rotterdam Belgia şi Olanda versus piaţa germană
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
Cel mai frecvent icircntacirclnit tip de grupare integraţionistă
superficială este acordul de liber schimb (72 din acordurile notificate la OMC icircn martie 2002)
Acordurile preferenţiale parţiale (19 din notificări)
Uniunile vamale ndash ( 9 din notificări)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
Din punctul de vedere al participanţilor
TREI CATEGORII DE ACORDURI
bull marea majoritate a acordurilor sunt bilaterale (icircntre două ţări)
bullacordurilor la care una din părţi este la racircndul său o grupare integraţionistă crescut icircn ultima vreme ( icircn jur de 20 din totalul acordurilor)
bullacordurile icircn care ambele părţi sunt grupări integraţioniste Deşi icircn curs de negociere de mai mult timp (ex UE-Mercosur nici un asemenea acord nu a fost icircncheiat deocamdată ceea ce sugerează
că aceste construcţii sunt complexe şi dificil de negociat
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa
Din punct de vedere geografic putem distinge icircntre
bull acorduri intervenite icircntre ţări contigue aparţinacircnd aceleiaşi zone geografice
bullacorduri trans-regionale
Icircn ultimii ani au proliferat icircnsă acordurile dintre ţări aflate la mari distanţe geografice din continente diferite (ex EU ndash Africa de Sud SUA ndash Australia Chile ndash Coreea de Sud etc)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa Piaţa comună (piaţa unică)
Reprezintă un progres al integrării economice faţă de stadiul anterior din perspectiva a două dimensiuni
liberalizează circulaţia intra-grupare şi pentru factorii de producţie (nu doar pentru produse)
abordează şi obstacolele care stacircnjenesc fluxurile economice intra-grupare acţionacircnd nu doar la frontierele naţionale ci şi icircn interiorul fiecărei ţări
- norme tehnice sanitare fitosanitare şi veterinare- reglementări fiscale- practici anticoncurenţiale acordarea de drepturi
exclusive (situaţii de monopol) tolerarea instigarea formării de carteluri acordarea de subvenţii (ajutoare de stat)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
bull Stadiu şi mai avansat de integrare icircn care ansamblul politicilor economice şi o bună parte din politicile sociale sunt fie complet unificate fie stracircns coordonate
Icircn plan monetar icircn funcţie de stringenţa gradului de armonizare avut icircn vedere se poate merge
- de la simpla coordonare a cursurilor de schimb (prin ldquolegareardquo monedelor naţionale de o monedă de referinţă)
- pacircnă la adoptarea unei monede comune
Icircncepacircnd cu ldquostadiul 3rdquo (uniunea vamală) realizarea integrării economice propuse reclamă icircn tot mai mare măsură o solidaritate politică icircntre parteneri care au tot mai icircnguste posibilităţi de a se manifesta independent faţă de terţi icircn plan economic
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Această prezentare secvenţială a formelor de integrare economică are mai ales scop didactic Icircn lumea reală
- trecerea succesivă prin toate aceste stadii nu este automată (exemplu Comunitatea Economică Europeană a ldquoţintitrdquo de la bun icircnceput uniunea vamală trecacircnd peste stadiile mai
timpurii)
- formele concrete de integrare economică realizată nu corespund icircntrutotul tiparelor menţionate amalgamacircndu-se adesea trăsături specifice unor forme de integrare diferite
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Patru variabile ale fenomenului integraţionist a) Fluxurile economice
vizateb) Tipuri de bariere abordate
c) Modalităţi de integrare utilizate
d) Nivelul de decizie icircn cadrul grupării
integraţioniste
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
a) Fluxurile economice vizate
Icircn principiu sfera de cuprindere a grupării este cu atacirct mai largă cu cacirct avansăm de la un stadiu la altul astfel că de regulă serviciile şi factorii de producţie ajung să fie cuprinşi doar icircncepacircnd cu bdquostadiul 4rdquo
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară) a) Fluxurile economice vizate- continuare
Există icircnsă tot mai multe excepţii de la acest tipar cum ar fi-bdquoSpaţiul Economic Europeanrdquo (EEA) care nu atinge stadiul de uniune vamală
(deoarece participanţii care sunt membri AELS nu sunt asociaţi politicii comerciale comune a UE) dar acoperă şi libertatea de circulaţie a serviciilor şi a factorilor de producţie
-tot mai multe acorduri de liber schimb (exemplu cele icircncheiate de Chile Australia Noua Zeelandă etc) prevăd şi liberalizarea comerţului reciproc cu servicii
-prevederi referitoare la liberalizarea circulaţiei factorilor de producţie se găsesc icircn unele grupări considerate simple acorduri de liber schimb (acordarea bdquodreptului de stabilirerdquo companiilor din ţările partenere) sau uniuni vamale (exemplu acordul CARICOM prevede libera circulaţie a forţei de muncă)
Pe de altă parte există uniuni vamale care exclud de sub incidenţa lor o parte importantă a comerţului reciproc (exemplu UE ndash Turcia pentru produsele agricole)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
a) Fluxurile economice vizate- continuare Asociația Europeană a Liberului Schimb (AELS European Free Trade Association EFTA) a fost icircnființată icircn 1960 prin semnarea Conventiei de la Stockholm Scopul inițial al acestei organizații internaționale era de a elimina taxele vamale asupra produselor industriale icircn comerțul dintre statele membre Prin convenția AELS statele AELS au stabilit o zonă de liber-schimb pentru comerțul mărfurilor Convenția a fost completată ulterior printr-un acord de integrare economică pentru sectorul de servicii Spre deosebire de UE icircnsă AELS nu este o uniune vamală ceea ce icircnseamnă că fiecare stat membru AELS poate stabili icircn principiu liber taxele vamale și politica comercială externă privind state terțe (non-AELS) Membrii fondatori au fost Marea Britanie Danemarca Norvegia Suedia Austria Elveţia și Portugalia Finlanda a devenit membru asociat icircn 1961 (devenind membru cu drepturi depline icircn 1966 iar Islanda icircn 1970 Regatul Unit și Danemarca intră icircn Comunitatea Europeană icircn 1973 (icircmpreună cu Irlanda icircncetacircnd prin urmare să fie membre AELS Portugalia a părăsit de asemenea AELS pentru a intra icircn Comunitatea Europeană icircn 1986 Liechtenstein se alătură AELS icircn 1991 interesele sale fiind reprezentate pacircnă atunci de Elveţia Icircn 1995 Austria Suedia și
Finlanda devin membre UE și părăsesc AELSMembrii actuali ai Asociației Europene a Liberului Schimb sunt Islanda Liechtenstein Norvegia și Elveţia
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară) b) Tipuri de bariere
abordate- bariere care acţionează la
frontieră
- bariere care acţionează icircn interiorul frontierelor naţionale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
- integrare negativă
c) Modalităţi de integrare utilizate
- integrarea pozitivă
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Integrare negativă presupune
-eliminarea obstacolelor existente (roll-back) şi abţinerea de la aplicarea de noi obstacole (standstill) icircn calea fluxurilor economice reciproce
-presupune o postură pasivă (hands off) şi nu reclamă existenţa unei capacităţi administrative deosebite
c) Modalităţi de integrare utilizate
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară) c) Modalităţi de integrare
utilizateIntegrarea pozitivă presupune
-intervenţia activă a autorităţilor pentru a evita apariţia de
obstacole icircn calea fluxurilor economice reciproce care decurg din existenţa unor reglementări naţionale diferite care pot afecta importurile comparativ mai mult decacirct producţia autohtonă
-o postură activă (hands on) ceea ce reclamă existenţa unei capacităţi administrative satisfăcătoare Se poate manifesta prin
armonizarea reglementărilor naţionale adoptarea de reglementări supranaţionale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
d) Nivelul de decizie icircn cadrul grupării integraţioniste
Nivelul integuvernamental este larg precumpănitor majoritatea grupărilor integraţioniste nu cunosc alt nivel de decizie decacirct cel interguvernamental pe cacircnd elementele de supranaţionalitate existente icircn anumite grupări sunt aplicabile doar anumitor domenii nu icircntregii palete de domenii acoperite de gruparea respectivă
Nivelul supranaţional cunoaşte cea mai largă sferă de manifestare icircn cadrul UE dar trebuie menţionat că şi aici există numeroase domenii unde statele membre păstează un drept de decizie distinct de cel exercitat la nivelul organelor comunitare (cazul aşa-numitelor competenţe mixte şi naţionale)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
d) Nivelul de decizie icircn cadrul grupării integraţioniste-continuare
competenţa exclusiv supranaţională (aşa-numita competenţă exclusivă) există icircn următoarele domenii
- politica comercială - politica de concurenţă - uniunea (politica) vamală- conservarea resurselor biologice ale mării icircn cadrul politicii
comune icircn domeniul pescuitului- politica monetară pentru ţările din zona euro
Foarte puţine alte grupări integraţioniste s-au ldquodotatrdquo cu organisme supranaţionale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela BalassaUNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Blocurile economice comerciale ndashforme de integrare
Crearea GATT a marcat icircnceputul unei lungi perioade de liberalizare progresivă a comerţului internaţional pe principii nediscriminatori
[1] GATT - Acordul General pentru Tarife și Comerț (The General Agreement on Tariffs and Trade) a fost negociat icircn timpul Conferinței ONU pentru Comerț și Ocuparea forței de muncă și a fost rezultatul eşecului de negociere a guvernelor de a crea Organizația Internaţională a Comerțului (ITO) GATT a fost format icircn 1947 și a durat pacircnă icircn 1994 cacircnd a fost icircnlocuit de către Organizaţia Mondială a Comerţului icircn 1995 Textul original GATT (GATT 1947) este icircncă icircn vigoare icircn cadrul OMC sub rezerva modificărilor GATT din 1994
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Blocurile economice comerciale ndashforme de integrare
Icircn afară de premisele economice şi politice au fost aduşi icircn discuţie chiar factori geografici şi culturali bull GeograficiPaul Krugman apreciază că proximitatea geografică dă naştere unor blocuri comerciale bdquonaturalerdquo create icircntre parteneri care derulează icircntre ei o parte semnificativă din fluxurile lor comercialebullCulturali Samuel Huntington prezintă cultura drept o forţă care uneşte şi divide totodată icircn consecinţă ţările cu afinităţi culturale cooperează economic şi politic iar organizaţiile internaţionale cum ar fi de exemplu Uniunea Europeană formate din state cu trăsături culturale comune au mai mult suces decacirct cele care icircncearcă să transceadă culturile
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Blocurile economice comerciale ndashforme de integrare
Prima este trecerea de la un regionalism icircnchis la unul deschis Multe dintre blocurile comerciale icircnfiinţate icircn anii 60 -70 se bazează pe o politică de substituire a importurilor şi impunerea barierelor externe ridicate
Noul val se caracterizează printr-o deschidere mai mare faţă de exterior şi o disponibilitate mai mare de a susţine decacirct de a controla comerţul internaţional
A doua este apariţia blocurilor comerciale icircn care sunt parteneri atacirct din statele dezvoltare cacirct şi din ţările icircn curs de dezvoltare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa
Elemente definitorii ale diferitelor forme de aranjamente de integrare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
B Efecte locaţionale - Distribuţia spaţială a activităţilor economice icircntre partenerii din cadrul unei grupări integraţioniste
1 Efecte statice
a) Crearea de comerţ
b) Deturnare de comerţ
c) Stimularea consumului
d) Pierderea din icircncasări de taxe vamale
e) Ameliorarea raportului de schimb
2 Efecte dinamice
a) Economii de scală
b) Eficienţa X
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
1 Efecte statice
a) Crearea de comerţ
b) Deturnare de comerţ
c) Stimularea consumului
d) Pierderea din icircncasări de taxe vamale
e) Ameliorarea raportului de schimb
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
a) Crearea de comerţ
bullIcircnlocuirea produselor autohtone (mai) scumpe cu produse importate (mai) ieftine provenite din ţările partenere sunt economisite resurse utilizate pentru satisfacerea nevoilor de consum intern ceea ce reprezintă un cacircştig de bunăstare pentru economia icircn cauză
Conceptele de creare a fost introduse de Jacob Viner (1950)
Avantaj competitiv Mihail Manoilescu- (1891-1950) Theacuteorie du protectionnisme et de leacutechange international - Editura Giard Paris 382 p
Pentru procurarea bunurilor economice arăta Manoilescu ţara agricolă dispunea de două căi posibile 1048707 calea indirectă (sau comercială) care consta icircn importul unor produse cu o productivitate a muncii inferioară mediei naţionale 1048707 calea directă (sau industrială) care consta icircn producerea icircn interiorul ţării a unor mărfuri cu o productivitate a muncii superioară mediei naţionale Pentru a determina dacă o marfă trebuia importată sau produsă icircn ţară era necesar să se compare productivitatea muncii aferente respectivei mărfi cu productivitatea medie naţională
Mihail Manoilescu- (1891-1950) Theacuteorie du protectionnisme et de leacutechange international - Editura
Giard Paris
a) Crearea de comerţ
a) Crearea de comerţ
)lei(granitapesteprodusemarfurilorpretul
)lei(tarainprodusemarfurilorpretulCSCS nomreal
Studiu de cazCursul de schimb nominal 1$=19800 lei preţurile unor mărfuri similare sunt icircn Romacircnia 100 miliarde lei iar icircn SUA 4500000 $ Să se determine cursul de schimb real şi să se explice semnificaţia sa
121lei00000010089
lei000000000100
$0005004
lei000000000100
lei19800
1CSreal
Aceasta icircnseamnă că mărfurile produse icircn Romacircnia au un preţ relativ care reprezintă 112 din preţul mărfii similare americane cea ce arată că mărfurile americane vor fi mai ieftine decacirct cele romacircneşti
2p
1pnomreal I
ICSCS
Ip1 - indicele preţurilor icircn ţara de referinţăIp2 - indicele preţurilor icircn ţara cu care se execută
tranzacţiile
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţ
bull Icircnlocuirea importurilor mai ieftine din restul lumii cu importuri mai scumpe din ţările partenere pierdere de bunăstare pentru economia icircn cauză
bull Icircn plus efectul de deturnare de comerţ este resimţit negativ şi de producătorii din ţările terţe care icircşi pierd din debuşeele de export
Conceptele de creare a fost introduse de Jacob Viner (1950)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţIcircn cazuri particulare crearea şi respectiv deturnarea de
comerţ pot avea efecte opuse celor aşteptate
- crearea de efecte de comerţ poate genera şocuri de ajustare violente
- deturnarea de comerţ poate genera economii de scală care se traduc icircn reducerea costurilor efect repercutat ulterior asupra consumatorilor prin preţuri mai mici
- icircn asemenea cazuri sporul de venit astfel generat icircm cadrul grupării integraţioniste poate duce la creşterea cererii de bunuri şi servicii din ţările terţe
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţEconomii şi dezeconomii de scară
CTMTL Zona I Zona II Zona III
FP
Q
I
I 1 FP
Q
I
I=1
FP
Q
I
I 1
Curba ldquoplicrdquo sau curba ldquoicircnfăşurătoarerdquo
Icircn economie economia de scară (icircn engleză economies of scale) este un termen ce descrie ceea ce se icircntacircmplă atunci cacircnd cantitățile de factori utilizați icircn producție cresc bull Mai concret o icircntreprindere icircși reduce costurile unitare producacircnd mai multe bunuri sau servicii și pe măsură ce crește producția costurile medii scad prin repartizarea costurilor fixe asupra unei producții mai mari
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
c) Stimularea consumului
bull Graţie scăderii preţurilor interne ca urmare a reducerii barierelor la import consumul va creşte
bull Acest surplus al consumatorilor reprezintă un cacircştig de bunăstare pentru ţara importatoare
bull Deoarece consumul suplimentar astfel generat va fi satisfăcut din import acest efect mai este denumit şi expansiune de comerţ (concept introdus de James Meade 1955)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
d) Pierderea din icircncasări din taxe vamale
Acest fenomen are loc icircn două situaţii
-ca urmare a eliminării taxelor vamale percepute asupra importurilor din ţările partenere care s-ar fi efectuat oricum (pentru că exportatorii respectivi erau cei mai competitivi chiar şi icircn raport cu cei din ţările terţe)
- ca urmare a fenomenului de deturnare de comerţ (pentru că importuri din ţări terţe asupra cărora s-ar fi perceput taxe vamale sunt icircnlocuite de importuri din ţări partenere cărora nu li se aplică taxe vamale)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
e) Ameliorarea raportului de schimb
Raportul de schimb = raportul procentual icircntre indicele preţurilor medii de export şi indicele preţurilor medii de import O ameliorare a raportului de schimb are semnificaţia că ţara respectivă trebuie să exporte mai puţin pentru a importa aceeaşi cantitate de mărfuri (sau obţine o cantitate mai mare de mărfuri dim import exportacircnd la fel de mult)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
e) Ameliorarea raportului de schimb
O grupare integraţionistă icircşi poate ameliora raportul de schimb icircn două feluri care pot exista simultan
- spontan ca urmare a efectului de deturnare de comerţ scade cererea pentru importurile din restul lumii deci preţurile acestora se ajustează icircn jos
- deliberat prin manipularea restricţiilor la import (tipic majorarea taxelor vamale)
Condiţia indispensabilă pentru materializarea acestui efect este ca gruparea integraţionistă să fie bdquomarerdquo adică să dispună de o forţă economică suficientă pentru a influenţa semnificativ cererea mondială pentru diverse produse
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Teoria domino a regionalismului [Richard Baldwin 1997]
Odata iniţiată o grupare integraţionistă outsiderii sunt stimulaţi să adere la ea efectele negative pentru terţi (deturnarea de comerţ şisau deteriorarea raportului de schimb) mobilizează forţele acestora in favoarea aderării
Presiunea icircn sensul aderării creşte odata cu dimensiunea blocului comercial cu cacirct acesta este mai mare cu atacirct mai atractivă este participarea pentru outsideri
Icircn consecinţă o singură integrare poate genera runde succesive de extindere (efect multiplicator)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Teoria domino a regionalismului [Richard Baldwin 1997]O ilustrare empirică a acestei teorii o oferă ordinea icircn care au fost organizate referendumurile pentru extinderea din 1995 a UE (Austria Finlanda Suedia Norvegia) icircncepacircnd cu ţările cele mai favorabile aderării tocmai pentru a spori presiunea asupra celor care urmau
Limită se bazează pe ipoteza că bdquoinsideriirdquo nu vor bloca extinderea grupăriiElementul care poate icircnclina balanţa este faptul că reacţia faţă de pierderi potenţiale tinde să fie mai puternică decacirct pentru obţinerea de cacircştiguri potenţiale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Relaţie directă structuri concurenţiale potenţial de creare comerţ mai mare
bull Cu cacirct economiile participante au structuri mai concurenţiale cu atacirct potenţialul de creare de comerţ este mai mare
bullInvers cu cacirct economiile participante sunt mai complementare cu atacirct potenţialul de deturnare de comerţ este mai mare
bull Cu cacirct preţurile interne icircn interiorul grupării integraţioniste sunt mai apropiate de preţurile mondiale cu atacirct potenţialul de creare de comerţ este mai mare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Realizarea de economii de scară posibile graţie lărgirii dimensiunilor pieţelor accesibile bull Aceasta antrenează o reducere a costurilor unitare de producţie şi icircn consecinţă fie consumatorii cacircştigă din preţuri mai reduse fie producătorii cacircştigă de pe urma profiturilor mai maribull Există două tipuri de economii de scară
-economii interne de scală care se materializează prin creşterea dimensiunii unităţii productive -economii externe de scală unde dimensiunea sectorului de activitate generează externalităţi pozitive pentru unităţile productive care acţionează icircn interiorul său (forţă de muncă specializată reţele de cercetare de comercializare etc)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Aceste efecte sunt considerate statice PIB creşte ca urmare a realocării resurselor şi acumulării de capital dar creşterea superioară durează doar pacircnă cacircnd economia receptează integral impactul lor pozitiv
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
2 Efecte dinamice
a) Economii de scală
b) Eficienţa X
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
Decurg din stimulentele pe care le creează grupările integraţioniste icircn direcţia creşterii productivităţii muncii ceea ce pune economia pe o traiectorie durabilă de creştere economică superioară Aceasta poate fi obţinută ca urmare a
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
a) Economiile de scală
Dezvoltarea comerţul permite producătorilor să icircşi mărească volumul producţiei cu consecinţa valorificării unor efecte pozitive
Economii şi dezeconomii de scară
CTMTL Zona I Zona II Zona III
FP
Q
I
I 1 FP
Q
I
I=1
FP
Q
I
I 1
Curba ldquoplicrdquo sau curba ldquoicircnfăşurătoarerdquo
Mai concret o icircntreprindere icircși reduce costurile unitare producacircnd mai multe bunuri sau servicii și pe măsură ce crește producția costurile medii scad prin repartizarea costurilor fixe asupra unei producții mai mari
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
- (termen utilizat de Harvey Leibenstein tot mai frecvent este utilizat conceptul de ameliorare a productivităţii totale a factorilor)
b) Eficienţa X
Se referă la măsura productivităţii muncitorilor icircn condiţiile menţinerii constante a tuturor celorlalte input-uri icircn procesul de producţie inclusiv calificările muncitorilor Concurenţa sporită pe care o generează comerţul necesită ca firmele să răspundă mai prompt la modificarea condiţiilor pe piaţă - Ea stimulează firmele să icircşi icircmbunătăţească performanţa economică prin inovări reducătoare de costuri şi să amelioreze calitatea bunurilor produse Fostul prim-ministru britanic Harold McMillan avea icircn vedere acest gen de efect atunci cacircnd se referea la ldquoduşul recerdquo pe care aderarea ţării sale la CEE l-ar reprezenta pentru icircntreprinderile britanice
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
existenţa mai multor concurenţi face mai dificilă realizarea icircnţelegerilor anticoncurenţiale (carteluri)
-reducerea dispersiei cotelor de piaţă deţinute de firme individuale (tipic acestea pierd din cota de piaţă deţinută local şi cacircştigă cote de piaţă icircn exterior dar icircn cadrul grupării) permite restracircngerea cazurilor de existenţă a unor poziţii dominante (monopoluri)
- se elimină reduce segmentarea pieţelor făcacircnd imposibilă mai dificilă discriminarea de preţ
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
Icircn consecinţă are loc o selecţie naturală firmele necompetitive se icircnchid (ies de pe piaţă) sau se reorganizează (fuziuni achiziţii) iar firme noi intră pe piaţă
Icircn mod normal există un compromis inevitabil icircntre valorificarea economiilor de scară pe de-o parte şi intensitatea climatului concurenţial pe de altă parte
Integrarea economică poate atenua sau chiar evita acest compromis deoarece permite firmelor să fie mai mari (deci să valorifice economiile de scală) fără ca numărul lor să fie mai mic
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
Efecte locaţionale - Distribuţia spaţială a activităţilor economice icircntre partenerii din cadrul unei grupări integraţioniste
bull Icircn mod tipic tara din cadrul grupării al cărei avantaj comparativ este cel mai diferit de media mondială este cea mai ameninţată de efectul de deturnare de comerţ comerţul său va fi reorientat către parteneri din grupare ale căror costuri comparative se situează icircntre cele ale sale şi media mondială
Icircn consecinţă dacă un grup de ţări puţin dezvoltate formează o grupare integraţionistă va exista o tendinţă ca cel mai bdquosăracrdquo membru să sufere o pierdere netă de venit din cauza deturnării de comerţ
IcircNTREBĂRI
IcircNTREBĂRI
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Subsidiaritatea şi integrarea economică- continuare
Organismele cu autoreglementare acestea au aparut ca o alternativă la aplicarea principiilor de reglementare clasică Reglementarea clasică fiind bazată pe legi este un sistem care se adaptează greu la ritmul actual al schimbărilor necesare integrarii icircn noul context economic si politic
La nivelul Uniunii Europene se pot identifica o serie intreagă de entitati Comisia Europei Parlamentul Europei statele membre autorităţile naţionale industria organizatiile neguvernamentale etc fiecare avand un anumit tip sau anumite initiative de reglementare (autoreglementare reglementare voluntara co-reglementare intelegeri sau tratate negociate sau voluntare etc)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Subsidiaritatea şi integrarea economică- continuare
Corelarea aplicării principiului subsidiaritatii cu alte principii de bază ca acelea ale competiţiei democraţiei eticii dezvoltării sustenabile este o temă care ar trebui sa aibă o largă dezbatere şi icircn Romania atacirct la nivelul specialiştilor cacirct şi al cetaţeanului de racircnd deoarece complexitatea procesului de integrare in UE este amplificată de globalizarea pieţelor şi de tranziţia la societatea informationalăEste nevoie de cunoaştere şi comunicare pentru a selecta şi aplica cele mai bune practici si tendinţe
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa
ZONA DE LIBER SCHIMB
ACORD COMERCIAL PREFERENŢIAL
UNIUNEA VAMALĂ
PIAŢA COMUNĂ (piaţa unică)
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
FORME D
E
INTEGRARE
SUPERFICIA
LĂ
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa
ACORD COMERCIAL PREFERENŢIAL
-partenerii icircşi acordă reciproc un tratament comercial mai bun decacirct cel aplicat terţilor (tipic taxe vamale reduse eventual la nivel zero) pentru diferite bunuri care fac obiectul comerţului reciproc
- regulile comerciale internaţionale stabilite sub egida Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC) nu permit existenţa unor asemenea acorduri decacirct icircntre ţări icircn curs de dezvoltare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela BalassaZONA DE LIBER SCHIMB
bull partenerii elimină (nu doar reduc) barierele comerciale (nu doar taxele vamale) care afectează cvasi-totalitatea comerţului reciproc (nu doar o parte din acesta) aplicarea de restricţii asupra fluxurilor commerciale reciproce poate fi totuşi permisă icircn cazuri excepţionale măsuri de salvgardare restricţii din considerante legate de situaţia balanţei de plăţi externe
bull fiecare parte icircşi păstrează independenţa icircn formularea regimului comercial aplicabil ţărilor nemembre
nu există nici o raţiune economică pentru care acordurile de liber schimb ar trebui icircncheiate doar icircntre ţări cu un nivel comparabil de dezvoltare economică şi prosperitate
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela BalassaZONA DE LIBER SCHIMB-Z LS
politicile comerciale aplicate de ţările membre terţilor trebuie să fie relativ asemănătoare din punctul de vedere al restricţiilor impuse
deviere de comerţ (trade deflection)
- stimulent puternic pentru nemembri de a icircncerca să icircşi livreze mărfurile icircn icircntreaga zonă de liber schimb utilizacircnd teritoriul ţării membre cu cel mai scăzut nivel de protecţie
Aplicare reguli de origine criterii care trebuie icircndeplinite de bunurile schimbate icircntre ţările membre pentru a fi considerate originare din ţările membre ale zonei de liber schimb şi deci eligibile pentru tratamentul preferenţial
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA VAMALĂ
ZLS ai cărei membrii au o politică comercială comună faţă de terţi
bull Tarif vamal comun
bull Măsuri netarifare comune de protecţie faţă de terţi (măsuri de salvgardare antidumping şi compensatorii)
bullNegocierea şi icircncheierea icircn comun de acorduri comerciale cu ţările terţe
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA VAMALĂ
bull deşi nu mai este nevoie (ca icircn cazul zonelor de liber schimb) de reguli de origine (a căror icircndeplinire trebuie verificată la frontiera fiecărei ţări membre) controalele vamale la frontierele dintre membrii unei uniuni vamale rămacircn pentru a permite
- aplicarea de restricţii icircntre statele membre icircn circumstanţe excepţionale- colectarea de date statistice
Veniturile din icircncasarea taxelor vamale sunt de regulă considerate venituri comune sau sunt distribuite icircntre membri potrivit unei chei de repartiţie predeterminate
Ex porturile Anvers şi Rotterdam Belgia şi Olanda versus piaţa germană
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
Cel mai frecvent icircntacirclnit tip de grupare integraţionistă
superficială este acordul de liber schimb (72 din acordurile notificate la OMC icircn martie 2002)
Acordurile preferenţiale parţiale (19 din notificări)
Uniunile vamale ndash ( 9 din notificări)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
Din punctul de vedere al participanţilor
TREI CATEGORII DE ACORDURI
bull marea majoritate a acordurilor sunt bilaterale (icircntre două ţări)
bullacordurilor la care una din părţi este la racircndul său o grupare integraţionistă crescut icircn ultima vreme ( icircn jur de 20 din totalul acordurilor)
bullacordurile icircn care ambele părţi sunt grupări integraţioniste Deşi icircn curs de negociere de mai mult timp (ex UE-Mercosur nici un asemenea acord nu a fost icircncheiat deocamdată ceea ce sugerează
că aceste construcţii sunt complexe şi dificil de negociat
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa
Din punct de vedere geografic putem distinge icircntre
bull acorduri intervenite icircntre ţări contigue aparţinacircnd aceleiaşi zone geografice
bullacorduri trans-regionale
Icircn ultimii ani au proliferat icircnsă acordurile dintre ţări aflate la mari distanţe geografice din continente diferite (ex EU ndash Africa de Sud SUA ndash Australia Chile ndash Coreea de Sud etc)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa Piaţa comună (piaţa unică)
Reprezintă un progres al integrării economice faţă de stadiul anterior din perspectiva a două dimensiuni
liberalizează circulaţia intra-grupare şi pentru factorii de producţie (nu doar pentru produse)
abordează şi obstacolele care stacircnjenesc fluxurile economice intra-grupare acţionacircnd nu doar la frontierele naţionale ci şi icircn interiorul fiecărei ţări
- norme tehnice sanitare fitosanitare şi veterinare- reglementări fiscale- practici anticoncurenţiale acordarea de drepturi
exclusive (situaţii de monopol) tolerarea instigarea formării de carteluri acordarea de subvenţii (ajutoare de stat)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
bull Stadiu şi mai avansat de integrare icircn care ansamblul politicilor economice şi o bună parte din politicile sociale sunt fie complet unificate fie stracircns coordonate
Icircn plan monetar icircn funcţie de stringenţa gradului de armonizare avut icircn vedere se poate merge
- de la simpla coordonare a cursurilor de schimb (prin ldquolegareardquo monedelor naţionale de o monedă de referinţă)
- pacircnă la adoptarea unei monede comune
Icircncepacircnd cu ldquostadiul 3rdquo (uniunea vamală) realizarea integrării economice propuse reclamă icircn tot mai mare măsură o solidaritate politică icircntre parteneri care au tot mai icircnguste posibilităţi de a se manifesta independent faţă de terţi icircn plan economic
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Această prezentare secvenţială a formelor de integrare economică are mai ales scop didactic Icircn lumea reală
- trecerea succesivă prin toate aceste stadii nu este automată (exemplu Comunitatea Economică Europeană a ldquoţintitrdquo de la bun icircnceput uniunea vamală trecacircnd peste stadiile mai
timpurii)
- formele concrete de integrare economică realizată nu corespund icircntrutotul tiparelor menţionate amalgamacircndu-se adesea trăsături specifice unor forme de integrare diferite
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Patru variabile ale fenomenului integraţionist a) Fluxurile economice
vizateb) Tipuri de bariere abordate
c) Modalităţi de integrare utilizate
d) Nivelul de decizie icircn cadrul grupării
integraţioniste
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
a) Fluxurile economice vizate
Icircn principiu sfera de cuprindere a grupării este cu atacirct mai largă cu cacirct avansăm de la un stadiu la altul astfel că de regulă serviciile şi factorii de producţie ajung să fie cuprinşi doar icircncepacircnd cu bdquostadiul 4rdquo
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară) a) Fluxurile economice vizate- continuare
Există icircnsă tot mai multe excepţii de la acest tipar cum ar fi-bdquoSpaţiul Economic Europeanrdquo (EEA) care nu atinge stadiul de uniune vamală
(deoarece participanţii care sunt membri AELS nu sunt asociaţi politicii comerciale comune a UE) dar acoperă şi libertatea de circulaţie a serviciilor şi a factorilor de producţie
-tot mai multe acorduri de liber schimb (exemplu cele icircncheiate de Chile Australia Noua Zeelandă etc) prevăd şi liberalizarea comerţului reciproc cu servicii
-prevederi referitoare la liberalizarea circulaţiei factorilor de producţie se găsesc icircn unele grupări considerate simple acorduri de liber schimb (acordarea bdquodreptului de stabilirerdquo companiilor din ţările partenere) sau uniuni vamale (exemplu acordul CARICOM prevede libera circulaţie a forţei de muncă)
Pe de altă parte există uniuni vamale care exclud de sub incidenţa lor o parte importantă a comerţului reciproc (exemplu UE ndash Turcia pentru produsele agricole)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
a) Fluxurile economice vizate- continuare Asociația Europeană a Liberului Schimb (AELS European Free Trade Association EFTA) a fost icircnființată icircn 1960 prin semnarea Conventiei de la Stockholm Scopul inițial al acestei organizații internaționale era de a elimina taxele vamale asupra produselor industriale icircn comerțul dintre statele membre Prin convenția AELS statele AELS au stabilit o zonă de liber-schimb pentru comerțul mărfurilor Convenția a fost completată ulterior printr-un acord de integrare economică pentru sectorul de servicii Spre deosebire de UE icircnsă AELS nu este o uniune vamală ceea ce icircnseamnă că fiecare stat membru AELS poate stabili icircn principiu liber taxele vamale și politica comercială externă privind state terțe (non-AELS) Membrii fondatori au fost Marea Britanie Danemarca Norvegia Suedia Austria Elveţia și Portugalia Finlanda a devenit membru asociat icircn 1961 (devenind membru cu drepturi depline icircn 1966 iar Islanda icircn 1970 Regatul Unit și Danemarca intră icircn Comunitatea Europeană icircn 1973 (icircmpreună cu Irlanda icircncetacircnd prin urmare să fie membre AELS Portugalia a părăsit de asemenea AELS pentru a intra icircn Comunitatea Europeană icircn 1986 Liechtenstein se alătură AELS icircn 1991 interesele sale fiind reprezentate pacircnă atunci de Elveţia Icircn 1995 Austria Suedia și
Finlanda devin membre UE și părăsesc AELSMembrii actuali ai Asociației Europene a Liberului Schimb sunt Islanda Liechtenstein Norvegia și Elveţia
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară) b) Tipuri de bariere
abordate- bariere care acţionează la
frontieră
- bariere care acţionează icircn interiorul frontierelor naţionale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
- integrare negativă
c) Modalităţi de integrare utilizate
- integrarea pozitivă
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Integrare negativă presupune
-eliminarea obstacolelor existente (roll-back) şi abţinerea de la aplicarea de noi obstacole (standstill) icircn calea fluxurilor economice reciproce
-presupune o postură pasivă (hands off) şi nu reclamă existenţa unei capacităţi administrative deosebite
c) Modalităţi de integrare utilizate
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară) c) Modalităţi de integrare
utilizateIntegrarea pozitivă presupune
-intervenţia activă a autorităţilor pentru a evita apariţia de
obstacole icircn calea fluxurilor economice reciproce care decurg din existenţa unor reglementări naţionale diferite care pot afecta importurile comparativ mai mult decacirct producţia autohtonă
-o postură activă (hands on) ceea ce reclamă existenţa unei capacităţi administrative satisfăcătoare Se poate manifesta prin
armonizarea reglementărilor naţionale adoptarea de reglementări supranaţionale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
d) Nivelul de decizie icircn cadrul grupării integraţioniste
Nivelul integuvernamental este larg precumpănitor majoritatea grupărilor integraţioniste nu cunosc alt nivel de decizie decacirct cel interguvernamental pe cacircnd elementele de supranaţionalitate existente icircn anumite grupări sunt aplicabile doar anumitor domenii nu icircntregii palete de domenii acoperite de gruparea respectivă
Nivelul supranaţional cunoaşte cea mai largă sferă de manifestare icircn cadrul UE dar trebuie menţionat că şi aici există numeroase domenii unde statele membre păstează un drept de decizie distinct de cel exercitat la nivelul organelor comunitare (cazul aşa-numitelor competenţe mixte şi naţionale)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
d) Nivelul de decizie icircn cadrul grupării integraţioniste-continuare
competenţa exclusiv supranaţională (aşa-numita competenţă exclusivă) există icircn următoarele domenii
- politica comercială - politica de concurenţă - uniunea (politica) vamală- conservarea resurselor biologice ale mării icircn cadrul politicii
comune icircn domeniul pescuitului- politica monetară pentru ţările din zona euro
Foarte puţine alte grupări integraţioniste s-au ldquodotatrdquo cu organisme supranaţionale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela BalassaUNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Blocurile economice comerciale ndashforme de integrare
Crearea GATT a marcat icircnceputul unei lungi perioade de liberalizare progresivă a comerţului internaţional pe principii nediscriminatori
[1] GATT - Acordul General pentru Tarife și Comerț (The General Agreement on Tariffs and Trade) a fost negociat icircn timpul Conferinței ONU pentru Comerț și Ocuparea forței de muncă și a fost rezultatul eşecului de negociere a guvernelor de a crea Organizația Internaţională a Comerțului (ITO) GATT a fost format icircn 1947 și a durat pacircnă icircn 1994 cacircnd a fost icircnlocuit de către Organizaţia Mondială a Comerţului icircn 1995 Textul original GATT (GATT 1947) este icircncă icircn vigoare icircn cadrul OMC sub rezerva modificărilor GATT din 1994
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Blocurile economice comerciale ndashforme de integrare
Icircn afară de premisele economice şi politice au fost aduşi icircn discuţie chiar factori geografici şi culturali bull GeograficiPaul Krugman apreciază că proximitatea geografică dă naştere unor blocuri comerciale bdquonaturalerdquo create icircntre parteneri care derulează icircntre ei o parte semnificativă din fluxurile lor comercialebullCulturali Samuel Huntington prezintă cultura drept o forţă care uneşte şi divide totodată icircn consecinţă ţările cu afinităţi culturale cooperează economic şi politic iar organizaţiile internaţionale cum ar fi de exemplu Uniunea Europeană formate din state cu trăsături culturale comune au mai mult suces decacirct cele care icircncearcă să transceadă culturile
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Blocurile economice comerciale ndashforme de integrare
Prima este trecerea de la un regionalism icircnchis la unul deschis Multe dintre blocurile comerciale icircnfiinţate icircn anii 60 -70 se bazează pe o politică de substituire a importurilor şi impunerea barierelor externe ridicate
Noul val se caracterizează printr-o deschidere mai mare faţă de exterior şi o disponibilitate mai mare de a susţine decacirct de a controla comerţul internaţional
A doua este apariţia blocurilor comerciale icircn care sunt parteneri atacirct din statele dezvoltare cacirct şi din ţările icircn curs de dezvoltare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa
Elemente definitorii ale diferitelor forme de aranjamente de integrare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
B Efecte locaţionale - Distribuţia spaţială a activităţilor economice icircntre partenerii din cadrul unei grupări integraţioniste
1 Efecte statice
a) Crearea de comerţ
b) Deturnare de comerţ
c) Stimularea consumului
d) Pierderea din icircncasări de taxe vamale
e) Ameliorarea raportului de schimb
2 Efecte dinamice
a) Economii de scală
b) Eficienţa X
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
1 Efecte statice
a) Crearea de comerţ
b) Deturnare de comerţ
c) Stimularea consumului
d) Pierderea din icircncasări de taxe vamale
e) Ameliorarea raportului de schimb
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
a) Crearea de comerţ
bullIcircnlocuirea produselor autohtone (mai) scumpe cu produse importate (mai) ieftine provenite din ţările partenere sunt economisite resurse utilizate pentru satisfacerea nevoilor de consum intern ceea ce reprezintă un cacircştig de bunăstare pentru economia icircn cauză
Conceptele de creare a fost introduse de Jacob Viner (1950)
Avantaj competitiv Mihail Manoilescu- (1891-1950) Theacuteorie du protectionnisme et de leacutechange international - Editura Giard Paris 382 p
Pentru procurarea bunurilor economice arăta Manoilescu ţara agricolă dispunea de două căi posibile 1048707 calea indirectă (sau comercială) care consta icircn importul unor produse cu o productivitate a muncii inferioară mediei naţionale 1048707 calea directă (sau industrială) care consta icircn producerea icircn interiorul ţării a unor mărfuri cu o productivitate a muncii superioară mediei naţionale Pentru a determina dacă o marfă trebuia importată sau produsă icircn ţară era necesar să se compare productivitatea muncii aferente respectivei mărfi cu productivitatea medie naţională
Mihail Manoilescu- (1891-1950) Theacuteorie du protectionnisme et de leacutechange international - Editura
Giard Paris
a) Crearea de comerţ
a) Crearea de comerţ
)lei(granitapesteprodusemarfurilorpretul
)lei(tarainprodusemarfurilorpretulCSCS nomreal
Studiu de cazCursul de schimb nominal 1$=19800 lei preţurile unor mărfuri similare sunt icircn Romacircnia 100 miliarde lei iar icircn SUA 4500000 $ Să se determine cursul de schimb real şi să se explice semnificaţia sa
121lei00000010089
lei000000000100
$0005004
lei000000000100
lei19800
1CSreal
Aceasta icircnseamnă că mărfurile produse icircn Romacircnia au un preţ relativ care reprezintă 112 din preţul mărfii similare americane cea ce arată că mărfurile americane vor fi mai ieftine decacirct cele romacircneşti
2p
1pnomreal I
ICSCS
Ip1 - indicele preţurilor icircn ţara de referinţăIp2 - indicele preţurilor icircn ţara cu care se execută
tranzacţiile
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţ
bull Icircnlocuirea importurilor mai ieftine din restul lumii cu importuri mai scumpe din ţările partenere pierdere de bunăstare pentru economia icircn cauză
bull Icircn plus efectul de deturnare de comerţ este resimţit negativ şi de producătorii din ţările terţe care icircşi pierd din debuşeele de export
Conceptele de creare a fost introduse de Jacob Viner (1950)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţIcircn cazuri particulare crearea şi respectiv deturnarea de
comerţ pot avea efecte opuse celor aşteptate
- crearea de efecte de comerţ poate genera şocuri de ajustare violente
- deturnarea de comerţ poate genera economii de scală care se traduc icircn reducerea costurilor efect repercutat ulterior asupra consumatorilor prin preţuri mai mici
- icircn asemenea cazuri sporul de venit astfel generat icircm cadrul grupării integraţioniste poate duce la creşterea cererii de bunuri şi servicii din ţările terţe
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţEconomii şi dezeconomii de scară
CTMTL Zona I Zona II Zona III
FP
Q
I
I 1 FP
Q
I
I=1
FP
Q
I
I 1
Curba ldquoplicrdquo sau curba ldquoicircnfăşurătoarerdquo
Icircn economie economia de scară (icircn engleză economies of scale) este un termen ce descrie ceea ce se icircntacircmplă atunci cacircnd cantitățile de factori utilizați icircn producție cresc bull Mai concret o icircntreprindere icircși reduce costurile unitare producacircnd mai multe bunuri sau servicii și pe măsură ce crește producția costurile medii scad prin repartizarea costurilor fixe asupra unei producții mai mari
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
c) Stimularea consumului
bull Graţie scăderii preţurilor interne ca urmare a reducerii barierelor la import consumul va creşte
bull Acest surplus al consumatorilor reprezintă un cacircştig de bunăstare pentru ţara importatoare
bull Deoarece consumul suplimentar astfel generat va fi satisfăcut din import acest efect mai este denumit şi expansiune de comerţ (concept introdus de James Meade 1955)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
d) Pierderea din icircncasări din taxe vamale
Acest fenomen are loc icircn două situaţii
-ca urmare a eliminării taxelor vamale percepute asupra importurilor din ţările partenere care s-ar fi efectuat oricum (pentru că exportatorii respectivi erau cei mai competitivi chiar şi icircn raport cu cei din ţările terţe)
- ca urmare a fenomenului de deturnare de comerţ (pentru că importuri din ţări terţe asupra cărora s-ar fi perceput taxe vamale sunt icircnlocuite de importuri din ţări partenere cărora nu li se aplică taxe vamale)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
e) Ameliorarea raportului de schimb
Raportul de schimb = raportul procentual icircntre indicele preţurilor medii de export şi indicele preţurilor medii de import O ameliorare a raportului de schimb are semnificaţia că ţara respectivă trebuie să exporte mai puţin pentru a importa aceeaşi cantitate de mărfuri (sau obţine o cantitate mai mare de mărfuri dim import exportacircnd la fel de mult)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
e) Ameliorarea raportului de schimb
O grupare integraţionistă icircşi poate ameliora raportul de schimb icircn două feluri care pot exista simultan
- spontan ca urmare a efectului de deturnare de comerţ scade cererea pentru importurile din restul lumii deci preţurile acestora se ajustează icircn jos
- deliberat prin manipularea restricţiilor la import (tipic majorarea taxelor vamale)
Condiţia indispensabilă pentru materializarea acestui efect este ca gruparea integraţionistă să fie bdquomarerdquo adică să dispună de o forţă economică suficientă pentru a influenţa semnificativ cererea mondială pentru diverse produse
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Teoria domino a regionalismului [Richard Baldwin 1997]
Odata iniţiată o grupare integraţionistă outsiderii sunt stimulaţi să adere la ea efectele negative pentru terţi (deturnarea de comerţ şisau deteriorarea raportului de schimb) mobilizează forţele acestora in favoarea aderării
Presiunea icircn sensul aderării creşte odata cu dimensiunea blocului comercial cu cacirct acesta este mai mare cu atacirct mai atractivă este participarea pentru outsideri
Icircn consecinţă o singură integrare poate genera runde succesive de extindere (efect multiplicator)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Teoria domino a regionalismului [Richard Baldwin 1997]O ilustrare empirică a acestei teorii o oferă ordinea icircn care au fost organizate referendumurile pentru extinderea din 1995 a UE (Austria Finlanda Suedia Norvegia) icircncepacircnd cu ţările cele mai favorabile aderării tocmai pentru a spori presiunea asupra celor care urmau
Limită se bazează pe ipoteza că bdquoinsideriirdquo nu vor bloca extinderea grupăriiElementul care poate icircnclina balanţa este faptul că reacţia faţă de pierderi potenţiale tinde să fie mai puternică decacirct pentru obţinerea de cacircştiguri potenţiale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Relaţie directă structuri concurenţiale potenţial de creare comerţ mai mare
bull Cu cacirct economiile participante au structuri mai concurenţiale cu atacirct potenţialul de creare de comerţ este mai mare
bullInvers cu cacirct economiile participante sunt mai complementare cu atacirct potenţialul de deturnare de comerţ este mai mare
bull Cu cacirct preţurile interne icircn interiorul grupării integraţioniste sunt mai apropiate de preţurile mondiale cu atacirct potenţialul de creare de comerţ este mai mare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Realizarea de economii de scară posibile graţie lărgirii dimensiunilor pieţelor accesibile bull Aceasta antrenează o reducere a costurilor unitare de producţie şi icircn consecinţă fie consumatorii cacircştigă din preţuri mai reduse fie producătorii cacircştigă de pe urma profiturilor mai maribull Există două tipuri de economii de scară
-economii interne de scală care se materializează prin creşterea dimensiunii unităţii productive -economii externe de scală unde dimensiunea sectorului de activitate generează externalităţi pozitive pentru unităţile productive care acţionează icircn interiorul său (forţă de muncă specializată reţele de cercetare de comercializare etc)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Aceste efecte sunt considerate statice PIB creşte ca urmare a realocării resurselor şi acumulării de capital dar creşterea superioară durează doar pacircnă cacircnd economia receptează integral impactul lor pozitiv
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
2 Efecte dinamice
a) Economii de scală
b) Eficienţa X
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
Decurg din stimulentele pe care le creează grupările integraţioniste icircn direcţia creşterii productivităţii muncii ceea ce pune economia pe o traiectorie durabilă de creştere economică superioară Aceasta poate fi obţinută ca urmare a
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
a) Economiile de scală
Dezvoltarea comerţul permite producătorilor să icircşi mărească volumul producţiei cu consecinţa valorificării unor efecte pozitive
Economii şi dezeconomii de scară
CTMTL Zona I Zona II Zona III
FP
Q
I
I 1 FP
Q
I
I=1
FP
Q
I
I 1
Curba ldquoplicrdquo sau curba ldquoicircnfăşurătoarerdquo
Mai concret o icircntreprindere icircși reduce costurile unitare producacircnd mai multe bunuri sau servicii și pe măsură ce crește producția costurile medii scad prin repartizarea costurilor fixe asupra unei producții mai mari
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
- (termen utilizat de Harvey Leibenstein tot mai frecvent este utilizat conceptul de ameliorare a productivităţii totale a factorilor)
b) Eficienţa X
Se referă la măsura productivităţii muncitorilor icircn condiţiile menţinerii constante a tuturor celorlalte input-uri icircn procesul de producţie inclusiv calificările muncitorilor Concurenţa sporită pe care o generează comerţul necesită ca firmele să răspundă mai prompt la modificarea condiţiilor pe piaţă - Ea stimulează firmele să icircşi icircmbunătăţească performanţa economică prin inovări reducătoare de costuri şi să amelioreze calitatea bunurilor produse Fostul prim-ministru britanic Harold McMillan avea icircn vedere acest gen de efect atunci cacircnd se referea la ldquoduşul recerdquo pe care aderarea ţării sale la CEE l-ar reprezenta pentru icircntreprinderile britanice
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
existenţa mai multor concurenţi face mai dificilă realizarea icircnţelegerilor anticoncurenţiale (carteluri)
-reducerea dispersiei cotelor de piaţă deţinute de firme individuale (tipic acestea pierd din cota de piaţă deţinută local şi cacircştigă cote de piaţă icircn exterior dar icircn cadrul grupării) permite restracircngerea cazurilor de existenţă a unor poziţii dominante (monopoluri)
- se elimină reduce segmentarea pieţelor făcacircnd imposibilă mai dificilă discriminarea de preţ
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
Icircn consecinţă are loc o selecţie naturală firmele necompetitive se icircnchid (ies de pe piaţă) sau se reorganizează (fuziuni achiziţii) iar firme noi intră pe piaţă
Icircn mod normal există un compromis inevitabil icircntre valorificarea economiilor de scară pe de-o parte şi intensitatea climatului concurenţial pe de altă parte
Integrarea economică poate atenua sau chiar evita acest compromis deoarece permite firmelor să fie mai mari (deci să valorifice economiile de scală) fără ca numărul lor să fie mai mic
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
Efecte locaţionale - Distribuţia spaţială a activităţilor economice icircntre partenerii din cadrul unei grupări integraţioniste
bull Icircn mod tipic tara din cadrul grupării al cărei avantaj comparativ este cel mai diferit de media mondială este cea mai ameninţată de efectul de deturnare de comerţ comerţul său va fi reorientat către parteneri din grupare ale căror costuri comparative se situează icircntre cele ale sale şi media mondială
Icircn consecinţă dacă un grup de ţări puţin dezvoltate formează o grupare integraţionistă va exista o tendinţă ca cel mai bdquosăracrdquo membru să sufere o pierdere netă de venit din cauza deturnării de comerţ
IcircNTREBĂRI
IcircNTREBĂRI
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
11 Conţinutul integrării economice
Subsidiaritatea şi integrarea economică- continuare
Corelarea aplicării principiului subsidiaritatii cu alte principii de bază ca acelea ale competiţiei democraţiei eticii dezvoltării sustenabile este o temă care ar trebui sa aibă o largă dezbatere şi icircn Romania atacirct la nivelul specialiştilor cacirct şi al cetaţeanului de racircnd deoarece complexitatea procesului de integrare in UE este amplificată de globalizarea pieţelor şi de tranziţia la societatea informationalăEste nevoie de cunoaştere şi comunicare pentru a selecta şi aplica cele mai bune practici si tendinţe
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa
ZONA DE LIBER SCHIMB
ACORD COMERCIAL PREFERENŢIAL
UNIUNEA VAMALĂ
PIAŢA COMUNĂ (piaţa unică)
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
FORME D
E
INTEGRARE
SUPERFICIA
LĂ
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa
ACORD COMERCIAL PREFERENŢIAL
-partenerii icircşi acordă reciproc un tratament comercial mai bun decacirct cel aplicat terţilor (tipic taxe vamale reduse eventual la nivel zero) pentru diferite bunuri care fac obiectul comerţului reciproc
- regulile comerciale internaţionale stabilite sub egida Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC) nu permit existenţa unor asemenea acorduri decacirct icircntre ţări icircn curs de dezvoltare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela BalassaZONA DE LIBER SCHIMB
bull partenerii elimină (nu doar reduc) barierele comerciale (nu doar taxele vamale) care afectează cvasi-totalitatea comerţului reciproc (nu doar o parte din acesta) aplicarea de restricţii asupra fluxurilor commerciale reciproce poate fi totuşi permisă icircn cazuri excepţionale măsuri de salvgardare restricţii din considerante legate de situaţia balanţei de plăţi externe
bull fiecare parte icircşi păstrează independenţa icircn formularea regimului comercial aplicabil ţărilor nemembre
nu există nici o raţiune economică pentru care acordurile de liber schimb ar trebui icircncheiate doar icircntre ţări cu un nivel comparabil de dezvoltare economică şi prosperitate
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela BalassaZONA DE LIBER SCHIMB-Z LS
politicile comerciale aplicate de ţările membre terţilor trebuie să fie relativ asemănătoare din punctul de vedere al restricţiilor impuse
deviere de comerţ (trade deflection)
- stimulent puternic pentru nemembri de a icircncerca să icircşi livreze mărfurile icircn icircntreaga zonă de liber schimb utilizacircnd teritoriul ţării membre cu cel mai scăzut nivel de protecţie
Aplicare reguli de origine criterii care trebuie icircndeplinite de bunurile schimbate icircntre ţările membre pentru a fi considerate originare din ţările membre ale zonei de liber schimb şi deci eligibile pentru tratamentul preferenţial
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA VAMALĂ
ZLS ai cărei membrii au o politică comercială comună faţă de terţi
bull Tarif vamal comun
bull Măsuri netarifare comune de protecţie faţă de terţi (măsuri de salvgardare antidumping şi compensatorii)
bullNegocierea şi icircncheierea icircn comun de acorduri comerciale cu ţările terţe
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA VAMALĂ
bull deşi nu mai este nevoie (ca icircn cazul zonelor de liber schimb) de reguli de origine (a căror icircndeplinire trebuie verificată la frontiera fiecărei ţări membre) controalele vamale la frontierele dintre membrii unei uniuni vamale rămacircn pentru a permite
- aplicarea de restricţii icircntre statele membre icircn circumstanţe excepţionale- colectarea de date statistice
Veniturile din icircncasarea taxelor vamale sunt de regulă considerate venituri comune sau sunt distribuite icircntre membri potrivit unei chei de repartiţie predeterminate
Ex porturile Anvers şi Rotterdam Belgia şi Olanda versus piaţa germană
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
Cel mai frecvent icircntacirclnit tip de grupare integraţionistă
superficială este acordul de liber schimb (72 din acordurile notificate la OMC icircn martie 2002)
Acordurile preferenţiale parţiale (19 din notificări)
Uniunile vamale ndash ( 9 din notificări)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
Din punctul de vedere al participanţilor
TREI CATEGORII DE ACORDURI
bull marea majoritate a acordurilor sunt bilaterale (icircntre două ţări)
bullacordurilor la care una din părţi este la racircndul său o grupare integraţionistă crescut icircn ultima vreme ( icircn jur de 20 din totalul acordurilor)
bullacordurile icircn care ambele părţi sunt grupări integraţioniste Deşi icircn curs de negociere de mai mult timp (ex UE-Mercosur nici un asemenea acord nu a fost icircncheiat deocamdată ceea ce sugerează
că aceste construcţii sunt complexe şi dificil de negociat
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa
Din punct de vedere geografic putem distinge icircntre
bull acorduri intervenite icircntre ţări contigue aparţinacircnd aceleiaşi zone geografice
bullacorduri trans-regionale
Icircn ultimii ani au proliferat icircnsă acordurile dintre ţări aflate la mari distanţe geografice din continente diferite (ex EU ndash Africa de Sud SUA ndash Australia Chile ndash Coreea de Sud etc)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa Piaţa comună (piaţa unică)
Reprezintă un progres al integrării economice faţă de stadiul anterior din perspectiva a două dimensiuni
liberalizează circulaţia intra-grupare şi pentru factorii de producţie (nu doar pentru produse)
abordează şi obstacolele care stacircnjenesc fluxurile economice intra-grupare acţionacircnd nu doar la frontierele naţionale ci şi icircn interiorul fiecărei ţări
- norme tehnice sanitare fitosanitare şi veterinare- reglementări fiscale- practici anticoncurenţiale acordarea de drepturi
exclusive (situaţii de monopol) tolerarea instigarea formării de carteluri acordarea de subvenţii (ajutoare de stat)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
bull Stadiu şi mai avansat de integrare icircn care ansamblul politicilor economice şi o bună parte din politicile sociale sunt fie complet unificate fie stracircns coordonate
Icircn plan monetar icircn funcţie de stringenţa gradului de armonizare avut icircn vedere se poate merge
- de la simpla coordonare a cursurilor de schimb (prin ldquolegareardquo monedelor naţionale de o monedă de referinţă)
- pacircnă la adoptarea unei monede comune
Icircncepacircnd cu ldquostadiul 3rdquo (uniunea vamală) realizarea integrării economice propuse reclamă icircn tot mai mare măsură o solidaritate politică icircntre parteneri care au tot mai icircnguste posibilităţi de a se manifesta independent faţă de terţi icircn plan economic
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Această prezentare secvenţială a formelor de integrare economică are mai ales scop didactic Icircn lumea reală
- trecerea succesivă prin toate aceste stadii nu este automată (exemplu Comunitatea Economică Europeană a ldquoţintitrdquo de la bun icircnceput uniunea vamală trecacircnd peste stadiile mai
timpurii)
- formele concrete de integrare economică realizată nu corespund icircntrutotul tiparelor menţionate amalgamacircndu-se adesea trăsături specifice unor forme de integrare diferite
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Patru variabile ale fenomenului integraţionist a) Fluxurile economice
vizateb) Tipuri de bariere abordate
c) Modalităţi de integrare utilizate
d) Nivelul de decizie icircn cadrul grupării
integraţioniste
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
a) Fluxurile economice vizate
Icircn principiu sfera de cuprindere a grupării este cu atacirct mai largă cu cacirct avansăm de la un stadiu la altul astfel că de regulă serviciile şi factorii de producţie ajung să fie cuprinşi doar icircncepacircnd cu bdquostadiul 4rdquo
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară) a) Fluxurile economice vizate- continuare
Există icircnsă tot mai multe excepţii de la acest tipar cum ar fi-bdquoSpaţiul Economic Europeanrdquo (EEA) care nu atinge stadiul de uniune vamală
(deoarece participanţii care sunt membri AELS nu sunt asociaţi politicii comerciale comune a UE) dar acoperă şi libertatea de circulaţie a serviciilor şi a factorilor de producţie
-tot mai multe acorduri de liber schimb (exemplu cele icircncheiate de Chile Australia Noua Zeelandă etc) prevăd şi liberalizarea comerţului reciproc cu servicii
-prevederi referitoare la liberalizarea circulaţiei factorilor de producţie se găsesc icircn unele grupări considerate simple acorduri de liber schimb (acordarea bdquodreptului de stabilirerdquo companiilor din ţările partenere) sau uniuni vamale (exemplu acordul CARICOM prevede libera circulaţie a forţei de muncă)
Pe de altă parte există uniuni vamale care exclud de sub incidenţa lor o parte importantă a comerţului reciproc (exemplu UE ndash Turcia pentru produsele agricole)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
a) Fluxurile economice vizate- continuare Asociația Europeană a Liberului Schimb (AELS European Free Trade Association EFTA) a fost icircnființată icircn 1960 prin semnarea Conventiei de la Stockholm Scopul inițial al acestei organizații internaționale era de a elimina taxele vamale asupra produselor industriale icircn comerțul dintre statele membre Prin convenția AELS statele AELS au stabilit o zonă de liber-schimb pentru comerțul mărfurilor Convenția a fost completată ulterior printr-un acord de integrare economică pentru sectorul de servicii Spre deosebire de UE icircnsă AELS nu este o uniune vamală ceea ce icircnseamnă că fiecare stat membru AELS poate stabili icircn principiu liber taxele vamale și politica comercială externă privind state terțe (non-AELS) Membrii fondatori au fost Marea Britanie Danemarca Norvegia Suedia Austria Elveţia și Portugalia Finlanda a devenit membru asociat icircn 1961 (devenind membru cu drepturi depline icircn 1966 iar Islanda icircn 1970 Regatul Unit și Danemarca intră icircn Comunitatea Europeană icircn 1973 (icircmpreună cu Irlanda icircncetacircnd prin urmare să fie membre AELS Portugalia a părăsit de asemenea AELS pentru a intra icircn Comunitatea Europeană icircn 1986 Liechtenstein se alătură AELS icircn 1991 interesele sale fiind reprezentate pacircnă atunci de Elveţia Icircn 1995 Austria Suedia și
Finlanda devin membre UE și părăsesc AELSMembrii actuali ai Asociației Europene a Liberului Schimb sunt Islanda Liechtenstein Norvegia și Elveţia
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară) b) Tipuri de bariere
abordate- bariere care acţionează la
frontieră
- bariere care acţionează icircn interiorul frontierelor naţionale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
- integrare negativă
c) Modalităţi de integrare utilizate
- integrarea pozitivă
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Integrare negativă presupune
-eliminarea obstacolelor existente (roll-back) şi abţinerea de la aplicarea de noi obstacole (standstill) icircn calea fluxurilor economice reciproce
-presupune o postură pasivă (hands off) şi nu reclamă existenţa unei capacităţi administrative deosebite
c) Modalităţi de integrare utilizate
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară) c) Modalităţi de integrare
utilizateIntegrarea pozitivă presupune
-intervenţia activă a autorităţilor pentru a evita apariţia de
obstacole icircn calea fluxurilor economice reciproce care decurg din existenţa unor reglementări naţionale diferite care pot afecta importurile comparativ mai mult decacirct producţia autohtonă
-o postură activă (hands on) ceea ce reclamă existenţa unei capacităţi administrative satisfăcătoare Se poate manifesta prin
armonizarea reglementărilor naţionale adoptarea de reglementări supranaţionale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
d) Nivelul de decizie icircn cadrul grupării integraţioniste
Nivelul integuvernamental este larg precumpănitor majoritatea grupărilor integraţioniste nu cunosc alt nivel de decizie decacirct cel interguvernamental pe cacircnd elementele de supranaţionalitate existente icircn anumite grupări sunt aplicabile doar anumitor domenii nu icircntregii palete de domenii acoperite de gruparea respectivă
Nivelul supranaţional cunoaşte cea mai largă sferă de manifestare icircn cadrul UE dar trebuie menţionat că şi aici există numeroase domenii unde statele membre păstează un drept de decizie distinct de cel exercitat la nivelul organelor comunitare (cazul aşa-numitelor competenţe mixte şi naţionale)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
d) Nivelul de decizie icircn cadrul grupării integraţioniste-continuare
competenţa exclusiv supranaţională (aşa-numita competenţă exclusivă) există icircn următoarele domenii
- politica comercială - politica de concurenţă - uniunea (politica) vamală- conservarea resurselor biologice ale mării icircn cadrul politicii
comune icircn domeniul pescuitului- politica monetară pentru ţările din zona euro
Foarte puţine alte grupări integraţioniste s-au ldquodotatrdquo cu organisme supranaţionale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela BalassaUNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Blocurile economice comerciale ndashforme de integrare
Crearea GATT a marcat icircnceputul unei lungi perioade de liberalizare progresivă a comerţului internaţional pe principii nediscriminatori
[1] GATT - Acordul General pentru Tarife și Comerț (The General Agreement on Tariffs and Trade) a fost negociat icircn timpul Conferinței ONU pentru Comerț și Ocuparea forței de muncă și a fost rezultatul eşecului de negociere a guvernelor de a crea Organizația Internaţională a Comerțului (ITO) GATT a fost format icircn 1947 și a durat pacircnă icircn 1994 cacircnd a fost icircnlocuit de către Organizaţia Mondială a Comerţului icircn 1995 Textul original GATT (GATT 1947) este icircncă icircn vigoare icircn cadrul OMC sub rezerva modificărilor GATT din 1994
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Blocurile economice comerciale ndashforme de integrare
Icircn afară de premisele economice şi politice au fost aduşi icircn discuţie chiar factori geografici şi culturali bull GeograficiPaul Krugman apreciază că proximitatea geografică dă naştere unor blocuri comerciale bdquonaturalerdquo create icircntre parteneri care derulează icircntre ei o parte semnificativă din fluxurile lor comercialebullCulturali Samuel Huntington prezintă cultura drept o forţă care uneşte şi divide totodată icircn consecinţă ţările cu afinităţi culturale cooperează economic şi politic iar organizaţiile internaţionale cum ar fi de exemplu Uniunea Europeană formate din state cu trăsături culturale comune au mai mult suces decacirct cele care icircncearcă să transceadă culturile
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Blocurile economice comerciale ndashforme de integrare
Prima este trecerea de la un regionalism icircnchis la unul deschis Multe dintre blocurile comerciale icircnfiinţate icircn anii 60 -70 se bazează pe o politică de substituire a importurilor şi impunerea barierelor externe ridicate
Noul val se caracterizează printr-o deschidere mai mare faţă de exterior şi o disponibilitate mai mare de a susţine decacirct de a controla comerţul internaţional
A doua este apariţia blocurilor comerciale icircn care sunt parteneri atacirct din statele dezvoltare cacirct şi din ţările icircn curs de dezvoltare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa
Elemente definitorii ale diferitelor forme de aranjamente de integrare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
B Efecte locaţionale - Distribuţia spaţială a activităţilor economice icircntre partenerii din cadrul unei grupări integraţioniste
1 Efecte statice
a) Crearea de comerţ
b) Deturnare de comerţ
c) Stimularea consumului
d) Pierderea din icircncasări de taxe vamale
e) Ameliorarea raportului de schimb
2 Efecte dinamice
a) Economii de scală
b) Eficienţa X
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
1 Efecte statice
a) Crearea de comerţ
b) Deturnare de comerţ
c) Stimularea consumului
d) Pierderea din icircncasări de taxe vamale
e) Ameliorarea raportului de schimb
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
a) Crearea de comerţ
bullIcircnlocuirea produselor autohtone (mai) scumpe cu produse importate (mai) ieftine provenite din ţările partenere sunt economisite resurse utilizate pentru satisfacerea nevoilor de consum intern ceea ce reprezintă un cacircştig de bunăstare pentru economia icircn cauză
Conceptele de creare a fost introduse de Jacob Viner (1950)
Avantaj competitiv Mihail Manoilescu- (1891-1950) Theacuteorie du protectionnisme et de leacutechange international - Editura Giard Paris 382 p
Pentru procurarea bunurilor economice arăta Manoilescu ţara agricolă dispunea de două căi posibile 1048707 calea indirectă (sau comercială) care consta icircn importul unor produse cu o productivitate a muncii inferioară mediei naţionale 1048707 calea directă (sau industrială) care consta icircn producerea icircn interiorul ţării a unor mărfuri cu o productivitate a muncii superioară mediei naţionale Pentru a determina dacă o marfă trebuia importată sau produsă icircn ţară era necesar să se compare productivitatea muncii aferente respectivei mărfi cu productivitatea medie naţională
Mihail Manoilescu- (1891-1950) Theacuteorie du protectionnisme et de leacutechange international - Editura
Giard Paris
a) Crearea de comerţ
a) Crearea de comerţ
)lei(granitapesteprodusemarfurilorpretul
)lei(tarainprodusemarfurilorpretulCSCS nomreal
Studiu de cazCursul de schimb nominal 1$=19800 lei preţurile unor mărfuri similare sunt icircn Romacircnia 100 miliarde lei iar icircn SUA 4500000 $ Să se determine cursul de schimb real şi să se explice semnificaţia sa
121lei00000010089
lei000000000100
$0005004
lei000000000100
lei19800
1CSreal
Aceasta icircnseamnă că mărfurile produse icircn Romacircnia au un preţ relativ care reprezintă 112 din preţul mărfii similare americane cea ce arată că mărfurile americane vor fi mai ieftine decacirct cele romacircneşti
2p
1pnomreal I
ICSCS
Ip1 - indicele preţurilor icircn ţara de referinţăIp2 - indicele preţurilor icircn ţara cu care se execută
tranzacţiile
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţ
bull Icircnlocuirea importurilor mai ieftine din restul lumii cu importuri mai scumpe din ţările partenere pierdere de bunăstare pentru economia icircn cauză
bull Icircn plus efectul de deturnare de comerţ este resimţit negativ şi de producătorii din ţările terţe care icircşi pierd din debuşeele de export
Conceptele de creare a fost introduse de Jacob Viner (1950)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţIcircn cazuri particulare crearea şi respectiv deturnarea de
comerţ pot avea efecte opuse celor aşteptate
- crearea de efecte de comerţ poate genera şocuri de ajustare violente
- deturnarea de comerţ poate genera economii de scală care se traduc icircn reducerea costurilor efect repercutat ulterior asupra consumatorilor prin preţuri mai mici
- icircn asemenea cazuri sporul de venit astfel generat icircm cadrul grupării integraţioniste poate duce la creşterea cererii de bunuri şi servicii din ţările terţe
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţEconomii şi dezeconomii de scară
CTMTL Zona I Zona II Zona III
FP
Q
I
I 1 FP
Q
I
I=1
FP
Q
I
I 1
Curba ldquoplicrdquo sau curba ldquoicircnfăşurătoarerdquo
Icircn economie economia de scară (icircn engleză economies of scale) este un termen ce descrie ceea ce se icircntacircmplă atunci cacircnd cantitățile de factori utilizați icircn producție cresc bull Mai concret o icircntreprindere icircși reduce costurile unitare producacircnd mai multe bunuri sau servicii și pe măsură ce crește producția costurile medii scad prin repartizarea costurilor fixe asupra unei producții mai mari
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
c) Stimularea consumului
bull Graţie scăderii preţurilor interne ca urmare a reducerii barierelor la import consumul va creşte
bull Acest surplus al consumatorilor reprezintă un cacircştig de bunăstare pentru ţara importatoare
bull Deoarece consumul suplimentar astfel generat va fi satisfăcut din import acest efect mai este denumit şi expansiune de comerţ (concept introdus de James Meade 1955)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
d) Pierderea din icircncasări din taxe vamale
Acest fenomen are loc icircn două situaţii
-ca urmare a eliminării taxelor vamale percepute asupra importurilor din ţările partenere care s-ar fi efectuat oricum (pentru că exportatorii respectivi erau cei mai competitivi chiar şi icircn raport cu cei din ţările terţe)
- ca urmare a fenomenului de deturnare de comerţ (pentru că importuri din ţări terţe asupra cărora s-ar fi perceput taxe vamale sunt icircnlocuite de importuri din ţări partenere cărora nu li se aplică taxe vamale)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
e) Ameliorarea raportului de schimb
Raportul de schimb = raportul procentual icircntre indicele preţurilor medii de export şi indicele preţurilor medii de import O ameliorare a raportului de schimb are semnificaţia că ţara respectivă trebuie să exporte mai puţin pentru a importa aceeaşi cantitate de mărfuri (sau obţine o cantitate mai mare de mărfuri dim import exportacircnd la fel de mult)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
e) Ameliorarea raportului de schimb
O grupare integraţionistă icircşi poate ameliora raportul de schimb icircn două feluri care pot exista simultan
- spontan ca urmare a efectului de deturnare de comerţ scade cererea pentru importurile din restul lumii deci preţurile acestora se ajustează icircn jos
- deliberat prin manipularea restricţiilor la import (tipic majorarea taxelor vamale)
Condiţia indispensabilă pentru materializarea acestui efect este ca gruparea integraţionistă să fie bdquomarerdquo adică să dispună de o forţă economică suficientă pentru a influenţa semnificativ cererea mondială pentru diverse produse
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Teoria domino a regionalismului [Richard Baldwin 1997]
Odata iniţiată o grupare integraţionistă outsiderii sunt stimulaţi să adere la ea efectele negative pentru terţi (deturnarea de comerţ şisau deteriorarea raportului de schimb) mobilizează forţele acestora in favoarea aderării
Presiunea icircn sensul aderării creşte odata cu dimensiunea blocului comercial cu cacirct acesta este mai mare cu atacirct mai atractivă este participarea pentru outsideri
Icircn consecinţă o singură integrare poate genera runde succesive de extindere (efect multiplicator)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Teoria domino a regionalismului [Richard Baldwin 1997]O ilustrare empirică a acestei teorii o oferă ordinea icircn care au fost organizate referendumurile pentru extinderea din 1995 a UE (Austria Finlanda Suedia Norvegia) icircncepacircnd cu ţările cele mai favorabile aderării tocmai pentru a spori presiunea asupra celor care urmau
Limită se bazează pe ipoteza că bdquoinsideriirdquo nu vor bloca extinderea grupăriiElementul care poate icircnclina balanţa este faptul că reacţia faţă de pierderi potenţiale tinde să fie mai puternică decacirct pentru obţinerea de cacircştiguri potenţiale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Relaţie directă structuri concurenţiale potenţial de creare comerţ mai mare
bull Cu cacirct economiile participante au structuri mai concurenţiale cu atacirct potenţialul de creare de comerţ este mai mare
bullInvers cu cacirct economiile participante sunt mai complementare cu atacirct potenţialul de deturnare de comerţ este mai mare
bull Cu cacirct preţurile interne icircn interiorul grupării integraţioniste sunt mai apropiate de preţurile mondiale cu atacirct potenţialul de creare de comerţ este mai mare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Realizarea de economii de scară posibile graţie lărgirii dimensiunilor pieţelor accesibile bull Aceasta antrenează o reducere a costurilor unitare de producţie şi icircn consecinţă fie consumatorii cacircştigă din preţuri mai reduse fie producătorii cacircştigă de pe urma profiturilor mai maribull Există două tipuri de economii de scară
-economii interne de scală care se materializează prin creşterea dimensiunii unităţii productive -economii externe de scală unde dimensiunea sectorului de activitate generează externalităţi pozitive pentru unităţile productive care acţionează icircn interiorul său (forţă de muncă specializată reţele de cercetare de comercializare etc)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Aceste efecte sunt considerate statice PIB creşte ca urmare a realocării resurselor şi acumulării de capital dar creşterea superioară durează doar pacircnă cacircnd economia receptează integral impactul lor pozitiv
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
2 Efecte dinamice
a) Economii de scală
b) Eficienţa X
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
Decurg din stimulentele pe care le creează grupările integraţioniste icircn direcţia creşterii productivităţii muncii ceea ce pune economia pe o traiectorie durabilă de creştere economică superioară Aceasta poate fi obţinută ca urmare a
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
a) Economiile de scală
Dezvoltarea comerţul permite producătorilor să icircşi mărească volumul producţiei cu consecinţa valorificării unor efecte pozitive
Economii şi dezeconomii de scară
CTMTL Zona I Zona II Zona III
FP
Q
I
I 1 FP
Q
I
I=1
FP
Q
I
I 1
Curba ldquoplicrdquo sau curba ldquoicircnfăşurătoarerdquo
Mai concret o icircntreprindere icircși reduce costurile unitare producacircnd mai multe bunuri sau servicii și pe măsură ce crește producția costurile medii scad prin repartizarea costurilor fixe asupra unei producții mai mari
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
- (termen utilizat de Harvey Leibenstein tot mai frecvent este utilizat conceptul de ameliorare a productivităţii totale a factorilor)
b) Eficienţa X
Se referă la măsura productivităţii muncitorilor icircn condiţiile menţinerii constante a tuturor celorlalte input-uri icircn procesul de producţie inclusiv calificările muncitorilor Concurenţa sporită pe care o generează comerţul necesită ca firmele să răspundă mai prompt la modificarea condiţiilor pe piaţă - Ea stimulează firmele să icircşi icircmbunătăţească performanţa economică prin inovări reducătoare de costuri şi să amelioreze calitatea bunurilor produse Fostul prim-ministru britanic Harold McMillan avea icircn vedere acest gen de efect atunci cacircnd se referea la ldquoduşul recerdquo pe care aderarea ţării sale la CEE l-ar reprezenta pentru icircntreprinderile britanice
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
existenţa mai multor concurenţi face mai dificilă realizarea icircnţelegerilor anticoncurenţiale (carteluri)
-reducerea dispersiei cotelor de piaţă deţinute de firme individuale (tipic acestea pierd din cota de piaţă deţinută local şi cacircştigă cote de piaţă icircn exterior dar icircn cadrul grupării) permite restracircngerea cazurilor de existenţă a unor poziţii dominante (monopoluri)
- se elimină reduce segmentarea pieţelor făcacircnd imposibilă mai dificilă discriminarea de preţ
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
Icircn consecinţă are loc o selecţie naturală firmele necompetitive se icircnchid (ies de pe piaţă) sau se reorganizează (fuziuni achiziţii) iar firme noi intră pe piaţă
Icircn mod normal există un compromis inevitabil icircntre valorificarea economiilor de scară pe de-o parte şi intensitatea climatului concurenţial pe de altă parte
Integrarea economică poate atenua sau chiar evita acest compromis deoarece permite firmelor să fie mai mari (deci să valorifice economiile de scală) fără ca numărul lor să fie mai mic
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
Efecte locaţionale - Distribuţia spaţială a activităţilor economice icircntre partenerii din cadrul unei grupări integraţioniste
bull Icircn mod tipic tara din cadrul grupării al cărei avantaj comparativ este cel mai diferit de media mondială este cea mai ameninţată de efectul de deturnare de comerţ comerţul său va fi reorientat către parteneri din grupare ale căror costuri comparative se situează icircntre cele ale sale şi media mondială
Icircn consecinţă dacă un grup de ţări puţin dezvoltate formează o grupare integraţionistă va exista o tendinţă ca cel mai bdquosăracrdquo membru să sufere o pierdere netă de venit din cauza deturnării de comerţ
IcircNTREBĂRI
IcircNTREBĂRI
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa
ZONA DE LIBER SCHIMB
ACORD COMERCIAL PREFERENŢIAL
UNIUNEA VAMALĂ
PIAŢA COMUNĂ (piaţa unică)
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
FORME D
E
INTEGRARE
SUPERFICIA
LĂ
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa
ACORD COMERCIAL PREFERENŢIAL
-partenerii icircşi acordă reciproc un tratament comercial mai bun decacirct cel aplicat terţilor (tipic taxe vamale reduse eventual la nivel zero) pentru diferite bunuri care fac obiectul comerţului reciproc
- regulile comerciale internaţionale stabilite sub egida Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC) nu permit existenţa unor asemenea acorduri decacirct icircntre ţări icircn curs de dezvoltare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela BalassaZONA DE LIBER SCHIMB
bull partenerii elimină (nu doar reduc) barierele comerciale (nu doar taxele vamale) care afectează cvasi-totalitatea comerţului reciproc (nu doar o parte din acesta) aplicarea de restricţii asupra fluxurilor commerciale reciproce poate fi totuşi permisă icircn cazuri excepţionale măsuri de salvgardare restricţii din considerante legate de situaţia balanţei de plăţi externe
bull fiecare parte icircşi păstrează independenţa icircn formularea regimului comercial aplicabil ţărilor nemembre
nu există nici o raţiune economică pentru care acordurile de liber schimb ar trebui icircncheiate doar icircntre ţări cu un nivel comparabil de dezvoltare economică şi prosperitate
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela BalassaZONA DE LIBER SCHIMB-Z LS
politicile comerciale aplicate de ţările membre terţilor trebuie să fie relativ asemănătoare din punctul de vedere al restricţiilor impuse
deviere de comerţ (trade deflection)
- stimulent puternic pentru nemembri de a icircncerca să icircşi livreze mărfurile icircn icircntreaga zonă de liber schimb utilizacircnd teritoriul ţării membre cu cel mai scăzut nivel de protecţie
Aplicare reguli de origine criterii care trebuie icircndeplinite de bunurile schimbate icircntre ţările membre pentru a fi considerate originare din ţările membre ale zonei de liber schimb şi deci eligibile pentru tratamentul preferenţial
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA VAMALĂ
ZLS ai cărei membrii au o politică comercială comună faţă de terţi
bull Tarif vamal comun
bull Măsuri netarifare comune de protecţie faţă de terţi (măsuri de salvgardare antidumping şi compensatorii)
bullNegocierea şi icircncheierea icircn comun de acorduri comerciale cu ţările terţe
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA VAMALĂ
bull deşi nu mai este nevoie (ca icircn cazul zonelor de liber schimb) de reguli de origine (a căror icircndeplinire trebuie verificată la frontiera fiecărei ţări membre) controalele vamale la frontierele dintre membrii unei uniuni vamale rămacircn pentru a permite
- aplicarea de restricţii icircntre statele membre icircn circumstanţe excepţionale- colectarea de date statistice
Veniturile din icircncasarea taxelor vamale sunt de regulă considerate venituri comune sau sunt distribuite icircntre membri potrivit unei chei de repartiţie predeterminate
Ex porturile Anvers şi Rotterdam Belgia şi Olanda versus piaţa germană
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
Cel mai frecvent icircntacirclnit tip de grupare integraţionistă
superficială este acordul de liber schimb (72 din acordurile notificate la OMC icircn martie 2002)
Acordurile preferenţiale parţiale (19 din notificări)
Uniunile vamale ndash ( 9 din notificări)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
Din punctul de vedere al participanţilor
TREI CATEGORII DE ACORDURI
bull marea majoritate a acordurilor sunt bilaterale (icircntre două ţări)
bullacordurilor la care una din părţi este la racircndul său o grupare integraţionistă crescut icircn ultima vreme ( icircn jur de 20 din totalul acordurilor)
bullacordurile icircn care ambele părţi sunt grupări integraţioniste Deşi icircn curs de negociere de mai mult timp (ex UE-Mercosur nici un asemenea acord nu a fost icircncheiat deocamdată ceea ce sugerează
că aceste construcţii sunt complexe şi dificil de negociat
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa
Din punct de vedere geografic putem distinge icircntre
bull acorduri intervenite icircntre ţări contigue aparţinacircnd aceleiaşi zone geografice
bullacorduri trans-regionale
Icircn ultimii ani au proliferat icircnsă acordurile dintre ţări aflate la mari distanţe geografice din continente diferite (ex EU ndash Africa de Sud SUA ndash Australia Chile ndash Coreea de Sud etc)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa Piaţa comună (piaţa unică)
Reprezintă un progres al integrării economice faţă de stadiul anterior din perspectiva a două dimensiuni
liberalizează circulaţia intra-grupare şi pentru factorii de producţie (nu doar pentru produse)
abordează şi obstacolele care stacircnjenesc fluxurile economice intra-grupare acţionacircnd nu doar la frontierele naţionale ci şi icircn interiorul fiecărei ţări
- norme tehnice sanitare fitosanitare şi veterinare- reglementări fiscale- practici anticoncurenţiale acordarea de drepturi
exclusive (situaţii de monopol) tolerarea instigarea formării de carteluri acordarea de subvenţii (ajutoare de stat)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
bull Stadiu şi mai avansat de integrare icircn care ansamblul politicilor economice şi o bună parte din politicile sociale sunt fie complet unificate fie stracircns coordonate
Icircn plan monetar icircn funcţie de stringenţa gradului de armonizare avut icircn vedere se poate merge
- de la simpla coordonare a cursurilor de schimb (prin ldquolegareardquo monedelor naţionale de o monedă de referinţă)
- pacircnă la adoptarea unei monede comune
Icircncepacircnd cu ldquostadiul 3rdquo (uniunea vamală) realizarea integrării economice propuse reclamă icircn tot mai mare măsură o solidaritate politică icircntre parteneri care au tot mai icircnguste posibilităţi de a se manifesta independent faţă de terţi icircn plan economic
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Această prezentare secvenţială a formelor de integrare economică are mai ales scop didactic Icircn lumea reală
- trecerea succesivă prin toate aceste stadii nu este automată (exemplu Comunitatea Economică Europeană a ldquoţintitrdquo de la bun icircnceput uniunea vamală trecacircnd peste stadiile mai
timpurii)
- formele concrete de integrare economică realizată nu corespund icircntrutotul tiparelor menţionate amalgamacircndu-se adesea trăsături specifice unor forme de integrare diferite
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Patru variabile ale fenomenului integraţionist a) Fluxurile economice
vizateb) Tipuri de bariere abordate
c) Modalităţi de integrare utilizate
d) Nivelul de decizie icircn cadrul grupării
integraţioniste
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
a) Fluxurile economice vizate
Icircn principiu sfera de cuprindere a grupării este cu atacirct mai largă cu cacirct avansăm de la un stadiu la altul astfel că de regulă serviciile şi factorii de producţie ajung să fie cuprinşi doar icircncepacircnd cu bdquostadiul 4rdquo
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară) a) Fluxurile economice vizate- continuare
Există icircnsă tot mai multe excepţii de la acest tipar cum ar fi-bdquoSpaţiul Economic Europeanrdquo (EEA) care nu atinge stadiul de uniune vamală
(deoarece participanţii care sunt membri AELS nu sunt asociaţi politicii comerciale comune a UE) dar acoperă şi libertatea de circulaţie a serviciilor şi a factorilor de producţie
-tot mai multe acorduri de liber schimb (exemplu cele icircncheiate de Chile Australia Noua Zeelandă etc) prevăd şi liberalizarea comerţului reciproc cu servicii
-prevederi referitoare la liberalizarea circulaţiei factorilor de producţie se găsesc icircn unele grupări considerate simple acorduri de liber schimb (acordarea bdquodreptului de stabilirerdquo companiilor din ţările partenere) sau uniuni vamale (exemplu acordul CARICOM prevede libera circulaţie a forţei de muncă)
Pe de altă parte există uniuni vamale care exclud de sub incidenţa lor o parte importantă a comerţului reciproc (exemplu UE ndash Turcia pentru produsele agricole)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
a) Fluxurile economice vizate- continuare Asociația Europeană a Liberului Schimb (AELS European Free Trade Association EFTA) a fost icircnființată icircn 1960 prin semnarea Conventiei de la Stockholm Scopul inițial al acestei organizații internaționale era de a elimina taxele vamale asupra produselor industriale icircn comerțul dintre statele membre Prin convenția AELS statele AELS au stabilit o zonă de liber-schimb pentru comerțul mărfurilor Convenția a fost completată ulterior printr-un acord de integrare economică pentru sectorul de servicii Spre deosebire de UE icircnsă AELS nu este o uniune vamală ceea ce icircnseamnă că fiecare stat membru AELS poate stabili icircn principiu liber taxele vamale și politica comercială externă privind state terțe (non-AELS) Membrii fondatori au fost Marea Britanie Danemarca Norvegia Suedia Austria Elveţia și Portugalia Finlanda a devenit membru asociat icircn 1961 (devenind membru cu drepturi depline icircn 1966 iar Islanda icircn 1970 Regatul Unit și Danemarca intră icircn Comunitatea Europeană icircn 1973 (icircmpreună cu Irlanda icircncetacircnd prin urmare să fie membre AELS Portugalia a părăsit de asemenea AELS pentru a intra icircn Comunitatea Europeană icircn 1986 Liechtenstein se alătură AELS icircn 1991 interesele sale fiind reprezentate pacircnă atunci de Elveţia Icircn 1995 Austria Suedia și
Finlanda devin membre UE și părăsesc AELSMembrii actuali ai Asociației Europene a Liberului Schimb sunt Islanda Liechtenstein Norvegia și Elveţia
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară) b) Tipuri de bariere
abordate- bariere care acţionează la
frontieră
- bariere care acţionează icircn interiorul frontierelor naţionale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
- integrare negativă
c) Modalităţi de integrare utilizate
- integrarea pozitivă
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Integrare negativă presupune
-eliminarea obstacolelor existente (roll-back) şi abţinerea de la aplicarea de noi obstacole (standstill) icircn calea fluxurilor economice reciproce
-presupune o postură pasivă (hands off) şi nu reclamă existenţa unei capacităţi administrative deosebite
c) Modalităţi de integrare utilizate
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară) c) Modalităţi de integrare
utilizateIntegrarea pozitivă presupune
-intervenţia activă a autorităţilor pentru a evita apariţia de
obstacole icircn calea fluxurilor economice reciproce care decurg din existenţa unor reglementări naţionale diferite care pot afecta importurile comparativ mai mult decacirct producţia autohtonă
-o postură activă (hands on) ceea ce reclamă existenţa unei capacităţi administrative satisfăcătoare Se poate manifesta prin
armonizarea reglementărilor naţionale adoptarea de reglementări supranaţionale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
d) Nivelul de decizie icircn cadrul grupării integraţioniste
Nivelul integuvernamental este larg precumpănitor majoritatea grupărilor integraţioniste nu cunosc alt nivel de decizie decacirct cel interguvernamental pe cacircnd elementele de supranaţionalitate existente icircn anumite grupări sunt aplicabile doar anumitor domenii nu icircntregii palete de domenii acoperite de gruparea respectivă
Nivelul supranaţional cunoaşte cea mai largă sferă de manifestare icircn cadrul UE dar trebuie menţionat că şi aici există numeroase domenii unde statele membre păstează un drept de decizie distinct de cel exercitat la nivelul organelor comunitare (cazul aşa-numitelor competenţe mixte şi naţionale)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
d) Nivelul de decizie icircn cadrul grupării integraţioniste-continuare
competenţa exclusiv supranaţională (aşa-numita competenţă exclusivă) există icircn următoarele domenii
- politica comercială - politica de concurenţă - uniunea (politica) vamală- conservarea resurselor biologice ale mării icircn cadrul politicii
comune icircn domeniul pescuitului- politica monetară pentru ţările din zona euro
Foarte puţine alte grupări integraţioniste s-au ldquodotatrdquo cu organisme supranaţionale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela BalassaUNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Blocurile economice comerciale ndashforme de integrare
Crearea GATT a marcat icircnceputul unei lungi perioade de liberalizare progresivă a comerţului internaţional pe principii nediscriminatori
[1] GATT - Acordul General pentru Tarife și Comerț (The General Agreement on Tariffs and Trade) a fost negociat icircn timpul Conferinței ONU pentru Comerț și Ocuparea forței de muncă și a fost rezultatul eşecului de negociere a guvernelor de a crea Organizația Internaţională a Comerțului (ITO) GATT a fost format icircn 1947 și a durat pacircnă icircn 1994 cacircnd a fost icircnlocuit de către Organizaţia Mondială a Comerţului icircn 1995 Textul original GATT (GATT 1947) este icircncă icircn vigoare icircn cadrul OMC sub rezerva modificărilor GATT din 1994
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Blocurile economice comerciale ndashforme de integrare
Icircn afară de premisele economice şi politice au fost aduşi icircn discuţie chiar factori geografici şi culturali bull GeograficiPaul Krugman apreciază că proximitatea geografică dă naştere unor blocuri comerciale bdquonaturalerdquo create icircntre parteneri care derulează icircntre ei o parte semnificativă din fluxurile lor comercialebullCulturali Samuel Huntington prezintă cultura drept o forţă care uneşte şi divide totodată icircn consecinţă ţările cu afinităţi culturale cooperează economic şi politic iar organizaţiile internaţionale cum ar fi de exemplu Uniunea Europeană formate din state cu trăsături culturale comune au mai mult suces decacirct cele care icircncearcă să transceadă culturile
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Blocurile economice comerciale ndashforme de integrare
Prima este trecerea de la un regionalism icircnchis la unul deschis Multe dintre blocurile comerciale icircnfiinţate icircn anii 60 -70 se bazează pe o politică de substituire a importurilor şi impunerea barierelor externe ridicate
Noul val se caracterizează printr-o deschidere mai mare faţă de exterior şi o disponibilitate mai mare de a susţine decacirct de a controla comerţul internaţional
A doua este apariţia blocurilor comerciale icircn care sunt parteneri atacirct din statele dezvoltare cacirct şi din ţările icircn curs de dezvoltare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa
Elemente definitorii ale diferitelor forme de aranjamente de integrare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
B Efecte locaţionale - Distribuţia spaţială a activităţilor economice icircntre partenerii din cadrul unei grupări integraţioniste
1 Efecte statice
a) Crearea de comerţ
b) Deturnare de comerţ
c) Stimularea consumului
d) Pierderea din icircncasări de taxe vamale
e) Ameliorarea raportului de schimb
2 Efecte dinamice
a) Economii de scală
b) Eficienţa X
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
1 Efecte statice
a) Crearea de comerţ
b) Deturnare de comerţ
c) Stimularea consumului
d) Pierderea din icircncasări de taxe vamale
e) Ameliorarea raportului de schimb
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
a) Crearea de comerţ
bullIcircnlocuirea produselor autohtone (mai) scumpe cu produse importate (mai) ieftine provenite din ţările partenere sunt economisite resurse utilizate pentru satisfacerea nevoilor de consum intern ceea ce reprezintă un cacircştig de bunăstare pentru economia icircn cauză
Conceptele de creare a fost introduse de Jacob Viner (1950)
Avantaj competitiv Mihail Manoilescu- (1891-1950) Theacuteorie du protectionnisme et de leacutechange international - Editura Giard Paris 382 p
Pentru procurarea bunurilor economice arăta Manoilescu ţara agricolă dispunea de două căi posibile 1048707 calea indirectă (sau comercială) care consta icircn importul unor produse cu o productivitate a muncii inferioară mediei naţionale 1048707 calea directă (sau industrială) care consta icircn producerea icircn interiorul ţării a unor mărfuri cu o productivitate a muncii superioară mediei naţionale Pentru a determina dacă o marfă trebuia importată sau produsă icircn ţară era necesar să se compare productivitatea muncii aferente respectivei mărfi cu productivitatea medie naţională
Mihail Manoilescu- (1891-1950) Theacuteorie du protectionnisme et de leacutechange international - Editura
Giard Paris
a) Crearea de comerţ
a) Crearea de comerţ
)lei(granitapesteprodusemarfurilorpretul
)lei(tarainprodusemarfurilorpretulCSCS nomreal
Studiu de cazCursul de schimb nominal 1$=19800 lei preţurile unor mărfuri similare sunt icircn Romacircnia 100 miliarde lei iar icircn SUA 4500000 $ Să se determine cursul de schimb real şi să se explice semnificaţia sa
121lei00000010089
lei000000000100
$0005004
lei000000000100
lei19800
1CSreal
Aceasta icircnseamnă că mărfurile produse icircn Romacircnia au un preţ relativ care reprezintă 112 din preţul mărfii similare americane cea ce arată că mărfurile americane vor fi mai ieftine decacirct cele romacircneşti
2p
1pnomreal I
ICSCS
Ip1 - indicele preţurilor icircn ţara de referinţăIp2 - indicele preţurilor icircn ţara cu care se execută
tranzacţiile
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţ
bull Icircnlocuirea importurilor mai ieftine din restul lumii cu importuri mai scumpe din ţările partenere pierdere de bunăstare pentru economia icircn cauză
bull Icircn plus efectul de deturnare de comerţ este resimţit negativ şi de producătorii din ţările terţe care icircşi pierd din debuşeele de export
Conceptele de creare a fost introduse de Jacob Viner (1950)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţIcircn cazuri particulare crearea şi respectiv deturnarea de
comerţ pot avea efecte opuse celor aşteptate
- crearea de efecte de comerţ poate genera şocuri de ajustare violente
- deturnarea de comerţ poate genera economii de scală care se traduc icircn reducerea costurilor efect repercutat ulterior asupra consumatorilor prin preţuri mai mici
- icircn asemenea cazuri sporul de venit astfel generat icircm cadrul grupării integraţioniste poate duce la creşterea cererii de bunuri şi servicii din ţările terţe
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţEconomii şi dezeconomii de scară
CTMTL Zona I Zona II Zona III
FP
Q
I
I 1 FP
Q
I
I=1
FP
Q
I
I 1
Curba ldquoplicrdquo sau curba ldquoicircnfăşurătoarerdquo
Icircn economie economia de scară (icircn engleză economies of scale) este un termen ce descrie ceea ce se icircntacircmplă atunci cacircnd cantitățile de factori utilizați icircn producție cresc bull Mai concret o icircntreprindere icircși reduce costurile unitare producacircnd mai multe bunuri sau servicii și pe măsură ce crește producția costurile medii scad prin repartizarea costurilor fixe asupra unei producții mai mari
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
c) Stimularea consumului
bull Graţie scăderii preţurilor interne ca urmare a reducerii barierelor la import consumul va creşte
bull Acest surplus al consumatorilor reprezintă un cacircştig de bunăstare pentru ţara importatoare
bull Deoarece consumul suplimentar astfel generat va fi satisfăcut din import acest efect mai este denumit şi expansiune de comerţ (concept introdus de James Meade 1955)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
d) Pierderea din icircncasări din taxe vamale
Acest fenomen are loc icircn două situaţii
-ca urmare a eliminării taxelor vamale percepute asupra importurilor din ţările partenere care s-ar fi efectuat oricum (pentru că exportatorii respectivi erau cei mai competitivi chiar şi icircn raport cu cei din ţările terţe)
- ca urmare a fenomenului de deturnare de comerţ (pentru că importuri din ţări terţe asupra cărora s-ar fi perceput taxe vamale sunt icircnlocuite de importuri din ţări partenere cărora nu li se aplică taxe vamale)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
e) Ameliorarea raportului de schimb
Raportul de schimb = raportul procentual icircntre indicele preţurilor medii de export şi indicele preţurilor medii de import O ameliorare a raportului de schimb are semnificaţia că ţara respectivă trebuie să exporte mai puţin pentru a importa aceeaşi cantitate de mărfuri (sau obţine o cantitate mai mare de mărfuri dim import exportacircnd la fel de mult)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
e) Ameliorarea raportului de schimb
O grupare integraţionistă icircşi poate ameliora raportul de schimb icircn două feluri care pot exista simultan
- spontan ca urmare a efectului de deturnare de comerţ scade cererea pentru importurile din restul lumii deci preţurile acestora se ajustează icircn jos
- deliberat prin manipularea restricţiilor la import (tipic majorarea taxelor vamale)
Condiţia indispensabilă pentru materializarea acestui efect este ca gruparea integraţionistă să fie bdquomarerdquo adică să dispună de o forţă economică suficientă pentru a influenţa semnificativ cererea mondială pentru diverse produse
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Teoria domino a regionalismului [Richard Baldwin 1997]
Odata iniţiată o grupare integraţionistă outsiderii sunt stimulaţi să adere la ea efectele negative pentru terţi (deturnarea de comerţ şisau deteriorarea raportului de schimb) mobilizează forţele acestora in favoarea aderării
Presiunea icircn sensul aderării creşte odata cu dimensiunea blocului comercial cu cacirct acesta este mai mare cu atacirct mai atractivă este participarea pentru outsideri
Icircn consecinţă o singură integrare poate genera runde succesive de extindere (efect multiplicator)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Teoria domino a regionalismului [Richard Baldwin 1997]O ilustrare empirică a acestei teorii o oferă ordinea icircn care au fost organizate referendumurile pentru extinderea din 1995 a UE (Austria Finlanda Suedia Norvegia) icircncepacircnd cu ţările cele mai favorabile aderării tocmai pentru a spori presiunea asupra celor care urmau
Limită se bazează pe ipoteza că bdquoinsideriirdquo nu vor bloca extinderea grupăriiElementul care poate icircnclina balanţa este faptul că reacţia faţă de pierderi potenţiale tinde să fie mai puternică decacirct pentru obţinerea de cacircştiguri potenţiale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Relaţie directă structuri concurenţiale potenţial de creare comerţ mai mare
bull Cu cacirct economiile participante au structuri mai concurenţiale cu atacirct potenţialul de creare de comerţ este mai mare
bullInvers cu cacirct economiile participante sunt mai complementare cu atacirct potenţialul de deturnare de comerţ este mai mare
bull Cu cacirct preţurile interne icircn interiorul grupării integraţioniste sunt mai apropiate de preţurile mondiale cu atacirct potenţialul de creare de comerţ este mai mare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Realizarea de economii de scară posibile graţie lărgirii dimensiunilor pieţelor accesibile bull Aceasta antrenează o reducere a costurilor unitare de producţie şi icircn consecinţă fie consumatorii cacircştigă din preţuri mai reduse fie producătorii cacircştigă de pe urma profiturilor mai maribull Există două tipuri de economii de scară
-economii interne de scală care se materializează prin creşterea dimensiunii unităţii productive -economii externe de scală unde dimensiunea sectorului de activitate generează externalităţi pozitive pentru unităţile productive care acţionează icircn interiorul său (forţă de muncă specializată reţele de cercetare de comercializare etc)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Aceste efecte sunt considerate statice PIB creşte ca urmare a realocării resurselor şi acumulării de capital dar creşterea superioară durează doar pacircnă cacircnd economia receptează integral impactul lor pozitiv
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
2 Efecte dinamice
a) Economii de scală
b) Eficienţa X
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
Decurg din stimulentele pe care le creează grupările integraţioniste icircn direcţia creşterii productivităţii muncii ceea ce pune economia pe o traiectorie durabilă de creştere economică superioară Aceasta poate fi obţinută ca urmare a
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
a) Economiile de scală
Dezvoltarea comerţul permite producătorilor să icircşi mărească volumul producţiei cu consecinţa valorificării unor efecte pozitive
Economii şi dezeconomii de scară
CTMTL Zona I Zona II Zona III
FP
Q
I
I 1 FP
Q
I
I=1
FP
Q
I
I 1
Curba ldquoplicrdquo sau curba ldquoicircnfăşurătoarerdquo
Mai concret o icircntreprindere icircși reduce costurile unitare producacircnd mai multe bunuri sau servicii și pe măsură ce crește producția costurile medii scad prin repartizarea costurilor fixe asupra unei producții mai mari
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
- (termen utilizat de Harvey Leibenstein tot mai frecvent este utilizat conceptul de ameliorare a productivităţii totale a factorilor)
b) Eficienţa X
Se referă la măsura productivităţii muncitorilor icircn condiţiile menţinerii constante a tuturor celorlalte input-uri icircn procesul de producţie inclusiv calificările muncitorilor Concurenţa sporită pe care o generează comerţul necesită ca firmele să răspundă mai prompt la modificarea condiţiilor pe piaţă - Ea stimulează firmele să icircşi icircmbunătăţească performanţa economică prin inovări reducătoare de costuri şi să amelioreze calitatea bunurilor produse Fostul prim-ministru britanic Harold McMillan avea icircn vedere acest gen de efect atunci cacircnd se referea la ldquoduşul recerdquo pe care aderarea ţării sale la CEE l-ar reprezenta pentru icircntreprinderile britanice
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
existenţa mai multor concurenţi face mai dificilă realizarea icircnţelegerilor anticoncurenţiale (carteluri)
-reducerea dispersiei cotelor de piaţă deţinute de firme individuale (tipic acestea pierd din cota de piaţă deţinută local şi cacircştigă cote de piaţă icircn exterior dar icircn cadrul grupării) permite restracircngerea cazurilor de existenţă a unor poziţii dominante (monopoluri)
- se elimină reduce segmentarea pieţelor făcacircnd imposibilă mai dificilă discriminarea de preţ
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
Icircn consecinţă are loc o selecţie naturală firmele necompetitive se icircnchid (ies de pe piaţă) sau se reorganizează (fuziuni achiziţii) iar firme noi intră pe piaţă
Icircn mod normal există un compromis inevitabil icircntre valorificarea economiilor de scară pe de-o parte şi intensitatea climatului concurenţial pe de altă parte
Integrarea economică poate atenua sau chiar evita acest compromis deoarece permite firmelor să fie mai mari (deci să valorifice economiile de scală) fără ca numărul lor să fie mai mic
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
Efecte locaţionale - Distribuţia spaţială a activităţilor economice icircntre partenerii din cadrul unei grupări integraţioniste
bull Icircn mod tipic tara din cadrul grupării al cărei avantaj comparativ este cel mai diferit de media mondială este cea mai ameninţată de efectul de deturnare de comerţ comerţul său va fi reorientat către parteneri din grupare ale căror costuri comparative se situează icircntre cele ale sale şi media mondială
Icircn consecinţă dacă un grup de ţări puţin dezvoltate formează o grupare integraţionistă va exista o tendinţă ca cel mai bdquosăracrdquo membru să sufere o pierdere netă de venit din cauza deturnării de comerţ
IcircNTREBĂRI
IcircNTREBĂRI
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa
ACORD COMERCIAL PREFERENŢIAL
-partenerii icircşi acordă reciproc un tratament comercial mai bun decacirct cel aplicat terţilor (tipic taxe vamale reduse eventual la nivel zero) pentru diferite bunuri care fac obiectul comerţului reciproc
- regulile comerciale internaţionale stabilite sub egida Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC) nu permit existenţa unor asemenea acorduri decacirct icircntre ţări icircn curs de dezvoltare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela BalassaZONA DE LIBER SCHIMB
bull partenerii elimină (nu doar reduc) barierele comerciale (nu doar taxele vamale) care afectează cvasi-totalitatea comerţului reciproc (nu doar o parte din acesta) aplicarea de restricţii asupra fluxurilor commerciale reciproce poate fi totuşi permisă icircn cazuri excepţionale măsuri de salvgardare restricţii din considerante legate de situaţia balanţei de plăţi externe
bull fiecare parte icircşi păstrează independenţa icircn formularea regimului comercial aplicabil ţărilor nemembre
nu există nici o raţiune economică pentru care acordurile de liber schimb ar trebui icircncheiate doar icircntre ţări cu un nivel comparabil de dezvoltare economică şi prosperitate
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela BalassaZONA DE LIBER SCHIMB-Z LS
politicile comerciale aplicate de ţările membre terţilor trebuie să fie relativ asemănătoare din punctul de vedere al restricţiilor impuse
deviere de comerţ (trade deflection)
- stimulent puternic pentru nemembri de a icircncerca să icircşi livreze mărfurile icircn icircntreaga zonă de liber schimb utilizacircnd teritoriul ţării membre cu cel mai scăzut nivel de protecţie
Aplicare reguli de origine criterii care trebuie icircndeplinite de bunurile schimbate icircntre ţările membre pentru a fi considerate originare din ţările membre ale zonei de liber schimb şi deci eligibile pentru tratamentul preferenţial
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA VAMALĂ
ZLS ai cărei membrii au o politică comercială comună faţă de terţi
bull Tarif vamal comun
bull Măsuri netarifare comune de protecţie faţă de terţi (măsuri de salvgardare antidumping şi compensatorii)
bullNegocierea şi icircncheierea icircn comun de acorduri comerciale cu ţările terţe
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA VAMALĂ
bull deşi nu mai este nevoie (ca icircn cazul zonelor de liber schimb) de reguli de origine (a căror icircndeplinire trebuie verificată la frontiera fiecărei ţări membre) controalele vamale la frontierele dintre membrii unei uniuni vamale rămacircn pentru a permite
- aplicarea de restricţii icircntre statele membre icircn circumstanţe excepţionale- colectarea de date statistice
Veniturile din icircncasarea taxelor vamale sunt de regulă considerate venituri comune sau sunt distribuite icircntre membri potrivit unei chei de repartiţie predeterminate
Ex porturile Anvers şi Rotterdam Belgia şi Olanda versus piaţa germană
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
Cel mai frecvent icircntacirclnit tip de grupare integraţionistă
superficială este acordul de liber schimb (72 din acordurile notificate la OMC icircn martie 2002)
Acordurile preferenţiale parţiale (19 din notificări)
Uniunile vamale ndash ( 9 din notificări)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
Din punctul de vedere al participanţilor
TREI CATEGORII DE ACORDURI
bull marea majoritate a acordurilor sunt bilaterale (icircntre două ţări)
bullacordurilor la care una din părţi este la racircndul său o grupare integraţionistă crescut icircn ultima vreme ( icircn jur de 20 din totalul acordurilor)
bullacordurile icircn care ambele părţi sunt grupări integraţioniste Deşi icircn curs de negociere de mai mult timp (ex UE-Mercosur nici un asemenea acord nu a fost icircncheiat deocamdată ceea ce sugerează
că aceste construcţii sunt complexe şi dificil de negociat
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa
Din punct de vedere geografic putem distinge icircntre
bull acorduri intervenite icircntre ţări contigue aparţinacircnd aceleiaşi zone geografice
bullacorduri trans-regionale
Icircn ultimii ani au proliferat icircnsă acordurile dintre ţări aflate la mari distanţe geografice din continente diferite (ex EU ndash Africa de Sud SUA ndash Australia Chile ndash Coreea de Sud etc)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa Piaţa comună (piaţa unică)
Reprezintă un progres al integrării economice faţă de stadiul anterior din perspectiva a două dimensiuni
liberalizează circulaţia intra-grupare şi pentru factorii de producţie (nu doar pentru produse)
abordează şi obstacolele care stacircnjenesc fluxurile economice intra-grupare acţionacircnd nu doar la frontierele naţionale ci şi icircn interiorul fiecărei ţări
- norme tehnice sanitare fitosanitare şi veterinare- reglementări fiscale- practici anticoncurenţiale acordarea de drepturi
exclusive (situaţii de monopol) tolerarea instigarea formării de carteluri acordarea de subvenţii (ajutoare de stat)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
bull Stadiu şi mai avansat de integrare icircn care ansamblul politicilor economice şi o bună parte din politicile sociale sunt fie complet unificate fie stracircns coordonate
Icircn plan monetar icircn funcţie de stringenţa gradului de armonizare avut icircn vedere se poate merge
- de la simpla coordonare a cursurilor de schimb (prin ldquolegareardquo monedelor naţionale de o monedă de referinţă)
- pacircnă la adoptarea unei monede comune
Icircncepacircnd cu ldquostadiul 3rdquo (uniunea vamală) realizarea integrării economice propuse reclamă icircn tot mai mare măsură o solidaritate politică icircntre parteneri care au tot mai icircnguste posibilităţi de a se manifesta independent faţă de terţi icircn plan economic
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Această prezentare secvenţială a formelor de integrare economică are mai ales scop didactic Icircn lumea reală
- trecerea succesivă prin toate aceste stadii nu este automată (exemplu Comunitatea Economică Europeană a ldquoţintitrdquo de la bun icircnceput uniunea vamală trecacircnd peste stadiile mai
timpurii)
- formele concrete de integrare economică realizată nu corespund icircntrutotul tiparelor menţionate amalgamacircndu-se adesea trăsături specifice unor forme de integrare diferite
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Patru variabile ale fenomenului integraţionist a) Fluxurile economice
vizateb) Tipuri de bariere abordate
c) Modalităţi de integrare utilizate
d) Nivelul de decizie icircn cadrul grupării
integraţioniste
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
a) Fluxurile economice vizate
Icircn principiu sfera de cuprindere a grupării este cu atacirct mai largă cu cacirct avansăm de la un stadiu la altul astfel că de regulă serviciile şi factorii de producţie ajung să fie cuprinşi doar icircncepacircnd cu bdquostadiul 4rdquo
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară) a) Fluxurile economice vizate- continuare
Există icircnsă tot mai multe excepţii de la acest tipar cum ar fi-bdquoSpaţiul Economic Europeanrdquo (EEA) care nu atinge stadiul de uniune vamală
(deoarece participanţii care sunt membri AELS nu sunt asociaţi politicii comerciale comune a UE) dar acoperă şi libertatea de circulaţie a serviciilor şi a factorilor de producţie
-tot mai multe acorduri de liber schimb (exemplu cele icircncheiate de Chile Australia Noua Zeelandă etc) prevăd şi liberalizarea comerţului reciproc cu servicii
-prevederi referitoare la liberalizarea circulaţiei factorilor de producţie se găsesc icircn unele grupări considerate simple acorduri de liber schimb (acordarea bdquodreptului de stabilirerdquo companiilor din ţările partenere) sau uniuni vamale (exemplu acordul CARICOM prevede libera circulaţie a forţei de muncă)
Pe de altă parte există uniuni vamale care exclud de sub incidenţa lor o parte importantă a comerţului reciproc (exemplu UE ndash Turcia pentru produsele agricole)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
a) Fluxurile economice vizate- continuare Asociația Europeană a Liberului Schimb (AELS European Free Trade Association EFTA) a fost icircnființată icircn 1960 prin semnarea Conventiei de la Stockholm Scopul inițial al acestei organizații internaționale era de a elimina taxele vamale asupra produselor industriale icircn comerțul dintre statele membre Prin convenția AELS statele AELS au stabilit o zonă de liber-schimb pentru comerțul mărfurilor Convenția a fost completată ulterior printr-un acord de integrare economică pentru sectorul de servicii Spre deosebire de UE icircnsă AELS nu este o uniune vamală ceea ce icircnseamnă că fiecare stat membru AELS poate stabili icircn principiu liber taxele vamale și politica comercială externă privind state terțe (non-AELS) Membrii fondatori au fost Marea Britanie Danemarca Norvegia Suedia Austria Elveţia și Portugalia Finlanda a devenit membru asociat icircn 1961 (devenind membru cu drepturi depline icircn 1966 iar Islanda icircn 1970 Regatul Unit și Danemarca intră icircn Comunitatea Europeană icircn 1973 (icircmpreună cu Irlanda icircncetacircnd prin urmare să fie membre AELS Portugalia a părăsit de asemenea AELS pentru a intra icircn Comunitatea Europeană icircn 1986 Liechtenstein se alătură AELS icircn 1991 interesele sale fiind reprezentate pacircnă atunci de Elveţia Icircn 1995 Austria Suedia și
Finlanda devin membre UE și părăsesc AELSMembrii actuali ai Asociației Europene a Liberului Schimb sunt Islanda Liechtenstein Norvegia și Elveţia
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară) b) Tipuri de bariere
abordate- bariere care acţionează la
frontieră
- bariere care acţionează icircn interiorul frontierelor naţionale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
- integrare negativă
c) Modalităţi de integrare utilizate
- integrarea pozitivă
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Integrare negativă presupune
-eliminarea obstacolelor existente (roll-back) şi abţinerea de la aplicarea de noi obstacole (standstill) icircn calea fluxurilor economice reciproce
-presupune o postură pasivă (hands off) şi nu reclamă existenţa unei capacităţi administrative deosebite
c) Modalităţi de integrare utilizate
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară) c) Modalităţi de integrare
utilizateIntegrarea pozitivă presupune
-intervenţia activă a autorităţilor pentru a evita apariţia de
obstacole icircn calea fluxurilor economice reciproce care decurg din existenţa unor reglementări naţionale diferite care pot afecta importurile comparativ mai mult decacirct producţia autohtonă
-o postură activă (hands on) ceea ce reclamă existenţa unei capacităţi administrative satisfăcătoare Se poate manifesta prin
armonizarea reglementărilor naţionale adoptarea de reglementări supranaţionale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
d) Nivelul de decizie icircn cadrul grupării integraţioniste
Nivelul integuvernamental este larg precumpănitor majoritatea grupărilor integraţioniste nu cunosc alt nivel de decizie decacirct cel interguvernamental pe cacircnd elementele de supranaţionalitate existente icircn anumite grupări sunt aplicabile doar anumitor domenii nu icircntregii palete de domenii acoperite de gruparea respectivă
Nivelul supranaţional cunoaşte cea mai largă sferă de manifestare icircn cadrul UE dar trebuie menţionat că şi aici există numeroase domenii unde statele membre păstează un drept de decizie distinct de cel exercitat la nivelul organelor comunitare (cazul aşa-numitelor competenţe mixte şi naţionale)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
d) Nivelul de decizie icircn cadrul grupării integraţioniste-continuare
competenţa exclusiv supranaţională (aşa-numita competenţă exclusivă) există icircn următoarele domenii
- politica comercială - politica de concurenţă - uniunea (politica) vamală- conservarea resurselor biologice ale mării icircn cadrul politicii
comune icircn domeniul pescuitului- politica monetară pentru ţările din zona euro
Foarte puţine alte grupări integraţioniste s-au ldquodotatrdquo cu organisme supranaţionale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela BalassaUNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Blocurile economice comerciale ndashforme de integrare
Crearea GATT a marcat icircnceputul unei lungi perioade de liberalizare progresivă a comerţului internaţional pe principii nediscriminatori
[1] GATT - Acordul General pentru Tarife și Comerț (The General Agreement on Tariffs and Trade) a fost negociat icircn timpul Conferinței ONU pentru Comerț și Ocuparea forței de muncă și a fost rezultatul eşecului de negociere a guvernelor de a crea Organizația Internaţională a Comerțului (ITO) GATT a fost format icircn 1947 și a durat pacircnă icircn 1994 cacircnd a fost icircnlocuit de către Organizaţia Mondială a Comerţului icircn 1995 Textul original GATT (GATT 1947) este icircncă icircn vigoare icircn cadrul OMC sub rezerva modificărilor GATT din 1994
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Blocurile economice comerciale ndashforme de integrare
Icircn afară de premisele economice şi politice au fost aduşi icircn discuţie chiar factori geografici şi culturali bull GeograficiPaul Krugman apreciază că proximitatea geografică dă naştere unor blocuri comerciale bdquonaturalerdquo create icircntre parteneri care derulează icircntre ei o parte semnificativă din fluxurile lor comercialebullCulturali Samuel Huntington prezintă cultura drept o forţă care uneşte şi divide totodată icircn consecinţă ţările cu afinităţi culturale cooperează economic şi politic iar organizaţiile internaţionale cum ar fi de exemplu Uniunea Europeană formate din state cu trăsături culturale comune au mai mult suces decacirct cele care icircncearcă să transceadă culturile
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Blocurile economice comerciale ndashforme de integrare
Prima este trecerea de la un regionalism icircnchis la unul deschis Multe dintre blocurile comerciale icircnfiinţate icircn anii 60 -70 se bazează pe o politică de substituire a importurilor şi impunerea barierelor externe ridicate
Noul val se caracterizează printr-o deschidere mai mare faţă de exterior şi o disponibilitate mai mare de a susţine decacirct de a controla comerţul internaţional
A doua este apariţia blocurilor comerciale icircn care sunt parteneri atacirct din statele dezvoltare cacirct şi din ţările icircn curs de dezvoltare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa
Elemente definitorii ale diferitelor forme de aranjamente de integrare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
B Efecte locaţionale - Distribuţia spaţială a activităţilor economice icircntre partenerii din cadrul unei grupări integraţioniste
1 Efecte statice
a) Crearea de comerţ
b) Deturnare de comerţ
c) Stimularea consumului
d) Pierderea din icircncasări de taxe vamale
e) Ameliorarea raportului de schimb
2 Efecte dinamice
a) Economii de scală
b) Eficienţa X
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
1 Efecte statice
a) Crearea de comerţ
b) Deturnare de comerţ
c) Stimularea consumului
d) Pierderea din icircncasări de taxe vamale
e) Ameliorarea raportului de schimb
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
a) Crearea de comerţ
bullIcircnlocuirea produselor autohtone (mai) scumpe cu produse importate (mai) ieftine provenite din ţările partenere sunt economisite resurse utilizate pentru satisfacerea nevoilor de consum intern ceea ce reprezintă un cacircştig de bunăstare pentru economia icircn cauză
Conceptele de creare a fost introduse de Jacob Viner (1950)
Avantaj competitiv Mihail Manoilescu- (1891-1950) Theacuteorie du protectionnisme et de leacutechange international - Editura Giard Paris 382 p
Pentru procurarea bunurilor economice arăta Manoilescu ţara agricolă dispunea de două căi posibile 1048707 calea indirectă (sau comercială) care consta icircn importul unor produse cu o productivitate a muncii inferioară mediei naţionale 1048707 calea directă (sau industrială) care consta icircn producerea icircn interiorul ţării a unor mărfuri cu o productivitate a muncii superioară mediei naţionale Pentru a determina dacă o marfă trebuia importată sau produsă icircn ţară era necesar să se compare productivitatea muncii aferente respectivei mărfi cu productivitatea medie naţională
Mihail Manoilescu- (1891-1950) Theacuteorie du protectionnisme et de leacutechange international - Editura
Giard Paris
a) Crearea de comerţ
a) Crearea de comerţ
)lei(granitapesteprodusemarfurilorpretul
)lei(tarainprodusemarfurilorpretulCSCS nomreal
Studiu de cazCursul de schimb nominal 1$=19800 lei preţurile unor mărfuri similare sunt icircn Romacircnia 100 miliarde lei iar icircn SUA 4500000 $ Să se determine cursul de schimb real şi să se explice semnificaţia sa
121lei00000010089
lei000000000100
$0005004
lei000000000100
lei19800
1CSreal
Aceasta icircnseamnă că mărfurile produse icircn Romacircnia au un preţ relativ care reprezintă 112 din preţul mărfii similare americane cea ce arată că mărfurile americane vor fi mai ieftine decacirct cele romacircneşti
2p
1pnomreal I
ICSCS
Ip1 - indicele preţurilor icircn ţara de referinţăIp2 - indicele preţurilor icircn ţara cu care se execută
tranzacţiile
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţ
bull Icircnlocuirea importurilor mai ieftine din restul lumii cu importuri mai scumpe din ţările partenere pierdere de bunăstare pentru economia icircn cauză
bull Icircn plus efectul de deturnare de comerţ este resimţit negativ şi de producătorii din ţările terţe care icircşi pierd din debuşeele de export
Conceptele de creare a fost introduse de Jacob Viner (1950)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţIcircn cazuri particulare crearea şi respectiv deturnarea de
comerţ pot avea efecte opuse celor aşteptate
- crearea de efecte de comerţ poate genera şocuri de ajustare violente
- deturnarea de comerţ poate genera economii de scală care se traduc icircn reducerea costurilor efect repercutat ulterior asupra consumatorilor prin preţuri mai mici
- icircn asemenea cazuri sporul de venit astfel generat icircm cadrul grupării integraţioniste poate duce la creşterea cererii de bunuri şi servicii din ţările terţe
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţEconomii şi dezeconomii de scară
CTMTL Zona I Zona II Zona III
FP
Q
I
I 1 FP
Q
I
I=1
FP
Q
I
I 1
Curba ldquoplicrdquo sau curba ldquoicircnfăşurătoarerdquo
Icircn economie economia de scară (icircn engleză economies of scale) este un termen ce descrie ceea ce se icircntacircmplă atunci cacircnd cantitățile de factori utilizați icircn producție cresc bull Mai concret o icircntreprindere icircși reduce costurile unitare producacircnd mai multe bunuri sau servicii și pe măsură ce crește producția costurile medii scad prin repartizarea costurilor fixe asupra unei producții mai mari
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
c) Stimularea consumului
bull Graţie scăderii preţurilor interne ca urmare a reducerii barierelor la import consumul va creşte
bull Acest surplus al consumatorilor reprezintă un cacircştig de bunăstare pentru ţara importatoare
bull Deoarece consumul suplimentar astfel generat va fi satisfăcut din import acest efect mai este denumit şi expansiune de comerţ (concept introdus de James Meade 1955)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
d) Pierderea din icircncasări din taxe vamale
Acest fenomen are loc icircn două situaţii
-ca urmare a eliminării taxelor vamale percepute asupra importurilor din ţările partenere care s-ar fi efectuat oricum (pentru că exportatorii respectivi erau cei mai competitivi chiar şi icircn raport cu cei din ţările terţe)
- ca urmare a fenomenului de deturnare de comerţ (pentru că importuri din ţări terţe asupra cărora s-ar fi perceput taxe vamale sunt icircnlocuite de importuri din ţări partenere cărora nu li se aplică taxe vamale)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
e) Ameliorarea raportului de schimb
Raportul de schimb = raportul procentual icircntre indicele preţurilor medii de export şi indicele preţurilor medii de import O ameliorare a raportului de schimb are semnificaţia că ţara respectivă trebuie să exporte mai puţin pentru a importa aceeaşi cantitate de mărfuri (sau obţine o cantitate mai mare de mărfuri dim import exportacircnd la fel de mult)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
e) Ameliorarea raportului de schimb
O grupare integraţionistă icircşi poate ameliora raportul de schimb icircn două feluri care pot exista simultan
- spontan ca urmare a efectului de deturnare de comerţ scade cererea pentru importurile din restul lumii deci preţurile acestora se ajustează icircn jos
- deliberat prin manipularea restricţiilor la import (tipic majorarea taxelor vamale)
Condiţia indispensabilă pentru materializarea acestui efect este ca gruparea integraţionistă să fie bdquomarerdquo adică să dispună de o forţă economică suficientă pentru a influenţa semnificativ cererea mondială pentru diverse produse
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Teoria domino a regionalismului [Richard Baldwin 1997]
Odata iniţiată o grupare integraţionistă outsiderii sunt stimulaţi să adere la ea efectele negative pentru terţi (deturnarea de comerţ şisau deteriorarea raportului de schimb) mobilizează forţele acestora in favoarea aderării
Presiunea icircn sensul aderării creşte odata cu dimensiunea blocului comercial cu cacirct acesta este mai mare cu atacirct mai atractivă este participarea pentru outsideri
Icircn consecinţă o singură integrare poate genera runde succesive de extindere (efect multiplicator)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Teoria domino a regionalismului [Richard Baldwin 1997]O ilustrare empirică a acestei teorii o oferă ordinea icircn care au fost organizate referendumurile pentru extinderea din 1995 a UE (Austria Finlanda Suedia Norvegia) icircncepacircnd cu ţările cele mai favorabile aderării tocmai pentru a spori presiunea asupra celor care urmau
Limită se bazează pe ipoteza că bdquoinsideriirdquo nu vor bloca extinderea grupăriiElementul care poate icircnclina balanţa este faptul că reacţia faţă de pierderi potenţiale tinde să fie mai puternică decacirct pentru obţinerea de cacircştiguri potenţiale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Relaţie directă structuri concurenţiale potenţial de creare comerţ mai mare
bull Cu cacirct economiile participante au structuri mai concurenţiale cu atacirct potenţialul de creare de comerţ este mai mare
bullInvers cu cacirct economiile participante sunt mai complementare cu atacirct potenţialul de deturnare de comerţ este mai mare
bull Cu cacirct preţurile interne icircn interiorul grupării integraţioniste sunt mai apropiate de preţurile mondiale cu atacirct potenţialul de creare de comerţ este mai mare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Realizarea de economii de scară posibile graţie lărgirii dimensiunilor pieţelor accesibile bull Aceasta antrenează o reducere a costurilor unitare de producţie şi icircn consecinţă fie consumatorii cacircştigă din preţuri mai reduse fie producătorii cacircştigă de pe urma profiturilor mai maribull Există două tipuri de economii de scară
-economii interne de scală care se materializează prin creşterea dimensiunii unităţii productive -economii externe de scală unde dimensiunea sectorului de activitate generează externalităţi pozitive pentru unităţile productive care acţionează icircn interiorul său (forţă de muncă specializată reţele de cercetare de comercializare etc)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Aceste efecte sunt considerate statice PIB creşte ca urmare a realocării resurselor şi acumulării de capital dar creşterea superioară durează doar pacircnă cacircnd economia receptează integral impactul lor pozitiv
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
2 Efecte dinamice
a) Economii de scală
b) Eficienţa X
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
Decurg din stimulentele pe care le creează grupările integraţioniste icircn direcţia creşterii productivităţii muncii ceea ce pune economia pe o traiectorie durabilă de creştere economică superioară Aceasta poate fi obţinută ca urmare a
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
a) Economiile de scală
Dezvoltarea comerţul permite producătorilor să icircşi mărească volumul producţiei cu consecinţa valorificării unor efecte pozitive
Economii şi dezeconomii de scară
CTMTL Zona I Zona II Zona III
FP
Q
I
I 1 FP
Q
I
I=1
FP
Q
I
I 1
Curba ldquoplicrdquo sau curba ldquoicircnfăşurătoarerdquo
Mai concret o icircntreprindere icircși reduce costurile unitare producacircnd mai multe bunuri sau servicii și pe măsură ce crește producția costurile medii scad prin repartizarea costurilor fixe asupra unei producții mai mari
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
- (termen utilizat de Harvey Leibenstein tot mai frecvent este utilizat conceptul de ameliorare a productivităţii totale a factorilor)
b) Eficienţa X
Se referă la măsura productivităţii muncitorilor icircn condiţiile menţinerii constante a tuturor celorlalte input-uri icircn procesul de producţie inclusiv calificările muncitorilor Concurenţa sporită pe care o generează comerţul necesită ca firmele să răspundă mai prompt la modificarea condiţiilor pe piaţă - Ea stimulează firmele să icircşi icircmbunătăţească performanţa economică prin inovări reducătoare de costuri şi să amelioreze calitatea bunurilor produse Fostul prim-ministru britanic Harold McMillan avea icircn vedere acest gen de efect atunci cacircnd se referea la ldquoduşul recerdquo pe care aderarea ţării sale la CEE l-ar reprezenta pentru icircntreprinderile britanice
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
existenţa mai multor concurenţi face mai dificilă realizarea icircnţelegerilor anticoncurenţiale (carteluri)
-reducerea dispersiei cotelor de piaţă deţinute de firme individuale (tipic acestea pierd din cota de piaţă deţinută local şi cacircştigă cote de piaţă icircn exterior dar icircn cadrul grupării) permite restracircngerea cazurilor de existenţă a unor poziţii dominante (monopoluri)
- se elimină reduce segmentarea pieţelor făcacircnd imposibilă mai dificilă discriminarea de preţ
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
Icircn consecinţă are loc o selecţie naturală firmele necompetitive se icircnchid (ies de pe piaţă) sau se reorganizează (fuziuni achiziţii) iar firme noi intră pe piaţă
Icircn mod normal există un compromis inevitabil icircntre valorificarea economiilor de scară pe de-o parte şi intensitatea climatului concurenţial pe de altă parte
Integrarea economică poate atenua sau chiar evita acest compromis deoarece permite firmelor să fie mai mari (deci să valorifice economiile de scală) fără ca numărul lor să fie mai mic
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
Efecte locaţionale - Distribuţia spaţială a activităţilor economice icircntre partenerii din cadrul unei grupări integraţioniste
bull Icircn mod tipic tara din cadrul grupării al cărei avantaj comparativ este cel mai diferit de media mondială este cea mai ameninţată de efectul de deturnare de comerţ comerţul său va fi reorientat către parteneri din grupare ale căror costuri comparative se situează icircntre cele ale sale şi media mondială
Icircn consecinţă dacă un grup de ţări puţin dezvoltate formează o grupare integraţionistă va exista o tendinţă ca cel mai bdquosăracrdquo membru să sufere o pierdere netă de venit din cauza deturnării de comerţ
IcircNTREBĂRI
IcircNTREBĂRI
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela BalassaZONA DE LIBER SCHIMB
bull partenerii elimină (nu doar reduc) barierele comerciale (nu doar taxele vamale) care afectează cvasi-totalitatea comerţului reciproc (nu doar o parte din acesta) aplicarea de restricţii asupra fluxurilor commerciale reciproce poate fi totuşi permisă icircn cazuri excepţionale măsuri de salvgardare restricţii din considerante legate de situaţia balanţei de plăţi externe
bull fiecare parte icircşi păstrează independenţa icircn formularea regimului comercial aplicabil ţărilor nemembre
nu există nici o raţiune economică pentru care acordurile de liber schimb ar trebui icircncheiate doar icircntre ţări cu un nivel comparabil de dezvoltare economică şi prosperitate
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela BalassaZONA DE LIBER SCHIMB-Z LS
politicile comerciale aplicate de ţările membre terţilor trebuie să fie relativ asemănătoare din punctul de vedere al restricţiilor impuse
deviere de comerţ (trade deflection)
- stimulent puternic pentru nemembri de a icircncerca să icircşi livreze mărfurile icircn icircntreaga zonă de liber schimb utilizacircnd teritoriul ţării membre cu cel mai scăzut nivel de protecţie
Aplicare reguli de origine criterii care trebuie icircndeplinite de bunurile schimbate icircntre ţările membre pentru a fi considerate originare din ţările membre ale zonei de liber schimb şi deci eligibile pentru tratamentul preferenţial
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA VAMALĂ
ZLS ai cărei membrii au o politică comercială comună faţă de terţi
bull Tarif vamal comun
bull Măsuri netarifare comune de protecţie faţă de terţi (măsuri de salvgardare antidumping şi compensatorii)
bullNegocierea şi icircncheierea icircn comun de acorduri comerciale cu ţările terţe
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA VAMALĂ
bull deşi nu mai este nevoie (ca icircn cazul zonelor de liber schimb) de reguli de origine (a căror icircndeplinire trebuie verificată la frontiera fiecărei ţări membre) controalele vamale la frontierele dintre membrii unei uniuni vamale rămacircn pentru a permite
- aplicarea de restricţii icircntre statele membre icircn circumstanţe excepţionale- colectarea de date statistice
Veniturile din icircncasarea taxelor vamale sunt de regulă considerate venituri comune sau sunt distribuite icircntre membri potrivit unei chei de repartiţie predeterminate
Ex porturile Anvers şi Rotterdam Belgia şi Olanda versus piaţa germană
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
Cel mai frecvent icircntacirclnit tip de grupare integraţionistă
superficială este acordul de liber schimb (72 din acordurile notificate la OMC icircn martie 2002)
Acordurile preferenţiale parţiale (19 din notificări)
Uniunile vamale ndash ( 9 din notificări)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
Din punctul de vedere al participanţilor
TREI CATEGORII DE ACORDURI
bull marea majoritate a acordurilor sunt bilaterale (icircntre două ţări)
bullacordurilor la care una din părţi este la racircndul său o grupare integraţionistă crescut icircn ultima vreme ( icircn jur de 20 din totalul acordurilor)
bullacordurile icircn care ambele părţi sunt grupări integraţioniste Deşi icircn curs de negociere de mai mult timp (ex UE-Mercosur nici un asemenea acord nu a fost icircncheiat deocamdată ceea ce sugerează
că aceste construcţii sunt complexe şi dificil de negociat
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa
Din punct de vedere geografic putem distinge icircntre
bull acorduri intervenite icircntre ţări contigue aparţinacircnd aceleiaşi zone geografice
bullacorduri trans-regionale
Icircn ultimii ani au proliferat icircnsă acordurile dintre ţări aflate la mari distanţe geografice din continente diferite (ex EU ndash Africa de Sud SUA ndash Australia Chile ndash Coreea de Sud etc)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa Piaţa comună (piaţa unică)
Reprezintă un progres al integrării economice faţă de stadiul anterior din perspectiva a două dimensiuni
liberalizează circulaţia intra-grupare şi pentru factorii de producţie (nu doar pentru produse)
abordează şi obstacolele care stacircnjenesc fluxurile economice intra-grupare acţionacircnd nu doar la frontierele naţionale ci şi icircn interiorul fiecărei ţări
- norme tehnice sanitare fitosanitare şi veterinare- reglementări fiscale- practici anticoncurenţiale acordarea de drepturi
exclusive (situaţii de monopol) tolerarea instigarea formării de carteluri acordarea de subvenţii (ajutoare de stat)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
bull Stadiu şi mai avansat de integrare icircn care ansamblul politicilor economice şi o bună parte din politicile sociale sunt fie complet unificate fie stracircns coordonate
Icircn plan monetar icircn funcţie de stringenţa gradului de armonizare avut icircn vedere se poate merge
- de la simpla coordonare a cursurilor de schimb (prin ldquolegareardquo monedelor naţionale de o monedă de referinţă)
- pacircnă la adoptarea unei monede comune
Icircncepacircnd cu ldquostadiul 3rdquo (uniunea vamală) realizarea integrării economice propuse reclamă icircn tot mai mare măsură o solidaritate politică icircntre parteneri care au tot mai icircnguste posibilităţi de a se manifesta independent faţă de terţi icircn plan economic
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Această prezentare secvenţială a formelor de integrare economică are mai ales scop didactic Icircn lumea reală
- trecerea succesivă prin toate aceste stadii nu este automată (exemplu Comunitatea Economică Europeană a ldquoţintitrdquo de la bun icircnceput uniunea vamală trecacircnd peste stadiile mai
timpurii)
- formele concrete de integrare economică realizată nu corespund icircntrutotul tiparelor menţionate amalgamacircndu-se adesea trăsături specifice unor forme de integrare diferite
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Patru variabile ale fenomenului integraţionist a) Fluxurile economice
vizateb) Tipuri de bariere abordate
c) Modalităţi de integrare utilizate
d) Nivelul de decizie icircn cadrul grupării
integraţioniste
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
a) Fluxurile economice vizate
Icircn principiu sfera de cuprindere a grupării este cu atacirct mai largă cu cacirct avansăm de la un stadiu la altul astfel că de regulă serviciile şi factorii de producţie ajung să fie cuprinşi doar icircncepacircnd cu bdquostadiul 4rdquo
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară) a) Fluxurile economice vizate- continuare
Există icircnsă tot mai multe excepţii de la acest tipar cum ar fi-bdquoSpaţiul Economic Europeanrdquo (EEA) care nu atinge stadiul de uniune vamală
(deoarece participanţii care sunt membri AELS nu sunt asociaţi politicii comerciale comune a UE) dar acoperă şi libertatea de circulaţie a serviciilor şi a factorilor de producţie
-tot mai multe acorduri de liber schimb (exemplu cele icircncheiate de Chile Australia Noua Zeelandă etc) prevăd şi liberalizarea comerţului reciproc cu servicii
-prevederi referitoare la liberalizarea circulaţiei factorilor de producţie se găsesc icircn unele grupări considerate simple acorduri de liber schimb (acordarea bdquodreptului de stabilirerdquo companiilor din ţările partenere) sau uniuni vamale (exemplu acordul CARICOM prevede libera circulaţie a forţei de muncă)
Pe de altă parte există uniuni vamale care exclud de sub incidenţa lor o parte importantă a comerţului reciproc (exemplu UE ndash Turcia pentru produsele agricole)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
a) Fluxurile economice vizate- continuare Asociația Europeană a Liberului Schimb (AELS European Free Trade Association EFTA) a fost icircnființată icircn 1960 prin semnarea Conventiei de la Stockholm Scopul inițial al acestei organizații internaționale era de a elimina taxele vamale asupra produselor industriale icircn comerțul dintre statele membre Prin convenția AELS statele AELS au stabilit o zonă de liber-schimb pentru comerțul mărfurilor Convenția a fost completată ulterior printr-un acord de integrare economică pentru sectorul de servicii Spre deosebire de UE icircnsă AELS nu este o uniune vamală ceea ce icircnseamnă că fiecare stat membru AELS poate stabili icircn principiu liber taxele vamale și politica comercială externă privind state terțe (non-AELS) Membrii fondatori au fost Marea Britanie Danemarca Norvegia Suedia Austria Elveţia și Portugalia Finlanda a devenit membru asociat icircn 1961 (devenind membru cu drepturi depline icircn 1966 iar Islanda icircn 1970 Regatul Unit și Danemarca intră icircn Comunitatea Europeană icircn 1973 (icircmpreună cu Irlanda icircncetacircnd prin urmare să fie membre AELS Portugalia a părăsit de asemenea AELS pentru a intra icircn Comunitatea Europeană icircn 1986 Liechtenstein se alătură AELS icircn 1991 interesele sale fiind reprezentate pacircnă atunci de Elveţia Icircn 1995 Austria Suedia și
Finlanda devin membre UE și părăsesc AELSMembrii actuali ai Asociației Europene a Liberului Schimb sunt Islanda Liechtenstein Norvegia și Elveţia
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară) b) Tipuri de bariere
abordate- bariere care acţionează la
frontieră
- bariere care acţionează icircn interiorul frontierelor naţionale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
- integrare negativă
c) Modalităţi de integrare utilizate
- integrarea pozitivă
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Integrare negativă presupune
-eliminarea obstacolelor existente (roll-back) şi abţinerea de la aplicarea de noi obstacole (standstill) icircn calea fluxurilor economice reciproce
-presupune o postură pasivă (hands off) şi nu reclamă existenţa unei capacităţi administrative deosebite
c) Modalităţi de integrare utilizate
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară) c) Modalităţi de integrare
utilizateIntegrarea pozitivă presupune
-intervenţia activă a autorităţilor pentru a evita apariţia de
obstacole icircn calea fluxurilor economice reciproce care decurg din existenţa unor reglementări naţionale diferite care pot afecta importurile comparativ mai mult decacirct producţia autohtonă
-o postură activă (hands on) ceea ce reclamă existenţa unei capacităţi administrative satisfăcătoare Se poate manifesta prin
armonizarea reglementărilor naţionale adoptarea de reglementări supranaţionale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
d) Nivelul de decizie icircn cadrul grupării integraţioniste
Nivelul integuvernamental este larg precumpănitor majoritatea grupărilor integraţioniste nu cunosc alt nivel de decizie decacirct cel interguvernamental pe cacircnd elementele de supranaţionalitate existente icircn anumite grupări sunt aplicabile doar anumitor domenii nu icircntregii palete de domenii acoperite de gruparea respectivă
Nivelul supranaţional cunoaşte cea mai largă sferă de manifestare icircn cadrul UE dar trebuie menţionat că şi aici există numeroase domenii unde statele membre păstează un drept de decizie distinct de cel exercitat la nivelul organelor comunitare (cazul aşa-numitelor competenţe mixte şi naţionale)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
d) Nivelul de decizie icircn cadrul grupării integraţioniste-continuare
competenţa exclusiv supranaţională (aşa-numita competenţă exclusivă) există icircn următoarele domenii
- politica comercială - politica de concurenţă - uniunea (politica) vamală- conservarea resurselor biologice ale mării icircn cadrul politicii
comune icircn domeniul pescuitului- politica monetară pentru ţările din zona euro
Foarte puţine alte grupări integraţioniste s-au ldquodotatrdquo cu organisme supranaţionale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela BalassaUNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Blocurile economice comerciale ndashforme de integrare
Crearea GATT a marcat icircnceputul unei lungi perioade de liberalizare progresivă a comerţului internaţional pe principii nediscriminatori
[1] GATT - Acordul General pentru Tarife și Comerț (The General Agreement on Tariffs and Trade) a fost negociat icircn timpul Conferinței ONU pentru Comerț și Ocuparea forței de muncă și a fost rezultatul eşecului de negociere a guvernelor de a crea Organizația Internaţională a Comerțului (ITO) GATT a fost format icircn 1947 și a durat pacircnă icircn 1994 cacircnd a fost icircnlocuit de către Organizaţia Mondială a Comerţului icircn 1995 Textul original GATT (GATT 1947) este icircncă icircn vigoare icircn cadrul OMC sub rezerva modificărilor GATT din 1994
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Blocurile economice comerciale ndashforme de integrare
Icircn afară de premisele economice şi politice au fost aduşi icircn discuţie chiar factori geografici şi culturali bull GeograficiPaul Krugman apreciază că proximitatea geografică dă naştere unor blocuri comerciale bdquonaturalerdquo create icircntre parteneri care derulează icircntre ei o parte semnificativă din fluxurile lor comercialebullCulturali Samuel Huntington prezintă cultura drept o forţă care uneşte şi divide totodată icircn consecinţă ţările cu afinităţi culturale cooperează economic şi politic iar organizaţiile internaţionale cum ar fi de exemplu Uniunea Europeană formate din state cu trăsături culturale comune au mai mult suces decacirct cele care icircncearcă să transceadă culturile
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Blocurile economice comerciale ndashforme de integrare
Prima este trecerea de la un regionalism icircnchis la unul deschis Multe dintre blocurile comerciale icircnfiinţate icircn anii 60 -70 se bazează pe o politică de substituire a importurilor şi impunerea barierelor externe ridicate
Noul val se caracterizează printr-o deschidere mai mare faţă de exterior şi o disponibilitate mai mare de a susţine decacirct de a controla comerţul internaţional
A doua este apariţia blocurilor comerciale icircn care sunt parteneri atacirct din statele dezvoltare cacirct şi din ţările icircn curs de dezvoltare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa
Elemente definitorii ale diferitelor forme de aranjamente de integrare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
B Efecte locaţionale - Distribuţia spaţială a activităţilor economice icircntre partenerii din cadrul unei grupări integraţioniste
1 Efecte statice
a) Crearea de comerţ
b) Deturnare de comerţ
c) Stimularea consumului
d) Pierderea din icircncasări de taxe vamale
e) Ameliorarea raportului de schimb
2 Efecte dinamice
a) Economii de scală
b) Eficienţa X
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
1 Efecte statice
a) Crearea de comerţ
b) Deturnare de comerţ
c) Stimularea consumului
d) Pierderea din icircncasări de taxe vamale
e) Ameliorarea raportului de schimb
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
a) Crearea de comerţ
bullIcircnlocuirea produselor autohtone (mai) scumpe cu produse importate (mai) ieftine provenite din ţările partenere sunt economisite resurse utilizate pentru satisfacerea nevoilor de consum intern ceea ce reprezintă un cacircştig de bunăstare pentru economia icircn cauză
Conceptele de creare a fost introduse de Jacob Viner (1950)
Avantaj competitiv Mihail Manoilescu- (1891-1950) Theacuteorie du protectionnisme et de leacutechange international - Editura Giard Paris 382 p
Pentru procurarea bunurilor economice arăta Manoilescu ţara agricolă dispunea de două căi posibile 1048707 calea indirectă (sau comercială) care consta icircn importul unor produse cu o productivitate a muncii inferioară mediei naţionale 1048707 calea directă (sau industrială) care consta icircn producerea icircn interiorul ţării a unor mărfuri cu o productivitate a muncii superioară mediei naţionale Pentru a determina dacă o marfă trebuia importată sau produsă icircn ţară era necesar să se compare productivitatea muncii aferente respectivei mărfi cu productivitatea medie naţională
Mihail Manoilescu- (1891-1950) Theacuteorie du protectionnisme et de leacutechange international - Editura
Giard Paris
a) Crearea de comerţ
a) Crearea de comerţ
)lei(granitapesteprodusemarfurilorpretul
)lei(tarainprodusemarfurilorpretulCSCS nomreal
Studiu de cazCursul de schimb nominal 1$=19800 lei preţurile unor mărfuri similare sunt icircn Romacircnia 100 miliarde lei iar icircn SUA 4500000 $ Să se determine cursul de schimb real şi să se explice semnificaţia sa
121lei00000010089
lei000000000100
$0005004
lei000000000100
lei19800
1CSreal
Aceasta icircnseamnă că mărfurile produse icircn Romacircnia au un preţ relativ care reprezintă 112 din preţul mărfii similare americane cea ce arată că mărfurile americane vor fi mai ieftine decacirct cele romacircneşti
2p
1pnomreal I
ICSCS
Ip1 - indicele preţurilor icircn ţara de referinţăIp2 - indicele preţurilor icircn ţara cu care se execută
tranzacţiile
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţ
bull Icircnlocuirea importurilor mai ieftine din restul lumii cu importuri mai scumpe din ţările partenere pierdere de bunăstare pentru economia icircn cauză
bull Icircn plus efectul de deturnare de comerţ este resimţit negativ şi de producătorii din ţările terţe care icircşi pierd din debuşeele de export
Conceptele de creare a fost introduse de Jacob Viner (1950)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţIcircn cazuri particulare crearea şi respectiv deturnarea de
comerţ pot avea efecte opuse celor aşteptate
- crearea de efecte de comerţ poate genera şocuri de ajustare violente
- deturnarea de comerţ poate genera economii de scală care se traduc icircn reducerea costurilor efect repercutat ulterior asupra consumatorilor prin preţuri mai mici
- icircn asemenea cazuri sporul de venit astfel generat icircm cadrul grupării integraţioniste poate duce la creşterea cererii de bunuri şi servicii din ţările terţe
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţEconomii şi dezeconomii de scară
CTMTL Zona I Zona II Zona III
FP
Q
I
I 1 FP
Q
I
I=1
FP
Q
I
I 1
Curba ldquoplicrdquo sau curba ldquoicircnfăşurătoarerdquo
Icircn economie economia de scară (icircn engleză economies of scale) este un termen ce descrie ceea ce se icircntacircmplă atunci cacircnd cantitățile de factori utilizați icircn producție cresc bull Mai concret o icircntreprindere icircși reduce costurile unitare producacircnd mai multe bunuri sau servicii și pe măsură ce crește producția costurile medii scad prin repartizarea costurilor fixe asupra unei producții mai mari
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
c) Stimularea consumului
bull Graţie scăderii preţurilor interne ca urmare a reducerii barierelor la import consumul va creşte
bull Acest surplus al consumatorilor reprezintă un cacircştig de bunăstare pentru ţara importatoare
bull Deoarece consumul suplimentar astfel generat va fi satisfăcut din import acest efect mai este denumit şi expansiune de comerţ (concept introdus de James Meade 1955)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
d) Pierderea din icircncasări din taxe vamale
Acest fenomen are loc icircn două situaţii
-ca urmare a eliminării taxelor vamale percepute asupra importurilor din ţările partenere care s-ar fi efectuat oricum (pentru că exportatorii respectivi erau cei mai competitivi chiar şi icircn raport cu cei din ţările terţe)
- ca urmare a fenomenului de deturnare de comerţ (pentru că importuri din ţări terţe asupra cărora s-ar fi perceput taxe vamale sunt icircnlocuite de importuri din ţări partenere cărora nu li se aplică taxe vamale)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
e) Ameliorarea raportului de schimb
Raportul de schimb = raportul procentual icircntre indicele preţurilor medii de export şi indicele preţurilor medii de import O ameliorare a raportului de schimb are semnificaţia că ţara respectivă trebuie să exporte mai puţin pentru a importa aceeaşi cantitate de mărfuri (sau obţine o cantitate mai mare de mărfuri dim import exportacircnd la fel de mult)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
e) Ameliorarea raportului de schimb
O grupare integraţionistă icircşi poate ameliora raportul de schimb icircn două feluri care pot exista simultan
- spontan ca urmare a efectului de deturnare de comerţ scade cererea pentru importurile din restul lumii deci preţurile acestora se ajustează icircn jos
- deliberat prin manipularea restricţiilor la import (tipic majorarea taxelor vamale)
Condiţia indispensabilă pentru materializarea acestui efect este ca gruparea integraţionistă să fie bdquomarerdquo adică să dispună de o forţă economică suficientă pentru a influenţa semnificativ cererea mondială pentru diverse produse
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Teoria domino a regionalismului [Richard Baldwin 1997]
Odata iniţiată o grupare integraţionistă outsiderii sunt stimulaţi să adere la ea efectele negative pentru terţi (deturnarea de comerţ şisau deteriorarea raportului de schimb) mobilizează forţele acestora in favoarea aderării
Presiunea icircn sensul aderării creşte odata cu dimensiunea blocului comercial cu cacirct acesta este mai mare cu atacirct mai atractivă este participarea pentru outsideri
Icircn consecinţă o singură integrare poate genera runde succesive de extindere (efect multiplicator)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Teoria domino a regionalismului [Richard Baldwin 1997]O ilustrare empirică a acestei teorii o oferă ordinea icircn care au fost organizate referendumurile pentru extinderea din 1995 a UE (Austria Finlanda Suedia Norvegia) icircncepacircnd cu ţările cele mai favorabile aderării tocmai pentru a spori presiunea asupra celor care urmau
Limită se bazează pe ipoteza că bdquoinsideriirdquo nu vor bloca extinderea grupăriiElementul care poate icircnclina balanţa este faptul că reacţia faţă de pierderi potenţiale tinde să fie mai puternică decacirct pentru obţinerea de cacircştiguri potenţiale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Relaţie directă structuri concurenţiale potenţial de creare comerţ mai mare
bull Cu cacirct economiile participante au structuri mai concurenţiale cu atacirct potenţialul de creare de comerţ este mai mare
bullInvers cu cacirct economiile participante sunt mai complementare cu atacirct potenţialul de deturnare de comerţ este mai mare
bull Cu cacirct preţurile interne icircn interiorul grupării integraţioniste sunt mai apropiate de preţurile mondiale cu atacirct potenţialul de creare de comerţ este mai mare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Realizarea de economii de scară posibile graţie lărgirii dimensiunilor pieţelor accesibile bull Aceasta antrenează o reducere a costurilor unitare de producţie şi icircn consecinţă fie consumatorii cacircştigă din preţuri mai reduse fie producătorii cacircştigă de pe urma profiturilor mai maribull Există două tipuri de economii de scară
-economii interne de scală care se materializează prin creşterea dimensiunii unităţii productive -economii externe de scală unde dimensiunea sectorului de activitate generează externalităţi pozitive pentru unităţile productive care acţionează icircn interiorul său (forţă de muncă specializată reţele de cercetare de comercializare etc)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Aceste efecte sunt considerate statice PIB creşte ca urmare a realocării resurselor şi acumulării de capital dar creşterea superioară durează doar pacircnă cacircnd economia receptează integral impactul lor pozitiv
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
2 Efecte dinamice
a) Economii de scală
b) Eficienţa X
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
Decurg din stimulentele pe care le creează grupările integraţioniste icircn direcţia creşterii productivităţii muncii ceea ce pune economia pe o traiectorie durabilă de creştere economică superioară Aceasta poate fi obţinută ca urmare a
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
a) Economiile de scală
Dezvoltarea comerţul permite producătorilor să icircşi mărească volumul producţiei cu consecinţa valorificării unor efecte pozitive
Economii şi dezeconomii de scară
CTMTL Zona I Zona II Zona III
FP
Q
I
I 1 FP
Q
I
I=1
FP
Q
I
I 1
Curba ldquoplicrdquo sau curba ldquoicircnfăşurătoarerdquo
Mai concret o icircntreprindere icircși reduce costurile unitare producacircnd mai multe bunuri sau servicii și pe măsură ce crește producția costurile medii scad prin repartizarea costurilor fixe asupra unei producții mai mari
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
- (termen utilizat de Harvey Leibenstein tot mai frecvent este utilizat conceptul de ameliorare a productivităţii totale a factorilor)
b) Eficienţa X
Se referă la măsura productivităţii muncitorilor icircn condiţiile menţinerii constante a tuturor celorlalte input-uri icircn procesul de producţie inclusiv calificările muncitorilor Concurenţa sporită pe care o generează comerţul necesită ca firmele să răspundă mai prompt la modificarea condiţiilor pe piaţă - Ea stimulează firmele să icircşi icircmbunătăţească performanţa economică prin inovări reducătoare de costuri şi să amelioreze calitatea bunurilor produse Fostul prim-ministru britanic Harold McMillan avea icircn vedere acest gen de efect atunci cacircnd se referea la ldquoduşul recerdquo pe care aderarea ţării sale la CEE l-ar reprezenta pentru icircntreprinderile britanice
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
existenţa mai multor concurenţi face mai dificilă realizarea icircnţelegerilor anticoncurenţiale (carteluri)
-reducerea dispersiei cotelor de piaţă deţinute de firme individuale (tipic acestea pierd din cota de piaţă deţinută local şi cacircştigă cote de piaţă icircn exterior dar icircn cadrul grupării) permite restracircngerea cazurilor de existenţă a unor poziţii dominante (monopoluri)
- se elimină reduce segmentarea pieţelor făcacircnd imposibilă mai dificilă discriminarea de preţ
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
Icircn consecinţă are loc o selecţie naturală firmele necompetitive se icircnchid (ies de pe piaţă) sau se reorganizează (fuziuni achiziţii) iar firme noi intră pe piaţă
Icircn mod normal există un compromis inevitabil icircntre valorificarea economiilor de scară pe de-o parte şi intensitatea climatului concurenţial pe de altă parte
Integrarea economică poate atenua sau chiar evita acest compromis deoarece permite firmelor să fie mai mari (deci să valorifice economiile de scală) fără ca numărul lor să fie mai mic
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
Efecte locaţionale - Distribuţia spaţială a activităţilor economice icircntre partenerii din cadrul unei grupări integraţioniste
bull Icircn mod tipic tara din cadrul grupării al cărei avantaj comparativ este cel mai diferit de media mondială este cea mai ameninţată de efectul de deturnare de comerţ comerţul său va fi reorientat către parteneri din grupare ale căror costuri comparative se situează icircntre cele ale sale şi media mondială
Icircn consecinţă dacă un grup de ţări puţin dezvoltate formează o grupare integraţionistă va exista o tendinţă ca cel mai bdquosăracrdquo membru să sufere o pierdere netă de venit din cauza deturnării de comerţ
IcircNTREBĂRI
IcircNTREBĂRI
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela BalassaZONA DE LIBER SCHIMB-Z LS
politicile comerciale aplicate de ţările membre terţilor trebuie să fie relativ asemănătoare din punctul de vedere al restricţiilor impuse
deviere de comerţ (trade deflection)
- stimulent puternic pentru nemembri de a icircncerca să icircşi livreze mărfurile icircn icircntreaga zonă de liber schimb utilizacircnd teritoriul ţării membre cu cel mai scăzut nivel de protecţie
Aplicare reguli de origine criterii care trebuie icircndeplinite de bunurile schimbate icircntre ţările membre pentru a fi considerate originare din ţările membre ale zonei de liber schimb şi deci eligibile pentru tratamentul preferenţial
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA VAMALĂ
ZLS ai cărei membrii au o politică comercială comună faţă de terţi
bull Tarif vamal comun
bull Măsuri netarifare comune de protecţie faţă de terţi (măsuri de salvgardare antidumping şi compensatorii)
bullNegocierea şi icircncheierea icircn comun de acorduri comerciale cu ţările terţe
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA VAMALĂ
bull deşi nu mai este nevoie (ca icircn cazul zonelor de liber schimb) de reguli de origine (a căror icircndeplinire trebuie verificată la frontiera fiecărei ţări membre) controalele vamale la frontierele dintre membrii unei uniuni vamale rămacircn pentru a permite
- aplicarea de restricţii icircntre statele membre icircn circumstanţe excepţionale- colectarea de date statistice
Veniturile din icircncasarea taxelor vamale sunt de regulă considerate venituri comune sau sunt distribuite icircntre membri potrivit unei chei de repartiţie predeterminate
Ex porturile Anvers şi Rotterdam Belgia şi Olanda versus piaţa germană
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
Cel mai frecvent icircntacirclnit tip de grupare integraţionistă
superficială este acordul de liber schimb (72 din acordurile notificate la OMC icircn martie 2002)
Acordurile preferenţiale parţiale (19 din notificări)
Uniunile vamale ndash ( 9 din notificări)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
Din punctul de vedere al participanţilor
TREI CATEGORII DE ACORDURI
bull marea majoritate a acordurilor sunt bilaterale (icircntre două ţări)
bullacordurilor la care una din părţi este la racircndul său o grupare integraţionistă crescut icircn ultima vreme ( icircn jur de 20 din totalul acordurilor)
bullacordurile icircn care ambele părţi sunt grupări integraţioniste Deşi icircn curs de negociere de mai mult timp (ex UE-Mercosur nici un asemenea acord nu a fost icircncheiat deocamdată ceea ce sugerează
că aceste construcţii sunt complexe şi dificil de negociat
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa
Din punct de vedere geografic putem distinge icircntre
bull acorduri intervenite icircntre ţări contigue aparţinacircnd aceleiaşi zone geografice
bullacorduri trans-regionale
Icircn ultimii ani au proliferat icircnsă acordurile dintre ţări aflate la mari distanţe geografice din continente diferite (ex EU ndash Africa de Sud SUA ndash Australia Chile ndash Coreea de Sud etc)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa Piaţa comună (piaţa unică)
Reprezintă un progres al integrării economice faţă de stadiul anterior din perspectiva a două dimensiuni
liberalizează circulaţia intra-grupare şi pentru factorii de producţie (nu doar pentru produse)
abordează şi obstacolele care stacircnjenesc fluxurile economice intra-grupare acţionacircnd nu doar la frontierele naţionale ci şi icircn interiorul fiecărei ţări
- norme tehnice sanitare fitosanitare şi veterinare- reglementări fiscale- practici anticoncurenţiale acordarea de drepturi
exclusive (situaţii de monopol) tolerarea instigarea formării de carteluri acordarea de subvenţii (ajutoare de stat)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
bull Stadiu şi mai avansat de integrare icircn care ansamblul politicilor economice şi o bună parte din politicile sociale sunt fie complet unificate fie stracircns coordonate
Icircn plan monetar icircn funcţie de stringenţa gradului de armonizare avut icircn vedere se poate merge
- de la simpla coordonare a cursurilor de schimb (prin ldquolegareardquo monedelor naţionale de o monedă de referinţă)
- pacircnă la adoptarea unei monede comune
Icircncepacircnd cu ldquostadiul 3rdquo (uniunea vamală) realizarea integrării economice propuse reclamă icircn tot mai mare măsură o solidaritate politică icircntre parteneri care au tot mai icircnguste posibilităţi de a se manifesta independent faţă de terţi icircn plan economic
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Această prezentare secvenţială a formelor de integrare economică are mai ales scop didactic Icircn lumea reală
- trecerea succesivă prin toate aceste stadii nu este automată (exemplu Comunitatea Economică Europeană a ldquoţintitrdquo de la bun icircnceput uniunea vamală trecacircnd peste stadiile mai
timpurii)
- formele concrete de integrare economică realizată nu corespund icircntrutotul tiparelor menţionate amalgamacircndu-se adesea trăsături specifice unor forme de integrare diferite
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Patru variabile ale fenomenului integraţionist a) Fluxurile economice
vizateb) Tipuri de bariere abordate
c) Modalităţi de integrare utilizate
d) Nivelul de decizie icircn cadrul grupării
integraţioniste
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
a) Fluxurile economice vizate
Icircn principiu sfera de cuprindere a grupării este cu atacirct mai largă cu cacirct avansăm de la un stadiu la altul astfel că de regulă serviciile şi factorii de producţie ajung să fie cuprinşi doar icircncepacircnd cu bdquostadiul 4rdquo
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară) a) Fluxurile economice vizate- continuare
Există icircnsă tot mai multe excepţii de la acest tipar cum ar fi-bdquoSpaţiul Economic Europeanrdquo (EEA) care nu atinge stadiul de uniune vamală
(deoarece participanţii care sunt membri AELS nu sunt asociaţi politicii comerciale comune a UE) dar acoperă şi libertatea de circulaţie a serviciilor şi a factorilor de producţie
-tot mai multe acorduri de liber schimb (exemplu cele icircncheiate de Chile Australia Noua Zeelandă etc) prevăd şi liberalizarea comerţului reciproc cu servicii
-prevederi referitoare la liberalizarea circulaţiei factorilor de producţie se găsesc icircn unele grupări considerate simple acorduri de liber schimb (acordarea bdquodreptului de stabilirerdquo companiilor din ţările partenere) sau uniuni vamale (exemplu acordul CARICOM prevede libera circulaţie a forţei de muncă)
Pe de altă parte există uniuni vamale care exclud de sub incidenţa lor o parte importantă a comerţului reciproc (exemplu UE ndash Turcia pentru produsele agricole)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
a) Fluxurile economice vizate- continuare Asociația Europeană a Liberului Schimb (AELS European Free Trade Association EFTA) a fost icircnființată icircn 1960 prin semnarea Conventiei de la Stockholm Scopul inițial al acestei organizații internaționale era de a elimina taxele vamale asupra produselor industriale icircn comerțul dintre statele membre Prin convenția AELS statele AELS au stabilit o zonă de liber-schimb pentru comerțul mărfurilor Convenția a fost completată ulterior printr-un acord de integrare economică pentru sectorul de servicii Spre deosebire de UE icircnsă AELS nu este o uniune vamală ceea ce icircnseamnă că fiecare stat membru AELS poate stabili icircn principiu liber taxele vamale și politica comercială externă privind state terțe (non-AELS) Membrii fondatori au fost Marea Britanie Danemarca Norvegia Suedia Austria Elveţia și Portugalia Finlanda a devenit membru asociat icircn 1961 (devenind membru cu drepturi depline icircn 1966 iar Islanda icircn 1970 Regatul Unit și Danemarca intră icircn Comunitatea Europeană icircn 1973 (icircmpreună cu Irlanda icircncetacircnd prin urmare să fie membre AELS Portugalia a părăsit de asemenea AELS pentru a intra icircn Comunitatea Europeană icircn 1986 Liechtenstein se alătură AELS icircn 1991 interesele sale fiind reprezentate pacircnă atunci de Elveţia Icircn 1995 Austria Suedia și
Finlanda devin membre UE și părăsesc AELSMembrii actuali ai Asociației Europene a Liberului Schimb sunt Islanda Liechtenstein Norvegia și Elveţia
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară) b) Tipuri de bariere
abordate- bariere care acţionează la
frontieră
- bariere care acţionează icircn interiorul frontierelor naţionale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
- integrare negativă
c) Modalităţi de integrare utilizate
- integrarea pozitivă
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Integrare negativă presupune
-eliminarea obstacolelor existente (roll-back) şi abţinerea de la aplicarea de noi obstacole (standstill) icircn calea fluxurilor economice reciproce
-presupune o postură pasivă (hands off) şi nu reclamă existenţa unei capacităţi administrative deosebite
c) Modalităţi de integrare utilizate
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară) c) Modalităţi de integrare
utilizateIntegrarea pozitivă presupune
-intervenţia activă a autorităţilor pentru a evita apariţia de
obstacole icircn calea fluxurilor economice reciproce care decurg din existenţa unor reglementări naţionale diferite care pot afecta importurile comparativ mai mult decacirct producţia autohtonă
-o postură activă (hands on) ceea ce reclamă existenţa unei capacităţi administrative satisfăcătoare Se poate manifesta prin
armonizarea reglementărilor naţionale adoptarea de reglementări supranaţionale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
d) Nivelul de decizie icircn cadrul grupării integraţioniste
Nivelul integuvernamental este larg precumpănitor majoritatea grupărilor integraţioniste nu cunosc alt nivel de decizie decacirct cel interguvernamental pe cacircnd elementele de supranaţionalitate existente icircn anumite grupări sunt aplicabile doar anumitor domenii nu icircntregii palete de domenii acoperite de gruparea respectivă
Nivelul supranaţional cunoaşte cea mai largă sferă de manifestare icircn cadrul UE dar trebuie menţionat că şi aici există numeroase domenii unde statele membre păstează un drept de decizie distinct de cel exercitat la nivelul organelor comunitare (cazul aşa-numitelor competenţe mixte şi naţionale)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
d) Nivelul de decizie icircn cadrul grupării integraţioniste-continuare
competenţa exclusiv supranaţională (aşa-numita competenţă exclusivă) există icircn următoarele domenii
- politica comercială - politica de concurenţă - uniunea (politica) vamală- conservarea resurselor biologice ale mării icircn cadrul politicii
comune icircn domeniul pescuitului- politica monetară pentru ţările din zona euro
Foarte puţine alte grupări integraţioniste s-au ldquodotatrdquo cu organisme supranaţionale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela BalassaUNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Blocurile economice comerciale ndashforme de integrare
Crearea GATT a marcat icircnceputul unei lungi perioade de liberalizare progresivă a comerţului internaţional pe principii nediscriminatori
[1] GATT - Acordul General pentru Tarife și Comerț (The General Agreement on Tariffs and Trade) a fost negociat icircn timpul Conferinței ONU pentru Comerț și Ocuparea forței de muncă și a fost rezultatul eşecului de negociere a guvernelor de a crea Organizația Internaţională a Comerțului (ITO) GATT a fost format icircn 1947 și a durat pacircnă icircn 1994 cacircnd a fost icircnlocuit de către Organizaţia Mondială a Comerţului icircn 1995 Textul original GATT (GATT 1947) este icircncă icircn vigoare icircn cadrul OMC sub rezerva modificărilor GATT din 1994
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Blocurile economice comerciale ndashforme de integrare
Icircn afară de premisele economice şi politice au fost aduşi icircn discuţie chiar factori geografici şi culturali bull GeograficiPaul Krugman apreciază că proximitatea geografică dă naştere unor blocuri comerciale bdquonaturalerdquo create icircntre parteneri care derulează icircntre ei o parte semnificativă din fluxurile lor comercialebullCulturali Samuel Huntington prezintă cultura drept o forţă care uneşte şi divide totodată icircn consecinţă ţările cu afinităţi culturale cooperează economic şi politic iar organizaţiile internaţionale cum ar fi de exemplu Uniunea Europeană formate din state cu trăsături culturale comune au mai mult suces decacirct cele care icircncearcă să transceadă culturile
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Blocurile economice comerciale ndashforme de integrare
Prima este trecerea de la un regionalism icircnchis la unul deschis Multe dintre blocurile comerciale icircnfiinţate icircn anii 60 -70 se bazează pe o politică de substituire a importurilor şi impunerea barierelor externe ridicate
Noul val se caracterizează printr-o deschidere mai mare faţă de exterior şi o disponibilitate mai mare de a susţine decacirct de a controla comerţul internaţional
A doua este apariţia blocurilor comerciale icircn care sunt parteneri atacirct din statele dezvoltare cacirct şi din ţările icircn curs de dezvoltare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa
Elemente definitorii ale diferitelor forme de aranjamente de integrare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
B Efecte locaţionale - Distribuţia spaţială a activităţilor economice icircntre partenerii din cadrul unei grupări integraţioniste
1 Efecte statice
a) Crearea de comerţ
b) Deturnare de comerţ
c) Stimularea consumului
d) Pierderea din icircncasări de taxe vamale
e) Ameliorarea raportului de schimb
2 Efecte dinamice
a) Economii de scală
b) Eficienţa X
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
1 Efecte statice
a) Crearea de comerţ
b) Deturnare de comerţ
c) Stimularea consumului
d) Pierderea din icircncasări de taxe vamale
e) Ameliorarea raportului de schimb
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
a) Crearea de comerţ
bullIcircnlocuirea produselor autohtone (mai) scumpe cu produse importate (mai) ieftine provenite din ţările partenere sunt economisite resurse utilizate pentru satisfacerea nevoilor de consum intern ceea ce reprezintă un cacircştig de bunăstare pentru economia icircn cauză
Conceptele de creare a fost introduse de Jacob Viner (1950)
Avantaj competitiv Mihail Manoilescu- (1891-1950) Theacuteorie du protectionnisme et de leacutechange international - Editura Giard Paris 382 p
Pentru procurarea bunurilor economice arăta Manoilescu ţara agricolă dispunea de două căi posibile 1048707 calea indirectă (sau comercială) care consta icircn importul unor produse cu o productivitate a muncii inferioară mediei naţionale 1048707 calea directă (sau industrială) care consta icircn producerea icircn interiorul ţării a unor mărfuri cu o productivitate a muncii superioară mediei naţionale Pentru a determina dacă o marfă trebuia importată sau produsă icircn ţară era necesar să se compare productivitatea muncii aferente respectivei mărfi cu productivitatea medie naţională
Mihail Manoilescu- (1891-1950) Theacuteorie du protectionnisme et de leacutechange international - Editura
Giard Paris
a) Crearea de comerţ
a) Crearea de comerţ
)lei(granitapesteprodusemarfurilorpretul
)lei(tarainprodusemarfurilorpretulCSCS nomreal
Studiu de cazCursul de schimb nominal 1$=19800 lei preţurile unor mărfuri similare sunt icircn Romacircnia 100 miliarde lei iar icircn SUA 4500000 $ Să se determine cursul de schimb real şi să se explice semnificaţia sa
121lei00000010089
lei000000000100
$0005004
lei000000000100
lei19800
1CSreal
Aceasta icircnseamnă că mărfurile produse icircn Romacircnia au un preţ relativ care reprezintă 112 din preţul mărfii similare americane cea ce arată că mărfurile americane vor fi mai ieftine decacirct cele romacircneşti
2p
1pnomreal I
ICSCS
Ip1 - indicele preţurilor icircn ţara de referinţăIp2 - indicele preţurilor icircn ţara cu care se execută
tranzacţiile
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţ
bull Icircnlocuirea importurilor mai ieftine din restul lumii cu importuri mai scumpe din ţările partenere pierdere de bunăstare pentru economia icircn cauză
bull Icircn plus efectul de deturnare de comerţ este resimţit negativ şi de producătorii din ţările terţe care icircşi pierd din debuşeele de export
Conceptele de creare a fost introduse de Jacob Viner (1950)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţIcircn cazuri particulare crearea şi respectiv deturnarea de
comerţ pot avea efecte opuse celor aşteptate
- crearea de efecte de comerţ poate genera şocuri de ajustare violente
- deturnarea de comerţ poate genera economii de scală care se traduc icircn reducerea costurilor efect repercutat ulterior asupra consumatorilor prin preţuri mai mici
- icircn asemenea cazuri sporul de venit astfel generat icircm cadrul grupării integraţioniste poate duce la creşterea cererii de bunuri şi servicii din ţările terţe
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţEconomii şi dezeconomii de scară
CTMTL Zona I Zona II Zona III
FP
Q
I
I 1 FP
Q
I
I=1
FP
Q
I
I 1
Curba ldquoplicrdquo sau curba ldquoicircnfăşurătoarerdquo
Icircn economie economia de scară (icircn engleză economies of scale) este un termen ce descrie ceea ce se icircntacircmplă atunci cacircnd cantitățile de factori utilizați icircn producție cresc bull Mai concret o icircntreprindere icircși reduce costurile unitare producacircnd mai multe bunuri sau servicii și pe măsură ce crește producția costurile medii scad prin repartizarea costurilor fixe asupra unei producții mai mari
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
c) Stimularea consumului
bull Graţie scăderii preţurilor interne ca urmare a reducerii barierelor la import consumul va creşte
bull Acest surplus al consumatorilor reprezintă un cacircştig de bunăstare pentru ţara importatoare
bull Deoarece consumul suplimentar astfel generat va fi satisfăcut din import acest efect mai este denumit şi expansiune de comerţ (concept introdus de James Meade 1955)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
d) Pierderea din icircncasări din taxe vamale
Acest fenomen are loc icircn două situaţii
-ca urmare a eliminării taxelor vamale percepute asupra importurilor din ţările partenere care s-ar fi efectuat oricum (pentru că exportatorii respectivi erau cei mai competitivi chiar şi icircn raport cu cei din ţările terţe)
- ca urmare a fenomenului de deturnare de comerţ (pentru că importuri din ţări terţe asupra cărora s-ar fi perceput taxe vamale sunt icircnlocuite de importuri din ţări partenere cărora nu li se aplică taxe vamale)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
e) Ameliorarea raportului de schimb
Raportul de schimb = raportul procentual icircntre indicele preţurilor medii de export şi indicele preţurilor medii de import O ameliorare a raportului de schimb are semnificaţia că ţara respectivă trebuie să exporte mai puţin pentru a importa aceeaşi cantitate de mărfuri (sau obţine o cantitate mai mare de mărfuri dim import exportacircnd la fel de mult)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
e) Ameliorarea raportului de schimb
O grupare integraţionistă icircşi poate ameliora raportul de schimb icircn două feluri care pot exista simultan
- spontan ca urmare a efectului de deturnare de comerţ scade cererea pentru importurile din restul lumii deci preţurile acestora se ajustează icircn jos
- deliberat prin manipularea restricţiilor la import (tipic majorarea taxelor vamale)
Condiţia indispensabilă pentru materializarea acestui efect este ca gruparea integraţionistă să fie bdquomarerdquo adică să dispună de o forţă economică suficientă pentru a influenţa semnificativ cererea mondială pentru diverse produse
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Teoria domino a regionalismului [Richard Baldwin 1997]
Odata iniţiată o grupare integraţionistă outsiderii sunt stimulaţi să adere la ea efectele negative pentru terţi (deturnarea de comerţ şisau deteriorarea raportului de schimb) mobilizează forţele acestora in favoarea aderării
Presiunea icircn sensul aderării creşte odata cu dimensiunea blocului comercial cu cacirct acesta este mai mare cu atacirct mai atractivă este participarea pentru outsideri
Icircn consecinţă o singură integrare poate genera runde succesive de extindere (efect multiplicator)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Teoria domino a regionalismului [Richard Baldwin 1997]O ilustrare empirică a acestei teorii o oferă ordinea icircn care au fost organizate referendumurile pentru extinderea din 1995 a UE (Austria Finlanda Suedia Norvegia) icircncepacircnd cu ţările cele mai favorabile aderării tocmai pentru a spori presiunea asupra celor care urmau
Limită se bazează pe ipoteza că bdquoinsideriirdquo nu vor bloca extinderea grupăriiElementul care poate icircnclina balanţa este faptul că reacţia faţă de pierderi potenţiale tinde să fie mai puternică decacirct pentru obţinerea de cacircştiguri potenţiale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Relaţie directă structuri concurenţiale potenţial de creare comerţ mai mare
bull Cu cacirct economiile participante au structuri mai concurenţiale cu atacirct potenţialul de creare de comerţ este mai mare
bullInvers cu cacirct economiile participante sunt mai complementare cu atacirct potenţialul de deturnare de comerţ este mai mare
bull Cu cacirct preţurile interne icircn interiorul grupării integraţioniste sunt mai apropiate de preţurile mondiale cu atacirct potenţialul de creare de comerţ este mai mare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Realizarea de economii de scară posibile graţie lărgirii dimensiunilor pieţelor accesibile bull Aceasta antrenează o reducere a costurilor unitare de producţie şi icircn consecinţă fie consumatorii cacircştigă din preţuri mai reduse fie producătorii cacircştigă de pe urma profiturilor mai maribull Există două tipuri de economii de scară
-economii interne de scală care se materializează prin creşterea dimensiunii unităţii productive -economii externe de scală unde dimensiunea sectorului de activitate generează externalităţi pozitive pentru unităţile productive care acţionează icircn interiorul său (forţă de muncă specializată reţele de cercetare de comercializare etc)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Aceste efecte sunt considerate statice PIB creşte ca urmare a realocării resurselor şi acumulării de capital dar creşterea superioară durează doar pacircnă cacircnd economia receptează integral impactul lor pozitiv
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
2 Efecte dinamice
a) Economii de scală
b) Eficienţa X
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
Decurg din stimulentele pe care le creează grupările integraţioniste icircn direcţia creşterii productivităţii muncii ceea ce pune economia pe o traiectorie durabilă de creştere economică superioară Aceasta poate fi obţinută ca urmare a
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
a) Economiile de scală
Dezvoltarea comerţul permite producătorilor să icircşi mărească volumul producţiei cu consecinţa valorificării unor efecte pozitive
Economii şi dezeconomii de scară
CTMTL Zona I Zona II Zona III
FP
Q
I
I 1 FP
Q
I
I=1
FP
Q
I
I 1
Curba ldquoplicrdquo sau curba ldquoicircnfăşurătoarerdquo
Mai concret o icircntreprindere icircși reduce costurile unitare producacircnd mai multe bunuri sau servicii și pe măsură ce crește producția costurile medii scad prin repartizarea costurilor fixe asupra unei producții mai mari
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
- (termen utilizat de Harvey Leibenstein tot mai frecvent este utilizat conceptul de ameliorare a productivităţii totale a factorilor)
b) Eficienţa X
Se referă la măsura productivităţii muncitorilor icircn condiţiile menţinerii constante a tuturor celorlalte input-uri icircn procesul de producţie inclusiv calificările muncitorilor Concurenţa sporită pe care o generează comerţul necesită ca firmele să răspundă mai prompt la modificarea condiţiilor pe piaţă - Ea stimulează firmele să icircşi icircmbunătăţească performanţa economică prin inovări reducătoare de costuri şi să amelioreze calitatea bunurilor produse Fostul prim-ministru britanic Harold McMillan avea icircn vedere acest gen de efect atunci cacircnd se referea la ldquoduşul recerdquo pe care aderarea ţării sale la CEE l-ar reprezenta pentru icircntreprinderile britanice
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
existenţa mai multor concurenţi face mai dificilă realizarea icircnţelegerilor anticoncurenţiale (carteluri)
-reducerea dispersiei cotelor de piaţă deţinute de firme individuale (tipic acestea pierd din cota de piaţă deţinută local şi cacircştigă cote de piaţă icircn exterior dar icircn cadrul grupării) permite restracircngerea cazurilor de existenţă a unor poziţii dominante (monopoluri)
- se elimină reduce segmentarea pieţelor făcacircnd imposibilă mai dificilă discriminarea de preţ
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
Icircn consecinţă are loc o selecţie naturală firmele necompetitive se icircnchid (ies de pe piaţă) sau se reorganizează (fuziuni achiziţii) iar firme noi intră pe piaţă
Icircn mod normal există un compromis inevitabil icircntre valorificarea economiilor de scară pe de-o parte şi intensitatea climatului concurenţial pe de altă parte
Integrarea economică poate atenua sau chiar evita acest compromis deoarece permite firmelor să fie mai mari (deci să valorifice economiile de scală) fără ca numărul lor să fie mai mic
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
Efecte locaţionale - Distribuţia spaţială a activităţilor economice icircntre partenerii din cadrul unei grupări integraţioniste
bull Icircn mod tipic tara din cadrul grupării al cărei avantaj comparativ este cel mai diferit de media mondială este cea mai ameninţată de efectul de deturnare de comerţ comerţul său va fi reorientat către parteneri din grupare ale căror costuri comparative se situează icircntre cele ale sale şi media mondială
Icircn consecinţă dacă un grup de ţări puţin dezvoltate formează o grupare integraţionistă va exista o tendinţă ca cel mai bdquosăracrdquo membru să sufere o pierdere netă de venit din cauza deturnării de comerţ
IcircNTREBĂRI
IcircNTREBĂRI
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA VAMALĂ
ZLS ai cărei membrii au o politică comercială comună faţă de terţi
bull Tarif vamal comun
bull Măsuri netarifare comune de protecţie faţă de terţi (măsuri de salvgardare antidumping şi compensatorii)
bullNegocierea şi icircncheierea icircn comun de acorduri comerciale cu ţările terţe
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA VAMALĂ
bull deşi nu mai este nevoie (ca icircn cazul zonelor de liber schimb) de reguli de origine (a căror icircndeplinire trebuie verificată la frontiera fiecărei ţări membre) controalele vamale la frontierele dintre membrii unei uniuni vamale rămacircn pentru a permite
- aplicarea de restricţii icircntre statele membre icircn circumstanţe excepţionale- colectarea de date statistice
Veniturile din icircncasarea taxelor vamale sunt de regulă considerate venituri comune sau sunt distribuite icircntre membri potrivit unei chei de repartiţie predeterminate
Ex porturile Anvers şi Rotterdam Belgia şi Olanda versus piaţa germană
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
Cel mai frecvent icircntacirclnit tip de grupare integraţionistă
superficială este acordul de liber schimb (72 din acordurile notificate la OMC icircn martie 2002)
Acordurile preferenţiale parţiale (19 din notificări)
Uniunile vamale ndash ( 9 din notificări)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
Din punctul de vedere al participanţilor
TREI CATEGORII DE ACORDURI
bull marea majoritate a acordurilor sunt bilaterale (icircntre două ţări)
bullacordurilor la care una din părţi este la racircndul său o grupare integraţionistă crescut icircn ultima vreme ( icircn jur de 20 din totalul acordurilor)
bullacordurile icircn care ambele părţi sunt grupări integraţioniste Deşi icircn curs de negociere de mai mult timp (ex UE-Mercosur nici un asemenea acord nu a fost icircncheiat deocamdată ceea ce sugerează
că aceste construcţii sunt complexe şi dificil de negociat
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa
Din punct de vedere geografic putem distinge icircntre
bull acorduri intervenite icircntre ţări contigue aparţinacircnd aceleiaşi zone geografice
bullacorduri trans-regionale
Icircn ultimii ani au proliferat icircnsă acordurile dintre ţări aflate la mari distanţe geografice din continente diferite (ex EU ndash Africa de Sud SUA ndash Australia Chile ndash Coreea de Sud etc)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa Piaţa comună (piaţa unică)
Reprezintă un progres al integrării economice faţă de stadiul anterior din perspectiva a două dimensiuni
liberalizează circulaţia intra-grupare şi pentru factorii de producţie (nu doar pentru produse)
abordează şi obstacolele care stacircnjenesc fluxurile economice intra-grupare acţionacircnd nu doar la frontierele naţionale ci şi icircn interiorul fiecărei ţări
- norme tehnice sanitare fitosanitare şi veterinare- reglementări fiscale- practici anticoncurenţiale acordarea de drepturi
exclusive (situaţii de monopol) tolerarea instigarea formării de carteluri acordarea de subvenţii (ajutoare de stat)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
bull Stadiu şi mai avansat de integrare icircn care ansamblul politicilor economice şi o bună parte din politicile sociale sunt fie complet unificate fie stracircns coordonate
Icircn plan monetar icircn funcţie de stringenţa gradului de armonizare avut icircn vedere se poate merge
- de la simpla coordonare a cursurilor de schimb (prin ldquolegareardquo monedelor naţionale de o monedă de referinţă)
- pacircnă la adoptarea unei monede comune
Icircncepacircnd cu ldquostadiul 3rdquo (uniunea vamală) realizarea integrării economice propuse reclamă icircn tot mai mare măsură o solidaritate politică icircntre parteneri care au tot mai icircnguste posibilităţi de a se manifesta independent faţă de terţi icircn plan economic
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Această prezentare secvenţială a formelor de integrare economică are mai ales scop didactic Icircn lumea reală
- trecerea succesivă prin toate aceste stadii nu este automată (exemplu Comunitatea Economică Europeană a ldquoţintitrdquo de la bun icircnceput uniunea vamală trecacircnd peste stadiile mai
timpurii)
- formele concrete de integrare economică realizată nu corespund icircntrutotul tiparelor menţionate amalgamacircndu-se adesea trăsături specifice unor forme de integrare diferite
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Patru variabile ale fenomenului integraţionist a) Fluxurile economice
vizateb) Tipuri de bariere abordate
c) Modalităţi de integrare utilizate
d) Nivelul de decizie icircn cadrul grupării
integraţioniste
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
a) Fluxurile economice vizate
Icircn principiu sfera de cuprindere a grupării este cu atacirct mai largă cu cacirct avansăm de la un stadiu la altul astfel că de regulă serviciile şi factorii de producţie ajung să fie cuprinşi doar icircncepacircnd cu bdquostadiul 4rdquo
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară) a) Fluxurile economice vizate- continuare
Există icircnsă tot mai multe excepţii de la acest tipar cum ar fi-bdquoSpaţiul Economic Europeanrdquo (EEA) care nu atinge stadiul de uniune vamală
(deoarece participanţii care sunt membri AELS nu sunt asociaţi politicii comerciale comune a UE) dar acoperă şi libertatea de circulaţie a serviciilor şi a factorilor de producţie
-tot mai multe acorduri de liber schimb (exemplu cele icircncheiate de Chile Australia Noua Zeelandă etc) prevăd şi liberalizarea comerţului reciproc cu servicii
-prevederi referitoare la liberalizarea circulaţiei factorilor de producţie se găsesc icircn unele grupări considerate simple acorduri de liber schimb (acordarea bdquodreptului de stabilirerdquo companiilor din ţările partenere) sau uniuni vamale (exemplu acordul CARICOM prevede libera circulaţie a forţei de muncă)
Pe de altă parte există uniuni vamale care exclud de sub incidenţa lor o parte importantă a comerţului reciproc (exemplu UE ndash Turcia pentru produsele agricole)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
a) Fluxurile economice vizate- continuare Asociația Europeană a Liberului Schimb (AELS European Free Trade Association EFTA) a fost icircnființată icircn 1960 prin semnarea Conventiei de la Stockholm Scopul inițial al acestei organizații internaționale era de a elimina taxele vamale asupra produselor industriale icircn comerțul dintre statele membre Prin convenția AELS statele AELS au stabilit o zonă de liber-schimb pentru comerțul mărfurilor Convenția a fost completată ulterior printr-un acord de integrare economică pentru sectorul de servicii Spre deosebire de UE icircnsă AELS nu este o uniune vamală ceea ce icircnseamnă că fiecare stat membru AELS poate stabili icircn principiu liber taxele vamale și politica comercială externă privind state terțe (non-AELS) Membrii fondatori au fost Marea Britanie Danemarca Norvegia Suedia Austria Elveţia și Portugalia Finlanda a devenit membru asociat icircn 1961 (devenind membru cu drepturi depline icircn 1966 iar Islanda icircn 1970 Regatul Unit și Danemarca intră icircn Comunitatea Europeană icircn 1973 (icircmpreună cu Irlanda icircncetacircnd prin urmare să fie membre AELS Portugalia a părăsit de asemenea AELS pentru a intra icircn Comunitatea Europeană icircn 1986 Liechtenstein se alătură AELS icircn 1991 interesele sale fiind reprezentate pacircnă atunci de Elveţia Icircn 1995 Austria Suedia și
Finlanda devin membre UE și părăsesc AELSMembrii actuali ai Asociației Europene a Liberului Schimb sunt Islanda Liechtenstein Norvegia și Elveţia
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară) b) Tipuri de bariere
abordate- bariere care acţionează la
frontieră
- bariere care acţionează icircn interiorul frontierelor naţionale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
- integrare negativă
c) Modalităţi de integrare utilizate
- integrarea pozitivă
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Integrare negativă presupune
-eliminarea obstacolelor existente (roll-back) şi abţinerea de la aplicarea de noi obstacole (standstill) icircn calea fluxurilor economice reciproce
-presupune o postură pasivă (hands off) şi nu reclamă existenţa unei capacităţi administrative deosebite
c) Modalităţi de integrare utilizate
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară) c) Modalităţi de integrare
utilizateIntegrarea pozitivă presupune
-intervenţia activă a autorităţilor pentru a evita apariţia de
obstacole icircn calea fluxurilor economice reciproce care decurg din existenţa unor reglementări naţionale diferite care pot afecta importurile comparativ mai mult decacirct producţia autohtonă
-o postură activă (hands on) ceea ce reclamă existenţa unei capacităţi administrative satisfăcătoare Se poate manifesta prin
armonizarea reglementărilor naţionale adoptarea de reglementări supranaţionale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
d) Nivelul de decizie icircn cadrul grupării integraţioniste
Nivelul integuvernamental este larg precumpănitor majoritatea grupărilor integraţioniste nu cunosc alt nivel de decizie decacirct cel interguvernamental pe cacircnd elementele de supranaţionalitate existente icircn anumite grupări sunt aplicabile doar anumitor domenii nu icircntregii palete de domenii acoperite de gruparea respectivă
Nivelul supranaţional cunoaşte cea mai largă sferă de manifestare icircn cadrul UE dar trebuie menţionat că şi aici există numeroase domenii unde statele membre păstează un drept de decizie distinct de cel exercitat la nivelul organelor comunitare (cazul aşa-numitelor competenţe mixte şi naţionale)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
d) Nivelul de decizie icircn cadrul grupării integraţioniste-continuare
competenţa exclusiv supranaţională (aşa-numita competenţă exclusivă) există icircn următoarele domenii
- politica comercială - politica de concurenţă - uniunea (politica) vamală- conservarea resurselor biologice ale mării icircn cadrul politicii
comune icircn domeniul pescuitului- politica monetară pentru ţările din zona euro
Foarte puţine alte grupări integraţioniste s-au ldquodotatrdquo cu organisme supranaţionale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela BalassaUNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Blocurile economice comerciale ndashforme de integrare
Crearea GATT a marcat icircnceputul unei lungi perioade de liberalizare progresivă a comerţului internaţional pe principii nediscriminatori
[1] GATT - Acordul General pentru Tarife și Comerț (The General Agreement on Tariffs and Trade) a fost negociat icircn timpul Conferinței ONU pentru Comerț și Ocuparea forței de muncă și a fost rezultatul eşecului de negociere a guvernelor de a crea Organizația Internaţională a Comerțului (ITO) GATT a fost format icircn 1947 și a durat pacircnă icircn 1994 cacircnd a fost icircnlocuit de către Organizaţia Mondială a Comerţului icircn 1995 Textul original GATT (GATT 1947) este icircncă icircn vigoare icircn cadrul OMC sub rezerva modificărilor GATT din 1994
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Blocurile economice comerciale ndashforme de integrare
Icircn afară de premisele economice şi politice au fost aduşi icircn discuţie chiar factori geografici şi culturali bull GeograficiPaul Krugman apreciază că proximitatea geografică dă naştere unor blocuri comerciale bdquonaturalerdquo create icircntre parteneri care derulează icircntre ei o parte semnificativă din fluxurile lor comercialebullCulturali Samuel Huntington prezintă cultura drept o forţă care uneşte şi divide totodată icircn consecinţă ţările cu afinităţi culturale cooperează economic şi politic iar organizaţiile internaţionale cum ar fi de exemplu Uniunea Europeană formate din state cu trăsături culturale comune au mai mult suces decacirct cele care icircncearcă să transceadă culturile
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Blocurile economice comerciale ndashforme de integrare
Prima este trecerea de la un regionalism icircnchis la unul deschis Multe dintre blocurile comerciale icircnfiinţate icircn anii 60 -70 se bazează pe o politică de substituire a importurilor şi impunerea barierelor externe ridicate
Noul val se caracterizează printr-o deschidere mai mare faţă de exterior şi o disponibilitate mai mare de a susţine decacirct de a controla comerţul internaţional
A doua este apariţia blocurilor comerciale icircn care sunt parteneri atacirct din statele dezvoltare cacirct şi din ţările icircn curs de dezvoltare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa
Elemente definitorii ale diferitelor forme de aranjamente de integrare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
B Efecte locaţionale - Distribuţia spaţială a activităţilor economice icircntre partenerii din cadrul unei grupări integraţioniste
1 Efecte statice
a) Crearea de comerţ
b) Deturnare de comerţ
c) Stimularea consumului
d) Pierderea din icircncasări de taxe vamale
e) Ameliorarea raportului de schimb
2 Efecte dinamice
a) Economii de scală
b) Eficienţa X
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
1 Efecte statice
a) Crearea de comerţ
b) Deturnare de comerţ
c) Stimularea consumului
d) Pierderea din icircncasări de taxe vamale
e) Ameliorarea raportului de schimb
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
a) Crearea de comerţ
bullIcircnlocuirea produselor autohtone (mai) scumpe cu produse importate (mai) ieftine provenite din ţările partenere sunt economisite resurse utilizate pentru satisfacerea nevoilor de consum intern ceea ce reprezintă un cacircştig de bunăstare pentru economia icircn cauză
Conceptele de creare a fost introduse de Jacob Viner (1950)
Avantaj competitiv Mihail Manoilescu- (1891-1950) Theacuteorie du protectionnisme et de leacutechange international - Editura Giard Paris 382 p
Pentru procurarea bunurilor economice arăta Manoilescu ţara agricolă dispunea de două căi posibile 1048707 calea indirectă (sau comercială) care consta icircn importul unor produse cu o productivitate a muncii inferioară mediei naţionale 1048707 calea directă (sau industrială) care consta icircn producerea icircn interiorul ţării a unor mărfuri cu o productivitate a muncii superioară mediei naţionale Pentru a determina dacă o marfă trebuia importată sau produsă icircn ţară era necesar să se compare productivitatea muncii aferente respectivei mărfi cu productivitatea medie naţională
Mihail Manoilescu- (1891-1950) Theacuteorie du protectionnisme et de leacutechange international - Editura
Giard Paris
a) Crearea de comerţ
a) Crearea de comerţ
)lei(granitapesteprodusemarfurilorpretul
)lei(tarainprodusemarfurilorpretulCSCS nomreal
Studiu de cazCursul de schimb nominal 1$=19800 lei preţurile unor mărfuri similare sunt icircn Romacircnia 100 miliarde lei iar icircn SUA 4500000 $ Să se determine cursul de schimb real şi să se explice semnificaţia sa
121lei00000010089
lei000000000100
$0005004
lei000000000100
lei19800
1CSreal
Aceasta icircnseamnă că mărfurile produse icircn Romacircnia au un preţ relativ care reprezintă 112 din preţul mărfii similare americane cea ce arată că mărfurile americane vor fi mai ieftine decacirct cele romacircneşti
2p
1pnomreal I
ICSCS
Ip1 - indicele preţurilor icircn ţara de referinţăIp2 - indicele preţurilor icircn ţara cu care se execută
tranzacţiile
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţ
bull Icircnlocuirea importurilor mai ieftine din restul lumii cu importuri mai scumpe din ţările partenere pierdere de bunăstare pentru economia icircn cauză
bull Icircn plus efectul de deturnare de comerţ este resimţit negativ şi de producătorii din ţările terţe care icircşi pierd din debuşeele de export
Conceptele de creare a fost introduse de Jacob Viner (1950)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţIcircn cazuri particulare crearea şi respectiv deturnarea de
comerţ pot avea efecte opuse celor aşteptate
- crearea de efecte de comerţ poate genera şocuri de ajustare violente
- deturnarea de comerţ poate genera economii de scală care se traduc icircn reducerea costurilor efect repercutat ulterior asupra consumatorilor prin preţuri mai mici
- icircn asemenea cazuri sporul de venit astfel generat icircm cadrul grupării integraţioniste poate duce la creşterea cererii de bunuri şi servicii din ţările terţe
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţEconomii şi dezeconomii de scară
CTMTL Zona I Zona II Zona III
FP
Q
I
I 1 FP
Q
I
I=1
FP
Q
I
I 1
Curba ldquoplicrdquo sau curba ldquoicircnfăşurătoarerdquo
Icircn economie economia de scară (icircn engleză economies of scale) este un termen ce descrie ceea ce se icircntacircmplă atunci cacircnd cantitățile de factori utilizați icircn producție cresc bull Mai concret o icircntreprindere icircși reduce costurile unitare producacircnd mai multe bunuri sau servicii și pe măsură ce crește producția costurile medii scad prin repartizarea costurilor fixe asupra unei producții mai mari
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
c) Stimularea consumului
bull Graţie scăderii preţurilor interne ca urmare a reducerii barierelor la import consumul va creşte
bull Acest surplus al consumatorilor reprezintă un cacircştig de bunăstare pentru ţara importatoare
bull Deoarece consumul suplimentar astfel generat va fi satisfăcut din import acest efect mai este denumit şi expansiune de comerţ (concept introdus de James Meade 1955)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
d) Pierderea din icircncasări din taxe vamale
Acest fenomen are loc icircn două situaţii
-ca urmare a eliminării taxelor vamale percepute asupra importurilor din ţările partenere care s-ar fi efectuat oricum (pentru că exportatorii respectivi erau cei mai competitivi chiar şi icircn raport cu cei din ţările terţe)
- ca urmare a fenomenului de deturnare de comerţ (pentru că importuri din ţări terţe asupra cărora s-ar fi perceput taxe vamale sunt icircnlocuite de importuri din ţări partenere cărora nu li se aplică taxe vamale)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
e) Ameliorarea raportului de schimb
Raportul de schimb = raportul procentual icircntre indicele preţurilor medii de export şi indicele preţurilor medii de import O ameliorare a raportului de schimb are semnificaţia că ţara respectivă trebuie să exporte mai puţin pentru a importa aceeaşi cantitate de mărfuri (sau obţine o cantitate mai mare de mărfuri dim import exportacircnd la fel de mult)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
e) Ameliorarea raportului de schimb
O grupare integraţionistă icircşi poate ameliora raportul de schimb icircn două feluri care pot exista simultan
- spontan ca urmare a efectului de deturnare de comerţ scade cererea pentru importurile din restul lumii deci preţurile acestora se ajustează icircn jos
- deliberat prin manipularea restricţiilor la import (tipic majorarea taxelor vamale)
Condiţia indispensabilă pentru materializarea acestui efect este ca gruparea integraţionistă să fie bdquomarerdquo adică să dispună de o forţă economică suficientă pentru a influenţa semnificativ cererea mondială pentru diverse produse
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Teoria domino a regionalismului [Richard Baldwin 1997]
Odata iniţiată o grupare integraţionistă outsiderii sunt stimulaţi să adere la ea efectele negative pentru terţi (deturnarea de comerţ şisau deteriorarea raportului de schimb) mobilizează forţele acestora in favoarea aderării
Presiunea icircn sensul aderării creşte odata cu dimensiunea blocului comercial cu cacirct acesta este mai mare cu atacirct mai atractivă este participarea pentru outsideri
Icircn consecinţă o singură integrare poate genera runde succesive de extindere (efect multiplicator)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Teoria domino a regionalismului [Richard Baldwin 1997]O ilustrare empirică a acestei teorii o oferă ordinea icircn care au fost organizate referendumurile pentru extinderea din 1995 a UE (Austria Finlanda Suedia Norvegia) icircncepacircnd cu ţările cele mai favorabile aderării tocmai pentru a spori presiunea asupra celor care urmau
Limită se bazează pe ipoteza că bdquoinsideriirdquo nu vor bloca extinderea grupăriiElementul care poate icircnclina balanţa este faptul că reacţia faţă de pierderi potenţiale tinde să fie mai puternică decacirct pentru obţinerea de cacircştiguri potenţiale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Relaţie directă structuri concurenţiale potenţial de creare comerţ mai mare
bull Cu cacirct economiile participante au structuri mai concurenţiale cu atacirct potenţialul de creare de comerţ este mai mare
bullInvers cu cacirct economiile participante sunt mai complementare cu atacirct potenţialul de deturnare de comerţ este mai mare
bull Cu cacirct preţurile interne icircn interiorul grupării integraţioniste sunt mai apropiate de preţurile mondiale cu atacirct potenţialul de creare de comerţ este mai mare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Realizarea de economii de scară posibile graţie lărgirii dimensiunilor pieţelor accesibile bull Aceasta antrenează o reducere a costurilor unitare de producţie şi icircn consecinţă fie consumatorii cacircştigă din preţuri mai reduse fie producătorii cacircştigă de pe urma profiturilor mai maribull Există două tipuri de economii de scară
-economii interne de scală care se materializează prin creşterea dimensiunii unităţii productive -economii externe de scală unde dimensiunea sectorului de activitate generează externalităţi pozitive pentru unităţile productive care acţionează icircn interiorul său (forţă de muncă specializată reţele de cercetare de comercializare etc)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Aceste efecte sunt considerate statice PIB creşte ca urmare a realocării resurselor şi acumulării de capital dar creşterea superioară durează doar pacircnă cacircnd economia receptează integral impactul lor pozitiv
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
2 Efecte dinamice
a) Economii de scală
b) Eficienţa X
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
Decurg din stimulentele pe care le creează grupările integraţioniste icircn direcţia creşterii productivităţii muncii ceea ce pune economia pe o traiectorie durabilă de creştere economică superioară Aceasta poate fi obţinută ca urmare a
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
a) Economiile de scală
Dezvoltarea comerţul permite producătorilor să icircşi mărească volumul producţiei cu consecinţa valorificării unor efecte pozitive
Economii şi dezeconomii de scară
CTMTL Zona I Zona II Zona III
FP
Q
I
I 1 FP
Q
I
I=1
FP
Q
I
I 1
Curba ldquoplicrdquo sau curba ldquoicircnfăşurătoarerdquo
Mai concret o icircntreprindere icircși reduce costurile unitare producacircnd mai multe bunuri sau servicii și pe măsură ce crește producția costurile medii scad prin repartizarea costurilor fixe asupra unei producții mai mari
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
- (termen utilizat de Harvey Leibenstein tot mai frecvent este utilizat conceptul de ameliorare a productivităţii totale a factorilor)
b) Eficienţa X
Se referă la măsura productivităţii muncitorilor icircn condiţiile menţinerii constante a tuturor celorlalte input-uri icircn procesul de producţie inclusiv calificările muncitorilor Concurenţa sporită pe care o generează comerţul necesită ca firmele să răspundă mai prompt la modificarea condiţiilor pe piaţă - Ea stimulează firmele să icircşi icircmbunătăţească performanţa economică prin inovări reducătoare de costuri şi să amelioreze calitatea bunurilor produse Fostul prim-ministru britanic Harold McMillan avea icircn vedere acest gen de efect atunci cacircnd se referea la ldquoduşul recerdquo pe care aderarea ţării sale la CEE l-ar reprezenta pentru icircntreprinderile britanice
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
existenţa mai multor concurenţi face mai dificilă realizarea icircnţelegerilor anticoncurenţiale (carteluri)
-reducerea dispersiei cotelor de piaţă deţinute de firme individuale (tipic acestea pierd din cota de piaţă deţinută local şi cacircştigă cote de piaţă icircn exterior dar icircn cadrul grupării) permite restracircngerea cazurilor de existenţă a unor poziţii dominante (monopoluri)
- se elimină reduce segmentarea pieţelor făcacircnd imposibilă mai dificilă discriminarea de preţ
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
Icircn consecinţă are loc o selecţie naturală firmele necompetitive se icircnchid (ies de pe piaţă) sau se reorganizează (fuziuni achiziţii) iar firme noi intră pe piaţă
Icircn mod normal există un compromis inevitabil icircntre valorificarea economiilor de scară pe de-o parte şi intensitatea climatului concurenţial pe de altă parte
Integrarea economică poate atenua sau chiar evita acest compromis deoarece permite firmelor să fie mai mari (deci să valorifice economiile de scală) fără ca numărul lor să fie mai mic
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
Efecte locaţionale - Distribuţia spaţială a activităţilor economice icircntre partenerii din cadrul unei grupări integraţioniste
bull Icircn mod tipic tara din cadrul grupării al cărei avantaj comparativ este cel mai diferit de media mondială este cea mai ameninţată de efectul de deturnare de comerţ comerţul său va fi reorientat către parteneri din grupare ale căror costuri comparative se situează icircntre cele ale sale şi media mondială
Icircn consecinţă dacă un grup de ţări puţin dezvoltate formează o grupare integraţionistă va exista o tendinţă ca cel mai bdquosăracrdquo membru să sufere o pierdere netă de venit din cauza deturnării de comerţ
IcircNTREBĂRI
IcircNTREBĂRI
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA VAMALĂ
bull deşi nu mai este nevoie (ca icircn cazul zonelor de liber schimb) de reguli de origine (a căror icircndeplinire trebuie verificată la frontiera fiecărei ţări membre) controalele vamale la frontierele dintre membrii unei uniuni vamale rămacircn pentru a permite
- aplicarea de restricţii icircntre statele membre icircn circumstanţe excepţionale- colectarea de date statistice
Veniturile din icircncasarea taxelor vamale sunt de regulă considerate venituri comune sau sunt distribuite icircntre membri potrivit unei chei de repartiţie predeterminate
Ex porturile Anvers şi Rotterdam Belgia şi Olanda versus piaţa germană
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
Cel mai frecvent icircntacirclnit tip de grupare integraţionistă
superficială este acordul de liber schimb (72 din acordurile notificate la OMC icircn martie 2002)
Acordurile preferenţiale parţiale (19 din notificări)
Uniunile vamale ndash ( 9 din notificări)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
Din punctul de vedere al participanţilor
TREI CATEGORII DE ACORDURI
bull marea majoritate a acordurilor sunt bilaterale (icircntre două ţări)
bullacordurilor la care una din părţi este la racircndul său o grupare integraţionistă crescut icircn ultima vreme ( icircn jur de 20 din totalul acordurilor)
bullacordurile icircn care ambele părţi sunt grupări integraţioniste Deşi icircn curs de negociere de mai mult timp (ex UE-Mercosur nici un asemenea acord nu a fost icircncheiat deocamdată ceea ce sugerează
că aceste construcţii sunt complexe şi dificil de negociat
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa
Din punct de vedere geografic putem distinge icircntre
bull acorduri intervenite icircntre ţări contigue aparţinacircnd aceleiaşi zone geografice
bullacorduri trans-regionale
Icircn ultimii ani au proliferat icircnsă acordurile dintre ţări aflate la mari distanţe geografice din continente diferite (ex EU ndash Africa de Sud SUA ndash Australia Chile ndash Coreea de Sud etc)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa Piaţa comună (piaţa unică)
Reprezintă un progres al integrării economice faţă de stadiul anterior din perspectiva a două dimensiuni
liberalizează circulaţia intra-grupare şi pentru factorii de producţie (nu doar pentru produse)
abordează şi obstacolele care stacircnjenesc fluxurile economice intra-grupare acţionacircnd nu doar la frontierele naţionale ci şi icircn interiorul fiecărei ţări
- norme tehnice sanitare fitosanitare şi veterinare- reglementări fiscale- practici anticoncurenţiale acordarea de drepturi
exclusive (situaţii de monopol) tolerarea instigarea formării de carteluri acordarea de subvenţii (ajutoare de stat)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
bull Stadiu şi mai avansat de integrare icircn care ansamblul politicilor economice şi o bună parte din politicile sociale sunt fie complet unificate fie stracircns coordonate
Icircn plan monetar icircn funcţie de stringenţa gradului de armonizare avut icircn vedere se poate merge
- de la simpla coordonare a cursurilor de schimb (prin ldquolegareardquo monedelor naţionale de o monedă de referinţă)
- pacircnă la adoptarea unei monede comune
Icircncepacircnd cu ldquostadiul 3rdquo (uniunea vamală) realizarea integrării economice propuse reclamă icircn tot mai mare măsură o solidaritate politică icircntre parteneri care au tot mai icircnguste posibilităţi de a se manifesta independent faţă de terţi icircn plan economic
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Această prezentare secvenţială a formelor de integrare economică are mai ales scop didactic Icircn lumea reală
- trecerea succesivă prin toate aceste stadii nu este automată (exemplu Comunitatea Economică Europeană a ldquoţintitrdquo de la bun icircnceput uniunea vamală trecacircnd peste stadiile mai
timpurii)
- formele concrete de integrare economică realizată nu corespund icircntrutotul tiparelor menţionate amalgamacircndu-se adesea trăsături specifice unor forme de integrare diferite
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Patru variabile ale fenomenului integraţionist a) Fluxurile economice
vizateb) Tipuri de bariere abordate
c) Modalităţi de integrare utilizate
d) Nivelul de decizie icircn cadrul grupării
integraţioniste
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
a) Fluxurile economice vizate
Icircn principiu sfera de cuprindere a grupării este cu atacirct mai largă cu cacirct avansăm de la un stadiu la altul astfel că de regulă serviciile şi factorii de producţie ajung să fie cuprinşi doar icircncepacircnd cu bdquostadiul 4rdquo
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară) a) Fluxurile economice vizate- continuare
Există icircnsă tot mai multe excepţii de la acest tipar cum ar fi-bdquoSpaţiul Economic Europeanrdquo (EEA) care nu atinge stadiul de uniune vamală
(deoarece participanţii care sunt membri AELS nu sunt asociaţi politicii comerciale comune a UE) dar acoperă şi libertatea de circulaţie a serviciilor şi a factorilor de producţie
-tot mai multe acorduri de liber schimb (exemplu cele icircncheiate de Chile Australia Noua Zeelandă etc) prevăd şi liberalizarea comerţului reciproc cu servicii
-prevederi referitoare la liberalizarea circulaţiei factorilor de producţie se găsesc icircn unele grupări considerate simple acorduri de liber schimb (acordarea bdquodreptului de stabilirerdquo companiilor din ţările partenere) sau uniuni vamale (exemplu acordul CARICOM prevede libera circulaţie a forţei de muncă)
Pe de altă parte există uniuni vamale care exclud de sub incidenţa lor o parte importantă a comerţului reciproc (exemplu UE ndash Turcia pentru produsele agricole)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
a) Fluxurile economice vizate- continuare Asociația Europeană a Liberului Schimb (AELS European Free Trade Association EFTA) a fost icircnființată icircn 1960 prin semnarea Conventiei de la Stockholm Scopul inițial al acestei organizații internaționale era de a elimina taxele vamale asupra produselor industriale icircn comerțul dintre statele membre Prin convenția AELS statele AELS au stabilit o zonă de liber-schimb pentru comerțul mărfurilor Convenția a fost completată ulterior printr-un acord de integrare economică pentru sectorul de servicii Spre deosebire de UE icircnsă AELS nu este o uniune vamală ceea ce icircnseamnă că fiecare stat membru AELS poate stabili icircn principiu liber taxele vamale și politica comercială externă privind state terțe (non-AELS) Membrii fondatori au fost Marea Britanie Danemarca Norvegia Suedia Austria Elveţia și Portugalia Finlanda a devenit membru asociat icircn 1961 (devenind membru cu drepturi depline icircn 1966 iar Islanda icircn 1970 Regatul Unit și Danemarca intră icircn Comunitatea Europeană icircn 1973 (icircmpreună cu Irlanda icircncetacircnd prin urmare să fie membre AELS Portugalia a părăsit de asemenea AELS pentru a intra icircn Comunitatea Europeană icircn 1986 Liechtenstein se alătură AELS icircn 1991 interesele sale fiind reprezentate pacircnă atunci de Elveţia Icircn 1995 Austria Suedia și
Finlanda devin membre UE și părăsesc AELSMembrii actuali ai Asociației Europene a Liberului Schimb sunt Islanda Liechtenstein Norvegia și Elveţia
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară) b) Tipuri de bariere
abordate- bariere care acţionează la
frontieră
- bariere care acţionează icircn interiorul frontierelor naţionale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
- integrare negativă
c) Modalităţi de integrare utilizate
- integrarea pozitivă
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Integrare negativă presupune
-eliminarea obstacolelor existente (roll-back) şi abţinerea de la aplicarea de noi obstacole (standstill) icircn calea fluxurilor economice reciproce
-presupune o postură pasivă (hands off) şi nu reclamă existenţa unei capacităţi administrative deosebite
c) Modalităţi de integrare utilizate
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară) c) Modalităţi de integrare
utilizateIntegrarea pozitivă presupune
-intervenţia activă a autorităţilor pentru a evita apariţia de
obstacole icircn calea fluxurilor economice reciproce care decurg din existenţa unor reglementări naţionale diferite care pot afecta importurile comparativ mai mult decacirct producţia autohtonă
-o postură activă (hands on) ceea ce reclamă existenţa unei capacităţi administrative satisfăcătoare Se poate manifesta prin
armonizarea reglementărilor naţionale adoptarea de reglementări supranaţionale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
d) Nivelul de decizie icircn cadrul grupării integraţioniste
Nivelul integuvernamental este larg precumpănitor majoritatea grupărilor integraţioniste nu cunosc alt nivel de decizie decacirct cel interguvernamental pe cacircnd elementele de supranaţionalitate existente icircn anumite grupări sunt aplicabile doar anumitor domenii nu icircntregii palete de domenii acoperite de gruparea respectivă
Nivelul supranaţional cunoaşte cea mai largă sferă de manifestare icircn cadrul UE dar trebuie menţionat că şi aici există numeroase domenii unde statele membre păstează un drept de decizie distinct de cel exercitat la nivelul organelor comunitare (cazul aşa-numitelor competenţe mixte şi naţionale)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
d) Nivelul de decizie icircn cadrul grupării integraţioniste-continuare
competenţa exclusiv supranaţională (aşa-numita competenţă exclusivă) există icircn următoarele domenii
- politica comercială - politica de concurenţă - uniunea (politica) vamală- conservarea resurselor biologice ale mării icircn cadrul politicii
comune icircn domeniul pescuitului- politica monetară pentru ţările din zona euro
Foarte puţine alte grupări integraţioniste s-au ldquodotatrdquo cu organisme supranaţionale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela BalassaUNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Blocurile economice comerciale ndashforme de integrare
Crearea GATT a marcat icircnceputul unei lungi perioade de liberalizare progresivă a comerţului internaţional pe principii nediscriminatori
[1] GATT - Acordul General pentru Tarife și Comerț (The General Agreement on Tariffs and Trade) a fost negociat icircn timpul Conferinței ONU pentru Comerț și Ocuparea forței de muncă și a fost rezultatul eşecului de negociere a guvernelor de a crea Organizația Internaţională a Comerțului (ITO) GATT a fost format icircn 1947 și a durat pacircnă icircn 1994 cacircnd a fost icircnlocuit de către Organizaţia Mondială a Comerţului icircn 1995 Textul original GATT (GATT 1947) este icircncă icircn vigoare icircn cadrul OMC sub rezerva modificărilor GATT din 1994
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Blocurile economice comerciale ndashforme de integrare
Icircn afară de premisele economice şi politice au fost aduşi icircn discuţie chiar factori geografici şi culturali bull GeograficiPaul Krugman apreciază că proximitatea geografică dă naştere unor blocuri comerciale bdquonaturalerdquo create icircntre parteneri care derulează icircntre ei o parte semnificativă din fluxurile lor comercialebullCulturali Samuel Huntington prezintă cultura drept o forţă care uneşte şi divide totodată icircn consecinţă ţările cu afinităţi culturale cooperează economic şi politic iar organizaţiile internaţionale cum ar fi de exemplu Uniunea Europeană formate din state cu trăsături culturale comune au mai mult suces decacirct cele care icircncearcă să transceadă culturile
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Blocurile economice comerciale ndashforme de integrare
Prima este trecerea de la un regionalism icircnchis la unul deschis Multe dintre blocurile comerciale icircnfiinţate icircn anii 60 -70 se bazează pe o politică de substituire a importurilor şi impunerea barierelor externe ridicate
Noul val se caracterizează printr-o deschidere mai mare faţă de exterior şi o disponibilitate mai mare de a susţine decacirct de a controla comerţul internaţional
A doua este apariţia blocurilor comerciale icircn care sunt parteneri atacirct din statele dezvoltare cacirct şi din ţările icircn curs de dezvoltare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa
Elemente definitorii ale diferitelor forme de aranjamente de integrare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
B Efecte locaţionale - Distribuţia spaţială a activităţilor economice icircntre partenerii din cadrul unei grupări integraţioniste
1 Efecte statice
a) Crearea de comerţ
b) Deturnare de comerţ
c) Stimularea consumului
d) Pierderea din icircncasări de taxe vamale
e) Ameliorarea raportului de schimb
2 Efecte dinamice
a) Economii de scală
b) Eficienţa X
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
1 Efecte statice
a) Crearea de comerţ
b) Deturnare de comerţ
c) Stimularea consumului
d) Pierderea din icircncasări de taxe vamale
e) Ameliorarea raportului de schimb
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
a) Crearea de comerţ
bullIcircnlocuirea produselor autohtone (mai) scumpe cu produse importate (mai) ieftine provenite din ţările partenere sunt economisite resurse utilizate pentru satisfacerea nevoilor de consum intern ceea ce reprezintă un cacircştig de bunăstare pentru economia icircn cauză
Conceptele de creare a fost introduse de Jacob Viner (1950)
Avantaj competitiv Mihail Manoilescu- (1891-1950) Theacuteorie du protectionnisme et de leacutechange international - Editura Giard Paris 382 p
Pentru procurarea bunurilor economice arăta Manoilescu ţara agricolă dispunea de două căi posibile 1048707 calea indirectă (sau comercială) care consta icircn importul unor produse cu o productivitate a muncii inferioară mediei naţionale 1048707 calea directă (sau industrială) care consta icircn producerea icircn interiorul ţării a unor mărfuri cu o productivitate a muncii superioară mediei naţionale Pentru a determina dacă o marfă trebuia importată sau produsă icircn ţară era necesar să se compare productivitatea muncii aferente respectivei mărfi cu productivitatea medie naţională
Mihail Manoilescu- (1891-1950) Theacuteorie du protectionnisme et de leacutechange international - Editura
Giard Paris
a) Crearea de comerţ
a) Crearea de comerţ
)lei(granitapesteprodusemarfurilorpretul
)lei(tarainprodusemarfurilorpretulCSCS nomreal
Studiu de cazCursul de schimb nominal 1$=19800 lei preţurile unor mărfuri similare sunt icircn Romacircnia 100 miliarde lei iar icircn SUA 4500000 $ Să se determine cursul de schimb real şi să se explice semnificaţia sa
121lei00000010089
lei000000000100
$0005004
lei000000000100
lei19800
1CSreal
Aceasta icircnseamnă că mărfurile produse icircn Romacircnia au un preţ relativ care reprezintă 112 din preţul mărfii similare americane cea ce arată că mărfurile americane vor fi mai ieftine decacirct cele romacircneşti
2p
1pnomreal I
ICSCS
Ip1 - indicele preţurilor icircn ţara de referinţăIp2 - indicele preţurilor icircn ţara cu care se execută
tranzacţiile
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţ
bull Icircnlocuirea importurilor mai ieftine din restul lumii cu importuri mai scumpe din ţările partenere pierdere de bunăstare pentru economia icircn cauză
bull Icircn plus efectul de deturnare de comerţ este resimţit negativ şi de producătorii din ţările terţe care icircşi pierd din debuşeele de export
Conceptele de creare a fost introduse de Jacob Viner (1950)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţIcircn cazuri particulare crearea şi respectiv deturnarea de
comerţ pot avea efecte opuse celor aşteptate
- crearea de efecte de comerţ poate genera şocuri de ajustare violente
- deturnarea de comerţ poate genera economii de scală care se traduc icircn reducerea costurilor efect repercutat ulterior asupra consumatorilor prin preţuri mai mici
- icircn asemenea cazuri sporul de venit astfel generat icircm cadrul grupării integraţioniste poate duce la creşterea cererii de bunuri şi servicii din ţările terţe
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţEconomii şi dezeconomii de scară
CTMTL Zona I Zona II Zona III
FP
Q
I
I 1 FP
Q
I
I=1
FP
Q
I
I 1
Curba ldquoplicrdquo sau curba ldquoicircnfăşurătoarerdquo
Icircn economie economia de scară (icircn engleză economies of scale) este un termen ce descrie ceea ce se icircntacircmplă atunci cacircnd cantitățile de factori utilizați icircn producție cresc bull Mai concret o icircntreprindere icircși reduce costurile unitare producacircnd mai multe bunuri sau servicii și pe măsură ce crește producția costurile medii scad prin repartizarea costurilor fixe asupra unei producții mai mari
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
c) Stimularea consumului
bull Graţie scăderii preţurilor interne ca urmare a reducerii barierelor la import consumul va creşte
bull Acest surplus al consumatorilor reprezintă un cacircştig de bunăstare pentru ţara importatoare
bull Deoarece consumul suplimentar astfel generat va fi satisfăcut din import acest efect mai este denumit şi expansiune de comerţ (concept introdus de James Meade 1955)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
d) Pierderea din icircncasări din taxe vamale
Acest fenomen are loc icircn două situaţii
-ca urmare a eliminării taxelor vamale percepute asupra importurilor din ţările partenere care s-ar fi efectuat oricum (pentru că exportatorii respectivi erau cei mai competitivi chiar şi icircn raport cu cei din ţările terţe)
- ca urmare a fenomenului de deturnare de comerţ (pentru că importuri din ţări terţe asupra cărora s-ar fi perceput taxe vamale sunt icircnlocuite de importuri din ţări partenere cărora nu li se aplică taxe vamale)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
e) Ameliorarea raportului de schimb
Raportul de schimb = raportul procentual icircntre indicele preţurilor medii de export şi indicele preţurilor medii de import O ameliorare a raportului de schimb are semnificaţia că ţara respectivă trebuie să exporte mai puţin pentru a importa aceeaşi cantitate de mărfuri (sau obţine o cantitate mai mare de mărfuri dim import exportacircnd la fel de mult)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
e) Ameliorarea raportului de schimb
O grupare integraţionistă icircşi poate ameliora raportul de schimb icircn două feluri care pot exista simultan
- spontan ca urmare a efectului de deturnare de comerţ scade cererea pentru importurile din restul lumii deci preţurile acestora se ajustează icircn jos
- deliberat prin manipularea restricţiilor la import (tipic majorarea taxelor vamale)
Condiţia indispensabilă pentru materializarea acestui efect este ca gruparea integraţionistă să fie bdquomarerdquo adică să dispună de o forţă economică suficientă pentru a influenţa semnificativ cererea mondială pentru diverse produse
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Teoria domino a regionalismului [Richard Baldwin 1997]
Odata iniţiată o grupare integraţionistă outsiderii sunt stimulaţi să adere la ea efectele negative pentru terţi (deturnarea de comerţ şisau deteriorarea raportului de schimb) mobilizează forţele acestora in favoarea aderării
Presiunea icircn sensul aderării creşte odata cu dimensiunea blocului comercial cu cacirct acesta este mai mare cu atacirct mai atractivă este participarea pentru outsideri
Icircn consecinţă o singură integrare poate genera runde succesive de extindere (efect multiplicator)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Teoria domino a regionalismului [Richard Baldwin 1997]O ilustrare empirică a acestei teorii o oferă ordinea icircn care au fost organizate referendumurile pentru extinderea din 1995 a UE (Austria Finlanda Suedia Norvegia) icircncepacircnd cu ţările cele mai favorabile aderării tocmai pentru a spori presiunea asupra celor care urmau
Limită se bazează pe ipoteza că bdquoinsideriirdquo nu vor bloca extinderea grupăriiElementul care poate icircnclina balanţa este faptul că reacţia faţă de pierderi potenţiale tinde să fie mai puternică decacirct pentru obţinerea de cacircştiguri potenţiale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Relaţie directă structuri concurenţiale potenţial de creare comerţ mai mare
bull Cu cacirct economiile participante au structuri mai concurenţiale cu atacirct potenţialul de creare de comerţ este mai mare
bullInvers cu cacirct economiile participante sunt mai complementare cu atacirct potenţialul de deturnare de comerţ este mai mare
bull Cu cacirct preţurile interne icircn interiorul grupării integraţioniste sunt mai apropiate de preţurile mondiale cu atacirct potenţialul de creare de comerţ este mai mare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Realizarea de economii de scară posibile graţie lărgirii dimensiunilor pieţelor accesibile bull Aceasta antrenează o reducere a costurilor unitare de producţie şi icircn consecinţă fie consumatorii cacircştigă din preţuri mai reduse fie producătorii cacircştigă de pe urma profiturilor mai maribull Există două tipuri de economii de scară
-economii interne de scală care se materializează prin creşterea dimensiunii unităţii productive -economii externe de scală unde dimensiunea sectorului de activitate generează externalităţi pozitive pentru unităţile productive care acţionează icircn interiorul său (forţă de muncă specializată reţele de cercetare de comercializare etc)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Aceste efecte sunt considerate statice PIB creşte ca urmare a realocării resurselor şi acumulării de capital dar creşterea superioară durează doar pacircnă cacircnd economia receptează integral impactul lor pozitiv
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
2 Efecte dinamice
a) Economii de scală
b) Eficienţa X
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
Decurg din stimulentele pe care le creează grupările integraţioniste icircn direcţia creşterii productivităţii muncii ceea ce pune economia pe o traiectorie durabilă de creştere economică superioară Aceasta poate fi obţinută ca urmare a
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
a) Economiile de scală
Dezvoltarea comerţul permite producătorilor să icircşi mărească volumul producţiei cu consecinţa valorificării unor efecte pozitive
Economii şi dezeconomii de scară
CTMTL Zona I Zona II Zona III
FP
Q
I
I 1 FP
Q
I
I=1
FP
Q
I
I 1
Curba ldquoplicrdquo sau curba ldquoicircnfăşurătoarerdquo
Mai concret o icircntreprindere icircși reduce costurile unitare producacircnd mai multe bunuri sau servicii și pe măsură ce crește producția costurile medii scad prin repartizarea costurilor fixe asupra unei producții mai mari
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
- (termen utilizat de Harvey Leibenstein tot mai frecvent este utilizat conceptul de ameliorare a productivităţii totale a factorilor)
b) Eficienţa X
Se referă la măsura productivităţii muncitorilor icircn condiţiile menţinerii constante a tuturor celorlalte input-uri icircn procesul de producţie inclusiv calificările muncitorilor Concurenţa sporită pe care o generează comerţul necesită ca firmele să răspundă mai prompt la modificarea condiţiilor pe piaţă - Ea stimulează firmele să icircşi icircmbunătăţească performanţa economică prin inovări reducătoare de costuri şi să amelioreze calitatea bunurilor produse Fostul prim-ministru britanic Harold McMillan avea icircn vedere acest gen de efect atunci cacircnd se referea la ldquoduşul recerdquo pe care aderarea ţării sale la CEE l-ar reprezenta pentru icircntreprinderile britanice
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
existenţa mai multor concurenţi face mai dificilă realizarea icircnţelegerilor anticoncurenţiale (carteluri)
-reducerea dispersiei cotelor de piaţă deţinute de firme individuale (tipic acestea pierd din cota de piaţă deţinută local şi cacircştigă cote de piaţă icircn exterior dar icircn cadrul grupării) permite restracircngerea cazurilor de existenţă a unor poziţii dominante (monopoluri)
- se elimină reduce segmentarea pieţelor făcacircnd imposibilă mai dificilă discriminarea de preţ
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
Icircn consecinţă are loc o selecţie naturală firmele necompetitive se icircnchid (ies de pe piaţă) sau se reorganizează (fuziuni achiziţii) iar firme noi intră pe piaţă
Icircn mod normal există un compromis inevitabil icircntre valorificarea economiilor de scară pe de-o parte şi intensitatea climatului concurenţial pe de altă parte
Integrarea economică poate atenua sau chiar evita acest compromis deoarece permite firmelor să fie mai mari (deci să valorifice economiile de scală) fără ca numărul lor să fie mai mic
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
Efecte locaţionale - Distribuţia spaţială a activităţilor economice icircntre partenerii din cadrul unei grupări integraţioniste
bull Icircn mod tipic tara din cadrul grupării al cărei avantaj comparativ este cel mai diferit de media mondială este cea mai ameninţată de efectul de deturnare de comerţ comerţul său va fi reorientat către parteneri din grupare ale căror costuri comparative se situează icircntre cele ale sale şi media mondială
Icircn consecinţă dacă un grup de ţări puţin dezvoltate formează o grupare integraţionistă va exista o tendinţă ca cel mai bdquosăracrdquo membru să sufere o pierdere netă de venit din cauza deturnării de comerţ
IcircNTREBĂRI
IcircNTREBĂRI
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
Cel mai frecvent icircntacirclnit tip de grupare integraţionistă
superficială este acordul de liber schimb (72 din acordurile notificate la OMC icircn martie 2002)
Acordurile preferenţiale parţiale (19 din notificări)
Uniunile vamale ndash ( 9 din notificări)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
Din punctul de vedere al participanţilor
TREI CATEGORII DE ACORDURI
bull marea majoritate a acordurilor sunt bilaterale (icircntre două ţări)
bullacordurilor la care una din părţi este la racircndul său o grupare integraţionistă crescut icircn ultima vreme ( icircn jur de 20 din totalul acordurilor)
bullacordurile icircn care ambele părţi sunt grupări integraţioniste Deşi icircn curs de negociere de mai mult timp (ex UE-Mercosur nici un asemenea acord nu a fost icircncheiat deocamdată ceea ce sugerează
că aceste construcţii sunt complexe şi dificil de negociat
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa
Din punct de vedere geografic putem distinge icircntre
bull acorduri intervenite icircntre ţări contigue aparţinacircnd aceleiaşi zone geografice
bullacorduri trans-regionale
Icircn ultimii ani au proliferat icircnsă acordurile dintre ţări aflate la mari distanţe geografice din continente diferite (ex EU ndash Africa de Sud SUA ndash Australia Chile ndash Coreea de Sud etc)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa Piaţa comună (piaţa unică)
Reprezintă un progres al integrării economice faţă de stadiul anterior din perspectiva a două dimensiuni
liberalizează circulaţia intra-grupare şi pentru factorii de producţie (nu doar pentru produse)
abordează şi obstacolele care stacircnjenesc fluxurile economice intra-grupare acţionacircnd nu doar la frontierele naţionale ci şi icircn interiorul fiecărei ţări
- norme tehnice sanitare fitosanitare şi veterinare- reglementări fiscale- practici anticoncurenţiale acordarea de drepturi
exclusive (situaţii de monopol) tolerarea instigarea formării de carteluri acordarea de subvenţii (ajutoare de stat)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
bull Stadiu şi mai avansat de integrare icircn care ansamblul politicilor economice şi o bună parte din politicile sociale sunt fie complet unificate fie stracircns coordonate
Icircn plan monetar icircn funcţie de stringenţa gradului de armonizare avut icircn vedere se poate merge
- de la simpla coordonare a cursurilor de schimb (prin ldquolegareardquo monedelor naţionale de o monedă de referinţă)
- pacircnă la adoptarea unei monede comune
Icircncepacircnd cu ldquostadiul 3rdquo (uniunea vamală) realizarea integrării economice propuse reclamă icircn tot mai mare măsură o solidaritate politică icircntre parteneri care au tot mai icircnguste posibilităţi de a se manifesta independent faţă de terţi icircn plan economic
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Această prezentare secvenţială a formelor de integrare economică are mai ales scop didactic Icircn lumea reală
- trecerea succesivă prin toate aceste stadii nu este automată (exemplu Comunitatea Economică Europeană a ldquoţintitrdquo de la bun icircnceput uniunea vamală trecacircnd peste stadiile mai
timpurii)
- formele concrete de integrare economică realizată nu corespund icircntrutotul tiparelor menţionate amalgamacircndu-se adesea trăsături specifice unor forme de integrare diferite
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Patru variabile ale fenomenului integraţionist a) Fluxurile economice
vizateb) Tipuri de bariere abordate
c) Modalităţi de integrare utilizate
d) Nivelul de decizie icircn cadrul grupării
integraţioniste
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
a) Fluxurile economice vizate
Icircn principiu sfera de cuprindere a grupării este cu atacirct mai largă cu cacirct avansăm de la un stadiu la altul astfel că de regulă serviciile şi factorii de producţie ajung să fie cuprinşi doar icircncepacircnd cu bdquostadiul 4rdquo
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară) a) Fluxurile economice vizate- continuare
Există icircnsă tot mai multe excepţii de la acest tipar cum ar fi-bdquoSpaţiul Economic Europeanrdquo (EEA) care nu atinge stadiul de uniune vamală
(deoarece participanţii care sunt membri AELS nu sunt asociaţi politicii comerciale comune a UE) dar acoperă şi libertatea de circulaţie a serviciilor şi a factorilor de producţie
-tot mai multe acorduri de liber schimb (exemplu cele icircncheiate de Chile Australia Noua Zeelandă etc) prevăd şi liberalizarea comerţului reciproc cu servicii
-prevederi referitoare la liberalizarea circulaţiei factorilor de producţie se găsesc icircn unele grupări considerate simple acorduri de liber schimb (acordarea bdquodreptului de stabilirerdquo companiilor din ţările partenere) sau uniuni vamale (exemplu acordul CARICOM prevede libera circulaţie a forţei de muncă)
Pe de altă parte există uniuni vamale care exclud de sub incidenţa lor o parte importantă a comerţului reciproc (exemplu UE ndash Turcia pentru produsele agricole)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
a) Fluxurile economice vizate- continuare Asociația Europeană a Liberului Schimb (AELS European Free Trade Association EFTA) a fost icircnființată icircn 1960 prin semnarea Conventiei de la Stockholm Scopul inițial al acestei organizații internaționale era de a elimina taxele vamale asupra produselor industriale icircn comerțul dintre statele membre Prin convenția AELS statele AELS au stabilit o zonă de liber-schimb pentru comerțul mărfurilor Convenția a fost completată ulterior printr-un acord de integrare economică pentru sectorul de servicii Spre deosebire de UE icircnsă AELS nu este o uniune vamală ceea ce icircnseamnă că fiecare stat membru AELS poate stabili icircn principiu liber taxele vamale și politica comercială externă privind state terțe (non-AELS) Membrii fondatori au fost Marea Britanie Danemarca Norvegia Suedia Austria Elveţia și Portugalia Finlanda a devenit membru asociat icircn 1961 (devenind membru cu drepturi depline icircn 1966 iar Islanda icircn 1970 Regatul Unit și Danemarca intră icircn Comunitatea Europeană icircn 1973 (icircmpreună cu Irlanda icircncetacircnd prin urmare să fie membre AELS Portugalia a părăsit de asemenea AELS pentru a intra icircn Comunitatea Europeană icircn 1986 Liechtenstein se alătură AELS icircn 1991 interesele sale fiind reprezentate pacircnă atunci de Elveţia Icircn 1995 Austria Suedia și
Finlanda devin membre UE și părăsesc AELSMembrii actuali ai Asociației Europene a Liberului Schimb sunt Islanda Liechtenstein Norvegia și Elveţia
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară) b) Tipuri de bariere
abordate- bariere care acţionează la
frontieră
- bariere care acţionează icircn interiorul frontierelor naţionale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
- integrare negativă
c) Modalităţi de integrare utilizate
- integrarea pozitivă
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Integrare negativă presupune
-eliminarea obstacolelor existente (roll-back) şi abţinerea de la aplicarea de noi obstacole (standstill) icircn calea fluxurilor economice reciproce
-presupune o postură pasivă (hands off) şi nu reclamă existenţa unei capacităţi administrative deosebite
c) Modalităţi de integrare utilizate
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară) c) Modalităţi de integrare
utilizateIntegrarea pozitivă presupune
-intervenţia activă a autorităţilor pentru a evita apariţia de
obstacole icircn calea fluxurilor economice reciproce care decurg din existenţa unor reglementări naţionale diferite care pot afecta importurile comparativ mai mult decacirct producţia autohtonă
-o postură activă (hands on) ceea ce reclamă existenţa unei capacităţi administrative satisfăcătoare Se poate manifesta prin
armonizarea reglementărilor naţionale adoptarea de reglementări supranaţionale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
d) Nivelul de decizie icircn cadrul grupării integraţioniste
Nivelul integuvernamental este larg precumpănitor majoritatea grupărilor integraţioniste nu cunosc alt nivel de decizie decacirct cel interguvernamental pe cacircnd elementele de supranaţionalitate existente icircn anumite grupări sunt aplicabile doar anumitor domenii nu icircntregii palete de domenii acoperite de gruparea respectivă
Nivelul supranaţional cunoaşte cea mai largă sferă de manifestare icircn cadrul UE dar trebuie menţionat că şi aici există numeroase domenii unde statele membre păstează un drept de decizie distinct de cel exercitat la nivelul organelor comunitare (cazul aşa-numitelor competenţe mixte şi naţionale)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
d) Nivelul de decizie icircn cadrul grupării integraţioniste-continuare
competenţa exclusiv supranaţională (aşa-numita competenţă exclusivă) există icircn următoarele domenii
- politica comercială - politica de concurenţă - uniunea (politica) vamală- conservarea resurselor biologice ale mării icircn cadrul politicii
comune icircn domeniul pescuitului- politica monetară pentru ţările din zona euro
Foarte puţine alte grupări integraţioniste s-au ldquodotatrdquo cu organisme supranaţionale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela BalassaUNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Blocurile economice comerciale ndashforme de integrare
Crearea GATT a marcat icircnceputul unei lungi perioade de liberalizare progresivă a comerţului internaţional pe principii nediscriminatori
[1] GATT - Acordul General pentru Tarife și Comerț (The General Agreement on Tariffs and Trade) a fost negociat icircn timpul Conferinței ONU pentru Comerț și Ocuparea forței de muncă și a fost rezultatul eşecului de negociere a guvernelor de a crea Organizația Internaţională a Comerțului (ITO) GATT a fost format icircn 1947 și a durat pacircnă icircn 1994 cacircnd a fost icircnlocuit de către Organizaţia Mondială a Comerţului icircn 1995 Textul original GATT (GATT 1947) este icircncă icircn vigoare icircn cadrul OMC sub rezerva modificărilor GATT din 1994
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Blocurile economice comerciale ndashforme de integrare
Icircn afară de premisele economice şi politice au fost aduşi icircn discuţie chiar factori geografici şi culturali bull GeograficiPaul Krugman apreciază că proximitatea geografică dă naştere unor blocuri comerciale bdquonaturalerdquo create icircntre parteneri care derulează icircntre ei o parte semnificativă din fluxurile lor comercialebullCulturali Samuel Huntington prezintă cultura drept o forţă care uneşte şi divide totodată icircn consecinţă ţările cu afinităţi culturale cooperează economic şi politic iar organizaţiile internaţionale cum ar fi de exemplu Uniunea Europeană formate din state cu trăsături culturale comune au mai mult suces decacirct cele care icircncearcă să transceadă culturile
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Blocurile economice comerciale ndashforme de integrare
Prima este trecerea de la un regionalism icircnchis la unul deschis Multe dintre blocurile comerciale icircnfiinţate icircn anii 60 -70 se bazează pe o politică de substituire a importurilor şi impunerea barierelor externe ridicate
Noul val se caracterizează printr-o deschidere mai mare faţă de exterior şi o disponibilitate mai mare de a susţine decacirct de a controla comerţul internaţional
A doua este apariţia blocurilor comerciale icircn care sunt parteneri atacirct din statele dezvoltare cacirct şi din ţările icircn curs de dezvoltare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa
Elemente definitorii ale diferitelor forme de aranjamente de integrare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
B Efecte locaţionale - Distribuţia spaţială a activităţilor economice icircntre partenerii din cadrul unei grupări integraţioniste
1 Efecte statice
a) Crearea de comerţ
b) Deturnare de comerţ
c) Stimularea consumului
d) Pierderea din icircncasări de taxe vamale
e) Ameliorarea raportului de schimb
2 Efecte dinamice
a) Economii de scală
b) Eficienţa X
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
1 Efecte statice
a) Crearea de comerţ
b) Deturnare de comerţ
c) Stimularea consumului
d) Pierderea din icircncasări de taxe vamale
e) Ameliorarea raportului de schimb
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
a) Crearea de comerţ
bullIcircnlocuirea produselor autohtone (mai) scumpe cu produse importate (mai) ieftine provenite din ţările partenere sunt economisite resurse utilizate pentru satisfacerea nevoilor de consum intern ceea ce reprezintă un cacircştig de bunăstare pentru economia icircn cauză
Conceptele de creare a fost introduse de Jacob Viner (1950)
Avantaj competitiv Mihail Manoilescu- (1891-1950) Theacuteorie du protectionnisme et de leacutechange international - Editura Giard Paris 382 p
Pentru procurarea bunurilor economice arăta Manoilescu ţara agricolă dispunea de două căi posibile 1048707 calea indirectă (sau comercială) care consta icircn importul unor produse cu o productivitate a muncii inferioară mediei naţionale 1048707 calea directă (sau industrială) care consta icircn producerea icircn interiorul ţării a unor mărfuri cu o productivitate a muncii superioară mediei naţionale Pentru a determina dacă o marfă trebuia importată sau produsă icircn ţară era necesar să se compare productivitatea muncii aferente respectivei mărfi cu productivitatea medie naţională
Mihail Manoilescu- (1891-1950) Theacuteorie du protectionnisme et de leacutechange international - Editura
Giard Paris
a) Crearea de comerţ
a) Crearea de comerţ
)lei(granitapesteprodusemarfurilorpretul
)lei(tarainprodusemarfurilorpretulCSCS nomreal
Studiu de cazCursul de schimb nominal 1$=19800 lei preţurile unor mărfuri similare sunt icircn Romacircnia 100 miliarde lei iar icircn SUA 4500000 $ Să se determine cursul de schimb real şi să se explice semnificaţia sa
121lei00000010089
lei000000000100
$0005004
lei000000000100
lei19800
1CSreal
Aceasta icircnseamnă că mărfurile produse icircn Romacircnia au un preţ relativ care reprezintă 112 din preţul mărfii similare americane cea ce arată că mărfurile americane vor fi mai ieftine decacirct cele romacircneşti
2p
1pnomreal I
ICSCS
Ip1 - indicele preţurilor icircn ţara de referinţăIp2 - indicele preţurilor icircn ţara cu care se execută
tranzacţiile
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţ
bull Icircnlocuirea importurilor mai ieftine din restul lumii cu importuri mai scumpe din ţările partenere pierdere de bunăstare pentru economia icircn cauză
bull Icircn plus efectul de deturnare de comerţ este resimţit negativ şi de producătorii din ţările terţe care icircşi pierd din debuşeele de export
Conceptele de creare a fost introduse de Jacob Viner (1950)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţIcircn cazuri particulare crearea şi respectiv deturnarea de
comerţ pot avea efecte opuse celor aşteptate
- crearea de efecte de comerţ poate genera şocuri de ajustare violente
- deturnarea de comerţ poate genera economii de scală care se traduc icircn reducerea costurilor efect repercutat ulterior asupra consumatorilor prin preţuri mai mici
- icircn asemenea cazuri sporul de venit astfel generat icircm cadrul grupării integraţioniste poate duce la creşterea cererii de bunuri şi servicii din ţările terţe
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţEconomii şi dezeconomii de scară
CTMTL Zona I Zona II Zona III
FP
Q
I
I 1 FP
Q
I
I=1
FP
Q
I
I 1
Curba ldquoplicrdquo sau curba ldquoicircnfăşurătoarerdquo
Icircn economie economia de scară (icircn engleză economies of scale) este un termen ce descrie ceea ce se icircntacircmplă atunci cacircnd cantitățile de factori utilizați icircn producție cresc bull Mai concret o icircntreprindere icircși reduce costurile unitare producacircnd mai multe bunuri sau servicii și pe măsură ce crește producția costurile medii scad prin repartizarea costurilor fixe asupra unei producții mai mari
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
c) Stimularea consumului
bull Graţie scăderii preţurilor interne ca urmare a reducerii barierelor la import consumul va creşte
bull Acest surplus al consumatorilor reprezintă un cacircştig de bunăstare pentru ţara importatoare
bull Deoarece consumul suplimentar astfel generat va fi satisfăcut din import acest efect mai este denumit şi expansiune de comerţ (concept introdus de James Meade 1955)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
d) Pierderea din icircncasări din taxe vamale
Acest fenomen are loc icircn două situaţii
-ca urmare a eliminării taxelor vamale percepute asupra importurilor din ţările partenere care s-ar fi efectuat oricum (pentru că exportatorii respectivi erau cei mai competitivi chiar şi icircn raport cu cei din ţările terţe)
- ca urmare a fenomenului de deturnare de comerţ (pentru că importuri din ţări terţe asupra cărora s-ar fi perceput taxe vamale sunt icircnlocuite de importuri din ţări partenere cărora nu li se aplică taxe vamale)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
e) Ameliorarea raportului de schimb
Raportul de schimb = raportul procentual icircntre indicele preţurilor medii de export şi indicele preţurilor medii de import O ameliorare a raportului de schimb are semnificaţia că ţara respectivă trebuie să exporte mai puţin pentru a importa aceeaşi cantitate de mărfuri (sau obţine o cantitate mai mare de mărfuri dim import exportacircnd la fel de mult)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
e) Ameliorarea raportului de schimb
O grupare integraţionistă icircşi poate ameliora raportul de schimb icircn două feluri care pot exista simultan
- spontan ca urmare a efectului de deturnare de comerţ scade cererea pentru importurile din restul lumii deci preţurile acestora se ajustează icircn jos
- deliberat prin manipularea restricţiilor la import (tipic majorarea taxelor vamale)
Condiţia indispensabilă pentru materializarea acestui efect este ca gruparea integraţionistă să fie bdquomarerdquo adică să dispună de o forţă economică suficientă pentru a influenţa semnificativ cererea mondială pentru diverse produse
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Teoria domino a regionalismului [Richard Baldwin 1997]
Odata iniţiată o grupare integraţionistă outsiderii sunt stimulaţi să adere la ea efectele negative pentru terţi (deturnarea de comerţ şisau deteriorarea raportului de schimb) mobilizează forţele acestora in favoarea aderării
Presiunea icircn sensul aderării creşte odata cu dimensiunea blocului comercial cu cacirct acesta este mai mare cu atacirct mai atractivă este participarea pentru outsideri
Icircn consecinţă o singură integrare poate genera runde succesive de extindere (efect multiplicator)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Teoria domino a regionalismului [Richard Baldwin 1997]O ilustrare empirică a acestei teorii o oferă ordinea icircn care au fost organizate referendumurile pentru extinderea din 1995 a UE (Austria Finlanda Suedia Norvegia) icircncepacircnd cu ţările cele mai favorabile aderării tocmai pentru a spori presiunea asupra celor care urmau
Limită se bazează pe ipoteza că bdquoinsideriirdquo nu vor bloca extinderea grupăriiElementul care poate icircnclina balanţa este faptul că reacţia faţă de pierderi potenţiale tinde să fie mai puternică decacirct pentru obţinerea de cacircştiguri potenţiale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Relaţie directă structuri concurenţiale potenţial de creare comerţ mai mare
bull Cu cacirct economiile participante au structuri mai concurenţiale cu atacirct potenţialul de creare de comerţ este mai mare
bullInvers cu cacirct economiile participante sunt mai complementare cu atacirct potenţialul de deturnare de comerţ este mai mare
bull Cu cacirct preţurile interne icircn interiorul grupării integraţioniste sunt mai apropiate de preţurile mondiale cu atacirct potenţialul de creare de comerţ este mai mare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Realizarea de economii de scară posibile graţie lărgirii dimensiunilor pieţelor accesibile bull Aceasta antrenează o reducere a costurilor unitare de producţie şi icircn consecinţă fie consumatorii cacircştigă din preţuri mai reduse fie producătorii cacircştigă de pe urma profiturilor mai maribull Există două tipuri de economii de scară
-economii interne de scală care se materializează prin creşterea dimensiunii unităţii productive -economii externe de scală unde dimensiunea sectorului de activitate generează externalităţi pozitive pentru unităţile productive care acţionează icircn interiorul său (forţă de muncă specializată reţele de cercetare de comercializare etc)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Aceste efecte sunt considerate statice PIB creşte ca urmare a realocării resurselor şi acumulării de capital dar creşterea superioară durează doar pacircnă cacircnd economia receptează integral impactul lor pozitiv
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
2 Efecte dinamice
a) Economii de scală
b) Eficienţa X
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
Decurg din stimulentele pe care le creează grupările integraţioniste icircn direcţia creşterii productivităţii muncii ceea ce pune economia pe o traiectorie durabilă de creştere economică superioară Aceasta poate fi obţinută ca urmare a
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
a) Economiile de scală
Dezvoltarea comerţul permite producătorilor să icircşi mărească volumul producţiei cu consecinţa valorificării unor efecte pozitive
Economii şi dezeconomii de scară
CTMTL Zona I Zona II Zona III
FP
Q
I
I 1 FP
Q
I
I=1
FP
Q
I
I 1
Curba ldquoplicrdquo sau curba ldquoicircnfăşurătoarerdquo
Mai concret o icircntreprindere icircși reduce costurile unitare producacircnd mai multe bunuri sau servicii și pe măsură ce crește producția costurile medii scad prin repartizarea costurilor fixe asupra unei producții mai mari
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
- (termen utilizat de Harvey Leibenstein tot mai frecvent este utilizat conceptul de ameliorare a productivităţii totale a factorilor)
b) Eficienţa X
Se referă la măsura productivităţii muncitorilor icircn condiţiile menţinerii constante a tuturor celorlalte input-uri icircn procesul de producţie inclusiv calificările muncitorilor Concurenţa sporită pe care o generează comerţul necesită ca firmele să răspundă mai prompt la modificarea condiţiilor pe piaţă - Ea stimulează firmele să icircşi icircmbunătăţească performanţa economică prin inovări reducătoare de costuri şi să amelioreze calitatea bunurilor produse Fostul prim-ministru britanic Harold McMillan avea icircn vedere acest gen de efect atunci cacircnd se referea la ldquoduşul recerdquo pe care aderarea ţării sale la CEE l-ar reprezenta pentru icircntreprinderile britanice
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
existenţa mai multor concurenţi face mai dificilă realizarea icircnţelegerilor anticoncurenţiale (carteluri)
-reducerea dispersiei cotelor de piaţă deţinute de firme individuale (tipic acestea pierd din cota de piaţă deţinută local şi cacircştigă cote de piaţă icircn exterior dar icircn cadrul grupării) permite restracircngerea cazurilor de existenţă a unor poziţii dominante (monopoluri)
- se elimină reduce segmentarea pieţelor făcacircnd imposibilă mai dificilă discriminarea de preţ
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
Icircn consecinţă are loc o selecţie naturală firmele necompetitive se icircnchid (ies de pe piaţă) sau se reorganizează (fuziuni achiziţii) iar firme noi intră pe piaţă
Icircn mod normal există un compromis inevitabil icircntre valorificarea economiilor de scară pe de-o parte şi intensitatea climatului concurenţial pe de altă parte
Integrarea economică poate atenua sau chiar evita acest compromis deoarece permite firmelor să fie mai mari (deci să valorifice economiile de scală) fără ca numărul lor să fie mai mic
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
Efecte locaţionale - Distribuţia spaţială a activităţilor economice icircntre partenerii din cadrul unei grupări integraţioniste
bull Icircn mod tipic tara din cadrul grupării al cărei avantaj comparativ este cel mai diferit de media mondială este cea mai ameninţată de efectul de deturnare de comerţ comerţul său va fi reorientat către parteneri din grupare ale căror costuri comparative se situează icircntre cele ale sale şi media mondială
Icircn consecinţă dacă un grup de ţări puţin dezvoltate formează o grupare integraţionistă va exista o tendinţă ca cel mai bdquosăracrdquo membru să sufere o pierdere netă de venit din cauza deturnării de comerţ
IcircNTREBĂRI
IcircNTREBĂRI
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
Din punctul de vedere al participanţilor
TREI CATEGORII DE ACORDURI
bull marea majoritate a acordurilor sunt bilaterale (icircntre două ţări)
bullacordurilor la care una din părţi este la racircndul său o grupare integraţionistă crescut icircn ultima vreme ( icircn jur de 20 din totalul acordurilor)
bullacordurile icircn care ambele părţi sunt grupări integraţioniste Deşi icircn curs de negociere de mai mult timp (ex UE-Mercosur nici un asemenea acord nu a fost icircncheiat deocamdată ceea ce sugerează
că aceste construcţii sunt complexe şi dificil de negociat
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa
Din punct de vedere geografic putem distinge icircntre
bull acorduri intervenite icircntre ţări contigue aparţinacircnd aceleiaşi zone geografice
bullacorduri trans-regionale
Icircn ultimii ani au proliferat icircnsă acordurile dintre ţări aflate la mari distanţe geografice din continente diferite (ex EU ndash Africa de Sud SUA ndash Australia Chile ndash Coreea de Sud etc)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa Piaţa comună (piaţa unică)
Reprezintă un progres al integrării economice faţă de stadiul anterior din perspectiva a două dimensiuni
liberalizează circulaţia intra-grupare şi pentru factorii de producţie (nu doar pentru produse)
abordează şi obstacolele care stacircnjenesc fluxurile economice intra-grupare acţionacircnd nu doar la frontierele naţionale ci şi icircn interiorul fiecărei ţări
- norme tehnice sanitare fitosanitare şi veterinare- reglementări fiscale- practici anticoncurenţiale acordarea de drepturi
exclusive (situaţii de monopol) tolerarea instigarea formării de carteluri acordarea de subvenţii (ajutoare de stat)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
bull Stadiu şi mai avansat de integrare icircn care ansamblul politicilor economice şi o bună parte din politicile sociale sunt fie complet unificate fie stracircns coordonate
Icircn plan monetar icircn funcţie de stringenţa gradului de armonizare avut icircn vedere se poate merge
- de la simpla coordonare a cursurilor de schimb (prin ldquolegareardquo monedelor naţionale de o monedă de referinţă)
- pacircnă la adoptarea unei monede comune
Icircncepacircnd cu ldquostadiul 3rdquo (uniunea vamală) realizarea integrării economice propuse reclamă icircn tot mai mare măsură o solidaritate politică icircntre parteneri care au tot mai icircnguste posibilităţi de a se manifesta independent faţă de terţi icircn plan economic
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Această prezentare secvenţială a formelor de integrare economică are mai ales scop didactic Icircn lumea reală
- trecerea succesivă prin toate aceste stadii nu este automată (exemplu Comunitatea Economică Europeană a ldquoţintitrdquo de la bun icircnceput uniunea vamală trecacircnd peste stadiile mai
timpurii)
- formele concrete de integrare economică realizată nu corespund icircntrutotul tiparelor menţionate amalgamacircndu-se adesea trăsături specifice unor forme de integrare diferite
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Patru variabile ale fenomenului integraţionist a) Fluxurile economice
vizateb) Tipuri de bariere abordate
c) Modalităţi de integrare utilizate
d) Nivelul de decizie icircn cadrul grupării
integraţioniste
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
a) Fluxurile economice vizate
Icircn principiu sfera de cuprindere a grupării este cu atacirct mai largă cu cacirct avansăm de la un stadiu la altul astfel că de regulă serviciile şi factorii de producţie ajung să fie cuprinşi doar icircncepacircnd cu bdquostadiul 4rdquo
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară) a) Fluxurile economice vizate- continuare
Există icircnsă tot mai multe excepţii de la acest tipar cum ar fi-bdquoSpaţiul Economic Europeanrdquo (EEA) care nu atinge stadiul de uniune vamală
(deoarece participanţii care sunt membri AELS nu sunt asociaţi politicii comerciale comune a UE) dar acoperă şi libertatea de circulaţie a serviciilor şi a factorilor de producţie
-tot mai multe acorduri de liber schimb (exemplu cele icircncheiate de Chile Australia Noua Zeelandă etc) prevăd şi liberalizarea comerţului reciproc cu servicii
-prevederi referitoare la liberalizarea circulaţiei factorilor de producţie se găsesc icircn unele grupări considerate simple acorduri de liber schimb (acordarea bdquodreptului de stabilirerdquo companiilor din ţările partenere) sau uniuni vamale (exemplu acordul CARICOM prevede libera circulaţie a forţei de muncă)
Pe de altă parte există uniuni vamale care exclud de sub incidenţa lor o parte importantă a comerţului reciproc (exemplu UE ndash Turcia pentru produsele agricole)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
a) Fluxurile economice vizate- continuare Asociația Europeană a Liberului Schimb (AELS European Free Trade Association EFTA) a fost icircnființată icircn 1960 prin semnarea Conventiei de la Stockholm Scopul inițial al acestei organizații internaționale era de a elimina taxele vamale asupra produselor industriale icircn comerțul dintre statele membre Prin convenția AELS statele AELS au stabilit o zonă de liber-schimb pentru comerțul mărfurilor Convenția a fost completată ulterior printr-un acord de integrare economică pentru sectorul de servicii Spre deosebire de UE icircnsă AELS nu este o uniune vamală ceea ce icircnseamnă că fiecare stat membru AELS poate stabili icircn principiu liber taxele vamale și politica comercială externă privind state terțe (non-AELS) Membrii fondatori au fost Marea Britanie Danemarca Norvegia Suedia Austria Elveţia și Portugalia Finlanda a devenit membru asociat icircn 1961 (devenind membru cu drepturi depline icircn 1966 iar Islanda icircn 1970 Regatul Unit și Danemarca intră icircn Comunitatea Europeană icircn 1973 (icircmpreună cu Irlanda icircncetacircnd prin urmare să fie membre AELS Portugalia a părăsit de asemenea AELS pentru a intra icircn Comunitatea Europeană icircn 1986 Liechtenstein se alătură AELS icircn 1991 interesele sale fiind reprezentate pacircnă atunci de Elveţia Icircn 1995 Austria Suedia și
Finlanda devin membre UE și părăsesc AELSMembrii actuali ai Asociației Europene a Liberului Schimb sunt Islanda Liechtenstein Norvegia și Elveţia
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară) b) Tipuri de bariere
abordate- bariere care acţionează la
frontieră
- bariere care acţionează icircn interiorul frontierelor naţionale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
- integrare negativă
c) Modalităţi de integrare utilizate
- integrarea pozitivă
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Integrare negativă presupune
-eliminarea obstacolelor existente (roll-back) şi abţinerea de la aplicarea de noi obstacole (standstill) icircn calea fluxurilor economice reciproce
-presupune o postură pasivă (hands off) şi nu reclamă existenţa unei capacităţi administrative deosebite
c) Modalităţi de integrare utilizate
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară) c) Modalităţi de integrare
utilizateIntegrarea pozitivă presupune
-intervenţia activă a autorităţilor pentru a evita apariţia de
obstacole icircn calea fluxurilor economice reciproce care decurg din existenţa unor reglementări naţionale diferite care pot afecta importurile comparativ mai mult decacirct producţia autohtonă
-o postură activă (hands on) ceea ce reclamă existenţa unei capacităţi administrative satisfăcătoare Se poate manifesta prin
armonizarea reglementărilor naţionale adoptarea de reglementări supranaţionale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
d) Nivelul de decizie icircn cadrul grupării integraţioniste
Nivelul integuvernamental este larg precumpănitor majoritatea grupărilor integraţioniste nu cunosc alt nivel de decizie decacirct cel interguvernamental pe cacircnd elementele de supranaţionalitate existente icircn anumite grupări sunt aplicabile doar anumitor domenii nu icircntregii palete de domenii acoperite de gruparea respectivă
Nivelul supranaţional cunoaşte cea mai largă sferă de manifestare icircn cadrul UE dar trebuie menţionat că şi aici există numeroase domenii unde statele membre păstează un drept de decizie distinct de cel exercitat la nivelul organelor comunitare (cazul aşa-numitelor competenţe mixte şi naţionale)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
d) Nivelul de decizie icircn cadrul grupării integraţioniste-continuare
competenţa exclusiv supranaţională (aşa-numita competenţă exclusivă) există icircn următoarele domenii
- politica comercială - politica de concurenţă - uniunea (politica) vamală- conservarea resurselor biologice ale mării icircn cadrul politicii
comune icircn domeniul pescuitului- politica monetară pentru ţările din zona euro
Foarte puţine alte grupări integraţioniste s-au ldquodotatrdquo cu organisme supranaţionale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela BalassaUNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Blocurile economice comerciale ndashforme de integrare
Crearea GATT a marcat icircnceputul unei lungi perioade de liberalizare progresivă a comerţului internaţional pe principii nediscriminatori
[1] GATT - Acordul General pentru Tarife și Comerț (The General Agreement on Tariffs and Trade) a fost negociat icircn timpul Conferinței ONU pentru Comerț și Ocuparea forței de muncă și a fost rezultatul eşecului de negociere a guvernelor de a crea Organizația Internaţională a Comerțului (ITO) GATT a fost format icircn 1947 și a durat pacircnă icircn 1994 cacircnd a fost icircnlocuit de către Organizaţia Mondială a Comerţului icircn 1995 Textul original GATT (GATT 1947) este icircncă icircn vigoare icircn cadrul OMC sub rezerva modificărilor GATT din 1994
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Blocurile economice comerciale ndashforme de integrare
Icircn afară de premisele economice şi politice au fost aduşi icircn discuţie chiar factori geografici şi culturali bull GeograficiPaul Krugman apreciază că proximitatea geografică dă naştere unor blocuri comerciale bdquonaturalerdquo create icircntre parteneri care derulează icircntre ei o parte semnificativă din fluxurile lor comercialebullCulturali Samuel Huntington prezintă cultura drept o forţă care uneşte şi divide totodată icircn consecinţă ţările cu afinităţi culturale cooperează economic şi politic iar organizaţiile internaţionale cum ar fi de exemplu Uniunea Europeană formate din state cu trăsături culturale comune au mai mult suces decacirct cele care icircncearcă să transceadă culturile
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Blocurile economice comerciale ndashforme de integrare
Prima este trecerea de la un regionalism icircnchis la unul deschis Multe dintre blocurile comerciale icircnfiinţate icircn anii 60 -70 se bazează pe o politică de substituire a importurilor şi impunerea barierelor externe ridicate
Noul val se caracterizează printr-o deschidere mai mare faţă de exterior şi o disponibilitate mai mare de a susţine decacirct de a controla comerţul internaţional
A doua este apariţia blocurilor comerciale icircn care sunt parteneri atacirct din statele dezvoltare cacirct şi din ţările icircn curs de dezvoltare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa
Elemente definitorii ale diferitelor forme de aranjamente de integrare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
B Efecte locaţionale - Distribuţia spaţială a activităţilor economice icircntre partenerii din cadrul unei grupări integraţioniste
1 Efecte statice
a) Crearea de comerţ
b) Deturnare de comerţ
c) Stimularea consumului
d) Pierderea din icircncasări de taxe vamale
e) Ameliorarea raportului de schimb
2 Efecte dinamice
a) Economii de scală
b) Eficienţa X
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
1 Efecte statice
a) Crearea de comerţ
b) Deturnare de comerţ
c) Stimularea consumului
d) Pierderea din icircncasări de taxe vamale
e) Ameliorarea raportului de schimb
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
a) Crearea de comerţ
bullIcircnlocuirea produselor autohtone (mai) scumpe cu produse importate (mai) ieftine provenite din ţările partenere sunt economisite resurse utilizate pentru satisfacerea nevoilor de consum intern ceea ce reprezintă un cacircştig de bunăstare pentru economia icircn cauză
Conceptele de creare a fost introduse de Jacob Viner (1950)
Avantaj competitiv Mihail Manoilescu- (1891-1950) Theacuteorie du protectionnisme et de leacutechange international - Editura Giard Paris 382 p
Pentru procurarea bunurilor economice arăta Manoilescu ţara agricolă dispunea de două căi posibile 1048707 calea indirectă (sau comercială) care consta icircn importul unor produse cu o productivitate a muncii inferioară mediei naţionale 1048707 calea directă (sau industrială) care consta icircn producerea icircn interiorul ţării a unor mărfuri cu o productivitate a muncii superioară mediei naţionale Pentru a determina dacă o marfă trebuia importată sau produsă icircn ţară era necesar să se compare productivitatea muncii aferente respectivei mărfi cu productivitatea medie naţională
Mihail Manoilescu- (1891-1950) Theacuteorie du protectionnisme et de leacutechange international - Editura
Giard Paris
a) Crearea de comerţ
a) Crearea de comerţ
)lei(granitapesteprodusemarfurilorpretul
)lei(tarainprodusemarfurilorpretulCSCS nomreal
Studiu de cazCursul de schimb nominal 1$=19800 lei preţurile unor mărfuri similare sunt icircn Romacircnia 100 miliarde lei iar icircn SUA 4500000 $ Să se determine cursul de schimb real şi să se explice semnificaţia sa
121lei00000010089
lei000000000100
$0005004
lei000000000100
lei19800
1CSreal
Aceasta icircnseamnă că mărfurile produse icircn Romacircnia au un preţ relativ care reprezintă 112 din preţul mărfii similare americane cea ce arată că mărfurile americane vor fi mai ieftine decacirct cele romacircneşti
2p
1pnomreal I
ICSCS
Ip1 - indicele preţurilor icircn ţara de referinţăIp2 - indicele preţurilor icircn ţara cu care se execută
tranzacţiile
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţ
bull Icircnlocuirea importurilor mai ieftine din restul lumii cu importuri mai scumpe din ţările partenere pierdere de bunăstare pentru economia icircn cauză
bull Icircn plus efectul de deturnare de comerţ este resimţit negativ şi de producătorii din ţările terţe care icircşi pierd din debuşeele de export
Conceptele de creare a fost introduse de Jacob Viner (1950)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţIcircn cazuri particulare crearea şi respectiv deturnarea de
comerţ pot avea efecte opuse celor aşteptate
- crearea de efecte de comerţ poate genera şocuri de ajustare violente
- deturnarea de comerţ poate genera economii de scală care se traduc icircn reducerea costurilor efect repercutat ulterior asupra consumatorilor prin preţuri mai mici
- icircn asemenea cazuri sporul de venit astfel generat icircm cadrul grupării integraţioniste poate duce la creşterea cererii de bunuri şi servicii din ţările terţe
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţEconomii şi dezeconomii de scară
CTMTL Zona I Zona II Zona III
FP
Q
I
I 1 FP
Q
I
I=1
FP
Q
I
I 1
Curba ldquoplicrdquo sau curba ldquoicircnfăşurătoarerdquo
Icircn economie economia de scară (icircn engleză economies of scale) este un termen ce descrie ceea ce se icircntacircmplă atunci cacircnd cantitățile de factori utilizați icircn producție cresc bull Mai concret o icircntreprindere icircși reduce costurile unitare producacircnd mai multe bunuri sau servicii și pe măsură ce crește producția costurile medii scad prin repartizarea costurilor fixe asupra unei producții mai mari
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
c) Stimularea consumului
bull Graţie scăderii preţurilor interne ca urmare a reducerii barierelor la import consumul va creşte
bull Acest surplus al consumatorilor reprezintă un cacircştig de bunăstare pentru ţara importatoare
bull Deoarece consumul suplimentar astfel generat va fi satisfăcut din import acest efect mai este denumit şi expansiune de comerţ (concept introdus de James Meade 1955)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
d) Pierderea din icircncasări din taxe vamale
Acest fenomen are loc icircn două situaţii
-ca urmare a eliminării taxelor vamale percepute asupra importurilor din ţările partenere care s-ar fi efectuat oricum (pentru că exportatorii respectivi erau cei mai competitivi chiar şi icircn raport cu cei din ţările terţe)
- ca urmare a fenomenului de deturnare de comerţ (pentru că importuri din ţări terţe asupra cărora s-ar fi perceput taxe vamale sunt icircnlocuite de importuri din ţări partenere cărora nu li se aplică taxe vamale)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
e) Ameliorarea raportului de schimb
Raportul de schimb = raportul procentual icircntre indicele preţurilor medii de export şi indicele preţurilor medii de import O ameliorare a raportului de schimb are semnificaţia că ţara respectivă trebuie să exporte mai puţin pentru a importa aceeaşi cantitate de mărfuri (sau obţine o cantitate mai mare de mărfuri dim import exportacircnd la fel de mult)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
e) Ameliorarea raportului de schimb
O grupare integraţionistă icircşi poate ameliora raportul de schimb icircn două feluri care pot exista simultan
- spontan ca urmare a efectului de deturnare de comerţ scade cererea pentru importurile din restul lumii deci preţurile acestora se ajustează icircn jos
- deliberat prin manipularea restricţiilor la import (tipic majorarea taxelor vamale)
Condiţia indispensabilă pentru materializarea acestui efect este ca gruparea integraţionistă să fie bdquomarerdquo adică să dispună de o forţă economică suficientă pentru a influenţa semnificativ cererea mondială pentru diverse produse
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Teoria domino a regionalismului [Richard Baldwin 1997]
Odata iniţiată o grupare integraţionistă outsiderii sunt stimulaţi să adere la ea efectele negative pentru terţi (deturnarea de comerţ şisau deteriorarea raportului de schimb) mobilizează forţele acestora in favoarea aderării
Presiunea icircn sensul aderării creşte odata cu dimensiunea blocului comercial cu cacirct acesta este mai mare cu atacirct mai atractivă este participarea pentru outsideri
Icircn consecinţă o singură integrare poate genera runde succesive de extindere (efect multiplicator)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Teoria domino a regionalismului [Richard Baldwin 1997]O ilustrare empirică a acestei teorii o oferă ordinea icircn care au fost organizate referendumurile pentru extinderea din 1995 a UE (Austria Finlanda Suedia Norvegia) icircncepacircnd cu ţările cele mai favorabile aderării tocmai pentru a spori presiunea asupra celor care urmau
Limită se bazează pe ipoteza că bdquoinsideriirdquo nu vor bloca extinderea grupăriiElementul care poate icircnclina balanţa este faptul că reacţia faţă de pierderi potenţiale tinde să fie mai puternică decacirct pentru obţinerea de cacircştiguri potenţiale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Relaţie directă structuri concurenţiale potenţial de creare comerţ mai mare
bull Cu cacirct economiile participante au structuri mai concurenţiale cu atacirct potenţialul de creare de comerţ este mai mare
bullInvers cu cacirct economiile participante sunt mai complementare cu atacirct potenţialul de deturnare de comerţ este mai mare
bull Cu cacirct preţurile interne icircn interiorul grupării integraţioniste sunt mai apropiate de preţurile mondiale cu atacirct potenţialul de creare de comerţ este mai mare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Realizarea de economii de scară posibile graţie lărgirii dimensiunilor pieţelor accesibile bull Aceasta antrenează o reducere a costurilor unitare de producţie şi icircn consecinţă fie consumatorii cacircştigă din preţuri mai reduse fie producătorii cacircştigă de pe urma profiturilor mai maribull Există două tipuri de economii de scară
-economii interne de scală care se materializează prin creşterea dimensiunii unităţii productive -economii externe de scală unde dimensiunea sectorului de activitate generează externalităţi pozitive pentru unităţile productive care acţionează icircn interiorul său (forţă de muncă specializată reţele de cercetare de comercializare etc)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Aceste efecte sunt considerate statice PIB creşte ca urmare a realocării resurselor şi acumulării de capital dar creşterea superioară durează doar pacircnă cacircnd economia receptează integral impactul lor pozitiv
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
2 Efecte dinamice
a) Economii de scală
b) Eficienţa X
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
Decurg din stimulentele pe care le creează grupările integraţioniste icircn direcţia creşterii productivităţii muncii ceea ce pune economia pe o traiectorie durabilă de creştere economică superioară Aceasta poate fi obţinută ca urmare a
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
a) Economiile de scală
Dezvoltarea comerţul permite producătorilor să icircşi mărească volumul producţiei cu consecinţa valorificării unor efecte pozitive
Economii şi dezeconomii de scară
CTMTL Zona I Zona II Zona III
FP
Q
I
I 1 FP
Q
I
I=1
FP
Q
I
I 1
Curba ldquoplicrdquo sau curba ldquoicircnfăşurătoarerdquo
Mai concret o icircntreprindere icircși reduce costurile unitare producacircnd mai multe bunuri sau servicii și pe măsură ce crește producția costurile medii scad prin repartizarea costurilor fixe asupra unei producții mai mari
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
- (termen utilizat de Harvey Leibenstein tot mai frecvent este utilizat conceptul de ameliorare a productivităţii totale a factorilor)
b) Eficienţa X
Se referă la măsura productivităţii muncitorilor icircn condiţiile menţinerii constante a tuturor celorlalte input-uri icircn procesul de producţie inclusiv calificările muncitorilor Concurenţa sporită pe care o generează comerţul necesită ca firmele să răspundă mai prompt la modificarea condiţiilor pe piaţă - Ea stimulează firmele să icircşi icircmbunătăţească performanţa economică prin inovări reducătoare de costuri şi să amelioreze calitatea bunurilor produse Fostul prim-ministru britanic Harold McMillan avea icircn vedere acest gen de efect atunci cacircnd se referea la ldquoduşul recerdquo pe care aderarea ţării sale la CEE l-ar reprezenta pentru icircntreprinderile britanice
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
existenţa mai multor concurenţi face mai dificilă realizarea icircnţelegerilor anticoncurenţiale (carteluri)
-reducerea dispersiei cotelor de piaţă deţinute de firme individuale (tipic acestea pierd din cota de piaţă deţinută local şi cacircştigă cote de piaţă icircn exterior dar icircn cadrul grupării) permite restracircngerea cazurilor de existenţă a unor poziţii dominante (monopoluri)
- se elimină reduce segmentarea pieţelor făcacircnd imposibilă mai dificilă discriminarea de preţ
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
Icircn consecinţă are loc o selecţie naturală firmele necompetitive se icircnchid (ies de pe piaţă) sau se reorganizează (fuziuni achiziţii) iar firme noi intră pe piaţă
Icircn mod normal există un compromis inevitabil icircntre valorificarea economiilor de scară pe de-o parte şi intensitatea climatului concurenţial pe de altă parte
Integrarea economică poate atenua sau chiar evita acest compromis deoarece permite firmelor să fie mai mari (deci să valorifice economiile de scală) fără ca numărul lor să fie mai mic
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
Efecte locaţionale - Distribuţia spaţială a activităţilor economice icircntre partenerii din cadrul unei grupări integraţioniste
bull Icircn mod tipic tara din cadrul grupării al cărei avantaj comparativ este cel mai diferit de media mondială este cea mai ameninţată de efectul de deturnare de comerţ comerţul său va fi reorientat către parteneri din grupare ale căror costuri comparative se situează icircntre cele ale sale şi media mondială
Icircn consecinţă dacă un grup de ţări puţin dezvoltate formează o grupare integraţionistă va exista o tendinţă ca cel mai bdquosăracrdquo membru să sufere o pierdere netă de venit din cauza deturnării de comerţ
IcircNTREBĂRI
IcircNTREBĂRI
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa
Din punct de vedere geografic putem distinge icircntre
bull acorduri intervenite icircntre ţări contigue aparţinacircnd aceleiaşi zone geografice
bullacorduri trans-regionale
Icircn ultimii ani au proliferat icircnsă acordurile dintre ţări aflate la mari distanţe geografice din continente diferite (ex EU ndash Africa de Sud SUA ndash Australia Chile ndash Coreea de Sud etc)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa Piaţa comună (piaţa unică)
Reprezintă un progres al integrării economice faţă de stadiul anterior din perspectiva a două dimensiuni
liberalizează circulaţia intra-grupare şi pentru factorii de producţie (nu doar pentru produse)
abordează şi obstacolele care stacircnjenesc fluxurile economice intra-grupare acţionacircnd nu doar la frontierele naţionale ci şi icircn interiorul fiecărei ţări
- norme tehnice sanitare fitosanitare şi veterinare- reglementări fiscale- practici anticoncurenţiale acordarea de drepturi
exclusive (situaţii de monopol) tolerarea instigarea formării de carteluri acordarea de subvenţii (ajutoare de stat)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
bull Stadiu şi mai avansat de integrare icircn care ansamblul politicilor economice şi o bună parte din politicile sociale sunt fie complet unificate fie stracircns coordonate
Icircn plan monetar icircn funcţie de stringenţa gradului de armonizare avut icircn vedere se poate merge
- de la simpla coordonare a cursurilor de schimb (prin ldquolegareardquo monedelor naţionale de o monedă de referinţă)
- pacircnă la adoptarea unei monede comune
Icircncepacircnd cu ldquostadiul 3rdquo (uniunea vamală) realizarea integrării economice propuse reclamă icircn tot mai mare măsură o solidaritate politică icircntre parteneri care au tot mai icircnguste posibilităţi de a se manifesta independent faţă de terţi icircn plan economic
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Această prezentare secvenţială a formelor de integrare economică are mai ales scop didactic Icircn lumea reală
- trecerea succesivă prin toate aceste stadii nu este automată (exemplu Comunitatea Economică Europeană a ldquoţintitrdquo de la bun icircnceput uniunea vamală trecacircnd peste stadiile mai
timpurii)
- formele concrete de integrare economică realizată nu corespund icircntrutotul tiparelor menţionate amalgamacircndu-se adesea trăsături specifice unor forme de integrare diferite
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Patru variabile ale fenomenului integraţionist a) Fluxurile economice
vizateb) Tipuri de bariere abordate
c) Modalităţi de integrare utilizate
d) Nivelul de decizie icircn cadrul grupării
integraţioniste
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
a) Fluxurile economice vizate
Icircn principiu sfera de cuprindere a grupării este cu atacirct mai largă cu cacirct avansăm de la un stadiu la altul astfel că de regulă serviciile şi factorii de producţie ajung să fie cuprinşi doar icircncepacircnd cu bdquostadiul 4rdquo
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară) a) Fluxurile economice vizate- continuare
Există icircnsă tot mai multe excepţii de la acest tipar cum ar fi-bdquoSpaţiul Economic Europeanrdquo (EEA) care nu atinge stadiul de uniune vamală
(deoarece participanţii care sunt membri AELS nu sunt asociaţi politicii comerciale comune a UE) dar acoperă şi libertatea de circulaţie a serviciilor şi a factorilor de producţie
-tot mai multe acorduri de liber schimb (exemplu cele icircncheiate de Chile Australia Noua Zeelandă etc) prevăd şi liberalizarea comerţului reciproc cu servicii
-prevederi referitoare la liberalizarea circulaţiei factorilor de producţie se găsesc icircn unele grupări considerate simple acorduri de liber schimb (acordarea bdquodreptului de stabilirerdquo companiilor din ţările partenere) sau uniuni vamale (exemplu acordul CARICOM prevede libera circulaţie a forţei de muncă)
Pe de altă parte există uniuni vamale care exclud de sub incidenţa lor o parte importantă a comerţului reciproc (exemplu UE ndash Turcia pentru produsele agricole)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
a) Fluxurile economice vizate- continuare Asociația Europeană a Liberului Schimb (AELS European Free Trade Association EFTA) a fost icircnființată icircn 1960 prin semnarea Conventiei de la Stockholm Scopul inițial al acestei organizații internaționale era de a elimina taxele vamale asupra produselor industriale icircn comerțul dintre statele membre Prin convenția AELS statele AELS au stabilit o zonă de liber-schimb pentru comerțul mărfurilor Convenția a fost completată ulterior printr-un acord de integrare economică pentru sectorul de servicii Spre deosebire de UE icircnsă AELS nu este o uniune vamală ceea ce icircnseamnă că fiecare stat membru AELS poate stabili icircn principiu liber taxele vamale și politica comercială externă privind state terțe (non-AELS) Membrii fondatori au fost Marea Britanie Danemarca Norvegia Suedia Austria Elveţia și Portugalia Finlanda a devenit membru asociat icircn 1961 (devenind membru cu drepturi depline icircn 1966 iar Islanda icircn 1970 Regatul Unit și Danemarca intră icircn Comunitatea Europeană icircn 1973 (icircmpreună cu Irlanda icircncetacircnd prin urmare să fie membre AELS Portugalia a părăsit de asemenea AELS pentru a intra icircn Comunitatea Europeană icircn 1986 Liechtenstein se alătură AELS icircn 1991 interesele sale fiind reprezentate pacircnă atunci de Elveţia Icircn 1995 Austria Suedia și
Finlanda devin membre UE și părăsesc AELSMembrii actuali ai Asociației Europene a Liberului Schimb sunt Islanda Liechtenstein Norvegia și Elveţia
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară) b) Tipuri de bariere
abordate- bariere care acţionează la
frontieră
- bariere care acţionează icircn interiorul frontierelor naţionale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
- integrare negativă
c) Modalităţi de integrare utilizate
- integrarea pozitivă
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Integrare negativă presupune
-eliminarea obstacolelor existente (roll-back) şi abţinerea de la aplicarea de noi obstacole (standstill) icircn calea fluxurilor economice reciproce
-presupune o postură pasivă (hands off) şi nu reclamă existenţa unei capacităţi administrative deosebite
c) Modalităţi de integrare utilizate
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară) c) Modalităţi de integrare
utilizateIntegrarea pozitivă presupune
-intervenţia activă a autorităţilor pentru a evita apariţia de
obstacole icircn calea fluxurilor economice reciproce care decurg din existenţa unor reglementări naţionale diferite care pot afecta importurile comparativ mai mult decacirct producţia autohtonă
-o postură activă (hands on) ceea ce reclamă existenţa unei capacităţi administrative satisfăcătoare Se poate manifesta prin
armonizarea reglementărilor naţionale adoptarea de reglementări supranaţionale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
d) Nivelul de decizie icircn cadrul grupării integraţioniste
Nivelul integuvernamental este larg precumpănitor majoritatea grupărilor integraţioniste nu cunosc alt nivel de decizie decacirct cel interguvernamental pe cacircnd elementele de supranaţionalitate existente icircn anumite grupări sunt aplicabile doar anumitor domenii nu icircntregii palete de domenii acoperite de gruparea respectivă
Nivelul supranaţional cunoaşte cea mai largă sferă de manifestare icircn cadrul UE dar trebuie menţionat că şi aici există numeroase domenii unde statele membre păstează un drept de decizie distinct de cel exercitat la nivelul organelor comunitare (cazul aşa-numitelor competenţe mixte şi naţionale)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
d) Nivelul de decizie icircn cadrul grupării integraţioniste-continuare
competenţa exclusiv supranaţională (aşa-numita competenţă exclusivă) există icircn următoarele domenii
- politica comercială - politica de concurenţă - uniunea (politica) vamală- conservarea resurselor biologice ale mării icircn cadrul politicii
comune icircn domeniul pescuitului- politica monetară pentru ţările din zona euro
Foarte puţine alte grupări integraţioniste s-au ldquodotatrdquo cu organisme supranaţionale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela BalassaUNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Blocurile economice comerciale ndashforme de integrare
Crearea GATT a marcat icircnceputul unei lungi perioade de liberalizare progresivă a comerţului internaţional pe principii nediscriminatori
[1] GATT - Acordul General pentru Tarife și Comerț (The General Agreement on Tariffs and Trade) a fost negociat icircn timpul Conferinței ONU pentru Comerț și Ocuparea forței de muncă și a fost rezultatul eşecului de negociere a guvernelor de a crea Organizația Internaţională a Comerțului (ITO) GATT a fost format icircn 1947 și a durat pacircnă icircn 1994 cacircnd a fost icircnlocuit de către Organizaţia Mondială a Comerţului icircn 1995 Textul original GATT (GATT 1947) este icircncă icircn vigoare icircn cadrul OMC sub rezerva modificărilor GATT din 1994
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Blocurile economice comerciale ndashforme de integrare
Icircn afară de premisele economice şi politice au fost aduşi icircn discuţie chiar factori geografici şi culturali bull GeograficiPaul Krugman apreciază că proximitatea geografică dă naştere unor blocuri comerciale bdquonaturalerdquo create icircntre parteneri care derulează icircntre ei o parte semnificativă din fluxurile lor comercialebullCulturali Samuel Huntington prezintă cultura drept o forţă care uneşte şi divide totodată icircn consecinţă ţările cu afinităţi culturale cooperează economic şi politic iar organizaţiile internaţionale cum ar fi de exemplu Uniunea Europeană formate din state cu trăsături culturale comune au mai mult suces decacirct cele care icircncearcă să transceadă culturile
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Blocurile economice comerciale ndashforme de integrare
Prima este trecerea de la un regionalism icircnchis la unul deschis Multe dintre blocurile comerciale icircnfiinţate icircn anii 60 -70 se bazează pe o politică de substituire a importurilor şi impunerea barierelor externe ridicate
Noul val se caracterizează printr-o deschidere mai mare faţă de exterior şi o disponibilitate mai mare de a susţine decacirct de a controla comerţul internaţional
A doua este apariţia blocurilor comerciale icircn care sunt parteneri atacirct din statele dezvoltare cacirct şi din ţările icircn curs de dezvoltare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa
Elemente definitorii ale diferitelor forme de aranjamente de integrare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
B Efecte locaţionale - Distribuţia spaţială a activităţilor economice icircntre partenerii din cadrul unei grupări integraţioniste
1 Efecte statice
a) Crearea de comerţ
b) Deturnare de comerţ
c) Stimularea consumului
d) Pierderea din icircncasări de taxe vamale
e) Ameliorarea raportului de schimb
2 Efecte dinamice
a) Economii de scală
b) Eficienţa X
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
1 Efecte statice
a) Crearea de comerţ
b) Deturnare de comerţ
c) Stimularea consumului
d) Pierderea din icircncasări de taxe vamale
e) Ameliorarea raportului de schimb
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
a) Crearea de comerţ
bullIcircnlocuirea produselor autohtone (mai) scumpe cu produse importate (mai) ieftine provenite din ţările partenere sunt economisite resurse utilizate pentru satisfacerea nevoilor de consum intern ceea ce reprezintă un cacircştig de bunăstare pentru economia icircn cauză
Conceptele de creare a fost introduse de Jacob Viner (1950)
Avantaj competitiv Mihail Manoilescu- (1891-1950) Theacuteorie du protectionnisme et de leacutechange international - Editura Giard Paris 382 p
Pentru procurarea bunurilor economice arăta Manoilescu ţara agricolă dispunea de două căi posibile 1048707 calea indirectă (sau comercială) care consta icircn importul unor produse cu o productivitate a muncii inferioară mediei naţionale 1048707 calea directă (sau industrială) care consta icircn producerea icircn interiorul ţării a unor mărfuri cu o productivitate a muncii superioară mediei naţionale Pentru a determina dacă o marfă trebuia importată sau produsă icircn ţară era necesar să se compare productivitatea muncii aferente respectivei mărfi cu productivitatea medie naţională
Mihail Manoilescu- (1891-1950) Theacuteorie du protectionnisme et de leacutechange international - Editura
Giard Paris
a) Crearea de comerţ
a) Crearea de comerţ
)lei(granitapesteprodusemarfurilorpretul
)lei(tarainprodusemarfurilorpretulCSCS nomreal
Studiu de cazCursul de schimb nominal 1$=19800 lei preţurile unor mărfuri similare sunt icircn Romacircnia 100 miliarde lei iar icircn SUA 4500000 $ Să se determine cursul de schimb real şi să se explice semnificaţia sa
121lei00000010089
lei000000000100
$0005004
lei000000000100
lei19800
1CSreal
Aceasta icircnseamnă că mărfurile produse icircn Romacircnia au un preţ relativ care reprezintă 112 din preţul mărfii similare americane cea ce arată că mărfurile americane vor fi mai ieftine decacirct cele romacircneşti
2p
1pnomreal I
ICSCS
Ip1 - indicele preţurilor icircn ţara de referinţăIp2 - indicele preţurilor icircn ţara cu care se execută
tranzacţiile
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţ
bull Icircnlocuirea importurilor mai ieftine din restul lumii cu importuri mai scumpe din ţările partenere pierdere de bunăstare pentru economia icircn cauză
bull Icircn plus efectul de deturnare de comerţ este resimţit negativ şi de producătorii din ţările terţe care icircşi pierd din debuşeele de export
Conceptele de creare a fost introduse de Jacob Viner (1950)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţIcircn cazuri particulare crearea şi respectiv deturnarea de
comerţ pot avea efecte opuse celor aşteptate
- crearea de efecte de comerţ poate genera şocuri de ajustare violente
- deturnarea de comerţ poate genera economii de scală care se traduc icircn reducerea costurilor efect repercutat ulterior asupra consumatorilor prin preţuri mai mici
- icircn asemenea cazuri sporul de venit astfel generat icircm cadrul grupării integraţioniste poate duce la creşterea cererii de bunuri şi servicii din ţările terţe
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţEconomii şi dezeconomii de scară
CTMTL Zona I Zona II Zona III
FP
Q
I
I 1 FP
Q
I
I=1
FP
Q
I
I 1
Curba ldquoplicrdquo sau curba ldquoicircnfăşurătoarerdquo
Icircn economie economia de scară (icircn engleză economies of scale) este un termen ce descrie ceea ce se icircntacircmplă atunci cacircnd cantitățile de factori utilizați icircn producție cresc bull Mai concret o icircntreprindere icircși reduce costurile unitare producacircnd mai multe bunuri sau servicii și pe măsură ce crește producția costurile medii scad prin repartizarea costurilor fixe asupra unei producții mai mari
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
c) Stimularea consumului
bull Graţie scăderii preţurilor interne ca urmare a reducerii barierelor la import consumul va creşte
bull Acest surplus al consumatorilor reprezintă un cacircştig de bunăstare pentru ţara importatoare
bull Deoarece consumul suplimentar astfel generat va fi satisfăcut din import acest efect mai este denumit şi expansiune de comerţ (concept introdus de James Meade 1955)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
d) Pierderea din icircncasări din taxe vamale
Acest fenomen are loc icircn două situaţii
-ca urmare a eliminării taxelor vamale percepute asupra importurilor din ţările partenere care s-ar fi efectuat oricum (pentru că exportatorii respectivi erau cei mai competitivi chiar şi icircn raport cu cei din ţările terţe)
- ca urmare a fenomenului de deturnare de comerţ (pentru că importuri din ţări terţe asupra cărora s-ar fi perceput taxe vamale sunt icircnlocuite de importuri din ţări partenere cărora nu li se aplică taxe vamale)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
e) Ameliorarea raportului de schimb
Raportul de schimb = raportul procentual icircntre indicele preţurilor medii de export şi indicele preţurilor medii de import O ameliorare a raportului de schimb are semnificaţia că ţara respectivă trebuie să exporte mai puţin pentru a importa aceeaşi cantitate de mărfuri (sau obţine o cantitate mai mare de mărfuri dim import exportacircnd la fel de mult)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
e) Ameliorarea raportului de schimb
O grupare integraţionistă icircşi poate ameliora raportul de schimb icircn două feluri care pot exista simultan
- spontan ca urmare a efectului de deturnare de comerţ scade cererea pentru importurile din restul lumii deci preţurile acestora se ajustează icircn jos
- deliberat prin manipularea restricţiilor la import (tipic majorarea taxelor vamale)
Condiţia indispensabilă pentru materializarea acestui efect este ca gruparea integraţionistă să fie bdquomarerdquo adică să dispună de o forţă economică suficientă pentru a influenţa semnificativ cererea mondială pentru diverse produse
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Teoria domino a regionalismului [Richard Baldwin 1997]
Odata iniţiată o grupare integraţionistă outsiderii sunt stimulaţi să adere la ea efectele negative pentru terţi (deturnarea de comerţ şisau deteriorarea raportului de schimb) mobilizează forţele acestora in favoarea aderării
Presiunea icircn sensul aderării creşte odata cu dimensiunea blocului comercial cu cacirct acesta este mai mare cu atacirct mai atractivă este participarea pentru outsideri
Icircn consecinţă o singură integrare poate genera runde succesive de extindere (efect multiplicator)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Teoria domino a regionalismului [Richard Baldwin 1997]O ilustrare empirică a acestei teorii o oferă ordinea icircn care au fost organizate referendumurile pentru extinderea din 1995 a UE (Austria Finlanda Suedia Norvegia) icircncepacircnd cu ţările cele mai favorabile aderării tocmai pentru a spori presiunea asupra celor care urmau
Limită se bazează pe ipoteza că bdquoinsideriirdquo nu vor bloca extinderea grupăriiElementul care poate icircnclina balanţa este faptul că reacţia faţă de pierderi potenţiale tinde să fie mai puternică decacirct pentru obţinerea de cacircştiguri potenţiale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Relaţie directă structuri concurenţiale potenţial de creare comerţ mai mare
bull Cu cacirct economiile participante au structuri mai concurenţiale cu atacirct potenţialul de creare de comerţ este mai mare
bullInvers cu cacirct economiile participante sunt mai complementare cu atacirct potenţialul de deturnare de comerţ este mai mare
bull Cu cacirct preţurile interne icircn interiorul grupării integraţioniste sunt mai apropiate de preţurile mondiale cu atacirct potenţialul de creare de comerţ este mai mare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Realizarea de economii de scară posibile graţie lărgirii dimensiunilor pieţelor accesibile bull Aceasta antrenează o reducere a costurilor unitare de producţie şi icircn consecinţă fie consumatorii cacircştigă din preţuri mai reduse fie producătorii cacircştigă de pe urma profiturilor mai maribull Există două tipuri de economii de scară
-economii interne de scală care se materializează prin creşterea dimensiunii unităţii productive -economii externe de scală unde dimensiunea sectorului de activitate generează externalităţi pozitive pentru unităţile productive care acţionează icircn interiorul său (forţă de muncă specializată reţele de cercetare de comercializare etc)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Aceste efecte sunt considerate statice PIB creşte ca urmare a realocării resurselor şi acumulării de capital dar creşterea superioară durează doar pacircnă cacircnd economia receptează integral impactul lor pozitiv
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
2 Efecte dinamice
a) Economii de scală
b) Eficienţa X
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
Decurg din stimulentele pe care le creează grupările integraţioniste icircn direcţia creşterii productivităţii muncii ceea ce pune economia pe o traiectorie durabilă de creştere economică superioară Aceasta poate fi obţinută ca urmare a
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
a) Economiile de scală
Dezvoltarea comerţul permite producătorilor să icircşi mărească volumul producţiei cu consecinţa valorificării unor efecte pozitive
Economii şi dezeconomii de scară
CTMTL Zona I Zona II Zona III
FP
Q
I
I 1 FP
Q
I
I=1
FP
Q
I
I 1
Curba ldquoplicrdquo sau curba ldquoicircnfăşurătoarerdquo
Mai concret o icircntreprindere icircși reduce costurile unitare producacircnd mai multe bunuri sau servicii și pe măsură ce crește producția costurile medii scad prin repartizarea costurilor fixe asupra unei producții mai mari
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
- (termen utilizat de Harvey Leibenstein tot mai frecvent este utilizat conceptul de ameliorare a productivităţii totale a factorilor)
b) Eficienţa X
Se referă la măsura productivităţii muncitorilor icircn condiţiile menţinerii constante a tuturor celorlalte input-uri icircn procesul de producţie inclusiv calificările muncitorilor Concurenţa sporită pe care o generează comerţul necesită ca firmele să răspundă mai prompt la modificarea condiţiilor pe piaţă - Ea stimulează firmele să icircşi icircmbunătăţească performanţa economică prin inovări reducătoare de costuri şi să amelioreze calitatea bunurilor produse Fostul prim-ministru britanic Harold McMillan avea icircn vedere acest gen de efect atunci cacircnd se referea la ldquoduşul recerdquo pe care aderarea ţării sale la CEE l-ar reprezenta pentru icircntreprinderile britanice
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
existenţa mai multor concurenţi face mai dificilă realizarea icircnţelegerilor anticoncurenţiale (carteluri)
-reducerea dispersiei cotelor de piaţă deţinute de firme individuale (tipic acestea pierd din cota de piaţă deţinută local şi cacircştigă cote de piaţă icircn exterior dar icircn cadrul grupării) permite restracircngerea cazurilor de existenţă a unor poziţii dominante (monopoluri)
- se elimină reduce segmentarea pieţelor făcacircnd imposibilă mai dificilă discriminarea de preţ
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
Icircn consecinţă are loc o selecţie naturală firmele necompetitive se icircnchid (ies de pe piaţă) sau se reorganizează (fuziuni achiziţii) iar firme noi intră pe piaţă
Icircn mod normal există un compromis inevitabil icircntre valorificarea economiilor de scară pe de-o parte şi intensitatea climatului concurenţial pe de altă parte
Integrarea economică poate atenua sau chiar evita acest compromis deoarece permite firmelor să fie mai mari (deci să valorifice economiile de scală) fără ca numărul lor să fie mai mic
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
Efecte locaţionale - Distribuţia spaţială a activităţilor economice icircntre partenerii din cadrul unei grupări integraţioniste
bull Icircn mod tipic tara din cadrul grupării al cărei avantaj comparativ este cel mai diferit de media mondială este cea mai ameninţată de efectul de deturnare de comerţ comerţul său va fi reorientat către parteneri din grupare ale căror costuri comparative se situează icircntre cele ale sale şi media mondială
Icircn consecinţă dacă un grup de ţări puţin dezvoltate formează o grupare integraţionistă va exista o tendinţă ca cel mai bdquosăracrdquo membru să sufere o pierdere netă de venit din cauza deturnării de comerţ
IcircNTREBĂRI
IcircNTREBĂRI
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa Piaţa comună (piaţa unică)
Reprezintă un progres al integrării economice faţă de stadiul anterior din perspectiva a două dimensiuni
liberalizează circulaţia intra-grupare şi pentru factorii de producţie (nu doar pentru produse)
abordează şi obstacolele care stacircnjenesc fluxurile economice intra-grupare acţionacircnd nu doar la frontierele naţionale ci şi icircn interiorul fiecărei ţări
- norme tehnice sanitare fitosanitare şi veterinare- reglementări fiscale- practici anticoncurenţiale acordarea de drepturi
exclusive (situaţii de monopol) tolerarea instigarea formării de carteluri acordarea de subvenţii (ajutoare de stat)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
bull Stadiu şi mai avansat de integrare icircn care ansamblul politicilor economice şi o bună parte din politicile sociale sunt fie complet unificate fie stracircns coordonate
Icircn plan monetar icircn funcţie de stringenţa gradului de armonizare avut icircn vedere se poate merge
- de la simpla coordonare a cursurilor de schimb (prin ldquolegareardquo monedelor naţionale de o monedă de referinţă)
- pacircnă la adoptarea unei monede comune
Icircncepacircnd cu ldquostadiul 3rdquo (uniunea vamală) realizarea integrării economice propuse reclamă icircn tot mai mare măsură o solidaritate politică icircntre parteneri care au tot mai icircnguste posibilităţi de a se manifesta independent faţă de terţi icircn plan economic
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Această prezentare secvenţială a formelor de integrare economică are mai ales scop didactic Icircn lumea reală
- trecerea succesivă prin toate aceste stadii nu este automată (exemplu Comunitatea Economică Europeană a ldquoţintitrdquo de la bun icircnceput uniunea vamală trecacircnd peste stadiile mai
timpurii)
- formele concrete de integrare economică realizată nu corespund icircntrutotul tiparelor menţionate amalgamacircndu-se adesea trăsături specifice unor forme de integrare diferite
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Patru variabile ale fenomenului integraţionist a) Fluxurile economice
vizateb) Tipuri de bariere abordate
c) Modalităţi de integrare utilizate
d) Nivelul de decizie icircn cadrul grupării
integraţioniste
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
a) Fluxurile economice vizate
Icircn principiu sfera de cuprindere a grupării este cu atacirct mai largă cu cacirct avansăm de la un stadiu la altul astfel că de regulă serviciile şi factorii de producţie ajung să fie cuprinşi doar icircncepacircnd cu bdquostadiul 4rdquo
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară) a) Fluxurile economice vizate- continuare
Există icircnsă tot mai multe excepţii de la acest tipar cum ar fi-bdquoSpaţiul Economic Europeanrdquo (EEA) care nu atinge stadiul de uniune vamală
(deoarece participanţii care sunt membri AELS nu sunt asociaţi politicii comerciale comune a UE) dar acoperă şi libertatea de circulaţie a serviciilor şi a factorilor de producţie
-tot mai multe acorduri de liber schimb (exemplu cele icircncheiate de Chile Australia Noua Zeelandă etc) prevăd şi liberalizarea comerţului reciproc cu servicii
-prevederi referitoare la liberalizarea circulaţiei factorilor de producţie se găsesc icircn unele grupări considerate simple acorduri de liber schimb (acordarea bdquodreptului de stabilirerdquo companiilor din ţările partenere) sau uniuni vamale (exemplu acordul CARICOM prevede libera circulaţie a forţei de muncă)
Pe de altă parte există uniuni vamale care exclud de sub incidenţa lor o parte importantă a comerţului reciproc (exemplu UE ndash Turcia pentru produsele agricole)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
a) Fluxurile economice vizate- continuare Asociația Europeană a Liberului Schimb (AELS European Free Trade Association EFTA) a fost icircnființată icircn 1960 prin semnarea Conventiei de la Stockholm Scopul inițial al acestei organizații internaționale era de a elimina taxele vamale asupra produselor industriale icircn comerțul dintre statele membre Prin convenția AELS statele AELS au stabilit o zonă de liber-schimb pentru comerțul mărfurilor Convenția a fost completată ulterior printr-un acord de integrare economică pentru sectorul de servicii Spre deosebire de UE icircnsă AELS nu este o uniune vamală ceea ce icircnseamnă că fiecare stat membru AELS poate stabili icircn principiu liber taxele vamale și politica comercială externă privind state terțe (non-AELS) Membrii fondatori au fost Marea Britanie Danemarca Norvegia Suedia Austria Elveţia și Portugalia Finlanda a devenit membru asociat icircn 1961 (devenind membru cu drepturi depline icircn 1966 iar Islanda icircn 1970 Regatul Unit și Danemarca intră icircn Comunitatea Europeană icircn 1973 (icircmpreună cu Irlanda icircncetacircnd prin urmare să fie membre AELS Portugalia a părăsit de asemenea AELS pentru a intra icircn Comunitatea Europeană icircn 1986 Liechtenstein se alătură AELS icircn 1991 interesele sale fiind reprezentate pacircnă atunci de Elveţia Icircn 1995 Austria Suedia și
Finlanda devin membre UE și părăsesc AELSMembrii actuali ai Asociației Europene a Liberului Schimb sunt Islanda Liechtenstein Norvegia și Elveţia
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară) b) Tipuri de bariere
abordate- bariere care acţionează la
frontieră
- bariere care acţionează icircn interiorul frontierelor naţionale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
- integrare negativă
c) Modalităţi de integrare utilizate
- integrarea pozitivă
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Integrare negativă presupune
-eliminarea obstacolelor existente (roll-back) şi abţinerea de la aplicarea de noi obstacole (standstill) icircn calea fluxurilor economice reciproce
-presupune o postură pasivă (hands off) şi nu reclamă existenţa unei capacităţi administrative deosebite
c) Modalităţi de integrare utilizate
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară) c) Modalităţi de integrare
utilizateIntegrarea pozitivă presupune
-intervenţia activă a autorităţilor pentru a evita apariţia de
obstacole icircn calea fluxurilor economice reciproce care decurg din existenţa unor reglementări naţionale diferite care pot afecta importurile comparativ mai mult decacirct producţia autohtonă
-o postură activă (hands on) ceea ce reclamă existenţa unei capacităţi administrative satisfăcătoare Se poate manifesta prin
armonizarea reglementărilor naţionale adoptarea de reglementări supranaţionale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
d) Nivelul de decizie icircn cadrul grupării integraţioniste
Nivelul integuvernamental este larg precumpănitor majoritatea grupărilor integraţioniste nu cunosc alt nivel de decizie decacirct cel interguvernamental pe cacircnd elementele de supranaţionalitate existente icircn anumite grupări sunt aplicabile doar anumitor domenii nu icircntregii palete de domenii acoperite de gruparea respectivă
Nivelul supranaţional cunoaşte cea mai largă sferă de manifestare icircn cadrul UE dar trebuie menţionat că şi aici există numeroase domenii unde statele membre păstează un drept de decizie distinct de cel exercitat la nivelul organelor comunitare (cazul aşa-numitelor competenţe mixte şi naţionale)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
d) Nivelul de decizie icircn cadrul grupării integraţioniste-continuare
competenţa exclusiv supranaţională (aşa-numita competenţă exclusivă) există icircn următoarele domenii
- politica comercială - politica de concurenţă - uniunea (politica) vamală- conservarea resurselor biologice ale mării icircn cadrul politicii
comune icircn domeniul pescuitului- politica monetară pentru ţările din zona euro
Foarte puţine alte grupări integraţioniste s-au ldquodotatrdquo cu organisme supranaţionale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela BalassaUNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Blocurile economice comerciale ndashforme de integrare
Crearea GATT a marcat icircnceputul unei lungi perioade de liberalizare progresivă a comerţului internaţional pe principii nediscriminatori
[1] GATT - Acordul General pentru Tarife și Comerț (The General Agreement on Tariffs and Trade) a fost negociat icircn timpul Conferinței ONU pentru Comerț și Ocuparea forței de muncă și a fost rezultatul eşecului de negociere a guvernelor de a crea Organizația Internaţională a Comerțului (ITO) GATT a fost format icircn 1947 și a durat pacircnă icircn 1994 cacircnd a fost icircnlocuit de către Organizaţia Mondială a Comerţului icircn 1995 Textul original GATT (GATT 1947) este icircncă icircn vigoare icircn cadrul OMC sub rezerva modificărilor GATT din 1994
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Blocurile economice comerciale ndashforme de integrare
Icircn afară de premisele economice şi politice au fost aduşi icircn discuţie chiar factori geografici şi culturali bull GeograficiPaul Krugman apreciază că proximitatea geografică dă naştere unor blocuri comerciale bdquonaturalerdquo create icircntre parteneri care derulează icircntre ei o parte semnificativă din fluxurile lor comercialebullCulturali Samuel Huntington prezintă cultura drept o forţă care uneşte şi divide totodată icircn consecinţă ţările cu afinităţi culturale cooperează economic şi politic iar organizaţiile internaţionale cum ar fi de exemplu Uniunea Europeană formate din state cu trăsături culturale comune au mai mult suces decacirct cele care icircncearcă să transceadă culturile
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Blocurile economice comerciale ndashforme de integrare
Prima este trecerea de la un regionalism icircnchis la unul deschis Multe dintre blocurile comerciale icircnfiinţate icircn anii 60 -70 se bazează pe o politică de substituire a importurilor şi impunerea barierelor externe ridicate
Noul val se caracterizează printr-o deschidere mai mare faţă de exterior şi o disponibilitate mai mare de a susţine decacirct de a controla comerţul internaţional
A doua este apariţia blocurilor comerciale icircn care sunt parteneri atacirct din statele dezvoltare cacirct şi din ţările icircn curs de dezvoltare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa
Elemente definitorii ale diferitelor forme de aranjamente de integrare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
B Efecte locaţionale - Distribuţia spaţială a activităţilor economice icircntre partenerii din cadrul unei grupări integraţioniste
1 Efecte statice
a) Crearea de comerţ
b) Deturnare de comerţ
c) Stimularea consumului
d) Pierderea din icircncasări de taxe vamale
e) Ameliorarea raportului de schimb
2 Efecte dinamice
a) Economii de scală
b) Eficienţa X
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
1 Efecte statice
a) Crearea de comerţ
b) Deturnare de comerţ
c) Stimularea consumului
d) Pierderea din icircncasări de taxe vamale
e) Ameliorarea raportului de schimb
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
a) Crearea de comerţ
bullIcircnlocuirea produselor autohtone (mai) scumpe cu produse importate (mai) ieftine provenite din ţările partenere sunt economisite resurse utilizate pentru satisfacerea nevoilor de consum intern ceea ce reprezintă un cacircştig de bunăstare pentru economia icircn cauză
Conceptele de creare a fost introduse de Jacob Viner (1950)
Avantaj competitiv Mihail Manoilescu- (1891-1950) Theacuteorie du protectionnisme et de leacutechange international - Editura Giard Paris 382 p
Pentru procurarea bunurilor economice arăta Manoilescu ţara agricolă dispunea de două căi posibile 1048707 calea indirectă (sau comercială) care consta icircn importul unor produse cu o productivitate a muncii inferioară mediei naţionale 1048707 calea directă (sau industrială) care consta icircn producerea icircn interiorul ţării a unor mărfuri cu o productivitate a muncii superioară mediei naţionale Pentru a determina dacă o marfă trebuia importată sau produsă icircn ţară era necesar să se compare productivitatea muncii aferente respectivei mărfi cu productivitatea medie naţională
Mihail Manoilescu- (1891-1950) Theacuteorie du protectionnisme et de leacutechange international - Editura
Giard Paris
a) Crearea de comerţ
a) Crearea de comerţ
)lei(granitapesteprodusemarfurilorpretul
)lei(tarainprodusemarfurilorpretulCSCS nomreal
Studiu de cazCursul de schimb nominal 1$=19800 lei preţurile unor mărfuri similare sunt icircn Romacircnia 100 miliarde lei iar icircn SUA 4500000 $ Să se determine cursul de schimb real şi să se explice semnificaţia sa
121lei00000010089
lei000000000100
$0005004
lei000000000100
lei19800
1CSreal
Aceasta icircnseamnă că mărfurile produse icircn Romacircnia au un preţ relativ care reprezintă 112 din preţul mărfii similare americane cea ce arată că mărfurile americane vor fi mai ieftine decacirct cele romacircneşti
2p
1pnomreal I
ICSCS
Ip1 - indicele preţurilor icircn ţara de referinţăIp2 - indicele preţurilor icircn ţara cu care se execută
tranzacţiile
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţ
bull Icircnlocuirea importurilor mai ieftine din restul lumii cu importuri mai scumpe din ţările partenere pierdere de bunăstare pentru economia icircn cauză
bull Icircn plus efectul de deturnare de comerţ este resimţit negativ şi de producătorii din ţările terţe care icircşi pierd din debuşeele de export
Conceptele de creare a fost introduse de Jacob Viner (1950)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţIcircn cazuri particulare crearea şi respectiv deturnarea de
comerţ pot avea efecte opuse celor aşteptate
- crearea de efecte de comerţ poate genera şocuri de ajustare violente
- deturnarea de comerţ poate genera economii de scală care se traduc icircn reducerea costurilor efect repercutat ulterior asupra consumatorilor prin preţuri mai mici
- icircn asemenea cazuri sporul de venit astfel generat icircm cadrul grupării integraţioniste poate duce la creşterea cererii de bunuri şi servicii din ţările terţe
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţEconomii şi dezeconomii de scară
CTMTL Zona I Zona II Zona III
FP
Q
I
I 1 FP
Q
I
I=1
FP
Q
I
I 1
Curba ldquoplicrdquo sau curba ldquoicircnfăşurătoarerdquo
Icircn economie economia de scară (icircn engleză economies of scale) este un termen ce descrie ceea ce se icircntacircmplă atunci cacircnd cantitățile de factori utilizați icircn producție cresc bull Mai concret o icircntreprindere icircși reduce costurile unitare producacircnd mai multe bunuri sau servicii și pe măsură ce crește producția costurile medii scad prin repartizarea costurilor fixe asupra unei producții mai mari
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
c) Stimularea consumului
bull Graţie scăderii preţurilor interne ca urmare a reducerii barierelor la import consumul va creşte
bull Acest surplus al consumatorilor reprezintă un cacircştig de bunăstare pentru ţara importatoare
bull Deoarece consumul suplimentar astfel generat va fi satisfăcut din import acest efect mai este denumit şi expansiune de comerţ (concept introdus de James Meade 1955)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
d) Pierderea din icircncasări din taxe vamale
Acest fenomen are loc icircn două situaţii
-ca urmare a eliminării taxelor vamale percepute asupra importurilor din ţările partenere care s-ar fi efectuat oricum (pentru că exportatorii respectivi erau cei mai competitivi chiar şi icircn raport cu cei din ţările terţe)
- ca urmare a fenomenului de deturnare de comerţ (pentru că importuri din ţări terţe asupra cărora s-ar fi perceput taxe vamale sunt icircnlocuite de importuri din ţări partenere cărora nu li se aplică taxe vamale)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
e) Ameliorarea raportului de schimb
Raportul de schimb = raportul procentual icircntre indicele preţurilor medii de export şi indicele preţurilor medii de import O ameliorare a raportului de schimb are semnificaţia că ţara respectivă trebuie să exporte mai puţin pentru a importa aceeaşi cantitate de mărfuri (sau obţine o cantitate mai mare de mărfuri dim import exportacircnd la fel de mult)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
e) Ameliorarea raportului de schimb
O grupare integraţionistă icircşi poate ameliora raportul de schimb icircn două feluri care pot exista simultan
- spontan ca urmare a efectului de deturnare de comerţ scade cererea pentru importurile din restul lumii deci preţurile acestora se ajustează icircn jos
- deliberat prin manipularea restricţiilor la import (tipic majorarea taxelor vamale)
Condiţia indispensabilă pentru materializarea acestui efect este ca gruparea integraţionistă să fie bdquomarerdquo adică să dispună de o forţă economică suficientă pentru a influenţa semnificativ cererea mondială pentru diverse produse
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Teoria domino a regionalismului [Richard Baldwin 1997]
Odata iniţiată o grupare integraţionistă outsiderii sunt stimulaţi să adere la ea efectele negative pentru terţi (deturnarea de comerţ şisau deteriorarea raportului de schimb) mobilizează forţele acestora in favoarea aderării
Presiunea icircn sensul aderării creşte odata cu dimensiunea blocului comercial cu cacirct acesta este mai mare cu atacirct mai atractivă este participarea pentru outsideri
Icircn consecinţă o singură integrare poate genera runde succesive de extindere (efect multiplicator)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Teoria domino a regionalismului [Richard Baldwin 1997]O ilustrare empirică a acestei teorii o oferă ordinea icircn care au fost organizate referendumurile pentru extinderea din 1995 a UE (Austria Finlanda Suedia Norvegia) icircncepacircnd cu ţările cele mai favorabile aderării tocmai pentru a spori presiunea asupra celor care urmau
Limită se bazează pe ipoteza că bdquoinsideriirdquo nu vor bloca extinderea grupăriiElementul care poate icircnclina balanţa este faptul că reacţia faţă de pierderi potenţiale tinde să fie mai puternică decacirct pentru obţinerea de cacircştiguri potenţiale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Relaţie directă structuri concurenţiale potenţial de creare comerţ mai mare
bull Cu cacirct economiile participante au structuri mai concurenţiale cu atacirct potenţialul de creare de comerţ este mai mare
bullInvers cu cacirct economiile participante sunt mai complementare cu atacirct potenţialul de deturnare de comerţ este mai mare
bull Cu cacirct preţurile interne icircn interiorul grupării integraţioniste sunt mai apropiate de preţurile mondiale cu atacirct potenţialul de creare de comerţ este mai mare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Realizarea de economii de scară posibile graţie lărgirii dimensiunilor pieţelor accesibile bull Aceasta antrenează o reducere a costurilor unitare de producţie şi icircn consecinţă fie consumatorii cacircştigă din preţuri mai reduse fie producătorii cacircştigă de pe urma profiturilor mai maribull Există două tipuri de economii de scară
-economii interne de scală care se materializează prin creşterea dimensiunii unităţii productive -economii externe de scală unde dimensiunea sectorului de activitate generează externalităţi pozitive pentru unităţile productive care acţionează icircn interiorul său (forţă de muncă specializată reţele de cercetare de comercializare etc)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Aceste efecte sunt considerate statice PIB creşte ca urmare a realocării resurselor şi acumulării de capital dar creşterea superioară durează doar pacircnă cacircnd economia receptează integral impactul lor pozitiv
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
2 Efecte dinamice
a) Economii de scală
b) Eficienţa X
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
Decurg din stimulentele pe care le creează grupările integraţioniste icircn direcţia creşterii productivităţii muncii ceea ce pune economia pe o traiectorie durabilă de creştere economică superioară Aceasta poate fi obţinută ca urmare a
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
a) Economiile de scală
Dezvoltarea comerţul permite producătorilor să icircşi mărească volumul producţiei cu consecinţa valorificării unor efecte pozitive
Economii şi dezeconomii de scară
CTMTL Zona I Zona II Zona III
FP
Q
I
I 1 FP
Q
I
I=1
FP
Q
I
I 1
Curba ldquoplicrdquo sau curba ldquoicircnfăşurătoarerdquo
Mai concret o icircntreprindere icircși reduce costurile unitare producacircnd mai multe bunuri sau servicii și pe măsură ce crește producția costurile medii scad prin repartizarea costurilor fixe asupra unei producții mai mari
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
- (termen utilizat de Harvey Leibenstein tot mai frecvent este utilizat conceptul de ameliorare a productivităţii totale a factorilor)
b) Eficienţa X
Se referă la măsura productivităţii muncitorilor icircn condiţiile menţinerii constante a tuturor celorlalte input-uri icircn procesul de producţie inclusiv calificările muncitorilor Concurenţa sporită pe care o generează comerţul necesită ca firmele să răspundă mai prompt la modificarea condiţiilor pe piaţă - Ea stimulează firmele să icircşi icircmbunătăţească performanţa economică prin inovări reducătoare de costuri şi să amelioreze calitatea bunurilor produse Fostul prim-ministru britanic Harold McMillan avea icircn vedere acest gen de efect atunci cacircnd se referea la ldquoduşul recerdquo pe care aderarea ţării sale la CEE l-ar reprezenta pentru icircntreprinderile britanice
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
existenţa mai multor concurenţi face mai dificilă realizarea icircnţelegerilor anticoncurenţiale (carteluri)
-reducerea dispersiei cotelor de piaţă deţinute de firme individuale (tipic acestea pierd din cota de piaţă deţinută local şi cacircştigă cote de piaţă icircn exterior dar icircn cadrul grupării) permite restracircngerea cazurilor de existenţă a unor poziţii dominante (monopoluri)
- se elimină reduce segmentarea pieţelor făcacircnd imposibilă mai dificilă discriminarea de preţ
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
Icircn consecinţă are loc o selecţie naturală firmele necompetitive se icircnchid (ies de pe piaţă) sau se reorganizează (fuziuni achiziţii) iar firme noi intră pe piaţă
Icircn mod normal există un compromis inevitabil icircntre valorificarea economiilor de scară pe de-o parte şi intensitatea climatului concurenţial pe de altă parte
Integrarea economică poate atenua sau chiar evita acest compromis deoarece permite firmelor să fie mai mari (deci să valorifice economiile de scală) fără ca numărul lor să fie mai mic
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
Efecte locaţionale - Distribuţia spaţială a activităţilor economice icircntre partenerii din cadrul unei grupări integraţioniste
bull Icircn mod tipic tara din cadrul grupării al cărei avantaj comparativ este cel mai diferit de media mondială este cea mai ameninţată de efectul de deturnare de comerţ comerţul său va fi reorientat către parteneri din grupare ale căror costuri comparative se situează icircntre cele ale sale şi media mondială
Icircn consecinţă dacă un grup de ţări puţin dezvoltate formează o grupare integraţionistă va exista o tendinţă ca cel mai bdquosăracrdquo membru să sufere o pierdere netă de venit din cauza deturnării de comerţ
IcircNTREBĂRI
IcircNTREBĂRI
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
bull Stadiu şi mai avansat de integrare icircn care ansamblul politicilor economice şi o bună parte din politicile sociale sunt fie complet unificate fie stracircns coordonate
Icircn plan monetar icircn funcţie de stringenţa gradului de armonizare avut icircn vedere se poate merge
- de la simpla coordonare a cursurilor de schimb (prin ldquolegareardquo monedelor naţionale de o monedă de referinţă)
- pacircnă la adoptarea unei monede comune
Icircncepacircnd cu ldquostadiul 3rdquo (uniunea vamală) realizarea integrării economice propuse reclamă icircn tot mai mare măsură o solidaritate politică icircntre parteneri care au tot mai icircnguste posibilităţi de a se manifesta independent faţă de terţi icircn plan economic
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Această prezentare secvenţială a formelor de integrare economică are mai ales scop didactic Icircn lumea reală
- trecerea succesivă prin toate aceste stadii nu este automată (exemplu Comunitatea Economică Europeană a ldquoţintitrdquo de la bun icircnceput uniunea vamală trecacircnd peste stadiile mai
timpurii)
- formele concrete de integrare economică realizată nu corespund icircntrutotul tiparelor menţionate amalgamacircndu-se adesea trăsături specifice unor forme de integrare diferite
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Patru variabile ale fenomenului integraţionist a) Fluxurile economice
vizateb) Tipuri de bariere abordate
c) Modalităţi de integrare utilizate
d) Nivelul de decizie icircn cadrul grupării
integraţioniste
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
a) Fluxurile economice vizate
Icircn principiu sfera de cuprindere a grupării este cu atacirct mai largă cu cacirct avansăm de la un stadiu la altul astfel că de regulă serviciile şi factorii de producţie ajung să fie cuprinşi doar icircncepacircnd cu bdquostadiul 4rdquo
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară) a) Fluxurile economice vizate- continuare
Există icircnsă tot mai multe excepţii de la acest tipar cum ar fi-bdquoSpaţiul Economic Europeanrdquo (EEA) care nu atinge stadiul de uniune vamală
(deoarece participanţii care sunt membri AELS nu sunt asociaţi politicii comerciale comune a UE) dar acoperă şi libertatea de circulaţie a serviciilor şi a factorilor de producţie
-tot mai multe acorduri de liber schimb (exemplu cele icircncheiate de Chile Australia Noua Zeelandă etc) prevăd şi liberalizarea comerţului reciproc cu servicii
-prevederi referitoare la liberalizarea circulaţiei factorilor de producţie se găsesc icircn unele grupări considerate simple acorduri de liber schimb (acordarea bdquodreptului de stabilirerdquo companiilor din ţările partenere) sau uniuni vamale (exemplu acordul CARICOM prevede libera circulaţie a forţei de muncă)
Pe de altă parte există uniuni vamale care exclud de sub incidenţa lor o parte importantă a comerţului reciproc (exemplu UE ndash Turcia pentru produsele agricole)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
a) Fluxurile economice vizate- continuare Asociația Europeană a Liberului Schimb (AELS European Free Trade Association EFTA) a fost icircnființată icircn 1960 prin semnarea Conventiei de la Stockholm Scopul inițial al acestei organizații internaționale era de a elimina taxele vamale asupra produselor industriale icircn comerțul dintre statele membre Prin convenția AELS statele AELS au stabilit o zonă de liber-schimb pentru comerțul mărfurilor Convenția a fost completată ulterior printr-un acord de integrare economică pentru sectorul de servicii Spre deosebire de UE icircnsă AELS nu este o uniune vamală ceea ce icircnseamnă că fiecare stat membru AELS poate stabili icircn principiu liber taxele vamale și politica comercială externă privind state terțe (non-AELS) Membrii fondatori au fost Marea Britanie Danemarca Norvegia Suedia Austria Elveţia și Portugalia Finlanda a devenit membru asociat icircn 1961 (devenind membru cu drepturi depline icircn 1966 iar Islanda icircn 1970 Regatul Unit și Danemarca intră icircn Comunitatea Europeană icircn 1973 (icircmpreună cu Irlanda icircncetacircnd prin urmare să fie membre AELS Portugalia a părăsit de asemenea AELS pentru a intra icircn Comunitatea Europeană icircn 1986 Liechtenstein se alătură AELS icircn 1991 interesele sale fiind reprezentate pacircnă atunci de Elveţia Icircn 1995 Austria Suedia și
Finlanda devin membre UE și părăsesc AELSMembrii actuali ai Asociației Europene a Liberului Schimb sunt Islanda Liechtenstein Norvegia și Elveţia
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară) b) Tipuri de bariere
abordate- bariere care acţionează la
frontieră
- bariere care acţionează icircn interiorul frontierelor naţionale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
- integrare negativă
c) Modalităţi de integrare utilizate
- integrarea pozitivă
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Integrare negativă presupune
-eliminarea obstacolelor existente (roll-back) şi abţinerea de la aplicarea de noi obstacole (standstill) icircn calea fluxurilor economice reciproce
-presupune o postură pasivă (hands off) şi nu reclamă existenţa unei capacităţi administrative deosebite
c) Modalităţi de integrare utilizate
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară) c) Modalităţi de integrare
utilizateIntegrarea pozitivă presupune
-intervenţia activă a autorităţilor pentru a evita apariţia de
obstacole icircn calea fluxurilor economice reciproce care decurg din existenţa unor reglementări naţionale diferite care pot afecta importurile comparativ mai mult decacirct producţia autohtonă
-o postură activă (hands on) ceea ce reclamă existenţa unei capacităţi administrative satisfăcătoare Se poate manifesta prin
armonizarea reglementărilor naţionale adoptarea de reglementări supranaţionale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
d) Nivelul de decizie icircn cadrul grupării integraţioniste
Nivelul integuvernamental este larg precumpănitor majoritatea grupărilor integraţioniste nu cunosc alt nivel de decizie decacirct cel interguvernamental pe cacircnd elementele de supranaţionalitate existente icircn anumite grupări sunt aplicabile doar anumitor domenii nu icircntregii palete de domenii acoperite de gruparea respectivă
Nivelul supranaţional cunoaşte cea mai largă sferă de manifestare icircn cadrul UE dar trebuie menţionat că şi aici există numeroase domenii unde statele membre păstează un drept de decizie distinct de cel exercitat la nivelul organelor comunitare (cazul aşa-numitelor competenţe mixte şi naţionale)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
d) Nivelul de decizie icircn cadrul grupării integraţioniste-continuare
competenţa exclusiv supranaţională (aşa-numita competenţă exclusivă) există icircn următoarele domenii
- politica comercială - politica de concurenţă - uniunea (politica) vamală- conservarea resurselor biologice ale mării icircn cadrul politicii
comune icircn domeniul pescuitului- politica monetară pentru ţările din zona euro
Foarte puţine alte grupări integraţioniste s-au ldquodotatrdquo cu organisme supranaţionale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela BalassaUNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Blocurile economice comerciale ndashforme de integrare
Crearea GATT a marcat icircnceputul unei lungi perioade de liberalizare progresivă a comerţului internaţional pe principii nediscriminatori
[1] GATT - Acordul General pentru Tarife și Comerț (The General Agreement on Tariffs and Trade) a fost negociat icircn timpul Conferinței ONU pentru Comerț și Ocuparea forței de muncă și a fost rezultatul eşecului de negociere a guvernelor de a crea Organizația Internaţională a Comerțului (ITO) GATT a fost format icircn 1947 și a durat pacircnă icircn 1994 cacircnd a fost icircnlocuit de către Organizaţia Mondială a Comerţului icircn 1995 Textul original GATT (GATT 1947) este icircncă icircn vigoare icircn cadrul OMC sub rezerva modificărilor GATT din 1994
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Blocurile economice comerciale ndashforme de integrare
Icircn afară de premisele economice şi politice au fost aduşi icircn discuţie chiar factori geografici şi culturali bull GeograficiPaul Krugman apreciază că proximitatea geografică dă naştere unor blocuri comerciale bdquonaturalerdquo create icircntre parteneri care derulează icircntre ei o parte semnificativă din fluxurile lor comercialebullCulturali Samuel Huntington prezintă cultura drept o forţă care uneşte şi divide totodată icircn consecinţă ţările cu afinităţi culturale cooperează economic şi politic iar organizaţiile internaţionale cum ar fi de exemplu Uniunea Europeană formate din state cu trăsături culturale comune au mai mult suces decacirct cele care icircncearcă să transceadă culturile
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Blocurile economice comerciale ndashforme de integrare
Prima este trecerea de la un regionalism icircnchis la unul deschis Multe dintre blocurile comerciale icircnfiinţate icircn anii 60 -70 se bazează pe o politică de substituire a importurilor şi impunerea barierelor externe ridicate
Noul val se caracterizează printr-o deschidere mai mare faţă de exterior şi o disponibilitate mai mare de a susţine decacirct de a controla comerţul internaţional
A doua este apariţia blocurilor comerciale icircn care sunt parteneri atacirct din statele dezvoltare cacirct şi din ţările icircn curs de dezvoltare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa
Elemente definitorii ale diferitelor forme de aranjamente de integrare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
B Efecte locaţionale - Distribuţia spaţială a activităţilor economice icircntre partenerii din cadrul unei grupări integraţioniste
1 Efecte statice
a) Crearea de comerţ
b) Deturnare de comerţ
c) Stimularea consumului
d) Pierderea din icircncasări de taxe vamale
e) Ameliorarea raportului de schimb
2 Efecte dinamice
a) Economii de scală
b) Eficienţa X
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
1 Efecte statice
a) Crearea de comerţ
b) Deturnare de comerţ
c) Stimularea consumului
d) Pierderea din icircncasări de taxe vamale
e) Ameliorarea raportului de schimb
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
a) Crearea de comerţ
bullIcircnlocuirea produselor autohtone (mai) scumpe cu produse importate (mai) ieftine provenite din ţările partenere sunt economisite resurse utilizate pentru satisfacerea nevoilor de consum intern ceea ce reprezintă un cacircştig de bunăstare pentru economia icircn cauză
Conceptele de creare a fost introduse de Jacob Viner (1950)
Avantaj competitiv Mihail Manoilescu- (1891-1950) Theacuteorie du protectionnisme et de leacutechange international - Editura Giard Paris 382 p
Pentru procurarea bunurilor economice arăta Manoilescu ţara agricolă dispunea de două căi posibile 1048707 calea indirectă (sau comercială) care consta icircn importul unor produse cu o productivitate a muncii inferioară mediei naţionale 1048707 calea directă (sau industrială) care consta icircn producerea icircn interiorul ţării a unor mărfuri cu o productivitate a muncii superioară mediei naţionale Pentru a determina dacă o marfă trebuia importată sau produsă icircn ţară era necesar să se compare productivitatea muncii aferente respectivei mărfi cu productivitatea medie naţională
Mihail Manoilescu- (1891-1950) Theacuteorie du protectionnisme et de leacutechange international - Editura
Giard Paris
a) Crearea de comerţ
a) Crearea de comerţ
)lei(granitapesteprodusemarfurilorpretul
)lei(tarainprodusemarfurilorpretulCSCS nomreal
Studiu de cazCursul de schimb nominal 1$=19800 lei preţurile unor mărfuri similare sunt icircn Romacircnia 100 miliarde lei iar icircn SUA 4500000 $ Să se determine cursul de schimb real şi să se explice semnificaţia sa
121lei00000010089
lei000000000100
$0005004
lei000000000100
lei19800
1CSreal
Aceasta icircnseamnă că mărfurile produse icircn Romacircnia au un preţ relativ care reprezintă 112 din preţul mărfii similare americane cea ce arată că mărfurile americane vor fi mai ieftine decacirct cele romacircneşti
2p
1pnomreal I
ICSCS
Ip1 - indicele preţurilor icircn ţara de referinţăIp2 - indicele preţurilor icircn ţara cu care se execută
tranzacţiile
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţ
bull Icircnlocuirea importurilor mai ieftine din restul lumii cu importuri mai scumpe din ţările partenere pierdere de bunăstare pentru economia icircn cauză
bull Icircn plus efectul de deturnare de comerţ este resimţit negativ şi de producătorii din ţările terţe care icircşi pierd din debuşeele de export
Conceptele de creare a fost introduse de Jacob Viner (1950)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţIcircn cazuri particulare crearea şi respectiv deturnarea de
comerţ pot avea efecte opuse celor aşteptate
- crearea de efecte de comerţ poate genera şocuri de ajustare violente
- deturnarea de comerţ poate genera economii de scală care se traduc icircn reducerea costurilor efect repercutat ulterior asupra consumatorilor prin preţuri mai mici
- icircn asemenea cazuri sporul de venit astfel generat icircm cadrul grupării integraţioniste poate duce la creşterea cererii de bunuri şi servicii din ţările terţe
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţEconomii şi dezeconomii de scară
CTMTL Zona I Zona II Zona III
FP
Q
I
I 1 FP
Q
I
I=1
FP
Q
I
I 1
Curba ldquoplicrdquo sau curba ldquoicircnfăşurătoarerdquo
Icircn economie economia de scară (icircn engleză economies of scale) este un termen ce descrie ceea ce se icircntacircmplă atunci cacircnd cantitățile de factori utilizați icircn producție cresc bull Mai concret o icircntreprindere icircși reduce costurile unitare producacircnd mai multe bunuri sau servicii și pe măsură ce crește producția costurile medii scad prin repartizarea costurilor fixe asupra unei producții mai mari
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
c) Stimularea consumului
bull Graţie scăderii preţurilor interne ca urmare a reducerii barierelor la import consumul va creşte
bull Acest surplus al consumatorilor reprezintă un cacircştig de bunăstare pentru ţara importatoare
bull Deoarece consumul suplimentar astfel generat va fi satisfăcut din import acest efect mai este denumit şi expansiune de comerţ (concept introdus de James Meade 1955)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
d) Pierderea din icircncasări din taxe vamale
Acest fenomen are loc icircn două situaţii
-ca urmare a eliminării taxelor vamale percepute asupra importurilor din ţările partenere care s-ar fi efectuat oricum (pentru că exportatorii respectivi erau cei mai competitivi chiar şi icircn raport cu cei din ţările terţe)
- ca urmare a fenomenului de deturnare de comerţ (pentru că importuri din ţări terţe asupra cărora s-ar fi perceput taxe vamale sunt icircnlocuite de importuri din ţări partenere cărora nu li se aplică taxe vamale)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
e) Ameliorarea raportului de schimb
Raportul de schimb = raportul procentual icircntre indicele preţurilor medii de export şi indicele preţurilor medii de import O ameliorare a raportului de schimb are semnificaţia că ţara respectivă trebuie să exporte mai puţin pentru a importa aceeaşi cantitate de mărfuri (sau obţine o cantitate mai mare de mărfuri dim import exportacircnd la fel de mult)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
e) Ameliorarea raportului de schimb
O grupare integraţionistă icircşi poate ameliora raportul de schimb icircn două feluri care pot exista simultan
- spontan ca urmare a efectului de deturnare de comerţ scade cererea pentru importurile din restul lumii deci preţurile acestora se ajustează icircn jos
- deliberat prin manipularea restricţiilor la import (tipic majorarea taxelor vamale)
Condiţia indispensabilă pentru materializarea acestui efect este ca gruparea integraţionistă să fie bdquomarerdquo adică să dispună de o forţă economică suficientă pentru a influenţa semnificativ cererea mondială pentru diverse produse
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Teoria domino a regionalismului [Richard Baldwin 1997]
Odata iniţiată o grupare integraţionistă outsiderii sunt stimulaţi să adere la ea efectele negative pentru terţi (deturnarea de comerţ şisau deteriorarea raportului de schimb) mobilizează forţele acestora in favoarea aderării
Presiunea icircn sensul aderării creşte odata cu dimensiunea blocului comercial cu cacirct acesta este mai mare cu atacirct mai atractivă este participarea pentru outsideri
Icircn consecinţă o singură integrare poate genera runde succesive de extindere (efect multiplicator)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Teoria domino a regionalismului [Richard Baldwin 1997]O ilustrare empirică a acestei teorii o oferă ordinea icircn care au fost organizate referendumurile pentru extinderea din 1995 a UE (Austria Finlanda Suedia Norvegia) icircncepacircnd cu ţările cele mai favorabile aderării tocmai pentru a spori presiunea asupra celor care urmau
Limită se bazează pe ipoteza că bdquoinsideriirdquo nu vor bloca extinderea grupăriiElementul care poate icircnclina balanţa este faptul că reacţia faţă de pierderi potenţiale tinde să fie mai puternică decacirct pentru obţinerea de cacircştiguri potenţiale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Relaţie directă structuri concurenţiale potenţial de creare comerţ mai mare
bull Cu cacirct economiile participante au structuri mai concurenţiale cu atacirct potenţialul de creare de comerţ este mai mare
bullInvers cu cacirct economiile participante sunt mai complementare cu atacirct potenţialul de deturnare de comerţ este mai mare
bull Cu cacirct preţurile interne icircn interiorul grupării integraţioniste sunt mai apropiate de preţurile mondiale cu atacirct potenţialul de creare de comerţ este mai mare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Realizarea de economii de scară posibile graţie lărgirii dimensiunilor pieţelor accesibile bull Aceasta antrenează o reducere a costurilor unitare de producţie şi icircn consecinţă fie consumatorii cacircştigă din preţuri mai reduse fie producătorii cacircştigă de pe urma profiturilor mai maribull Există două tipuri de economii de scară
-economii interne de scală care se materializează prin creşterea dimensiunii unităţii productive -economii externe de scală unde dimensiunea sectorului de activitate generează externalităţi pozitive pentru unităţile productive care acţionează icircn interiorul său (forţă de muncă specializată reţele de cercetare de comercializare etc)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Aceste efecte sunt considerate statice PIB creşte ca urmare a realocării resurselor şi acumulării de capital dar creşterea superioară durează doar pacircnă cacircnd economia receptează integral impactul lor pozitiv
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
2 Efecte dinamice
a) Economii de scală
b) Eficienţa X
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
Decurg din stimulentele pe care le creează grupările integraţioniste icircn direcţia creşterii productivităţii muncii ceea ce pune economia pe o traiectorie durabilă de creştere economică superioară Aceasta poate fi obţinută ca urmare a
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
a) Economiile de scală
Dezvoltarea comerţul permite producătorilor să icircşi mărească volumul producţiei cu consecinţa valorificării unor efecte pozitive
Economii şi dezeconomii de scară
CTMTL Zona I Zona II Zona III
FP
Q
I
I 1 FP
Q
I
I=1
FP
Q
I
I 1
Curba ldquoplicrdquo sau curba ldquoicircnfăşurătoarerdquo
Mai concret o icircntreprindere icircși reduce costurile unitare producacircnd mai multe bunuri sau servicii și pe măsură ce crește producția costurile medii scad prin repartizarea costurilor fixe asupra unei producții mai mari
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
- (termen utilizat de Harvey Leibenstein tot mai frecvent este utilizat conceptul de ameliorare a productivităţii totale a factorilor)
b) Eficienţa X
Se referă la măsura productivităţii muncitorilor icircn condiţiile menţinerii constante a tuturor celorlalte input-uri icircn procesul de producţie inclusiv calificările muncitorilor Concurenţa sporită pe care o generează comerţul necesită ca firmele să răspundă mai prompt la modificarea condiţiilor pe piaţă - Ea stimulează firmele să icircşi icircmbunătăţească performanţa economică prin inovări reducătoare de costuri şi să amelioreze calitatea bunurilor produse Fostul prim-ministru britanic Harold McMillan avea icircn vedere acest gen de efect atunci cacircnd se referea la ldquoduşul recerdquo pe care aderarea ţării sale la CEE l-ar reprezenta pentru icircntreprinderile britanice
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
existenţa mai multor concurenţi face mai dificilă realizarea icircnţelegerilor anticoncurenţiale (carteluri)
-reducerea dispersiei cotelor de piaţă deţinute de firme individuale (tipic acestea pierd din cota de piaţă deţinută local şi cacircştigă cote de piaţă icircn exterior dar icircn cadrul grupării) permite restracircngerea cazurilor de existenţă a unor poziţii dominante (monopoluri)
- se elimină reduce segmentarea pieţelor făcacircnd imposibilă mai dificilă discriminarea de preţ
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
Icircn consecinţă are loc o selecţie naturală firmele necompetitive se icircnchid (ies de pe piaţă) sau se reorganizează (fuziuni achiziţii) iar firme noi intră pe piaţă
Icircn mod normal există un compromis inevitabil icircntre valorificarea economiilor de scară pe de-o parte şi intensitatea climatului concurenţial pe de altă parte
Integrarea economică poate atenua sau chiar evita acest compromis deoarece permite firmelor să fie mai mari (deci să valorifice economiile de scală) fără ca numărul lor să fie mai mic
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
Efecte locaţionale - Distribuţia spaţială a activităţilor economice icircntre partenerii din cadrul unei grupări integraţioniste
bull Icircn mod tipic tara din cadrul grupării al cărei avantaj comparativ este cel mai diferit de media mondială este cea mai ameninţată de efectul de deturnare de comerţ comerţul său va fi reorientat către parteneri din grupare ale căror costuri comparative se situează icircntre cele ale sale şi media mondială
Icircn consecinţă dacă un grup de ţări puţin dezvoltate formează o grupare integraţionistă va exista o tendinţă ca cel mai bdquosăracrdquo membru să sufere o pierdere netă de venit din cauza deturnării de comerţ
IcircNTREBĂRI
IcircNTREBĂRI
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Această prezentare secvenţială a formelor de integrare economică are mai ales scop didactic Icircn lumea reală
- trecerea succesivă prin toate aceste stadii nu este automată (exemplu Comunitatea Economică Europeană a ldquoţintitrdquo de la bun icircnceput uniunea vamală trecacircnd peste stadiile mai
timpurii)
- formele concrete de integrare economică realizată nu corespund icircntrutotul tiparelor menţionate amalgamacircndu-se adesea trăsături specifice unor forme de integrare diferite
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Patru variabile ale fenomenului integraţionist a) Fluxurile economice
vizateb) Tipuri de bariere abordate
c) Modalităţi de integrare utilizate
d) Nivelul de decizie icircn cadrul grupării
integraţioniste
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
a) Fluxurile economice vizate
Icircn principiu sfera de cuprindere a grupării este cu atacirct mai largă cu cacirct avansăm de la un stadiu la altul astfel că de regulă serviciile şi factorii de producţie ajung să fie cuprinşi doar icircncepacircnd cu bdquostadiul 4rdquo
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară) a) Fluxurile economice vizate- continuare
Există icircnsă tot mai multe excepţii de la acest tipar cum ar fi-bdquoSpaţiul Economic Europeanrdquo (EEA) care nu atinge stadiul de uniune vamală
(deoarece participanţii care sunt membri AELS nu sunt asociaţi politicii comerciale comune a UE) dar acoperă şi libertatea de circulaţie a serviciilor şi a factorilor de producţie
-tot mai multe acorduri de liber schimb (exemplu cele icircncheiate de Chile Australia Noua Zeelandă etc) prevăd şi liberalizarea comerţului reciproc cu servicii
-prevederi referitoare la liberalizarea circulaţiei factorilor de producţie se găsesc icircn unele grupări considerate simple acorduri de liber schimb (acordarea bdquodreptului de stabilirerdquo companiilor din ţările partenere) sau uniuni vamale (exemplu acordul CARICOM prevede libera circulaţie a forţei de muncă)
Pe de altă parte există uniuni vamale care exclud de sub incidenţa lor o parte importantă a comerţului reciproc (exemplu UE ndash Turcia pentru produsele agricole)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
a) Fluxurile economice vizate- continuare Asociația Europeană a Liberului Schimb (AELS European Free Trade Association EFTA) a fost icircnființată icircn 1960 prin semnarea Conventiei de la Stockholm Scopul inițial al acestei organizații internaționale era de a elimina taxele vamale asupra produselor industriale icircn comerțul dintre statele membre Prin convenția AELS statele AELS au stabilit o zonă de liber-schimb pentru comerțul mărfurilor Convenția a fost completată ulterior printr-un acord de integrare economică pentru sectorul de servicii Spre deosebire de UE icircnsă AELS nu este o uniune vamală ceea ce icircnseamnă că fiecare stat membru AELS poate stabili icircn principiu liber taxele vamale și politica comercială externă privind state terțe (non-AELS) Membrii fondatori au fost Marea Britanie Danemarca Norvegia Suedia Austria Elveţia și Portugalia Finlanda a devenit membru asociat icircn 1961 (devenind membru cu drepturi depline icircn 1966 iar Islanda icircn 1970 Regatul Unit și Danemarca intră icircn Comunitatea Europeană icircn 1973 (icircmpreună cu Irlanda icircncetacircnd prin urmare să fie membre AELS Portugalia a părăsit de asemenea AELS pentru a intra icircn Comunitatea Europeană icircn 1986 Liechtenstein se alătură AELS icircn 1991 interesele sale fiind reprezentate pacircnă atunci de Elveţia Icircn 1995 Austria Suedia și
Finlanda devin membre UE și părăsesc AELSMembrii actuali ai Asociației Europene a Liberului Schimb sunt Islanda Liechtenstein Norvegia și Elveţia
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară) b) Tipuri de bariere
abordate- bariere care acţionează la
frontieră
- bariere care acţionează icircn interiorul frontierelor naţionale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
- integrare negativă
c) Modalităţi de integrare utilizate
- integrarea pozitivă
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Integrare negativă presupune
-eliminarea obstacolelor existente (roll-back) şi abţinerea de la aplicarea de noi obstacole (standstill) icircn calea fluxurilor economice reciproce
-presupune o postură pasivă (hands off) şi nu reclamă existenţa unei capacităţi administrative deosebite
c) Modalităţi de integrare utilizate
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară) c) Modalităţi de integrare
utilizateIntegrarea pozitivă presupune
-intervenţia activă a autorităţilor pentru a evita apariţia de
obstacole icircn calea fluxurilor economice reciproce care decurg din existenţa unor reglementări naţionale diferite care pot afecta importurile comparativ mai mult decacirct producţia autohtonă
-o postură activă (hands on) ceea ce reclamă existenţa unei capacităţi administrative satisfăcătoare Se poate manifesta prin
armonizarea reglementărilor naţionale adoptarea de reglementări supranaţionale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
d) Nivelul de decizie icircn cadrul grupării integraţioniste
Nivelul integuvernamental este larg precumpănitor majoritatea grupărilor integraţioniste nu cunosc alt nivel de decizie decacirct cel interguvernamental pe cacircnd elementele de supranaţionalitate existente icircn anumite grupări sunt aplicabile doar anumitor domenii nu icircntregii palete de domenii acoperite de gruparea respectivă
Nivelul supranaţional cunoaşte cea mai largă sferă de manifestare icircn cadrul UE dar trebuie menţionat că şi aici există numeroase domenii unde statele membre păstează un drept de decizie distinct de cel exercitat la nivelul organelor comunitare (cazul aşa-numitelor competenţe mixte şi naţionale)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
d) Nivelul de decizie icircn cadrul grupării integraţioniste-continuare
competenţa exclusiv supranaţională (aşa-numita competenţă exclusivă) există icircn următoarele domenii
- politica comercială - politica de concurenţă - uniunea (politica) vamală- conservarea resurselor biologice ale mării icircn cadrul politicii
comune icircn domeniul pescuitului- politica monetară pentru ţările din zona euro
Foarte puţine alte grupări integraţioniste s-au ldquodotatrdquo cu organisme supranaţionale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela BalassaUNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Blocurile economice comerciale ndashforme de integrare
Crearea GATT a marcat icircnceputul unei lungi perioade de liberalizare progresivă a comerţului internaţional pe principii nediscriminatori
[1] GATT - Acordul General pentru Tarife și Comerț (The General Agreement on Tariffs and Trade) a fost negociat icircn timpul Conferinței ONU pentru Comerț și Ocuparea forței de muncă și a fost rezultatul eşecului de negociere a guvernelor de a crea Organizația Internaţională a Comerțului (ITO) GATT a fost format icircn 1947 și a durat pacircnă icircn 1994 cacircnd a fost icircnlocuit de către Organizaţia Mondială a Comerţului icircn 1995 Textul original GATT (GATT 1947) este icircncă icircn vigoare icircn cadrul OMC sub rezerva modificărilor GATT din 1994
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Blocurile economice comerciale ndashforme de integrare
Icircn afară de premisele economice şi politice au fost aduşi icircn discuţie chiar factori geografici şi culturali bull GeograficiPaul Krugman apreciază că proximitatea geografică dă naştere unor blocuri comerciale bdquonaturalerdquo create icircntre parteneri care derulează icircntre ei o parte semnificativă din fluxurile lor comercialebullCulturali Samuel Huntington prezintă cultura drept o forţă care uneşte şi divide totodată icircn consecinţă ţările cu afinităţi culturale cooperează economic şi politic iar organizaţiile internaţionale cum ar fi de exemplu Uniunea Europeană formate din state cu trăsături culturale comune au mai mult suces decacirct cele care icircncearcă să transceadă culturile
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Blocurile economice comerciale ndashforme de integrare
Prima este trecerea de la un regionalism icircnchis la unul deschis Multe dintre blocurile comerciale icircnfiinţate icircn anii 60 -70 se bazează pe o politică de substituire a importurilor şi impunerea barierelor externe ridicate
Noul val se caracterizează printr-o deschidere mai mare faţă de exterior şi o disponibilitate mai mare de a susţine decacirct de a controla comerţul internaţional
A doua este apariţia blocurilor comerciale icircn care sunt parteneri atacirct din statele dezvoltare cacirct şi din ţările icircn curs de dezvoltare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa
Elemente definitorii ale diferitelor forme de aranjamente de integrare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
B Efecte locaţionale - Distribuţia spaţială a activităţilor economice icircntre partenerii din cadrul unei grupări integraţioniste
1 Efecte statice
a) Crearea de comerţ
b) Deturnare de comerţ
c) Stimularea consumului
d) Pierderea din icircncasări de taxe vamale
e) Ameliorarea raportului de schimb
2 Efecte dinamice
a) Economii de scală
b) Eficienţa X
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
1 Efecte statice
a) Crearea de comerţ
b) Deturnare de comerţ
c) Stimularea consumului
d) Pierderea din icircncasări de taxe vamale
e) Ameliorarea raportului de schimb
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
a) Crearea de comerţ
bullIcircnlocuirea produselor autohtone (mai) scumpe cu produse importate (mai) ieftine provenite din ţările partenere sunt economisite resurse utilizate pentru satisfacerea nevoilor de consum intern ceea ce reprezintă un cacircştig de bunăstare pentru economia icircn cauză
Conceptele de creare a fost introduse de Jacob Viner (1950)
Avantaj competitiv Mihail Manoilescu- (1891-1950) Theacuteorie du protectionnisme et de leacutechange international - Editura Giard Paris 382 p
Pentru procurarea bunurilor economice arăta Manoilescu ţara agricolă dispunea de două căi posibile 1048707 calea indirectă (sau comercială) care consta icircn importul unor produse cu o productivitate a muncii inferioară mediei naţionale 1048707 calea directă (sau industrială) care consta icircn producerea icircn interiorul ţării a unor mărfuri cu o productivitate a muncii superioară mediei naţionale Pentru a determina dacă o marfă trebuia importată sau produsă icircn ţară era necesar să se compare productivitatea muncii aferente respectivei mărfi cu productivitatea medie naţională
Mihail Manoilescu- (1891-1950) Theacuteorie du protectionnisme et de leacutechange international - Editura
Giard Paris
a) Crearea de comerţ
a) Crearea de comerţ
)lei(granitapesteprodusemarfurilorpretul
)lei(tarainprodusemarfurilorpretulCSCS nomreal
Studiu de cazCursul de schimb nominal 1$=19800 lei preţurile unor mărfuri similare sunt icircn Romacircnia 100 miliarde lei iar icircn SUA 4500000 $ Să se determine cursul de schimb real şi să se explice semnificaţia sa
121lei00000010089
lei000000000100
$0005004
lei000000000100
lei19800
1CSreal
Aceasta icircnseamnă că mărfurile produse icircn Romacircnia au un preţ relativ care reprezintă 112 din preţul mărfii similare americane cea ce arată că mărfurile americane vor fi mai ieftine decacirct cele romacircneşti
2p
1pnomreal I
ICSCS
Ip1 - indicele preţurilor icircn ţara de referinţăIp2 - indicele preţurilor icircn ţara cu care se execută
tranzacţiile
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţ
bull Icircnlocuirea importurilor mai ieftine din restul lumii cu importuri mai scumpe din ţările partenere pierdere de bunăstare pentru economia icircn cauză
bull Icircn plus efectul de deturnare de comerţ este resimţit negativ şi de producătorii din ţările terţe care icircşi pierd din debuşeele de export
Conceptele de creare a fost introduse de Jacob Viner (1950)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţIcircn cazuri particulare crearea şi respectiv deturnarea de
comerţ pot avea efecte opuse celor aşteptate
- crearea de efecte de comerţ poate genera şocuri de ajustare violente
- deturnarea de comerţ poate genera economii de scală care se traduc icircn reducerea costurilor efect repercutat ulterior asupra consumatorilor prin preţuri mai mici
- icircn asemenea cazuri sporul de venit astfel generat icircm cadrul grupării integraţioniste poate duce la creşterea cererii de bunuri şi servicii din ţările terţe
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţEconomii şi dezeconomii de scară
CTMTL Zona I Zona II Zona III
FP
Q
I
I 1 FP
Q
I
I=1
FP
Q
I
I 1
Curba ldquoplicrdquo sau curba ldquoicircnfăşurătoarerdquo
Icircn economie economia de scară (icircn engleză economies of scale) este un termen ce descrie ceea ce se icircntacircmplă atunci cacircnd cantitățile de factori utilizați icircn producție cresc bull Mai concret o icircntreprindere icircși reduce costurile unitare producacircnd mai multe bunuri sau servicii și pe măsură ce crește producția costurile medii scad prin repartizarea costurilor fixe asupra unei producții mai mari
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
c) Stimularea consumului
bull Graţie scăderii preţurilor interne ca urmare a reducerii barierelor la import consumul va creşte
bull Acest surplus al consumatorilor reprezintă un cacircştig de bunăstare pentru ţara importatoare
bull Deoarece consumul suplimentar astfel generat va fi satisfăcut din import acest efect mai este denumit şi expansiune de comerţ (concept introdus de James Meade 1955)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
d) Pierderea din icircncasări din taxe vamale
Acest fenomen are loc icircn două situaţii
-ca urmare a eliminării taxelor vamale percepute asupra importurilor din ţările partenere care s-ar fi efectuat oricum (pentru că exportatorii respectivi erau cei mai competitivi chiar şi icircn raport cu cei din ţările terţe)
- ca urmare a fenomenului de deturnare de comerţ (pentru că importuri din ţări terţe asupra cărora s-ar fi perceput taxe vamale sunt icircnlocuite de importuri din ţări partenere cărora nu li se aplică taxe vamale)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
e) Ameliorarea raportului de schimb
Raportul de schimb = raportul procentual icircntre indicele preţurilor medii de export şi indicele preţurilor medii de import O ameliorare a raportului de schimb are semnificaţia că ţara respectivă trebuie să exporte mai puţin pentru a importa aceeaşi cantitate de mărfuri (sau obţine o cantitate mai mare de mărfuri dim import exportacircnd la fel de mult)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
e) Ameliorarea raportului de schimb
O grupare integraţionistă icircşi poate ameliora raportul de schimb icircn două feluri care pot exista simultan
- spontan ca urmare a efectului de deturnare de comerţ scade cererea pentru importurile din restul lumii deci preţurile acestora se ajustează icircn jos
- deliberat prin manipularea restricţiilor la import (tipic majorarea taxelor vamale)
Condiţia indispensabilă pentru materializarea acestui efect este ca gruparea integraţionistă să fie bdquomarerdquo adică să dispună de o forţă economică suficientă pentru a influenţa semnificativ cererea mondială pentru diverse produse
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Teoria domino a regionalismului [Richard Baldwin 1997]
Odata iniţiată o grupare integraţionistă outsiderii sunt stimulaţi să adere la ea efectele negative pentru terţi (deturnarea de comerţ şisau deteriorarea raportului de schimb) mobilizează forţele acestora in favoarea aderării
Presiunea icircn sensul aderării creşte odata cu dimensiunea blocului comercial cu cacirct acesta este mai mare cu atacirct mai atractivă este participarea pentru outsideri
Icircn consecinţă o singură integrare poate genera runde succesive de extindere (efect multiplicator)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Teoria domino a regionalismului [Richard Baldwin 1997]O ilustrare empirică a acestei teorii o oferă ordinea icircn care au fost organizate referendumurile pentru extinderea din 1995 a UE (Austria Finlanda Suedia Norvegia) icircncepacircnd cu ţările cele mai favorabile aderării tocmai pentru a spori presiunea asupra celor care urmau
Limită se bazează pe ipoteza că bdquoinsideriirdquo nu vor bloca extinderea grupăriiElementul care poate icircnclina balanţa este faptul că reacţia faţă de pierderi potenţiale tinde să fie mai puternică decacirct pentru obţinerea de cacircştiguri potenţiale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Relaţie directă structuri concurenţiale potenţial de creare comerţ mai mare
bull Cu cacirct economiile participante au structuri mai concurenţiale cu atacirct potenţialul de creare de comerţ este mai mare
bullInvers cu cacirct economiile participante sunt mai complementare cu atacirct potenţialul de deturnare de comerţ este mai mare
bull Cu cacirct preţurile interne icircn interiorul grupării integraţioniste sunt mai apropiate de preţurile mondiale cu atacirct potenţialul de creare de comerţ este mai mare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Realizarea de economii de scară posibile graţie lărgirii dimensiunilor pieţelor accesibile bull Aceasta antrenează o reducere a costurilor unitare de producţie şi icircn consecinţă fie consumatorii cacircştigă din preţuri mai reduse fie producătorii cacircştigă de pe urma profiturilor mai maribull Există două tipuri de economii de scară
-economii interne de scală care se materializează prin creşterea dimensiunii unităţii productive -economii externe de scală unde dimensiunea sectorului de activitate generează externalităţi pozitive pentru unităţile productive care acţionează icircn interiorul său (forţă de muncă specializată reţele de cercetare de comercializare etc)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Aceste efecte sunt considerate statice PIB creşte ca urmare a realocării resurselor şi acumulării de capital dar creşterea superioară durează doar pacircnă cacircnd economia receptează integral impactul lor pozitiv
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
2 Efecte dinamice
a) Economii de scală
b) Eficienţa X
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
Decurg din stimulentele pe care le creează grupările integraţioniste icircn direcţia creşterii productivităţii muncii ceea ce pune economia pe o traiectorie durabilă de creştere economică superioară Aceasta poate fi obţinută ca urmare a
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
a) Economiile de scală
Dezvoltarea comerţul permite producătorilor să icircşi mărească volumul producţiei cu consecinţa valorificării unor efecte pozitive
Economii şi dezeconomii de scară
CTMTL Zona I Zona II Zona III
FP
Q
I
I 1 FP
Q
I
I=1
FP
Q
I
I 1
Curba ldquoplicrdquo sau curba ldquoicircnfăşurătoarerdquo
Mai concret o icircntreprindere icircși reduce costurile unitare producacircnd mai multe bunuri sau servicii și pe măsură ce crește producția costurile medii scad prin repartizarea costurilor fixe asupra unei producții mai mari
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
- (termen utilizat de Harvey Leibenstein tot mai frecvent este utilizat conceptul de ameliorare a productivităţii totale a factorilor)
b) Eficienţa X
Se referă la măsura productivităţii muncitorilor icircn condiţiile menţinerii constante a tuturor celorlalte input-uri icircn procesul de producţie inclusiv calificările muncitorilor Concurenţa sporită pe care o generează comerţul necesită ca firmele să răspundă mai prompt la modificarea condiţiilor pe piaţă - Ea stimulează firmele să icircşi icircmbunătăţească performanţa economică prin inovări reducătoare de costuri şi să amelioreze calitatea bunurilor produse Fostul prim-ministru britanic Harold McMillan avea icircn vedere acest gen de efect atunci cacircnd se referea la ldquoduşul recerdquo pe care aderarea ţării sale la CEE l-ar reprezenta pentru icircntreprinderile britanice
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
existenţa mai multor concurenţi face mai dificilă realizarea icircnţelegerilor anticoncurenţiale (carteluri)
-reducerea dispersiei cotelor de piaţă deţinute de firme individuale (tipic acestea pierd din cota de piaţă deţinută local şi cacircştigă cote de piaţă icircn exterior dar icircn cadrul grupării) permite restracircngerea cazurilor de existenţă a unor poziţii dominante (monopoluri)
- se elimină reduce segmentarea pieţelor făcacircnd imposibilă mai dificilă discriminarea de preţ
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
Icircn consecinţă are loc o selecţie naturală firmele necompetitive se icircnchid (ies de pe piaţă) sau se reorganizează (fuziuni achiziţii) iar firme noi intră pe piaţă
Icircn mod normal există un compromis inevitabil icircntre valorificarea economiilor de scară pe de-o parte şi intensitatea climatului concurenţial pe de altă parte
Integrarea economică poate atenua sau chiar evita acest compromis deoarece permite firmelor să fie mai mari (deci să valorifice economiile de scală) fără ca numărul lor să fie mai mic
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
Efecte locaţionale - Distribuţia spaţială a activităţilor economice icircntre partenerii din cadrul unei grupări integraţioniste
bull Icircn mod tipic tara din cadrul grupării al cărei avantaj comparativ este cel mai diferit de media mondială este cea mai ameninţată de efectul de deturnare de comerţ comerţul său va fi reorientat către parteneri din grupare ale căror costuri comparative se situează icircntre cele ale sale şi media mondială
Icircn consecinţă dacă un grup de ţări puţin dezvoltate formează o grupare integraţionistă va exista o tendinţă ca cel mai bdquosăracrdquo membru să sufere o pierdere netă de venit din cauza deturnării de comerţ
IcircNTREBĂRI
IcircNTREBĂRI
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Patru variabile ale fenomenului integraţionist a) Fluxurile economice
vizateb) Tipuri de bariere abordate
c) Modalităţi de integrare utilizate
d) Nivelul de decizie icircn cadrul grupării
integraţioniste
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
a) Fluxurile economice vizate
Icircn principiu sfera de cuprindere a grupării este cu atacirct mai largă cu cacirct avansăm de la un stadiu la altul astfel că de regulă serviciile şi factorii de producţie ajung să fie cuprinşi doar icircncepacircnd cu bdquostadiul 4rdquo
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară) a) Fluxurile economice vizate- continuare
Există icircnsă tot mai multe excepţii de la acest tipar cum ar fi-bdquoSpaţiul Economic Europeanrdquo (EEA) care nu atinge stadiul de uniune vamală
(deoarece participanţii care sunt membri AELS nu sunt asociaţi politicii comerciale comune a UE) dar acoperă şi libertatea de circulaţie a serviciilor şi a factorilor de producţie
-tot mai multe acorduri de liber schimb (exemplu cele icircncheiate de Chile Australia Noua Zeelandă etc) prevăd şi liberalizarea comerţului reciproc cu servicii
-prevederi referitoare la liberalizarea circulaţiei factorilor de producţie se găsesc icircn unele grupări considerate simple acorduri de liber schimb (acordarea bdquodreptului de stabilirerdquo companiilor din ţările partenere) sau uniuni vamale (exemplu acordul CARICOM prevede libera circulaţie a forţei de muncă)
Pe de altă parte există uniuni vamale care exclud de sub incidenţa lor o parte importantă a comerţului reciproc (exemplu UE ndash Turcia pentru produsele agricole)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
a) Fluxurile economice vizate- continuare Asociația Europeană a Liberului Schimb (AELS European Free Trade Association EFTA) a fost icircnființată icircn 1960 prin semnarea Conventiei de la Stockholm Scopul inițial al acestei organizații internaționale era de a elimina taxele vamale asupra produselor industriale icircn comerțul dintre statele membre Prin convenția AELS statele AELS au stabilit o zonă de liber-schimb pentru comerțul mărfurilor Convenția a fost completată ulterior printr-un acord de integrare economică pentru sectorul de servicii Spre deosebire de UE icircnsă AELS nu este o uniune vamală ceea ce icircnseamnă că fiecare stat membru AELS poate stabili icircn principiu liber taxele vamale și politica comercială externă privind state terțe (non-AELS) Membrii fondatori au fost Marea Britanie Danemarca Norvegia Suedia Austria Elveţia și Portugalia Finlanda a devenit membru asociat icircn 1961 (devenind membru cu drepturi depline icircn 1966 iar Islanda icircn 1970 Regatul Unit și Danemarca intră icircn Comunitatea Europeană icircn 1973 (icircmpreună cu Irlanda icircncetacircnd prin urmare să fie membre AELS Portugalia a părăsit de asemenea AELS pentru a intra icircn Comunitatea Europeană icircn 1986 Liechtenstein se alătură AELS icircn 1991 interesele sale fiind reprezentate pacircnă atunci de Elveţia Icircn 1995 Austria Suedia și
Finlanda devin membre UE și părăsesc AELSMembrii actuali ai Asociației Europene a Liberului Schimb sunt Islanda Liechtenstein Norvegia și Elveţia
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară) b) Tipuri de bariere
abordate- bariere care acţionează la
frontieră
- bariere care acţionează icircn interiorul frontierelor naţionale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
- integrare negativă
c) Modalităţi de integrare utilizate
- integrarea pozitivă
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Integrare negativă presupune
-eliminarea obstacolelor existente (roll-back) şi abţinerea de la aplicarea de noi obstacole (standstill) icircn calea fluxurilor economice reciproce
-presupune o postură pasivă (hands off) şi nu reclamă existenţa unei capacităţi administrative deosebite
c) Modalităţi de integrare utilizate
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară) c) Modalităţi de integrare
utilizateIntegrarea pozitivă presupune
-intervenţia activă a autorităţilor pentru a evita apariţia de
obstacole icircn calea fluxurilor economice reciproce care decurg din existenţa unor reglementări naţionale diferite care pot afecta importurile comparativ mai mult decacirct producţia autohtonă
-o postură activă (hands on) ceea ce reclamă existenţa unei capacităţi administrative satisfăcătoare Se poate manifesta prin
armonizarea reglementărilor naţionale adoptarea de reglementări supranaţionale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
d) Nivelul de decizie icircn cadrul grupării integraţioniste
Nivelul integuvernamental este larg precumpănitor majoritatea grupărilor integraţioniste nu cunosc alt nivel de decizie decacirct cel interguvernamental pe cacircnd elementele de supranaţionalitate existente icircn anumite grupări sunt aplicabile doar anumitor domenii nu icircntregii palete de domenii acoperite de gruparea respectivă
Nivelul supranaţional cunoaşte cea mai largă sferă de manifestare icircn cadrul UE dar trebuie menţionat că şi aici există numeroase domenii unde statele membre păstează un drept de decizie distinct de cel exercitat la nivelul organelor comunitare (cazul aşa-numitelor competenţe mixte şi naţionale)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
d) Nivelul de decizie icircn cadrul grupării integraţioniste-continuare
competenţa exclusiv supranaţională (aşa-numita competenţă exclusivă) există icircn următoarele domenii
- politica comercială - politica de concurenţă - uniunea (politica) vamală- conservarea resurselor biologice ale mării icircn cadrul politicii
comune icircn domeniul pescuitului- politica monetară pentru ţările din zona euro
Foarte puţine alte grupări integraţioniste s-au ldquodotatrdquo cu organisme supranaţionale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela BalassaUNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Blocurile economice comerciale ndashforme de integrare
Crearea GATT a marcat icircnceputul unei lungi perioade de liberalizare progresivă a comerţului internaţional pe principii nediscriminatori
[1] GATT - Acordul General pentru Tarife și Comerț (The General Agreement on Tariffs and Trade) a fost negociat icircn timpul Conferinței ONU pentru Comerț și Ocuparea forței de muncă și a fost rezultatul eşecului de negociere a guvernelor de a crea Organizația Internaţională a Comerțului (ITO) GATT a fost format icircn 1947 și a durat pacircnă icircn 1994 cacircnd a fost icircnlocuit de către Organizaţia Mondială a Comerţului icircn 1995 Textul original GATT (GATT 1947) este icircncă icircn vigoare icircn cadrul OMC sub rezerva modificărilor GATT din 1994
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Blocurile economice comerciale ndashforme de integrare
Icircn afară de premisele economice şi politice au fost aduşi icircn discuţie chiar factori geografici şi culturali bull GeograficiPaul Krugman apreciază că proximitatea geografică dă naştere unor blocuri comerciale bdquonaturalerdquo create icircntre parteneri care derulează icircntre ei o parte semnificativă din fluxurile lor comercialebullCulturali Samuel Huntington prezintă cultura drept o forţă care uneşte şi divide totodată icircn consecinţă ţările cu afinităţi culturale cooperează economic şi politic iar organizaţiile internaţionale cum ar fi de exemplu Uniunea Europeană formate din state cu trăsături culturale comune au mai mult suces decacirct cele care icircncearcă să transceadă culturile
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Blocurile economice comerciale ndashforme de integrare
Prima este trecerea de la un regionalism icircnchis la unul deschis Multe dintre blocurile comerciale icircnfiinţate icircn anii 60 -70 se bazează pe o politică de substituire a importurilor şi impunerea barierelor externe ridicate
Noul val se caracterizează printr-o deschidere mai mare faţă de exterior şi o disponibilitate mai mare de a susţine decacirct de a controla comerţul internaţional
A doua este apariţia blocurilor comerciale icircn care sunt parteneri atacirct din statele dezvoltare cacirct şi din ţările icircn curs de dezvoltare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa
Elemente definitorii ale diferitelor forme de aranjamente de integrare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
B Efecte locaţionale - Distribuţia spaţială a activităţilor economice icircntre partenerii din cadrul unei grupări integraţioniste
1 Efecte statice
a) Crearea de comerţ
b) Deturnare de comerţ
c) Stimularea consumului
d) Pierderea din icircncasări de taxe vamale
e) Ameliorarea raportului de schimb
2 Efecte dinamice
a) Economii de scală
b) Eficienţa X
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
1 Efecte statice
a) Crearea de comerţ
b) Deturnare de comerţ
c) Stimularea consumului
d) Pierderea din icircncasări de taxe vamale
e) Ameliorarea raportului de schimb
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
a) Crearea de comerţ
bullIcircnlocuirea produselor autohtone (mai) scumpe cu produse importate (mai) ieftine provenite din ţările partenere sunt economisite resurse utilizate pentru satisfacerea nevoilor de consum intern ceea ce reprezintă un cacircştig de bunăstare pentru economia icircn cauză
Conceptele de creare a fost introduse de Jacob Viner (1950)
Avantaj competitiv Mihail Manoilescu- (1891-1950) Theacuteorie du protectionnisme et de leacutechange international - Editura Giard Paris 382 p
Pentru procurarea bunurilor economice arăta Manoilescu ţara agricolă dispunea de două căi posibile 1048707 calea indirectă (sau comercială) care consta icircn importul unor produse cu o productivitate a muncii inferioară mediei naţionale 1048707 calea directă (sau industrială) care consta icircn producerea icircn interiorul ţării a unor mărfuri cu o productivitate a muncii superioară mediei naţionale Pentru a determina dacă o marfă trebuia importată sau produsă icircn ţară era necesar să se compare productivitatea muncii aferente respectivei mărfi cu productivitatea medie naţională
Mihail Manoilescu- (1891-1950) Theacuteorie du protectionnisme et de leacutechange international - Editura
Giard Paris
a) Crearea de comerţ
a) Crearea de comerţ
)lei(granitapesteprodusemarfurilorpretul
)lei(tarainprodusemarfurilorpretulCSCS nomreal
Studiu de cazCursul de schimb nominal 1$=19800 lei preţurile unor mărfuri similare sunt icircn Romacircnia 100 miliarde lei iar icircn SUA 4500000 $ Să se determine cursul de schimb real şi să se explice semnificaţia sa
121lei00000010089
lei000000000100
$0005004
lei000000000100
lei19800
1CSreal
Aceasta icircnseamnă că mărfurile produse icircn Romacircnia au un preţ relativ care reprezintă 112 din preţul mărfii similare americane cea ce arată că mărfurile americane vor fi mai ieftine decacirct cele romacircneşti
2p
1pnomreal I
ICSCS
Ip1 - indicele preţurilor icircn ţara de referinţăIp2 - indicele preţurilor icircn ţara cu care se execută
tranzacţiile
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţ
bull Icircnlocuirea importurilor mai ieftine din restul lumii cu importuri mai scumpe din ţările partenere pierdere de bunăstare pentru economia icircn cauză
bull Icircn plus efectul de deturnare de comerţ este resimţit negativ şi de producătorii din ţările terţe care icircşi pierd din debuşeele de export
Conceptele de creare a fost introduse de Jacob Viner (1950)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţIcircn cazuri particulare crearea şi respectiv deturnarea de
comerţ pot avea efecte opuse celor aşteptate
- crearea de efecte de comerţ poate genera şocuri de ajustare violente
- deturnarea de comerţ poate genera economii de scală care se traduc icircn reducerea costurilor efect repercutat ulterior asupra consumatorilor prin preţuri mai mici
- icircn asemenea cazuri sporul de venit astfel generat icircm cadrul grupării integraţioniste poate duce la creşterea cererii de bunuri şi servicii din ţările terţe
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţEconomii şi dezeconomii de scară
CTMTL Zona I Zona II Zona III
FP
Q
I
I 1 FP
Q
I
I=1
FP
Q
I
I 1
Curba ldquoplicrdquo sau curba ldquoicircnfăşurătoarerdquo
Icircn economie economia de scară (icircn engleză economies of scale) este un termen ce descrie ceea ce se icircntacircmplă atunci cacircnd cantitățile de factori utilizați icircn producție cresc bull Mai concret o icircntreprindere icircși reduce costurile unitare producacircnd mai multe bunuri sau servicii și pe măsură ce crește producția costurile medii scad prin repartizarea costurilor fixe asupra unei producții mai mari
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
c) Stimularea consumului
bull Graţie scăderii preţurilor interne ca urmare a reducerii barierelor la import consumul va creşte
bull Acest surplus al consumatorilor reprezintă un cacircştig de bunăstare pentru ţara importatoare
bull Deoarece consumul suplimentar astfel generat va fi satisfăcut din import acest efect mai este denumit şi expansiune de comerţ (concept introdus de James Meade 1955)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
d) Pierderea din icircncasări din taxe vamale
Acest fenomen are loc icircn două situaţii
-ca urmare a eliminării taxelor vamale percepute asupra importurilor din ţările partenere care s-ar fi efectuat oricum (pentru că exportatorii respectivi erau cei mai competitivi chiar şi icircn raport cu cei din ţările terţe)
- ca urmare a fenomenului de deturnare de comerţ (pentru că importuri din ţări terţe asupra cărora s-ar fi perceput taxe vamale sunt icircnlocuite de importuri din ţări partenere cărora nu li se aplică taxe vamale)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
e) Ameliorarea raportului de schimb
Raportul de schimb = raportul procentual icircntre indicele preţurilor medii de export şi indicele preţurilor medii de import O ameliorare a raportului de schimb are semnificaţia că ţara respectivă trebuie să exporte mai puţin pentru a importa aceeaşi cantitate de mărfuri (sau obţine o cantitate mai mare de mărfuri dim import exportacircnd la fel de mult)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
e) Ameliorarea raportului de schimb
O grupare integraţionistă icircşi poate ameliora raportul de schimb icircn două feluri care pot exista simultan
- spontan ca urmare a efectului de deturnare de comerţ scade cererea pentru importurile din restul lumii deci preţurile acestora se ajustează icircn jos
- deliberat prin manipularea restricţiilor la import (tipic majorarea taxelor vamale)
Condiţia indispensabilă pentru materializarea acestui efect este ca gruparea integraţionistă să fie bdquomarerdquo adică să dispună de o forţă economică suficientă pentru a influenţa semnificativ cererea mondială pentru diverse produse
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Teoria domino a regionalismului [Richard Baldwin 1997]
Odata iniţiată o grupare integraţionistă outsiderii sunt stimulaţi să adere la ea efectele negative pentru terţi (deturnarea de comerţ şisau deteriorarea raportului de schimb) mobilizează forţele acestora in favoarea aderării
Presiunea icircn sensul aderării creşte odata cu dimensiunea blocului comercial cu cacirct acesta este mai mare cu atacirct mai atractivă este participarea pentru outsideri
Icircn consecinţă o singură integrare poate genera runde succesive de extindere (efect multiplicator)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Teoria domino a regionalismului [Richard Baldwin 1997]O ilustrare empirică a acestei teorii o oferă ordinea icircn care au fost organizate referendumurile pentru extinderea din 1995 a UE (Austria Finlanda Suedia Norvegia) icircncepacircnd cu ţările cele mai favorabile aderării tocmai pentru a spori presiunea asupra celor care urmau
Limită se bazează pe ipoteza că bdquoinsideriirdquo nu vor bloca extinderea grupăriiElementul care poate icircnclina balanţa este faptul că reacţia faţă de pierderi potenţiale tinde să fie mai puternică decacirct pentru obţinerea de cacircştiguri potenţiale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Relaţie directă structuri concurenţiale potenţial de creare comerţ mai mare
bull Cu cacirct economiile participante au structuri mai concurenţiale cu atacirct potenţialul de creare de comerţ este mai mare
bullInvers cu cacirct economiile participante sunt mai complementare cu atacirct potenţialul de deturnare de comerţ este mai mare
bull Cu cacirct preţurile interne icircn interiorul grupării integraţioniste sunt mai apropiate de preţurile mondiale cu atacirct potenţialul de creare de comerţ este mai mare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Realizarea de economii de scară posibile graţie lărgirii dimensiunilor pieţelor accesibile bull Aceasta antrenează o reducere a costurilor unitare de producţie şi icircn consecinţă fie consumatorii cacircştigă din preţuri mai reduse fie producătorii cacircştigă de pe urma profiturilor mai maribull Există două tipuri de economii de scară
-economii interne de scală care se materializează prin creşterea dimensiunii unităţii productive -economii externe de scală unde dimensiunea sectorului de activitate generează externalităţi pozitive pentru unităţile productive care acţionează icircn interiorul său (forţă de muncă specializată reţele de cercetare de comercializare etc)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Aceste efecte sunt considerate statice PIB creşte ca urmare a realocării resurselor şi acumulării de capital dar creşterea superioară durează doar pacircnă cacircnd economia receptează integral impactul lor pozitiv
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
2 Efecte dinamice
a) Economii de scală
b) Eficienţa X
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
Decurg din stimulentele pe care le creează grupările integraţioniste icircn direcţia creşterii productivităţii muncii ceea ce pune economia pe o traiectorie durabilă de creştere economică superioară Aceasta poate fi obţinută ca urmare a
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
a) Economiile de scală
Dezvoltarea comerţul permite producătorilor să icircşi mărească volumul producţiei cu consecinţa valorificării unor efecte pozitive
Economii şi dezeconomii de scară
CTMTL Zona I Zona II Zona III
FP
Q
I
I 1 FP
Q
I
I=1
FP
Q
I
I 1
Curba ldquoplicrdquo sau curba ldquoicircnfăşurătoarerdquo
Mai concret o icircntreprindere icircși reduce costurile unitare producacircnd mai multe bunuri sau servicii și pe măsură ce crește producția costurile medii scad prin repartizarea costurilor fixe asupra unei producții mai mari
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
- (termen utilizat de Harvey Leibenstein tot mai frecvent este utilizat conceptul de ameliorare a productivităţii totale a factorilor)
b) Eficienţa X
Se referă la măsura productivităţii muncitorilor icircn condiţiile menţinerii constante a tuturor celorlalte input-uri icircn procesul de producţie inclusiv calificările muncitorilor Concurenţa sporită pe care o generează comerţul necesită ca firmele să răspundă mai prompt la modificarea condiţiilor pe piaţă - Ea stimulează firmele să icircşi icircmbunătăţească performanţa economică prin inovări reducătoare de costuri şi să amelioreze calitatea bunurilor produse Fostul prim-ministru britanic Harold McMillan avea icircn vedere acest gen de efect atunci cacircnd se referea la ldquoduşul recerdquo pe care aderarea ţării sale la CEE l-ar reprezenta pentru icircntreprinderile britanice
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
existenţa mai multor concurenţi face mai dificilă realizarea icircnţelegerilor anticoncurenţiale (carteluri)
-reducerea dispersiei cotelor de piaţă deţinute de firme individuale (tipic acestea pierd din cota de piaţă deţinută local şi cacircştigă cote de piaţă icircn exterior dar icircn cadrul grupării) permite restracircngerea cazurilor de existenţă a unor poziţii dominante (monopoluri)
- se elimină reduce segmentarea pieţelor făcacircnd imposibilă mai dificilă discriminarea de preţ
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
Icircn consecinţă are loc o selecţie naturală firmele necompetitive se icircnchid (ies de pe piaţă) sau se reorganizează (fuziuni achiziţii) iar firme noi intră pe piaţă
Icircn mod normal există un compromis inevitabil icircntre valorificarea economiilor de scară pe de-o parte şi intensitatea climatului concurenţial pe de altă parte
Integrarea economică poate atenua sau chiar evita acest compromis deoarece permite firmelor să fie mai mari (deci să valorifice economiile de scală) fără ca numărul lor să fie mai mic
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
Efecte locaţionale - Distribuţia spaţială a activităţilor economice icircntre partenerii din cadrul unei grupări integraţioniste
bull Icircn mod tipic tara din cadrul grupării al cărei avantaj comparativ este cel mai diferit de media mondială este cea mai ameninţată de efectul de deturnare de comerţ comerţul său va fi reorientat către parteneri din grupare ale căror costuri comparative se situează icircntre cele ale sale şi media mondială
Icircn consecinţă dacă un grup de ţări puţin dezvoltate formează o grupare integraţionistă va exista o tendinţă ca cel mai bdquosăracrdquo membru să sufere o pierdere netă de venit din cauza deturnării de comerţ
IcircNTREBĂRI
IcircNTREBĂRI
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
a) Fluxurile economice vizate
Icircn principiu sfera de cuprindere a grupării este cu atacirct mai largă cu cacirct avansăm de la un stadiu la altul astfel că de regulă serviciile şi factorii de producţie ajung să fie cuprinşi doar icircncepacircnd cu bdquostadiul 4rdquo
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară) a) Fluxurile economice vizate- continuare
Există icircnsă tot mai multe excepţii de la acest tipar cum ar fi-bdquoSpaţiul Economic Europeanrdquo (EEA) care nu atinge stadiul de uniune vamală
(deoarece participanţii care sunt membri AELS nu sunt asociaţi politicii comerciale comune a UE) dar acoperă şi libertatea de circulaţie a serviciilor şi a factorilor de producţie
-tot mai multe acorduri de liber schimb (exemplu cele icircncheiate de Chile Australia Noua Zeelandă etc) prevăd şi liberalizarea comerţului reciproc cu servicii
-prevederi referitoare la liberalizarea circulaţiei factorilor de producţie se găsesc icircn unele grupări considerate simple acorduri de liber schimb (acordarea bdquodreptului de stabilirerdquo companiilor din ţările partenere) sau uniuni vamale (exemplu acordul CARICOM prevede libera circulaţie a forţei de muncă)
Pe de altă parte există uniuni vamale care exclud de sub incidenţa lor o parte importantă a comerţului reciproc (exemplu UE ndash Turcia pentru produsele agricole)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
a) Fluxurile economice vizate- continuare Asociația Europeană a Liberului Schimb (AELS European Free Trade Association EFTA) a fost icircnființată icircn 1960 prin semnarea Conventiei de la Stockholm Scopul inițial al acestei organizații internaționale era de a elimina taxele vamale asupra produselor industriale icircn comerțul dintre statele membre Prin convenția AELS statele AELS au stabilit o zonă de liber-schimb pentru comerțul mărfurilor Convenția a fost completată ulterior printr-un acord de integrare economică pentru sectorul de servicii Spre deosebire de UE icircnsă AELS nu este o uniune vamală ceea ce icircnseamnă că fiecare stat membru AELS poate stabili icircn principiu liber taxele vamale și politica comercială externă privind state terțe (non-AELS) Membrii fondatori au fost Marea Britanie Danemarca Norvegia Suedia Austria Elveţia și Portugalia Finlanda a devenit membru asociat icircn 1961 (devenind membru cu drepturi depline icircn 1966 iar Islanda icircn 1970 Regatul Unit și Danemarca intră icircn Comunitatea Europeană icircn 1973 (icircmpreună cu Irlanda icircncetacircnd prin urmare să fie membre AELS Portugalia a părăsit de asemenea AELS pentru a intra icircn Comunitatea Europeană icircn 1986 Liechtenstein se alătură AELS icircn 1991 interesele sale fiind reprezentate pacircnă atunci de Elveţia Icircn 1995 Austria Suedia și
Finlanda devin membre UE și părăsesc AELSMembrii actuali ai Asociației Europene a Liberului Schimb sunt Islanda Liechtenstein Norvegia și Elveţia
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară) b) Tipuri de bariere
abordate- bariere care acţionează la
frontieră
- bariere care acţionează icircn interiorul frontierelor naţionale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
- integrare negativă
c) Modalităţi de integrare utilizate
- integrarea pozitivă
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Integrare negativă presupune
-eliminarea obstacolelor existente (roll-back) şi abţinerea de la aplicarea de noi obstacole (standstill) icircn calea fluxurilor economice reciproce
-presupune o postură pasivă (hands off) şi nu reclamă existenţa unei capacităţi administrative deosebite
c) Modalităţi de integrare utilizate
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară) c) Modalităţi de integrare
utilizateIntegrarea pozitivă presupune
-intervenţia activă a autorităţilor pentru a evita apariţia de
obstacole icircn calea fluxurilor economice reciproce care decurg din existenţa unor reglementări naţionale diferite care pot afecta importurile comparativ mai mult decacirct producţia autohtonă
-o postură activă (hands on) ceea ce reclamă existenţa unei capacităţi administrative satisfăcătoare Se poate manifesta prin
armonizarea reglementărilor naţionale adoptarea de reglementări supranaţionale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
d) Nivelul de decizie icircn cadrul grupării integraţioniste
Nivelul integuvernamental este larg precumpănitor majoritatea grupărilor integraţioniste nu cunosc alt nivel de decizie decacirct cel interguvernamental pe cacircnd elementele de supranaţionalitate existente icircn anumite grupări sunt aplicabile doar anumitor domenii nu icircntregii palete de domenii acoperite de gruparea respectivă
Nivelul supranaţional cunoaşte cea mai largă sferă de manifestare icircn cadrul UE dar trebuie menţionat că şi aici există numeroase domenii unde statele membre păstează un drept de decizie distinct de cel exercitat la nivelul organelor comunitare (cazul aşa-numitelor competenţe mixte şi naţionale)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
d) Nivelul de decizie icircn cadrul grupării integraţioniste-continuare
competenţa exclusiv supranaţională (aşa-numita competenţă exclusivă) există icircn următoarele domenii
- politica comercială - politica de concurenţă - uniunea (politica) vamală- conservarea resurselor biologice ale mării icircn cadrul politicii
comune icircn domeniul pescuitului- politica monetară pentru ţările din zona euro
Foarte puţine alte grupări integraţioniste s-au ldquodotatrdquo cu organisme supranaţionale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela BalassaUNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Blocurile economice comerciale ndashforme de integrare
Crearea GATT a marcat icircnceputul unei lungi perioade de liberalizare progresivă a comerţului internaţional pe principii nediscriminatori
[1] GATT - Acordul General pentru Tarife și Comerț (The General Agreement on Tariffs and Trade) a fost negociat icircn timpul Conferinței ONU pentru Comerț și Ocuparea forței de muncă și a fost rezultatul eşecului de negociere a guvernelor de a crea Organizația Internaţională a Comerțului (ITO) GATT a fost format icircn 1947 și a durat pacircnă icircn 1994 cacircnd a fost icircnlocuit de către Organizaţia Mondială a Comerţului icircn 1995 Textul original GATT (GATT 1947) este icircncă icircn vigoare icircn cadrul OMC sub rezerva modificărilor GATT din 1994
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Blocurile economice comerciale ndashforme de integrare
Icircn afară de premisele economice şi politice au fost aduşi icircn discuţie chiar factori geografici şi culturali bull GeograficiPaul Krugman apreciază că proximitatea geografică dă naştere unor blocuri comerciale bdquonaturalerdquo create icircntre parteneri care derulează icircntre ei o parte semnificativă din fluxurile lor comercialebullCulturali Samuel Huntington prezintă cultura drept o forţă care uneşte şi divide totodată icircn consecinţă ţările cu afinităţi culturale cooperează economic şi politic iar organizaţiile internaţionale cum ar fi de exemplu Uniunea Europeană formate din state cu trăsături culturale comune au mai mult suces decacirct cele care icircncearcă să transceadă culturile
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Blocurile economice comerciale ndashforme de integrare
Prima este trecerea de la un regionalism icircnchis la unul deschis Multe dintre blocurile comerciale icircnfiinţate icircn anii 60 -70 se bazează pe o politică de substituire a importurilor şi impunerea barierelor externe ridicate
Noul val se caracterizează printr-o deschidere mai mare faţă de exterior şi o disponibilitate mai mare de a susţine decacirct de a controla comerţul internaţional
A doua este apariţia blocurilor comerciale icircn care sunt parteneri atacirct din statele dezvoltare cacirct şi din ţările icircn curs de dezvoltare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa
Elemente definitorii ale diferitelor forme de aranjamente de integrare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
B Efecte locaţionale - Distribuţia spaţială a activităţilor economice icircntre partenerii din cadrul unei grupări integraţioniste
1 Efecte statice
a) Crearea de comerţ
b) Deturnare de comerţ
c) Stimularea consumului
d) Pierderea din icircncasări de taxe vamale
e) Ameliorarea raportului de schimb
2 Efecte dinamice
a) Economii de scală
b) Eficienţa X
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
1 Efecte statice
a) Crearea de comerţ
b) Deturnare de comerţ
c) Stimularea consumului
d) Pierderea din icircncasări de taxe vamale
e) Ameliorarea raportului de schimb
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
a) Crearea de comerţ
bullIcircnlocuirea produselor autohtone (mai) scumpe cu produse importate (mai) ieftine provenite din ţările partenere sunt economisite resurse utilizate pentru satisfacerea nevoilor de consum intern ceea ce reprezintă un cacircştig de bunăstare pentru economia icircn cauză
Conceptele de creare a fost introduse de Jacob Viner (1950)
Avantaj competitiv Mihail Manoilescu- (1891-1950) Theacuteorie du protectionnisme et de leacutechange international - Editura Giard Paris 382 p
Pentru procurarea bunurilor economice arăta Manoilescu ţara agricolă dispunea de două căi posibile 1048707 calea indirectă (sau comercială) care consta icircn importul unor produse cu o productivitate a muncii inferioară mediei naţionale 1048707 calea directă (sau industrială) care consta icircn producerea icircn interiorul ţării a unor mărfuri cu o productivitate a muncii superioară mediei naţionale Pentru a determina dacă o marfă trebuia importată sau produsă icircn ţară era necesar să se compare productivitatea muncii aferente respectivei mărfi cu productivitatea medie naţională
Mihail Manoilescu- (1891-1950) Theacuteorie du protectionnisme et de leacutechange international - Editura
Giard Paris
a) Crearea de comerţ
a) Crearea de comerţ
)lei(granitapesteprodusemarfurilorpretul
)lei(tarainprodusemarfurilorpretulCSCS nomreal
Studiu de cazCursul de schimb nominal 1$=19800 lei preţurile unor mărfuri similare sunt icircn Romacircnia 100 miliarde lei iar icircn SUA 4500000 $ Să se determine cursul de schimb real şi să se explice semnificaţia sa
121lei00000010089
lei000000000100
$0005004
lei000000000100
lei19800
1CSreal
Aceasta icircnseamnă că mărfurile produse icircn Romacircnia au un preţ relativ care reprezintă 112 din preţul mărfii similare americane cea ce arată că mărfurile americane vor fi mai ieftine decacirct cele romacircneşti
2p
1pnomreal I
ICSCS
Ip1 - indicele preţurilor icircn ţara de referinţăIp2 - indicele preţurilor icircn ţara cu care se execută
tranzacţiile
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţ
bull Icircnlocuirea importurilor mai ieftine din restul lumii cu importuri mai scumpe din ţările partenere pierdere de bunăstare pentru economia icircn cauză
bull Icircn plus efectul de deturnare de comerţ este resimţit negativ şi de producătorii din ţările terţe care icircşi pierd din debuşeele de export
Conceptele de creare a fost introduse de Jacob Viner (1950)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţIcircn cazuri particulare crearea şi respectiv deturnarea de
comerţ pot avea efecte opuse celor aşteptate
- crearea de efecte de comerţ poate genera şocuri de ajustare violente
- deturnarea de comerţ poate genera economii de scală care se traduc icircn reducerea costurilor efect repercutat ulterior asupra consumatorilor prin preţuri mai mici
- icircn asemenea cazuri sporul de venit astfel generat icircm cadrul grupării integraţioniste poate duce la creşterea cererii de bunuri şi servicii din ţările terţe
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţEconomii şi dezeconomii de scară
CTMTL Zona I Zona II Zona III
FP
Q
I
I 1 FP
Q
I
I=1
FP
Q
I
I 1
Curba ldquoplicrdquo sau curba ldquoicircnfăşurătoarerdquo
Icircn economie economia de scară (icircn engleză economies of scale) este un termen ce descrie ceea ce se icircntacircmplă atunci cacircnd cantitățile de factori utilizați icircn producție cresc bull Mai concret o icircntreprindere icircși reduce costurile unitare producacircnd mai multe bunuri sau servicii și pe măsură ce crește producția costurile medii scad prin repartizarea costurilor fixe asupra unei producții mai mari
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
c) Stimularea consumului
bull Graţie scăderii preţurilor interne ca urmare a reducerii barierelor la import consumul va creşte
bull Acest surplus al consumatorilor reprezintă un cacircştig de bunăstare pentru ţara importatoare
bull Deoarece consumul suplimentar astfel generat va fi satisfăcut din import acest efect mai este denumit şi expansiune de comerţ (concept introdus de James Meade 1955)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
d) Pierderea din icircncasări din taxe vamale
Acest fenomen are loc icircn două situaţii
-ca urmare a eliminării taxelor vamale percepute asupra importurilor din ţările partenere care s-ar fi efectuat oricum (pentru că exportatorii respectivi erau cei mai competitivi chiar şi icircn raport cu cei din ţările terţe)
- ca urmare a fenomenului de deturnare de comerţ (pentru că importuri din ţări terţe asupra cărora s-ar fi perceput taxe vamale sunt icircnlocuite de importuri din ţări partenere cărora nu li se aplică taxe vamale)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
e) Ameliorarea raportului de schimb
Raportul de schimb = raportul procentual icircntre indicele preţurilor medii de export şi indicele preţurilor medii de import O ameliorare a raportului de schimb are semnificaţia că ţara respectivă trebuie să exporte mai puţin pentru a importa aceeaşi cantitate de mărfuri (sau obţine o cantitate mai mare de mărfuri dim import exportacircnd la fel de mult)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
e) Ameliorarea raportului de schimb
O grupare integraţionistă icircşi poate ameliora raportul de schimb icircn două feluri care pot exista simultan
- spontan ca urmare a efectului de deturnare de comerţ scade cererea pentru importurile din restul lumii deci preţurile acestora se ajustează icircn jos
- deliberat prin manipularea restricţiilor la import (tipic majorarea taxelor vamale)
Condiţia indispensabilă pentru materializarea acestui efect este ca gruparea integraţionistă să fie bdquomarerdquo adică să dispună de o forţă economică suficientă pentru a influenţa semnificativ cererea mondială pentru diverse produse
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Teoria domino a regionalismului [Richard Baldwin 1997]
Odata iniţiată o grupare integraţionistă outsiderii sunt stimulaţi să adere la ea efectele negative pentru terţi (deturnarea de comerţ şisau deteriorarea raportului de schimb) mobilizează forţele acestora in favoarea aderării
Presiunea icircn sensul aderării creşte odata cu dimensiunea blocului comercial cu cacirct acesta este mai mare cu atacirct mai atractivă este participarea pentru outsideri
Icircn consecinţă o singură integrare poate genera runde succesive de extindere (efect multiplicator)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Teoria domino a regionalismului [Richard Baldwin 1997]O ilustrare empirică a acestei teorii o oferă ordinea icircn care au fost organizate referendumurile pentru extinderea din 1995 a UE (Austria Finlanda Suedia Norvegia) icircncepacircnd cu ţările cele mai favorabile aderării tocmai pentru a spori presiunea asupra celor care urmau
Limită se bazează pe ipoteza că bdquoinsideriirdquo nu vor bloca extinderea grupăriiElementul care poate icircnclina balanţa este faptul că reacţia faţă de pierderi potenţiale tinde să fie mai puternică decacirct pentru obţinerea de cacircştiguri potenţiale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Relaţie directă structuri concurenţiale potenţial de creare comerţ mai mare
bull Cu cacirct economiile participante au structuri mai concurenţiale cu atacirct potenţialul de creare de comerţ este mai mare
bullInvers cu cacirct economiile participante sunt mai complementare cu atacirct potenţialul de deturnare de comerţ este mai mare
bull Cu cacirct preţurile interne icircn interiorul grupării integraţioniste sunt mai apropiate de preţurile mondiale cu atacirct potenţialul de creare de comerţ este mai mare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Realizarea de economii de scară posibile graţie lărgirii dimensiunilor pieţelor accesibile bull Aceasta antrenează o reducere a costurilor unitare de producţie şi icircn consecinţă fie consumatorii cacircştigă din preţuri mai reduse fie producătorii cacircştigă de pe urma profiturilor mai maribull Există două tipuri de economii de scară
-economii interne de scală care se materializează prin creşterea dimensiunii unităţii productive -economii externe de scală unde dimensiunea sectorului de activitate generează externalităţi pozitive pentru unităţile productive care acţionează icircn interiorul său (forţă de muncă specializată reţele de cercetare de comercializare etc)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Aceste efecte sunt considerate statice PIB creşte ca urmare a realocării resurselor şi acumulării de capital dar creşterea superioară durează doar pacircnă cacircnd economia receptează integral impactul lor pozitiv
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
2 Efecte dinamice
a) Economii de scală
b) Eficienţa X
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
Decurg din stimulentele pe care le creează grupările integraţioniste icircn direcţia creşterii productivităţii muncii ceea ce pune economia pe o traiectorie durabilă de creştere economică superioară Aceasta poate fi obţinută ca urmare a
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
a) Economiile de scală
Dezvoltarea comerţul permite producătorilor să icircşi mărească volumul producţiei cu consecinţa valorificării unor efecte pozitive
Economii şi dezeconomii de scară
CTMTL Zona I Zona II Zona III
FP
Q
I
I 1 FP
Q
I
I=1
FP
Q
I
I 1
Curba ldquoplicrdquo sau curba ldquoicircnfăşurătoarerdquo
Mai concret o icircntreprindere icircși reduce costurile unitare producacircnd mai multe bunuri sau servicii și pe măsură ce crește producția costurile medii scad prin repartizarea costurilor fixe asupra unei producții mai mari
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
- (termen utilizat de Harvey Leibenstein tot mai frecvent este utilizat conceptul de ameliorare a productivităţii totale a factorilor)
b) Eficienţa X
Se referă la măsura productivităţii muncitorilor icircn condiţiile menţinerii constante a tuturor celorlalte input-uri icircn procesul de producţie inclusiv calificările muncitorilor Concurenţa sporită pe care o generează comerţul necesită ca firmele să răspundă mai prompt la modificarea condiţiilor pe piaţă - Ea stimulează firmele să icircşi icircmbunătăţească performanţa economică prin inovări reducătoare de costuri şi să amelioreze calitatea bunurilor produse Fostul prim-ministru britanic Harold McMillan avea icircn vedere acest gen de efect atunci cacircnd se referea la ldquoduşul recerdquo pe care aderarea ţării sale la CEE l-ar reprezenta pentru icircntreprinderile britanice
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
existenţa mai multor concurenţi face mai dificilă realizarea icircnţelegerilor anticoncurenţiale (carteluri)
-reducerea dispersiei cotelor de piaţă deţinute de firme individuale (tipic acestea pierd din cota de piaţă deţinută local şi cacircştigă cote de piaţă icircn exterior dar icircn cadrul grupării) permite restracircngerea cazurilor de existenţă a unor poziţii dominante (monopoluri)
- se elimină reduce segmentarea pieţelor făcacircnd imposibilă mai dificilă discriminarea de preţ
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
Icircn consecinţă are loc o selecţie naturală firmele necompetitive se icircnchid (ies de pe piaţă) sau se reorganizează (fuziuni achiziţii) iar firme noi intră pe piaţă
Icircn mod normal există un compromis inevitabil icircntre valorificarea economiilor de scară pe de-o parte şi intensitatea climatului concurenţial pe de altă parte
Integrarea economică poate atenua sau chiar evita acest compromis deoarece permite firmelor să fie mai mari (deci să valorifice economiile de scală) fără ca numărul lor să fie mai mic
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
Efecte locaţionale - Distribuţia spaţială a activităţilor economice icircntre partenerii din cadrul unei grupări integraţioniste
bull Icircn mod tipic tara din cadrul grupării al cărei avantaj comparativ este cel mai diferit de media mondială este cea mai ameninţată de efectul de deturnare de comerţ comerţul său va fi reorientat către parteneri din grupare ale căror costuri comparative se situează icircntre cele ale sale şi media mondială
Icircn consecinţă dacă un grup de ţări puţin dezvoltate formează o grupare integraţionistă va exista o tendinţă ca cel mai bdquosăracrdquo membru să sufere o pierdere netă de venit din cauza deturnării de comerţ
IcircNTREBĂRI
IcircNTREBĂRI
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară) a) Fluxurile economice vizate- continuare
Există icircnsă tot mai multe excepţii de la acest tipar cum ar fi-bdquoSpaţiul Economic Europeanrdquo (EEA) care nu atinge stadiul de uniune vamală
(deoarece participanţii care sunt membri AELS nu sunt asociaţi politicii comerciale comune a UE) dar acoperă şi libertatea de circulaţie a serviciilor şi a factorilor de producţie
-tot mai multe acorduri de liber schimb (exemplu cele icircncheiate de Chile Australia Noua Zeelandă etc) prevăd şi liberalizarea comerţului reciproc cu servicii
-prevederi referitoare la liberalizarea circulaţiei factorilor de producţie se găsesc icircn unele grupări considerate simple acorduri de liber schimb (acordarea bdquodreptului de stabilirerdquo companiilor din ţările partenere) sau uniuni vamale (exemplu acordul CARICOM prevede libera circulaţie a forţei de muncă)
Pe de altă parte există uniuni vamale care exclud de sub incidenţa lor o parte importantă a comerţului reciproc (exemplu UE ndash Turcia pentru produsele agricole)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
a) Fluxurile economice vizate- continuare Asociația Europeană a Liberului Schimb (AELS European Free Trade Association EFTA) a fost icircnființată icircn 1960 prin semnarea Conventiei de la Stockholm Scopul inițial al acestei organizații internaționale era de a elimina taxele vamale asupra produselor industriale icircn comerțul dintre statele membre Prin convenția AELS statele AELS au stabilit o zonă de liber-schimb pentru comerțul mărfurilor Convenția a fost completată ulterior printr-un acord de integrare economică pentru sectorul de servicii Spre deosebire de UE icircnsă AELS nu este o uniune vamală ceea ce icircnseamnă că fiecare stat membru AELS poate stabili icircn principiu liber taxele vamale și politica comercială externă privind state terțe (non-AELS) Membrii fondatori au fost Marea Britanie Danemarca Norvegia Suedia Austria Elveţia și Portugalia Finlanda a devenit membru asociat icircn 1961 (devenind membru cu drepturi depline icircn 1966 iar Islanda icircn 1970 Regatul Unit și Danemarca intră icircn Comunitatea Europeană icircn 1973 (icircmpreună cu Irlanda icircncetacircnd prin urmare să fie membre AELS Portugalia a părăsit de asemenea AELS pentru a intra icircn Comunitatea Europeană icircn 1986 Liechtenstein se alătură AELS icircn 1991 interesele sale fiind reprezentate pacircnă atunci de Elveţia Icircn 1995 Austria Suedia și
Finlanda devin membre UE și părăsesc AELSMembrii actuali ai Asociației Europene a Liberului Schimb sunt Islanda Liechtenstein Norvegia și Elveţia
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară) b) Tipuri de bariere
abordate- bariere care acţionează la
frontieră
- bariere care acţionează icircn interiorul frontierelor naţionale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
- integrare negativă
c) Modalităţi de integrare utilizate
- integrarea pozitivă
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Integrare negativă presupune
-eliminarea obstacolelor existente (roll-back) şi abţinerea de la aplicarea de noi obstacole (standstill) icircn calea fluxurilor economice reciproce
-presupune o postură pasivă (hands off) şi nu reclamă existenţa unei capacităţi administrative deosebite
c) Modalităţi de integrare utilizate
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară) c) Modalităţi de integrare
utilizateIntegrarea pozitivă presupune
-intervenţia activă a autorităţilor pentru a evita apariţia de
obstacole icircn calea fluxurilor economice reciproce care decurg din existenţa unor reglementări naţionale diferite care pot afecta importurile comparativ mai mult decacirct producţia autohtonă
-o postură activă (hands on) ceea ce reclamă existenţa unei capacităţi administrative satisfăcătoare Se poate manifesta prin
armonizarea reglementărilor naţionale adoptarea de reglementări supranaţionale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
d) Nivelul de decizie icircn cadrul grupării integraţioniste
Nivelul integuvernamental este larg precumpănitor majoritatea grupărilor integraţioniste nu cunosc alt nivel de decizie decacirct cel interguvernamental pe cacircnd elementele de supranaţionalitate existente icircn anumite grupări sunt aplicabile doar anumitor domenii nu icircntregii palete de domenii acoperite de gruparea respectivă
Nivelul supranaţional cunoaşte cea mai largă sferă de manifestare icircn cadrul UE dar trebuie menţionat că şi aici există numeroase domenii unde statele membre păstează un drept de decizie distinct de cel exercitat la nivelul organelor comunitare (cazul aşa-numitelor competenţe mixte şi naţionale)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
d) Nivelul de decizie icircn cadrul grupării integraţioniste-continuare
competenţa exclusiv supranaţională (aşa-numita competenţă exclusivă) există icircn următoarele domenii
- politica comercială - politica de concurenţă - uniunea (politica) vamală- conservarea resurselor biologice ale mării icircn cadrul politicii
comune icircn domeniul pescuitului- politica monetară pentru ţările din zona euro
Foarte puţine alte grupări integraţioniste s-au ldquodotatrdquo cu organisme supranaţionale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela BalassaUNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Blocurile economice comerciale ndashforme de integrare
Crearea GATT a marcat icircnceputul unei lungi perioade de liberalizare progresivă a comerţului internaţional pe principii nediscriminatori
[1] GATT - Acordul General pentru Tarife și Comerț (The General Agreement on Tariffs and Trade) a fost negociat icircn timpul Conferinței ONU pentru Comerț și Ocuparea forței de muncă și a fost rezultatul eşecului de negociere a guvernelor de a crea Organizația Internaţională a Comerțului (ITO) GATT a fost format icircn 1947 și a durat pacircnă icircn 1994 cacircnd a fost icircnlocuit de către Organizaţia Mondială a Comerţului icircn 1995 Textul original GATT (GATT 1947) este icircncă icircn vigoare icircn cadrul OMC sub rezerva modificărilor GATT din 1994
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Blocurile economice comerciale ndashforme de integrare
Icircn afară de premisele economice şi politice au fost aduşi icircn discuţie chiar factori geografici şi culturali bull GeograficiPaul Krugman apreciază că proximitatea geografică dă naştere unor blocuri comerciale bdquonaturalerdquo create icircntre parteneri care derulează icircntre ei o parte semnificativă din fluxurile lor comercialebullCulturali Samuel Huntington prezintă cultura drept o forţă care uneşte şi divide totodată icircn consecinţă ţările cu afinităţi culturale cooperează economic şi politic iar organizaţiile internaţionale cum ar fi de exemplu Uniunea Europeană formate din state cu trăsături culturale comune au mai mult suces decacirct cele care icircncearcă să transceadă culturile
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Blocurile economice comerciale ndashforme de integrare
Prima este trecerea de la un regionalism icircnchis la unul deschis Multe dintre blocurile comerciale icircnfiinţate icircn anii 60 -70 se bazează pe o politică de substituire a importurilor şi impunerea barierelor externe ridicate
Noul val se caracterizează printr-o deschidere mai mare faţă de exterior şi o disponibilitate mai mare de a susţine decacirct de a controla comerţul internaţional
A doua este apariţia blocurilor comerciale icircn care sunt parteneri atacirct din statele dezvoltare cacirct şi din ţările icircn curs de dezvoltare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa
Elemente definitorii ale diferitelor forme de aranjamente de integrare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
B Efecte locaţionale - Distribuţia spaţială a activităţilor economice icircntre partenerii din cadrul unei grupări integraţioniste
1 Efecte statice
a) Crearea de comerţ
b) Deturnare de comerţ
c) Stimularea consumului
d) Pierderea din icircncasări de taxe vamale
e) Ameliorarea raportului de schimb
2 Efecte dinamice
a) Economii de scală
b) Eficienţa X
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
1 Efecte statice
a) Crearea de comerţ
b) Deturnare de comerţ
c) Stimularea consumului
d) Pierderea din icircncasări de taxe vamale
e) Ameliorarea raportului de schimb
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
a) Crearea de comerţ
bullIcircnlocuirea produselor autohtone (mai) scumpe cu produse importate (mai) ieftine provenite din ţările partenere sunt economisite resurse utilizate pentru satisfacerea nevoilor de consum intern ceea ce reprezintă un cacircştig de bunăstare pentru economia icircn cauză
Conceptele de creare a fost introduse de Jacob Viner (1950)
Avantaj competitiv Mihail Manoilescu- (1891-1950) Theacuteorie du protectionnisme et de leacutechange international - Editura Giard Paris 382 p
Pentru procurarea bunurilor economice arăta Manoilescu ţara agricolă dispunea de două căi posibile 1048707 calea indirectă (sau comercială) care consta icircn importul unor produse cu o productivitate a muncii inferioară mediei naţionale 1048707 calea directă (sau industrială) care consta icircn producerea icircn interiorul ţării a unor mărfuri cu o productivitate a muncii superioară mediei naţionale Pentru a determina dacă o marfă trebuia importată sau produsă icircn ţară era necesar să se compare productivitatea muncii aferente respectivei mărfi cu productivitatea medie naţională
Mihail Manoilescu- (1891-1950) Theacuteorie du protectionnisme et de leacutechange international - Editura
Giard Paris
a) Crearea de comerţ
a) Crearea de comerţ
)lei(granitapesteprodusemarfurilorpretul
)lei(tarainprodusemarfurilorpretulCSCS nomreal
Studiu de cazCursul de schimb nominal 1$=19800 lei preţurile unor mărfuri similare sunt icircn Romacircnia 100 miliarde lei iar icircn SUA 4500000 $ Să se determine cursul de schimb real şi să se explice semnificaţia sa
121lei00000010089
lei000000000100
$0005004
lei000000000100
lei19800
1CSreal
Aceasta icircnseamnă că mărfurile produse icircn Romacircnia au un preţ relativ care reprezintă 112 din preţul mărfii similare americane cea ce arată că mărfurile americane vor fi mai ieftine decacirct cele romacircneşti
2p
1pnomreal I
ICSCS
Ip1 - indicele preţurilor icircn ţara de referinţăIp2 - indicele preţurilor icircn ţara cu care se execută
tranzacţiile
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţ
bull Icircnlocuirea importurilor mai ieftine din restul lumii cu importuri mai scumpe din ţările partenere pierdere de bunăstare pentru economia icircn cauză
bull Icircn plus efectul de deturnare de comerţ este resimţit negativ şi de producătorii din ţările terţe care icircşi pierd din debuşeele de export
Conceptele de creare a fost introduse de Jacob Viner (1950)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţIcircn cazuri particulare crearea şi respectiv deturnarea de
comerţ pot avea efecte opuse celor aşteptate
- crearea de efecte de comerţ poate genera şocuri de ajustare violente
- deturnarea de comerţ poate genera economii de scală care se traduc icircn reducerea costurilor efect repercutat ulterior asupra consumatorilor prin preţuri mai mici
- icircn asemenea cazuri sporul de venit astfel generat icircm cadrul grupării integraţioniste poate duce la creşterea cererii de bunuri şi servicii din ţările terţe
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţEconomii şi dezeconomii de scară
CTMTL Zona I Zona II Zona III
FP
Q
I
I 1 FP
Q
I
I=1
FP
Q
I
I 1
Curba ldquoplicrdquo sau curba ldquoicircnfăşurătoarerdquo
Icircn economie economia de scară (icircn engleză economies of scale) este un termen ce descrie ceea ce se icircntacircmplă atunci cacircnd cantitățile de factori utilizați icircn producție cresc bull Mai concret o icircntreprindere icircși reduce costurile unitare producacircnd mai multe bunuri sau servicii și pe măsură ce crește producția costurile medii scad prin repartizarea costurilor fixe asupra unei producții mai mari
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
c) Stimularea consumului
bull Graţie scăderii preţurilor interne ca urmare a reducerii barierelor la import consumul va creşte
bull Acest surplus al consumatorilor reprezintă un cacircştig de bunăstare pentru ţara importatoare
bull Deoarece consumul suplimentar astfel generat va fi satisfăcut din import acest efect mai este denumit şi expansiune de comerţ (concept introdus de James Meade 1955)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
d) Pierderea din icircncasări din taxe vamale
Acest fenomen are loc icircn două situaţii
-ca urmare a eliminării taxelor vamale percepute asupra importurilor din ţările partenere care s-ar fi efectuat oricum (pentru că exportatorii respectivi erau cei mai competitivi chiar şi icircn raport cu cei din ţările terţe)
- ca urmare a fenomenului de deturnare de comerţ (pentru că importuri din ţări terţe asupra cărora s-ar fi perceput taxe vamale sunt icircnlocuite de importuri din ţări partenere cărora nu li se aplică taxe vamale)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
e) Ameliorarea raportului de schimb
Raportul de schimb = raportul procentual icircntre indicele preţurilor medii de export şi indicele preţurilor medii de import O ameliorare a raportului de schimb are semnificaţia că ţara respectivă trebuie să exporte mai puţin pentru a importa aceeaşi cantitate de mărfuri (sau obţine o cantitate mai mare de mărfuri dim import exportacircnd la fel de mult)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
e) Ameliorarea raportului de schimb
O grupare integraţionistă icircşi poate ameliora raportul de schimb icircn două feluri care pot exista simultan
- spontan ca urmare a efectului de deturnare de comerţ scade cererea pentru importurile din restul lumii deci preţurile acestora se ajustează icircn jos
- deliberat prin manipularea restricţiilor la import (tipic majorarea taxelor vamale)
Condiţia indispensabilă pentru materializarea acestui efect este ca gruparea integraţionistă să fie bdquomarerdquo adică să dispună de o forţă economică suficientă pentru a influenţa semnificativ cererea mondială pentru diverse produse
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Teoria domino a regionalismului [Richard Baldwin 1997]
Odata iniţiată o grupare integraţionistă outsiderii sunt stimulaţi să adere la ea efectele negative pentru terţi (deturnarea de comerţ şisau deteriorarea raportului de schimb) mobilizează forţele acestora in favoarea aderării
Presiunea icircn sensul aderării creşte odata cu dimensiunea blocului comercial cu cacirct acesta este mai mare cu atacirct mai atractivă este participarea pentru outsideri
Icircn consecinţă o singură integrare poate genera runde succesive de extindere (efect multiplicator)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Teoria domino a regionalismului [Richard Baldwin 1997]O ilustrare empirică a acestei teorii o oferă ordinea icircn care au fost organizate referendumurile pentru extinderea din 1995 a UE (Austria Finlanda Suedia Norvegia) icircncepacircnd cu ţările cele mai favorabile aderării tocmai pentru a spori presiunea asupra celor care urmau
Limită se bazează pe ipoteza că bdquoinsideriirdquo nu vor bloca extinderea grupăriiElementul care poate icircnclina balanţa este faptul că reacţia faţă de pierderi potenţiale tinde să fie mai puternică decacirct pentru obţinerea de cacircştiguri potenţiale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Relaţie directă structuri concurenţiale potenţial de creare comerţ mai mare
bull Cu cacirct economiile participante au structuri mai concurenţiale cu atacirct potenţialul de creare de comerţ este mai mare
bullInvers cu cacirct economiile participante sunt mai complementare cu atacirct potenţialul de deturnare de comerţ este mai mare
bull Cu cacirct preţurile interne icircn interiorul grupării integraţioniste sunt mai apropiate de preţurile mondiale cu atacirct potenţialul de creare de comerţ este mai mare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Realizarea de economii de scară posibile graţie lărgirii dimensiunilor pieţelor accesibile bull Aceasta antrenează o reducere a costurilor unitare de producţie şi icircn consecinţă fie consumatorii cacircştigă din preţuri mai reduse fie producătorii cacircştigă de pe urma profiturilor mai maribull Există două tipuri de economii de scară
-economii interne de scală care se materializează prin creşterea dimensiunii unităţii productive -economii externe de scală unde dimensiunea sectorului de activitate generează externalităţi pozitive pentru unităţile productive care acţionează icircn interiorul său (forţă de muncă specializată reţele de cercetare de comercializare etc)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Aceste efecte sunt considerate statice PIB creşte ca urmare a realocării resurselor şi acumulării de capital dar creşterea superioară durează doar pacircnă cacircnd economia receptează integral impactul lor pozitiv
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
2 Efecte dinamice
a) Economii de scală
b) Eficienţa X
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
Decurg din stimulentele pe care le creează grupările integraţioniste icircn direcţia creşterii productivităţii muncii ceea ce pune economia pe o traiectorie durabilă de creştere economică superioară Aceasta poate fi obţinută ca urmare a
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
a) Economiile de scală
Dezvoltarea comerţul permite producătorilor să icircşi mărească volumul producţiei cu consecinţa valorificării unor efecte pozitive
Economii şi dezeconomii de scară
CTMTL Zona I Zona II Zona III
FP
Q
I
I 1 FP
Q
I
I=1
FP
Q
I
I 1
Curba ldquoplicrdquo sau curba ldquoicircnfăşurătoarerdquo
Mai concret o icircntreprindere icircși reduce costurile unitare producacircnd mai multe bunuri sau servicii și pe măsură ce crește producția costurile medii scad prin repartizarea costurilor fixe asupra unei producții mai mari
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
- (termen utilizat de Harvey Leibenstein tot mai frecvent este utilizat conceptul de ameliorare a productivităţii totale a factorilor)
b) Eficienţa X
Se referă la măsura productivităţii muncitorilor icircn condiţiile menţinerii constante a tuturor celorlalte input-uri icircn procesul de producţie inclusiv calificările muncitorilor Concurenţa sporită pe care o generează comerţul necesită ca firmele să răspundă mai prompt la modificarea condiţiilor pe piaţă - Ea stimulează firmele să icircşi icircmbunătăţească performanţa economică prin inovări reducătoare de costuri şi să amelioreze calitatea bunurilor produse Fostul prim-ministru britanic Harold McMillan avea icircn vedere acest gen de efect atunci cacircnd se referea la ldquoduşul recerdquo pe care aderarea ţării sale la CEE l-ar reprezenta pentru icircntreprinderile britanice
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
existenţa mai multor concurenţi face mai dificilă realizarea icircnţelegerilor anticoncurenţiale (carteluri)
-reducerea dispersiei cotelor de piaţă deţinute de firme individuale (tipic acestea pierd din cota de piaţă deţinută local şi cacircştigă cote de piaţă icircn exterior dar icircn cadrul grupării) permite restracircngerea cazurilor de existenţă a unor poziţii dominante (monopoluri)
- se elimină reduce segmentarea pieţelor făcacircnd imposibilă mai dificilă discriminarea de preţ
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
Icircn consecinţă are loc o selecţie naturală firmele necompetitive se icircnchid (ies de pe piaţă) sau se reorganizează (fuziuni achiziţii) iar firme noi intră pe piaţă
Icircn mod normal există un compromis inevitabil icircntre valorificarea economiilor de scară pe de-o parte şi intensitatea climatului concurenţial pe de altă parte
Integrarea economică poate atenua sau chiar evita acest compromis deoarece permite firmelor să fie mai mari (deci să valorifice economiile de scală) fără ca numărul lor să fie mai mic
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
Efecte locaţionale - Distribuţia spaţială a activităţilor economice icircntre partenerii din cadrul unei grupări integraţioniste
bull Icircn mod tipic tara din cadrul grupării al cărei avantaj comparativ este cel mai diferit de media mondială este cea mai ameninţată de efectul de deturnare de comerţ comerţul său va fi reorientat către parteneri din grupare ale căror costuri comparative se situează icircntre cele ale sale şi media mondială
Icircn consecinţă dacă un grup de ţări puţin dezvoltate formează o grupare integraţionistă va exista o tendinţă ca cel mai bdquosăracrdquo membru să sufere o pierdere netă de venit din cauza deturnării de comerţ
IcircNTREBĂRI
IcircNTREBĂRI
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
a) Fluxurile economice vizate- continuare Asociația Europeană a Liberului Schimb (AELS European Free Trade Association EFTA) a fost icircnființată icircn 1960 prin semnarea Conventiei de la Stockholm Scopul inițial al acestei organizații internaționale era de a elimina taxele vamale asupra produselor industriale icircn comerțul dintre statele membre Prin convenția AELS statele AELS au stabilit o zonă de liber-schimb pentru comerțul mărfurilor Convenția a fost completată ulterior printr-un acord de integrare economică pentru sectorul de servicii Spre deosebire de UE icircnsă AELS nu este o uniune vamală ceea ce icircnseamnă că fiecare stat membru AELS poate stabili icircn principiu liber taxele vamale și politica comercială externă privind state terțe (non-AELS) Membrii fondatori au fost Marea Britanie Danemarca Norvegia Suedia Austria Elveţia și Portugalia Finlanda a devenit membru asociat icircn 1961 (devenind membru cu drepturi depline icircn 1966 iar Islanda icircn 1970 Regatul Unit și Danemarca intră icircn Comunitatea Europeană icircn 1973 (icircmpreună cu Irlanda icircncetacircnd prin urmare să fie membre AELS Portugalia a părăsit de asemenea AELS pentru a intra icircn Comunitatea Europeană icircn 1986 Liechtenstein se alătură AELS icircn 1991 interesele sale fiind reprezentate pacircnă atunci de Elveţia Icircn 1995 Austria Suedia și
Finlanda devin membre UE și părăsesc AELSMembrii actuali ai Asociației Europene a Liberului Schimb sunt Islanda Liechtenstein Norvegia și Elveţia
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară) b) Tipuri de bariere
abordate- bariere care acţionează la
frontieră
- bariere care acţionează icircn interiorul frontierelor naţionale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
- integrare negativă
c) Modalităţi de integrare utilizate
- integrarea pozitivă
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Integrare negativă presupune
-eliminarea obstacolelor existente (roll-back) şi abţinerea de la aplicarea de noi obstacole (standstill) icircn calea fluxurilor economice reciproce
-presupune o postură pasivă (hands off) şi nu reclamă existenţa unei capacităţi administrative deosebite
c) Modalităţi de integrare utilizate
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară) c) Modalităţi de integrare
utilizateIntegrarea pozitivă presupune
-intervenţia activă a autorităţilor pentru a evita apariţia de
obstacole icircn calea fluxurilor economice reciproce care decurg din existenţa unor reglementări naţionale diferite care pot afecta importurile comparativ mai mult decacirct producţia autohtonă
-o postură activă (hands on) ceea ce reclamă existenţa unei capacităţi administrative satisfăcătoare Se poate manifesta prin
armonizarea reglementărilor naţionale adoptarea de reglementări supranaţionale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
d) Nivelul de decizie icircn cadrul grupării integraţioniste
Nivelul integuvernamental este larg precumpănitor majoritatea grupărilor integraţioniste nu cunosc alt nivel de decizie decacirct cel interguvernamental pe cacircnd elementele de supranaţionalitate existente icircn anumite grupări sunt aplicabile doar anumitor domenii nu icircntregii palete de domenii acoperite de gruparea respectivă
Nivelul supranaţional cunoaşte cea mai largă sferă de manifestare icircn cadrul UE dar trebuie menţionat că şi aici există numeroase domenii unde statele membre păstează un drept de decizie distinct de cel exercitat la nivelul organelor comunitare (cazul aşa-numitelor competenţe mixte şi naţionale)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
d) Nivelul de decizie icircn cadrul grupării integraţioniste-continuare
competenţa exclusiv supranaţională (aşa-numita competenţă exclusivă) există icircn următoarele domenii
- politica comercială - politica de concurenţă - uniunea (politica) vamală- conservarea resurselor biologice ale mării icircn cadrul politicii
comune icircn domeniul pescuitului- politica monetară pentru ţările din zona euro
Foarte puţine alte grupări integraţioniste s-au ldquodotatrdquo cu organisme supranaţionale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela BalassaUNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Blocurile economice comerciale ndashforme de integrare
Crearea GATT a marcat icircnceputul unei lungi perioade de liberalizare progresivă a comerţului internaţional pe principii nediscriminatori
[1] GATT - Acordul General pentru Tarife și Comerț (The General Agreement on Tariffs and Trade) a fost negociat icircn timpul Conferinței ONU pentru Comerț și Ocuparea forței de muncă și a fost rezultatul eşecului de negociere a guvernelor de a crea Organizația Internaţională a Comerțului (ITO) GATT a fost format icircn 1947 și a durat pacircnă icircn 1994 cacircnd a fost icircnlocuit de către Organizaţia Mondială a Comerţului icircn 1995 Textul original GATT (GATT 1947) este icircncă icircn vigoare icircn cadrul OMC sub rezerva modificărilor GATT din 1994
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Blocurile economice comerciale ndashforme de integrare
Icircn afară de premisele economice şi politice au fost aduşi icircn discuţie chiar factori geografici şi culturali bull GeograficiPaul Krugman apreciază că proximitatea geografică dă naştere unor blocuri comerciale bdquonaturalerdquo create icircntre parteneri care derulează icircntre ei o parte semnificativă din fluxurile lor comercialebullCulturali Samuel Huntington prezintă cultura drept o forţă care uneşte şi divide totodată icircn consecinţă ţările cu afinităţi culturale cooperează economic şi politic iar organizaţiile internaţionale cum ar fi de exemplu Uniunea Europeană formate din state cu trăsături culturale comune au mai mult suces decacirct cele care icircncearcă să transceadă culturile
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Blocurile economice comerciale ndashforme de integrare
Prima este trecerea de la un regionalism icircnchis la unul deschis Multe dintre blocurile comerciale icircnfiinţate icircn anii 60 -70 se bazează pe o politică de substituire a importurilor şi impunerea barierelor externe ridicate
Noul val se caracterizează printr-o deschidere mai mare faţă de exterior şi o disponibilitate mai mare de a susţine decacirct de a controla comerţul internaţional
A doua este apariţia blocurilor comerciale icircn care sunt parteneri atacirct din statele dezvoltare cacirct şi din ţările icircn curs de dezvoltare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa
Elemente definitorii ale diferitelor forme de aranjamente de integrare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
B Efecte locaţionale - Distribuţia spaţială a activităţilor economice icircntre partenerii din cadrul unei grupări integraţioniste
1 Efecte statice
a) Crearea de comerţ
b) Deturnare de comerţ
c) Stimularea consumului
d) Pierderea din icircncasări de taxe vamale
e) Ameliorarea raportului de schimb
2 Efecte dinamice
a) Economii de scală
b) Eficienţa X
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
1 Efecte statice
a) Crearea de comerţ
b) Deturnare de comerţ
c) Stimularea consumului
d) Pierderea din icircncasări de taxe vamale
e) Ameliorarea raportului de schimb
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
a) Crearea de comerţ
bullIcircnlocuirea produselor autohtone (mai) scumpe cu produse importate (mai) ieftine provenite din ţările partenere sunt economisite resurse utilizate pentru satisfacerea nevoilor de consum intern ceea ce reprezintă un cacircştig de bunăstare pentru economia icircn cauză
Conceptele de creare a fost introduse de Jacob Viner (1950)
Avantaj competitiv Mihail Manoilescu- (1891-1950) Theacuteorie du protectionnisme et de leacutechange international - Editura Giard Paris 382 p
Pentru procurarea bunurilor economice arăta Manoilescu ţara agricolă dispunea de două căi posibile 1048707 calea indirectă (sau comercială) care consta icircn importul unor produse cu o productivitate a muncii inferioară mediei naţionale 1048707 calea directă (sau industrială) care consta icircn producerea icircn interiorul ţării a unor mărfuri cu o productivitate a muncii superioară mediei naţionale Pentru a determina dacă o marfă trebuia importată sau produsă icircn ţară era necesar să se compare productivitatea muncii aferente respectivei mărfi cu productivitatea medie naţională
Mihail Manoilescu- (1891-1950) Theacuteorie du protectionnisme et de leacutechange international - Editura
Giard Paris
a) Crearea de comerţ
a) Crearea de comerţ
)lei(granitapesteprodusemarfurilorpretul
)lei(tarainprodusemarfurilorpretulCSCS nomreal
Studiu de cazCursul de schimb nominal 1$=19800 lei preţurile unor mărfuri similare sunt icircn Romacircnia 100 miliarde lei iar icircn SUA 4500000 $ Să se determine cursul de schimb real şi să se explice semnificaţia sa
121lei00000010089
lei000000000100
$0005004
lei000000000100
lei19800
1CSreal
Aceasta icircnseamnă că mărfurile produse icircn Romacircnia au un preţ relativ care reprezintă 112 din preţul mărfii similare americane cea ce arată că mărfurile americane vor fi mai ieftine decacirct cele romacircneşti
2p
1pnomreal I
ICSCS
Ip1 - indicele preţurilor icircn ţara de referinţăIp2 - indicele preţurilor icircn ţara cu care se execută
tranzacţiile
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţ
bull Icircnlocuirea importurilor mai ieftine din restul lumii cu importuri mai scumpe din ţările partenere pierdere de bunăstare pentru economia icircn cauză
bull Icircn plus efectul de deturnare de comerţ este resimţit negativ şi de producătorii din ţările terţe care icircşi pierd din debuşeele de export
Conceptele de creare a fost introduse de Jacob Viner (1950)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţIcircn cazuri particulare crearea şi respectiv deturnarea de
comerţ pot avea efecte opuse celor aşteptate
- crearea de efecte de comerţ poate genera şocuri de ajustare violente
- deturnarea de comerţ poate genera economii de scală care se traduc icircn reducerea costurilor efect repercutat ulterior asupra consumatorilor prin preţuri mai mici
- icircn asemenea cazuri sporul de venit astfel generat icircm cadrul grupării integraţioniste poate duce la creşterea cererii de bunuri şi servicii din ţările terţe
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţEconomii şi dezeconomii de scară
CTMTL Zona I Zona II Zona III
FP
Q
I
I 1 FP
Q
I
I=1
FP
Q
I
I 1
Curba ldquoplicrdquo sau curba ldquoicircnfăşurătoarerdquo
Icircn economie economia de scară (icircn engleză economies of scale) este un termen ce descrie ceea ce se icircntacircmplă atunci cacircnd cantitățile de factori utilizați icircn producție cresc bull Mai concret o icircntreprindere icircși reduce costurile unitare producacircnd mai multe bunuri sau servicii și pe măsură ce crește producția costurile medii scad prin repartizarea costurilor fixe asupra unei producții mai mari
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
c) Stimularea consumului
bull Graţie scăderii preţurilor interne ca urmare a reducerii barierelor la import consumul va creşte
bull Acest surplus al consumatorilor reprezintă un cacircştig de bunăstare pentru ţara importatoare
bull Deoarece consumul suplimentar astfel generat va fi satisfăcut din import acest efect mai este denumit şi expansiune de comerţ (concept introdus de James Meade 1955)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
d) Pierderea din icircncasări din taxe vamale
Acest fenomen are loc icircn două situaţii
-ca urmare a eliminării taxelor vamale percepute asupra importurilor din ţările partenere care s-ar fi efectuat oricum (pentru că exportatorii respectivi erau cei mai competitivi chiar şi icircn raport cu cei din ţările terţe)
- ca urmare a fenomenului de deturnare de comerţ (pentru că importuri din ţări terţe asupra cărora s-ar fi perceput taxe vamale sunt icircnlocuite de importuri din ţări partenere cărora nu li se aplică taxe vamale)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
e) Ameliorarea raportului de schimb
Raportul de schimb = raportul procentual icircntre indicele preţurilor medii de export şi indicele preţurilor medii de import O ameliorare a raportului de schimb are semnificaţia că ţara respectivă trebuie să exporte mai puţin pentru a importa aceeaşi cantitate de mărfuri (sau obţine o cantitate mai mare de mărfuri dim import exportacircnd la fel de mult)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
e) Ameliorarea raportului de schimb
O grupare integraţionistă icircşi poate ameliora raportul de schimb icircn două feluri care pot exista simultan
- spontan ca urmare a efectului de deturnare de comerţ scade cererea pentru importurile din restul lumii deci preţurile acestora se ajustează icircn jos
- deliberat prin manipularea restricţiilor la import (tipic majorarea taxelor vamale)
Condiţia indispensabilă pentru materializarea acestui efect este ca gruparea integraţionistă să fie bdquomarerdquo adică să dispună de o forţă economică suficientă pentru a influenţa semnificativ cererea mondială pentru diverse produse
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Teoria domino a regionalismului [Richard Baldwin 1997]
Odata iniţiată o grupare integraţionistă outsiderii sunt stimulaţi să adere la ea efectele negative pentru terţi (deturnarea de comerţ şisau deteriorarea raportului de schimb) mobilizează forţele acestora in favoarea aderării
Presiunea icircn sensul aderării creşte odata cu dimensiunea blocului comercial cu cacirct acesta este mai mare cu atacirct mai atractivă este participarea pentru outsideri
Icircn consecinţă o singură integrare poate genera runde succesive de extindere (efect multiplicator)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Teoria domino a regionalismului [Richard Baldwin 1997]O ilustrare empirică a acestei teorii o oferă ordinea icircn care au fost organizate referendumurile pentru extinderea din 1995 a UE (Austria Finlanda Suedia Norvegia) icircncepacircnd cu ţările cele mai favorabile aderării tocmai pentru a spori presiunea asupra celor care urmau
Limită se bazează pe ipoteza că bdquoinsideriirdquo nu vor bloca extinderea grupăriiElementul care poate icircnclina balanţa este faptul că reacţia faţă de pierderi potenţiale tinde să fie mai puternică decacirct pentru obţinerea de cacircştiguri potenţiale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Relaţie directă structuri concurenţiale potenţial de creare comerţ mai mare
bull Cu cacirct economiile participante au structuri mai concurenţiale cu atacirct potenţialul de creare de comerţ este mai mare
bullInvers cu cacirct economiile participante sunt mai complementare cu atacirct potenţialul de deturnare de comerţ este mai mare
bull Cu cacirct preţurile interne icircn interiorul grupării integraţioniste sunt mai apropiate de preţurile mondiale cu atacirct potenţialul de creare de comerţ este mai mare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Realizarea de economii de scară posibile graţie lărgirii dimensiunilor pieţelor accesibile bull Aceasta antrenează o reducere a costurilor unitare de producţie şi icircn consecinţă fie consumatorii cacircştigă din preţuri mai reduse fie producătorii cacircştigă de pe urma profiturilor mai maribull Există două tipuri de economii de scară
-economii interne de scală care se materializează prin creşterea dimensiunii unităţii productive -economii externe de scală unde dimensiunea sectorului de activitate generează externalităţi pozitive pentru unităţile productive care acţionează icircn interiorul său (forţă de muncă specializată reţele de cercetare de comercializare etc)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Aceste efecte sunt considerate statice PIB creşte ca urmare a realocării resurselor şi acumulării de capital dar creşterea superioară durează doar pacircnă cacircnd economia receptează integral impactul lor pozitiv
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
2 Efecte dinamice
a) Economii de scală
b) Eficienţa X
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
Decurg din stimulentele pe care le creează grupările integraţioniste icircn direcţia creşterii productivităţii muncii ceea ce pune economia pe o traiectorie durabilă de creştere economică superioară Aceasta poate fi obţinută ca urmare a
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
a) Economiile de scală
Dezvoltarea comerţul permite producătorilor să icircşi mărească volumul producţiei cu consecinţa valorificării unor efecte pozitive
Economii şi dezeconomii de scară
CTMTL Zona I Zona II Zona III
FP
Q
I
I 1 FP
Q
I
I=1
FP
Q
I
I 1
Curba ldquoplicrdquo sau curba ldquoicircnfăşurătoarerdquo
Mai concret o icircntreprindere icircși reduce costurile unitare producacircnd mai multe bunuri sau servicii și pe măsură ce crește producția costurile medii scad prin repartizarea costurilor fixe asupra unei producții mai mari
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
- (termen utilizat de Harvey Leibenstein tot mai frecvent este utilizat conceptul de ameliorare a productivităţii totale a factorilor)
b) Eficienţa X
Se referă la măsura productivităţii muncitorilor icircn condiţiile menţinerii constante a tuturor celorlalte input-uri icircn procesul de producţie inclusiv calificările muncitorilor Concurenţa sporită pe care o generează comerţul necesită ca firmele să răspundă mai prompt la modificarea condiţiilor pe piaţă - Ea stimulează firmele să icircşi icircmbunătăţească performanţa economică prin inovări reducătoare de costuri şi să amelioreze calitatea bunurilor produse Fostul prim-ministru britanic Harold McMillan avea icircn vedere acest gen de efect atunci cacircnd se referea la ldquoduşul recerdquo pe care aderarea ţării sale la CEE l-ar reprezenta pentru icircntreprinderile britanice
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
existenţa mai multor concurenţi face mai dificilă realizarea icircnţelegerilor anticoncurenţiale (carteluri)
-reducerea dispersiei cotelor de piaţă deţinute de firme individuale (tipic acestea pierd din cota de piaţă deţinută local şi cacircştigă cote de piaţă icircn exterior dar icircn cadrul grupării) permite restracircngerea cazurilor de existenţă a unor poziţii dominante (monopoluri)
- se elimină reduce segmentarea pieţelor făcacircnd imposibilă mai dificilă discriminarea de preţ
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
Icircn consecinţă are loc o selecţie naturală firmele necompetitive se icircnchid (ies de pe piaţă) sau se reorganizează (fuziuni achiziţii) iar firme noi intră pe piaţă
Icircn mod normal există un compromis inevitabil icircntre valorificarea economiilor de scară pe de-o parte şi intensitatea climatului concurenţial pe de altă parte
Integrarea economică poate atenua sau chiar evita acest compromis deoarece permite firmelor să fie mai mari (deci să valorifice economiile de scală) fără ca numărul lor să fie mai mic
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
Efecte locaţionale - Distribuţia spaţială a activităţilor economice icircntre partenerii din cadrul unei grupări integraţioniste
bull Icircn mod tipic tara din cadrul grupării al cărei avantaj comparativ este cel mai diferit de media mondială este cea mai ameninţată de efectul de deturnare de comerţ comerţul său va fi reorientat către parteneri din grupare ale căror costuri comparative se situează icircntre cele ale sale şi media mondială
Icircn consecinţă dacă un grup de ţări puţin dezvoltate formează o grupare integraţionistă va exista o tendinţă ca cel mai bdquosăracrdquo membru să sufere o pierdere netă de venit din cauza deturnării de comerţ
IcircNTREBĂRI
IcircNTREBĂRI
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economiceClasificarea lui Bela Balassa
UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară) b) Tipuri de bariere
abordate- bariere care acţionează la
frontieră
- bariere care acţionează icircn interiorul frontierelor naţionale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
- integrare negativă
c) Modalităţi de integrare utilizate
- integrarea pozitivă
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Integrare negativă presupune
-eliminarea obstacolelor existente (roll-back) şi abţinerea de la aplicarea de noi obstacole (standstill) icircn calea fluxurilor economice reciproce
-presupune o postură pasivă (hands off) şi nu reclamă existenţa unei capacităţi administrative deosebite
c) Modalităţi de integrare utilizate
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară) c) Modalităţi de integrare
utilizateIntegrarea pozitivă presupune
-intervenţia activă a autorităţilor pentru a evita apariţia de
obstacole icircn calea fluxurilor economice reciproce care decurg din existenţa unor reglementări naţionale diferite care pot afecta importurile comparativ mai mult decacirct producţia autohtonă
-o postură activă (hands on) ceea ce reclamă existenţa unei capacităţi administrative satisfăcătoare Se poate manifesta prin
armonizarea reglementărilor naţionale adoptarea de reglementări supranaţionale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
d) Nivelul de decizie icircn cadrul grupării integraţioniste
Nivelul integuvernamental este larg precumpănitor majoritatea grupărilor integraţioniste nu cunosc alt nivel de decizie decacirct cel interguvernamental pe cacircnd elementele de supranaţionalitate existente icircn anumite grupări sunt aplicabile doar anumitor domenii nu icircntregii palete de domenii acoperite de gruparea respectivă
Nivelul supranaţional cunoaşte cea mai largă sferă de manifestare icircn cadrul UE dar trebuie menţionat că şi aici există numeroase domenii unde statele membre păstează un drept de decizie distinct de cel exercitat la nivelul organelor comunitare (cazul aşa-numitelor competenţe mixte şi naţionale)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
d) Nivelul de decizie icircn cadrul grupării integraţioniste-continuare
competenţa exclusiv supranaţională (aşa-numita competenţă exclusivă) există icircn următoarele domenii
- politica comercială - politica de concurenţă - uniunea (politica) vamală- conservarea resurselor biologice ale mării icircn cadrul politicii
comune icircn domeniul pescuitului- politica monetară pentru ţările din zona euro
Foarte puţine alte grupări integraţioniste s-au ldquodotatrdquo cu organisme supranaţionale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela BalassaUNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Blocurile economice comerciale ndashforme de integrare
Crearea GATT a marcat icircnceputul unei lungi perioade de liberalizare progresivă a comerţului internaţional pe principii nediscriminatori
[1] GATT - Acordul General pentru Tarife și Comerț (The General Agreement on Tariffs and Trade) a fost negociat icircn timpul Conferinței ONU pentru Comerț și Ocuparea forței de muncă și a fost rezultatul eşecului de negociere a guvernelor de a crea Organizația Internaţională a Comerțului (ITO) GATT a fost format icircn 1947 și a durat pacircnă icircn 1994 cacircnd a fost icircnlocuit de către Organizaţia Mondială a Comerţului icircn 1995 Textul original GATT (GATT 1947) este icircncă icircn vigoare icircn cadrul OMC sub rezerva modificărilor GATT din 1994
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Blocurile economice comerciale ndashforme de integrare
Icircn afară de premisele economice şi politice au fost aduşi icircn discuţie chiar factori geografici şi culturali bull GeograficiPaul Krugman apreciază că proximitatea geografică dă naştere unor blocuri comerciale bdquonaturalerdquo create icircntre parteneri care derulează icircntre ei o parte semnificativă din fluxurile lor comercialebullCulturali Samuel Huntington prezintă cultura drept o forţă care uneşte şi divide totodată icircn consecinţă ţările cu afinităţi culturale cooperează economic şi politic iar organizaţiile internaţionale cum ar fi de exemplu Uniunea Europeană formate din state cu trăsături culturale comune au mai mult suces decacirct cele care icircncearcă să transceadă culturile
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Blocurile economice comerciale ndashforme de integrare
Prima este trecerea de la un regionalism icircnchis la unul deschis Multe dintre blocurile comerciale icircnfiinţate icircn anii 60 -70 se bazează pe o politică de substituire a importurilor şi impunerea barierelor externe ridicate
Noul val se caracterizează printr-o deschidere mai mare faţă de exterior şi o disponibilitate mai mare de a susţine decacirct de a controla comerţul internaţional
A doua este apariţia blocurilor comerciale icircn care sunt parteneri atacirct din statele dezvoltare cacirct şi din ţările icircn curs de dezvoltare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa
Elemente definitorii ale diferitelor forme de aranjamente de integrare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
B Efecte locaţionale - Distribuţia spaţială a activităţilor economice icircntre partenerii din cadrul unei grupări integraţioniste
1 Efecte statice
a) Crearea de comerţ
b) Deturnare de comerţ
c) Stimularea consumului
d) Pierderea din icircncasări de taxe vamale
e) Ameliorarea raportului de schimb
2 Efecte dinamice
a) Economii de scală
b) Eficienţa X
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
1 Efecte statice
a) Crearea de comerţ
b) Deturnare de comerţ
c) Stimularea consumului
d) Pierderea din icircncasări de taxe vamale
e) Ameliorarea raportului de schimb
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
a) Crearea de comerţ
bullIcircnlocuirea produselor autohtone (mai) scumpe cu produse importate (mai) ieftine provenite din ţările partenere sunt economisite resurse utilizate pentru satisfacerea nevoilor de consum intern ceea ce reprezintă un cacircştig de bunăstare pentru economia icircn cauză
Conceptele de creare a fost introduse de Jacob Viner (1950)
Avantaj competitiv Mihail Manoilescu- (1891-1950) Theacuteorie du protectionnisme et de leacutechange international - Editura Giard Paris 382 p
Pentru procurarea bunurilor economice arăta Manoilescu ţara agricolă dispunea de două căi posibile 1048707 calea indirectă (sau comercială) care consta icircn importul unor produse cu o productivitate a muncii inferioară mediei naţionale 1048707 calea directă (sau industrială) care consta icircn producerea icircn interiorul ţării a unor mărfuri cu o productivitate a muncii superioară mediei naţionale Pentru a determina dacă o marfă trebuia importată sau produsă icircn ţară era necesar să se compare productivitatea muncii aferente respectivei mărfi cu productivitatea medie naţională
Mihail Manoilescu- (1891-1950) Theacuteorie du protectionnisme et de leacutechange international - Editura
Giard Paris
a) Crearea de comerţ
a) Crearea de comerţ
)lei(granitapesteprodusemarfurilorpretul
)lei(tarainprodusemarfurilorpretulCSCS nomreal
Studiu de cazCursul de schimb nominal 1$=19800 lei preţurile unor mărfuri similare sunt icircn Romacircnia 100 miliarde lei iar icircn SUA 4500000 $ Să se determine cursul de schimb real şi să se explice semnificaţia sa
121lei00000010089
lei000000000100
$0005004
lei000000000100
lei19800
1CSreal
Aceasta icircnseamnă că mărfurile produse icircn Romacircnia au un preţ relativ care reprezintă 112 din preţul mărfii similare americane cea ce arată că mărfurile americane vor fi mai ieftine decacirct cele romacircneşti
2p
1pnomreal I
ICSCS
Ip1 - indicele preţurilor icircn ţara de referinţăIp2 - indicele preţurilor icircn ţara cu care se execută
tranzacţiile
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţ
bull Icircnlocuirea importurilor mai ieftine din restul lumii cu importuri mai scumpe din ţările partenere pierdere de bunăstare pentru economia icircn cauză
bull Icircn plus efectul de deturnare de comerţ este resimţit negativ şi de producătorii din ţările terţe care icircşi pierd din debuşeele de export
Conceptele de creare a fost introduse de Jacob Viner (1950)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţIcircn cazuri particulare crearea şi respectiv deturnarea de
comerţ pot avea efecte opuse celor aşteptate
- crearea de efecte de comerţ poate genera şocuri de ajustare violente
- deturnarea de comerţ poate genera economii de scală care se traduc icircn reducerea costurilor efect repercutat ulterior asupra consumatorilor prin preţuri mai mici
- icircn asemenea cazuri sporul de venit astfel generat icircm cadrul grupării integraţioniste poate duce la creşterea cererii de bunuri şi servicii din ţările terţe
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţEconomii şi dezeconomii de scară
CTMTL Zona I Zona II Zona III
FP
Q
I
I 1 FP
Q
I
I=1
FP
Q
I
I 1
Curba ldquoplicrdquo sau curba ldquoicircnfăşurătoarerdquo
Icircn economie economia de scară (icircn engleză economies of scale) este un termen ce descrie ceea ce se icircntacircmplă atunci cacircnd cantitățile de factori utilizați icircn producție cresc bull Mai concret o icircntreprindere icircși reduce costurile unitare producacircnd mai multe bunuri sau servicii și pe măsură ce crește producția costurile medii scad prin repartizarea costurilor fixe asupra unei producții mai mari
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
c) Stimularea consumului
bull Graţie scăderii preţurilor interne ca urmare a reducerii barierelor la import consumul va creşte
bull Acest surplus al consumatorilor reprezintă un cacircştig de bunăstare pentru ţara importatoare
bull Deoarece consumul suplimentar astfel generat va fi satisfăcut din import acest efect mai este denumit şi expansiune de comerţ (concept introdus de James Meade 1955)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
d) Pierderea din icircncasări din taxe vamale
Acest fenomen are loc icircn două situaţii
-ca urmare a eliminării taxelor vamale percepute asupra importurilor din ţările partenere care s-ar fi efectuat oricum (pentru că exportatorii respectivi erau cei mai competitivi chiar şi icircn raport cu cei din ţările terţe)
- ca urmare a fenomenului de deturnare de comerţ (pentru că importuri din ţări terţe asupra cărora s-ar fi perceput taxe vamale sunt icircnlocuite de importuri din ţări partenere cărora nu li se aplică taxe vamale)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
e) Ameliorarea raportului de schimb
Raportul de schimb = raportul procentual icircntre indicele preţurilor medii de export şi indicele preţurilor medii de import O ameliorare a raportului de schimb are semnificaţia că ţara respectivă trebuie să exporte mai puţin pentru a importa aceeaşi cantitate de mărfuri (sau obţine o cantitate mai mare de mărfuri dim import exportacircnd la fel de mult)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
e) Ameliorarea raportului de schimb
O grupare integraţionistă icircşi poate ameliora raportul de schimb icircn două feluri care pot exista simultan
- spontan ca urmare a efectului de deturnare de comerţ scade cererea pentru importurile din restul lumii deci preţurile acestora se ajustează icircn jos
- deliberat prin manipularea restricţiilor la import (tipic majorarea taxelor vamale)
Condiţia indispensabilă pentru materializarea acestui efect este ca gruparea integraţionistă să fie bdquomarerdquo adică să dispună de o forţă economică suficientă pentru a influenţa semnificativ cererea mondială pentru diverse produse
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Teoria domino a regionalismului [Richard Baldwin 1997]
Odata iniţiată o grupare integraţionistă outsiderii sunt stimulaţi să adere la ea efectele negative pentru terţi (deturnarea de comerţ şisau deteriorarea raportului de schimb) mobilizează forţele acestora in favoarea aderării
Presiunea icircn sensul aderării creşte odata cu dimensiunea blocului comercial cu cacirct acesta este mai mare cu atacirct mai atractivă este participarea pentru outsideri
Icircn consecinţă o singură integrare poate genera runde succesive de extindere (efect multiplicator)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Teoria domino a regionalismului [Richard Baldwin 1997]O ilustrare empirică a acestei teorii o oferă ordinea icircn care au fost organizate referendumurile pentru extinderea din 1995 a UE (Austria Finlanda Suedia Norvegia) icircncepacircnd cu ţările cele mai favorabile aderării tocmai pentru a spori presiunea asupra celor care urmau
Limită se bazează pe ipoteza că bdquoinsideriirdquo nu vor bloca extinderea grupăriiElementul care poate icircnclina balanţa este faptul că reacţia faţă de pierderi potenţiale tinde să fie mai puternică decacirct pentru obţinerea de cacircştiguri potenţiale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Relaţie directă structuri concurenţiale potenţial de creare comerţ mai mare
bull Cu cacirct economiile participante au structuri mai concurenţiale cu atacirct potenţialul de creare de comerţ este mai mare
bullInvers cu cacirct economiile participante sunt mai complementare cu atacirct potenţialul de deturnare de comerţ este mai mare
bull Cu cacirct preţurile interne icircn interiorul grupării integraţioniste sunt mai apropiate de preţurile mondiale cu atacirct potenţialul de creare de comerţ este mai mare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Realizarea de economii de scară posibile graţie lărgirii dimensiunilor pieţelor accesibile bull Aceasta antrenează o reducere a costurilor unitare de producţie şi icircn consecinţă fie consumatorii cacircştigă din preţuri mai reduse fie producătorii cacircştigă de pe urma profiturilor mai maribull Există două tipuri de economii de scară
-economii interne de scală care se materializează prin creşterea dimensiunii unităţii productive -economii externe de scală unde dimensiunea sectorului de activitate generează externalităţi pozitive pentru unităţile productive care acţionează icircn interiorul său (forţă de muncă specializată reţele de cercetare de comercializare etc)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Aceste efecte sunt considerate statice PIB creşte ca urmare a realocării resurselor şi acumulării de capital dar creşterea superioară durează doar pacircnă cacircnd economia receptează integral impactul lor pozitiv
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
2 Efecte dinamice
a) Economii de scală
b) Eficienţa X
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
Decurg din stimulentele pe care le creează grupările integraţioniste icircn direcţia creşterii productivităţii muncii ceea ce pune economia pe o traiectorie durabilă de creştere economică superioară Aceasta poate fi obţinută ca urmare a
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
a) Economiile de scală
Dezvoltarea comerţul permite producătorilor să icircşi mărească volumul producţiei cu consecinţa valorificării unor efecte pozitive
Economii şi dezeconomii de scară
CTMTL Zona I Zona II Zona III
FP
Q
I
I 1 FP
Q
I
I=1
FP
Q
I
I 1
Curba ldquoplicrdquo sau curba ldquoicircnfăşurătoarerdquo
Mai concret o icircntreprindere icircși reduce costurile unitare producacircnd mai multe bunuri sau servicii și pe măsură ce crește producția costurile medii scad prin repartizarea costurilor fixe asupra unei producții mai mari
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
- (termen utilizat de Harvey Leibenstein tot mai frecvent este utilizat conceptul de ameliorare a productivităţii totale a factorilor)
b) Eficienţa X
Se referă la măsura productivităţii muncitorilor icircn condiţiile menţinerii constante a tuturor celorlalte input-uri icircn procesul de producţie inclusiv calificările muncitorilor Concurenţa sporită pe care o generează comerţul necesită ca firmele să răspundă mai prompt la modificarea condiţiilor pe piaţă - Ea stimulează firmele să icircşi icircmbunătăţească performanţa economică prin inovări reducătoare de costuri şi să amelioreze calitatea bunurilor produse Fostul prim-ministru britanic Harold McMillan avea icircn vedere acest gen de efect atunci cacircnd se referea la ldquoduşul recerdquo pe care aderarea ţării sale la CEE l-ar reprezenta pentru icircntreprinderile britanice
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
existenţa mai multor concurenţi face mai dificilă realizarea icircnţelegerilor anticoncurenţiale (carteluri)
-reducerea dispersiei cotelor de piaţă deţinute de firme individuale (tipic acestea pierd din cota de piaţă deţinută local şi cacircştigă cote de piaţă icircn exterior dar icircn cadrul grupării) permite restracircngerea cazurilor de existenţă a unor poziţii dominante (monopoluri)
- se elimină reduce segmentarea pieţelor făcacircnd imposibilă mai dificilă discriminarea de preţ
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
Icircn consecinţă are loc o selecţie naturală firmele necompetitive se icircnchid (ies de pe piaţă) sau se reorganizează (fuziuni achiziţii) iar firme noi intră pe piaţă
Icircn mod normal există un compromis inevitabil icircntre valorificarea economiilor de scară pe de-o parte şi intensitatea climatului concurenţial pe de altă parte
Integrarea economică poate atenua sau chiar evita acest compromis deoarece permite firmelor să fie mai mari (deci să valorifice economiile de scală) fără ca numărul lor să fie mai mic
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
Efecte locaţionale - Distribuţia spaţială a activităţilor economice icircntre partenerii din cadrul unei grupări integraţioniste
bull Icircn mod tipic tara din cadrul grupării al cărei avantaj comparativ este cel mai diferit de media mondială este cea mai ameninţată de efectul de deturnare de comerţ comerţul său va fi reorientat către parteneri din grupare ale căror costuri comparative se situează icircntre cele ale sale şi media mondială
Icircn consecinţă dacă un grup de ţări puţin dezvoltate formează o grupare integraţionistă va exista o tendinţă ca cel mai bdquosăracrdquo membru să sufere o pierdere netă de venit din cauza deturnării de comerţ
IcircNTREBĂRI
IcircNTREBĂRI
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
- integrare negativă
c) Modalităţi de integrare utilizate
- integrarea pozitivă
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Integrare negativă presupune
-eliminarea obstacolelor existente (roll-back) şi abţinerea de la aplicarea de noi obstacole (standstill) icircn calea fluxurilor economice reciproce
-presupune o postură pasivă (hands off) şi nu reclamă existenţa unei capacităţi administrative deosebite
c) Modalităţi de integrare utilizate
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară) c) Modalităţi de integrare
utilizateIntegrarea pozitivă presupune
-intervenţia activă a autorităţilor pentru a evita apariţia de
obstacole icircn calea fluxurilor economice reciproce care decurg din existenţa unor reglementări naţionale diferite care pot afecta importurile comparativ mai mult decacirct producţia autohtonă
-o postură activă (hands on) ceea ce reclamă existenţa unei capacităţi administrative satisfăcătoare Se poate manifesta prin
armonizarea reglementărilor naţionale adoptarea de reglementări supranaţionale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
d) Nivelul de decizie icircn cadrul grupării integraţioniste
Nivelul integuvernamental este larg precumpănitor majoritatea grupărilor integraţioniste nu cunosc alt nivel de decizie decacirct cel interguvernamental pe cacircnd elementele de supranaţionalitate existente icircn anumite grupări sunt aplicabile doar anumitor domenii nu icircntregii palete de domenii acoperite de gruparea respectivă
Nivelul supranaţional cunoaşte cea mai largă sferă de manifestare icircn cadrul UE dar trebuie menţionat că şi aici există numeroase domenii unde statele membre păstează un drept de decizie distinct de cel exercitat la nivelul organelor comunitare (cazul aşa-numitelor competenţe mixte şi naţionale)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
d) Nivelul de decizie icircn cadrul grupării integraţioniste-continuare
competenţa exclusiv supranaţională (aşa-numita competenţă exclusivă) există icircn următoarele domenii
- politica comercială - politica de concurenţă - uniunea (politica) vamală- conservarea resurselor biologice ale mării icircn cadrul politicii
comune icircn domeniul pescuitului- politica monetară pentru ţările din zona euro
Foarte puţine alte grupări integraţioniste s-au ldquodotatrdquo cu organisme supranaţionale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela BalassaUNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Blocurile economice comerciale ndashforme de integrare
Crearea GATT a marcat icircnceputul unei lungi perioade de liberalizare progresivă a comerţului internaţional pe principii nediscriminatori
[1] GATT - Acordul General pentru Tarife și Comerț (The General Agreement on Tariffs and Trade) a fost negociat icircn timpul Conferinței ONU pentru Comerț și Ocuparea forței de muncă și a fost rezultatul eşecului de negociere a guvernelor de a crea Organizația Internaţională a Comerțului (ITO) GATT a fost format icircn 1947 și a durat pacircnă icircn 1994 cacircnd a fost icircnlocuit de către Organizaţia Mondială a Comerţului icircn 1995 Textul original GATT (GATT 1947) este icircncă icircn vigoare icircn cadrul OMC sub rezerva modificărilor GATT din 1994
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Blocurile economice comerciale ndashforme de integrare
Icircn afară de premisele economice şi politice au fost aduşi icircn discuţie chiar factori geografici şi culturali bull GeograficiPaul Krugman apreciază că proximitatea geografică dă naştere unor blocuri comerciale bdquonaturalerdquo create icircntre parteneri care derulează icircntre ei o parte semnificativă din fluxurile lor comercialebullCulturali Samuel Huntington prezintă cultura drept o forţă care uneşte şi divide totodată icircn consecinţă ţările cu afinităţi culturale cooperează economic şi politic iar organizaţiile internaţionale cum ar fi de exemplu Uniunea Europeană formate din state cu trăsături culturale comune au mai mult suces decacirct cele care icircncearcă să transceadă culturile
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Blocurile economice comerciale ndashforme de integrare
Prima este trecerea de la un regionalism icircnchis la unul deschis Multe dintre blocurile comerciale icircnfiinţate icircn anii 60 -70 se bazează pe o politică de substituire a importurilor şi impunerea barierelor externe ridicate
Noul val se caracterizează printr-o deschidere mai mare faţă de exterior şi o disponibilitate mai mare de a susţine decacirct de a controla comerţul internaţional
A doua este apariţia blocurilor comerciale icircn care sunt parteneri atacirct din statele dezvoltare cacirct şi din ţările icircn curs de dezvoltare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa
Elemente definitorii ale diferitelor forme de aranjamente de integrare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
B Efecte locaţionale - Distribuţia spaţială a activităţilor economice icircntre partenerii din cadrul unei grupări integraţioniste
1 Efecte statice
a) Crearea de comerţ
b) Deturnare de comerţ
c) Stimularea consumului
d) Pierderea din icircncasări de taxe vamale
e) Ameliorarea raportului de schimb
2 Efecte dinamice
a) Economii de scală
b) Eficienţa X
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
1 Efecte statice
a) Crearea de comerţ
b) Deturnare de comerţ
c) Stimularea consumului
d) Pierderea din icircncasări de taxe vamale
e) Ameliorarea raportului de schimb
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
a) Crearea de comerţ
bullIcircnlocuirea produselor autohtone (mai) scumpe cu produse importate (mai) ieftine provenite din ţările partenere sunt economisite resurse utilizate pentru satisfacerea nevoilor de consum intern ceea ce reprezintă un cacircştig de bunăstare pentru economia icircn cauză
Conceptele de creare a fost introduse de Jacob Viner (1950)
Avantaj competitiv Mihail Manoilescu- (1891-1950) Theacuteorie du protectionnisme et de leacutechange international - Editura Giard Paris 382 p
Pentru procurarea bunurilor economice arăta Manoilescu ţara agricolă dispunea de două căi posibile 1048707 calea indirectă (sau comercială) care consta icircn importul unor produse cu o productivitate a muncii inferioară mediei naţionale 1048707 calea directă (sau industrială) care consta icircn producerea icircn interiorul ţării a unor mărfuri cu o productivitate a muncii superioară mediei naţionale Pentru a determina dacă o marfă trebuia importată sau produsă icircn ţară era necesar să se compare productivitatea muncii aferente respectivei mărfi cu productivitatea medie naţională
Mihail Manoilescu- (1891-1950) Theacuteorie du protectionnisme et de leacutechange international - Editura
Giard Paris
a) Crearea de comerţ
a) Crearea de comerţ
)lei(granitapesteprodusemarfurilorpretul
)lei(tarainprodusemarfurilorpretulCSCS nomreal
Studiu de cazCursul de schimb nominal 1$=19800 lei preţurile unor mărfuri similare sunt icircn Romacircnia 100 miliarde lei iar icircn SUA 4500000 $ Să se determine cursul de schimb real şi să se explice semnificaţia sa
121lei00000010089
lei000000000100
$0005004
lei000000000100
lei19800
1CSreal
Aceasta icircnseamnă că mărfurile produse icircn Romacircnia au un preţ relativ care reprezintă 112 din preţul mărfii similare americane cea ce arată că mărfurile americane vor fi mai ieftine decacirct cele romacircneşti
2p
1pnomreal I
ICSCS
Ip1 - indicele preţurilor icircn ţara de referinţăIp2 - indicele preţurilor icircn ţara cu care se execută
tranzacţiile
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţ
bull Icircnlocuirea importurilor mai ieftine din restul lumii cu importuri mai scumpe din ţările partenere pierdere de bunăstare pentru economia icircn cauză
bull Icircn plus efectul de deturnare de comerţ este resimţit negativ şi de producătorii din ţările terţe care icircşi pierd din debuşeele de export
Conceptele de creare a fost introduse de Jacob Viner (1950)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţIcircn cazuri particulare crearea şi respectiv deturnarea de
comerţ pot avea efecte opuse celor aşteptate
- crearea de efecte de comerţ poate genera şocuri de ajustare violente
- deturnarea de comerţ poate genera economii de scală care se traduc icircn reducerea costurilor efect repercutat ulterior asupra consumatorilor prin preţuri mai mici
- icircn asemenea cazuri sporul de venit astfel generat icircm cadrul grupării integraţioniste poate duce la creşterea cererii de bunuri şi servicii din ţările terţe
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţEconomii şi dezeconomii de scară
CTMTL Zona I Zona II Zona III
FP
Q
I
I 1 FP
Q
I
I=1
FP
Q
I
I 1
Curba ldquoplicrdquo sau curba ldquoicircnfăşurătoarerdquo
Icircn economie economia de scară (icircn engleză economies of scale) este un termen ce descrie ceea ce se icircntacircmplă atunci cacircnd cantitățile de factori utilizați icircn producție cresc bull Mai concret o icircntreprindere icircși reduce costurile unitare producacircnd mai multe bunuri sau servicii și pe măsură ce crește producția costurile medii scad prin repartizarea costurilor fixe asupra unei producții mai mari
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
c) Stimularea consumului
bull Graţie scăderii preţurilor interne ca urmare a reducerii barierelor la import consumul va creşte
bull Acest surplus al consumatorilor reprezintă un cacircştig de bunăstare pentru ţara importatoare
bull Deoarece consumul suplimentar astfel generat va fi satisfăcut din import acest efect mai este denumit şi expansiune de comerţ (concept introdus de James Meade 1955)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
d) Pierderea din icircncasări din taxe vamale
Acest fenomen are loc icircn două situaţii
-ca urmare a eliminării taxelor vamale percepute asupra importurilor din ţările partenere care s-ar fi efectuat oricum (pentru că exportatorii respectivi erau cei mai competitivi chiar şi icircn raport cu cei din ţările terţe)
- ca urmare a fenomenului de deturnare de comerţ (pentru că importuri din ţări terţe asupra cărora s-ar fi perceput taxe vamale sunt icircnlocuite de importuri din ţări partenere cărora nu li se aplică taxe vamale)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
e) Ameliorarea raportului de schimb
Raportul de schimb = raportul procentual icircntre indicele preţurilor medii de export şi indicele preţurilor medii de import O ameliorare a raportului de schimb are semnificaţia că ţara respectivă trebuie să exporte mai puţin pentru a importa aceeaşi cantitate de mărfuri (sau obţine o cantitate mai mare de mărfuri dim import exportacircnd la fel de mult)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
e) Ameliorarea raportului de schimb
O grupare integraţionistă icircşi poate ameliora raportul de schimb icircn două feluri care pot exista simultan
- spontan ca urmare a efectului de deturnare de comerţ scade cererea pentru importurile din restul lumii deci preţurile acestora se ajustează icircn jos
- deliberat prin manipularea restricţiilor la import (tipic majorarea taxelor vamale)
Condiţia indispensabilă pentru materializarea acestui efect este ca gruparea integraţionistă să fie bdquomarerdquo adică să dispună de o forţă economică suficientă pentru a influenţa semnificativ cererea mondială pentru diverse produse
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Teoria domino a regionalismului [Richard Baldwin 1997]
Odata iniţiată o grupare integraţionistă outsiderii sunt stimulaţi să adere la ea efectele negative pentru terţi (deturnarea de comerţ şisau deteriorarea raportului de schimb) mobilizează forţele acestora in favoarea aderării
Presiunea icircn sensul aderării creşte odata cu dimensiunea blocului comercial cu cacirct acesta este mai mare cu atacirct mai atractivă este participarea pentru outsideri
Icircn consecinţă o singură integrare poate genera runde succesive de extindere (efect multiplicator)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Teoria domino a regionalismului [Richard Baldwin 1997]O ilustrare empirică a acestei teorii o oferă ordinea icircn care au fost organizate referendumurile pentru extinderea din 1995 a UE (Austria Finlanda Suedia Norvegia) icircncepacircnd cu ţările cele mai favorabile aderării tocmai pentru a spori presiunea asupra celor care urmau
Limită se bazează pe ipoteza că bdquoinsideriirdquo nu vor bloca extinderea grupăriiElementul care poate icircnclina balanţa este faptul că reacţia faţă de pierderi potenţiale tinde să fie mai puternică decacirct pentru obţinerea de cacircştiguri potenţiale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Relaţie directă structuri concurenţiale potenţial de creare comerţ mai mare
bull Cu cacirct economiile participante au structuri mai concurenţiale cu atacirct potenţialul de creare de comerţ este mai mare
bullInvers cu cacirct economiile participante sunt mai complementare cu atacirct potenţialul de deturnare de comerţ este mai mare
bull Cu cacirct preţurile interne icircn interiorul grupării integraţioniste sunt mai apropiate de preţurile mondiale cu atacirct potenţialul de creare de comerţ este mai mare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Realizarea de economii de scară posibile graţie lărgirii dimensiunilor pieţelor accesibile bull Aceasta antrenează o reducere a costurilor unitare de producţie şi icircn consecinţă fie consumatorii cacircştigă din preţuri mai reduse fie producătorii cacircştigă de pe urma profiturilor mai maribull Există două tipuri de economii de scară
-economii interne de scală care se materializează prin creşterea dimensiunii unităţii productive -economii externe de scală unde dimensiunea sectorului de activitate generează externalităţi pozitive pentru unităţile productive care acţionează icircn interiorul său (forţă de muncă specializată reţele de cercetare de comercializare etc)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Aceste efecte sunt considerate statice PIB creşte ca urmare a realocării resurselor şi acumulării de capital dar creşterea superioară durează doar pacircnă cacircnd economia receptează integral impactul lor pozitiv
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
2 Efecte dinamice
a) Economii de scală
b) Eficienţa X
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
Decurg din stimulentele pe care le creează grupările integraţioniste icircn direcţia creşterii productivităţii muncii ceea ce pune economia pe o traiectorie durabilă de creştere economică superioară Aceasta poate fi obţinută ca urmare a
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
a) Economiile de scală
Dezvoltarea comerţul permite producătorilor să icircşi mărească volumul producţiei cu consecinţa valorificării unor efecte pozitive
Economii şi dezeconomii de scară
CTMTL Zona I Zona II Zona III
FP
Q
I
I 1 FP
Q
I
I=1
FP
Q
I
I 1
Curba ldquoplicrdquo sau curba ldquoicircnfăşurătoarerdquo
Mai concret o icircntreprindere icircși reduce costurile unitare producacircnd mai multe bunuri sau servicii și pe măsură ce crește producția costurile medii scad prin repartizarea costurilor fixe asupra unei producții mai mari
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
- (termen utilizat de Harvey Leibenstein tot mai frecvent este utilizat conceptul de ameliorare a productivităţii totale a factorilor)
b) Eficienţa X
Se referă la măsura productivităţii muncitorilor icircn condiţiile menţinerii constante a tuturor celorlalte input-uri icircn procesul de producţie inclusiv calificările muncitorilor Concurenţa sporită pe care o generează comerţul necesită ca firmele să răspundă mai prompt la modificarea condiţiilor pe piaţă - Ea stimulează firmele să icircşi icircmbunătăţească performanţa economică prin inovări reducătoare de costuri şi să amelioreze calitatea bunurilor produse Fostul prim-ministru britanic Harold McMillan avea icircn vedere acest gen de efect atunci cacircnd se referea la ldquoduşul recerdquo pe care aderarea ţării sale la CEE l-ar reprezenta pentru icircntreprinderile britanice
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
existenţa mai multor concurenţi face mai dificilă realizarea icircnţelegerilor anticoncurenţiale (carteluri)
-reducerea dispersiei cotelor de piaţă deţinute de firme individuale (tipic acestea pierd din cota de piaţă deţinută local şi cacircştigă cote de piaţă icircn exterior dar icircn cadrul grupării) permite restracircngerea cazurilor de existenţă a unor poziţii dominante (monopoluri)
- se elimină reduce segmentarea pieţelor făcacircnd imposibilă mai dificilă discriminarea de preţ
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
Icircn consecinţă are loc o selecţie naturală firmele necompetitive se icircnchid (ies de pe piaţă) sau se reorganizează (fuziuni achiziţii) iar firme noi intră pe piaţă
Icircn mod normal există un compromis inevitabil icircntre valorificarea economiilor de scară pe de-o parte şi intensitatea climatului concurenţial pe de altă parte
Integrarea economică poate atenua sau chiar evita acest compromis deoarece permite firmelor să fie mai mari (deci să valorifice economiile de scală) fără ca numărul lor să fie mai mic
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
Efecte locaţionale - Distribuţia spaţială a activităţilor economice icircntre partenerii din cadrul unei grupări integraţioniste
bull Icircn mod tipic tara din cadrul grupării al cărei avantaj comparativ este cel mai diferit de media mondială este cea mai ameninţată de efectul de deturnare de comerţ comerţul său va fi reorientat către parteneri din grupare ale căror costuri comparative se situează icircntre cele ale sale şi media mondială
Icircn consecinţă dacă un grup de ţări puţin dezvoltate formează o grupare integraţionistă va exista o tendinţă ca cel mai bdquosăracrdquo membru să sufere o pierdere netă de venit din cauza deturnării de comerţ
IcircNTREBĂRI
IcircNTREBĂRI
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Integrare negativă presupune
-eliminarea obstacolelor existente (roll-back) şi abţinerea de la aplicarea de noi obstacole (standstill) icircn calea fluxurilor economice reciproce
-presupune o postură pasivă (hands off) şi nu reclamă existenţa unei capacităţi administrative deosebite
c) Modalităţi de integrare utilizate
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară) c) Modalităţi de integrare
utilizateIntegrarea pozitivă presupune
-intervenţia activă a autorităţilor pentru a evita apariţia de
obstacole icircn calea fluxurilor economice reciproce care decurg din existenţa unor reglementări naţionale diferite care pot afecta importurile comparativ mai mult decacirct producţia autohtonă
-o postură activă (hands on) ceea ce reclamă existenţa unei capacităţi administrative satisfăcătoare Se poate manifesta prin
armonizarea reglementărilor naţionale adoptarea de reglementări supranaţionale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
d) Nivelul de decizie icircn cadrul grupării integraţioniste
Nivelul integuvernamental este larg precumpănitor majoritatea grupărilor integraţioniste nu cunosc alt nivel de decizie decacirct cel interguvernamental pe cacircnd elementele de supranaţionalitate existente icircn anumite grupări sunt aplicabile doar anumitor domenii nu icircntregii palete de domenii acoperite de gruparea respectivă
Nivelul supranaţional cunoaşte cea mai largă sferă de manifestare icircn cadrul UE dar trebuie menţionat că şi aici există numeroase domenii unde statele membre păstează un drept de decizie distinct de cel exercitat la nivelul organelor comunitare (cazul aşa-numitelor competenţe mixte şi naţionale)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
d) Nivelul de decizie icircn cadrul grupării integraţioniste-continuare
competenţa exclusiv supranaţională (aşa-numita competenţă exclusivă) există icircn următoarele domenii
- politica comercială - politica de concurenţă - uniunea (politica) vamală- conservarea resurselor biologice ale mării icircn cadrul politicii
comune icircn domeniul pescuitului- politica monetară pentru ţările din zona euro
Foarte puţine alte grupări integraţioniste s-au ldquodotatrdquo cu organisme supranaţionale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela BalassaUNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Blocurile economice comerciale ndashforme de integrare
Crearea GATT a marcat icircnceputul unei lungi perioade de liberalizare progresivă a comerţului internaţional pe principii nediscriminatori
[1] GATT - Acordul General pentru Tarife și Comerț (The General Agreement on Tariffs and Trade) a fost negociat icircn timpul Conferinței ONU pentru Comerț și Ocuparea forței de muncă și a fost rezultatul eşecului de negociere a guvernelor de a crea Organizația Internaţională a Comerțului (ITO) GATT a fost format icircn 1947 și a durat pacircnă icircn 1994 cacircnd a fost icircnlocuit de către Organizaţia Mondială a Comerţului icircn 1995 Textul original GATT (GATT 1947) este icircncă icircn vigoare icircn cadrul OMC sub rezerva modificărilor GATT din 1994
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Blocurile economice comerciale ndashforme de integrare
Icircn afară de premisele economice şi politice au fost aduşi icircn discuţie chiar factori geografici şi culturali bull GeograficiPaul Krugman apreciază că proximitatea geografică dă naştere unor blocuri comerciale bdquonaturalerdquo create icircntre parteneri care derulează icircntre ei o parte semnificativă din fluxurile lor comercialebullCulturali Samuel Huntington prezintă cultura drept o forţă care uneşte şi divide totodată icircn consecinţă ţările cu afinităţi culturale cooperează economic şi politic iar organizaţiile internaţionale cum ar fi de exemplu Uniunea Europeană formate din state cu trăsături culturale comune au mai mult suces decacirct cele care icircncearcă să transceadă culturile
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Blocurile economice comerciale ndashforme de integrare
Prima este trecerea de la un regionalism icircnchis la unul deschis Multe dintre blocurile comerciale icircnfiinţate icircn anii 60 -70 se bazează pe o politică de substituire a importurilor şi impunerea barierelor externe ridicate
Noul val se caracterizează printr-o deschidere mai mare faţă de exterior şi o disponibilitate mai mare de a susţine decacirct de a controla comerţul internaţional
A doua este apariţia blocurilor comerciale icircn care sunt parteneri atacirct din statele dezvoltare cacirct şi din ţările icircn curs de dezvoltare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa
Elemente definitorii ale diferitelor forme de aranjamente de integrare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
B Efecte locaţionale - Distribuţia spaţială a activităţilor economice icircntre partenerii din cadrul unei grupări integraţioniste
1 Efecte statice
a) Crearea de comerţ
b) Deturnare de comerţ
c) Stimularea consumului
d) Pierderea din icircncasări de taxe vamale
e) Ameliorarea raportului de schimb
2 Efecte dinamice
a) Economii de scală
b) Eficienţa X
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
1 Efecte statice
a) Crearea de comerţ
b) Deturnare de comerţ
c) Stimularea consumului
d) Pierderea din icircncasări de taxe vamale
e) Ameliorarea raportului de schimb
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
a) Crearea de comerţ
bullIcircnlocuirea produselor autohtone (mai) scumpe cu produse importate (mai) ieftine provenite din ţările partenere sunt economisite resurse utilizate pentru satisfacerea nevoilor de consum intern ceea ce reprezintă un cacircştig de bunăstare pentru economia icircn cauză
Conceptele de creare a fost introduse de Jacob Viner (1950)
Avantaj competitiv Mihail Manoilescu- (1891-1950) Theacuteorie du protectionnisme et de leacutechange international - Editura Giard Paris 382 p
Pentru procurarea bunurilor economice arăta Manoilescu ţara agricolă dispunea de două căi posibile 1048707 calea indirectă (sau comercială) care consta icircn importul unor produse cu o productivitate a muncii inferioară mediei naţionale 1048707 calea directă (sau industrială) care consta icircn producerea icircn interiorul ţării a unor mărfuri cu o productivitate a muncii superioară mediei naţionale Pentru a determina dacă o marfă trebuia importată sau produsă icircn ţară era necesar să se compare productivitatea muncii aferente respectivei mărfi cu productivitatea medie naţională
Mihail Manoilescu- (1891-1950) Theacuteorie du protectionnisme et de leacutechange international - Editura
Giard Paris
a) Crearea de comerţ
a) Crearea de comerţ
)lei(granitapesteprodusemarfurilorpretul
)lei(tarainprodusemarfurilorpretulCSCS nomreal
Studiu de cazCursul de schimb nominal 1$=19800 lei preţurile unor mărfuri similare sunt icircn Romacircnia 100 miliarde lei iar icircn SUA 4500000 $ Să se determine cursul de schimb real şi să se explice semnificaţia sa
121lei00000010089
lei000000000100
$0005004
lei000000000100
lei19800
1CSreal
Aceasta icircnseamnă că mărfurile produse icircn Romacircnia au un preţ relativ care reprezintă 112 din preţul mărfii similare americane cea ce arată că mărfurile americane vor fi mai ieftine decacirct cele romacircneşti
2p
1pnomreal I
ICSCS
Ip1 - indicele preţurilor icircn ţara de referinţăIp2 - indicele preţurilor icircn ţara cu care se execută
tranzacţiile
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţ
bull Icircnlocuirea importurilor mai ieftine din restul lumii cu importuri mai scumpe din ţările partenere pierdere de bunăstare pentru economia icircn cauză
bull Icircn plus efectul de deturnare de comerţ este resimţit negativ şi de producătorii din ţările terţe care icircşi pierd din debuşeele de export
Conceptele de creare a fost introduse de Jacob Viner (1950)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţIcircn cazuri particulare crearea şi respectiv deturnarea de
comerţ pot avea efecte opuse celor aşteptate
- crearea de efecte de comerţ poate genera şocuri de ajustare violente
- deturnarea de comerţ poate genera economii de scală care se traduc icircn reducerea costurilor efect repercutat ulterior asupra consumatorilor prin preţuri mai mici
- icircn asemenea cazuri sporul de venit astfel generat icircm cadrul grupării integraţioniste poate duce la creşterea cererii de bunuri şi servicii din ţările terţe
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţEconomii şi dezeconomii de scară
CTMTL Zona I Zona II Zona III
FP
Q
I
I 1 FP
Q
I
I=1
FP
Q
I
I 1
Curba ldquoplicrdquo sau curba ldquoicircnfăşurătoarerdquo
Icircn economie economia de scară (icircn engleză economies of scale) este un termen ce descrie ceea ce se icircntacircmplă atunci cacircnd cantitățile de factori utilizați icircn producție cresc bull Mai concret o icircntreprindere icircși reduce costurile unitare producacircnd mai multe bunuri sau servicii și pe măsură ce crește producția costurile medii scad prin repartizarea costurilor fixe asupra unei producții mai mari
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
c) Stimularea consumului
bull Graţie scăderii preţurilor interne ca urmare a reducerii barierelor la import consumul va creşte
bull Acest surplus al consumatorilor reprezintă un cacircştig de bunăstare pentru ţara importatoare
bull Deoarece consumul suplimentar astfel generat va fi satisfăcut din import acest efect mai este denumit şi expansiune de comerţ (concept introdus de James Meade 1955)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
d) Pierderea din icircncasări din taxe vamale
Acest fenomen are loc icircn două situaţii
-ca urmare a eliminării taxelor vamale percepute asupra importurilor din ţările partenere care s-ar fi efectuat oricum (pentru că exportatorii respectivi erau cei mai competitivi chiar şi icircn raport cu cei din ţările terţe)
- ca urmare a fenomenului de deturnare de comerţ (pentru că importuri din ţări terţe asupra cărora s-ar fi perceput taxe vamale sunt icircnlocuite de importuri din ţări partenere cărora nu li se aplică taxe vamale)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
e) Ameliorarea raportului de schimb
Raportul de schimb = raportul procentual icircntre indicele preţurilor medii de export şi indicele preţurilor medii de import O ameliorare a raportului de schimb are semnificaţia că ţara respectivă trebuie să exporte mai puţin pentru a importa aceeaşi cantitate de mărfuri (sau obţine o cantitate mai mare de mărfuri dim import exportacircnd la fel de mult)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
e) Ameliorarea raportului de schimb
O grupare integraţionistă icircşi poate ameliora raportul de schimb icircn două feluri care pot exista simultan
- spontan ca urmare a efectului de deturnare de comerţ scade cererea pentru importurile din restul lumii deci preţurile acestora se ajustează icircn jos
- deliberat prin manipularea restricţiilor la import (tipic majorarea taxelor vamale)
Condiţia indispensabilă pentru materializarea acestui efect este ca gruparea integraţionistă să fie bdquomarerdquo adică să dispună de o forţă economică suficientă pentru a influenţa semnificativ cererea mondială pentru diverse produse
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Teoria domino a regionalismului [Richard Baldwin 1997]
Odata iniţiată o grupare integraţionistă outsiderii sunt stimulaţi să adere la ea efectele negative pentru terţi (deturnarea de comerţ şisau deteriorarea raportului de schimb) mobilizează forţele acestora in favoarea aderării
Presiunea icircn sensul aderării creşte odata cu dimensiunea blocului comercial cu cacirct acesta este mai mare cu atacirct mai atractivă este participarea pentru outsideri
Icircn consecinţă o singură integrare poate genera runde succesive de extindere (efect multiplicator)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Teoria domino a regionalismului [Richard Baldwin 1997]O ilustrare empirică a acestei teorii o oferă ordinea icircn care au fost organizate referendumurile pentru extinderea din 1995 a UE (Austria Finlanda Suedia Norvegia) icircncepacircnd cu ţările cele mai favorabile aderării tocmai pentru a spori presiunea asupra celor care urmau
Limită se bazează pe ipoteza că bdquoinsideriirdquo nu vor bloca extinderea grupăriiElementul care poate icircnclina balanţa este faptul că reacţia faţă de pierderi potenţiale tinde să fie mai puternică decacirct pentru obţinerea de cacircştiguri potenţiale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Relaţie directă structuri concurenţiale potenţial de creare comerţ mai mare
bull Cu cacirct economiile participante au structuri mai concurenţiale cu atacirct potenţialul de creare de comerţ este mai mare
bullInvers cu cacirct economiile participante sunt mai complementare cu atacirct potenţialul de deturnare de comerţ este mai mare
bull Cu cacirct preţurile interne icircn interiorul grupării integraţioniste sunt mai apropiate de preţurile mondiale cu atacirct potenţialul de creare de comerţ este mai mare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Realizarea de economii de scară posibile graţie lărgirii dimensiunilor pieţelor accesibile bull Aceasta antrenează o reducere a costurilor unitare de producţie şi icircn consecinţă fie consumatorii cacircştigă din preţuri mai reduse fie producătorii cacircştigă de pe urma profiturilor mai maribull Există două tipuri de economii de scară
-economii interne de scală care se materializează prin creşterea dimensiunii unităţii productive -economii externe de scală unde dimensiunea sectorului de activitate generează externalităţi pozitive pentru unităţile productive care acţionează icircn interiorul său (forţă de muncă specializată reţele de cercetare de comercializare etc)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Aceste efecte sunt considerate statice PIB creşte ca urmare a realocării resurselor şi acumulării de capital dar creşterea superioară durează doar pacircnă cacircnd economia receptează integral impactul lor pozitiv
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
2 Efecte dinamice
a) Economii de scală
b) Eficienţa X
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
Decurg din stimulentele pe care le creează grupările integraţioniste icircn direcţia creşterii productivităţii muncii ceea ce pune economia pe o traiectorie durabilă de creştere economică superioară Aceasta poate fi obţinută ca urmare a
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
a) Economiile de scală
Dezvoltarea comerţul permite producătorilor să icircşi mărească volumul producţiei cu consecinţa valorificării unor efecte pozitive
Economii şi dezeconomii de scară
CTMTL Zona I Zona II Zona III
FP
Q
I
I 1 FP
Q
I
I=1
FP
Q
I
I 1
Curba ldquoplicrdquo sau curba ldquoicircnfăşurătoarerdquo
Mai concret o icircntreprindere icircși reduce costurile unitare producacircnd mai multe bunuri sau servicii și pe măsură ce crește producția costurile medii scad prin repartizarea costurilor fixe asupra unei producții mai mari
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
- (termen utilizat de Harvey Leibenstein tot mai frecvent este utilizat conceptul de ameliorare a productivităţii totale a factorilor)
b) Eficienţa X
Se referă la măsura productivităţii muncitorilor icircn condiţiile menţinerii constante a tuturor celorlalte input-uri icircn procesul de producţie inclusiv calificările muncitorilor Concurenţa sporită pe care o generează comerţul necesită ca firmele să răspundă mai prompt la modificarea condiţiilor pe piaţă - Ea stimulează firmele să icircşi icircmbunătăţească performanţa economică prin inovări reducătoare de costuri şi să amelioreze calitatea bunurilor produse Fostul prim-ministru britanic Harold McMillan avea icircn vedere acest gen de efect atunci cacircnd se referea la ldquoduşul recerdquo pe care aderarea ţării sale la CEE l-ar reprezenta pentru icircntreprinderile britanice
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
existenţa mai multor concurenţi face mai dificilă realizarea icircnţelegerilor anticoncurenţiale (carteluri)
-reducerea dispersiei cotelor de piaţă deţinute de firme individuale (tipic acestea pierd din cota de piaţă deţinută local şi cacircştigă cote de piaţă icircn exterior dar icircn cadrul grupării) permite restracircngerea cazurilor de existenţă a unor poziţii dominante (monopoluri)
- se elimină reduce segmentarea pieţelor făcacircnd imposibilă mai dificilă discriminarea de preţ
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
Icircn consecinţă are loc o selecţie naturală firmele necompetitive se icircnchid (ies de pe piaţă) sau se reorganizează (fuziuni achiziţii) iar firme noi intră pe piaţă
Icircn mod normal există un compromis inevitabil icircntre valorificarea economiilor de scară pe de-o parte şi intensitatea climatului concurenţial pe de altă parte
Integrarea economică poate atenua sau chiar evita acest compromis deoarece permite firmelor să fie mai mari (deci să valorifice economiile de scală) fără ca numărul lor să fie mai mic
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
Efecte locaţionale - Distribuţia spaţială a activităţilor economice icircntre partenerii din cadrul unei grupări integraţioniste
bull Icircn mod tipic tara din cadrul grupării al cărei avantaj comparativ este cel mai diferit de media mondială este cea mai ameninţată de efectul de deturnare de comerţ comerţul său va fi reorientat către parteneri din grupare ale căror costuri comparative se situează icircntre cele ale sale şi media mondială
Icircn consecinţă dacă un grup de ţări puţin dezvoltate formează o grupare integraţionistă va exista o tendinţă ca cel mai bdquosăracrdquo membru să sufere o pierdere netă de venit din cauza deturnării de comerţ
IcircNTREBĂRI
IcircNTREBĂRI
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară) c) Modalităţi de integrare
utilizateIntegrarea pozitivă presupune
-intervenţia activă a autorităţilor pentru a evita apariţia de
obstacole icircn calea fluxurilor economice reciproce care decurg din existenţa unor reglementări naţionale diferite care pot afecta importurile comparativ mai mult decacirct producţia autohtonă
-o postură activă (hands on) ceea ce reclamă existenţa unei capacităţi administrative satisfăcătoare Se poate manifesta prin
armonizarea reglementărilor naţionale adoptarea de reglementări supranaţionale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
d) Nivelul de decizie icircn cadrul grupării integraţioniste
Nivelul integuvernamental este larg precumpănitor majoritatea grupărilor integraţioniste nu cunosc alt nivel de decizie decacirct cel interguvernamental pe cacircnd elementele de supranaţionalitate existente icircn anumite grupări sunt aplicabile doar anumitor domenii nu icircntregii palete de domenii acoperite de gruparea respectivă
Nivelul supranaţional cunoaşte cea mai largă sferă de manifestare icircn cadrul UE dar trebuie menţionat că şi aici există numeroase domenii unde statele membre păstează un drept de decizie distinct de cel exercitat la nivelul organelor comunitare (cazul aşa-numitelor competenţe mixte şi naţionale)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
d) Nivelul de decizie icircn cadrul grupării integraţioniste-continuare
competenţa exclusiv supranaţională (aşa-numita competenţă exclusivă) există icircn următoarele domenii
- politica comercială - politica de concurenţă - uniunea (politica) vamală- conservarea resurselor biologice ale mării icircn cadrul politicii
comune icircn domeniul pescuitului- politica monetară pentru ţările din zona euro
Foarte puţine alte grupări integraţioniste s-au ldquodotatrdquo cu organisme supranaţionale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela BalassaUNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Blocurile economice comerciale ndashforme de integrare
Crearea GATT a marcat icircnceputul unei lungi perioade de liberalizare progresivă a comerţului internaţional pe principii nediscriminatori
[1] GATT - Acordul General pentru Tarife și Comerț (The General Agreement on Tariffs and Trade) a fost negociat icircn timpul Conferinței ONU pentru Comerț și Ocuparea forței de muncă și a fost rezultatul eşecului de negociere a guvernelor de a crea Organizația Internaţională a Comerțului (ITO) GATT a fost format icircn 1947 și a durat pacircnă icircn 1994 cacircnd a fost icircnlocuit de către Organizaţia Mondială a Comerţului icircn 1995 Textul original GATT (GATT 1947) este icircncă icircn vigoare icircn cadrul OMC sub rezerva modificărilor GATT din 1994
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Blocurile economice comerciale ndashforme de integrare
Icircn afară de premisele economice şi politice au fost aduşi icircn discuţie chiar factori geografici şi culturali bull GeograficiPaul Krugman apreciază că proximitatea geografică dă naştere unor blocuri comerciale bdquonaturalerdquo create icircntre parteneri care derulează icircntre ei o parte semnificativă din fluxurile lor comercialebullCulturali Samuel Huntington prezintă cultura drept o forţă care uneşte şi divide totodată icircn consecinţă ţările cu afinităţi culturale cooperează economic şi politic iar organizaţiile internaţionale cum ar fi de exemplu Uniunea Europeană formate din state cu trăsături culturale comune au mai mult suces decacirct cele care icircncearcă să transceadă culturile
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Blocurile economice comerciale ndashforme de integrare
Prima este trecerea de la un regionalism icircnchis la unul deschis Multe dintre blocurile comerciale icircnfiinţate icircn anii 60 -70 se bazează pe o politică de substituire a importurilor şi impunerea barierelor externe ridicate
Noul val se caracterizează printr-o deschidere mai mare faţă de exterior şi o disponibilitate mai mare de a susţine decacirct de a controla comerţul internaţional
A doua este apariţia blocurilor comerciale icircn care sunt parteneri atacirct din statele dezvoltare cacirct şi din ţările icircn curs de dezvoltare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa
Elemente definitorii ale diferitelor forme de aranjamente de integrare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
B Efecte locaţionale - Distribuţia spaţială a activităţilor economice icircntre partenerii din cadrul unei grupări integraţioniste
1 Efecte statice
a) Crearea de comerţ
b) Deturnare de comerţ
c) Stimularea consumului
d) Pierderea din icircncasări de taxe vamale
e) Ameliorarea raportului de schimb
2 Efecte dinamice
a) Economii de scală
b) Eficienţa X
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
1 Efecte statice
a) Crearea de comerţ
b) Deturnare de comerţ
c) Stimularea consumului
d) Pierderea din icircncasări de taxe vamale
e) Ameliorarea raportului de schimb
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
a) Crearea de comerţ
bullIcircnlocuirea produselor autohtone (mai) scumpe cu produse importate (mai) ieftine provenite din ţările partenere sunt economisite resurse utilizate pentru satisfacerea nevoilor de consum intern ceea ce reprezintă un cacircştig de bunăstare pentru economia icircn cauză
Conceptele de creare a fost introduse de Jacob Viner (1950)
Avantaj competitiv Mihail Manoilescu- (1891-1950) Theacuteorie du protectionnisme et de leacutechange international - Editura Giard Paris 382 p
Pentru procurarea bunurilor economice arăta Manoilescu ţara agricolă dispunea de două căi posibile 1048707 calea indirectă (sau comercială) care consta icircn importul unor produse cu o productivitate a muncii inferioară mediei naţionale 1048707 calea directă (sau industrială) care consta icircn producerea icircn interiorul ţării a unor mărfuri cu o productivitate a muncii superioară mediei naţionale Pentru a determina dacă o marfă trebuia importată sau produsă icircn ţară era necesar să se compare productivitatea muncii aferente respectivei mărfi cu productivitatea medie naţională
Mihail Manoilescu- (1891-1950) Theacuteorie du protectionnisme et de leacutechange international - Editura
Giard Paris
a) Crearea de comerţ
a) Crearea de comerţ
)lei(granitapesteprodusemarfurilorpretul
)lei(tarainprodusemarfurilorpretulCSCS nomreal
Studiu de cazCursul de schimb nominal 1$=19800 lei preţurile unor mărfuri similare sunt icircn Romacircnia 100 miliarde lei iar icircn SUA 4500000 $ Să se determine cursul de schimb real şi să se explice semnificaţia sa
121lei00000010089
lei000000000100
$0005004
lei000000000100
lei19800
1CSreal
Aceasta icircnseamnă că mărfurile produse icircn Romacircnia au un preţ relativ care reprezintă 112 din preţul mărfii similare americane cea ce arată că mărfurile americane vor fi mai ieftine decacirct cele romacircneşti
2p
1pnomreal I
ICSCS
Ip1 - indicele preţurilor icircn ţara de referinţăIp2 - indicele preţurilor icircn ţara cu care se execută
tranzacţiile
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţ
bull Icircnlocuirea importurilor mai ieftine din restul lumii cu importuri mai scumpe din ţările partenere pierdere de bunăstare pentru economia icircn cauză
bull Icircn plus efectul de deturnare de comerţ este resimţit negativ şi de producătorii din ţările terţe care icircşi pierd din debuşeele de export
Conceptele de creare a fost introduse de Jacob Viner (1950)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţIcircn cazuri particulare crearea şi respectiv deturnarea de
comerţ pot avea efecte opuse celor aşteptate
- crearea de efecte de comerţ poate genera şocuri de ajustare violente
- deturnarea de comerţ poate genera economii de scală care se traduc icircn reducerea costurilor efect repercutat ulterior asupra consumatorilor prin preţuri mai mici
- icircn asemenea cazuri sporul de venit astfel generat icircm cadrul grupării integraţioniste poate duce la creşterea cererii de bunuri şi servicii din ţările terţe
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţEconomii şi dezeconomii de scară
CTMTL Zona I Zona II Zona III
FP
Q
I
I 1 FP
Q
I
I=1
FP
Q
I
I 1
Curba ldquoplicrdquo sau curba ldquoicircnfăşurătoarerdquo
Icircn economie economia de scară (icircn engleză economies of scale) este un termen ce descrie ceea ce se icircntacircmplă atunci cacircnd cantitățile de factori utilizați icircn producție cresc bull Mai concret o icircntreprindere icircși reduce costurile unitare producacircnd mai multe bunuri sau servicii și pe măsură ce crește producția costurile medii scad prin repartizarea costurilor fixe asupra unei producții mai mari
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
c) Stimularea consumului
bull Graţie scăderii preţurilor interne ca urmare a reducerii barierelor la import consumul va creşte
bull Acest surplus al consumatorilor reprezintă un cacircştig de bunăstare pentru ţara importatoare
bull Deoarece consumul suplimentar astfel generat va fi satisfăcut din import acest efect mai este denumit şi expansiune de comerţ (concept introdus de James Meade 1955)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
d) Pierderea din icircncasări din taxe vamale
Acest fenomen are loc icircn două situaţii
-ca urmare a eliminării taxelor vamale percepute asupra importurilor din ţările partenere care s-ar fi efectuat oricum (pentru că exportatorii respectivi erau cei mai competitivi chiar şi icircn raport cu cei din ţările terţe)
- ca urmare a fenomenului de deturnare de comerţ (pentru că importuri din ţări terţe asupra cărora s-ar fi perceput taxe vamale sunt icircnlocuite de importuri din ţări partenere cărora nu li se aplică taxe vamale)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
e) Ameliorarea raportului de schimb
Raportul de schimb = raportul procentual icircntre indicele preţurilor medii de export şi indicele preţurilor medii de import O ameliorare a raportului de schimb are semnificaţia că ţara respectivă trebuie să exporte mai puţin pentru a importa aceeaşi cantitate de mărfuri (sau obţine o cantitate mai mare de mărfuri dim import exportacircnd la fel de mult)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
e) Ameliorarea raportului de schimb
O grupare integraţionistă icircşi poate ameliora raportul de schimb icircn două feluri care pot exista simultan
- spontan ca urmare a efectului de deturnare de comerţ scade cererea pentru importurile din restul lumii deci preţurile acestora se ajustează icircn jos
- deliberat prin manipularea restricţiilor la import (tipic majorarea taxelor vamale)
Condiţia indispensabilă pentru materializarea acestui efect este ca gruparea integraţionistă să fie bdquomarerdquo adică să dispună de o forţă economică suficientă pentru a influenţa semnificativ cererea mondială pentru diverse produse
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Teoria domino a regionalismului [Richard Baldwin 1997]
Odata iniţiată o grupare integraţionistă outsiderii sunt stimulaţi să adere la ea efectele negative pentru terţi (deturnarea de comerţ şisau deteriorarea raportului de schimb) mobilizează forţele acestora in favoarea aderării
Presiunea icircn sensul aderării creşte odata cu dimensiunea blocului comercial cu cacirct acesta este mai mare cu atacirct mai atractivă este participarea pentru outsideri
Icircn consecinţă o singură integrare poate genera runde succesive de extindere (efect multiplicator)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Teoria domino a regionalismului [Richard Baldwin 1997]O ilustrare empirică a acestei teorii o oferă ordinea icircn care au fost organizate referendumurile pentru extinderea din 1995 a UE (Austria Finlanda Suedia Norvegia) icircncepacircnd cu ţările cele mai favorabile aderării tocmai pentru a spori presiunea asupra celor care urmau
Limită se bazează pe ipoteza că bdquoinsideriirdquo nu vor bloca extinderea grupăriiElementul care poate icircnclina balanţa este faptul că reacţia faţă de pierderi potenţiale tinde să fie mai puternică decacirct pentru obţinerea de cacircştiguri potenţiale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Relaţie directă structuri concurenţiale potenţial de creare comerţ mai mare
bull Cu cacirct economiile participante au structuri mai concurenţiale cu atacirct potenţialul de creare de comerţ este mai mare
bullInvers cu cacirct economiile participante sunt mai complementare cu atacirct potenţialul de deturnare de comerţ este mai mare
bull Cu cacirct preţurile interne icircn interiorul grupării integraţioniste sunt mai apropiate de preţurile mondiale cu atacirct potenţialul de creare de comerţ este mai mare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Realizarea de economii de scară posibile graţie lărgirii dimensiunilor pieţelor accesibile bull Aceasta antrenează o reducere a costurilor unitare de producţie şi icircn consecinţă fie consumatorii cacircştigă din preţuri mai reduse fie producătorii cacircştigă de pe urma profiturilor mai maribull Există două tipuri de economii de scară
-economii interne de scală care se materializează prin creşterea dimensiunii unităţii productive -economii externe de scală unde dimensiunea sectorului de activitate generează externalităţi pozitive pentru unităţile productive care acţionează icircn interiorul său (forţă de muncă specializată reţele de cercetare de comercializare etc)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Aceste efecte sunt considerate statice PIB creşte ca urmare a realocării resurselor şi acumulării de capital dar creşterea superioară durează doar pacircnă cacircnd economia receptează integral impactul lor pozitiv
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
2 Efecte dinamice
a) Economii de scală
b) Eficienţa X
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
Decurg din stimulentele pe care le creează grupările integraţioniste icircn direcţia creşterii productivităţii muncii ceea ce pune economia pe o traiectorie durabilă de creştere economică superioară Aceasta poate fi obţinută ca urmare a
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
a) Economiile de scală
Dezvoltarea comerţul permite producătorilor să icircşi mărească volumul producţiei cu consecinţa valorificării unor efecte pozitive
Economii şi dezeconomii de scară
CTMTL Zona I Zona II Zona III
FP
Q
I
I 1 FP
Q
I
I=1
FP
Q
I
I 1
Curba ldquoplicrdquo sau curba ldquoicircnfăşurătoarerdquo
Mai concret o icircntreprindere icircși reduce costurile unitare producacircnd mai multe bunuri sau servicii și pe măsură ce crește producția costurile medii scad prin repartizarea costurilor fixe asupra unei producții mai mari
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
- (termen utilizat de Harvey Leibenstein tot mai frecvent este utilizat conceptul de ameliorare a productivităţii totale a factorilor)
b) Eficienţa X
Se referă la măsura productivităţii muncitorilor icircn condiţiile menţinerii constante a tuturor celorlalte input-uri icircn procesul de producţie inclusiv calificările muncitorilor Concurenţa sporită pe care o generează comerţul necesită ca firmele să răspundă mai prompt la modificarea condiţiilor pe piaţă - Ea stimulează firmele să icircşi icircmbunătăţească performanţa economică prin inovări reducătoare de costuri şi să amelioreze calitatea bunurilor produse Fostul prim-ministru britanic Harold McMillan avea icircn vedere acest gen de efect atunci cacircnd se referea la ldquoduşul recerdquo pe care aderarea ţării sale la CEE l-ar reprezenta pentru icircntreprinderile britanice
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
existenţa mai multor concurenţi face mai dificilă realizarea icircnţelegerilor anticoncurenţiale (carteluri)
-reducerea dispersiei cotelor de piaţă deţinute de firme individuale (tipic acestea pierd din cota de piaţă deţinută local şi cacircştigă cote de piaţă icircn exterior dar icircn cadrul grupării) permite restracircngerea cazurilor de existenţă a unor poziţii dominante (monopoluri)
- se elimină reduce segmentarea pieţelor făcacircnd imposibilă mai dificilă discriminarea de preţ
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
Icircn consecinţă are loc o selecţie naturală firmele necompetitive se icircnchid (ies de pe piaţă) sau se reorganizează (fuziuni achiziţii) iar firme noi intră pe piaţă
Icircn mod normal există un compromis inevitabil icircntre valorificarea economiilor de scară pe de-o parte şi intensitatea climatului concurenţial pe de altă parte
Integrarea economică poate atenua sau chiar evita acest compromis deoarece permite firmelor să fie mai mari (deci să valorifice economiile de scală) fără ca numărul lor să fie mai mic
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
Efecte locaţionale - Distribuţia spaţială a activităţilor economice icircntre partenerii din cadrul unei grupări integraţioniste
bull Icircn mod tipic tara din cadrul grupării al cărei avantaj comparativ este cel mai diferit de media mondială este cea mai ameninţată de efectul de deturnare de comerţ comerţul său va fi reorientat către parteneri din grupare ale căror costuri comparative se situează icircntre cele ale sale şi media mondială
Icircn consecinţă dacă un grup de ţări puţin dezvoltate formează o grupare integraţionistă va exista o tendinţă ca cel mai bdquosăracrdquo membru să sufere o pierdere netă de venit din cauza deturnării de comerţ
IcircNTREBĂRI
IcircNTREBĂRI
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
d) Nivelul de decizie icircn cadrul grupării integraţioniste
Nivelul integuvernamental este larg precumpănitor majoritatea grupărilor integraţioniste nu cunosc alt nivel de decizie decacirct cel interguvernamental pe cacircnd elementele de supranaţionalitate existente icircn anumite grupări sunt aplicabile doar anumitor domenii nu icircntregii palete de domenii acoperite de gruparea respectivă
Nivelul supranaţional cunoaşte cea mai largă sferă de manifestare icircn cadrul UE dar trebuie menţionat că şi aici există numeroase domenii unde statele membre păstează un drept de decizie distinct de cel exercitat la nivelul organelor comunitare (cazul aşa-numitelor competenţe mixte şi naţionale)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
d) Nivelul de decizie icircn cadrul grupării integraţioniste-continuare
competenţa exclusiv supranaţională (aşa-numita competenţă exclusivă) există icircn următoarele domenii
- politica comercială - politica de concurenţă - uniunea (politica) vamală- conservarea resurselor biologice ale mării icircn cadrul politicii
comune icircn domeniul pescuitului- politica monetară pentru ţările din zona euro
Foarte puţine alte grupări integraţioniste s-au ldquodotatrdquo cu organisme supranaţionale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela BalassaUNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Blocurile economice comerciale ndashforme de integrare
Crearea GATT a marcat icircnceputul unei lungi perioade de liberalizare progresivă a comerţului internaţional pe principii nediscriminatori
[1] GATT - Acordul General pentru Tarife și Comerț (The General Agreement on Tariffs and Trade) a fost negociat icircn timpul Conferinței ONU pentru Comerț și Ocuparea forței de muncă și a fost rezultatul eşecului de negociere a guvernelor de a crea Organizația Internaţională a Comerțului (ITO) GATT a fost format icircn 1947 și a durat pacircnă icircn 1994 cacircnd a fost icircnlocuit de către Organizaţia Mondială a Comerţului icircn 1995 Textul original GATT (GATT 1947) este icircncă icircn vigoare icircn cadrul OMC sub rezerva modificărilor GATT din 1994
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Blocurile economice comerciale ndashforme de integrare
Icircn afară de premisele economice şi politice au fost aduşi icircn discuţie chiar factori geografici şi culturali bull GeograficiPaul Krugman apreciază că proximitatea geografică dă naştere unor blocuri comerciale bdquonaturalerdquo create icircntre parteneri care derulează icircntre ei o parte semnificativă din fluxurile lor comercialebullCulturali Samuel Huntington prezintă cultura drept o forţă care uneşte şi divide totodată icircn consecinţă ţările cu afinităţi culturale cooperează economic şi politic iar organizaţiile internaţionale cum ar fi de exemplu Uniunea Europeană formate din state cu trăsături culturale comune au mai mult suces decacirct cele care icircncearcă să transceadă culturile
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Blocurile economice comerciale ndashforme de integrare
Prima este trecerea de la un regionalism icircnchis la unul deschis Multe dintre blocurile comerciale icircnfiinţate icircn anii 60 -70 se bazează pe o politică de substituire a importurilor şi impunerea barierelor externe ridicate
Noul val se caracterizează printr-o deschidere mai mare faţă de exterior şi o disponibilitate mai mare de a susţine decacirct de a controla comerţul internaţional
A doua este apariţia blocurilor comerciale icircn care sunt parteneri atacirct din statele dezvoltare cacirct şi din ţările icircn curs de dezvoltare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa
Elemente definitorii ale diferitelor forme de aranjamente de integrare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
B Efecte locaţionale - Distribuţia spaţială a activităţilor economice icircntre partenerii din cadrul unei grupări integraţioniste
1 Efecte statice
a) Crearea de comerţ
b) Deturnare de comerţ
c) Stimularea consumului
d) Pierderea din icircncasări de taxe vamale
e) Ameliorarea raportului de schimb
2 Efecte dinamice
a) Economii de scală
b) Eficienţa X
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
1 Efecte statice
a) Crearea de comerţ
b) Deturnare de comerţ
c) Stimularea consumului
d) Pierderea din icircncasări de taxe vamale
e) Ameliorarea raportului de schimb
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
a) Crearea de comerţ
bullIcircnlocuirea produselor autohtone (mai) scumpe cu produse importate (mai) ieftine provenite din ţările partenere sunt economisite resurse utilizate pentru satisfacerea nevoilor de consum intern ceea ce reprezintă un cacircştig de bunăstare pentru economia icircn cauză
Conceptele de creare a fost introduse de Jacob Viner (1950)
Avantaj competitiv Mihail Manoilescu- (1891-1950) Theacuteorie du protectionnisme et de leacutechange international - Editura Giard Paris 382 p
Pentru procurarea bunurilor economice arăta Manoilescu ţara agricolă dispunea de două căi posibile 1048707 calea indirectă (sau comercială) care consta icircn importul unor produse cu o productivitate a muncii inferioară mediei naţionale 1048707 calea directă (sau industrială) care consta icircn producerea icircn interiorul ţării a unor mărfuri cu o productivitate a muncii superioară mediei naţionale Pentru a determina dacă o marfă trebuia importată sau produsă icircn ţară era necesar să se compare productivitatea muncii aferente respectivei mărfi cu productivitatea medie naţională
Mihail Manoilescu- (1891-1950) Theacuteorie du protectionnisme et de leacutechange international - Editura
Giard Paris
a) Crearea de comerţ
a) Crearea de comerţ
)lei(granitapesteprodusemarfurilorpretul
)lei(tarainprodusemarfurilorpretulCSCS nomreal
Studiu de cazCursul de schimb nominal 1$=19800 lei preţurile unor mărfuri similare sunt icircn Romacircnia 100 miliarde lei iar icircn SUA 4500000 $ Să se determine cursul de schimb real şi să se explice semnificaţia sa
121lei00000010089
lei000000000100
$0005004
lei000000000100
lei19800
1CSreal
Aceasta icircnseamnă că mărfurile produse icircn Romacircnia au un preţ relativ care reprezintă 112 din preţul mărfii similare americane cea ce arată că mărfurile americane vor fi mai ieftine decacirct cele romacircneşti
2p
1pnomreal I
ICSCS
Ip1 - indicele preţurilor icircn ţara de referinţăIp2 - indicele preţurilor icircn ţara cu care se execută
tranzacţiile
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţ
bull Icircnlocuirea importurilor mai ieftine din restul lumii cu importuri mai scumpe din ţările partenere pierdere de bunăstare pentru economia icircn cauză
bull Icircn plus efectul de deturnare de comerţ este resimţit negativ şi de producătorii din ţările terţe care icircşi pierd din debuşeele de export
Conceptele de creare a fost introduse de Jacob Viner (1950)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţIcircn cazuri particulare crearea şi respectiv deturnarea de
comerţ pot avea efecte opuse celor aşteptate
- crearea de efecte de comerţ poate genera şocuri de ajustare violente
- deturnarea de comerţ poate genera economii de scală care se traduc icircn reducerea costurilor efect repercutat ulterior asupra consumatorilor prin preţuri mai mici
- icircn asemenea cazuri sporul de venit astfel generat icircm cadrul grupării integraţioniste poate duce la creşterea cererii de bunuri şi servicii din ţările terţe
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţEconomii şi dezeconomii de scară
CTMTL Zona I Zona II Zona III
FP
Q
I
I 1 FP
Q
I
I=1
FP
Q
I
I 1
Curba ldquoplicrdquo sau curba ldquoicircnfăşurătoarerdquo
Icircn economie economia de scară (icircn engleză economies of scale) este un termen ce descrie ceea ce se icircntacircmplă atunci cacircnd cantitățile de factori utilizați icircn producție cresc bull Mai concret o icircntreprindere icircși reduce costurile unitare producacircnd mai multe bunuri sau servicii și pe măsură ce crește producția costurile medii scad prin repartizarea costurilor fixe asupra unei producții mai mari
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
c) Stimularea consumului
bull Graţie scăderii preţurilor interne ca urmare a reducerii barierelor la import consumul va creşte
bull Acest surplus al consumatorilor reprezintă un cacircştig de bunăstare pentru ţara importatoare
bull Deoarece consumul suplimentar astfel generat va fi satisfăcut din import acest efect mai este denumit şi expansiune de comerţ (concept introdus de James Meade 1955)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
d) Pierderea din icircncasări din taxe vamale
Acest fenomen are loc icircn două situaţii
-ca urmare a eliminării taxelor vamale percepute asupra importurilor din ţările partenere care s-ar fi efectuat oricum (pentru că exportatorii respectivi erau cei mai competitivi chiar şi icircn raport cu cei din ţările terţe)
- ca urmare a fenomenului de deturnare de comerţ (pentru că importuri din ţări terţe asupra cărora s-ar fi perceput taxe vamale sunt icircnlocuite de importuri din ţări partenere cărora nu li se aplică taxe vamale)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
e) Ameliorarea raportului de schimb
Raportul de schimb = raportul procentual icircntre indicele preţurilor medii de export şi indicele preţurilor medii de import O ameliorare a raportului de schimb are semnificaţia că ţara respectivă trebuie să exporte mai puţin pentru a importa aceeaşi cantitate de mărfuri (sau obţine o cantitate mai mare de mărfuri dim import exportacircnd la fel de mult)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
e) Ameliorarea raportului de schimb
O grupare integraţionistă icircşi poate ameliora raportul de schimb icircn două feluri care pot exista simultan
- spontan ca urmare a efectului de deturnare de comerţ scade cererea pentru importurile din restul lumii deci preţurile acestora se ajustează icircn jos
- deliberat prin manipularea restricţiilor la import (tipic majorarea taxelor vamale)
Condiţia indispensabilă pentru materializarea acestui efect este ca gruparea integraţionistă să fie bdquomarerdquo adică să dispună de o forţă economică suficientă pentru a influenţa semnificativ cererea mondială pentru diverse produse
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Teoria domino a regionalismului [Richard Baldwin 1997]
Odata iniţiată o grupare integraţionistă outsiderii sunt stimulaţi să adere la ea efectele negative pentru terţi (deturnarea de comerţ şisau deteriorarea raportului de schimb) mobilizează forţele acestora in favoarea aderării
Presiunea icircn sensul aderării creşte odata cu dimensiunea blocului comercial cu cacirct acesta este mai mare cu atacirct mai atractivă este participarea pentru outsideri
Icircn consecinţă o singură integrare poate genera runde succesive de extindere (efect multiplicator)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Teoria domino a regionalismului [Richard Baldwin 1997]O ilustrare empirică a acestei teorii o oferă ordinea icircn care au fost organizate referendumurile pentru extinderea din 1995 a UE (Austria Finlanda Suedia Norvegia) icircncepacircnd cu ţările cele mai favorabile aderării tocmai pentru a spori presiunea asupra celor care urmau
Limită se bazează pe ipoteza că bdquoinsideriirdquo nu vor bloca extinderea grupăriiElementul care poate icircnclina balanţa este faptul că reacţia faţă de pierderi potenţiale tinde să fie mai puternică decacirct pentru obţinerea de cacircştiguri potenţiale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Relaţie directă structuri concurenţiale potenţial de creare comerţ mai mare
bull Cu cacirct economiile participante au structuri mai concurenţiale cu atacirct potenţialul de creare de comerţ este mai mare
bullInvers cu cacirct economiile participante sunt mai complementare cu atacirct potenţialul de deturnare de comerţ este mai mare
bull Cu cacirct preţurile interne icircn interiorul grupării integraţioniste sunt mai apropiate de preţurile mondiale cu atacirct potenţialul de creare de comerţ este mai mare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Realizarea de economii de scară posibile graţie lărgirii dimensiunilor pieţelor accesibile bull Aceasta antrenează o reducere a costurilor unitare de producţie şi icircn consecinţă fie consumatorii cacircştigă din preţuri mai reduse fie producătorii cacircştigă de pe urma profiturilor mai maribull Există două tipuri de economii de scară
-economii interne de scală care se materializează prin creşterea dimensiunii unităţii productive -economii externe de scală unde dimensiunea sectorului de activitate generează externalităţi pozitive pentru unităţile productive care acţionează icircn interiorul său (forţă de muncă specializată reţele de cercetare de comercializare etc)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Aceste efecte sunt considerate statice PIB creşte ca urmare a realocării resurselor şi acumulării de capital dar creşterea superioară durează doar pacircnă cacircnd economia receptează integral impactul lor pozitiv
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
2 Efecte dinamice
a) Economii de scală
b) Eficienţa X
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
Decurg din stimulentele pe care le creează grupările integraţioniste icircn direcţia creşterii productivităţii muncii ceea ce pune economia pe o traiectorie durabilă de creştere economică superioară Aceasta poate fi obţinută ca urmare a
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
a) Economiile de scală
Dezvoltarea comerţul permite producătorilor să icircşi mărească volumul producţiei cu consecinţa valorificării unor efecte pozitive
Economii şi dezeconomii de scară
CTMTL Zona I Zona II Zona III
FP
Q
I
I 1 FP
Q
I
I=1
FP
Q
I
I 1
Curba ldquoplicrdquo sau curba ldquoicircnfăşurătoarerdquo
Mai concret o icircntreprindere icircși reduce costurile unitare producacircnd mai multe bunuri sau servicii și pe măsură ce crește producția costurile medii scad prin repartizarea costurilor fixe asupra unei producții mai mari
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
- (termen utilizat de Harvey Leibenstein tot mai frecvent este utilizat conceptul de ameliorare a productivităţii totale a factorilor)
b) Eficienţa X
Se referă la măsura productivităţii muncitorilor icircn condiţiile menţinerii constante a tuturor celorlalte input-uri icircn procesul de producţie inclusiv calificările muncitorilor Concurenţa sporită pe care o generează comerţul necesită ca firmele să răspundă mai prompt la modificarea condiţiilor pe piaţă - Ea stimulează firmele să icircşi icircmbunătăţească performanţa economică prin inovări reducătoare de costuri şi să amelioreze calitatea bunurilor produse Fostul prim-ministru britanic Harold McMillan avea icircn vedere acest gen de efect atunci cacircnd se referea la ldquoduşul recerdquo pe care aderarea ţării sale la CEE l-ar reprezenta pentru icircntreprinderile britanice
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
existenţa mai multor concurenţi face mai dificilă realizarea icircnţelegerilor anticoncurenţiale (carteluri)
-reducerea dispersiei cotelor de piaţă deţinute de firme individuale (tipic acestea pierd din cota de piaţă deţinută local şi cacircştigă cote de piaţă icircn exterior dar icircn cadrul grupării) permite restracircngerea cazurilor de existenţă a unor poziţii dominante (monopoluri)
- se elimină reduce segmentarea pieţelor făcacircnd imposibilă mai dificilă discriminarea de preţ
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
Icircn consecinţă are loc o selecţie naturală firmele necompetitive se icircnchid (ies de pe piaţă) sau se reorganizează (fuziuni achiziţii) iar firme noi intră pe piaţă
Icircn mod normal există un compromis inevitabil icircntre valorificarea economiilor de scară pe de-o parte şi intensitatea climatului concurenţial pe de altă parte
Integrarea economică poate atenua sau chiar evita acest compromis deoarece permite firmelor să fie mai mari (deci să valorifice economiile de scală) fără ca numărul lor să fie mai mic
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
Efecte locaţionale - Distribuţia spaţială a activităţilor economice icircntre partenerii din cadrul unei grupări integraţioniste
bull Icircn mod tipic tara din cadrul grupării al cărei avantaj comparativ este cel mai diferit de media mondială este cea mai ameninţată de efectul de deturnare de comerţ comerţul său va fi reorientat către parteneri din grupare ale căror costuri comparative se situează icircntre cele ale sale şi media mondială
Icircn consecinţă dacă un grup de ţări puţin dezvoltate formează o grupare integraţionistă va exista o tendinţă ca cel mai bdquosăracrdquo membru să sufere o pierdere netă de venit din cauza deturnării de comerţ
IcircNTREBĂRI
IcircNTREBĂRI
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
d) Nivelul de decizie icircn cadrul grupării integraţioniste-continuare
competenţa exclusiv supranaţională (aşa-numita competenţă exclusivă) există icircn următoarele domenii
- politica comercială - politica de concurenţă - uniunea (politica) vamală- conservarea resurselor biologice ale mării icircn cadrul politicii
comune icircn domeniul pescuitului- politica monetară pentru ţările din zona euro
Foarte puţine alte grupări integraţioniste s-au ldquodotatrdquo cu organisme supranaţionale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela BalassaUNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Blocurile economice comerciale ndashforme de integrare
Crearea GATT a marcat icircnceputul unei lungi perioade de liberalizare progresivă a comerţului internaţional pe principii nediscriminatori
[1] GATT - Acordul General pentru Tarife și Comerț (The General Agreement on Tariffs and Trade) a fost negociat icircn timpul Conferinței ONU pentru Comerț și Ocuparea forței de muncă și a fost rezultatul eşecului de negociere a guvernelor de a crea Organizația Internaţională a Comerțului (ITO) GATT a fost format icircn 1947 și a durat pacircnă icircn 1994 cacircnd a fost icircnlocuit de către Organizaţia Mondială a Comerţului icircn 1995 Textul original GATT (GATT 1947) este icircncă icircn vigoare icircn cadrul OMC sub rezerva modificărilor GATT din 1994
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Blocurile economice comerciale ndashforme de integrare
Icircn afară de premisele economice şi politice au fost aduşi icircn discuţie chiar factori geografici şi culturali bull GeograficiPaul Krugman apreciază că proximitatea geografică dă naştere unor blocuri comerciale bdquonaturalerdquo create icircntre parteneri care derulează icircntre ei o parte semnificativă din fluxurile lor comercialebullCulturali Samuel Huntington prezintă cultura drept o forţă care uneşte şi divide totodată icircn consecinţă ţările cu afinităţi culturale cooperează economic şi politic iar organizaţiile internaţionale cum ar fi de exemplu Uniunea Europeană formate din state cu trăsături culturale comune au mai mult suces decacirct cele care icircncearcă să transceadă culturile
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Blocurile economice comerciale ndashforme de integrare
Prima este trecerea de la un regionalism icircnchis la unul deschis Multe dintre blocurile comerciale icircnfiinţate icircn anii 60 -70 se bazează pe o politică de substituire a importurilor şi impunerea barierelor externe ridicate
Noul val se caracterizează printr-o deschidere mai mare faţă de exterior şi o disponibilitate mai mare de a susţine decacirct de a controla comerţul internaţional
A doua este apariţia blocurilor comerciale icircn care sunt parteneri atacirct din statele dezvoltare cacirct şi din ţările icircn curs de dezvoltare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa
Elemente definitorii ale diferitelor forme de aranjamente de integrare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
B Efecte locaţionale - Distribuţia spaţială a activităţilor economice icircntre partenerii din cadrul unei grupări integraţioniste
1 Efecte statice
a) Crearea de comerţ
b) Deturnare de comerţ
c) Stimularea consumului
d) Pierderea din icircncasări de taxe vamale
e) Ameliorarea raportului de schimb
2 Efecte dinamice
a) Economii de scală
b) Eficienţa X
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
1 Efecte statice
a) Crearea de comerţ
b) Deturnare de comerţ
c) Stimularea consumului
d) Pierderea din icircncasări de taxe vamale
e) Ameliorarea raportului de schimb
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
a) Crearea de comerţ
bullIcircnlocuirea produselor autohtone (mai) scumpe cu produse importate (mai) ieftine provenite din ţările partenere sunt economisite resurse utilizate pentru satisfacerea nevoilor de consum intern ceea ce reprezintă un cacircştig de bunăstare pentru economia icircn cauză
Conceptele de creare a fost introduse de Jacob Viner (1950)
Avantaj competitiv Mihail Manoilescu- (1891-1950) Theacuteorie du protectionnisme et de leacutechange international - Editura Giard Paris 382 p
Pentru procurarea bunurilor economice arăta Manoilescu ţara agricolă dispunea de două căi posibile 1048707 calea indirectă (sau comercială) care consta icircn importul unor produse cu o productivitate a muncii inferioară mediei naţionale 1048707 calea directă (sau industrială) care consta icircn producerea icircn interiorul ţării a unor mărfuri cu o productivitate a muncii superioară mediei naţionale Pentru a determina dacă o marfă trebuia importată sau produsă icircn ţară era necesar să se compare productivitatea muncii aferente respectivei mărfi cu productivitatea medie naţională
Mihail Manoilescu- (1891-1950) Theacuteorie du protectionnisme et de leacutechange international - Editura
Giard Paris
a) Crearea de comerţ
a) Crearea de comerţ
)lei(granitapesteprodusemarfurilorpretul
)lei(tarainprodusemarfurilorpretulCSCS nomreal
Studiu de cazCursul de schimb nominal 1$=19800 lei preţurile unor mărfuri similare sunt icircn Romacircnia 100 miliarde lei iar icircn SUA 4500000 $ Să se determine cursul de schimb real şi să se explice semnificaţia sa
121lei00000010089
lei000000000100
$0005004
lei000000000100
lei19800
1CSreal
Aceasta icircnseamnă că mărfurile produse icircn Romacircnia au un preţ relativ care reprezintă 112 din preţul mărfii similare americane cea ce arată că mărfurile americane vor fi mai ieftine decacirct cele romacircneşti
2p
1pnomreal I
ICSCS
Ip1 - indicele preţurilor icircn ţara de referinţăIp2 - indicele preţurilor icircn ţara cu care se execută
tranzacţiile
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţ
bull Icircnlocuirea importurilor mai ieftine din restul lumii cu importuri mai scumpe din ţările partenere pierdere de bunăstare pentru economia icircn cauză
bull Icircn plus efectul de deturnare de comerţ este resimţit negativ şi de producătorii din ţările terţe care icircşi pierd din debuşeele de export
Conceptele de creare a fost introduse de Jacob Viner (1950)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţIcircn cazuri particulare crearea şi respectiv deturnarea de
comerţ pot avea efecte opuse celor aşteptate
- crearea de efecte de comerţ poate genera şocuri de ajustare violente
- deturnarea de comerţ poate genera economii de scală care se traduc icircn reducerea costurilor efect repercutat ulterior asupra consumatorilor prin preţuri mai mici
- icircn asemenea cazuri sporul de venit astfel generat icircm cadrul grupării integraţioniste poate duce la creşterea cererii de bunuri şi servicii din ţările terţe
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţEconomii şi dezeconomii de scară
CTMTL Zona I Zona II Zona III
FP
Q
I
I 1 FP
Q
I
I=1
FP
Q
I
I 1
Curba ldquoplicrdquo sau curba ldquoicircnfăşurătoarerdquo
Icircn economie economia de scară (icircn engleză economies of scale) este un termen ce descrie ceea ce se icircntacircmplă atunci cacircnd cantitățile de factori utilizați icircn producție cresc bull Mai concret o icircntreprindere icircși reduce costurile unitare producacircnd mai multe bunuri sau servicii și pe măsură ce crește producția costurile medii scad prin repartizarea costurilor fixe asupra unei producții mai mari
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
c) Stimularea consumului
bull Graţie scăderii preţurilor interne ca urmare a reducerii barierelor la import consumul va creşte
bull Acest surplus al consumatorilor reprezintă un cacircştig de bunăstare pentru ţara importatoare
bull Deoarece consumul suplimentar astfel generat va fi satisfăcut din import acest efect mai este denumit şi expansiune de comerţ (concept introdus de James Meade 1955)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
d) Pierderea din icircncasări din taxe vamale
Acest fenomen are loc icircn două situaţii
-ca urmare a eliminării taxelor vamale percepute asupra importurilor din ţările partenere care s-ar fi efectuat oricum (pentru că exportatorii respectivi erau cei mai competitivi chiar şi icircn raport cu cei din ţările terţe)
- ca urmare a fenomenului de deturnare de comerţ (pentru că importuri din ţări terţe asupra cărora s-ar fi perceput taxe vamale sunt icircnlocuite de importuri din ţări partenere cărora nu li se aplică taxe vamale)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
e) Ameliorarea raportului de schimb
Raportul de schimb = raportul procentual icircntre indicele preţurilor medii de export şi indicele preţurilor medii de import O ameliorare a raportului de schimb are semnificaţia că ţara respectivă trebuie să exporte mai puţin pentru a importa aceeaşi cantitate de mărfuri (sau obţine o cantitate mai mare de mărfuri dim import exportacircnd la fel de mult)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
e) Ameliorarea raportului de schimb
O grupare integraţionistă icircşi poate ameliora raportul de schimb icircn două feluri care pot exista simultan
- spontan ca urmare a efectului de deturnare de comerţ scade cererea pentru importurile din restul lumii deci preţurile acestora se ajustează icircn jos
- deliberat prin manipularea restricţiilor la import (tipic majorarea taxelor vamale)
Condiţia indispensabilă pentru materializarea acestui efect este ca gruparea integraţionistă să fie bdquomarerdquo adică să dispună de o forţă economică suficientă pentru a influenţa semnificativ cererea mondială pentru diverse produse
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Teoria domino a regionalismului [Richard Baldwin 1997]
Odata iniţiată o grupare integraţionistă outsiderii sunt stimulaţi să adere la ea efectele negative pentru terţi (deturnarea de comerţ şisau deteriorarea raportului de schimb) mobilizează forţele acestora in favoarea aderării
Presiunea icircn sensul aderării creşte odata cu dimensiunea blocului comercial cu cacirct acesta este mai mare cu atacirct mai atractivă este participarea pentru outsideri
Icircn consecinţă o singură integrare poate genera runde succesive de extindere (efect multiplicator)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Teoria domino a regionalismului [Richard Baldwin 1997]O ilustrare empirică a acestei teorii o oferă ordinea icircn care au fost organizate referendumurile pentru extinderea din 1995 a UE (Austria Finlanda Suedia Norvegia) icircncepacircnd cu ţările cele mai favorabile aderării tocmai pentru a spori presiunea asupra celor care urmau
Limită se bazează pe ipoteza că bdquoinsideriirdquo nu vor bloca extinderea grupăriiElementul care poate icircnclina balanţa este faptul că reacţia faţă de pierderi potenţiale tinde să fie mai puternică decacirct pentru obţinerea de cacircştiguri potenţiale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Relaţie directă structuri concurenţiale potenţial de creare comerţ mai mare
bull Cu cacirct economiile participante au structuri mai concurenţiale cu atacirct potenţialul de creare de comerţ este mai mare
bullInvers cu cacirct economiile participante sunt mai complementare cu atacirct potenţialul de deturnare de comerţ este mai mare
bull Cu cacirct preţurile interne icircn interiorul grupării integraţioniste sunt mai apropiate de preţurile mondiale cu atacirct potenţialul de creare de comerţ este mai mare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Realizarea de economii de scară posibile graţie lărgirii dimensiunilor pieţelor accesibile bull Aceasta antrenează o reducere a costurilor unitare de producţie şi icircn consecinţă fie consumatorii cacircştigă din preţuri mai reduse fie producătorii cacircştigă de pe urma profiturilor mai maribull Există două tipuri de economii de scară
-economii interne de scală care se materializează prin creşterea dimensiunii unităţii productive -economii externe de scală unde dimensiunea sectorului de activitate generează externalităţi pozitive pentru unităţile productive care acţionează icircn interiorul său (forţă de muncă specializată reţele de cercetare de comercializare etc)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Aceste efecte sunt considerate statice PIB creşte ca urmare a realocării resurselor şi acumulării de capital dar creşterea superioară durează doar pacircnă cacircnd economia receptează integral impactul lor pozitiv
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
2 Efecte dinamice
a) Economii de scală
b) Eficienţa X
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
Decurg din stimulentele pe care le creează grupările integraţioniste icircn direcţia creşterii productivităţii muncii ceea ce pune economia pe o traiectorie durabilă de creştere economică superioară Aceasta poate fi obţinută ca urmare a
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
a) Economiile de scală
Dezvoltarea comerţul permite producătorilor să icircşi mărească volumul producţiei cu consecinţa valorificării unor efecte pozitive
Economii şi dezeconomii de scară
CTMTL Zona I Zona II Zona III
FP
Q
I
I 1 FP
Q
I
I=1
FP
Q
I
I 1
Curba ldquoplicrdquo sau curba ldquoicircnfăşurătoarerdquo
Mai concret o icircntreprindere icircși reduce costurile unitare producacircnd mai multe bunuri sau servicii și pe măsură ce crește producția costurile medii scad prin repartizarea costurilor fixe asupra unei producții mai mari
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
- (termen utilizat de Harvey Leibenstein tot mai frecvent este utilizat conceptul de ameliorare a productivităţii totale a factorilor)
b) Eficienţa X
Se referă la măsura productivităţii muncitorilor icircn condiţiile menţinerii constante a tuturor celorlalte input-uri icircn procesul de producţie inclusiv calificările muncitorilor Concurenţa sporită pe care o generează comerţul necesită ca firmele să răspundă mai prompt la modificarea condiţiilor pe piaţă - Ea stimulează firmele să icircşi icircmbunătăţească performanţa economică prin inovări reducătoare de costuri şi să amelioreze calitatea bunurilor produse Fostul prim-ministru britanic Harold McMillan avea icircn vedere acest gen de efect atunci cacircnd se referea la ldquoduşul recerdquo pe care aderarea ţării sale la CEE l-ar reprezenta pentru icircntreprinderile britanice
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
existenţa mai multor concurenţi face mai dificilă realizarea icircnţelegerilor anticoncurenţiale (carteluri)
-reducerea dispersiei cotelor de piaţă deţinute de firme individuale (tipic acestea pierd din cota de piaţă deţinută local şi cacircştigă cote de piaţă icircn exterior dar icircn cadrul grupării) permite restracircngerea cazurilor de existenţă a unor poziţii dominante (monopoluri)
- se elimină reduce segmentarea pieţelor făcacircnd imposibilă mai dificilă discriminarea de preţ
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
Icircn consecinţă are loc o selecţie naturală firmele necompetitive se icircnchid (ies de pe piaţă) sau se reorganizează (fuziuni achiziţii) iar firme noi intră pe piaţă
Icircn mod normal există un compromis inevitabil icircntre valorificarea economiilor de scară pe de-o parte şi intensitatea climatului concurenţial pe de altă parte
Integrarea economică poate atenua sau chiar evita acest compromis deoarece permite firmelor să fie mai mari (deci să valorifice economiile de scală) fără ca numărul lor să fie mai mic
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
Efecte locaţionale - Distribuţia spaţială a activităţilor economice icircntre partenerii din cadrul unei grupări integraţioniste
bull Icircn mod tipic tara din cadrul grupării al cărei avantaj comparativ este cel mai diferit de media mondială este cea mai ameninţată de efectul de deturnare de comerţ comerţul său va fi reorientat către parteneri din grupare ale căror costuri comparative se situează icircntre cele ale sale şi media mondială
Icircn consecinţă dacă un grup de ţări puţin dezvoltate formează o grupare integraţionistă va exista o tendinţă ca cel mai bdquosăracrdquo membru să sufere o pierdere netă de venit din cauza deturnării de comerţ
IcircNTREBĂRI
IcircNTREBĂRI
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela BalassaUNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Blocurile economice comerciale ndashforme de integrare
Crearea GATT a marcat icircnceputul unei lungi perioade de liberalizare progresivă a comerţului internaţional pe principii nediscriminatori
[1] GATT - Acordul General pentru Tarife și Comerț (The General Agreement on Tariffs and Trade) a fost negociat icircn timpul Conferinței ONU pentru Comerț și Ocuparea forței de muncă și a fost rezultatul eşecului de negociere a guvernelor de a crea Organizația Internaţională a Comerțului (ITO) GATT a fost format icircn 1947 și a durat pacircnă icircn 1994 cacircnd a fost icircnlocuit de către Organizaţia Mondială a Comerţului icircn 1995 Textul original GATT (GATT 1947) este icircncă icircn vigoare icircn cadrul OMC sub rezerva modificărilor GATT din 1994
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Blocurile economice comerciale ndashforme de integrare
Icircn afară de premisele economice şi politice au fost aduşi icircn discuţie chiar factori geografici şi culturali bull GeograficiPaul Krugman apreciază că proximitatea geografică dă naştere unor blocuri comerciale bdquonaturalerdquo create icircntre parteneri care derulează icircntre ei o parte semnificativă din fluxurile lor comercialebullCulturali Samuel Huntington prezintă cultura drept o forţă care uneşte şi divide totodată icircn consecinţă ţările cu afinităţi culturale cooperează economic şi politic iar organizaţiile internaţionale cum ar fi de exemplu Uniunea Europeană formate din state cu trăsături culturale comune au mai mult suces decacirct cele care icircncearcă să transceadă culturile
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Blocurile economice comerciale ndashforme de integrare
Prima este trecerea de la un regionalism icircnchis la unul deschis Multe dintre blocurile comerciale icircnfiinţate icircn anii 60 -70 se bazează pe o politică de substituire a importurilor şi impunerea barierelor externe ridicate
Noul val se caracterizează printr-o deschidere mai mare faţă de exterior şi o disponibilitate mai mare de a susţine decacirct de a controla comerţul internaţional
A doua este apariţia blocurilor comerciale icircn care sunt parteneri atacirct din statele dezvoltare cacirct şi din ţările icircn curs de dezvoltare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa
Elemente definitorii ale diferitelor forme de aranjamente de integrare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
B Efecte locaţionale - Distribuţia spaţială a activităţilor economice icircntre partenerii din cadrul unei grupări integraţioniste
1 Efecte statice
a) Crearea de comerţ
b) Deturnare de comerţ
c) Stimularea consumului
d) Pierderea din icircncasări de taxe vamale
e) Ameliorarea raportului de schimb
2 Efecte dinamice
a) Economii de scală
b) Eficienţa X
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
1 Efecte statice
a) Crearea de comerţ
b) Deturnare de comerţ
c) Stimularea consumului
d) Pierderea din icircncasări de taxe vamale
e) Ameliorarea raportului de schimb
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
a) Crearea de comerţ
bullIcircnlocuirea produselor autohtone (mai) scumpe cu produse importate (mai) ieftine provenite din ţările partenere sunt economisite resurse utilizate pentru satisfacerea nevoilor de consum intern ceea ce reprezintă un cacircştig de bunăstare pentru economia icircn cauză
Conceptele de creare a fost introduse de Jacob Viner (1950)
Avantaj competitiv Mihail Manoilescu- (1891-1950) Theacuteorie du protectionnisme et de leacutechange international - Editura Giard Paris 382 p
Pentru procurarea bunurilor economice arăta Manoilescu ţara agricolă dispunea de două căi posibile 1048707 calea indirectă (sau comercială) care consta icircn importul unor produse cu o productivitate a muncii inferioară mediei naţionale 1048707 calea directă (sau industrială) care consta icircn producerea icircn interiorul ţării a unor mărfuri cu o productivitate a muncii superioară mediei naţionale Pentru a determina dacă o marfă trebuia importată sau produsă icircn ţară era necesar să se compare productivitatea muncii aferente respectivei mărfi cu productivitatea medie naţională
Mihail Manoilescu- (1891-1950) Theacuteorie du protectionnisme et de leacutechange international - Editura
Giard Paris
a) Crearea de comerţ
a) Crearea de comerţ
)lei(granitapesteprodusemarfurilorpretul
)lei(tarainprodusemarfurilorpretulCSCS nomreal
Studiu de cazCursul de schimb nominal 1$=19800 lei preţurile unor mărfuri similare sunt icircn Romacircnia 100 miliarde lei iar icircn SUA 4500000 $ Să se determine cursul de schimb real şi să se explice semnificaţia sa
121lei00000010089
lei000000000100
$0005004
lei000000000100
lei19800
1CSreal
Aceasta icircnseamnă că mărfurile produse icircn Romacircnia au un preţ relativ care reprezintă 112 din preţul mărfii similare americane cea ce arată că mărfurile americane vor fi mai ieftine decacirct cele romacircneşti
2p
1pnomreal I
ICSCS
Ip1 - indicele preţurilor icircn ţara de referinţăIp2 - indicele preţurilor icircn ţara cu care se execută
tranzacţiile
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţ
bull Icircnlocuirea importurilor mai ieftine din restul lumii cu importuri mai scumpe din ţările partenere pierdere de bunăstare pentru economia icircn cauză
bull Icircn plus efectul de deturnare de comerţ este resimţit negativ şi de producătorii din ţările terţe care icircşi pierd din debuşeele de export
Conceptele de creare a fost introduse de Jacob Viner (1950)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţIcircn cazuri particulare crearea şi respectiv deturnarea de
comerţ pot avea efecte opuse celor aşteptate
- crearea de efecte de comerţ poate genera şocuri de ajustare violente
- deturnarea de comerţ poate genera economii de scală care se traduc icircn reducerea costurilor efect repercutat ulterior asupra consumatorilor prin preţuri mai mici
- icircn asemenea cazuri sporul de venit astfel generat icircm cadrul grupării integraţioniste poate duce la creşterea cererii de bunuri şi servicii din ţările terţe
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţEconomii şi dezeconomii de scară
CTMTL Zona I Zona II Zona III
FP
Q
I
I 1 FP
Q
I
I=1
FP
Q
I
I 1
Curba ldquoplicrdquo sau curba ldquoicircnfăşurătoarerdquo
Icircn economie economia de scară (icircn engleză economies of scale) este un termen ce descrie ceea ce se icircntacircmplă atunci cacircnd cantitățile de factori utilizați icircn producție cresc bull Mai concret o icircntreprindere icircși reduce costurile unitare producacircnd mai multe bunuri sau servicii și pe măsură ce crește producția costurile medii scad prin repartizarea costurilor fixe asupra unei producții mai mari
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
c) Stimularea consumului
bull Graţie scăderii preţurilor interne ca urmare a reducerii barierelor la import consumul va creşte
bull Acest surplus al consumatorilor reprezintă un cacircştig de bunăstare pentru ţara importatoare
bull Deoarece consumul suplimentar astfel generat va fi satisfăcut din import acest efect mai este denumit şi expansiune de comerţ (concept introdus de James Meade 1955)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
d) Pierderea din icircncasări din taxe vamale
Acest fenomen are loc icircn două situaţii
-ca urmare a eliminării taxelor vamale percepute asupra importurilor din ţările partenere care s-ar fi efectuat oricum (pentru că exportatorii respectivi erau cei mai competitivi chiar şi icircn raport cu cei din ţările terţe)
- ca urmare a fenomenului de deturnare de comerţ (pentru că importuri din ţări terţe asupra cărora s-ar fi perceput taxe vamale sunt icircnlocuite de importuri din ţări partenere cărora nu li se aplică taxe vamale)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
e) Ameliorarea raportului de schimb
Raportul de schimb = raportul procentual icircntre indicele preţurilor medii de export şi indicele preţurilor medii de import O ameliorare a raportului de schimb are semnificaţia că ţara respectivă trebuie să exporte mai puţin pentru a importa aceeaşi cantitate de mărfuri (sau obţine o cantitate mai mare de mărfuri dim import exportacircnd la fel de mult)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
e) Ameliorarea raportului de schimb
O grupare integraţionistă icircşi poate ameliora raportul de schimb icircn două feluri care pot exista simultan
- spontan ca urmare a efectului de deturnare de comerţ scade cererea pentru importurile din restul lumii deci preţurile acestora se ajustează icircn jos
- deliberat prin manipularea restricţiilor la import (tipic majorarea taxelor vamale)
Condiţia indispensabilă pentru materializarea acestui efect este ca gruparea integraţionistă să fie bdquomarerdquo adică să dispună de o forţă economică suficientă pentru a influenţa semnificativ cererea mondială pentru diverse produse
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Teoria domino a regionalismului [Richard Baldwin 1997]
Odata iniţiată o grupare integraţionistă outsiderii sunt stimulaţi să adere la ea efectele negative pentru terţi (deturnarea de comerţ şisau deteriorarea raportului de schimb) mobilizează forţele acestora in favoarea aderării
Presiunea icircn sensul aderării creşte odata cu dimensiunea blocului comercial cu cacirct acesta este mai mare cu atacirct mai atractivă este participarea pentru outsideri
Icircn consecinţă o singură integrare poate genera runde succesive de extindere (efect multiplicator)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Teoria domino a regionalismului [Richard Baldwin 1997]O ilustrare empirică a acestei teorii o oferă ordinea icircn care au fost organizate referendumurile pentru extinderea din 1995 a UE (Austria Finlanda Suedia Norvegia) icircncepacircnd cu ţările cele mai favorabile aderării tocmai pentru a spori presiunea asupra celor care urmau
Limită se bazează pe ipoteza că bdquoinsideriirdquo nu vor bloca extinderea grupăriiElementul care poate icircnclina balanţa este faptul că reacţia faţă de pierderi potenţiale tinde să fie mai puternică decacirct pentru obţinerea de cacircştiguri potenţiale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Relaţie directă structuri concurenţiale potenţial de creare comerţ mai mare
bull Cu cacirct economiile participante au structuri mai concurenţiale cu atacirct potenţialul de creare de comerţ este mai mare
bullInvers cu cacirct economiile participante sunt mai complementare cu atacirct potenţialul de deturnare de comerţ este mai mare
bull Cu cacirct preţurile interne icircn interiorul grupării integraţioniste sunt mai apropiate de preţurile mondiale cu atacirct potenţialul de creare de comerţ este mai mare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Realizarea de economii de scară posibile graţie lărgirii dimensiunilor pieţelor accesibile bull Aceasta antrenează o reducere a costurilor unitare de producţie şi icircn consecinţă fie consumatorii cacircştigă din preţuri mai reduse fie producătorii cacircştigă de pe urma profiturilor mai maribull Există două tipuri de economii de scară
-economii interne de scală care se materializează prin creşterea dimensiunii unităţii productive -economii externe de scală unde dimensiunea sectorului de activitate generează externalităţi pozitive pentru unităţile productive care acţionează icircn interiorul său (forţă de muncă specializată reţele de cercetare de comercializare etc)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Aceste efecte sunt considerate statice PIB creşte ca urmare a realocării resurselor şi acumulării de capital dar creşterea superioară durează doar pacircnă cacircnd economia receptează integral impactul lor pozitiv
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
2 Efecte dinamice
a) Economii de scală
b) Eficienţa X
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
Decurg din stimulentele pe care le creează grupările integraţioniste icircn direcţia creşterii productivităţii muncii ceea ce pune economia pe o traiectorie durabilă de creştere economică superioară Aceasta poate fi obţinută ca urmare a
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
a) Economiile de scală
Dezvoltarea comerţul permite producătorilor să icircşi mărească volumul producţiei cu consecinţa valorificării unor efecte pozitive
Economii şi dezeconomii de scară
CTMTL Zona I Zona II Zona III
FP
Q
I
I 1 FP
Q
I
I=1
FP
Q
I
I 1
Curba ldquoplicrdquo sau curba ldquoicircnfăşurătoarerdquo
Mai concret o icircntreprindere icircși reduce costurile unitare producacircnd mai multe bunuri sau servicii și pe măsură ce crește producția costurile medii scad prin repartizarea costurilor fixe asupra unei producții mai mari
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
- (termen utilizat de Harvey Leibenstein tot mai frecvent este utilizat conceptul de ameliorare a productivităţii totale a factorilor)
b) Eficienţa X
Se referă la măsura productivităţii muncitorilor icircn condiţiile menţinerii constante a tuturor celorlalte input-uri icircn procesul de producţie inclusiv calificările muncitorilor Concurenţa sporită pe care o generează comerţul necesită ca firmele să răspundă mai prompt la modificarea condiţiilor pe piaţă - Ea stimulează firmele să icircşi icircmbunătăţească performanţa economică prin inovări reducătoare de costuri şi să amelioreze calitatea bunurilor produse Fostul prim-ministru britanic Harold McMillan avea icircn vedere acest gen de efect atunci cacircnd se referea la ldquoduşul recerdquo pe care aderarea ţării sale la CEE l-ar reprezenta pentru icircntreprinderile britanice
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
existenţa mai multor concurenţi face mai dificilă realizarea icircnţelegerilor anticoncurenţiale (carteluri)
-reducerea dispersiei cotelor de piaţă deţinute de firme individuale (tipic acestea pierd din cota de piaţă deţinută local şi cacircştigă cote de piaţă icircn exterior dar icircn cadrul grupării) permite restracircngerea cazurilor de existenţă a unor poziţii dominante (monopoluri)
- se elimină reduce segmentarea pieţelor făcacircnd imposibilă mai dificilă discriminarea de preţ
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
Icircn consecinţă are loc o selecţie naturală firmele necompetitive se icircnchid (ies de pe piaţă) sau se reorganizează (fuziuni achiziţii) iar firme noi intră pe piaţă
Icircn mod normal există un compromis inevitabil icircntre valorificarea economiilor de scară pe de-o parte şi intensitatea climatului concurenţial pe de altă parte
Integrarea economică poate atenua sau chiar evita acest compromis deoarece permite firmelor să fie mai mari (deci să valorifice economiile de scală) fără ca numărul lor să fie mai mic
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
Efecte locaţionale - Distribuţia spaţială a activităţilor economice icircntre partenerii din cadrul unei grupări integraţioniste
bull Icircn mod tipic tara din cadrul grupării al cărei avantaj comparativ este cel mai diferit de media mondială este cea mai ameninţată de efectul de deturnare de comerţ comerţul său va fi reorientat către parteneri din grupare ale căror costuri comparative se situează icircntre cele ale sale şi media mondială
Icircn consecinţă dacă un grup de ţări puţin dezvoltate formează o grupare integraţionistă va exista o tendinţă ca cel mai bdquosăracrdquo membru să sufere o pierdere netă de venit din cauza deturnării de comerţ
IcircNTREBĂRI
IcircNTREBĂRI
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Blocurile economice comerciale ndashforme de integrare
Icircn afară de premisele economice şi politice au fost aduşi icircn discuţie chiar factori geografici şi culturali bull GeograficiPaul Krugman apreciază că proximitatea geografică dă naştere unor blocuri comerciale bdquonaturalerdquo create icircntre parteneri care derulează icircntre ei o parte semnificativă din fluxurile lor comercialebullCulturali Samuel Huntington prezintă cultura drept o forţă care uneşte şi divide totodată icircn consecinţă ţările cu afinităţi culturale cooperează economic şi politic iar organizaţiile internaţionale cum ar fi de exemplu Uniunea Europeană formate din state cu trăsături culturale comune au mai mult suces decacirct cele care icircncearcă să transceadă culturile
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Blocurile economice comerciale ndashforme de integrare
Prima este trecerea de la un regionalism icircnchis la unul deschis Multe dintre blocurile comerciale icircnfiinţate icircn anii 60 -70 se bazează pe o politică de substituire a importurilor şi impunerea barierelor externe ridicate
Noul val se caracterizează printr-o deschidere mai mare faţă de exterior şi o disponibilitate mai mare de a susţine decacirct de a controla comerţul internaţional
A doua este apariţia blocurilor comerciale icircn care sunt parteneri atacirct din statele dezvoltare cacirct şi din ţările icircn curs de dezvoltare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa
Elemente definitorii ale diferitelor forme de aranjamente de integrare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
B Efecte locaţionale - Distribuţia spaţială a activităţilor economice icircntre partenerii din cadrul unei grupări integraţioniste
1 Efecte statice
a) Crearea de comerţ
b) Deturnare de comerţ
c) Stimularea consumului
d) Pierderea din icircncasări de taxe vamale
e) Ameliorarea raportului de schimb
2 Efecte dinamice
a) Economii de scală
b) Eficienţa X
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
1 Efecte statice
a) Crearea de comerţ
b) Deturnare de comerţ
c) Stimularea consumului
d) Pierderea din icircncasări de taxe vamale
e) Ameliorarea raportului de schimb
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
a) Crearea de comerţ
bullIcircnlocuirea produselor autohtone (mai) scumpe cu produse importate (mai) ieftine provenite din ţările partenere sunt economisite resurse utilizate pentru satisfacerea nevoilor de consum intern ceea ce reprezintă un cacircştig de bunăstare pentru economia icircn cauză
Conceptele de creare a fost introduse de Jacob Viner (1950)
Avantaj competitiv Mihail Manoilescu- (1891-1950) Theacuteorie du protectionnisme et de leacutechange international - Editura Giard Paris 382 p
Pentru procurarea bunurilor economice arăta Manoilescu ţara agricolă dispunea de două căi posibile 1048707 calea indirectă (sau comercială) care consta icircn importul unor produse cu o productivitate a muncii inferioară mediei naţionale 1048707 calea directă (sau industrială) care consta icircn producerea icircn interiorul ţării a unor mărfuri cu o productivitate a muncii superioară mediei naţionale Pentru a determina dacă o marfă trebuia importată sau produsă icircn ţară era necesar să se compare productivitatea muncii aferente respectivei mărfi cu productivitatea medie naţională
Mihail Manoilescu- (1891-1950) Theacuteorie du protectionnisme et de leacutechange international - Editura
Giard Paris
a) Crearea de comerţ
a) Crearea de comerţ
)lei(granitapesteprodusemarfurilorpretul
)lei(tarainprodusemarfurilorpretulCSCS nomreal
Studiu de cazCursul de schimb nominal 1$=19800 lei preţurile unor mărfuri similare sunt icircn Romacircnia 100 miliarde lei iar icircn SUA 4500000 $ Să se determine cursul de schimb real şi să se explice semnificaţia sa
121lei00000010089
lei000000000100
$0005004
lei000000000100
lei19800
1CSreal
Aceasta icircnseamnă că mărfurile produse icircn Romacircnia au un preţ relativ care reprezintă 112 din preţul mărfii similare americane cea ce arată că mărfurile americane vor fi mai ieftine decacirct cele romacircneşti
2p
1pnomreal I
ICSCS
Ip1 - indicele preţurilor icircn ţara de referinţăIp2 - indicele preţurilor icircn ţara cu care se execută
tranzacţiile
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţ
bull Icircnlocuirea importurilor mai ieftine din restul lumii cu importuri mai scumpe din ţările partenere pierdere de bunăstare pentru economia icircn cauză
bull Icircn plus efectul de deturnare de comerţ este resimţit negativ şi de producătorii din ţările terţe care icircşi pierd din debuşeele de export
Conceptele de creare a fost introduse de Jacob Viner (1950)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţIcircn cazuri particulare crearea şi respectiv deturnarea de
comerţ pot avea efecte opuse celor aşteptate
- crearea de efecte de comerţ poate genera şocuri de ajustare violente
- deturnarea de comerţ poate genera economii de scală care se traduc icircn reducerea costurilor efect repercutat ulterior asupra consumatorilor prin preţuri mai mici
- icircn asemenea cazuri sporul de venit astfel generat icircm cadrul grupării integraţioniste poate duce la creşterea cererii de bunuri şi servicii din ţările terţe
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţEconomii şi dezeconomii de scară
CTMTL Zona I Zona II Zona III
FP
Q
I
I 1 FP
Q
I
I=1
FP
Q
I
I 1
Curba ldquoplicrdquo sau curba ldquoicircnfăşurătoarerdquo
Icircn economie economia de scară (icircn engleză economies of scale) este un termen ce descrie ceea ce se icircntacircmplă atunci cacircnd cantitățile de factori utilizați icircn producție cresc bull Mai concret o icircntreprindere icircși reduce costurile unitare producacircnd mai multe bunuri sau servicii și pe măsură ce crește producția costurile medii scad prin repartizarea costurilor fixe asupra unei producții mai mari
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
c) Stimularea consumului
bull Graţie scăderii preţurilor interne ca urmare a reducerii barierelor la import consumul va creşte
bull Acest surplus al consumatorilor reprezintă un cacircştig de bunăstare pentru ţara importatoare
bull Deoarece consumul suplimentar astfel generat va fi satisfăcut din import acest efect mai este denumit şi expansiune de comerţ (concept introdus de James Meade 1955)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
d) Pierderea din icircncasări din taxe vamale
Acest fenomen are loc icircn două situaţii
-ca urmare a eliminării taxelor vamale percepute asupra importurilor din ţările partenere care s-ar fi efectuat oricum (pentru că exportatorii respectivi erau cei mai competitivi chiar şi icircn raport cu cei din ţările terţe)
- ca urmare a fenomenului de deturnare de comerţ (pentru că importuri din ţări terţe asupra cărora s-ar fi perceput taxe vamale sunt icircnlocuite de importuri din ţări partenere cărora nu li se aplică taxe vamale)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
e) Ameliorarea raportului de schimb
Raportul de schimb = raportul procentual icircntre indicele preţurilor medii de export şi indicele preţurilor medii de import O ameliorare a raportului de schimb are semnificaţia că ţara respectivă trebuie să exporte mai puţin pentru a importa aceeaşi cantitate de mărfuri (sau obţine o cantitate mai mare de mărfuri dim import exportacircnd la fel de mult)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
e) Ameliorarea raportului de schimb
O grupare integraţionistă icircşi poate ameliora raportul de schimb icircn două feluri care pot exista simultan
- spontan ca urmare a efectului de deturnare de comerţ scade cererea pentru importurile din restul lumii deci preţurile acestora se ajustează icircn jos
- deliberat prin manipularea restricţiilor la import (tipic majorarea taxelor vamale)
Condiţia indispensabilă pentru materializarea acestui efect este ca gruparea integraţionistă să fie bdquomarerdquo adică să dispună de o forţă economică suficientă pentru a influenţa semnificativ cererea mondială pentru diverse produse
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Teoria domino a regionalismului [Richard Baldwin 1997]
Odata iniţiată o grupare integraţionistă outsiderii sunt stimulaţi să adere la ea efectele negative pentru terţi (deturnarea de comerţ şisau deteriorarea raportului de schimb) mobilizează forţele acestora in favoarea aderării
Presiunea icircn sensul aderării creşte odata cu dimensiunea blocului comercial cu cacirct acesta este mai mare cu atacirct mai atractivă este participarea pentru outsideri
Icircn consecinţă o singură integrare poate genera runde succesive de extindere (efect multiplicator)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Teoria domino a regionalismului [Richard Baldwin 1997]O ilustrare empirică a acestei teorii o oferă ordinea icircn care au fost organizate referendumurile pentru extinderea din 1995 a UE (Austria Finlanda Suedia Norvegia) icircncepacircnd cu ţările cele mai favorabile aderării tocmai pentru a spori presiunea asupra celor care urmau
Limită se bazează pe ipoteza că bdquoinsideriirdquo nu vor bloca extinderea grupăriiElementul care poate icircnclina balanţa este faptul că reacţia faţă de pierderi potenţiale tinde să fie mai puternică decacirct pentru obţinerea de cacircştiguri potenţiale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Relaţie directă structuri concurenţiale potenţial de creare comerţ mai mare
bull Cu cacirct economiile participante au structuri mai concurenţiale cu atacirct potenţialul de creare de comerţ este mai mare
bullInvers cu cacirct economiile participante sunt mai complementare cu atacirct potenţialul de deturnare de comerţ este mai mare
bull Cu cacirct preţurile interne icircn interiorul grupării integraţioniste sunt mai apropiate de preţurile mondiale cu atacirct potenţialul de creare de comerţ este mai mare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Realizarea de economii de scară posibile graţie lărgirii dimensiunilor pieţelor accesibile bull Aceasta antrenează o reducere a costurilor unitare de producţie şi icircn consecinţă fie consumatorii cacircştigă din preţuri mai reduse fie producătorii cacircştigă de pe urma profiturilor mai maribull Există două tipuri de economii de scară
-economii interne de scală care se materializează prin creşterea dimensiunii unităţii productive -economii externe de scală unde dimensiunea sectorului de activitate generează externalităţi pozitive pentru unităţile productive care acţionează icircn interiorul său (forţă de muncă specializată reţele de cercetare de comercializare etc)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Aceste efecte sunt considerate statice PIB creşte ca urmare a realocării resurselor şi acumulării de capital dar creşterea superioară durează doar pacircnă cacircnd economia receptează integral impactul lor pozitiv
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
2 Efecte dinamice
a) Economii de scală
b) Eficienţa X
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
Decurg din stimulentele pe care le creează grupările integraţioniste icircn direcţia creşterii productivităţii muncii ceea ce pune economia pe o traiectorie durabilă de creştere economică superioară Aceasta poate fi obţinută ca urmare a
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
a) Economiile de scală
Dezvoltarea comerţul permite producătorilor să icircşi mărească volumul producţiei cu consecinţa valorificării unor efecte pozitive
Economii şi dezeconomii de scară
CTMTL Zona I Zona II Zona III
FP
Q
I
I 1 FP
Q
I
I=1
FP
Q
I
I 1
Curba ldquoplicrdquo sau curba ldquoicircnfăşurătoarerdquo
Mai concret o icircntreprindere icircși reduce costurile unitare producacircnd mai multe bunuri sau servicii și pe măsură ce crește producția costurile medii scad prin repartizarea costurilor fixe asupra unei producții mai mari
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
- (termen utilizat de Harvey Leibenstein tot mai frecvent este utilizat conceptul de ameliorare a productivităţii totale a factorilor)
b) Eficienţa X
Se referă la măsura productivităţii muncitorilor icircn condiţiile menţinerii constante a tuturor celorlalte input-uri icircn procesul de producţie inclusiv calificările muncitorilor Concurenţa sporită pe care o generează comerţul necesită ca firmele să răspundă mai prompt la modificarea condiţiilor pe piaţă - Ea stimulează firmele să icircşi icircmbunătăţească performanţa economică prin inovări reducătoare de costuri şi să amelioreze calitatea bunurilor produse Fostul prim-ministru britanic Harold McMillan avea icircn vedere acest gen de efect atunci cacircnd se referea la ldquoduşul recerdquo pe care aderarea ţării sale la CEE l-ar reprezenta pentru icircntreprinderile britanice
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
existenţa mai multor concurenţi face mai dificilă realizarea icircnţelegerilor anticoncurenţiale (carteluri)
-reducerea dispersiei cotelor de piaţă deţinute de firme individuale (tipic acestea pierd din cota de piaţă deţinută local şi cacircştigă cote de piaţă icircn exterior dar icircn cadrul grupării) permite restracircngerea cazurilor de existenţă a unor poziţii dominante (monopoluri)
- se elimină reduce segmentarea pieţelor făcacircnd imposibilă mai dificilă discriminarea de preţ
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
Icircn consecinţă are loc o selecţie naturală firmele necompetitive se icircnchid (ies de pe piaţă) sau se reorganizează (fuziuni achiziţii) iar firme noi intră pe piaţă
Icircn mod normal există un compromis inevitabil icircntre valorificarea economiilor de scară pe de-o parte şi intensitatea climatului concurenţial pe de altă parte
Integrarea economică poate atenua sau chiar evita acest compromis deoarece permite firmelor să fie mai mari (deci să valorifice economiile de scală) fără ca numărul lor să fie mai mic
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
Efecte locaţionale - Distribuţia spaţială a activităţilor economice icircntre partenerii din cadrul unei grupări integraţioniste
bull Icircn mod tipic tara din cadrul grupării al cărei avantaj comparativ este cel mai diferit de media mondială este cea mai ameninţată de efectul de deturnare de comerţ comerţul său va fi reorientat către parteneri din grupare ale căror costuri comparative se situează icircntre cele ale sale şi media mondială
Icircn consecinţă dacă un grup de ţări puţin dezvoltate formează o grupare integraţionistă va exista o tendinţă ca cel mai bdquosăracrdquo membru să sufere o pierdere netă de venit din cauza deturnării de comerţ
IcircNTREBĂRI
IcircNTREBĂRI
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa UNIUNEA ECONOMICĂ (şi monetară)
Blocurile economice comerciale ndashforme de integrare
Prima este trecerea de la un regionalism icircnchis la unul deschis Multe dintre blocurile comerciale icircnfiinţate icircn anii 60 -70 se bazează pe o politică de substituire a importurilor şi impunerea barierelor externe ridicate
Noul val se caracterizează printr-o deschidere mai mare faţă de exterior şi o disponibilitate mai mare de a susţine decacirct de a controla comerţul internaţional
A doua este apariţia blocurilor comerciale icircn care sunt parteneri atacirct din statele dezvoltare cacirct şi din ţările icircn curs de dezvoltare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa
Elemente definitorii ale diferitelor forme de aranjamente de integrare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
B Efecte locaţionale - Distribuţia spaţială a activităţilor economice icircntre partenerii din cadrul unei grupări integraţioniste
1 Efecte statice
a) Crearea de comerţ
b) Deturnare de comerţ
c) Stimularea consumului
d) Pierderea din icircncasări de taxe vamale
e) Ameliorarea raportului de schimb
2 Efecte dinamice
a) Economii de scală
b) Eficienţa X
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
1 Efecte statice
a) Crearea de comerţ
b) Deturnare de comerţ
c) Stimularea consumului
d) Pierderea din icircncasări de taxe vamale
e) Ameliorarea raportului de schimb
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
a) Crearea de comerţ
bullIcircnlocuirea produselor autohtone (mai) scumpe cu produse importate (mai) ieftine provenite din ţările partenere sunt economisite resurse utilizate pentru satisfacerea nevoilor de consum intern ceea ce reprezintă un cacircştig de bunăstare pentru economia icircn cauză
Conceptele de creare a fost introduse de Jacob Viner (1950)
Avantaj competitiv Mihail Manoilescu- (1891-1950) Theacuteorie du protectionnisme et de leacutechange international - Editura Giard Paris 382 p
Pentru procurarea bunurilor economice arăta Manoilescu ţara agricolă dispunea de două căi posibile 1048707 calea indirectă (sau comercială) care consta icircn importul unor produse cu o productivitate a muncii inferioară mediei naţionale 1048707 calea directă (sau industrială) care consta icircn producerea icircn interiorul ţării a unor mărfuri cu o productivitate a muncii superioară mediei naţionale Pentru a determina dacă o marfă trebuia importată sau produsă icircn ţară era necesar să se compare productivitatea muncii aferente respectivei mărfi cu productivitatea medie naţională
Mihail Manoilescu- (1891-1950) Theacuteorie du protectionnisme et de leacutechange international - Editura
Giard Paris
a) Crearea de comerţ
a) Crearea de comerţ
)lei(granitapesteprodusemarfurilorpretul
)lei(tarainprodusemarfurilorpretulCSCS nomreal
Studiu de cazCursul de schimb nominal 1$=19800 lei preţurile unor mărfuri similare sunt icircn Romacircnia 100 miliarde lei iar icircn SUA 4500000 $ Să se determine cursul de schimb real şi să se explice semnificaţia sa
121lei00000010089
lei000000000100
$0005004
lei000000000100
lei19800
1CSreal
Aceasta icircnseamnă că mărfurile produse icircn Romacircnia au un preţ relativ care reprezintă 112 din preţul mărfii similare americane cea ce arată că mărfurile americane vor fi mai ieftine decacirct cele romacircneşti
2p
1pnomreal I
ICSCS
Ip1 - indicele preţurilor icircn ţara de referinţăIp2 - indicele preţurilor icircn ţara cu care se execută
tranzacţiile
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţ
bull Icircnlocuirea importurilor mai ieftine din restul lumii cu importuri mai scumpe din ţările partenere pierdere de bunăstare pentru economia icircn cauză
bull Icircn plus efectul de deturnare de comerţ este resimţit negativ şi de producătorii din ţările terţe care icircşi pierd din debuşeele de export
Conceptele de creare a fost introduse de Jacob Viner (1950)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţIcircn cazuri particulare crearea şi respectiv deturnarea de
comerţ pot avea efecte opuse celor aşteptate
- crearea de efecte de comerţ poate genera şocuri de ajustare violente
- deturnarea de comerţ poate genera economii de scală care se traduc icircn reducerea costurilor efect repercutat ulterior asupra consumatorilor prin preţuri mai mici
- icircn asemenea cazuri sporul de venit astfel generat icircm cadrul grupării integraţioniste poate duce la creşterea cererii de bunuri şi servicii din ţările terţe
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţEconomii şi dezeconomii de scară
CTMTL Zona I Zona II Zona III
FP
Q
I
I 1 FP
Q
I
I=1
FP
Q
I
I 1
Curba ldquoplicrdquo sau curba ldquoicircnfăşurătoarerdquo
Icircn economie economia de scară (icircn engleză economies of scale) este un termen ce descrie ceea ce se icircntacircmplă atunci cacircnd cantitățile de factori utilizați icircn producție cresc bull Mai concret o icircntreprindere icircși reduce costurile unitare producacircnd mai multe bunuri sau servicii și pe măsură ce crește producția costurile medii scad prin repartizarea costurilor fixe asupra unei producții mai mari
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
c) Stimularea consumului
bull Graţie scăderii preţurilor interne ca urmare a reducerii barierelor la import consumul va creşte
bull Acest surplus al consumatorilor reprezintă un cacircştig de bunăstare pentru ţara importatoare
bull Deoarece consumul suplimentar astfel generat va fi satisfăcut din import acest efect mai este denumit şi expansiune de comerţ (concept introdus de James Meade 1955)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
d) Pierderea din icircncasări din taxe vamale
Acest fenomen are loc icircn două situaţii
-ca urmare a eliminării taxelor vamale percepute asupra importurilor din ţările partenere care s-ar fi efectuat oricum (pentru că exportatorii respectivi erau cei mai competitivi chiar şi icircn raport cu cei din ţările terţe)
- ca urmare a fenomenului de deturnare de comerţ (pentru că importuri din ţări terţe asupra cărora s-ar fi perceput taxe vamale sunt icircnlocuite de importuri din ţări partenere cărora nu li se aplică taxe vamale)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
e) Ameliorarea raportului de schimb
Raportul de schimb = raportul procentual icircntre indicele preţurilor medii de export şi indicele preţurilor medii de import O ameliorare a raportului de schimb are semnificaţia că ţara respectivă trebuie să exporte mai puţin pentru a importa aceeaşi cantitate de mărfuri (sau obţine o cantitate mai mare de mărfuri dim import exportacircnd la fel de mult)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
e) Ameliorarea raportului de schimb
O grupare integraţionistă icircşi poate ameliora raportul de schimb icircn două feluri care pot exista simultan
- spontan ca urmare a efectului de deturnare de comerţ scade cererea pentru importurile din restul lumii deci preţurile acestora se ajustează icircn jos
- deliberat prin manipularea restricţiilor la import (tipic majorarea taxelor vamale)
Condiţia indispensabilă pentru materializarea acestui efect este ca gruparea integraţionistă să fie bdquomarerdquo adică să dispună de o forţă economică suficientă pentru a influenţa semnificativ cererea mondială pentru diverse produse
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Teoria domino a regionalismului [Richard Baldwin 1997]
Odata iniţiată o grupare integraţionistă outsiderii sunt stimulaţi să adere la ea efectele negative pentru terţi (deturnarea de comerţ şisau deteriorarea raportului de schimb) mobilizează forţele acestora in favoarea aderării
Presiunea icircn sensul aderării creşte odata cu dimensiunea blocului comercial cu cacirct acesta este mai mare cu atacirct mai atractivă este participarea pentru outsideri
Icircn consecinţă o singură integrare poate genera runde succesive de extindere (efect multiplicator)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Teoria domino a regionalismului [Richard Baldwin 1997]O ilustrare empirică a acestei teorii o oferă ordinea icircn care au fost organizate referendumurile pentru extinderea din 1995 a UE (Austria Finlanda Suedia Norvegia) icircncepacircnd cu ţările cele mai favorabile aderării tocmai pentru a spori presiunea asupra celor care urmau
Limită se bazează pe ipoteza că bdquoinsideriirdquo nu vor bloca extinderea grupăriiElementul care poate icircnclina balanţa este faptul că reacţia faţă de pierderi potenţiale tinde să fie mai puternică decacirct pentru obţinerea de cacircştiguri potenţiale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Relaţie directă structuri concurenţiale potenţial de creare comerţ mai mare
bull Cu cacirct economiile participante au structuri mai concurenţiale cu atacirct potenţialul de creare de comerţ este mai mare
bullInvers cu cacirct economiile participante sunt mai complementare cu atacirct potenţialul de deturnare de comerţ este mai mare
bull Cu cacirct preţurile interne icircn interiorul grupării integraţioniste sunt mai apropiate de preţurile mondiale cu atacirct potenţialul de creare de comerţ este mai mare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Realizarea de economii de scară posibile graţie lărgirii dimensiunilor pieţelor accesibile bull Aceasta antrenează o reducere a costurilor unitare de producţie şi icircn consecinţă fie consumatorii cacircştigă din preţuri mai reduse fie producătorii cacircştigă de pe urma profiturilor mai maribull Există două tipuri de economii de scară
-economii interne de scală care se materializează prin creşterea dimensiunii unităţii productive -economii externe de scală unde dimensiunea sectorului de activitate generează externalităţi pozitive pentru unităţile productive care acţionează icircn interiorul său (forţă de muncă specializată reţele de cercetare de comercializare etc)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Aceste efecte sunt considerate statice PIB creşte ca urmare a realocării resurselor şi acumulării de capital dar creşterea superioară durează doar pacircnă cacircnd economia receptează integral impactul lor pozitiv
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
2 Efecte dinamice
a) Economii de scală
b) Eficienţa X
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
Decurg din stimulentele pe care le creează grupările integraţioniste icircn direcţia creşterii productivităţii muncii ceea ce pune economia pe o traiectorie durabilă de creştere economică superioară Aceasta poate fi obţinută ca urmare a
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
a) Economiile de scală
Dezvoltarea comerţul permite producătorilor să icircşi mărească volumul producţiei cu consecinţa valorificării unor efecte pozitive
Economii şi dezeconomii de scară
CTMTL Zona I Zona II Zona III
FP
Q
I
I 1 FP
Q
I
I=1
FP
Q
I
I 1
Curba ldquoplicrdquo sau curba ldquoicircnfăşurătoarerdquo
Mai concret o icircntreprindere icircși reduce costurile unitare producacircnd mai multe bunuri sau servicii și pe măsură ce crește producția costurile medii scad prin repartizarea costurilor fixe asupra unei producții mai mari
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
- (termen utilizat de Harvey Leibenstein tot mai frecvent este utilizat conceptul de ameliorare a productivităţii totale a factorilor)
b) Eficienţa X
Se referă la măsura productivităţii muncitorilor icircn condiţiile menţinerii constante a tuturor celorlalte input-uri icircn procesul de producţie inclusiv calificările muncitorilor Concurenţa sporită pe care o generează comerţul necesită ca firmele să răspundă mai prompt la modificarea condiţiilor pe piaţă - Ea stimulează firmele să icircşi icircmbunătăţească performanţa economică prin inovări reducătoare de costuri şi să amelioreze calitatea bunurilor produse Fostul prim-ministru britanic Harold McMillan avea icircn vedere acest gen de efect atunci cacircnd se referea la ldquoduşul recerdquo pe care aderarea ţării sale la CEE l-ar reprezenta pentru icircntreprinderile britanice
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
existenţa mai multor concurenţi face mai dificilă realizarea icircnţelegerilor anticoncurenţiale (carteluri)
-reducerea dispersiei cotelor de piaţă deţinute de firme individuale (tipic acestea pierd din cota de piaţă deţinută local şi cacircştigă cote de piaţă icircn exterior dar icircn cadrul grupării) permite restracircngerea cazurilor de existenţă a unor poziţii dominante (monopoluri)
- se elimină reduce segmentarea pieţelor făcacircnd imposibilă mai dificilă discriminarea de preţ
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
Icircn consecinţă are loc o selecţie naturală firmele necompetitive se icircnchid (ies de pe piaţă) sau se reorganizează (fuziuni achiziţii) iar firme noi intră pe piaţă
Icircn mod normal există un compromis inevitabil icircntre valorificarea economiilor de scară pe de-o parte şi intensitatea climatului concurenţial pe de altă parte
Integrarea economică poate atenua sau chiar evita acest compromis deoarece permite firmelor să fie mai mari (deci să valorifice economiile de scală) fără ca numărul lor să fie mai mic
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
Efecte locaţionale - Distribuţia spaţială a activităţilor economice icircntre partenerii din cadrul unei grupări integraţioniste
bull Icircn mod tipic tara din cadrul grupării al cărei avantaj comparativ este cel mai diferit de media mondială este cea mai ameninţată de efectul de deturnare de comerţ comerţul său va fi reorientat către parteneri din grupare ale căror costuri comparative se situează icircntre cele ale sale şi media mondială
Icircn consecinţă dacă un grup de ţări puţin dezvoltate formează o grupare integraţionistă va exista o tendinţă ca cel mai bdquosăracrdquo membru să sufere o pierdere netă de venit din cauza deturnării de comerţ
IcircNTREBĂRI
IcircNTREBĂRI
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
12 Forme ale integrării economice
Clasificarea lui Bela Balassa
Elemente definitorii ale diferitelor forme de aranjamente de integrare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
B Efecte locaţionale - Distribuţia spaţială a activităţilor economice icircntre partenerii din cadrul unei grupări integraţioniste
1 Efecte statice
a) Crearea de comerţ
b) Deturnare de comerţ
c) Stimularea consumului
d) Pierderea din icircncasări de taxe vamale
e) Ameliorarea raportului de schimb
2 Efecte dinamice
a) Economii de scală
b) Eficienţa X
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
1 Efecte statice
a) Crearea de comerţ
b) Deturnare de comerţ
c) Stimularea consumului
d) Pierderea din icircncasări de taxe vamale
e) Ameliorarea raportului de schimb
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
a) Crearea de comerţ
bullIcircnlocuirea produselor autohtone (mai) scumpe cu produse importate (mai) ieftine provenite din ţările partenere sunt economisite resurse utilizate pentru satisfacerea nevoilor de consum intern ceea ce reprezintă un cacircştig de bunăstare pentru economia icircn cauză
Conceptele de creare a fost introduse de Jacob Viner (1950)
Avantaj competitiv Mihail Manoilescu- (1891-1950) Theacuteorie du protectionnisme et de leacutechange international - Editura Giard Paris 382 p
Pentru procurarea bunurilor economice arăta Manoilescu ţara agricolă dispunea de două căi posibile 1048707 calea indirectă (sau comercială) care consta icircn importul unor produse cu o productivitate a muncii inferioară mediei naţionale 1048707 calea directă (sau industrială) care consta icircn producerea icircn interiorul ţării a unor mărfuri cu o productivitate a muncii superioară mediei naţionale Pentru a determina dacă o marfă trebuia importată sau produsă icircn ţară era necesar să se compare productivitatea muncii aferente respectivei mărfi cu productivitatea medie naţională
Mihail Manoilescu- (1891-1950) Theacuteorie du protectionnisme et de leacutechange international - Editura
Giard Paris
a) Crearea de comerţ
a) Crearea de comerţ
)lei(granitapesteprodusemarfurilorpretul
)lei(tarainprodusemarfurilorpretulCSCS nomreal
Studiu de cazCursul de schimb nominal 1$=19800 lei preţurile unor mărfuri similare sunt icircn Romacircnia 100 miliarde lei iar icircn SUA 4500000 $ Să se determine cursul de schimb real şi să se explice semnificaţia sa
121lei00000010089
lei000000000100
$0005004
lei000000000100
lei19800
1CSreal
Aceasta icircnseamnă că mărfurile produse icircn Romacircnia au un preţ relativ care reprezintă 112 din preţul mărfii similare americane cea ce arată că mărfurile americane vor fi mai ieftine decacirct cele romacircneşti
2p
1pnomreal I
ICSCS
Ip1 - indicele preţurilor icircn ţara de referinţăIp2 - indicele preţurilor icircn ţara cu care se execută
tranzacţiile
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţ
bull Icircnlocuirea importurilor mai ieftine din restul lumii cu importuri mai scumpe din ţările partenere pierdere de bunăstare pentru economia icircn cauză
bull Icircn plus efectul de deturnare de comerţ este resimţit negativ şi de producătorii din ţările terţe care icircşi pierd din debuşeele de export
Conceptele de creare a fost introduse de Jacob Viner (1950)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţIcircn cazuri particulare crearea şi respectiv deturnarea de
comerţ pot avea efecte opuse celor aşteptate
- crearea de efecte de comerţ poate genera şocuri de ajustare violente
- deturnarea de comerţ poate genera economii de scală care se traduc icircn reducerea costurilor efect repercutat ulterior asupra consumatorilor prin preţuri mai mici
- icircn asemenea cazuri sporul de venit astfel generat icircm cadrul grupării integraţioniste poate duce la creşterea cererii de bunuri şi servicii din ţările terţe
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţEconomii şi dezeconomii de scară
CTMTL Zona I Zona II Zona III
FP
Q
I
I 1 FP
Q
I
I=1
FP
Q
I
I 1
Curba ldquoplicrdquo sau curba ldquoicircnfăşurătoarerdquo
Icircn economie economia de scară (icircn engleză economies of scale) este un termen ce descrie ceea ce se icircntacircmplă atunci cacircnd cantitățile de factori utilizați icircn producție cresc bull Mai concret o icircntreprindere icircși reduce costurile unitare producacircnd mai multe bunuri sau servicii și pe măsură ce crește producția costurile medii scad prin repartizarea costurilor fixe asupra unei producții mai mari
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
c) Stimularea consumului
bull Graţie scăderii preţurilor interne ca urmare a reducerii barierelor la import consumul va creşte
bull Acest surplus al consumatorilor reprezintă un cacircştig de bunăstare pentru ţara importatoare
bull Deoarece consumul suplimentar astfel generat va fi satisfăcut din import acest efect mai este denumit şi expansiune de comerţ (concept introdus de James Meade 1955)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
d) Pierderea din icircncasări din taxe vamale
Acest fenomen are loc icircn două situaţii
-ca urmare a eliminării taxelor vamale percepute asupra importurilor din ţările partenere care s-ar fi efectuat oricum (pentru că exportatorii respectivi erau cei mai competitivi chiar şi icircn raport cu cei din ţările terţe)
- ca urmare a fenomenului de deturnare de comerţ (pentru că importuri din ţări terţe asupra cărora s-ar fi perceput taxe vamale sunt icircnlocuite de importuri din ţări partenere cărora nu li se aplică taxe vamale)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
e) Ameliorarea raportului de schimb
Raportul de schimb = raportul procentual icircntre indicele preţurilor medii de export şi indicele preţurilor medii de import O ameliorare a raportului de schimb are semnificaţia că ţara respectivă trebuie să exporte mai puţin pentru a importa aceeaşi cantitate de mărfuri (sau obţine o cantitate mai mare de mărfuri dim import exportacircnd la fel de mult)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
e) Ameliorarea raportului de schimb
O grupare integraţionistă icircşi poate ameliora raportul de schimb icircn două feluri care pot exista simultan
- spontan ca urmare a efectului de deturnare de comerţ scade cererea pentru importurile din restul lumii deci preţurile acestora se ajustează icircn jos
- deliberat prin manipularea restricţiilor la import (tipic majorarea taxelor vamale)
Condiţia indispensabilă pentru materializarea acestui efect este ca gruparea integraţionistă să fie bdquomarerdquo adică să dispună de o forţă economică suficientă pentru a influenţa semnificativ cererea mondială pentru diverse produse
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Teoria domino a regionalismului [Richard Baldwin 1997]
Odata iniţiată o grupare integraţionistă outsiderii sunt stimulaţi să adere la ea efectele negative pentru terţi (deturnarea de comerţ şisau deteriorarea raportului de schimb) mobilizează forţele acestora in favoarea aderării
Presiunea icircn sensul aderării creşte odata cu dimensiunea blocului comercial cu cacirct acesta este mai mare cu atacirct mai atractivă este participarea pentru outsideri
Icircn consecinţă o singură integrare poate genera runde succesive de extindere (efect multiplicator)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Teoria domino a regionalismului [Richard Baldwin 1997]O ilustrare empirică a acestei teorii o oferă ordinea icircn care au fost organizate referendumurile pentru extinderea din 1995 a UE (Austria Finlanda Suedia Norvegia) icircncepacircnd cu ţările cele mai favorabile aderării tocmai pentru a spori presiunea asupra celor care urmau
Limită se bazează pe ipoteza că bdquoinsideriirdquo nu vor bloca extinderea grupăriiElementul care poate icircnclina balanţa este faptul că reacţia faţă de pierderi potenţiale tinde să fie mai puternică decacirct pentru obţinerea de cacircştiguri potenţiale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Relaţie directă structuri concurenţiale potenţial de creare comerţ mai mare
bull Cu cacirct economiile participante au structuri mai concurenţiale cu atacirct potenţialul de creare de comerţ este mai mare
bullInvers cu cacirct economiile participante sunt mai complementare cu atacirct potenţialul de deturnare de comerţ este mai mare
bull Cu cacirct preţurile interne icircn interiorul grupării integraţioniste sunt mai apropiate de preţurile mondiale cu atacirct potenţialul de creare de comerţ este mai mare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Realizarea de economii de scară posibile graţie lărgirii dimensiunilor pieţelor accesibile bull Aceasta antrenează o reducere a costurilor unitare de producţie şi icircn consecinţă fie consumatorii cacircştigă din preţuri mai reduse fie producătorii cacircştigă de pe urma profiturilor mai maribull Există două tipuri de economii de scară
-economii interne de scală care se materializează prin creşterea dimensiunii unităţii productive -economii externe de scală unde dimensiunea sectorului de activitate generează externalităţi pozitive pentru unităţile productive care acţionează icircn interiorul său (forţă de muncă specializată reţele de cercetare de comercializare etc)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Aceste efecte sunt considerate statice PIB creşte ca urmare a realocării resurselor şi acumulării de capital dar creşterea superioară durează doar pacircnă cacircnd economia receptează integral impactul lor pozitiv
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
2 Efecte dinamice
a) Economii de scală
b) Eficienţa X
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
Decurg din stimulentele pe care le creează grupările integraţioniste icircn direcţia creşterii productivităţii muncii ceea ce pune economia pe o traiectorie durabilă de creştere economică superioară Aceasta poate fi obţinută ca urmare a
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
a) Economiile de scală
Dezvoltarea comerţul permite producătorilor să icircşi mărească volumul producţiei cu consecinţa valorificării unor efecte pozitive
Economii şi dezeconomii de scară
CTMTL Zona I Zona II Zona III
FP
Q
I
I 1 FP
Q
I
I=1
FP
Q
I
I 1
Curba ldquoplicrdquo sau curba ldquoicircnfăşurătoarerdquo
Mai concret o icircntreprindere icircși reduce costurile unitare producacircnd mai multe bunuri sau servicii și pe măsură ce crește producția costurile medii scad prin repartizarea costurilor fixe asupra unei producții mai mari
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
- (termen utilizat de Harvey Leibenstein tot mai frecvent este utilizat conceptul de ameliorare a productivităţii totale a factorilor)
b) Eficienţa X
Se referă la măsura productivităţii muncitorilor icircn condiţiile menţinerii constante a tuturor celorlalte input-uri icircn procesul de producţie inclusiv calificările muncitorilor Concurenţa sporită pe care o generează comerţul necesită ca firmele să răspundă mai prompt la modificarea condiţiilor pe piaţă - Ea stimulează firmele să icircşi icircmbunătăţească performanţa economică prin inovări reducătoare de costuri şi să amelioreze calitatea bunurilor produse Fostul prim-ministru britanic Harold McMillan avea icircn vedere acest gen de efect atunci cacircnd se referea la ldquoduşul recerdquo pe care aderarea ţării sale la CEE l-ar reprezenta pentru icircntreprinderile britanice
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
existenţa mai multor concurenţi face mai dificilă realizarea icircnţelegerilor anticoncurenţiale (carteluri)
-reducerea dispersiei cotelor de piaţă deţinute de firme individuale (tipic acestea pierd din cota de piaţă deţinută local şi cacircştigă cote de piaţă icircn exterior dar icircn cadrul grupării) permite restracircngerea cazurilor de existenţă a unor poziţii dominante (monopoluri)
- se elimină reduce segmentarea pieţelor făcacircnd imposibilă mai dificilă discriminarea de preţ
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
Icircn consecinţă are loc o selecţie naturală firmele necompetitive se icircnchid (ies de pe piaţă) sau se reorganizează (fuziuni achiziţii) iar firme noi intră pe piaţă
Icircn mod normal există un compromis inevitabil icircntre valorificarea economiilor de scară pe de-o parte şi intensitatea climatului concurenţial pe de altă parte
Integrarea economică poate atenua sau chiar evita acest compromis deoarece permite firmelor să fie mai mari (deci să valorifice economiile de scală) fără ca numărul lor să fie mai mic
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
Efecte locaţionale - Distribuţia spaţială a activităţilor economice icircntre partenerii din cadrul unei grupări integraţioniste
bull Icircn mod tipic tara din cadrul grupării al cărei avantaj comparativ este cel mai diferit de media mondială este cea mai ameninţată de efectul de deturnare de comerţ comerţul său va fi reorientat către parteneri din grupare ale căror costuri comparative se situează icircntre cele ale sale şi media mondială
Icircn consecinţă dacă un grup de ţări puţin dezvoltate formează o grupare integraţionistă va exista o tendinţă ca cel mai bdquosăracrdquo membru să sufere o pierdere netă de venit din cauza deturnării de comerţ
IcircNTREBĂRI
IcircNTREBĂRI
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
B Efecte locaţionale - Distribuţia spaţială a activităţilor economice icircntre partenerii din cadrul unei grupări integraţioniste
1 Efecte statice
a) Crearea de comerţ
b) Deturnare de comerţ
c) Stimularea consumului
d) Pierderea din icircncasări de taxe vamale
e) Ameliorarea raportului de schimb
2 Efecte dinamice
a) Economii de scală
b) Eficienţa X
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
1 Efecte statice
a) Crearea de comerţ
b) Deturnare de comerţ
c) Stimularea consumului
d) Pierderea din icircncasări de taxe vamale
e) Ameliorarea raportului de schimb
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
a) Crearea de comerţ
bullIcircnlocuirea produselor autohtone (mai) scumpe cu produse importate (mai) ieftine provenite din ţările partenere sunt economisite resurse utilizate pentru satisfacerea nevoilor de consum intern ceea ce reprezintă un cacircştig de bunăstare pentru economia icircn cauză
Conceptele de creare a fost introduse de Jacob Viner (1950)
Avantaj competitiv Mihail Manoilescu- (1891-1950) Theacuteorie du protectionnisme et de leacutechange international - Editura Giard Paris 382 p
Pentru procurarea bunurilor economice arăta Manoilescu ţara agricolă dispunea de două căi posibile 1048707 calea indirectă (sau comercială) care consta icircn importul unor produse cu o productivitate a muncii inferioară mediei naţionale 1048707 calea directă (sau industrială) care consta icircn producerea icircn interiorul ţării a unor mărfuri cu o productivitate a muncii superioară mediei naţionale Pentru a determina dacă o marfă trebuia importată sau produsă icircn ţară era necesar să se compare productivitatea muncii aferente respectivei mărfi cu productivitatea medie naţională
Mihail Manoilescu- (1891-1950) Theacuteorie du protectionnisme et de leacutechange international - Editura
Giard Paris
a) Crearea de comerţ
a) Crearea de comerţ
)lei(granitapesteprodusemarfurilorpretul
)lei(tarainprodusemarfurilorpretulCSCS nomreal
Studiu de cazCursul de schimb nominal 1$=19800 lei preţurile unor mărfuri similare sunt icircn Romacircnia 100 miliarde lei iar icircn SUA 4500000 $ Să se determine cursul de schimb real şi să se explice semnificaţia sa
121lei00000010089
lei000000000100
$0005004
lei000000000100
lei19800
1CSreal
Aceasta icircnseamnă că mărfurile produse icircn Romacircnia au un preţ relativ care reprezintă 112 din preţul mărfii similare americane cea ce arată că mărfurile americane vor fi mai ieftine decacirct cele romacircneşti
2p
1pnomreal I
ICSCS
Ip1 - indicele preţurilor icircn ţara de referinţăIp2 - indicele preţurilor icircn ţara cu care se execută
tranzacţiile
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţ
bull Icircnlocuirea importurilor mai ieftine din restul lumii cu importuri mai scumpe din ţările partenere pierdere de bunăstare pentru economia icircn cauză
bull Icircn plus efectul de deturnare de comerţ este resimţit negativ şi de producătorii din ţările terţe care icircşi pierd din debuşeele de export
Conceptele de creare a fost introduse de Jacob Viner (1950)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţIcircn cazuri particulare crearea şi respectiv deturnarea de
comerţ pot avea efecte opuse celor aşteptate
- crearea de efecte de comerţ poate genera şocuri de ajustare violente
- deturnarea de comerţ poate genera economii de scală care se traduc icircn reducerea costurilor efect repercutat ulterior asupra consumatorilor prin preţuri mai mici
- icircn asemenea cazuri sporul de venit astfel generat icircm cadrul grupării integraţioniste poate duce la creşterea cererii de bunuri şi servicii din ţările terţe
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţEconomii şi dezeconomii de scară
CTMTL Zona I Zona II Zona III
FP
Q
I
I 1 FP
Q
I
I=1
FP
Q
I
I 1
Curba ldquoplicrdquo sau curba ldquoicircnfăşurătoarerdquo
Icircn economie economia de scară (icircn engleză economies of scale) este un termen ce descrie ceea ce se icircntacircmplă atunci cacircnd cantitățile de factori utilizați icircn producție cresc bull Mai concret o icircntreprindere icircși reduce costurile unitare producacircnd mai multe bunuri sau servicii și pe măsură ce crește producția costurile medii scad prin repartizarea costurilor fixe asupra unei producții mai mari
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
c) Stimularea consumului
bull Graţie scăderii preţurilor interne ca urmare a reducerii barierelor la import consumul va creşte
bull Acest surplus al consumatorilor reprezintă un cacircştig de bunăstare pentru ţara importatoare
bull Deoarece consumul suplimentar astfel generat va fi satisfăcut din import acest efect mai este denumit şi expansiune de comerţ (concept introdus de James Meade 1955)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
d) Pierderea din icircncasări din taxe vamale
Acest fenomen are loc icircn două situaţii
-ca urmare a eliminării taxelor vamale percepute asupra importurilor din ţările partenere care s-ar fi efectuat oricum (pentru că exportatorii respectivi erau cei mai competitivi chiar şi icircn raport cu cei din ţările terţe)
- ca urmare a fenomenului de deturnare de comerţ (pentru că importuri din ţări terţe asupra cărora s-ar fi perceput taxe vamale sunt icircnlocuite de importuri din ţări partenere cărora nu li se aplică taxe vamale)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
e) Ameliorarea raportului de schimb
Raportul de schimb = raportul procentual icircntre indicele preţurilor medii de export şi indicele preţurilor medii de import O ameliorare a raportului de schimb are semnificaţia că ţara respectivă trebuie să exporte mai puţin pentru a importa aceeaşi cantitate de mărfuri (sau obţine o cantitate mai mare de mărfuri dim import exportacircnd la fel de mult)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
e) Ameliorarea raportului de schimb
O grupare integraţionistă icircşi poate ameliora raportul de schimb icircn două feluri care pot exista simultan
- spontan ca urmare a efectului de deturnare de comerţ scade cererea pentru importurile din restul lumii deci preţurile acestora se ajustează icircn jos
- deliberat prin manipularea restricţiilor la import (tipic majorarea taxelor vamale)
Condiţia indispensabilă pentru materializarea acestui efect este ca gruparea integraţionistă să fie bdquomarerdquo adică să dispună de o forţă economică suficientă pentru a influenţa semnificativ cererea mondială pentru diverse produse
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Teoria domino a regionalismului [Richard Baldwin 1997]
Odata iniţiată o grupare integraţionistă outsiderii sunt stimulaţi să adere la ea efectele negative pentru terţi (deturnarea de comerţ şisau deteriorarea raportului de schimb) mobilizează forţele acestora in favoarea aderării
Presiunea icircn sensul aderării creşte odata cu dimensiunea blocului comercial cu cacirct acesta este mai mare cu atacirct mai atractivă este participarea pentru outsideri
Icircn consecinţă o singură integrare poate genera runde succesive de extindere (efect multiplicator)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Teoria domino a regionalismului [Richard Baldwin 1997]O ilustrare empirică a acestei teorii o oferă ordinea icircn care au fost organizate referendumurile pentru extinderea din 1995 a UE (Austria Finlanda Suedia Norvegia) icircncepacircnd cu ţările cele mai favorabile aderării tocmai pentru a spori presiunea asupra celor care urmau
Limită se bazează pe ipoteza că bdquoinsideriirdquo nu vor bloca extinderea grupăriiElementul care poate icircnclina balanţa este faptul că reacţia faţă de pierderi potenţiale tinde să fie mai puternică decacirct pentru obţinerea de cacircştiguri potenţiale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Relaţie directă structuri concurenţiale potenţial de creare comerţ mai mare
bull Cu cacirct economiile participante au structuri mai concurenţiale cu atacirct potenţialul de creare de comerţ este mai mare
bullInvers cu cacirct economiile participante sunt mai complementare cu atacirct potenţialul de deturnare de comerţ este mai mare
bull Cu cacirct preţurile interne icircn interiorul grupării integraţioniste sunt mai apropiate de preţurile mondiale cu atacirct potenţialul de creare de comerţ este mai mare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Realizarea de economii de scară posibile graţie lărgirii dimensiunilor pieţelor accesibile bull Aceasta antrenează o reducere a costurilor unitare de producţie şi icircn consecinţă fie consumatorii cacircştigă din preţuri mai reduse fie producătorii cacircştigă de pe urma profiturilor mai maribull Există două tipuri de economii de scară
-economii interne de scală care se materializează prin creşterea dimensiunii unităţii productive -economii externe de scală unde dimensiunea sectorului de activitate generează externalităţi pozitive pentru unităţile productive care acţionează icircn interiorul său (forţă de muncă specializată reţele de cercetare de comercializare etc)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Aceste efecte sunt considerate statice PIB creşte ca urmare a realocării resurselor şi acumulării de capital dar creşterea superioară durează doar pacircnă cacircnd economia receptează integral impactul lor pozitiv
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
2 Efecte dinamice
a) Economii de scală
b) Eficienţa X
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
Decurg din stimulentele pe care le creează grupările integraţioniste icircn direcţia creşterii productivităţii muncii ceea ce pune economia pe o traiectorie durabilă de creştere economică superioară Aceasta poate fi obţinută ca urmare a
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
a) Economiile de scală
Dezvoltarea comerţul permite producătorilor să icircşi mărească volumul producţiei cu consecinţa valorificării unor efecte pozitive
Economii şi dezeconomii de scară
CTMTL Zona I Zona II Zona III
FP
Q
I
I 1 FP
Q
I
I=1
FP
Q
I
I 1
Curba ldquoplicrdquo sau curba ldquoicircnfăşurătoarerdquo
Mai concret o icircntreprindere icircși reduce costurile unitare producacircnd mai multe bunuri sau servicii și pe măsură ce crește producția costurile medii scad prin repartizarea costurilor fixe asupra unei producții mai mari
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
- (termen utilizat de Harvey Leibenstein tot mai frecvent este utilizat conceptul de ameliorare a productivităţii totale a factorilor)
b) Eficienţa X
Se referă la măsura productivităţii muncitorilor icircn condiţiile menţinerii constante a tuturor celorlalte input-uri icircn procesul de producţie inclusiv calificările muncitorilor Concurenţa sporită pe care o generează comerţul necesită ca firmele să răspundă mai prompt la modificarea condiţiilor pe piaţă - Ea stimulează firmele să icircşi icircmbunătăţească performanţa economică prin inovări reducătoare de costuri şi să amelioreze calitatea bunurilor produse Fostul prim-ministru britanic Harold McMillan avea icircn vedere acest gen de efect atunci cacircnd se referea la ldquoduşul recerdquo pe care aderarea ţării sale la CEE l-ar reprezenta pentru icircntreprinderile britanice
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
existenţa mai multor concurenţi face mai dificilă realizarea icircnţelegerilor anticoncurenţiale (carteluri)
-reducerea dispersiei cotelor de piaţă deţinute de firme individuale (tipic acestea pierd din cota de piaţă deţinută local şi cacircştigă cote de piaţă icircn exterior dar icircn cadrul grupării) permite restracircngerea cazurilor de existenţă a unor poziţii dominante (monopoluri)
- se elimină reduce segmentarea pieţelor făcacircnd imposibilă mai dificilă discriminarea de preţ
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
Icircn consecinţă are loc o selecţie naturală firmele necompetitive se icircnchid (ies de pe piaţă) sau se reorganizează (fuziuni achiziţii) iar firme noi intră pe piaţă
Icircn mod normal există un compromis inevitabil icircntre valorificarea economiilor de scară pe de-o parte şi intensitatea climatului concurenţial pe de altă parte
Integrarea economică poate atenua sau chiar evita acest compromis deoarece permite firmelor să fie mai mari (deci să valorifice economiile de scală) fără ca numărul lor să fie mai mic
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
Efecte locaţionale - Distribuţia spaţială a activităţilor economice icircntre partenerii din cadrul unei grupări integraţioniste
bull Icircn mod tipic tara din cadrul grupării al cărei avantaj comparativ este cel mai diferit de media mondială este cea mai ameninţată de efectul de deturnare de comerţ comerţul său va fi reorientat către parteneri din grupare ale căror costuri comparative se situează icircntre cele ale sale şi media mondială
Icircn consecinţă dacă un grup de ţări puţin dezvoltate formează o grupare integraţionistă va exista o tendinţă ca cel mai bdquosăracrdquo membru să sufere o pierdere netă de venit din cauza deturnării de comerţ
IcircNTREBĂRI
IcircNTREBĂRI
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
1 Efecte statice
a) Crearea de comerţ
b) Deturnare de comerţ
c) Stimularea consumului
d) Pierderea din icircncasări de taxe vamale
e) Ameliorarea raportului de schimb
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
a) Crearea de comerţ
bullIcircnlocuirea produselor autohtone (mai) scumpe cu produse importate (mai) ieftine provenite din ţările partenere sunt economisite resurse utilizate pentru satisfacerea nevoilor de consum intern ceea ce reprezintă un cacircştig de bunăstare pentru economia icircn cauză
Conceptele de creare a fost introduse de Jacob Viner (1950)
Avantaj competitiv Mihail Manoilescu- (1891-1950) Theacuteorie du protectionnisme et de leacutechange international - Editura Giard Paris 382 p
Pentru procurarea bunurilor economice arăta Manoilescu ţara agricolă dispunea de două căi posibile 1048707 calea indirectă (sau comercială) care consta icircn importul unor produse cu o productivitate a muncii inferioară mediei naţionale 1048707 calea directă (sau industrială) care consta icircn producerea icircn interiorul ţării a unor mărfuri cu o productivitate a muncii superioară mediei naţionale Pentru a determina dacă o marfă trebuia importată sau produsă icircn ţară era necesar să se compare productivitatea muncii aferente respectivei mărfi cu productivitatea medie naţională
Mihail Manoilescu- (1891-1950) Theacuteorie du protectionnisme et de leacutechange international - Editura
Giard Paris
a) Crearea de comerţ
a) Crearea de comerţ
)lei(granitapesteprodusemarfurilorpretul
)lei(tarainprodusemarfurilorpretulCSCS nomreal
Studiu de cazCursul de schimb nominal 1$=19800 lei preţurile unor mărfuri similare sunt icircn Romacircnia 100 miliarde lei iar icircn SUA 4500000 $ Să se determine cursul de schimb real şi să se explice semnificaţia sa
121lei00000010089
lei000000000100
$0005004
lei000000000100
lei19800
1CSreal
Aceasta icircnseamnă că mărfurile produse icircn Romacircnia au un preţ relativ care reprezintă 112 din preţul mărfii similare americane cea ce arată că mărfurile americane vor fi mai ieftine decacirct cele romacircneşti
2p
1pnomreal I
ICSCS
Ip1 - indicele preţurilor icircn ţara de referinţăIp2 - indicele preţurilor icircn ţara cu care se execută
tranzacţiile
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţ
bull Icircnlocuirea importurilor mai ieftine din restul lumii cu importuri mai scumpe din ţările partenere pierdere de bunăstare pentru economia icircn cauză
bull Icircn plus efectul de deturnare de comerţ este resimţit negativ şi de producătorii din ţările terţe care icircşi pierd din debuşeele de export
Conceptele de creare a fost introduse de Jacob Viner (1950)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţIcircn cazuri particulare crearea şi respectiv deturnarea de
comerţ pot avea efecte opuse celor aşteptate
- crearea de efecte de comerţ poate genera şocuri de ajustare violente
- deturnarea de comerţ poate genera economii de scală care se traduc icircn reducerea costurilor efect repercutat ulterior asupra consumatorilor prin preţuri mai mici
- icircn asemenea cazuri sporul de venit astfel generat icircm cadrul grupării integraţioniste poate duce la creşterea cererii de bunuri şi servicii din ţările terţe
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţEconomii şi dezeconomii de scară
CTMTL Zona I Zona II Zona III
FP
Q
I
I 1 FP
Q
I
I=1
FP
Q
I
I 1
Curba ldquoplicrdquo sau curba ldquoicircnfăşurătoarerdquo
Icircn economie economia de scară (icircn engleză economies of scale) este un termen ce descrie ceea ce se icircntacircmplă atunci cacircnd cantitățile de factori utilizați icircn producție cresc bull Mai concret o icircntreprindere icircși reduce costurile unitare producacircnd mai multe bunuri sau servicii și pe măsură ce crește producția costurile medii scad prin repartizarea costurilor fixe asupra unei producții mai mari
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
c) Stimularea consumului
bull Graţie scăderii preţurilor interne ca urmare a reducerii barierelor la import consumul va creşte
bull Acest surplus al consumatorilor reprezintă un cacircştig de bunăstare pentru ţara importatoare
bull Deoarece consumul suplimentar astfel generat va fi satisfăcut din import acest efect mai este denumit şi expansiune de comerţ (concept introdus de James Meade 1955)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
d) Pierderea din icircncasări din taxe vamale
Acest fenomen are loc icircn două situaţii
-ca urmare a eliminării taxelor vamale percepute asupra importurilor din ţările partenere care s-ar fi efectuat oricum (pentru că exportatorii respectivi erau cei mai competitivi chiar şi icircn raport cu cei din ţările terţe)
- ca urmare a fenomenului de deturnare de comerţ (pentru că importuri din ţări terţe asupra cărora s-ar fi perceput taxe vamale sunt icircnlocuite de importuri din ţări partenere cărora nu li se aplică taxe vamale)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
e) Ameliorarea raportului de schimb
Raportul de schimb = raportul procentual icircntre indicele preţurilor medii de export şi indicele preţurilor medii de import O ameliorare a raportului de schimb are semnificaţia că ţara respectivă trebuie să exporte mai puţin pentru a importa aceeaşi cantitate de mărfuri (sau obţine o cantitate mai mare de mărfuri dim import exportacircnd la fel de mult)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
e) Ameliorarea raportului de schimb
O grupare integraţionistă icircşi poate ameliora raportul de schimb icircn două feluri care pot exista simultan
- spontan ca urmare a efectului de deturnare de comerţ scade cererea pentru importurile din restul lumii deci preţurile acestora se ajustează icircn jos
- deliberat prin manipularea restricţiilor la import (tipic majorarea taxelor vamale)
Condiţia indispensabilă pentru materializarea acestui efect este ca gruparea integraţionistă să fie bdquomarerdquo adică să dispună de o forţă economică suficientă pentru a influenţa semnificativ cererea mondială pentru diverse produse
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Teoria domino a regionalismului [Richard Baldwin 1997]
Odata iniţiată o grupare integraţionistă outsiderii sunt stimulaţi să adere la ea efectele negative pentru terţi (deturnarea de comerţ şisau deteriorarea raportului de schimb) mobilizează forţele acestora in favoarea aderării
Presiunea icircn sensul aderării creşte odata cu dimensiunea blocului comercial cu cacirct acesta este mai mare cu atacirct mai atractivă este participarea pentru outsideri
Icircn consecinţă o singură integrare poate genera runde succesive de extindere (efect multiplicator)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Teoria domino a regionalismului [Richard Baldwin 1997]O ilustrare empirică a acestei teorii o oferă ordinea icircn care au fost organizate referendumurile pentru extinderea din 1995 a UE (Austria Finlanda Suedia Norvegia) icircncepacircnd cu ţările cele mai favorabile aderării tocmai pentru a spori presiunea asupra celor care urmau
Limită se bazează pe ipoteza că bdquoinsideriirdquo nu vor bloca extinderea grupăriiElementul care poate icircnclina balanţa este faptul că reacţia faţă de pierderi potenţiale tinde să fie mai puternică decacirct pentru obţinerea de cacircştiguri potenţiale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Relaţie directă structuri concurenţiale potenţial de creare comerţ mai mare
bull Cu cacirct economiile participante au structuri mai concurenţiale cu atacirct potenţialul de creare de comerţ este mai mare
bullInvers cu cacirct economiile participante sunt mai complementare cu atacirct potenţialul de deturnare de comerţ este mai mare
bull Cu cacirct preţurile interne icircn interiorul grupării integraţioniste sunt mai apropiate de preţurile mondiale cu atacirct potenţialul de creare de comerţ este mai mare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Realizarea de economii de scară posibile graţie lărgirii dimensiunilor pieţelor accesibile bull Aceasta antrenează o reducere a costurilor unitare de producţie şi icircn consecinţă fie consumatorii cacircştigă din preţuri mai reduse fie producătorii cacircştigă de pe urma profiturilor mai maribull Există două tipuri de economii de scară
-economii interne de scală care se materializează prin creşterea dimensiunii unităţii productive -economii externe de scală unde dimensiunea sectorului de activitate generează externalităţi pozitive pentru unităţile productive care acţionează icircn interiorul său (forţă de muncă specializată reţele de cercetare de comercializare etc)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Aceste efecte sunt considerate statice PIB creşte ca urmare a realocării resurselor şi acumulării de capital dar creşterea superioară durează doar pacircnă cacircnd economia receptează integral impactul lor pozitiv
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
2 Efecte dinamice
a) Economii de scală
b) Eficienţa X
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
Decurg din stimulentele pe care le creează grupările integraţioniste icircn direcţia creşterii productivităţii muncii ceea ce pune economia pe o traiectorie durabilă de creştere economică superioară Aceasta poate fi obţinută ca urmare a
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
a) Economiile de scală
Dezvoltarea comerţul permite producătorilor să icircşi mărească volumul producţiei cu consecinţa valorificării unor efecte pozitive
Economii şi dezeconomii de scară
CTMTL Zona I Zona II Zona III
FP
Q
I
I 1 FP
Q
I
I=1
FP
Q
I
I 1
Curba ldquoplicrdquo sau curba ldquoicircnfăşurătoarerdquo
Mai concret o icircntreprindere icircși reduce costurile unitare producacircnd mai multe bunuri sau servicii și pe măsură ce crește producția costurile medii scad prin repartizarea costurilor fixe asupra unei producții mai mari
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
- (termen utilizat de Harvey Leibenstein tot mai frecvent este utilizat conceptul de ameliorare a productivităţii totale a factorilor)
b) Eficienţa X
Se referă la măsura productivităţii muncitorilor icircn condiţiile menţinerii constante a tuturor celorlalte input-uri icircn procesul de producţie inclusiv calificările muncitorilor Concurenţa sporită pe care o generează comerţul necesită ca firmele să răspundă mai prompt la modificarea condiţiilor pe piaţă - Ea stimulează firmele să icircşi icircmbunătăţească performanţa economică prin inovări reducătoare de costuri şi să amelioreze calitatea bunurilor produse Fostul prim-ministru britanic Harold McMillan avea icircn vedere acest gen de efect atunci cacircnd se referea la ldquoduşul recerdquo pe care aderarea ţării sale la CEE l-ar reprezenta pentru icircntreprinderile britanice
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
existenţa mai multor concurenţi face mai dificilă realizarea icircnţelegerilor anticoncurenţiale (carteluri)
-reducerea dispersiei cotelor de piaţă deţinute de firme individuale (tipic acestea pierd din cota de piaţă deţinută local şi cacircştigă cote de piaţă icircn exterior dar icircn cadrul grupării) permite restracircngerea cazurilor de existenţă a unor poziţii dominante (monopoluri)
- se elimină reduce segmentarea pieţelor făcacircnd imposibilă mai dificilă discriminarea de preţ
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
Icircn consecinţă are loc o selecţie naturală firmele necompetitive se icircnchid (ies de pe piaţă) sau se reorganizează (fuziuni achiziţii) iar firme noi intră pe piaţă
Icircn mod normal există un compromis inevitabil icircntre valorificarea economiilor de scară pe de-o parte şi intensitatea climatului concurenţial pe de altă parte
Integrarea economică poate atenua sau chiar evita acest compromis deoarece permite firmelor să fie mai mari (deci să valorifice economiile de scală) fără ca numărul lor să fie mai mic
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
Efecte locaţionale - Distribuţia spaţială a activităţilor economice icircntre partenerii din cadrul unei grupări integraţioniste
bull Icircn mod tipic tara din cadrul grupării al cărei avantaj comparativ este cel mai diferit de media mondială este cea mai ameninţată de efectul de deturnare de comerţ comerţul său va fi reorientat către parteneri din grupare ale căror costuri comparative se situează icircntre cele ale sale şi media mondială
Icircn consecinţă dacă un grup de ţări puţin dezvoltate formează o grupare integraţionistă va exista o tendinţă ca cel mai bdquosăracrdquo membru să sufere o pierdere netă de venit din cauza deturnării de comerţ
IcircNTREBĂRI
IcircNTREBĂRI
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
a) Crearea de comerţ
bullIcircnlocuirea produselor autohtone (mai) scumpe cu produse importate (mai) ieftine provenite din ţările partenere sunt economisite resurse utilizate pentru satisfacerea nevoilor de consum intern ceea ce reprezintă un cacircştig de bunăstare pentru economia icircn cauză
Conceptele de creare a fost introduse de Jacob Viner (1950)
Avantaj competitiv Mihail Manoilescu- (1891-1950) Theacuteorie du protectionnisme et de leacutechange international - Editura Giard Paris 382 p
Pentru procurarea bunurilor economice arăta Manoilescu ţara agricolă dispunea de două căi posibile 1048707 calea indirectă (sau comercială) care consta icircn importul unor produse cu o productivitate a muncii inferioară mediei naţionale 1048707 calea directă (sau industrială) care consta icircn producerea icircn interiorul ţării a unor mărfuri cu o productivitate a muncii superioară mediei naţionale Pentru a determina dacă o marfă trebuia importată sau produsă icircn ţară era necesar să se compare productivitatea muncii aferente respectivei mărfi cu productivitatea medie naţională
Mihail Manoilescu- (1891-1950) Theacuteorie du protectionnisme et de leacutechange international - Editura
Giard Paris
a) Crearea de comerţ
a) Crearea de comerţ
)lei(granitapesteprodusemarfurilorpretul
)lei(tarainprodusemarfurilorpretulCSCS nomreal
Studiu de cazCursul de schimb nominal 1$=19800 lei preţurile unor mărfuri similare sunt icircn Romacircnia 100 miliarde lei iar icircn SUA 4500000 $ Să se determine cursul de schimb real şi să se explice semnificaţia sa
121lei00000010089
lei000000000100
$0005004
lei000000000100
lei19800
1CSreal
Aceasta icircnseamnă că mărfurile produse icircn Romacircnia au un preţ relativ care reprezintă 112 din preţul mărfii similare americane cea ce arată că mărfurile americane vor fi mai ieftine decacirct cele romacircneşti
2p
1pnomreal I
ICSCS
Ip1 - indicele preţurilor icircn ţara de referinţăIp2 - indicele preţurilor icircn ţara cu care se execută
tranzacţiile
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţ
bull Icircnlocuirea importurilor mai ieftine din restul lumii cu importuri mai scumpe din ţările partenere pierdere de bunăstare pentru economia icircn cauză
bull Icircn plus efectul de deturnare de comerţ este resimţit negativ şi de producătorii din ţările terţe care icircşi pierd din debuşeele de export
Conceptele de creare a fost introduse de Jacob Viner (1950)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţIcircn cazuri particulare crearea şi respectiv deturnarea de
comerţ pot avea efecte opuse celor aşteptate
- crearea de efecte de comerţ poate genera şocuri de ajustare violente
- deturnarea de comerţ poate genera economii de scală care se traduc icircn reducerea costurilor efect repercutat ulterior asupra consumatorilor prin preţuri mai mici
- icircn asemenea cazuri sporul de venit astfel generat icircm cadrul grupării integraţioniste poate duce la creşterea cererii de bunuri şi servicii din ţările terţe
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţEconomii şi dezeconomii de scară
CTMTL Zona I Zona II Zona III
FP
Q
I
I 1 FP
Q
I
I=1
FP
Q
I
I 1
Curba ldquoplicrdquo sau curba ldquoicircnfăşurătoarerdquo
Icircn economie economia de scară (icircn engleză economies of scale) este un termen ce descrie ceea ce se icircntacircmplă atunci cacircnd cantitățile de factori utilizați icircn producție cresc bull Mai concret o icircntreprindere icircși reduce costurile unitare producacircnd mai multe bunuri sau servicii și pe măsură ce crește producția costurile medii scad prin repartizarea costurilor fixe asupra unei producții mai mari
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
c) Stimularea consumului
bull Graţie scăderii preţurilor interne ca urmare a reducerii barierelor la import consumul va creşte
bull Acest surplus al consumatorilor reprezintă un cacircştig de bunăstare pentru ţara importatoare
bull Deoarece consumul suplimentar astfel generat va fi satisfăcut din import acest efect mai este denumit şi expansiune de comerţ (concept introdus de James Meade 1955)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
d) Pierderea din icircncasări din taxe vamale
Acest fenomen are loc icircn două situaţii
-ca urmare a eliminării taxelor vamale percepute asupra importurilor din ţările partenere care s-ar fi efectuat oricum (pentru că exportatorii respectivi erau cei mai competitivi chiar şi icircn raport cu cei din ţările terţe)
- ca urmare a fenomenului de deturnare de comerţ (pentru că importuri din ţări terţe asupra cărora s-ar fi perceput taxe vamale sunt icircnlocuite de importuri din ţări partenere cărora nu li se aplică taxe vamale)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
e) Ameliorarea raportului de schimb
Raportul de schimb = raportul procentual icircntre indicele preţurilor medii de export şi indicele preţurilor medii de import O ameliorare a raportului de schimb are semnificaţia că ţara respectivă trebuie să exporte mai puţin pentru a importa aceeaşi cantitate de mărfuri (sau obţine o cantitate mai mare de mărfuri dim import exportacircnd la fel de mult)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
e) Ameliorarea raportului de schimb
O grupare integraţionistă icircşi poate ameliora raportul de schimb icircn două feluri care pot exista simultan
- spontan ca urmare a efectului de deturnare de comerţ scade cererea pentru importurile din restul lumii deci preţurile acestora se ajustează icircn jos
- deliberat prin manipularea restricţiilor la import (tipic majorarea taxelor vamale)
Condiţia indispensabilă pentru materializarea acestui efect este ca gruparea integraţionistă să fie bdquomarerdquo adică să dispună de o forţă economică suficientă pentru a influenţa semnificativ cererea mondială pentru diverse produse
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Teoria domino a regionalismului [Richard Baldwin 1997]
Odata iniţiată o grupare integraţionistă outsiderii sunt stimulaţi să adere la ea efectele negative pentru terţi (deturnarea de comerţ şisau deteriorarea raportului de schimb) mobilizează forţele acestora in favoarea aderării
Presiunea icircn sensul aderării creşte odata cu dimensiunea blocului comercial cu cacirct acesta este mai mare cu atacirct mai atractivă este participarea pentru outsideri
Icircn consecinţă o singură integrare poate genera runde succesive de extindere (efect multiplicator)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Teoria domino a regionalismului [Richard Baldwin 1997]O ilustrare empirică a acestei teorii o oferă ordinea icircn care au fost organizate referendumurile pentru extinderea din 1995 a UE (Austria Finlanda Suedia Norvegia) icircncepacircnd cu ţările cele mai favorabile aderării tocmai pentru a spori presiunea asupra celor care urmau
Limită se bazează pe ipoteza că bdquoinsideriirdquo nu vor bloca extinderea grupăriiElementul care poate icircnclina balanţa este faptul că reacţia faţă de pierderi potenţiale tinde să fie mai puternică decacirct pentru obţinerea de cacircştiguri potenţiale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Relaţie directă structuri concurenţiale potenţial de creare comerţ mai mare
bull Cu cacirct economiile participante au structuri mai concurenţiale cu atacirct potenţialul de creare de comerţ este mai mare
bullInvers cu cacirct economiile participante sunt mai complementare cu atacirct potenţialul de deturnare de comerţ este mai mare
bull Cu cacirct preţurile interne icircn interiorul grupării integraţioniste sunt mai apropiate de preţurile mondiale cu atacirct potenţialul de creare de comerţ este mai mare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Realizarea de economii de scară posibile graţie lărgirii dimensiunilor pieţelor accesibile bull Aceasta antrenează o reducere a costurilor unitare de producţie şi icircn consecinţă fie consumatorii cacircştigă din preţuri mai reduse fie producătorii cacircştigă de pe urma profiturilor mai maribull Există două tipuri de economii de scară
-economii interne de scală care se materializează prin creşterea dimensiunii unităţii productive -economii externe de scală unde dimensiunea sectorului de activitate generează externalităţi pozitive pentru unităţile productive care acţionează icircn interiorul său (forţă de muncă specializată reţele de cercetare de comercializare etc)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Aceste efecte sunt considerate statice PIB creşte ca urmare a realocării resurselor şi acumulării de capital dar creşterea superioară durează doar pacircnă cacircnd economia receptează integral impactul lor pozitiv
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
2 Efecte dinamice
a) Economii de scală
b) Eficienţa X
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
Decurg din stimulentele pe care le creează grupările integraţioniste icircn direcţia creşterii productivităţii muncii ceea ce pune economia pe o traiectorie durabilă de creştere economică superioară Aceasta poate fi obţinută ca urmare a
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
a) Economiile de scală
Dezvoltarea comerţul permite producătorilor să icircşi mărească volumul producţiei cu consecinţa valorificării unor efecte pozitive
Economii şi dezeconomii de scară
CTMTL Zona I Zona II Zona III
FP
Q
I
I 1 FP
Q
I
I=1
FP
Q
I
I 1
Curba ldquoplicrdquo sau curba ldquoicircnfăşurătoarerdquo
Mai concret o icircntreprindere icircși reduce costurile unitare producacircnd mai multe bunuri sau servicii și pe măsură ce crește producția costurile medii scad prin repartizarea costurilor fixe asupra unei producții mai mari
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
- (termen utilizat de Harvey Leibenstein tot mai frecvent este utilizat conceptul de ameliorare a productivităţii totale a factorilor)
b) Eficienţa X
Se referă la măsura productivităţii muncitorilor icircn condiţiile menţinerii constante a tuturor celorlalte input-uri icircn procesul de producţie inclusiv calificările muncitorilor Concurenţa sporită pe care o generează comerţul necesită ca firmele să răspundă mai prompt la modificarea condiţiilor pe piaţă - Ea stimulează firmele să icircşi icircmbunătăţească performanţa economică prin inovări reducătoare de costuri şi să amelioreze calitatea bunurilor produse Fostul prim-ministru britanic Harold McMillan avea icircn vedere acest gen de efect atunci cacircnd se referea la ldquoduşul recerdquo pe care aderarea ţării sale la CEE l-ar reprezenta pentru icircntreprinderile britanice
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
existenţa mai multor concurenţi face mai dificilă realizarea icircnţelegerilor anticoncurenţiale (carteluri)
-reducerea dispersiei cotelor de piaţă deţinute de firme individuale (tipic acestea pierd din cota de piaţă deţinută local şi cacircştigă cote de piaţă icircn exterior dar icircn cadrul grupării) permite restracircngerea cazurilor de existenţă a unor poziţii dominante (monopoluri)
- se elimină reduce segmentarea pieţelor făcacircnd imposibilă mai dificilă discriminarea de preţ
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
Icircn consecinţă are loc o selecţie naturală firmele necompetitive se icircnchid (ies de pe piaţă) sau se reorganizează (fuziuni achiziţii) iar firme noi intră pe piaţă
Icircn mod normal există un compromis inevitabil icircntre valorificarea economiilor de scară pe de-o parte şi intensitatea climatului concurenţial pe de altă parte
Integrarea economică poate atenua sau chiar evita acest compromis deoarece permite firmelor să fie mai mari (deci să valorifice economiile de scală) fără ca numărul lor să fie mai mic
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
Efecte locaţionale - Distribuţia spaţială a activităţilor economice icircntre partenerii din cadrul unei grupări integraţioniste
bull Icircn mod tipic tara din cadrul grupării al cărei avantaj comparativ este cel mai diferit de media mondială este cea mai ameninţată de efectul de deturnare de comerţ comerţul său va fi reorientat către parteneri din grupare ale căror costuri comparative se situează icircntre cele ale sale şi media mondială
Icircn consecinţă dacă un grup de ţări puţin dezvoltate formează o grupare integraţionistă va exista o tendinţă ca cel mai bdquosăracrdquo membru să sufere o pierdere netă de venit din cauza deturnării de comerţ
IcircNTREBĂRI
IcircNTREBĂRI
Pentru procurarea bunurilor economice arăta Manoilescu ţara agricolă dispunea de două căi posibile 1048707 calea indirectă (sau comercială) care consta icircn importul unor produse cu o productivitate a muncii inferioară mediei naţionale 1048707 calea directă (sau industrială) care consta icircn producerea icircn interiorul ţării a unor mărfuri cu o productivitate a muncii superioară mediei naţionale Pentru a determina dacă o marfă trebuia importată sau produsă icircn ţară era necesar să se compare productivitatea muncii aferente respectivei mărfi cu productivitatea medie naţională
Mihail Manoilescu- (1891-1950) Theacuteorie du protectionnisme et de leacutechange international - Editura
Giard Paris
a) Crearea de comerţ
a) Crearea de comerţ
)lei(granitapesteprodusemarfurilorpretul
)lei(tarainprodusemarfurilorpretulCSCS nomreal
Studiu de cazCursul de schimb nominal 1$=19800 lei preţurile unor mărfuri similare sunt icircn Romacircnia 100 miliarde lei iar icircn SUA 4500000 $ Să se determine cursul de schimb real şi să se explice semnificaţia sa
121lei00000010089
lei000000000100
$0005004
lei000000000100
lei19800
1CSreal
Aceasta icircnseamnă că mărfurile produse icircn Romacircnia au un preţ relativ care reprezintă 112 din preţul mărfii similare americane cea ce arată că mărfurile americane vor fi mai ieftine decacirct cele romacircneşti
2p
1pnomreal I
ICSCS
Ip1 - indicele preţurilor icircn ţara de referinţăIp2 - indicele preţurilor icircn ţara cu care se execută
tranzacţiile
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţ
bull Icircnlocuirea importurilor mai ieftine din restul lumii cu importuri mai scumpe din ţările partenere pierdere de bunăstare pentru economia icircn cauză
bull Icircn plus efectul de deturnare de comerţ este resimţit negativ şi de producătorii din ţările terţe care icircşi pierd din debuşeele de export
Conceptele de creare a fost introduse de Jacob Viner (1950)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţIcircn cazuri particulare crearea şi respectiv deturnarea de
comerţ pot avea efecte opuse celor aşteptate
- crearea de efecte de comerţ poate genera şocuri de ajustare violente
- deturnarea de comerţ poate genera economii de scală care se traduc icircn reducerea costurilor efect repercutat ulterior asupra consumatorilor prin preţuri mai mici
- icircn asemenea cazuri sporul de venit astfel generat icircm cadrul grupării integraţioniste poate duce la creşterea cererii de bunuri şi servicii din ţările terţe
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţEconomii şi dezeconomii de scară
CTMTL Zona I Zona II Zona III
FP
Q
I
I 1 FP
Q
I
I=1
FP
Q
I
I 1
Curba ldquoplicrdquo sau curba ldquoicircnfăşurătoarerdquo
Icircn economie economia de scară (icircn engleză economies of scale) este un termen ce descrie ceea ce se icircntacircmplă atunci cacircnd cantitățile de factori utilizați icircn producție cresc bull Mai concret o icircntreprindere icircși reduce costurile unitare producacircnd mai multe bunuri sau servicii și pe măsură ce crește producția costurile medii scad prin repartizarea costurilor fixe asupra unei producții mai mari
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
c) Stimularea consumului
bull Graţie scăderii preţurilor interne ca urmare a reducerii barierelor la import consumul va creşte
bull Acest surplus al consumatorilor reprezintă un cacircştig de bunăstare pentru ţara importatoare
bull Deoarece consumul suplimentar astfel generat va fi satisfăcut din import acest efect mai este denumit şi expansiune de comerţ (concept introdus de James Meade 1955)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
d) Pierderea din icircncasări din taxe vamale
Acest fenomen are loc icircn două situaţii
-ca urmare a eliminării taxelor vamale percepute asupra importurilor din ţările partenere care s-ar fi efectuat oricum (pentru că exportatorii respectivi erau cei mai competitivi chiar şi icircn raport cu cei din ţările terţe)
- ca urmare a fenomenului de deturnare de comerţ (pentru că importuri din ţări terţe asupra cărora s-ar fi perceput taxe vamale sunt icircnlocuite de importuri din ţări partenere cărora nu li se aplică taxe vamale)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
e) Ameliorarea raportului de schimb
Raportul de schimb = raportul procentual icircntre indicele preţurilor medii de export şi indicele preţurilor medii de import O ameliorare a raportului de schimb are semnificaţia că ţara respectivă trebuie să exporte mai puţin pentru a importa aceeaşi cantitate de mărfuri (sau obţine o cantitate mai mare de mărfuri dim import exportacircnd la fel de mult)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
e) Ameliorarea raportului de schimb
O grupare integraţionistă icircşi poate ameliora raportul de schimb icircn două feluri care pot exista simultan
- spontan ca urmare a efectului de deturnare de comerţ scade cererea pentru importurile din restul lumii deci preţurile acestora se ajustează icircn jos
- deliberat prin manipularea restricţiilor la import (tipic majorarea taxelor vamale)
Condiţia indispensabilă pentru materializarea acestui efect este ca gruparea integraţionistă să fie bdquomarerdquo adică să dispună de o forţă economică suficientă pentru a influenţa semnificativ cererea mondială pentru diverse produse
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Teoria domino a regionalismului [Richard Baldwin 1997]
Odata iniţiată o grupare integraţionistă outsiderii sunt stimulaţi să adere la ea efectele negative pentru terţi (deturnarea de comerţ şisau deteriorarea raportului de schimb) mobilizează forţele acestora in favoarea aderării
Presiunea icircn sensul aderării creşte odata cu dimensiunea blocului comercial cu cacirct acesta este mai mare cu atacirct mai atractivă este participarea pentru outsideri
Icircn consecinţă o singură integrare poate genera runde succesive de extindere (efect multiplicator)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Teoria domino a regionalismului [Richard Baldwin 1997]O ilustrare empirică a acestei teorii o oferă ordinea icircn care au fost organizate referendumurile pentru extinderea din 1995 a UE (Austria Finlanda Suedia Norvegia) icircncepacircnd cu ţările cele mai favorabile aderării tocmai pentru a spori presiunea asupra celor care urmau
Limită se bazează pe ipoteza că bdquoinsideriirdquo nu vor bloca extinderea grupăriiElementul care poate icircnclina balanţa este faptul că reacţia faţă de pierderi potenţiale tinde să fie mai puternică decacirct pentru obţinerea de cacircştiguri potenţiale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Relaţie directă structuri concurenţiale potenţial de creare comerţ mai mare
bull Cu cacirct economiile participante au structuri mai concurenţiale cu atacirct potenţialul de creare de comerţ este mai mare
bullInvers cu cacirct economiile participante sunt mai complementare cu atacirct potenţialul de deturnare de comerţ este mai mare
bull Cu cacirct preţurile interne icircn interiorul grupării integraţioniste sunt mai apropiate de preţurile mondiale cu atacirct potenţialul de creare de comerţ este mai mare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Realizarea de economii de scară posibile graţie lărgirii dimensiunilor pieţelor accesibile bull Aceasta antrenează o reducere a costurilor unitare de producţie şi icircn consecinţă fie consumatorii cacircştigă din preţuri mai reduse fie producătorii cacircştigă de pe urma profiturilor mai maribull Există două tipuri de economii de scară
-economii interne de scală care se materializează prin creşterea dimensiunii unităţii productive -economii externe de scală unde dimensiunea sectorului de activitate generează externalităţi pozitive pentru unităţile productive care acţionează icircn interiorul său (forţă de muncă specializată reţele de cercetare de comercializare etc)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Aceste efecte sunt considerate statice PIB creşte ca urmare a realocării resurselor şi acumulării de capital dar creşterea superioară durează doar pacircnă cacircnd economia receptează integral impactul lor pozitiv
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
2 Efecte dinamice
a) Economii de scală
b) Eficienţa X
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
Decurg din stimulentele pe care le creează grupările integraţioniste icircn direcţia creşterii productivităţii muncii ceea ce pune economia pe o traiectorie durabilă de creştere economică superioară Aceasta poate fi obţinută ca urmare a
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
a) Economiile de scală
Dezvoltarea comerţul permite producătorilor să icircşi mărească volumul producţiei cu consecinţa valorificării unor efecte pozitive
Economii şi dezeconomii de scară
CTMTL Zona I Zona II Zona III
FP
Q
I
I 1 FP
Q
I
I=1
FP
Q
I
I 1
Curba ldquoplicrdquo sau curba ldquoicircnfăşurătoarerdquo
Mai concret o icircntreprindere icircși reduce costurile unitare producacircnd mai multe bunuri sau servicii și pe măsură ce crește producția costurile medii scad prin repartizarea costurilor fixe asupra unei producții mai mari
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
- (termen utilizat de Harvey Leibenstein tot mai frecvent este utilizat conceptul de ameliorare a productivităţii totale a factorilor)
b) Eficienţa X
Se referă la măsura productivităţii muncitorilor icircn condiţiile menţinerii constante a tuturor celorlalte input-uri icircn procesul de producţie inclusiv calificările muncitorilor Concurenţa sporită pe care o generează comerţul necesită ca firmele să răspundă mai prompt la modificarea condiţiilor pe piaţă - Ea stimulează firmele să icircşi icircmbunătăţească performanţa economică prin inovări reducătoare de costuri şi să amelioreze calitatea bunurilor produse Fostul prim-ministru britanic Harold McMillan avea icircn vedere acest gen de efect atunci cacircnd se referea la ldquoduşul recerdquo pe care aderarea ţării sale la CEE l-ar reprezenta pentru icircntreprinderile britanice
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
existenţa mai multor concurenţi face mai dificilă realizarea icircnţelegerilor anticoncurenţiale (carteluri)
-reducerea dispersiei cotelor de piaţă deţinute de firme individuale (tipic acestea pierd din cota de piaţă deţinută local şi cacircştigă cote de piaţă icircn exterior dar icircn cadrul grupării) permite restracircngerea cazurilor de existenţă a unor poziţii dominante (monopoluri)
- se elimină reduce segmentarea pieţelor făcacircnd imposibilă mai dificilă discriminarea de preţ
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
Icircn consecinţă are loc o selecţie naturală firmele necompetitive se icircnchid (ies de pe piaţă) sau se reorganizează (fuziuni achiziţii) iar firme noi intră pe piaţă
Icircn mod normal există un compromis inevitabil icircntre valorificarea economiilor de scară pe de-o parte şi intensitatea climatului concurenţial pe de altă parte
Integrarea economică poate atenua sau chiar evita acest compromis deoarece permite firmelor să fie mai mari (deci să valorifice economiile de scală) fără ca numărul lor să fie mai mic
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
Efecte locaţionale - Distribuţia spaţială a activităţilor economice icircntre partenerii din cadrul unei grupări integraţioniste
bull Icircn mod tipic tara din cadrul grupării al cărei avantaj comparativ este cel mai diferit de media mondială este cea mai ameninţată de efectul de deturnare de comerţ comerţul său va fi reorientat către parteneri din grupare ale căror costuri comparative se situează icircntre cele ale sale şi media mondială
Icircn consecinţă dacă un grup de ţări puţin dezvoltate formează o grupare integraţionistă va exista o tendinţă ca cel mai bdquosăracrdquo membru să sufere o pierdere netă de venit din cauza deturnării de comerţ
IcircNTREBĂRI
IcircNTREBĂRI
a) Crearea de comerţ
)lei(granitapesteprodusemarfurilorpretul
)lei(tarainprodusemarfurilorpretulCSCS nomreal
Studiu de cazCursul de schimb nominal 1$=19800 lei preţurile unor mărfuri similare sunt icircn Romacircnia 100 miliarde lei iar icircn SUA 4500000 $ Să se determine cursul de schimb real şi să se explice semnificaţia sa
121lei00000010089
lei000000000100
$0005004
lei000000000100
lei19800
1CSreal
Aceasta icircnseamnă că mărfurile produse icircn Romacircnia au un preţ relativ care reprezintă 112 din preţul mărfii similare americane cea ce arată că mărfurile americane vor fi mai ieftine decacirct cele romacircneşti
2p
1pnomreal I
ICSCS
Ip1 - indicele preţurilor icircn ţara de referinţăIp2 - indicele preţurilor icircn ţara cu care se execută
tranzacţiile
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţ
bull Icircnlocuirea importurilor mai ieftine din restul lumii cu importuri mai scumpe din ţările partenere pierdere de bunăstare pentru economia icircn cauză
bull Icircn plus efectul de deturnare de comerţ este resimţit negativ şi de producătorii din ţările terţe care icircşi pierd din debuşeele de export
Conceptele de creare a fost introduse de Jacob Viner (1950)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţIcircn cazuri particulare crearea şi respectiv deturnarea de
comerţ pot avea efecte opuse celor aşteptate
- crearea de efecte de comerţ poate genera şocuri de ajustare violente
- deturnarea de comerţ poate genera economii de scală care se traduc icircn reducerea costurilor efect repercutat ulterior asupra consumatorilor prin preţuri mai mici
- icircn asemenea cazuri sporul de venit astfel generat icircm cadrul grupării integraţioniste poate duce la creşterea cererii de bunuri şi servicii din ţările terţe
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţEconomii şi dezeconomii de scară
CTMTL Zona I Zona II Zona III
FP
Q
I
I 1 FP
Q
I
I=1
FP
Q
I
I 1
Curba ldquoplicrdquo sau curba ldquoicircnfăşurătoarerdquo
Icircn economie economia de scară (icircn engleză economies of scale) este un termen ce descrie ceea ce se icircntacircmplă atunci cacircnd cantitățile de factori utilizați icircn producție cresc bull Mai concret o icircntreprindere icircși reduce costurile unitare producacircnd mai multe bunuri sau servicii și pe măsură ce crește producția costurile medii scad prin repartizarea costurilor fixe asupra unei producții mai mari
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
c) Stimularea consumului
bull Graţie scăderii preţurilor interne ca urmare a reducerii barierelor la import consumul va creşte
bull Acest surplus al consumatorilor reprezintă un cacircştig de bunăstare pentru ţara importatoare
bull Deoarece consumul suplimentar astfel generat va fi satisfăcut din import acest efect mai este denumit şi expansiune de comerţ (concept introdus de James Meade 1955)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
d) Pierderea din icircncasări din taxe vamale
Acest fenomen are loc icircn două situaţii
-ca urmare a eliminării taxelor vamale percepute asupra importurilor din ţările partenere care s-ar fi efectuat oricum (pentru că exportatorii respectivi erau cei mai competitivi chiar şi icircn raport cu cei din ţările terţe)
- ca urmare a fenomenului de deturnare de comerţ (pentru că importuri din ţări terţe asupra cărora s-ar fi perceput taxe vamale sunt icircnlocuite de importuri din ţări partenere cărora nu li se aplică taxe vamale)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
e) Ameliorarea raportului de schimb
Raportul de schimb = raportul procentual icircntre indicele preţurilor medii de export şi indicele preţurilor medii de import O ameliorare a raportului de schimb are semnificaţia că ţara respectivă trebuie să exporte mai puţin pentru a importa aceeaşi cantitate de mărfuri (sau obţine o cantitate mai mare de mărfuri dim import exportacircnd la fel de mult)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
e) Ameliorarea raportului de schimb
O grupare integraţionistă icircşi poate ameliora raportul de schimb icircn două feluri care pot exista simultan
- spontan ca urmare a efectului de deturnare de comerţ scade cererea pentru importurile din restul lumii deci preţurile acestora se ajustează icircn jos
- deliberat prin manipularea restricţiilor la import (tipic majorarea taxelor vamale)
Condiţia indispensabilă pentru materializarea acestui efect este ca gruparea integraţionistă să fie bdquomarerdquo adică să dispună de o forţă economică suficientă pentru a influenţa semnificativ cererea mondială pentru diverse produse
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Teoria domino a regionalismului [Richard Baldwin 1997]
Odata iniţiată o grupare integraţionistă outsiderii sunt stimulaţi să adere la ea efectele negative pentru terţi (deturnarea de comerţ şisau deteriorarea raportului de schimb) mobilizează forţele acestora in favoarea aderării
Presiunea icircn sensul aderării creşte odata cu dimensiunea blocului comercial cu cacirct acesta este mai mare cu atacirct mai atractivă este participarea pentru outsideri
Icircn consecinţă o singură integrare poate genera runde succesive de extindere (efect multiplicator)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Teoria domino a regionalismului [Richard Baldwin 1997]O ilustrare empirică a acestei teorii o oferă ordinea icircn care au fost organizate referendumurile pentru extinderea din 1995 a UE (Austria Finlanda Suedia Norvegia) icircncepacircnd cu ţările cele mai favorabile aderării tocmai pentru a spori presiunea asupra celor care urmau
Limită se bazează pe ipoteza că bdquoinsideriirdquo nu vor bloca extinderea grupăriiElementul care poate icircnclina balanţa este faptul că reacţia faţă de pierderi potenţiale tinde să fie mai puternică decacirct pentru obţinerea de cacircştiguri potenţiale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Relaţie directă structuri concurenţiale potenţial de creare comerţ mai mare
bull Cu cacirct economiile participante au structuri mai concurenţiale cu atacirct potenţialul de creare de comerţ este mai mare
bullInvers cu cacirct economiile participante sunt mai complementare cu atacirct potenţialul de deturnare de comerţ este mai mare
bull Cu cacirct preţurile interne icircn interiorul grupării integraţioniste sunt mai apropiate de preţurile mondiale cu atacirct potenţialul de creare de comerţ este mai mare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Realizarea de economii de scară posibile graţie lărgirii dimensiunilor pieţelor accesibile bull Aceasta antrenează o reducere a costurilor unitare de producţie şi icircn consecinţă fie consumatorii cacircştigă din preţuri mai reduse fie producătorii cacircştigă de pe urma profiturilor mai maribull Există două tipuri de economii de scară
-economii interne de scală care se materializează prin creşterea dimensiunii unităţii productive -economii externe de scală unde dimensiunea sectorului de activitate generează externalităţi pozitive pentru unităţile productive care acţionează icircn interiorul său (forţă de muncă specializată reţele de cercetare de comercializare etc)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Aceste efecte sunt considerate statice PIB creşte ca urmare a realocării resurselor şi acumulării de capital dar creşterea superioară durează doar pacircnă cacircnd economia receptează integral impactul lor pozitiv
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
2 Efecte dinamice
a) Economii de scală
b) Eficienţa X
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
Decurg din stimulentele pe care le creează grupările integraţioniste icircn direcţia creşterii productivităţii muncii ceea ce pune economia pe o traiectorie durabilă de creştere economică superioară Aceasta poate fi obţinută ca urmare a
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
a) Economiile de scală
Dezvoltarea comerţul permite producătorilor să icircşi mărească volumul producţiei cu consecinţa valorificării unor efecte pozitive
Economii şi dezeconomii de scară
CTMTL Zona I Zona II Zona III
FP
Q
I
I 1 FP
Q
I
I=1
FP
Q
I
I 1
Curba ldquoplicrdquo sau curba ldquoicircnfăşurătoarerdquo
Mai concret o icircntreprindere icircși reduce costurile unitare producacircnd mai multe bunuri sau servicii și pe măsură ce crește producția costurile medii scad prin repartizarea costurilor fixe asupra unei producții mai mari
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
- (termen utilizat de Harvey Leibenstein tot mai frecvent este utilizat conceptul de ameliorare a productivităţii totale a factorilor)
b) Eficienţa X
Se referă la măsura productivităţii muncitorilor icircn condiţiile menţinerii constante a tuturor celorlalte input-uri icircn procesul de producţie inclusiv calificările muncitorilor Concurenţa sporită pe care o generează comerţul necesită ca firmele să răspundă mai prompt la modificarea condiţiilor pe piaţă - Ea stimulează firmele să icircşi icircmbunătăţească performanţa economică prin inovări reducătoare de costuri şi să amelioreze calitatea bunurilor produse Fostul prim-ministru britanic Harold McMillan avea icircn vedere acest gen de efect atunci cacircnd se referea la ldquoduşul recerdquo pe care aderarea ţării sale la CEE l-ar reprezenta pentru icircntreprinderile britanice
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
existenţa mai multor concurenţi face mai dificilă realizarea icircnţelegerilor anticoncurenţiale (carteluri)
-reducerea dispersiei cotelor de piaţă deţinute de firme individuale (tipic acestea pierd din cota de piaţă deţinută local şi cacircştigă cote de piaţă icircn exterior dar icircn cadrul grupării) permite restracircngerea cazurilor de existenţă a unor poziţii dominante (monopoluri)
- se elimină reduce segmentarea pieţelor făcacircnd imposibilă mai dificilă discriminarea de preţ
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
Icircn consecinţă are loc o selecţie naturală firmele necompetitive se icircnchid (ies de pe piaţă) sau se reorganizează (fuziuni achiziţii) iar firme noi intră pe piaţă
Icircn mod normal există un compromis inevitabil icircntre valorificarea economiilor de scară pe de-o parte şi intensitatea climatului concurenţial pe de altă parte
Integrarea economică poate atenua sau chiar evita acest compromis deoarece permite firmelor să fie mai mari (deci să valorifice economiile de scală) fără ca numărul lor să fie mai mic
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
Efecte locaţionale - Distribuţia spaţială a activităţilor economice icircntre partenerii din cadrul unei grupări integraţioniste
bull Icircn mod tipic tara din cadrul grupării al cărei avantaj comparativ este cel mai diferit de media mondială este cea mai ameninţată de efectul de deturnare de comerţ comerţul său va fi reorientat către parteneri din grupare ale căror costuri comparative se situează icircntre cele ale sale şi media mondială
Icircn consecinţă dacă un grup de ţări puţin dezvoltate formează o grupare integraţionistă va exista o tendinţă ca cel mai bdquosăracrdquo membru să sufere o pierdere netă de venit din cauza deturnării de comerţ
IcircNTREBĂRI
IcircNTREBĂRI
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţ
bull Icircnlocuirea importurilor mai ieftine din restul lumii cu importuri mai scumpe din ţările partenere pierdere de bunăstare pentru economia icircn cauză
bull Icircn plus efectul de deturnare de comerţ este resimţit negativ şi de producătorii din ţările terţe care icircşi pierd din debuşeele de export
Conceptele de creare a fost introduse de Jacob Viner (1950)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţIcircn cazuri particulare crearea şi respectiv deturnarea de
comerţ pot avea efecte opuse celor aşteptate
- crearea de efecte de comerţ poate genera şocuri de ajustare violente
- deturnarea de comerţ poate genera economii de scală care se traduc icircn reducerea costurilor efect repercutat ulterior asupra consumatorilor prin preţuri mai mici
- icircn asemenea cazuri sporul de venit astfel generat icircm cadrul grupării integraţioniste poate duce la creşterea cererii de bunuri şi servicii din ţările terţe
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţEconomii şi dezeconomii de scară
CTMTL Zona I Zona II Zona III
FP
Q
I
I 1 FP
Q
I
I=1
FP
Q
I
I 1
Curba ldquoplicrdquo sau curba ldquoicircnfăşurătoarerdquo
Icircn economie economia de scară (icircn engleză economies of scale) este un termen ce descrie ceea ce se icircntacircmplă atunci cacircnd cantitățile de factori utilizați icircn producție cresc bull Mai concret o icircntreprindere icircși reduce costurile unitare producacircnd mai multe bunuri sau servicii și pe măsură ce crește producția costurile medii scad prin repartizarea costurilor fixe asupra unei producții mai mari
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
c) Stimularea consumului
bull Graţie scăderii preţurilor interne ca urmare a reducerii barierelor la import consumul va creşte
bull Acest surplus al consumatorilor reprezintă un cacircştig de bunăstare pentru ţara importatoare
bull Deoarece consumul suplimentar astfel generat va fi satisfăcut din import acest efect mai este denumit şi expansiune de comerţ (concept introdus de James Meade 1955)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
d) Pierderea din icircncasări din taxe vamale
Acest fenomen are loc icircn două situaţii
-ca urmare a eliminării taxelor vamale percepute asupra importurilor din ţările partenere care s-ar fi efectuat oricum (pentru că exportatorii respectivi erau cei mai competitivi chiar şi icircn raport cu cei din ţările terţe)
- ca urmare a fenomenului de deturnare de comerţ (pentru că importuri din ţări terţe asupra cărora s-ar fi perceput taxe vamale sunt icircnlocuite de importuri din ţări partenere cărora nu li se aplică taxe vamale)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
e) Ameliorarea raportului de schimb
Raportul de schimb = raportul procentual icircntre indicele preţurilor medii de export şi indicele preţurilor medii de import O ameliorare a raportului de schimb are semnificaţia că ţara respectivă trebuie să exporte mai puţin pentru a importa aceeaşi cantitate de mărfuri (sau obţine o cantitate mai mare de mărfuri dim import exportacircnd la fel de mult)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
e) Ameliorarea raportului de schimb
O grupare integraţionistă icircşi poate ameliora raportul de schimb icircn două feluri care pot exista simultan
- spontan ca urmare a efectului de deturnare de comerţ scade cererea pentru importurile din restul lumii deci preţurile acestora se ajustează icircn jos
- deliberat prin manipularea restricţiilor la import (tipic majorarea taxelor vamale)
Condiţia indispensabilă pentru materializarea acestui efect este ca gruparea integraţionistă să fie bdquomarerdquo adică să dispună de o forţă economică suficientă pentru a influenţa semnificativ cererea mondială pentru diverse produse
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Teoria domino a regionalismului [Richard Baldwin 1997]
Odata iniţiată o grupare integraţionistă outsiderii sunt stimulaţi să adere la ea efectele negative pentru terţi (deturnarea de comerţ şisau deteriorarea raportului de schimb) mobilizează forţele acestora in favoarea aderării
Presiunea icircn sensul aderării creşte odata cu dimensiunea blocului comercial cu cacirct acesta este mai mare cu atacirct mai atractivă este participarea pentru outsideri
Icircn consecinţă o singură integrare poate genera runde succesive de extindere (efect multiplicator)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Teoria domino a regionalismului [Richard Baldwin 1997]O ilustrare empirică a acestei teorii o oferă ordinea icircn care au fost organizate referendumurile pentru extinderea din 1995 a UE (Austria Finlanda Suedia Norvegia) icircncepacircnd cu ţările cele mai favorabile aderării tocmai pentru a spori presiunea asupra celor care urmau
Limită se bazează pe ipoteza că bdquoinsideriirdquo nu vor bloca extinderea grupăriiElementul care poate icircnclina balanţa este faptul că reacţia faţă de pierderi potenţiale tinde să fie mai puternică decacirct pentru obţinerea de cacircştiguri potenţiale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Relaţie directă structuri concurenţiale potenţial de creare comerţ mai mare
bull Cu cacirct economiile participante au structuri mai concurenţiale cu atacirct potenţialul de creare de comerţ este mai mare
bullInvers cu cacirct economiile participante sunt mai complementare cu atacirct potenţialul de deturnare de comerţ este mai mare
bull Cu cacirct preţurile interne icircn interiorul grupării integraţioniste sunt mai apropiate de preţurile mondiale cu atacirct potenţialul de creare de comerţ este mai mare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Realizarea de economii de scară posibile graţie lărgirii dimensiunilor pieţelor accesibile bull Aceasta antrenează o reducere a costurilor unitare de producţie şi icircn consecinţă fie consumatorii cacircştigă din preţuri mai reduse fie producătorii cacircştigă de pe urma profiturilor mai maribull Există două tipuri de economii de scară
-economii interne de scală care se materializează prin creşterea dimensiunii unităţii productive -economii externe de scală unde dimensiunea sectorului de activitate generează externalităţi pozitive pentru unităţile productive care acţionează icircn interiorul său (forţă de muncă specializată reţele de cercetare de comercializare etc)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Aceste efecte sunt considerate statice PIB creşte ca urmare a realocării resurselor şi acumulării de capital dar creşterea superioară durează doar pacircnă cacircnd economia receptează integral impactul lor pozitiv
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
2 Efecte dinamice
a) Economii de scală
b) Eficienţa X
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
Decurg din stimulentele pe care le creează grupările integraţioniste icircn direcţia creşterii productivităţii muncii ceea ce pune economia pe o traiectorie durabilă de creştere economică superioară Aceasta poate fi obţinută ca urmare a
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
a) Economiile de scală
Dezvoltarea comerţul permite producătorilor să icircşi mărească volumul producţiei cu consecinţa valorificării unor efecte pozitive
Economii şi dezeconomii de scară
CTMTL Zona I Zona II Zona III
FP
Q
I
I 1 FP
Q
I
I=1
FP
Q
I
I 1
Curba ldquoplicrdquo sau curba ldquoicircnfăşurătoarerdquo
Mai concret o icircntreprindere icircși reduce costurile unitare producacircnd mai multe bunuri sau servicii și pe măsură ce crește producția costurile medii scad prin repartizarea costurilor fixe asupra unei producții mai mari
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
- (termen utilizat de Harvey Leibenstein tot mai frecvent este utilizat conceptul de ameliorare a productivităţii totale a factorilor)
b) Eficienţa X
Se referă la măsura productivităţii muncitorilor icircn condiţiile menţinerii constante a tuturor celorlalte input-uri icircn procesul de producţie inclusiv calificările muncitorilor Concurenţa sporită pe care o generează comerţul necesită ca firmele să răspundă mai prompt la modificarea condiţiilor pe piaţă - Ea stimulează firmele să icircşi icircmbunătăţească performanţa economică prin inovări reducătoare de costuri şi să amelioreze calitatea bunurilor produse Fostul prim-ministru britanic Harold McMillan avea icircn vedere acest gen de efect atunci cacircnd se referea la ldquoduşul recerdquo pe care aderarea ţării sale la CEE l-ar reprezenta pentru icircntreprinderile britanice
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
existenţa mai multor concurenţi face mai dificilă realizarea icircnţelegerilor anticoncurenţiale (carteluri)
-reducerea dispersiei cotelor de piaţă deţinute de firme individuale (tipic acestea pierd din cota de piaţă deţinută local şi cacircştigă cote de piaţă icircn exterior dar icircn cadrul grupării) permite restracircngerea cazurilor de existenţă a unor poziţii dominante (monopoluri)
- se elimină reduce segmentarea pieţelor făcacircnd imposibilă mai dificilă discriminarea de preţ
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
Icircn consecinţă are loc o selecţie naturală firmele necompetitive se icircnchid (ies de pe piaţă) sau se reorganizează (fuziuni achiziţii) iar firme noi intră pe piaţă
Icircn mod normal există un compromis inevitabil icircntre valorificarea economiilor de scară pe de-o parte şi intensitatea climatului concurenţial pe de altă parte
Integrarea economică poate atenua sau chiar evita acest compromis deoarece permite firmelor să fie mai mari (deci să valorifice economiile de scală) fără ca numărul lor să fie mai mic
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
Efecte locaţionale - Distribuţia spaţială a activităţilor economice icircntre partenerii din cadrul unei grupări integraţioniste
bull Icircn mod tipic tara din cadrul grupării al cărei avantaj comparativ este cel mai diferit de media mondială este cea mai ameninţată de efectul de deturnare de comerţ comerţul său va fi reorientat către parteneri din grupare ale căror costuri comparative se situează icircntre cele ale sale şi media mondială
Icircn consecinţă dacă un grup de ţări puţin dezvoltate formează o grupare integraţionistă va exista o tendinţă ca cel mai bdquosăracrdquo membru să sufere o pierdere netă de venit din cauza deturnării de comerţ
IcircNTREBĂRI
IcircNTREBĂRI
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţIcircn cazuri particulare crearea şi respectiv deturnarea de
comerţ pot avea efecte opuse celor aşteptate
- crearea de efecte de comerţ poate genera şocuri de ajustare violente
- deturnarea de comerţ poate genera economii de scală care se traduc icircn reducerea costurilor efect repercutat ulterior asupra consumatorilor prin preţuri mai mici
- icircn asemenea cazuri sporul de venit astfel generat icircm cadrul grupării integraţioniste poate duce la creşterea cererii de bunuri şi servicii din ţările terţe
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţEconomii şi dezeconomii de scară
CTMTL Zona I Zona II Zona III
FP
Q
I
I 1 FP
Q
I
I=1
FP
Q
I
I 1
Curba ldquoplicrdquo sau curba ldquoicircnfăşurătoarerdquo
Icircn economie economia de scară (icircn engleză economies of scale) este un termen ce descrie ceea ce se icircntacircmplă atunci cacircnd cantitățile de factori utilizați icircn producție cresc bull Mai concret o icircntreprindere icircși reduce costurile unitare producacircnd mai multe bunuri sau servicii și pe măsură ce crește producția costurile medii scad prin repartizarea costurilor fixe asupra unei producții mai mari
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
c) Stimularea consumului
bull Graţie scăderii preţurilor interne ca urmare a reducerii barierelor la import consumul va creşte
bull Acest surplus al consumatorilor reprezintă un cacircştig de bunăstare pentru ţara importatoare
bull Deoarece consumul suplimentar astfel generat va fi satisfăcut din import acest efect mai este denumit şi expansiune de comerţ (concept introdus de James Meade 1955)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
d) Pierderea din icircncasări din taxe vamale
Acest fenomen are loc icircn două situaţii
-ca urmare a eliminării taxelor vamale percepute asupra importurilor din ţările partenere care s-ar fi efectuat oricum (pentru că exportatorii respectivi erau cei mai competitivi chiar şi icircn raport cu cei din ţările terţe)
- ca urmare a fenomenului de deturnare de comerţ (pentru că importuri din ţări terţe asupra cărora s-ar fi perceput taxe vamale sunt icircnlocuite de importuri din ţări partenere cărora nu li se aplică taxe vamale)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
e) Ameliorarea raportului de schimb
Raportul de schimb = raportul procentual icircntre indicele preţurilor medii de export şi indicele preţurilor medii de import O ameliorare a raportului de schimb are semnificaţia că ţara respectivă trebuie să exporte mai puţin pentru a importa aceeaşi cantitate de mărfuri (sau obţine o cantitate mai mare de mărfuri dim import exportacircnd la fel de mult)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
e) Ameliorarea raportului de schimb
O grupare integraţionistă icircşi poate ameliora raportul de schimb icircn două feluri care pot exista simultan
- spontan ca urmare a efectului de deturnare de comerţ scade cererea pentru importurile din restul lumii deci preţurile acestora se ajustează icircn jos
- deliberat prin manipularea restricţiilor la import (tipic majorarea taxelor vamale)
Condiţia indispensabilă pentru materializarea acestui efect este ca gruparea integraţionistă să fie bdquomarerdquo adică să dispună de o forţă economică suficientă pentru a influenţa semnificativ cererea mondială pentru diverse produse
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Teoria domino a regionalismului [Richard Baldwin 1997]
Odata iniţiată o grupare integraţionistă outsiderii sunt stimulaţi să adere la ea efectele negative pentru terţi (deturnarea de comerţ şisau deteriorarea raportului de schimb) mobilizează forţele acestora in favoarea aderării
Presiunea icircn sensul aderării creşte odata cu dimensiunea blocului comercial cu cacirct acesta este mai mare cu atacirct mai atractivă este participarea pentru outsideri
Icircn consecinţă o singură integrare poate genera runde succesive de extindere (efect multiplicator)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Teoria domino a regionalismului [Richard Baldwin 1997]O ilustrare empirică a acestei teorii o oferă ordinea icircn care au fost organizate referendumurile pentru extinderea din 1995 a UE (Austria Finlanda Suedia Norvegia) icircncepacircnd cu ţările cele mai favorabile aderării tocmai pentru a spori presiunea asupra celor care urmau
Limită se bazează pe ipoteza că bdquoinsideriirdquo nu vor bloca extinderea grupăriiElementul care poate icircnclina balanţa este faptul că reacţia faţă de pierderi potenţiale tinde să fie mai puternică decacirct pentru obţinerea de cacircştiguri potenţiale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Relaţie directă structuri concurenţiale potenţial de creare comerţ mai mare
bull Cu cacirct economiile participante au structuri mai concurenţiale cu atacirct potenţialul de creare de comerţ este mai mare
bullInvers cu cacirct economiile participante sunt mai complementare cu atacirct potenţialul de deturnare de comerţ este mai mare
bull Cu cacirct preţurile interne icircn interiorul grupării integraţioniste sunt mai apropiate de preţurile mondiale cu atacirct potenţialul de creare de comerţ este mai mare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Realizarea de economii de scară posibile graţie lărgirii dimensiunilor pieţelor accesibile bull Aceasta antrenează o reducere a costurilor unitare de producţie şi icircn consecinţă fie consumatorii cacircştigă din preţuri mai reduse fie producătorii cacircştigă de pe urma profiturilor mai maribull Există două tipuri de economii de scară
-economii interne de scală care se materializează prin creşterea dimensiunii unităţii productive -economii externe de scală unde dimensiunea sectorului de activitate generează externalităţi pozitive pentru unităţile productive care acţionează icircn interiorul său (forţă de muncă specializată reţele de cercetare de comercializare etc)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Aceste efecte sunt considerate statice PIB creşte ca urmare a realocării resurselor şi acumulării de capital dar creşterea superioară durează doar pacircnă cacircnd economia receptează integral impactul lor pozitiv
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
2 Efecte dinamice
a) Economii de scală
b) Eficienţa X
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
Decurg din stimulentele pe care le creează grupările integraţioniste icircn direcţia creşterii productivităţii muncii ceea ce pune economia pe o traiectorie durabilă de creştere economică superioară Aceasta poate fi obţinută ca urmare a
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
a) Economiile de scală
Dezvoltarea comerţul permite producătorilor să icircşi mărească volumul producţiei cu consecinţa valorificării unor efecte pozitive
Economii şi dezeconomii de scară
CTMTL Zona I Zona II Zona III
FP
Q
I
I 1 FP
Q
I
I=1
FP
Q
I
I 1
Curba ldquoplicrdquo sau curba ldquoicircnfăşurătoarerdquo
Mai concret o icircntreprindere icircși reduce costurile unitare producacircnd mai multe bunuri sau servicii și pe măsură ce crește producția costurile medii scad prin repartizarea costurilor fixe asupra unei producții mai mari
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
- (termen utilizat de Harvey Leibenstein tot mai frecvent este utilizat conceptul de ameliorare a productivităţii totale a factorilor)
b) Eficienţa X
Se referă la măsura productivităţii muncitorilor icircn condiţiile menţinerii constante a tuturor celorlalte input-uri icircn procesul de producţie inclusiv calificările muncitorilor Concurenţa sporită pe care o generează comerţul necesită ca firmele să răspundă mai prompt la modificarea condiţiilor pe piaţă - Ea stimulează firmele să icircşi icircmbunătăţească performanţa economică prin inovări reducătoare de costuri şi să amelioreze calitatea bunurilor produse Fostul prim-ministru britanic Harold McMillan avea icircn vedere acest gen de efect atunci cacircnd se referea la ldquoduşul recerdquo pe care aderarea ţării sale la CEE l-ar reprezenta pentru icircntreprinderile britanice
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
existenţa mai multor concurenţi face mai dificilă realizarea icircnţelegerilor anticoncurenţiale (carteluri)
-reducerea dispersiei cotelor de piaţă deţinute de firme individuale (tipic acestea pierd din cota de piaţă deţinută local şi cacircştigă cote de piaţă icircn exterior dar icircn cadrul grupării) permite restracircngerea cazurilor de existenţă a unor poziţii dominante (monopoluri)
- se elimină reduce segmentarea pieţelor făcacircnd imposibilă mai dificilă discriminarea de preţ
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
Icircn consecinţă are loc o selecţie naturală firmele necompetitive se icircnchid (ies de pe piaţă) sau se reorganizează (fuziuni achiziţii) iar firme noi intră pe piaţă
Icircn mod normal există un compromis inevitabil icircntre valorificarea economiilor de scară pe de-o parte şi intensitatea climatului concurenţial pe de altă parte
Integrarea economică poate atenua sau chiar evita acest compromis deoarece permite firmelor să fie mai mari (deci să valorifice economiile de scală) fără ca numărul lor să fie mai mic
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
Efecte locaţionale - Distribuţia spaţială a activităţilor economice icircntre partenerii din cadrul unei grupări integraţioniste
bull Icircn mod tipic tara din cadrul grupării al cărei avantaj comparativ este cel mai diferit de media mondială este cea mai ameninţată de efectul de deturnare de comerţ comerţul său va fi reorientat către parteneri din grupare ale căror costuri comparative se situează icircntre cele ale sale şi media mondială
Icircn consecinţă dacă un grup de ţări puţin dezvoltate formează o grupare integraţionistă va exista o tendinţă ca cel mai bdquosăracrdquo membru să sufere o pierdere netă de venit din cauza deturnării de comerţ
IcircNTREBĂRI
IcircNTREBĂRI
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
b) Deturnare de comerţEconomii şi dezeconomii de scară
CTMTL Zona I Zona II Zona III
FP
Q
I
I 1 FP
Q
I
I=1
FP
Q
I
I 1
Curba ldquoplicrdquo sau curba ldquoicircnfăşurătoarerdquo
Icircn economie economia de scară (icircn engleză economies of scale) este un termen ce descrie ceea ce se icircntacircmplă atunci cacircnd cantitățile de factori utilizați icircn producție cresc bull Mai concret o icircntreprindere icircși reduce costurile unitare producacircnd mai multe bunuri sau servicii și pe măsură ce crește producția costurile medii scad prin repartizarea costurilor fixe asupra unei producții mai mari
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
c) Stimularea consumului
bull Graţie scăderii preţurilor interne ca urmare a reducerii barierelor la import consumul va creşte
bull Acest surplus al consumatorilor reprezintă un cacircştig de bunăstare pentru ţara importatoare
bull Deoarece consumul suplimentar astfel generat va fi satisfăcut din import acest efect mai este denumit şi expansiune de comerţ (concept introdus de James Meade 1955)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
d) Pierderea din icircncasări din taxe vamale
Acest fenomen are loc icircn două situaţii
-ca urmare a eliminării taxelor vamale percepute asupra importurilor din ţările partenere care s-ar fi efectuat oricum (pentru că exportatorii respectivi erau cei mai competitivi chiar şi icircn raport cu cei din ţările terţe)
- ca urmare a fenomenului de deturnare de comerţ (pentru că importuri din ţări terţe asupra cărora s-ar fi perceput taxe vamale sunt icircnlocuite de importuri din ţări partenere cărora nu li se aplică taxe vamale)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
e) Ameliorarea raportului de schimb
Raportul de schimb = raportul procentual icircntre indicele preţurilor medii de export şi indicele preţurilor medii de import O ameliorare a raportului de schimb are semnificaţia că ţara respectivă trebuie să exporte mai puţin pentru a importa aceeaşi cantitate de mărfuri (sau obţine o cantitate mai mare de mărfuri dim import exportacircnd la fel de mult)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
e) Ameliorarea raportului de schimb
O grupare integraţionistă icircşi poate ameliora raportul de schimb icircn două feluri care pot exista simultan
- spontan ca urmare a efectului de deturnare de comerţ scade cererea pentru importurile din restul lumii deci preţurile acestora se ajustează icircn jos
- deliberat prin manipularea restricţiilor la import (tipic majorarea taxelor vamale)
Condiţia indispensabilă pentru materializarea acestui efect este ca gruparea integraţionistă să fie bdquomarerdquo adică să dispună de o forţă economică suficientă pentru a influenţa semnificativ cererea mondială pentru diverse produse
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Teoria domino a regionalismului [Richard Baldwin 1997]
Odata iniţiată o grupare integraţionistă outsiderii sunt stimulaţi să adere la ea efectele negative pentru terţi (deturnarea de comerţ şisau deteriorarea raportului de schimb) mobilizează forţele acestora in favoarea aderării
Presiunea icircn sensul aderării creşte odata cu dimensiunea blocului comercial cu cacirct acesta este mai mare cu atacirct mai atractivă este participarea pentru outsideri
Icircn consecinţă o singură integrare poate genera runde succesive de extindere (efect multiplicator)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Teoria domino a regionalismului [Richard Baldwin 1997]O ilustrare empirică a acestei teorii o oferă ordinea icircn care au fost organizate referendumurile pentru extinderea din 1995 a UE (Austria Finlanda Suedia Norvegia) icircncepacircnd cu ţările cele mai favorabile aderării tocmai pentru a spori presiunea asupra celor care urmau
Limită se bazează pe ipoteza că bdquoinsideriirdquo nu vor bloca extinderea grupăriiElementul care poate icircnclina balanţa este faptul că reacţia faţă de pierderi potenţiale tinde să fie mai puternică decacirct pentru obţinerea de cacircştiguri potenţiale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Relaţie directă structuri concurenţiale potenţial de creare comerţ mai mare
bull Cu cacirct economiile participante au structuri mai concurenţiale cu atacirct potenţialul de creare de comerţ este mai mare
bullInvers cu cacirct economiile participante sunt mai complementare cu atacirct potenţialul de deturnare de comerţ este mai mare
bull Cu cacirct preţurile interne icircn interiorul grupării integraţioniste sunt mai apropiate de preţurile mondiale cu atacirct potenţialul de creare de comerţ este mai mare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Realizarea de economii de scară posibile graţie lărgirii dimensiunilor pieţelor accesibile bull Aceasta antrenează o reducere a costurilor unitare de producţie şi icircn consecinţă fie consumatorii cacircştigă din preţuri mai reduse fie producătorii cacircştigă de pe urma profiturilor mai maribull Există două tipuri de economii de scară
-economii interne de scală care se materializează prin creşterea dimensiunii unităţii productive -economii externe de scală unde dimensiunea sectorului de activitate generează externalităţi pozitive pentru unităţile productive care acţionează icircn interiorul său (forţă de muncă specializată reţele de cercetare de comercializare etc)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Aceste efecte sunt considerate statice PIB creşte ca urmare a realocării resurselor şi acumulării de capital dar creşterea superioară durează doar pacircnă cacircnd economia receptează integral impactul lor pozitiv
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
2 Efecte dinamice
a) Economii de scală
b) Eficienţa X
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
Decurg din stimulentele pe care le creează grupările integraţioniste icircn direcţia creşterii productivităţii muncii ceea ce pune economia pe o traiectorie durabilă de creştere economică superioară Aceasta poate fi obţinută ca urmare a
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
a) Economiile de scală
Dezvoltarea comerţul permite producătorilor să icircşi mărească volumul producţiei cu consecinţa valorificării unor efecte pozitive
Economii şi dezeconomii de scară
CTMTL Zona I Zona II Zona III
FP
Q
I
I 1 FP
Q
I
I=1
FP
Q
I
I 1
Curba ldquoplicrdquo sau curba ldquoicircnfăşurătoarerdquo
Mai concret o icircntreprindere icircși reduce costurile unitare producacircnd mai multe bunuri sau servicii și pe măsură ce crește producția costurile medii scad prin repartizarea costurilor fixe asupra unei producții mai mari
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
- (termen utilizat de Harvey Leibenstein tot mai frecvent este utilizat conceptul de ameliorare a productivităţii totale a factorilor)
b) Eficienţa X
Se referă la măsura productivităţii muncitorilor icircn condiţiile menţinerii constante a tuturor celorlalte input-uri icircn procesul de producţie inclusiv calificările muncitorilor Concurenţa sporită pe care o generează comerţul necesită ca firmele să răspundă mai prompt la modificarea condiţiilor pe piaţă - Ea stimulează firmele să icircşi icircmbunătăţească performanţa economică prin inovări reducătoare de costuri şi să amelioreze calitatea bunurilor produse Fostul prim-ministru britanic Harold McMillan avea icircn vedere acest gen de efect atunci cacircnd se referea la ldquoduşul recerdquo pe care aderarea ţării sale la CEE l-ar reprezenta pentru icircntreprinderile britanice
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
existenţa mai multor concurenţi face mai dificilă realizarea icircnţelegerilor anticoncurenţiale (carteluri)
-reducerea dispersiei cotelor de piaţă deţinute de firme individuale (tipic acestea pierd din cota de piaţă deţinută local şi cacircştigă cote de piaţă icircn exterior dar icircn cadrul grupării) permite restracircngerea cazurilor de existenţă a unor poziţii dominante (monopoluri)
- se elimină reduce segmentarea pieţelor făcacircnd imposibilă mai dificilă discriminarea de preţ
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
Icircn consecinţă are loc o selecţie naturală firmele necompetitive se icircnchid (ies de pe piaţă) sau se reorganizează (fuziuni achiziţii) iar firme noi intră pe piaţă
Icircn mod normal există un compromis inevitabil icircntre valorificarea economiilor de scară pe de-o parte şi intensitatea climatului concurenţial pe de altă parte
Integrarea economică poate atenua sau chiar evita acest compromis deoarece permite firmelor să fie mai mari (deci să valorifice economiile de scală) fără ca numărul lor să fie mai mic
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
Efecte locaţionale - Distribuţia spaţială a activităţilor economice icircntre partenerii din cadrul unei grupări integraţioniste
bull Icircn mod tipic tara din cadrul grupării al cărei avantaj comparativ este cel mai diferit de media mondială este cea mai ameninţată de efectul de deturnare de comerţ comerţul său va fi reorientat către parteneri din grupare ale căror costuri comparative se situează icircntre cele ale sale şi media mondială
Icircn consecinţă dacă un grup de ţări puţin dezvoltate formează o grupare integraţionistă va exista o tendinţă ca cel mai bdquosăracrdquo membru să sufere o pierdere netă de venit din cauza deturnării de comerţ
IcircNTREBĂRI
IcircNTREBĂRI
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
c) Stimularea consumului
bull Graţie scăderii preţurilor interne ca urmare a reducerii barierelor la import consumul va creşte
bull Acest surplus al consumatorilor reprezintă un cacircştig de bunăstare pentru ţara importatoare
bull Deoarece consumul suplimentar astfel generat va fi satisfăcut din import acest efect mai este denumit şi expansiune de comerţ (concept introdus de James Meade 1955)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
d) Pierderea din icircncasări din taxe vamale
Acest fenomen are loc icircn două situaţii
-ca urmare a eliminării taxelor vamale percepute asupra importurilor din ţările partenere care s-ar fi efectuat oricum (pentru că exportatorii respectivi erau cei mai competitivi chiar şi icircn raport cu cei din ţările terţe)
- ca urmare a fenomenului de deturnare de comerţ (pentru că importuri din ţări terţe asupra cărora s-ar fi perceput taxe vamale sunt icircnlocuite de importuri din ţări partenere cărora nu li se aplică taxe vamale)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
e) Ameliorarea raportului de schimb
Raportul de schimb = raportul procentual icircntre indicele preţurilor medii de export şi indicele preţurilor medii de import O ameliorare a raportului de schimb are semnificaţia că ţara respectivă trebuie să exporte mai puţin pentru a importa aceeaşi cantitate de mărfuri (sau obţine o cantitate mai mare de mărfuri dim import exportacircnd la fel de mult)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
e) Ameliorarea raportului de schimb
O grupare integraţionistă icircşi poate ameliora raportul de schimb icircn două feluri care pot exista simultan
- spontan ca urmare a efectului de deturnare de comerţ scade cererea pentru importurile din restul lumii deci preţurile acestora se ajustează icircn jos
- deliberat prin manipularea restricţiilor la import (tipic majorarea taxelor vamale)
Condiţia indispensabilă pentru materializarea acestui efect este ca gruparea integraţionistă să fie bdquomarerdquo adică să dispună de o forţă economică suficientă pentru a influenţa semnificativ cererea mondială pentru diverse produse
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Teoria domino a regionalismului [Richard Baldwin 1997]
Odata iniţiată o grupare integraţionistă outsiderii sunt stimulaţi să adere la ea efectele negative pentru terţi (deturnarea de comerţ şisau deteriorarea raportului de schimb) mobilizează forţele acestora in favoarea aderării
Presiunea icircn sensul aderării creşte odata cu dimensiunea blocului comercial cu cacirct acesta este mai mare cu atacirct mai atractivă este participarea pentru outsideri
Icircn consecinţă o singură integrare poate genera runde succesive de extindere (efect multiplicator)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Teoria domino a regionalismului [Richard Baldwin 1997]O ilustrare empirică a acestei teorii o oferă ordinea icircn care au fost organizate referendumurile pentru extinderea din 1995 a UE (Austria Finlanda Suedia Norvegia) icircncepacircnd cu ţările cele mai favorabile aderării tocmai pentru a spori presiunea asupra celor care urmau
Limită se bazează pe ipoteza că bdquoinsideriirdquo nu vor bloca extinderea grupăriiElementul care poate icircnclina balanţa este faptul că reacţia faţă de pierderi potenţiale tinde să fie mai puternică decacirct pentru obţinerea de cacircştiguri potenţiale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Relaţie directă structuri concurenţiale potenţial de creare comerţ mai mare
bull Cu cacirct economiile participante au structuri mai concurenţiale cu atacirct potenţialul de creare de comerţ este mai mare
bullInvers cu cacirct economiile participante sunt mai complementare cu atacirct potenţialul de deturnare de comerţ este mai mare
bull Cu cacirct preţurile interne icircn interiorul grupării integraţioniste sunt mai apropiate de preţurile mondiale cu atacirct potenţialul de creare de comerţ este mai mare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Realizarea de economii de scară posibile graţie lărgirii dimensiunilor pieţelor accesibile bull Aceasta antrenează o reducere a costurilor unitare de producţie şi icircn consecinţă fie consumatorii cacircştigă din preţuri mai reduse fie producătorii cacircştigă de pe urma profiturilor mai maribull Există două tipuri de economii de scară
-economii interne de scală care se materializează prin creşterea dimensiunii unităţii productive -economii externe de scală unde dimensiunea sectorului de activitate generează externalităţi pozitive pentru unităţile productive care acţionează icircn interiorul său (forţă de muncă specializată reţele de cercetare de comercializare etc)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Aceste efecte sunt considerate statice PIB creşte ca urmare a realocării resurselor şi acumulării de capital dar creşterea superioară durează doar pacircnă cacircnd economia receptează integral impactul lor pozitiv
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
2 Efecte dinamice
a) Economii de scală
b) Eficienţa X
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
Decurg din stimulentele pe care le creează grupările integraţioniste icircn direcţia creşterii productivităţii muncii ceea ce pune economia pe o traiectorie durabilă de creştere economică superioară Aceasta poate fi obţinută ca urmare a
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
a) Economiile de scală
Dezvoltarea comerţul permite producătorilor să icircşi mărească volumul producţiei cu consecinţa valorificării unor efecte pozitive
Economii şi dezeconomii de scară
CTMTL Zona I Zona II Zona III
FP
Q
I
I 1 FP
Q
I
I=1
FP
Q
I
I 1
Curba ldquoplicrdquo sau curba ldquoicircnfăşurătoarerdquo
Mai concret o icircntreprindere icircși reduce costurile unitare producacircnd mai multe bunuri sau servicii și pe măsură ce crește producția costurile medii scad prin repartizarea costurilor fixe asupra unei producții mai mari
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
- (termen utilizat de Harvey Leibenstein tot mai frecvent este utilizat conceptul de ameliorare a productivităţii totale a factorilor)
b) Eficienţa X
Se referă la măsura productivităţii muncitorilor icircn condiţiile menţinerii constante a tuturor celorlalte input-uri icircn procesul de producţie inclusiv calificările muncitorilor Concurenţa sporită pe care o generează comerţul necesită ca firmele să răspundă mai prompt la modificarea condiţiilor pe piaţă - Ea stimulează firmele să icircşi icircmbunătăţească performanţa economică prin inovări reducătoare de costuri şi să amelioreze calitatea bunurilor produse Fostul prim-ministru britanic Harold McMillan avea icircn vedere acest gen de efect atunci cacircnd se referea la ldquoduşul recerdquo pe care aderarea ţării sale la CEE l-ar reprezenta pentru icircntreprinderile britanice
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
existenţa mai multor concurenţi face mai dificilă realizarea icircnţelegerilor anticoncurenţiale (carteluri)
-reducerea dispersiei cotelor de piaţă deţinute de firme individuale (tipic acestea pierd din cota de piaţă deţinută local şi cacircştigă cote de piaţă icircn exterior dar icircn cadrul grupării) permite restracircngerea cazurilor de existenţă a unor poziţii dominante (monopoluri)
- se elimină reduce segmentarea pieţelor făcacircnd imposibilă mai dificilă discriminarea de preţ
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
Icircn consecinţă are loc o selecţie naturală firmele necompetitive se icircnchid (ies de pe piaţă) sau se reorganizează (fuziuni achiziţii) iar firme noi intră pe piaţă
Icircn mod normal există un compromis inevitabil icircntre valorificarea economiilor de scară pe de-o parte şi intensitatea climatului concurenţial pe de altă parte
Integrarea economică poate atenua sau chiar evita acest compromis deoarece permite firmelor să fie mai mari (deci să valorifice economiile de scală) fără ca numărul lor să fie mai mic
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
Efecte locaţionale - Distribuţia spaţială a activităţilor economice icircntre partenerii din cadrul unei grupări integraţioniste
bull Icircn mod tipic tara din cadrul grupării al cărei avantaj comparativ este cel mai diferit de media mondială este cea mai ameninţată de efectul de deturnare de comerţ comerţul său va fi reorientat către parteneri din grupare ale căror costuri comparative se situează icircntre cele ale sale şi media mondială
Icircn consecinţă dacă un grup de ţări puţin dezvoltate formează o grupare integraţionistă va exista o tendinţă ca cel mai bdquosăracrdquo membru să sufere o pierdere netă de venit din cauza deturnării de comerţ
IcircNTREBĂRI
IcircNTREBĂRI
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
d) Pierderea din icircncasări din taxe vamale
Acest fenomen are loc icircn două situaţii
-ca urmare a eliminării taxelor vamale percepute asupra importurilor din ţările partenere care s-ar fi efectuat oricum (pentru că exportatorii respectivi erau cei mai competitivi chiar şi icircn raport cu cei din ţările terţe)
- ca urmare a fenomenului de deturnare de comerţ (pentru că importuri din ţări terţe asupra cărora s-ar fi perceput taxe vamale sunt icircnlocuite de importuri din ţări partenere cărora nu li se aplică taxe vamale)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
e) Ameliorarea raportului de schimb
Raportul de schimb = raportul procentual icircntre indicele preţurilor medii de export şi indicele preţurilor medii de import O ameliorare a raportului de schimb are semnificaţia că ţara respectivă trebuie să exporte mai puţin pentru a importa aceeaşi cantitate de mărfuri (sau obţine o cantitate mai mare de mărfuri dim import exportacircnd la fel de mult)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
e) Ameliorarea raportului de schimb
O grupare integraţionistă icircşi poate ameliora raportul de schimb icircn două feluri care pot exista simultan
- spontan ca urmare a efectului de deturnare de comerţ scade cererea pentru importurile din restul lumii deci preţurile acestora se ajustează icircn jos
- deliberat prin manipularea restricţiilor la import (tipic majorarea taxelor vamale)
Condiţia indispensabilă pentru materializarea acestui efect este ca gruparea integraţionistă să fie bdquomarerdquo adică să dispună de o forţă economică suficientă pentru a influenţa semnificativ cererea mondială pentru diverse produse
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Teoria domino a regionalismului [Richard Baldwin 1997]
Odata iniţiată o grupare integraţionistă outsiderii sunt stimulaţi să adere la ea efectele negative pentru terţi (deturnarea de comerţ şisau deteriorarea raportului de schimb) mobilizează forţele acestora in favoarea aderării
Presiunea icircn sensul aderării creşte odata cu dimensiunea blocului comercial cu cacirct acesta este mai mare cu atacirct mai atractivă este participarea pentru outsideri
Icircn consecinţă o singură integrare poate genera runde succesive de extindere (efect multiplicator)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Teoria domino a regionalismului [Richard Baldwin 1997]O ilustrare empirică a acestei teorii o oferă ordinea icircn care au fost organizate referendumurile pentru extinderea din 1995 a UE (Austria Finlanda Suedia Norvegia) icircncepacircnd cu ţările cele mai favorabile aderării tocmai pentru a spori presiunea asupra celor care urmau
Limită se bazează pe ipoteza că bdquoinsideriirdquo nu vor bloca extinderea grupăriiElementul care poate icircnclina balanţa este faptul că reacţia faţă de pierderi potenţiale tinde să fie mai puternică decacirct pentru obţinerea de cacircştiguri potenţiale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Relaţie directă structuri concurenţiale potenţial de creare comerţ mai mare
bull Cu cacirct economiile participante au structuri mai concurenţiale cu atacirct potenţialul de creare de comerţ este mai mare
bullInvers cu cacirct economiile participante sunt mai complementare cu atacirct potenţialul de deturnare de comerţ este mai mare
bull Cu cacirct preţurile interne icircn interiorul grupării integraţioniste sunt mai apropiate de preţurile mondiale cu atacirct potenţialul de creare de comerţ este mai mare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Realizarea de economii de scară posibile graţie lărgirii dimensiunilor pieţelor accesibile bull Aceasta antrenează o reducere a costurilor unitare de producţie şi icircn consecinţă fie consumatorii cacircştigă din preţuri mai reduse fie producătorii cacircştigă de pe urma profiturilor mai maribull Există două tipuri de economii de scară
-economii interne de scală care se materializează prin creşterea dimensiunii unităţii productive -economii externe de scală unde dimensiunea sectorului de activitate generează externalităţi pozitive pentru unităţile productive care acţionează icircn interiorul său (forţă de muncă specializată reţele de cercetare de comercializare etc)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Aceste efecte sunt considerate statice PIB creşte ca urmare a realocării resurselor şi acumulării de capital dar creşterea superioară durează doar pacircnă cacircnd economia receptează integral impactul lor pozitiv
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
2 Efecte dinamice
a) Economii de scală
b) Eficienţa X
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
Decurg din stimulentele pe care le creează grupările integraţioniste icircn direcţia creşterii productivităţii muncii ceea ce pune economia pe o traiectorie durabilă de creştere economică superioară Aceasta poate fi obţinută ca urmare a
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
a) Economiile de scală
Dezvoltarea comerţul permite producătorilor să icircşi mărească volumul producţiei cu consecinţa valorificării unor efecte pozitive
Economii şi dezeconomii de scară
CTMTL Zona I Zona II Zona III
FP
Q
I
I 1 FP
Q
I
I=1
FP
Q
I
I 1
Curba ldquoplicrdquo sau curba ldquoicircnfăşurătoarerdquo
Mai concret o icircntreprindere icircși reduce costurile unitare producacircnd mai multe bunuri sau servicii și pe măsură ce crește producția costurile medii scad prin repartizarea costurilor fixe asupra unei producții mai mari
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
- (termen utilizat de Harvey Leibenstein tot mai frecvent este utilizat conceptul de ameliorare a productivităţii totale a factorilor)
b) Eficienţa X
Se referă la măsura productivităţii muncitorilor icircn condiţiile menţinerii constante a tuturor celorlalte input-uri icircn procesul de producţie inclusiv calificările muncitorilor Concurenţa sporită pe care o generează comerţul necesită ca firmele să răspundă mai prompt la modificarea condiţiilor pe piaţă - Ea stimulează firmele să icircşi icircmbunătăţească performanţa economică prin inovări reducătoare de costuri şi să amelioreze calitatea bunurilor produse Fostul prim-ministru britanic Harold McMillan avea icircn vedere acest gen de efect atunci cacircnd se referea la ldquoduşul recerdquo pe care aderarea ţării sale la CEE l-ar reprezenta pentru icircntreprinderile britanice
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
existenţa mai multor concurenţi face mai dificilă realizarea icircnţelegerilor anticoncurenţiale (carteluri)
-reducerea dispersiei cotelor de piaţă deţinute de firme individuale (tipic acestea pierd din cota de piaţă deţinută local şi cacircştigă cote de piaţă icircn exterior dar icircn cadrul grupării) permite restracircngerea cazurilor de existenţă a unor poziţii dominante (monopoluri)
- se elimină reduce segmentarea pieţelor făcacircnd imposibilă mai dificilă discriminarea de preţ
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
Icircn consecinţă are loc o selecţie naturală firmele necompetitive se icircnchid (ies de pe piaţă) sau se reorganizează (fuziuni achiziţii) iar firme noi intră pe piaţă
Icircn mod normal există un compromis inevitabil icircntre valorificarea economiilor de scară pe de-o parte şi intensitatea climatului concurenţial pe de altă parte
Integrarea economică poate atenua sau chiar evita acest compromis deoarece permite firmelor să fie mai mari (deci să valorifice economiile de scală) fără ca numărul lor să fie mai mic
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
Efecte locaţionale - Distribuţia spaţială a activităţilor economice icircntre partenerii din cadrul unei grupări integraţioniste
bull Icircn mod tipic tara din cadrul grupării al cărei avantaj comparativ este cel mai diferit de media mondială este cea mai ameninţată de efectul de deturnare de comerţ comerţul său va fi reorientat către parteneri din grupare ale căror costuri comparative se situează icircntre cele ale sale şi media mondială
Icircn consecinţă dacă un grup de ţări puţin dezvoltate formează o grupare integraţionistă va exista o tendinţă ca cel mai bdquosăracrdquo membru să sufere o pierdere netă de venit din cauza deturnării de comerţ
IcircNTREBĂRI
IcircNTREBĂRI
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
e) Ameliorarea raportului de schimb
Raportul de schimb = raportul procentual icircntre indicele preţurilor medii de export şi indicele preţurilor medii de import O ameliorare a raportului de schimb are semnificaţia că ţara respectivă trebuie să exporte mai puţin pentru a importa aceeaşi cantitate de mărfuri (sau obţine o cantitate mai mare de mărfuri dim import exportacircnd la fel de mult)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
e) Ameliorarea raportului de schimb
O grupare integraţionistă icircşi poate ameliora raportul de schimb icircn două feluri care pot exista simultan
- spontan ca urmare a efectului de deturnare de comerţ scade cererea pentru importurile din restul lumii deci preţurile acestora se ajustează icircn jos
- deliberat prin manipularea restricţiilor la import (tipic majorarea taxelor vamale)
Condiţia indispensabilă pentru materializarea acestui efect este ca gruparea integraţionistă să fie bdquomarerdquo adică să dispună de o forţă economică suficientă pentru a influenţa semnificativ cererea mondială pentru diverse produse
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Teoria domino a regionalismului [Richard Baldwin 1997]
Odata iniţiată o grupare integraţionistă outsiderii sunt stimulaţi să adere la ea efectele negative pentru terţi (deturnarea de comerţ şisau deteriorarea raportului de schimb) mobilizează forţele acestora in favoarea aderării
Presiunea icircn sensul aderării creşte odata cu dimensiunea blocului comercial cu cacirct acesta este mai mare cu atacirct mai atractivă este participarea pentru outsideri
Icircn consecinţă o singură integrare poate genera runde succesive de extindere (efect multiplicator)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Teoria domino a regionalismului [Richard Baldwin 1997]O ilustrare empirică a acestei teorii o oferă ordinea icircn care au fost organizate referendumurile pentru extinderea din 1995 a UE (Austria Finlanda Suedia Norvegia) icircncepacircnd cu ţările cele mai favorabile aderării tocmai pentru a spori presiunea asupra celor care urmau
Limită se bazează pe ipoteza că bdquoinsideriirdquo nu vor bloca extinderea grupăriiElementul care poate icircnclina balanţa este faptul că reacţia faţă de pierderi potenţiale tinde să fie mai puternică decacirct pentru obţinerea de cacircştiguri potenţiale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Relaţie directă structuri concurenţiale potenţial de creare comerţ mai mare
bull Cu cacirct economiile participante au structuri mai concurenţiale cu atacirct potenţialul de creare de comerţ este mai mare
bullInvers cu cacirct economiile participante sunt mai complementare cu atacirct potenţialul de deturnare de comerţ este mai mare
bull Cu cacirct preţurile interne icircn interiorul grupării integraţioniste sunt mai apropiate de preţurile mondiale cu atacirct potenţialul de creare de comerţ este mai mare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Realizarea de economii de scară posibile graţie lărgirii dimensiunilor pieţelor accesibile bull Aceasta antrenează o reducere a costurilor unitare de producţie şi icircn consecinţă fie consumatorii cacircştigă din preţuri mai reduse fie producătorii cacircştigă de pe urma profiturilor mai maribull Există două tipuri de economii de scară
-economii interne de scală care se materializează prin creşterea dimensiunii unităţii productive -economii externe de scală unde dimensiunea sectorului de activitate generează externalităţi pozitive pentru unităţile productive care acţionează icircn interiorul său (forţă de muncă specializată reţele de cercetare de comercializare etc)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Aceste efecte sunt considerate statice PIB creşte ca urmare a realocării resurselor şi acumulării de capital dar creşterea superioară durează doar pacircnă cacircnd economia receptează integral impactul lor pozitiv
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
2 Efecte dinamice
a) Economii de scală
b) Eficienţa X
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
Decurg din stimulentele pe care le creează grupările integraţioniste icircn direcţia creşterii productivităţii muncii ceea ce pune economia pe o traiectorie durabilă de creştere economică superioară Aceasta poate fi obţinută ca urmare a
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
a) Economiile de scală
Dezvoltarea comerţul permite producătorilor să icircşi mărească volumul producţiei cu consecinţa valorificării unor efecte pozitive
Economii şi dezeconomii de scară
CTMTL Zona I Zona II Zona III
FP
Q
I
I 1 FP
Q
I
I=1
FP
Q
I
I 1
Curba ldquoplicrdquo sau curba ldquoicircnfăşurătoarerdquo
Mai concret o icircntreprindere icircși reduce costurile unitare producacircnd mai multe bunuri sau servicii și pe măsură ce crește producția costurile medii scad prin repartizarea costurilor fixe asupra unei producții mai mari
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
- (termen utilizat de Harvey Leibenstein tot mai frecvent este utilizat conceptul de ameliorare a productivităţii totale a factorilor)
b) Eficienţa X
Se referă la măsura productivităţii muncitorilor icircn condiţiile menţinerii constante a tuturor celorlalte input-uri icircn procesul de producţie inclusiv calificările muncitorilor Concurenţa sporită pe care o generează comerţul necesită ca firmele să răspundă mai prompt la modificarea condiţiilor pe piaţă - Ea stimulează firmele să icircşi icircmbunătăţească performanţa economică prin inovări reducătoare de costuri şi să amelioreze calitatea bunurilor produse Fostul prim-ministru britanic Harold McMillan avea icircn vedere acest gen de efect atunci cacircnd se referea la ldquoduşul recerdquo pe care aderarea ţării sale la CEE l-ar reprezenta pentru icircntreprinderile britanice
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
existenţa mai multor concurenţi face mai dificilă realizarea icircnţelegerilor anticoncurenţiale (carteluri)
-reducerea dispersiei cotelor de piaţă deţinute de firme individuale (tipic acestea pierd din cota de piaţă deţinută local şi cacircştigă cote de piaţă icircn exterior dar icircn cadrul grupării) permite restracircngerea cazurilor de existenţă a unor poziţii dominante (monopoluri)
- se elimină reduce segmentarea pieţelor făcacircnd imposibilă mai dificilă discriminarea de preţ
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
Icircn consecinţă are loc o selecţie naturală firmele necompetitive se icircnchid (ies de pe piaţă) sau se reorganizează (fuziuni achiziţii) iar firme noi intră pe piaţă
Icircn mod normal există un compromis inevitabil icircntre valorificarea economiilor de scară pe de-o parte şi intensitatea climatului concurenţial pe de altă parte
Integrarea economică poate atenua sau chiar evita acest compromis deoarece permite firmelor să fie mai mari (deci să valorifice economiile de scală) fără ca numărul lor să fie mai mic
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
Efecte locaţionale - Distribuţia spaţială a activităţilor economice icircntre partenerii din cadrul unei grupări integraţioniste
bull Icircn mod tipic tara din cadrul grupării al cărei avantaj comparativ este cel mai diferit de media mondială este cea mai ameninţată de efectul de deturnare de comerţ comerţul său va fi reorientat către parteneri din grupare ale căror costuri comparative se situează icircntre cele ale sale şi media mondială
Icircn consecinţă dacă un grup de ţări puţin dezvoltate formează o grupare integraţionistă va exista o tendinţă ca cel mai bdquosăracrdquo membru să sufere o pierdere netă de venit din cauza deturnării de comerţ
IcircNTREBĂRI
IcircNTREBĂRI
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
e) Ameliorarea raportului de schimb
O grupare integraţionistă icircşi poate ameliora raportul de schimb icircn două feluri care pot exista simultan
- spontan ca urmare a efectului de deturnare de comerţ scade cererea pentru importurile din restul lumii deci preţurile acestora se ajustează icircn jos
- deliberat prin manipularea restricţiilor la import (tipic majorarea taxelor vamale)
Condiţia indispensabilă pentru materializarea acestui efect este ca gruparea integraţionistă să fie bdquomarerdquo adică să dispună de o forţă economică suficientă pentru a influenţa semnificativ cererea mondială pentru diverse produse
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Teoria domino a regionalismului [Richard Baldwin 1997]
Odata iniţiată o grupare integraţionistă outsiderii sunt stimulaţi să adere la ea efectele negative pentru terţi (deturnarea de comerţ şisau deteriorarea raportului de schimb) mobilizează forţele acestora in favoarea aderării
Presiunea icircn sensul aderării creşte odata cu dimensiunea blocului comercial cu cacirct acesta este mai mare cu atacirct mai atractivă este participarea pentru outsideri
Icircn consecinţă o singură integrare poate genera runde succesive de extindere (efect multiplicator)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Teoria domino a regionalismului [Richard Baldwin 1997]O ilustrare empirică a acestei teorii o oferă ordinea icircn care au fost organizate referendumurile pentru extinderea din 1995 a UE (Austria Finlanda Suedia Norvegia) icircncepacircnd cu ţările cele mai favorabile aderării tocmai pentru a spori presiunea asupra celor care urmau
Limită se bazează pe ipoteza că bdquoinsideriirdquo nu vor bloca extinderea grupăriiElementul care poate icircnclina balanţa este faptul că reacţia faţă de pierderi potenţiale tinde să fie mai puternică decacirct pentru obţinerea de cacircştiguri potenţiale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Relaţie directă structuri concurenţiale potenţial de creare comerţ mai mare
bull Cu cacirct economiile participante au structuri mai concurenţiale cu atacirct potenţialul de creare de comerţ este mai mare
bullInvers cu cacirct economiile participante sunt mai complementare cu atacirct potenţialul de deturnare de comerţ este mai mare
bull Cu cacirct preţurile interne icircn interiorul grupării integraţioniste sunt mai apropiate de preţurile mondiale cu atacirct potenţialul de creare de comerţ este mai mare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Realizarea de economii de scară posibile graţie lărgirii dimensiunilor pieţelor accesibile bull Aceasta antrenează o reducere a costurilor unitare de producţie şi icircn consecinţă fie consumatorii cacircştigă din preţuri mai reduse fie producătorii cacircştigă de pe urma profiturilor mai maribull Există două tipuri de economii de scară
-economii interne de scală care se materializează prin creşterea dimensiunii unităţii productive -economii externe de scală unde dimensiunea sectorului de activitate generează externalităţi pozitive pentru unităţile productive care acţionează icircn interiorul său (forţă de muncă specializată reţele de cercetare de comercializare etc)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Aceste efecte sunt considerate statice PIB creşte ca urmare a realocării resurselor şi acumulării de capital dar creşterea superioară durează doar pacircnă cacircnd economia receptează integral impactul lor pozitiv
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
2 Efecte dinamice
a) Economii de scală
b) Eficienţa X
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
Decurg din stimulentele pe care le creează grupările integraţioniste icircn direcţia creşterii productivităţii muncii ceea ce pune economia pe o traiectorie durabilă de creştere economică superioară Aceasta poate fi obţinută ca urmare a
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
a) Economiile de scală
Dezvoltarea comerţul permite producătorilor să icircşi mărească volumul producţiei cu consecinţa valorificării unor efecte pozitive
Economii şi dezeconomii de scară
CTMTL Zona I Zona II Zona III
FP
Q
I
I 1 FP
Q
I
I=1
FP
Q
I
I 1
Curba ldquoplicrdquo sau curba ldquoicircnfăşurătoarerdquo
Mai concret o icircntreprindere icircși reduce costurile unitare producacircnd mai multe bunuri sau servicii și pe măsură ce crește producția costurile medii scad prin repartizarea costurilor fixe asupra unei producții mai mari
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
- (termen utilizat de Harvey Leibenstein tot mai frecvent este utilizat conceptul de ameliorare a productivităţii totale a factorilor)
b) Eficienţa X
Se referă la măsura productivităţii muncitorilor icircn condiţiile menţinerii constante a tuturor celorlalte input-uri icircn procesul de producţie inclusiv calificările muncitorilor Concurenţa sporită pe care o generează comerţul necesită ca firmele să răspundă mai prompt la modificarea condiţiilor pe piaţă - Ea stimulează firmele să icircşi icircmbunătăţească performanţa economică prin inovări reducătoare de costuri şi să amelioreze calitatea bunurilor produse Fostul prim-ministru britanic Harold McMillan avea icircn vedere acest gen de efect atunci cacircnd se referea la ldquoduşul recerdquo pe care aderarea ţării sale la CEE l-ar reprezenta pentru icircntreprinderile britanice
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
existenţa mai multor concurenţi face mai dificilă realizarea icircnţelegerilor anticoncurenţiale (carteluri)
-reducerea dispersiei cotelor de piaţă deţinute de firme individuale (tipic acestea pierd din cota de piaţă deţinută local şi cacircştigă cote de piaţă icircn exterior dar icircn cadrul grupării) permite restracircngerea cazurilor de existenţă a unor poziţii dominante (monopoluri)
- se elimină reduce segmentarea pieţelor făcacircnd imposibilă mai dificilă discriminarea de preţ
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
Icircn consecinţă are loc o selecţie naturală firmele necompetitive se icircnchid (ies de pe piaţă) sau se reorganizează (fuziuni achiziţii) iar firme noi intră pe piaţă
Icircn mod normal există un compromis inevitabil icircntre valorificarea economiilor de scară pe de-o parte şi intensitatea climatului concurenţial pe de altă parte
Integrarea economică poate atenua sau chiar evita acest compromis deoarece permite firmelor să fie mai mari (deci să valorifice economiile de scală) fără ca numărul lor să fie mai mic
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
Efecte locaţionale - Distribuţia spaţială a activităţilor economice icircntre partenerii din cadrul unei grupări integraţioniste
bull Icircn mod tipic tara din cadrul grupării al cărei avantaj comparativ este cel mai diferit de media mondială este cea mai ameninţată de efectul de deturnare de comerţ comerţul său va fi reorientat către parteneri din grupare ale căror costuri comparative se situează icircntre cele ale sale şi media mondială
Icircn consecinţă dacă un grup de ţări puţin dezvoltate formează o grupare integraţionistă va exista o tendinţă ca cel mai bdquosăracrdquo membru să sufere o pierdere netă de venit din cauza deturnării de comerţ
IcircNTREBĂRI
IcircNTREBĂRI
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Teoria domino a regionalismului [Richard Baldwin 1997]
Odata iniţiată o grupare integraţionistă outsiderii sunt stimulaţi să adere la ea efectele negative pentru terţi (deturnarea de comerţ şisau deteriorarea raportului de schimb) mobilizează forţele acestora in favoarea aderării
Presiunea icircn sensul aderării creşte odata cu dimensiunea blocului comercial cu cacirct acesta este mai mare cu atacirct mai atractivă este participarea pentru outsideri
Icircn consecinţă o singură integrare poate genera runde succesive de extindere (efect multiplicator)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Teoria domino a regionalismului [Richard Baldwin 1997]O ilustrare empirică a acestei teorii o oferă ordinea icircn care au fost organizate referendumurile pentru extinderea din 1995 a UE (Austria Finlanda Suedia Norvegia) icircncepacircnd cu ţările cele mai favorabile aderării tocmai pentru a spori presiunea asupra celor care urmau
Limită se bazează pe ipoteza că bdquoinsideriirdquo nu vor bloca extinderea grupăriiElementul care poate icircnclina balanţa este faptul că reacţia faţă de pierderi potenţiale tinde să fie mai puternică decacirct pentru obţinerea de cacircştiguri potenţiale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Relaţie directă structuri concurenţiale potenţial de creare comerţ mai mare
bull Cu cacirct economiile participante au structuri mai concurenţiale cu atacirct potenţialul de creare de comerţ este mai mare
bullInvers cu cacirct economiile participante sunt mai complementare cu atacirct potenţialul de deturnare de comerţ este mai mare
bull Cu cacirct preţurile interne icircn interiorul grupării integraţioniste sunt mai apropiate de preţurile mondiale cu atacirct potenţialul de creare de comerţ este mai mare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Realizarea de economii de scară posibile graţie lărgirii dimensiunilor pieţelor accesibile bull Aceasta antrenează o reducere a costurilor unitare de producţie şi icircn consecinţă fie consumatorii cacircştigă din preţuri mai reduse fie producătorii cacircştigă de pe urma profiturilor mai maribull Există două tipuri de economii de scară
-economii interne de scală care se materializează prin creşterea dimensiunii unităţii productive -economii externe de scală unde dimensiunea sectorului de activitate generează externalităţi pozitive pentru unităţile productive care acţionează icircn interiorul său (forţă de muncă specializată reţele de cercetare de comercializare etc)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Aceste efecte sunt considerate statice PIB creşte ca urmare a realocării resurselor şi acumulării de capital dar creşterea superioară durează doar pacircnă cacircnd economia receptează integral impactul lor pozitiv
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
2 Efecte dinamice
a) Economii de scală
b) Eficienţa X
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
Decurg din stimulentele pe care le creează grupările integraţioniste icircn direcţia creşterii productivităţii muncii ceea ce pune economia pe o traiectorie durabilă de creştere economică superioară Aceasta poate fi obţinută ca urmare a
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
a) Economiile de scală
Dezvoltarea comerţul permite producătorilor să icircşi mărească volumul producţiei cu consecinţa valorificării unor efecte pozitive
Economii şi dezeconomii de scară
CTMTL Zona I Zona II Zona III
FP
Q
I
I 1 FP
Q
I
I=1
FP
Q
I
I 1
Curba ldquoplicrdquo sau curba ldquoicircnfăşurătoarerdquo
Mai concret o icircntreprindere icircși reduce costurile unitare producacircnd mai multe bunuri sau servicii și pe măsură ce crește producția costurile medii scad prin repartizarea costurilor fixe asupra unei producții mai mari
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
- (termen utilizat de Harvey Leibenstein tot mai frecvent este utilizat conceptul de ameliorare a productivităţii totale a factorilor)
b) Eficienţa X
Se referă la măsura productivităţii muncitorilor icircn condiţiile menţinerii constante a tuturor celorlalte input-uri icircn procesul de producţie inclusiv calificările muncitorilor Concurenţa sporită pe care o generează comerţul necesită ca firmele să răspundă mai prompt la modificarea condiţiilor pe piaţă - Ea stimulează firmele să icircşi icircmbunătăţească performanţa economică prin inovări reducătoare de costuri şi să amelioreze calitatea bunurilor produse Fostul prim-ministru britanic Harold McMillan avea icircn vedere acest gen de efect atunci cacircnd se referea la ldquoduşul recerdquo pe care aderarea ţării sale la CEE l-ar reprezenta pentru icircntreprinderile britanice
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
existenţa mai multor concurenţi face mai dificilă realizarea icircnţelegerilor anticoncurenţiale (carteluri)
-reducerea dispersiei cotelor de piaţă deţinute de firme individuale (tipic acestea pierd din cota de piaţă deţinută local şi cacircştigă cote de piaţă icircn exterior dar icircn cadrul grupării) permite restracircngerea cazurilor de existenţă a unor poziţii dominante (monopoluri)
- se elimină reduce segmentarea pieţelor făcacircnd imposibilă mai dificilă discriminarea de preţ
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
Icircn consecinţă are loc o selecţie naturală firmele necompetitive se icircnchid (ies de pe piaţă) sau se reorganizează (fuziuni achiziţii) iar firme noi intră pe piaţă
Icircn mod normal există un compromis inevitabil icircntre valorificarea economiilor de scară pe de-o parte şi intensitatea climatului concurenţial pe de altă parte
Integrarea economică poate atenua sau chiar evita acest compromis deoarece permite firmelor să fie mai mari (deci să valorifice economiile de scală) fără ca numărul lor să fie mai mic
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
Efecte locaţionale - Distribuţia spaţială a activităţilor economice icircntre partenerii din cadrul unei grupări integraţioniste
bull Icircn mod tipic tara din cadrul grupării al cărei avantaj comparativ este cel mai diferit de media mondială este cea mai ameninţată de efectul de deturnare de comerţ comerţul său va fi reorientat către parteneri din grupare ale căror costuri comparative se situează icircntre cele ale sale şi media mondială
Icircn consecinţă dacă un grup de ţări puţin dezvoltate formează o grupare integraţionistă va exista o tendinţă ca cel mai bdquosăracrdquo membru să sufere o pierdere netă de venit din cauza deturnării de comerţ
IcircNTREBĂRI
IcircNTREBĂRI
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Teoria domino a regionalismului [Richard Baldwin 1997]O ilustrare empirică a acestei teorii o oferă ordinea icircn care au fost organizate referendumurile pentru extinderea din 1995 a UE (Austria Finlanda Suedia Norvegia) icircncepacircnd cu ţările cele mai favorabile aderării tocmai pentru a spori presiunea asupra celor care urmau
Limită se bazează pe ipoteza că bdquoinsideriirdquo nu vor bloca extinderea grupăriiElementul care poate icircnclina balanţa este faptul că reacţia faţă de pierderi potenţiale tinde să fie mai puternică decacirct pentru obţinerea de cacircştiguri potenţiale
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Relaţie directă structuri concurenţiale potenţial de creare comerţ mai mare
bull Cu cacirct economiile participante au structuri mai concurenţiale cu atacirct potenţialul de creare de comerţ este mai mare
bullInvers cu cacirct economiile participante sunt mai complementare cu atacirct potenţialul de deturnare de comerţ este mai mare
bull Cu cacirct preţurile interne icircn interiorul grupării integraţioniste sunt mai apropiate de preţurile mondiale cu atacirct potenţialul de creare de comerţ este mai mare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Realizarea de economii de scară posibile graţie lărgirii dimensiunilor pieţelor accesibile bull Aceasta antrenează o reducere a costurilor unitare de producţie şi icircn consecinţă fie consumatorii cacircştigă din preţuri mai reduse fie producătorii cacircştigă de pe urma profiturilor mai maribull Există două tipuri de economii de scară
-economii interne de scală care se materializează prin creşterea dimensiunii unităţii productive -economii externe de scală unde dimensiunea sectorului de activitate generează externalităţi pozitive pentru unităţile productive care acţionează icircn interiorul său (forţă de muncă specializată reţele de cercetare de comercializare etc)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Aceste efecte sunt considerate statice PIB creşte ca urmare a realocării resurselor şi acumulării de capital dar creşterea superioară durează doar pacircnă cacircnd economia receptează integral impactul lor pozitiv
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
2 Efecte dinamice
a) Economii de scală
b) Eficienţa X
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
Decurg din stimulentele pe care le creează grupările integraţioniste icircn direcţia creşterii productivităţii muncii ceea ce pune economia pe o traiectorie durabilă de creştere economică superioară Aceasta poate fi obţinută ca urmare a
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
a) Economiile de scală
Dezvoltarea comerţul permite producătorilor să icircşi mărească volumul producţiei cu consecinţa valorificării unor efecte pozitive
Economii şi dezeconomii de scară
CTMTL Zona I Zona II Zona III
FP
Q
I
I 1 FP
Q
I
I=1
FP
Q
I
I 1
Curba ldquoplicrdquo sau curba ldquoicircnfăşurătoarerdquo
Mai concret o icircntreprindere icircși reduce costurile unitare producacircnd mai multe bunuri sau servicii și pe măsură ce crește producția costurile medii scad prin repartizarea costurilor fixe asupra unei producții mai mari
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
- (termen utilizat de Harvey Leibenstein tot mai frecvent este utilizat conceptul de ameliorare a productivităţii totale a factorilor)
b) Eficienţa X
Se referă la măsura productivităţii muncitorilor icircn condiţiile menţinerii constante a tuturor celorlalte input-uri icircn procesul de producţie inclusiv calificările muncitorilor Concurenţa sporită pe care o generează comerţul necesită ca firmele să răspundă mai prompt la modificarea condiţiilor pe piaţă - Ea stimulează firmele să icircşi icircmbunătăţească performanţa economică prin inovări reducătoare de costuri şi să amelioreze calitatea bunurilor produse Fostul prim-ministru britanic Harold McMillan avea icircn vedere acest gen de efect atunci cacircnd se referea la ldquoduşul recerdquo pe care aderarea ţării sale la CEE l-ar reprezenta pentru icircntreprinderile britanice
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
existenţa mai multor concurenţi face mai dificilă realizarea icircnţelegerilor anticoncurenţiale (carteluri)
-reducerea dispersiei cotelor de piaţă deţinute de firme individuale (tipic acestea pierd din cota de piaţă deţinută local şi cacircştigă cote de piaţă icircn exterior dar icircn cadrul grupării) permite restracircngerea cazurilor de existenţă a unor poziţii dominante (monopoluri)
- se elimină reduce segmentarea pieţelor făcacircnd imposibilă mai dificilă discriminarea de preţ
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
Icircn consecinţă are loc o selecţie naturală firmele necompetitive se icircnchid (ies de pe piaţă) sau se reorganizează (fuziuni achiziţii) iar firme noi intră pe piaţă
Icircn mod normal există un compromis inevitabil icircntre valorificarea economiilor de scară pe de-o parte şi intensitatea climatului concurenţial pe de altă parte
Integrarea economică poate atenua sau chiar evita acest compromis deoarece permite firmelor să fie mai mari (deci să valorifice economiile de scală) fără ca numărul lor să fie mai mic
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
Efecte locaţionale - Distribuţia spaţială a activităţilor economice icircntre partenerii din cadrul unei grupări integraţioniste
bull Icircn mod tipic tara din cadrul grupării al cărei avantaj comparativ este cel mai diferit de media mondială este cea mai ameninţată de efectul de deturnare de comerţ comerţul său va fi reorientat către parteneri din grupare ale căror costuri comparative se situează icircntre cele ale sale şi media mondială
Icircn consecinţă dacă un grup de ţări puţin dezvoltate formează o grupare integraţionistă va exista o tendinţă ca cel mai bdquosăracrdquo membru să sufere o pierdere netă de venit din cauza deturnării de comerţ
IcircNTREBĂRI
IcircNTREBĂRI
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Relaţie directă structuri concurenţiale potenţial de creare comerţ mai mare
bull Cu cacirct economiile participante au structuri mai concurenţiale cu atacirct potenţialul de creare de comerţ este mai mare
bullInvers cu cacirct economiile participante sunt mai complementare cu atacirct potenţialul de deturnare de comerţ este mai mare
bull Cu cacirct preţurile interne icircn interiorul grupării integraţioniste sunt mai apropiate de preţurile mondiale cu atacirct potenţialul de creare de comerţ este mai mare
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Realizarea de economii de scară posibile graţie lărgirii dimensiunilor pieţelor accesibile bull Aceasta antrenează o reducere a costurilor unitare de producţie şi icircn consecinţă fie consumatorii cacircştigă din preţuri mai reduse fie producătorii cacircştigă de pe urma profiturilor mai maribull Există două tipuri de economii de scară
-economii interne de scală care se materializează prin creşterea dimensiunii unităţii productive -economii externe de scală unde dimensiunea sectorului de activitate generează externalităţi pozitive pentru unităţile productive care acţionează icircn interiorul său (forţă de muncă specializată reţele de cercetare de comercializare etc)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Aceste efecte sunt considerate statice PIB creşte ca urmare a realocării resurselor şi acumulării de capital dar creşterea superioară durează doar pacircnă cacircnd economia receptează integral impactul lor pozitiv
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
2 Efecte dinamice
a) Economii de scală
b) Eficienţa X
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
Decurg din stimulentele pe care le creează grupările integraţioniste icircn direcţia creşterii productivităţii muncii ceea ce pune economia pe o traiectorie durabilă de creştere economică superioară Aceasta poate fi obţinută ca urmare a
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
a) Economiile de scală
Dezvoltarea comerţul permite producătorilor să icircşi mărească volumul producţiei cu consecinţa valorificării unor efecte pozitive
Economii şi dezeconomii de scară
CTMTL Zona I Zona II Zona III
FP
Q
I
I 1 FP
Q
I
I=1
FP
Q
I
I 1
Curba ldquoplicrdquo sau curba ldquoicircnfăşurătoarerdquo
Mai concret o icircntreprindere icircși reduce costurile unitare producacircnd mai multe bunuri sau servicii și pe măsură ce crește producția costurile medii scad prin repartizarea costurilor fixe asupra unei producții mai mari
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
- (termen utilizat de Harvey Leibenstein tot mai frecvent este utilizat conceptul de ameliorare a productivităţii totale a factorilor)
b) Eficienţa X
Se referă la măsura productivităţii muncitorilor icircn condiţiile menţinerii constante a tuturor celorlalte input-uri icircn procesul de producţie inclusiv calificările muncitorilor Concurenţa sporită pe care o generează comerţul necesită ca firmele să răspundă mai prompt la modificarea condiţiilor pe piaţă - Ea stimulează firmele să icircşi icircmbunătăţească performanţa economică prin inovări reducătoare de costuri şi să amelioreze calitatea bunurilor produse Fostul prim-ministru britanic Harold McMillan avea icircn vedere acest gen de efect atunci cacircnd se referea la ldquoduşul recerdquo pe care aderarea ţării sale la CEE l-ar reprezenta pentru icircntreprinderile britanice
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
existenţa mai multor concurenţi face mai dificilă realizarea icircnţelegerilor anticoncurenţiale (carteluri)
-reducerea dispersiei cotelor de piaţă deţinute de firme individuale (tipic acestea pierd din cota de piaţă deţinută local şi cacircştigă cote de piaţă icircn exterior dar icircn cadrul grupării) permite restracircngerea cazurilor de existenţă a unor poziţii dominante (monopoluri)
- se elimină reduce segmentarea pieţelor făcacircnd imposibilă mai dificilă discriminarea de preţ
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
Icircn consecinţă are loc o selecţie naturală firmele necompetitive se icircnchid (ies de pe piaţă) sau se reorganizează (fuziuni achiziţii) iar firme noi intră pe piaţă
Icircn mod normal există un compromis inevitabil icircntre valorificarea economiilor de scară pe de-o parte şi intensitatea climatului concurenţial pe de altă parte
Integrarea economică poate atenua sau chiar evita acest compromis deoarece permite firmelor să fie mai mari (deci să valorifice economiile de scală) fără ca numărul lor să fie mai mic
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
Efecte locaţionale - Distribuţia spaţială a activităţilor economice icircntre partenerii din cadrul unei grupări integraţioniste
bull Icircn mod tipic tara din cadrul grupării al cărei avantaj comparativ este cel mai diferit de media mondială este cea mai ameninţată de efectul de deturnare de comerţ comerţul său va fi reorientat către parteneri din grupare ale căror costuri comparative se situează icircntre cele ale sale şi media mondială
Icircn consecinţă dacă un grup de ţări puţin dezvoltate formează o grupare integraţionistă va exista o tendinţă ca cel mai bdquosăracrdquo membru să sufere o pierdere netă de venit din cauza deturnării de comerţ
IcircNTREBĂRI
IcircNTREBĂRI
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Realizarea de economii de scară posibile graţie lărgirii dimensiunilor pieţelor accesibile bull Aceasta antrenează o reducere a costurilor unitare de producţie şi icircn consecinţă fie consumatorii cacircştigă din preţuri mai reduse fie producătorii cacircştigă de pe urma profiturilor mai maribull Există două tipuri de economii de scară
-economii interne de scală care se materializează prin creşterea dimensiunii unităţii productive -economii externe de scală unde dimensiunea sectorului de activitate generează externalităţi pozitive pentru unităţile productive care acţionează icircn interiorul său (forţă de muncă specializată reţele de cercetare de comercializare etc)
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Aceste efecte sunt considerate statice PIB creşte ca urmare a realocării resurselor şi acumulării de capital dar creşterea superioară durează doar pacircnă cacircnd economia receptează integral impactul lor pozitiv
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
2 Efecte dinamice
a) Economii de scală
b) Eficienţa X
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
Decurg din stimulentele pe care le creează grupările integraţioniste icircn direcţia creşterii productivităţii muncii ceea ce pune economia pe o traiectorie durabilă de creştere economică superioară Aceasta poate fi obţinută ca urmare a
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
a) Economiile de scală
Dezvoltarea comerţul permite producătorilor să icircşi mărească volumul producţiei cu consecinţa valorificării unor efecte pozitive
Economii şi dezeconomii de scară
CTMTL Zona I Zona II Zona III
FP
Q
I
I 1 FP
Q
I
I=1
FP
Q
I
I 1
Curba ldquoplicrdquo sau curba ldquoicircnfăşurătoarerdquo
Mai concret o icircntreprindere icircși reduce costurile unitare producacircnd mai multe bunuri sau servicii și pe măsură ce crește producția costurile medii scad prin repartizarea costurilor fixe asupra unei producții mai mari
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
- (termen utilizat de Harvey Leibenstein tot mai frecvent este utilizat conceptul de ameliorare a productivităţii totale a factorilor)
b) Eficienţa X
Se referă la măsura productivităţii muncitorilor icircn condiţiile menţinerii constante a tuturor celorlalte input-uri icircn procesul de producţie inclusiv calificările muncitorilor Concurenţa sporită pe care o generează comerţul necesită ca firmele să răspundă mai prompt la modificarea condiţiilor pe piaţă - Ea stimulează firmele să icircşi icircmbunătăţească performanţa economică prin inovări reducătoare de costuri şi să amelioreze calitatea bunurilor produse Fostul prim-ministru britanic Harold McMillan avea icircn vedere acest gen de efect atunci cacircnd se referea la ldquoduşul recerdquo pe care aderarea ţării sale la CEE l-ar reprezenta pentru icircntreprinderile britanice
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
existenţa mai multor concurenţi face mai dificilă realizarea icircnţelegerilor anticoncurenţiale (carteluri)
-reducerea dispersiei cotelor de piaţă deţinute de firme individuale (tipic acestea pierd din cota de piaţă deţinută local şi cacircştigă cote de piaţă icircn exterior dar icircn cadrul grupării) permite restracircngerea cazurilor de existenţă a unor poziţii dominante (monopoluri)
- se elimină reduce segmentarea pieţelor făcacircnd imposibilă mai dificilă discriminarea de preţ
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
Icircn consecinţă are loc o selecţie naturală firmele necompetitive se icircnchid (ies de pe piaţă) sau se reorganizează (fuziuni achiziţii) iar firme noi intră pe piaţă
Icircn mod normal există un compromis inevitabil icircntre valorificarea economiilor de scară pe de-o parte şi intensitatea climatului concurenţial pe de altă parte
Integrarea economică poate atenua sau chiar evita acest compromis deoarece permite firmelor să fie mai mari (deci să valorifice economiile de scală) fără ca numărul lor să fie mai mic
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
Efecte locaţionale - Distribuţia spaţială a activităţilor economice icircntre partenerii din cadrul unei grupări integraţioniste
bull Icircn mod tipic tara din cadrul grupării al cărei avantaj comparativ este cel mai diferit de media mondială este cea mai ameninţată de efectul de deturnare de comerţ comerţul său va fi reorientat către parteneri din grupare ale căror costuri comparative se situează icircntre cele ale sale şi media mondială
Icircn consecinţă dacă un grup de ţări puţin dezvoltate formează o grupare integraţionistă va exista o tendinţă ca cel mai bdquosăracrdquo membru să sufere o pierdere netă de venit din cauza deturnării de comerţ
IcircNTREBĂRI
IcircNTREBĂRI
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte statice
TEORII ECONOMICE PRIVIND INTEGRAREA
Aceste efecte sunt considerate statice PIB creşte ca urmare a realocării resurselor şi acumulării de capital dar creşterea superioară durează doar pacircnă cacircnd economia receptează integral impactul lor pozitiv
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
2 Efecte dinamice
a) Economii de scală
b) Eficienţa X
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
Decurg din stimulentele pe care le creează grupările integraţioniste icircn direcţia creşterii productivităţii muncii ceea ce pune economia pe o traiectorie durabilă de creştere economică superioară Aceasta poate fi obţinută ca urmare a
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
a) Economiile de scală
Dezvoltarea comerţul permite producătorilor să icircşi mărească volumul producţiei cu consecinţa valorificării unor efecte pozitive
Economii şi dezeconomii de scară
CTMTL Zona I Zona II Zona III
FP
Q
I
I 1 FP
Q
I
I=1
FP
Q
I
I 1
Curba ldquoplicrdquo sau curba ldquoicircnfăşurătoarerdquo
Mai concret o icircntreprindere icircși reduce costurile unitare producacircnd mai multe bunuri sau servicii și pe măsură ce crește producția costurile medii scad prin repartizarea costurilor fixe asupra unei producții mai mari
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
- (termen utilizat de Harvey Leibenstein tot mai frecvent este utilizat conceptul de ameliorare a productivităţii totale a factorilor)
b) Eficienţa X
Se referă la măsura productivităţii muncitorilor icircn condiţiile menţinerii constante a tuturor celorlalte input-uri icircn procesul de producţie inclusiv calificările muncitorilor Concurenţa sporită pe care o generează comerţul necesită ca firmele să răspundă mai prompt la modificarea condiţiilor pe piaţă - Ea stimulează firmele să icircşi icircmbunătăţească performanţa economică prin inovări reducătoare de costuri şi să amelioreze calitatea bunurilor produse Fostul prim-ministru britanic Harold McMillan avea icircn vedere acest gen de efect atunci cacircnd se referea la ldquoduşul recerdquo pe care aderarea ţării sale la CEE l-ar reprezenta pentru icircntreprinderile britanice
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
existenţa mai multor concurenţi face mai dificilă realizarea icircnţelegerilor anticoncurenţiale (carteluri)
-reducerea dispersiei cotelor de piaţă deţinute de firme individuale (tipic acestea pierd din cota de piaţă deţinută local şi cacircştigă cote de piaţă icircn exterior dar icircn cadrul grupării) permite restracircngerea cazurilor de existenţă a unor poziţii dominante (monopoluri)
- se elimină reduce segmentarea pieţelor făcacircnd imposibilă mai dificilă discriminarea de preţ
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
Icircn consecinţă are loc o selecţie naturală firmele necompetitive se icircnchid (ies de pe piaţă) sau se reorganizează (fuziuni achiziţii) iar firme noi intră pe piaţă
Icircn mod normal există un compromis inevitabil icircntre valorificarea economiilor de scară pe de-o parte şi intensitatea climatului concurenţial pe de altă parte
Integrarea economică poate atenua sau chiar evita acest compromis deoarece permite firmelor să fie mai mari (deci să valorifice economiile de scală) fără ca numărul lor să fie mai mic
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
Efecte locaţionale - Distribuţia spaţială a activităţilor economice icircntre partenerii din cadrul unei grupări integraţioniste
bull Icircn mod tipic tara din cadrul grupării al cărei avantaj comparativ este cel mai diferit de media mondială este cea mai ameninţată de efectul de deturnare de comerţ comerţul său va fi reorientat către parteneri din grupare ale căror costuri comparative se situează icircntre cele ale sale şi media mondială
Icircn consecinţă dacă un grup de ţări puţin dezvoltate formează o grupare integraţionistă va exista o tendinţă ca cel mai bdquosăracrdquo membru să sufere o pierdere netă de venit din cauza deturnării de comerţ
IcircNTREBĂRI
IcircNTREBĂRI
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice
2 Efecte dinamice
a) Economii de scală
b) Eficienţa X
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
Decurg din stimulentele pe care le creează grupările integraţioniste icircn direcţia creşterii productivităţii muncii ceea ce pune economia pe o traiectorie durabilă de creştere economică superioară Aceasta poate fi obţinută ca urmare a
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
a) Economiile de scală
Dezvoltarea comerţul permite producătorilor să icircşi mărească volumul producţiei cu consecinţa valorificării unor efecte pozitive
Economii şi dezeconomii de scară
CTMTL Zona I Zona II Zona III
FP
Q
I
I 1 FP
Q
I
I=1
FP
Q
I
I 1
Curba ldquoplicrdquo sau curba ldquoicircnfăşurătoarerdquo
Mai concret o icircntreprindere icircși reduce costurile unitare producacircnd mai multe bunuri sau servicii și pe măsură ce crește producția costurile medii scad prin repartizarea costurilor fixe asupra unei producții mai mari
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
- (termen utilizat de Harvey Leibenstein tot mai frecvent este utilizat conceptul de ameliorare a productivităţii totale a factorilor)
b) Eficienţa X
Se referă la măsura productivităţii muncitorilor icircn condiţiile menţinerii constante a tuturor celorlalte input-uri icircn procesul de producţie inclusiv calificările muncitorilor Concurenţa sporită pe care o generează comerţul necesită ca firmele să răspundă mai prompt la modificarea condiţiilor pe piaţă - Ea stimulează firmele să icircşi icircmbunătăţească performanţa economică prin inovări reducătoare de costuri şi să amelioreze calitatea bunurilor produse Fostul prim-ministru britanic Harold McMillan avea icircn vedere acest gen de efect atunci cacircnd se referea la ldquoduşul recerdquo pe care aderarea ţării sale la CEE l-ar reprezenta pentru icircntreprinderile britanice
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
existenţa mai multor concurenţi face mai dificilă realizarea icircnţelegerilor anticoncurenţiale (carteluri)
-reducerea dispersiei cotelor de piaţă deţinute de firme individuale (tipic acestea pierd din cota de piaţă deţinută local şi cacircştigă cote de piaţă icircn exterior dar icircn cadrul grupării) permite restracircngerea cazurilor de existenţă a unor poziţii dominante (monopoluri)
- se elimină reduce segmentarea pieţelor făcacircnd imposibilă mai dificilă discriminarea de preţ
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
Icircn consecinţă are loc o selecţie naturală firmele necompetitive se icircnchid (ies de pe piaţă) sau se reorganizează (fuziuni achiziţii) iar firme noi intră pe piaţă
Icircn mod normal există un compromis inevitabil icircntre valorificarea economiilor de scară pe de-o parte şi intensitatea climatului concurenţial pe de altă parte
Integrarea economică poate atenua sau chiar evita acest compromis deoarece permite firmelor să fie mai mari (deci să valorifice economiile de scală) fără ca numărul lor să fie mai mic
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
Efecte locaţionale - Distribuţia spaţială a activităţilor economice icircntre partenerii din cadrul unei grupări integraţioniste
bull Icircn mod tipic tara din cadrul grupării al cărei avantaj comparativ este cel mai diferit de media mondială este cea mai ameninţată de efectul de deturnare de comerţ comerţul său va fi reorientat către parteneri din grupare ale căror costuri comparative se situează icircntre cele ale sale şi media mondială
Icircn consecinţă dacă un grup de ţări puţin dezvoltate formează o grupare integraţionistă va exista o tendinţă ca cel mai bdquosăracrdquo membru să sufere o pierdere netă de venit din cauza deturnării de comerţ
IcircNTREBĂRI
IcircNTREBĂRI
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
a) Economiile de scală
Dezvoltarea comerţul permite producătorilor să icircşi mărească volumul producţiei cu consecinţa valorificării unor efecte pozitive
Economii şi dezeconomii de scară
CTMTL Zona I Zona II Zona III
FP
Q
I
I 1 FP
Q
I
I=1
FP
Q
I
I 1
Curba ldquoplicrdquo sau curba ldquoicircnfăşurătoarerdquo
Mai concret o icircntreprindere icircși reduce costurile unitare producacircnd mai multe bunuri sau servicii și pe măsură ce crește producția costurile medii scad prin repartizarea costurilor fixe asupra unei producții mai mari
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
- (termen utilizat de Harvey Leibenstein tot mai frecvent este utilizat conceptul de ameliorare a productivităţii totale a factorilor)
b) Eficienţa X
Se referă la măsura productivităţii muncitorilor icircn condiţiile menţinerii constante a tuturor celorlalte input-uri icircn procesul de producţie inclusiv calificările muncitorilor Concurenţa sporită pe care o generează comerţul necesită ca firmele să răspundă mai prompt la modificarea condiţiilor pe piaţă - Ea stimulează firmele să icircşi icircmbunătăţească performanţa economică prin inovări reducătoare de costuri şi să amelioreze calitatea bunurilor produse Fostul prim-ministru britanic Harold McMillan avea icircn vedere acest gen de efect atunci cacircnd se referea la ldquoduşul recerdquo pe care aderarea ţării sale la CEE l-ar reprezenta pentru icircntreprinderile britanice
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
existenţa mai multor concurenţi face mai dificilă realizarea icircnţelegerilor anticoncurenţiale (carteluri)
-reducerea dispersiei cotelor de piaţă deţinute de firme individuale (tipic acestea pierd din cota de piaţă deţinută local şi cacircştigă cote de piaţă icircn exterior dar icircn cadrul grupării) permite restracircngerea cazurilor de existenţă a unor poziţii dominante (monopoluri)
- se elimină reduce segmentarea pieţelor făcacircnd imposibilă mai dificilă discriminarea de preţ
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
Icircn consecinţă are loc o selecţie naturală firmele necompetitive se icircnchid (ies de pe piaţă) sau se reorganizează (fuziuni achiziţii) iar firme noi intră pe piaţă
Icircn mod normal există un compromis inevitabil icircntre valorificarea economiilor de scară pe de-o parte şi intensitatea climatului concurenţial pe de altă parte
Integrarea economică poate atenua sau chiar evita acest compromis deoarece permite firmelor să fie mai mari (deci să valorifice economiile de scală) fără ca numărul lor să fie mai mic
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
Efecte locaţionale - Distribuţia spaţială a activităţilor economice icircntre partenerii din cadrul unei grupări integraţioniste
bull Icircn mod tipic tara din cadrul grupării al cărei avantaj comparativ este cel mai diferit de media mondială este cea mai ameninţată de efectul de deturnare de comerţ comerţul său va fi reorientat către parteneri din grupare ale căror costuri comparative se situează icircntre cele ale sale şi media mondială
Icircn consecinţă dacă un grup de ţări puţin dezvoltate formează o grupare integraţionistă va exista o tendinţă ca cel mai bdquosăracrdquo membru să sufere o pierdere netă de venit din cauza deturnării de comerţ
IcircNTREBĂRI
IcircNTREBĂRI
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
- (termen utilizat de Harvey Leibenstein tot mai frecvent este utilizat conceptul de ameliorare a productivităţii totale a factorilor)
b) Eficienţa X
Se referă la măsura productivităţii muncitorilor icircn condiţiile menţinerii constante a tuturor celorlalte input-uri icircn procesul de producţie inclusiv calificările muncitorilor Concurenţa sporită pe care o generează comerţul necesită ca firmele să răspundă mai prompt la modificarea condiţiilor pe piaţă - Ea stimulează firmele să icircşi icircmbunătăţească performanţa economică prin inovări reducătoare de costuri şi să amelioreze calitatea bunurilor produse Fostul prim-ministru britanic Harold McMillan avea icircn vedere acest gen de efect atunci cacircnd se referea la ldquoduşul recerdquo pe care aderarea ţării sale la CEE l-ar reprezenta pentru icircntreprinderile britanice
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
existenţa mai multor concurenţi face mai dificilă realizarea icircnţelegerilor anticoncurenţiale (carteluri)
-reducerea dispersiei cotelor de piaţă deţinute de firme individuale (tipic acestea pierd din cota de piaţă deţinută local şi cacircştigă cote de piaţă icircn exterior dar icircn cadrul grupării) permite restracircngerea cazurilor de existenţă a unor poziţii dominante (monopoluri)
- se elimină reduce segmentarea pieţelor făcacircnd imposibilă mai dificilă discriminarea de preţ
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
Icircn consecinţă are loc o selecţie naturală firmele necompetitive se icircnchid (ies de pe piaţă) sau se reorganizează (fuziuni achiziţii) iar firme noi intră pe piaţă
Icircn mod normal există un compromis inevitabil icircntre valorificarea economiilor de scară pe de-o parte şi intensitatea climatului concurenţial pe de altă parte
Integrarea economică poate atenua sau chiar evita acest compromis deoarece permite firmelor să fie mai mari (deci să valorifice economiile de scală) fără ca numărul lor să fie mai mic
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
Efecte locaţionale - Distribuţia spaţială a activităţilor economice icircntre partenerii din cadrul unei grupări integraţioniste
bull Icircn mod tipic tara din cadrul grupării al cărei avantaj comparativ este cel mai diferit de media mondială este cea mai ameninţată de efectul de deturnare de comerţ comerţul său va fi reorientat către parteneri din grupare ale căror costuri comparative se situează icircntre cele ale sale şi media mondială
Icircn consecinţă dacă un grup de ţări puţin dezvoltate formează o grupare integraţionistă va exista o tendinţă ca cel mai bdquosăracrdquo membru să sufere o pierdere netă de venit din cauza deturnării de comerţ
IcircNTREBĂRI
IcircNTREBĂRI
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
c) Intensificarea caracterului concurenţial al pieţelor
existenţa mai multor concurenţi face mai dificilă realizarea icircnţelegerilor anticoncurenţiale (carteluri)
-reducerea dispersiei cotelor de piaţă deţinute de firme individuale (tipic acestea pierd din cota de piaţă deţinută local şi cacircştigă cote de piaţă icircn exterior dar icircn cadrul grupării) permite restracircngerea cazurilor de existenţă a unor poziţii dominante (monopoluri)
- se elimină reduce segmentarea pieţelor făcacircnd imposibilă mai dificilă discriminarea de preţ
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
Icircn consecinţă are loc o selecţie naturală firmele necompetitive se icircnchid (ies de pe piaţă) sau se reorganizează (fuziuni achiziţii) iar firme noi intră pe piaţă
Icircn mod normal există un compromis inevitabil icircntre valorificarea economiilor de scară pe de-o parte şi intensitatea climatului concurenţial pe de altă parte
Integrarea economică poate atenua sau chiar evita acest compromis deoarece permite firmelor să fie mai mari (deci să valorifice economiile de scală) fără ca numărul lor să fie mai mic
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
Efecte locaţionale - Distribuţia spaţială a activităţilor economice icircntre partenerii din cadrul unei grupări integraţioniste
bull Icircn mod tipic tara din cadrul grupării al cărei avantaj comparativ este cel mai diferit de media mondială este cea mai ameninţată de efectul de deturnare de comerţ comerţul său va fi reorientat către parteneri din grupare ale căror costuri comparative se situează icircntre cele ale sale şi media mondială
Icircn consecinţă dacă un grup de ţări puţin dezvoltate formează o grupare integraţionistă va exista o tendinţă ca cel mai bdquosăracrdquo membru să sufere o pierdere netă de venit din cauza deturnării de comerţ
IcircNTREBĂRI
IcircNTREBĂRI
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
A Efecte statice şi efecte dinamice 1 Efecte dinamice
Icircn consecinţă are loc o selecţie naturală firmele necompetitive se icircnchid (ies de pe piaţă) sau se reorganizează (fuziuni achiziţii) iar firme noi intră pe piaţă
Icircn mod normal există un compromis inevitabil icircntre valorificarea economiilor de scară pe de-o parte şi intensitatea climatului concurenţial pe de altă parte
Integrarea economică poate atenua sau chiar evita acest compromis deoarece permite firmelor să fie mai mari (deci să valorifice economiile de scală) fără ca numărul lor să fie mai mic
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
Efecte locaţionale - Distribuţia spaţială a activităţilor economice icircntre partenerii din cadrul unei grupări integraţioniste
bull Icircn mod tipic tara din cadrul grupării al cărei avantaj comparativ este cel mai diferit de media mondială este cea mai ameninţată de efectul de deturnare de comerţ comerţul său va fi reorientat către parteneri din grupare ale căror costuri comparative se situează icircntre cele ale sale şi media mondială
Icircn consecinţă dacă un grup de ţări puţin dezvoltate formează o grupare integraţionistă va exista o tendinţă ca cel mai bdquosăracrdquo membru să sufere o pierdere netă de venit din cauza deturnării de comerţ
IcircNTREBĂRI
IcircNTREBĂRI
CURSUL I- INTEGRAREA ECONOMICĂ ndashPREMISĂ A INTEGRĂRII EUROPENE
13 Efectele integrării economice
Efecte locaţionale - Distribuţia spaţială a activităţilor economice icircntre partenerii din cadrul unei grupări integraţioniste
bull Icircn mod tipic tara din cadrul grupării al cărei avantaj comparativ este cel mai diferit de media mondială este cea mai ameninţată de efectul de deturnare de comerţ comerţul său va fi reorientat către parteneri din grupare ale căror costuri comparative se situează icircntre cele ale sale şi media mondială
Icircn consecinţă dacă un grup de ţări puţin dezvoltate formează o grupare integraţionistă va exista o tendinţă ca cel mai bdquosăracrdquo membru să sufere o pierdere netă de venit din cauza deturnării de comerţ
IcircNTREBĂRI
IcircNTREBĂRI
IcircNTREBĂRI
IcircNTREBĂRI
IcircNTREBĂRI
![Intrebari Si Raspunsuri Pentru Examen La Integrare Economica Si Economie Europeana.[Conspecte.md]](https://img.pdfslide.tips/doc/110x75/55cf98cc550346d03399bf26/intrebari-si-raspunsuri-pentru-examen-la-integrare-economica-si-economie-europeanaconspectemd.jpg)
![Copiute La Iee Integrare Economica Si Economie Europeana.[Conspecte.md]](https://img.pdfslide.tips/doc/110x75/577cd4cc1a28ab9e789923b8/copiute-la-iee-integrare-economica-si-economie-europeanaconspectemd.jpg)
