Carte Jocuri Motrice

7/28/2019 Carte Jocuri Motrice

1/120

!I

CUPRINSI. ORIGINEA JOCULU . SCURT ISTORIC ....rr. TMPORTANTA JOCURILOR MOTRICE iI{

SISTEMUL EDUCATIONALIII. TEORII DESPRE JOCIV. CONCEPTUL DE JOCv. CARACTERISTICILE JOCURILOR DE MI$CARE ...'.Caracteristicile jocurilor de migcare "...Caracterul formativ al jocurilor de migcare ...vr. ROLUL EDUCTIV AL JOCURILOR DE MI$CARE ..'...VII. JOCURILE, DE MI$CARE, METODA $I MIJLOC DEEDUCATiE .....vrrr. Locul. JocuRILOR DE MI$CARE tXSTRUCTURA LECTIEI DE EDUCATIE FTZICAIX. ASIGURAREA CO}{DITIILOR MATERIALE PENTRUBIII'{A DESFA$URARE A JOCURILOR DE MI$CARE ,X. METODICA ALEGERII JOCULUI $I APREGATIRII LUIXI. METODICA ORGANIZARII $I A DESFA$URARIIJOCURILOR DE, MI$CAREXII. CLASIFICAITEA JOCURILOR DE MI$CAREXIII. JOCURI IN APAXIV. JOCURI DE IARNA ....ExpnctTII gI JocuRI DE MI$cAREExercilii gi jocuri pentru captarea aten{ieiComplexe de exercilii 9i jocuri pentru vttez['Jocuri dinamice Pentru ,,for!d"Jocuri pentru formarea 9i consolidarea deprinderilormotri ce utilitare (s 6rituri, c dfdr6ri, es c aladdrt, tdtdr e,transport, rulare, aruncare, prindere)Jocuri preg6titoare pentru practicarea atletismului

Jocuri pregdtitoare pentru practicarea gimnasticiiJocuri pregdtitoare pentru practicarea baschetuluiJocuri preg6titoare pentru practicarea voleiului .'...... 97Jocuri pregatitoare pentru practicarea fotbalului ... .. 113JOCURI EXTRA$COLARE 119Jocuri practicate in api ..... '. 1 1 9Jocuri practicate iarna . I24

J7lit72l2I

2227aaJJJ/391J

6T65

475357

657I"74

78828691


2/120

I. ORIGINEA JOCULUI . SCURT ISTORICcercetdtorii suslin c5 jocul a apdrut in comuna primitivr,atunci cAnd forfele de produc{ie au crescut qi au dus la dezvoltarearelaliilor de producfie. Acestea, au atras dupd eie gi schimbareapoziyiei copilului, in societatea primitivd. Atunci au apirut anumitecategorii de munci, care pentru a fi efectuate, necesitau o pregdtirespecial5 gi deci nu puteau fi incredinlate copiilor.Specialigtii spun cd jocul a apdrut mai intai ca o formd depre-invdtare, manifestandu-se ca un joc, ca un exercitiu, in carefunclia jocului era. aceea de invdlare. Mai tdrzru au ap[rut jocurilecu temd qi roluri, care aveau o functie formativd foarte puternicd.La oamenii primitivi nu exista o deosebire intre migcirile demuncd gi cele de joc. Executate prin mecanismul aceluiagi aparat

psihomotor, ac{runile de joc reflectau procedee de muncd. E1econstituiau ?n acelagi timp un mijloc de adunare pentru muncd qiunul de educalie frzicd ambele deprinderi * munca gi jocul -utiltzau aceleagi obiecte. Treptat tematica jocurilor a inceput sd sesepare de aceea a muncii; jocuriie s-au abstractizat, au apdrutobiecte artificiale: bastoane, mingi etc. gi s-au amenajat terenurispeciale. Este evident cd incd de la inceput, in viata grupurilor, asociet5lii a existat mai intdi munca gi apoi jocul. Nu avem preamulte dovezi scrise, dar au rezistat scurgerii timpului unele scrieriliterare, care ne demonstreazd cd.jocuriG bazate pe migcare aveaumare importanll la vechii greci. De exemplu, in ,,Legend.aArgonaufilor" se descrie cunoscuta expedilie a 1ui Iason cu corabiaArgo, spre a aduce lana de aur din colhinda . intr-una din escale,?ntr-o insuid din Marea Egee, argonautii petrec juc0ndu-se, iarIason distribuie premii celor care se remarcd in intreceri. Daraventurile argonaulilor incd nu au luat sfArgit. DupI ce l-au pierdutpe vrteazul Heracie, in h5ligurile pidurii din Misia, au ajuns cucorabia in Bitinia, tard a berbecilor, a cdrui rege era Amic. Riu qihidos, inalt ca un copac, cu urechile zdrelite in lupte, cu pieptulbombat qi umerii bulbucafi, cu mu$chii tari ca bolovanul, cu ochiisilbatici gi amenintltori. Teocrit il descrie ea pe un boxerprofesionist, imbStranit in ring qi marcat de crudele intAlniri. Amicpreluia doar lupta inddrjitd cu pumnii, in care se mdndrea a fineinvins. In loc de bun sosit, celor debarcafi, Amic le arunc5 vorbede ocarb gi batjocurx gi ii provoac[ la lupt[. polux primiprovocarea regeiui cu mAndrie gi st6pAnire de sine. Ambii austabilit sd se intreacd in luptd cu pumnii legali in curele.

-3-


3/120

,*ffiit, Poemele lui Homer cuprind doui pasaje importante,referitoare la practicarea exercitiilor fizice sub formd de joc decetre vechii greci . Unul se g6se$te in cartea a XXIII-a din Iliada,cuprinzand episodul inmormdntdrii lui Patrocle, ?n care se descriuam5nunlit luptele qi jocurile care au al'ut loc cu aceastA ocazie.

Descrierea este amp16, cu lux de amS.nunte asupra tehniciijocurilor, cu toate subtilitdlile gi giretlicurile folosite de c[ti'eparticipanfi. A1 doilea pasaj se gdseqte in cartea a VIII-a dinOdiseea, in care Ulise, aruncat pe insula feacilor, este invitat deregele Alcianus sd asiste la intrecerile 1or, in calitate de spectatot,dar gi ca participant, provocat fiind de Laodamus, fiul regelui, carespune cd ,,cinstea cea mare a omului in viald vine numai din totce-i poate mdna qi piciorul". in continuare programui cuprindedansuri executate de fiii regelui gi jocuri cu mingea. Iatd cdtevadintre epitetele care scot ?n eviden!5 calit5lile ftzrce gi militare alelui Aiax gi Ahile - ,,cei iuli de picior" sau ale lui Doimede giFiloctet - ,,minunati trdgbtori cu arcul" etc. Tot in Odiseea, tdndraNausica fiica lui Alcinou, ce domnea peste bldndul popor alfeacilor, este inftligatd juc6nd cu prietenele ei jocul cu mingea:..." zvdtltrdMarameie de pe cap $i s-apucar[Lajoc cu mingea. Inceputul i1 faceChiar Nausica cea cu bralele albe".Jucau un fel de handbal gi cdnd, la un moment dat scorulera 3 : 1 pentru echipa feteior cu p5ru1 de t[ciune, mingea aruncatdnu lovegte linta gi ajunge in ,,sorbul apei". ,,Ele de spaimd lunglipard. Atunci se trezi lJlise. Nausica l-a inveqmdntat,l-a indestulatcu hran[ gi 1-a cdl5ruzit spre tatdl sdu Alcinon, care se ardt5 bucurosde oaspete ,,Acesta a organizat un ospSf mare ?ncheiat cu intrecerivoinicegti de lupte, sdrituri, alerg6ri, amncarea discului, qi meciuride box. La aruncarea discului Ulise este provocat de fiul regelui,Losdamus provocare acceptatd de lJlise".Episoadeie de intreceri din poemele homerice, in afaravalorii lor artistice qi de cunoagtere a concepteior sociale gi moraleale vremu, prezint6 un interes deosebit cdci, calitdlile ftzice aleeroilor se reliefeazdnu numai in timpul luptelor, ci gi in jocurile deintrecere.inFerdousiepisoadelearen6". +In primul episod este prezentat ,,Polo cdiare" practicat deprinlii din Asia Centrald, f(azahstan, Matea CaspicS gi poalelemunlilor Tiansan gi Pamir. Inceputul jocului il frceau cdpeteniile,

,,Cronica Shilor" ($AH-NAME) scrisS de marele- cu cele 50 de capitole ale sale - semnificative sunt,,Povestea despre Siavug" qi ,,Gugtasp se distinge in

A


4/120

qial

in

Siavug gi Afrasiaie, care se infiuntau direct cu lovituri puternice giapoi retrdg6ndu-se, lds0nd locul membrilor formaliilor s[ continuelupta co^lectiv[. CAqtigS echipa lui Siavug.In episodul al doilea prinlul Gugtav igi dovedegte iscusinfala jocul de polo gi trasul cu arcul la precizie, cdgtig0nd favorurilecezarului care este in acest fel de acord, ca fiica acestuia Kitalen sdse cisdtoreascd cu prinfui Gustav.La mexicani, indigenii din tribul Taragumara, int0lnim qi oprobi de rezistenld in sensul cd,participanfii, dupl tinerea anumitordiete, efectueazd o cursd pe distanla de 290 * 300 km. in doudechipe. Participanlii ,,aIeargd gonind inainte cu picioarele nigtemingi mari". Indienii Hopi din Arizona aleargd in direclia unde vors[ imprigtie norii.Foarte r6spdndite erau gi jocurile de aruncare. $arpele dezdpadd - este un adevdrat sport de iarnd. Apoi ciung-kih este unjoc de mare prectzie, prin aruncarea unor bele lungi gi subliri sprenigte inele sau roli care se rostogolesc.Jocurile cu mingea sunt foarte iubite gi au un caractermagic mingea fiind simbolul soarelui. Se practicd 1a tribulMonitari din bazinul superior al Mississipi-ului, la tribul Ciokto, inMexicul de sud, San-Saivador, Honduras, Guatemala. PopulaliaMaya practicd un joc greu qi curios: mingea este lovitd cuposteriorul corpului, spre a fi aruncatd sd treacd. printr-un inel depiatrd aqezat Ia 4 m indlfime deasupra terenului de joc.Expioratorul german Adolf Fr. Mecklenburg relateazl,despre bantugi, o populafie de emigralie etiopiand, stabilitd invecindtatea marilor lacuri din centrul Africii, care sunt excelenlitrdgdtori cu arcurile lor de 1,50 m, in61{ime gi care nimeresc lintade la peste 200 de pa$i, sar frecvent in ?n6llime peste o coarddintinsd intre copaci la 1,60 m iar unii la peste 2 m. Din clasajocurilor cu mingea este menlionat jocul Tepu care seamdnd cujocul de hochei. Din cele expuse, impresioneazd, unlersalitateapreocupdrilor populafiilor din cele mai vechi timpuri, pentruexerciliile ftzice, qi surprinz[tor, este varietatea ior. Ele suntexpresia unor culturi, a unui anumit stadiu de dezvoltare gi a uneianumite or gantzdri a c omunitdli I or re spe ctive .inrnBnARE:

CAnd gi cum au apdrut jocurile de miqcare ?


5/120

II. IMPoRTANTA JocURILoR MaTRISE fivSISTEMUL EDUCATIONALViala noastrd nu poate fi conceputd fbrd joc, care nu este

caracteristic numai copilului ci insoleqte vtala omului pe totparcursul existenlei sale, chiar dacd in copilSrie deline loculprincipal. Putem spuns deci c5 jocul este o activitate caracteristicdspeciei umane.Jocul - este consideratS activitatea in care ac{i oneazd" omullime de elemente ralionale, numili jucdtori, care, in modsuccesiv qi inciependent, intr-o ordine gi in condilii specific'ateprintr-un ansamblu de reguli gi ptecrzdri, aleg o Cecizie,(efectueazd, a acltune) dintr-o mullime de aiternative posibile. Deasemenea, regulile jocului precrzeazd, situaliile in care jocul setermind gi se stabilegte inving5torul .Dupd Georgeta Chiri![ in ,, Educafia prin jocuri de miqcare,,Editura Sport-Turism, Bucureqti, 1983, jocul ,,este o situalie incare aclioneazd o mullime )-l (1,...., n) de elemente ralionale(numite juc5tori) care, in mod succesiv gi independent, infr-oordine gi in ccndilii specifice printr-un ansamblu de reguli, alegcdte o dectzie (efectueazd, o actiune, o mutare) dintr-o mullimedatd de alternative.

Dupa D. Eliconin - jocul ,;eprezintd o activitate in care sereproduc reialiile sociaie interpersonale, in afara condi!ii1oractivitdlii utilitare nemijlocite. PracticAnd acest gen de activitate,persoana nu produce ceva real gi anume din acest punct de vedereel se joacd. in acelaqi timp ei produce ?n el insugi anumiteschimbdri (igi dezvoltd ca1it61i1e, obline aptitudini gi indemandri)".Pornind de la ideea formulatd astd,zt in pedagogia gtiinlificbprivind exerciliul fizic ca mijloc de formare a personalitalii gi depregitire a omului pentru profesiune gi pentru cerinlele vietiicotidiene, iucrarea de fald iqi propune sd scoatd in eviden{dmultiplele valenle educative a1e jocurilor de migcare.Jocurile de miqcare constituie un mijloc important prin carese realizeazd, o parte din sarcinile care revin educaliei fizice. Elei+i gisesc o rarg6, aplicabilitate in toate formele organtzate aleacestei activitdli: lecliile de educaiie frzrcd, palatele copiilor,lecfiile de antrenament sportiv, mai ales la nivel de copii gi juniori,taberele de copii etc.Ne-a preocupat indeosebi jocul de migcare, intrucdt, princonfinut, formd qi efecte, prezrnt1, unele avantaje fa[d de alteexercifii ftzice, oferind condilii favorabile de dezvoltare simultanb


6/120

a deprinderilor motrice de baz6" sau specifice a calitdlilor motrice,.u qi a proceselor psihice gi a trdsbturilor de personalitate.cercetdtorii din toate timpurile, din domeniuipsihopedagogiei au emis ruImeroase teorii despre joc, sco!6nd inividenla importanla 9i contribulia acestuta Ia pregdtirea pentrumuncd, pentru via!6 precum qi la formarea qi dszvoltareapersonaliialii umane in general gi a confribuliei lui in procesui desocializare a copilului. Psihologia modernd a pus in eviden\d cd'prin joc se dezvoltd principalele calit[1i a1e copilului: senso-motorie, proprio-receptivS, expresivd qi intelectuald. Toate acesteacontribuie in final la conturarea 9i dezvoltarea personalitdliicopilului. in timpul jocului, copilul iqi manifestd Eu-l pe care-1manifestd qi il experimenteazd in joc, cunoaqte qi invald mai binestructura propriilor procese mentale. Prin joc, copilui iqi descarcS,igi cheltuiegti energia, prest0nd de fapt o ',muncd" serioasd 9i semanifest6 aga cum gtie, cum este in realitate, Datoritd multiplelorinfluenfe favorabile asupla copilului, jocurile de migcare audevenit un mijloc important al educalretfi,zice 9i au fost incluse inconlinutul lecliilor in toate ciclurile de inv6!6mint, incepAnd cu ce1preq c olar, primar, grmnazial, li c e al, universitar'se gtie c6 profesorii de educafie fizicd, i1 folosesc intens,dar, considerdm necesar s[ atragem atenlia asupla faptului cIjocurile de miqcare nu sunt numai un mijloc al educaliei fizice, ovariantd a activitafli de joc in Q?.*ra rolu1 migcdrii este clarexprimat. E1 este totodatd mijloc Ai metodd de educalie.Deoarece fiecare joc are reguli precise, copilul inva!6 sdaprecieze just situafiile concrete de joc, sd ia dectzii proprii,individuale sau corelate cu a celorlalli participanli ( colegi ) la joc,solicitAndu-i din punct de vedere intelectual. De a:eea este foarteimportant ca jocurile folosite si fie pl6cute, sd provoace emuiafie,eniuziasm dar totodatd si stimuleze qi formarea cunogtinlelor,priceperilor qi deprinderilor motrice de bazd, a calitdlilor motriceiur. s5-1 ajute pe copil sb se pregdteasc[ pentru vtal6, pentrumuncd, sd fie conqtient de posibilitalile sale in orice moment.in timp ce copilul se joacd, el este invdfat sE observe, sdgdndeascS, sd caute qi sd gdseascd solu{ii concrete, uneorineprevdzute care apar in timpul jocului, stimulCInd spiritul dein4lativa, creativi tatea, care s6-1 conducd spre reu$it6 in urma uneicolabordri strdnse cu ceilalli colegi de echipd gi chiar cu adversarii.Fiind insolite de veselie qi de bunfl dispozilie impletitearmonios cu factorii naturali de mediu, jocurile de migcarefavonzeaz6:. o dezvoltare echilibratd a sistemului nervos al copilului;. o fitoi bund stimulare a proceselor metabolice; :,

:j"$..

8-


7/120

. imbundtdleqte func{iile aparatului respirator, circuiator,contribuind la fortificarea organismului;. influenleazd dezvoltarea deprinderilor mofrice de baz|tgi utilitar aplicative;. stimuleazd dezvoltarea calitdlilor ftzrce; influenfeazddezvoltarea ftzrcd armonioasa in stransd leg[turb qiinterdependen![ cu stimularea tuturor celorlartecomponente ale educaliei: intelectu ard,, moralr, estetic6.cu alte cuvinte, toate acestea au o contribulie majorr ladezvoltarea personalitalii, in toatd integritatea ei.Finalitatea jocurilor de migcare reiese d.eci, din urmdtoareleobiective:. educd formarea unei motficitdli generale;' favorizeazd dezvoltarea ftzrcd armonioasd;' contribuie la formarea unor cunoqtinte morale qi sociale;' contribuie la ameiiorarea sferei intelectuale;. favorizeazd"integrarea sociald.Jocul trebuie imbinat cu alte forme de activitate, prinintermediul cdrora copilul isi imbogdlegte impresiile gi adunamateriaiul necesar pentru creafie. Este ddunitor sd separdm joculde alte forme de activitate deoarece, pentru a deveni durabile,deprinderile gi calitilile pe care 1e dobdndeqte copilul ?n joc trebuiefixate in viala de toate zilele. Jocul trebuie s[-1 invelr p. copil sd

ducS la cap5t sarcinile care i se incredin)eazd., s5-gi'foioseascd ?nmod util forlele proprii.De cele mai multe ori, jocul are rolui implicit sau explicitde pregdtire pentru activitatea propriu-zis6,, pregatire .ur. nu ,rt,legat[ de o anumitd activitate din viafa aduitului. Jocul pregdteqtepentru vtald,, in general, constituind un mijloc de dezvolLre qiexersare a comportamentului interpersonal. Perspicacitatea socialdpoate fi influenlatd prin urmdtoarele caracteristici a1e jocului:' jocul, pretinde asumarea unor roluri qi cinoagterea qirespectarea anumitor reguli. Astfel, participanlii 1a jocinvatd" cd rela{iile lor cu ceilal1i presupun un consensgeneral;. jocul este un mijloc de stabilire a unorinterpersonale gi de modificare a celor vechi,a partenerilor sociali;noi relafiide alegere

' jocul este un mijloc de verificare a relafiilor cu ceilallrgi a atitudinii acestora fald de noi, manifestat inmomentul alegerii echipelor prin impdrfirea rolurilorintre membrii aceleiagi echipe;' jocul aratd, cd succesur gi efic^ienfa acliunilor propriidepind gi de acliunea celorlalfi. intr-un anumit stioiu oe9-


8/120

interacliune interpersonal6, propriile acfiuni suntreportaie 1a acelea ale partenerilor. Jocul solicita 9idezvoltd capacttatea de descifrare a comportamentuluinon-verbal, a intenliilor de joc;jocul este un mijloc de post-anahzd" qi de anticipare aielaliilor interpersonale, a unor comportamente posibileintr-o situalie viitoare;jocul este o cale de invalare a comportamentului denegociere. Alegerea condiliilor de joc ( loc, coechipierietC.) constituie o cale de inv5lare a modului deprezentare qi satisfacere a cerinlelor in relaliile cuceilal1i;jocul este un mijloc de experimentare natwalf a unolpresupuneri gi strategii comportamentale deinterac{iune, in caz de succes sau de e$ec.

.+:i:t;:,]:-;**


9/120

III. TEORII DESPRE JOCNumeroase sunt definiliile pe care le dau diferili autoridupd ce au cercetat cu mare atenlie sursele istorice, joculanimalelor, al copiilor qi cel al adullilor. Ei au incercat sr explicejocul din punct de vedere biologic, psihologic, pedagogic qifiziologic. in literatura de specialitate se poartd numeroase disputein legStur6 cu jocul. o dovadd elocvent[ in acest sens este aparilianumeroaselor teorii care incearcd sd explice jocul qi funcfiile sale,inlocuind comportamentul ludic cu acela de tip general, specificomului, indiferent de vdrsta lui. Voi menfiona dour pe cli maireprezentativi autori care au incercat s6 dea o explicafie jocului,sistematizati dupd natura teoriei explicate.Teoria muncii reprezentantur acestei teorii esteCLAPAREDE care considerd cd pentru copil jocul este ,,oadevdratd munc6". El spune cd jocul este singurul mijloc cuajutorul crruia se poate dezvolta Eu-l sdu psihologic. in- timpuljocului copilul se poate migca tn voie, se poate manifesta liber,fbr5 constr8ngeri. JucAndu-se, copilul se pregdtegte pentru vlalaadultd, exercitd functii perceptive, intelectuale, motorii qiimpreun[ scot in evidenli dorinfele, trebuin]ele sale gi lecanahzeazd spre un grad social adaptabii,J. PIAGET, eivetian, elevul iui Claparede, a scos inevidenld faptul cd jocul, ca un proces de asimilare, secaractenzeazd, prin doul aspecte :. cea de asimilare de impresii qi reaclii din timpul jocului,ceea ce duce la dezvoltarea 1ui;. gi cea de acomodare, adic6, prin joc copilul reugegte sdse acomodeze, ceea ce insemnd cd face un antrenamentde ordin mintal, care stimuleazi dezvoltarea iuiulterioar[.

,,Toate metodele active de educalieol :- cer sd li se fumtzeze acestora unpentru cd, jucdndu-se, ei si reugeascdintelectuale care, flrd acestea, rdmincopilului".a copiilor mici - spunematerial corespun zdtor,sd asimileze realitilileexterioare inteligenlei

Pe de altd parte, autorul scoate in evidenld gi ana\tzeazdregulile de ordin moral care caractenzeazl jocul. Studiaz[ modulin care copii reu$esc s[-qi insuqeascd anumite reguli gi cum lerespectr ei in timpul desfdgurdrii jocului, dupd puterea lor deinfelegere, dupd particularit6lile de vArstr qi de dezvoltare11


10/120

intelectual[. E1 evidenliazd doud tipuri de respectate a regulilor cucorespondente comportamentale sociale :. in care este evidentiatd inconsistenla practicdregulilor;. in care regula intrd in conqtiin![, interiorizindu-se.J. Piaget a demonstrat c5 acliunile mintale, operaliilespecifice gdndirii provin din interrorrzarea treptatd a unor acliunipi .ut. copilul le face mai intAi in mod tea7, in practica de zi cu zi.b Outa formate, operaliile asigurd gAndirii o mare mobilitate 9iplasticitate. Existd avarrtaje evidente in a ,,experimenta" mai intAip. plan mental: se face economie de timp ne mai incercdndexperien{e ce nu au sorli de izbAnd5, dar mai ales putem reahza o*it. varietate de proceduri, care inlesneqte descoperireaesenlialului, lucru evidenliat de aitfel de multe cercetdri in

domeniu.LEHMAN qi WITLY - au pus in eviden!6 pentru primadatd faptul cd prin joc, conlinutul este dependent de mediul socialal copilului. Jocul contribuie in mare m[surd \a angajarea copiluluiintr-o comunicare multilaterald, generat6 de subiectul ales pe roi.Prin joc copilul igi insugeqte cunoqtinle cu privire la profesiuni,activitEli, conduit5 umand.Teoria exercifiului. pregititor P.F. LESHAFT

definegte jocul ca un ,,exerciliu" care preg6teqte copilul pentruvial6 qi il combate pe K. Gross spun6nd cd jocul este un exerciliucare prin indrumare, duce la perfeclionare 9i dezvoltare' Decijocurile au valoare educativd. Sarcinile educaliei morale serealtzeaz[ cdnd jocul are un scop, este accesibil, cflnd are regulicare trebuiesc respectate (de disciplind, de stdpdnire de sine, simfuldatoriei, etc.), ctnd prin joc apare principiul anto-conducerii'KARL GROSS considerd cd jocul este un ,,PrE-exerciliu " eare fav orrzeazd pt e gdtirea c opilului p entru via[a adult6'Prin aceste pre-exercifii copilul se maturtzeazd spontan,predispozi\iIle instinctive ale acestuia mogtenindu-le. Karl Grossnu acord5 suficienti importanld manifestirilor mintale, psihice,s oci ale, care impl rcd ttdsdturi de personalitate .t{. WALLON considerd jocul o activitatepre-inv6! are, in care, folosind obiectele qi aclionAnd asupraiopilul cunoagte lreptat rcalrtatea, satisfficAndu-gi nevoiamigcare qi dobandind totodatd incredere in forlele proprii.

de1or,de

Teoria recrealiei. LAZARUS, considera cd jocul estedoar un mijloc de recreare qi de repaus. Este o teorie simplisti

"L-"

1a


11/120

e-,:.!,m."'*tl*-tJ--deoarece minimalizeazd, aspectul ludic al jocurilor copiiior.Aceasti teorie a lui se poate aplica uneori pentru jocuriledistractive ale adulfllor, unde teoria odihnei active este evidentdavdnd importante funcfii de recuperare.Teoria surplusului de energie. H. SPEITICBR este depdrerc cd jocul este motivat, in primul r0nd, de necesitatea de aTeoria surplusuluiconsuma energia excesiv[. Teoria 1ui este influenlatd de teoria 1uiFr. Schiller,cars,cu aproximativ 100 de ani inainte, fusese interesatde natura jocului, consider0nd cd prin joc se consumd inutil ocantitate mare de energie. Spencer a preluat aceast5 teorie la carea addugat motivalia qi explicafia psihologica. El susline c5, prinjoc copilul igi descarcd surplusul de energie care nu a fost folosit laalte activit5li. Practica a dovedit insd c5, in cele mai multe dintrecazurt, copii nu se joacd pentru a consuma astfel energia de caredispun. De ceie mai multe ori ei se joacd gi dacl sunt obosifi,fldmdnzt sau chiar in convalescen!5"Teoriile biologiste. Reprezentantul principal al acesteiteorii este STAI{LEY HALL care s-a bazat pe legea bioenergeticia lui Haeckel. Pentru e1, jocul exprimd stdruin{a copiiului de areproduce lucruri vechi, atavice.Diversele jocuri a1e copil6riei in ordinea (succesiunea) incare le inv6fdm,^ sunt de fapt o recapitulare a istoriei evolulieispeciei umane. In fiecare joc se gdsegte inclusd o obiqnuin{5ancestral5 depdgitd, dar nu anulatd de dezvoltarea umanitdtii.Teorii psihanalisteTeoria plicerii funcfionale FREUD este principalulreprezentant care susfine cd jocul este subordonat plicerii.Trebuinlele de naturl sexuald diferd mult de la o persoanl,la aIta,

a$a cum diferd gi nevoia de hrand sau de sornn.Excitabilitatea sexuald este de origine hormonald. Dar lafemei, nu hormonii specific feminini (foliculina, progesteronul)provoacd excitabilitatea, cr hormonii androgeni secreta{i decapsulele suprarenale. DupE Freud copilul este st6pAnit de anumite,,tendinfe libidiene", refulate, care se satisfac pe calea jocului.Freud considerd cd 1,a baza jocului, ar sta mecanismul pornirilorsexuale timpurii ale copilului gi cd jocul intrd in sistemullibidino-fantastic ai deci ar fi subordonat principiului pldcerii,influen!0nd mult psihicul infantil. El recunoaqte cd jocui are doudfinalit51i:- 13 -

1CI01F$7


12/120

, una progresiv[, de cregtere gi dezyoltare individualf;. u1& regresivfi, care ar dori sd menfind copilul legat decaracterul de Pl[cere al jocului.Printre aspectele care provoace pldcerea jocului se numeregi pldcerea motric5, bucuria, raliunea de a fi, a exista; excitareazonelor erogene; dinamica tensiunii (incordarea) 9i a dimensiunii(relaxarea).ADLER considerd jocul o formd de manifestare a copiluluineajutorat. Acesta este chinuit de ,,complexui de inferioritate"datoritd imposibilitalii de a ,,stip0ni lumea" 9i iqi gdseqte scdparea,refugiindu-se in joc. Autorui deci, considerd cd jocui este formaprin care se exprimd incapacitatea copilului de a se afirma in via!6.Teoriile lui Freud 9i Adler nu reu$esc se scoatd in eviden!6importanla pe care o are jocul in dezvoltarca sociai6 a copilului, ciconsider5 c[ jocul devine calea prin care copilul fuge din fa{arealitStii.K. BUHLER susline teoria pldcerii funclionale (a tendinleispre pldcere ca principiu fundamental al vielii) 9i este de pdrere cd,copilul se joacb doar pentru pldcerea pe care o simte in timpuljocului, indiferent de rezultatul lui. Dupd el, omul m[n0nc6, deexemplu doar pentru plilcetea de a m0nca 9i nu pentru a-$isatisface trebuinleie de hrand, pentru a-gi potoli foamea. Aqadarcopilul se joac[ doar pentru plScerea de a se juca gi nu pentru ainv5{a ceva prin joc.

Alte teorii :A.S. MAKAREI{KO * spune c6 prin joc se realizeaz\viitorul om de acliune. A$a cum se joacd 9i respectd regulilejocului, tot aga se va comporta qi in procesul muncii in viafa deadult. J" CHATEU este cel care in urma cercetdriior salepsihologice asupra jocului la copil, spune cL..'Jocul la copil estein primul rAnd o pldcere intens6, serioas6, in care imitalia,structurile iluzorii, etc, au o mare importantd...". E1 considerd c[jocurile sunt cele care ,,trezesc" personalitatea copilului care sesimte atras de persoanele mai mari decAt 1, acest fapt fiindconsiderat ,,motorul esenlial al copilSriei" qi dragostea pentruordine, reguli duse pAnE la formalism.in joc putem sd urm6rim manifestarea copilului din maimulte puncte de vedere cum ar fi: activitatea motricd, afectivd',social6 gi moral6. Jean Chateau este de p[rere cd jocul are un

deosebit rol din punct de vedere pedagogic.1A- t+ -


13/120

LEWII{ - considerl, cd, in spaiiul vital ai unei persoane(copil) jocul este o ,,zond" mai mult sau mai pufin fantezistd darneidentificdndu-se cu fantezia gi considerd cd existd mai multeplanuri intermediare intre reaiitate gi cel al irealitrfii pure.HUIZNGA - considerd c[ jocul este o activitate care sedesfrgoard intre anumite limite de timp, de loc pi dupd reguli liberacceptate qi nu lin seama de utilitatea imediatd gi nici denecesitatea materialS. Jocul este insolit de anumite sentimente careprovoacd o stare de extaz (in5lfare sufleteasc.d), o tensiune carefavorrzeazd sentimentele de bucurie gi destindere. Prin joc, oricepersoand (copil sau ac1ult) igi poate exprima forla, vigoarea fizicd,perseverenfa, ingeniazitatea, curajul, rezrstenla in acelagi timp cuforla mora16, respectand regulile existente in joc, care nu pot fiignorate.C.V.PLEHAI\OV - unul dintre primii cercetdtori care auexplicat jocul pe baze materialiste, ardtdnd cd ?n viala sociald aparemai ?ntai munca gi apoi jocul, dupi cum in viala copilului joculapare inaintea muncii. Ca fenomen social, jocul este generat demuncd qi are trdsdturi comune cu acesta. Relatia munc6-ioc esteexemplificatd de Plehanov prin jocul de-a vdnitoarru, ,uo a fostprecedat de aparilia vAndtorii ca formd de activitate umanr.copilul se joacd de-a vandtoarea, rar mai tdrziu va participa la oadevdrath vdnitoare, inregistrdndu-se in procesul muncii. E1 arat6cd atdt confinutul, cAt qi caracterul jocului sunt determinate demediul social; de aceea in jocurile copiilor surprindem influenlasociet5lii in general, gi a clasei sociale in special.inrnnrARr:

Care sunt reprezentanlii teoriei muncii gi ce afirmd ei?Care sunt reprezentanlii pldcerii funclionale qiafirm6 ei?

ci

de9i

iledealestelia,cd

SCndtrunaiY6,un

- l)


14/120

IV. CONCEPTUL DE JOCOmul, prin natura sa, este un jucdug ,,HOMO LUDENS";pe toat5 durata vielii sale, aceasta se joac[ in permanen!5., dincopildrie pflnd la bdrr0nele, din porniri sau din tendinle interioare

sau exterioare, care ii satisfac activitatea motricd gi emolionald inscop recreativ.In ,,Terminologia educaliei {tzice" 1973, noliunea de joceste definitd ca ,,o activitate complexi predominant motricd giemofionald, desfEguratd spontan, dupd regutri prestabilite, in scoprecreativ gi totodatd de adaptare la realitatea sociald".M. Epuran in ,,Aspecte ale socialtzdrti ?n sport" aduce oserie de prectzdn care completeazd definilia jocului princaracteristicile pe care acesta ie are qi anume:. activitate naturald - rzvor de trebuinle ludice;' activitate liberd participare benevold, fdrd,constr0ngeri;. activitate atractivd - provoacd stdri afective pozitive;' activitate totald, - angajeazd toate componentele fiinleiumane;' activitate dezinteresatd - deosebitd de munc6:. activitate creativ-compensativd care se extinde qi

asupra activit[1ilor recreativ distractive ale adu11ilor,asupra activitd{ii de ,,loasir" (petrecerea pl6cutd atimpului liber), destindere, refacere, compensare.Dopd OWEI\ G. in ,,Teoria jocurilor,, pag.J ,,Prin joc?nlelegem, in sens vag, o situafie in care acltoneazd o mullime Nde elemente ra{ionale (numite jucitori) care, in mod succesiv qiindependent, intr-o ordine qi in condi{ii specifice, printr-unansamblu de reguli, aleg cAte o decizie (efectueazd o acfiune,mutare) dinfr-o mullime datd de alternative. Intre altele, regulile,jocului precizeazd situaliile in care jocul se termin6. Se presupunec[ jucdtorii sunt capabth sd anahzeze acliuniie lor qi aclioneazdin'scopul oblinerii unui cAqtig c6t mai mare posibil".Dacd ?ncercdm s5 anahzdm pulin aceastd definilie vomobserva cd sunt cuprinse o serie de aspecte ca de exemplu: ?ntr-unjoc aclioneazd mai mul1i jucdtori, care, in anumite momente createde situalii de joc Ai de reguli, trebuie s5 aleagb din bagajul lor decunogtinle solulia cea mai bund pentru rezobarea concretd asituafiei. Acest lucru se poate face in condilii optime, doar dacdjucdtorii delin un volum suficient de informafii cu ajutorul cdrora

l/


15/120

I

j

in colaborare cu ceilalti jucitori s5 aclioneze adecrrat, sdfavartzeze elaborarea unor strategii, diverse tehnici de joc, a unuiplan de acfiune.Calculul probabilitStilor gi teoria deciziei contribuie 1aconturarea conceptului despre joc cu mai multd clarttate. Deciziilesunt adoptate in situajii de competilie (care inglobeazd' at0telemente de confli ct, cdt gi de cooperare) adic6 in situafiile in careac\toneazd mai mul1i factori rafionali, care aleg independentdeciziile, urmf,rind un anumit scop, dar depind unul de a1tu1 prinrezultate, acestea fiind condilionate de ansamblul tuturordeciziilor.Conceptul de joc (viziunea asupra unui joc) este dat ingeneral de claritatea acestor strategii, a planutrui concret deacfiune, care decide care solutie trebuie aleasd conform solulieiconcrete create de joc, pentru a duce la oblinerea unui scorfavorabil, a unui cAgtig.DacS 1a inceput era apreciat mai mult rezuttatul, c0gtigu1,acum, conceptul de joc cuprinde o acceplie mai larg1,.Dupd I. CERGHIT in ,,Metode de invd!6mdnt", Bucuregti,E,D.P. I976, pag. 11, 165, autorul spune c6,, jocul este o activitatefi,zicd, gi mentali spontani gi urmdritd prin ea insdqi, fdrd utilitateimediat6, generatoare de distracfie, de pl5cere gi de reconfortare".I. Cerghit sestzeazd. c5, prin joc, are loc o desc[rcare asurplusului de energie, care duce 1a relaxare dupd o mare incordareqi ceea ce este foarte important, consideri cd jocul, pe lAng[aspectul biologic qi fizic are gi o puternicd componenti intelectualifird de care nu se mai poate concepe nici micar jocui.HUIZINGA I. in o,Homo ludens,, Editura univers,Bucuregti, 1977, spune c6: ,jocui este o ac{iune sau o activitateefectuatd de bundvoie, in[untrul unor anumite limite stabilite detimp gi de spaliu qi dupd reguli acceptate de bundvoie, dar absolutobligatorii, av6nd scopul in sine insugi qi fiind insolitd de unsentiment de incordare gi de bucurie qi de ideea cd este altfel decAtviala obiqnuitd". S-ar pdrea cd toli mai mul1i cercetitori, pedagogi,etc. sunt de pdrere c6 jocul este o activitate uman6 gi are structurdgi funclie socia16. Astdzt nu putem concepe vtala noastrd frrd joc,fie c5-i practicdm, ori ca divertisment sau participdm ca spectatori,Jocul se desfbgoard intr-un anumit spaliu gi este determinatde timp. in timp - are un inceput gi un sf0rgit aSadar,poate fi reluatde la inceput oric0nd.A$a s-a fixat timpul afectat fiecdrui joc in funclie despecificul 1ui.

Limitarea jocului in spaliu este mai izbitoare decAt aceatemporal[. in spatiu, fiecare joc se desfdgoard intr-un anumit spaliu- 18 -


16/120

sd

latdt

in

'

un'ecdt8i,'turdjoc,'rri.inat'luat,de,

.cealllu-

care impune gi anumite reguli proprii. F'iecare deviere de laregulile de joc, creeazd, situalii care perturbd jocul gi-i diminueazd,frumuselea, cursivitatea, gtirbindu-l din punct de vedere estetic.Estetica jocului este cea ueatd de echilibrul dintre fazele jocului,de alternanla dintre incordare qi detagare, contrast, varialii deritm, etc.Ordinea gi incordarea, calitdli specifice jocului, conduc laregulile acestuia, care sunt obligatorii qi incontestabile. Jucdtorulcare se rdzvrdtegte impotriva regulilor sau li. se sustrage stricdjocul.CAnd jocul are un caracter de intrecere gi sunt respectateregulile qi nici un jucdtor nu se abate de la acestea, se evidenliazdcaracterul de ,,fair" (adic[ sI joci cinstit) ceea ce contribuie lacregterea valorii estetice a jocului cu implicalii directe asupraeducaliei estetice atdt ajucdtorilor c0t gi a spectatorilor.Lipsa interesului imediat, generat de un cdgtig qeeazd,armonie in joc, bucurie, entuziasm, stimuiAnd pl5cerea de a juca.

ixrnnrAru:Ce infelegefi prin noliunea de ,joc"?Ce se infelege prin ,,conceptul de joc"?

-19-


17/120

V. CARAC?ERISTICILE JOCURILOR DEMIFCAREDupd cum se qtie, jocul este o activitate puternic ancoratd

in vrala copilului. Dorinla copiilor de a se juca este mare,deoarece prin joc, ei igi cheltuiesc o mare cantitate din energia decare dispun. Agadar copilul se joacd mai mult sau mai putin infunclie de v0rsta pe care o are, dar gi dup[ natura qi felul jocului.in copiidrie jocul ocupd locui principal in activitatea copiilor. Maitdtziu, pe m6surd ce inainteazd in vArst6, jocul trece pe plan secundpentru ca mar apoi la tinerele jocul sd devrnd o activitate de odihniactivd, de reconfortare, de distrac{ie. Putem spune cd pentru copiijocul are un caracter formativ, iar penfru adul1i are un caracter dedeconectare, de relaxare.Pentru copil, jocul este o adevdrati ,,munc5." pe care o ia inserios, la care participd activ gi se implicd foarte mult ?n ceea ceare de fEcut. Prin joc copilul se migcd liber gi cu cAt este rnai miccu at0t ii sunt specifice jocurile libere sau in libertate. Acestejocuri stimuleazS copilul sd execute un num6r foarte variat demigcdri. Ele sunt prezente mai ales Ia v6rste mici, adicd lapreqcolari gi qcolari de v0rstd micb (c1ase1e I - IV ). Aceste jocuriau un caracter instantaneu, sunt spontane gi inedite (sunt mereualtele noi), nu au la baz\, qi nici nu se supun nici unei schemeorgan:zate sau prevdzute.

CeRecrERrsrIerLE .IocuRrLoR DE MI$cARE

IrITI

oferd posibilitatea executdrii unui numf,r mare demigc[ri;soliciti intens organismul elevilor;dezvoltd calitdlile motrice;contribuie la intdrirea sinitdtii;pot fi practicate oriunde qi oricAnd;sunt atractive, determindnd stdri afectjve pozitive qisatisfacfii;mobrhzeazd,, angaleazd, toate forlele participantilor,(motrice, de voin!6, afective, cognitive, psihice,cunogtinle teoretice, etc.);este un mijloc excelent de deconectare psihicd;este o formd a odihnei active;

IT

21


18/120

respecrarea regulilor de joc, asigurd colaborarea ?ntreparteneri;oferd participanlilor libertatea de acliune;dezvoltd spiritul de fair-play;dezvoltd ca1it61i1e morale (spirit de echip6, desatisfaclie, curaj, perseverenfa, incredere ?n forleleproprii, etc.);dezvoltd trdsdturi pozitive de caracter ?n ptezen\aconducdtorului de joc (profesor) asigurand combatereacelor negative;contribuie la dezvoitarea acuitSlii vtzuale, a auzului,inteligenfei, spiritului de observalie, etc.,gasirea unor solulii optime cu ocazia apariliei unolsituali noi, stimulAnd iniliativa, creativitatea;dezvoltd sjmtul esteLic.CagACTERUL F6RMATIy AL, JSCURILqR DE N,Xx$EARE

Cunoagtem din literatura de specialitate c[ educatia fiztcdin qcoalE are un puternic caracter formativ. Concluzia logic[ estecI jocurile de migcare folosite in leclia de educalie fizicd au unputernic caracter formativ deoarece au la baz6:- , deprinderile motrice de bazd: mers, alergare, sdrituri,arunciri, Prinderi;. deprinderi motrice aplicative: echilibru, c6[6rare,trac{iuni, escaladdri. ?mpingeri, transport de greut5li;. calit61i motrice gi forme de manifestare a acestora:vrtez6, rezi sten!6, indem0nare, forfb.Putem spune c6 jocuriie de migcare aduc o contribuliedeosebitd la formarea 9i consolidarea deprinderilor de mai sus'deoarece la reaTrzarea gi rezolvarea unol acliuni de joc, participdsimuitan atit deprinderiie motrice de bazd", utilitar-aplicative cdt qicalitalile motrice fdrd sd ignordm deprinderile morale gi de voinld'Acestea toate cer din partea elevilor o implicare deosebitd ceea cene face sd spunem c5 prin joc reugim sb solicitdm organismulcopiilor (sau a celor care-l practicd jocul respectiv) in aga fel incdtsd influentem intSrirea sandtdlii in general. Jocurile de migcareoferd posibilitatea ca fiecare copil sE se migte liber, s6-9i manifestepe oeptln cunogtinlele gi priceperile, dar s5 qi le apiice in joc, inionailil mereu schimb[toare, fEcAnd dovada capacitdlii sale deacliune, de decizie intr-un anumit moment dat, intr-o situalieconcretd de joc.

III

aa


19/120

de

Jocurile motrice (de migcare) care beneficiazd in lec{ie depr,ezenla unor obiecte, sau aparate de gimnastici, solicitd foartemult organismul copiilor, contribuind in mare misuri \adezvoltarea acuitdtit vizuale, auditive, a inteligenlei, a spiritului deobservafie, de iniliativ6, a imaginaliei creatoare, a g0ndirii, aexprtmbrii verbal e etc.

Caracterul accesibil. Datoritd faptului c5 jocurile suntproprii fiintei umane ele pot fi executate, practicate de cdtre oricepersoand indiferent de vdrst5, sex, nivel de preg6tire frzic sauteoretic. tJgurinfa cu care sunt abordate jocurile scot in evidentdcaracterul accesibil al jocurilor de miqcare.

Nu au nevoie de dotiri deosebite. Acest lucru seexplicd prin faptul cd pot fi practicate: oriunde (in sa15, afard,, peteren, in ap6., pe zdpadd, etc.); oricAnd (iarna, vara); de cXtreoricine (din frageda copil6rie qi terminAnd cu vdrsta adultiindiferent de sex gi nivel de pregdtire fizic sau teoretic) .

Caracterul colectiv al jocurilor de migcare. Aceasticaracteristicd se referS la faptul cd jocurile, oferd celor care 1epracticd, posibilitatea sb ac{ioneze ?mpreun6, sd colaboreze intreei, sd-gi supund intereseie personale celor de grup, de echipS. Joculin colectiv, in echipd inseamnd gi: respectarea regulilor jocului,incadrarea ?n colectiv, acceptarea unui lider, asumarea unorresponsabilitAli, conlucrare gi intrajutorare reciprocS, atitudinecorectd, critic5 qi autocriticl etc.Situaliile pldcute sau nepidcute care pot apdrea peparcursul desfbguririi jocului, pot influenla pozitiv sau negativpersonalitatea elevilor. Succesul unei echipe depinde de ceie maimulte ori de starea emo!iona16, de stdrile afective qi desentimentele fiecdrui jucdtor in parte, dar gi de a echipei ingeneral. Fird o colaborare rodnicd, fructuoasl intre jucdtori, fErSefortul fiec6ruia in parte, nu putem vorbi despre un colectiv bineinchegat, care sd conducd la oblinerea succesului. Lucrul incolectiv qi cu alte echipe evtden\razd o altd caracteristici ajocurilor de migcare gi anume cea de ,,fairplay".

Caracterul moral al jocurilor de migcare. De asemeneajocurile de miqcare contribuie 1a dezvoltarea calitd1ilor morale caspirit de echip[, de sacrificiu, curaj, perseverenfE, ?ncredere infor{ele proprii etc.

qi

in

-aLJ


20/120

Caracterul cornpetitiv al jocurilor de migcare. Aceastaeste o caracteristicd importantl a jocurilor de migcate. Caracterulde intrecere a jocurilor, poate favartza in anumite momenteculminante sau a modific[rii rezultatului acestora, aparilia unormanifest6ri negative a unor participanli sau chiar a intregii echipe.Profesorul care supravegheazd colectivul, trebuie sd dea dovadd deun deosebit tact pedagogic pentru a stinge conflictul apdrut, dar,mai ales, sd previn6, s[ preintAmpine qi sd combatb apariliaoricdror manifest6ri negative din timpul jocului.Caracterul distractiv al jocurilor de miqcare. Datoritdfaptuiui c5 jocurile de migcare sunt atractive, plScute 9i suntpracticate cu mare plScere de cdtre toli participanlii, poate ficonsiderat un punct forte a acestora, contribuind la stimuiarea qimobilizarea tuturor forlelor participanlilor la joc menlin0nd ,,tteaz"interesul acestora pentru joc.Datoritd acestei caracteristici jocurile de migcare pot ficonsiderate qi un mijloc excelent de deconectare psihici 9i fizic6,de relaxare activ6.Jocurile de miqcare nu permit o dozare precisi aefortului. in timp ce se joac[, copiii participd mai mult sau maipulin activ. Unii dintre ei sunt mai refinu1i, al1ii mai entuziasma\t,allii sunt chiar apatici sau chiar indiferenli.Acest lucru este influenlat in mare misurE de bagajul decunogtinfe qi priceperi motrice a elevilor dar qi de tipul lor detemperament. De exemplu, cei de tip coleric sunt mai activi, maidornici de a se manifesta plenar in timpul jocu1ul, rar cei de tipflegmatic se manifestd mai indiferent. In funclie de acest 1ucru uniielevi se implici necondifionat in joc, obosind chlar, al1ii se sustragefortului, sau depun un efort mai mic fdrd urme vizibile deoboseald, iar o altd categorie, nu participd de loc la joc. Pe de altdpafie, ,,zestrea motric6" il face pe elev sd fie mai stdp0n pe el, sdac\ioneze cu incredere in diverse situalii de joc, depdqind unelemomente mai grele, chiar dificile. Ceilalti copii care nu ausuficiente deprinderi motrice, sufer5, sunt ttmtzi, relinuli qimargrnahza\t de c6tre colegi (de exemplu nu sunt aleqi in echipd,etc,) qi se manifestd cu neincredere gi negativ din punct de vedereemolionai. Profesorul care-gi cunoaqte bine colectivul cu careIuueazd, poate sd intervind favorabil, obiectiv, preintdmpinAndefectele negative a1e situa{iei menfionate.

1A

'a*:si


21/120

de

qi

jocurile nu fin cont de anotimp qi loc de desfdgurare.gri $tim jocurile pot fi practicate :in aer liber sau in sa16;atdt iarna cAt gi vara;in ap5 sau Pe zdPadd'.

'''Influenfa jocurilor de miqcare asupra modeliriiii personalit5tii copiilor. Educalia fiztcd estementi importantd a formdrii personalitdlii, care ufiniregte

dezv oltar ea fizicd" armoni o as f, .CAnd vorbim de dezvoltare muitilateralS a copilului nem la influen{a formativd pe care o are educalia fiztcd, inpi jocul in special asupra dezvolt6rii in ansamblu aitdlii 1ui. De obicei se scoate in evidenld rolul joculuidezvoltdrii fizice, intelectuale, morale gi estetice a copiilort de vArst6.

ilvrnnnAnr:Care sunt caracteristicile jocurilor de migcare?ali-le .JinAnd cont de anotimp gi locul de desfEqurare, cum pot fi

giosi

dedetip

s5

qi

..: llrrslrs \practicate jocurile motrice?

:,i,t:a,.a,:i

1S

=.E;;.t

&..,:

25


22/120

VT. ROLUL EDUCTIV AL JOCURILOR DEMr$cAREJocul a fost utilizat in toate timpurile ca mijloc educativ,

mai ales ia copii de vArstd mic5 gi in special in cadrul familiei.Primele noliuni mai semnificative cu privire la valoareaeducatld a jocului le gdsim in scrierile filozofilor antici Aristotelgi Platon, care considerau cS.pdnd in al cincilea.an de via!6, copilulffebuie scutit de invdlbturd gi de muncile aspre, ceea ce ar ddunacregterii, asigur6ndu-i-se, in schimb, migcarea atdt de necesari prinintermediul diverselor ocupatii, dar mai ales prin joc.Recomandatea de a se folosi jocul ca mijloc de educalie pentrucopiii mici a fost fbcutd qi de gAnditorii Renaqterii, ei insistdnd rnaiales asupra rolului acestuia in realtzarea educafiei moraie; princerinla de a-i ?ntrece pe al1ii sau de a se intrece pe sine se cultiv[copilului tendinla de a-qi pune toate forlele in serviciul binelui.AstSzi, jocul este apreciat ca importantd metodE deinvdldmdnt, fiind incadrat la capitolul ,,Metodebazate pe ac{iune",mai exact, prin metodele de simulare.Ca form6 de activitate, e1 oferd satisfaclie e1evilor, ?iantreneazd la o participare congtientd gi determinS, in acelagi timp,o manifestare plenard a personaiitblii 1or.Jocul are menirea de a-i conqtientna pe participan{i defaptul cd se afld intr-o situalie de invSlare, in care primeazlaspectul cognitiv gi cd, prin urmare, activitatea trebuie s6 sedesfbgoare cu toatd seriozitatea, altfel este prejudiciatd indeplinireasarcinilor de invXlare prestabilite.Jocul poate indeplini diverse funcfii in procesul pedagogic:mijloc qi metodd eficientd de instruire gi educare, procedeu sauformb de organizare a activitdlii.Funcfiile jocului de migcare - ca de a1tfel qi acelea aleeducaliei ftzice gi sportului, sunt dup6 I. $iclovan : ,,roluri,influenle ale activitdlii in cauzd,, care au un caracter constant qi, inacelagi timp, rdspund unor nevoi reale ale dezvoltdrii gi viefiiomului".Caracteristicile acestor activitdli sunt funcliile deperfecfionare a capacitdlii motrice qi de dezvoltare fizicl,armonioasd. Privite sub alte aspecte , ele mai pot fi aplicative,compensatoare, stimulatoare.Funcliile educativi, igienici qi recreativX sunt asociate,ele rcahzdndu-se prin practtcareajocurilor de migcare, dar qi prinalte activitili corporale gi sociale.

27


23/120

Jocuriie de migcare reprezintd actirini educatir,'epolivalente, de influenlare a dezvoltdrii personalitatii omuluj inintegritatea sa.DupS $iclovan L in ,, Teoria educaliei flzice qi sportului"Bucuregti, Editura Sport-Turism, 1979, mentioneazd cd,;ezolvarea actiunilor, intens corelatd cu ganseie de izb0ndi cealterneazb de Ia o echip5 la a\ta, inscrierea unui punct sau?ncr6ncenarea de forle din finalul unei qtafete disputate ?ntreparticipan{ii vremelnic constituili in adversari qi coechipieri,depdqesc cu muit semnifica{ia unei dispute bazate numai pe forlefrztce, Ele apropie participan{ii de atributele erotismului, alefrumusefii ddruite de sine, ale riscului rational, elementeincontestabile ale dramatismului sportiv, ca fapt de influenfd activaasupra educdrii frumosului etic".Toate aceste functii rS.spund unor nevoi reale aledezvoltdrii qi perfecliondrir omului ca qi membru a1 societd{ii.Analtza esenlei gi confinutuiui iocurilor de migcare punein evidenld rolul 1or important in formarea gi dezvoltareapersonalitdlii umane, ?n acfiunea educativd de integrare sociald,prin intermediul celorlalte funclii subordonate gi anume:. funcfia cognitivi - de cunoagtere a realitilii obiective;. coromicfl - de pregdtire pentru muncd ;. axiologici - de formare a atitudinii fald de sine qi fafdde ceila11i.

Iati de ce, departe de a considera jocul o simpld distraclie.remarcdm efectele lui educative qi ii identificdm funclii1e cu aceleaale fenomenului educa{ionai, jocul putAnd fi considerat, aga cumam mai spus, metod6, mijloc sau procedeu educativ, forrnd deorgantzare a activitaFi. Oricum ar fi privit, jocul ?mbina pl5cutulcu utilul gi facilite azd acfiunea de formare a personalitdlii umane,datorit5 caracterului sdu atractiv. Aceastd particularttate ii conferdun plus de valoare in importantul act de observare a migcdrilor, deinlelegere a mecanismelor qi de aplicarea lor in condilii mereuschimbate. PunAndu-i pe elevi in situa{ia de a rezalva, independentgi in grup, situalii diferite, jocul ii activeazd, Satisfaclia estegenerati de continutul activitdtii, care nu trebuie sd fie simplareproducere, ci o prelucrare creatoate a fondului insugit.ParticipAnd conqtient la joc, elevul compard ceea ce gtie cuceea ce i se cere qi se strdduieqte sd ajungd la model, inconformitate cu cerinlele de execulie qi reguli, uneori elaborAndsingur reguli gi modalitSli de rezolvarc a sarcinilor. Jocurile demiqcare mijlocesc cunoaqterea realitSlii motrice (acte motrice,miqcdri, exercilii, structuri de exercitii, complexe de migcSri"procedee de execulie etc.). Elevul observd aceastd realitate. ia

(:.t:I:.s

-28


24/120

.

L(1ce .,:..

:

cunoqtinlE de o?, face efort si inteleagd, reproduce 1ogic,ieactualtzeazd creatat. Se dezvoltd astfel spiritul de observafie,capacitatea de infelegere, de apreciere 9i autoapreciere, spiritul,iirir, spiritul de orientare, iniliativa gi creativitatea. tn joc iqiinsugeqte acte motrice qi totodatd, inva![ cum sd inve]e, cu altecuvinte, odatd cu cuno$tinlele, priceperile gi deprinderile motrice,el adoptd qi un stil de munc[, o tehnicd de inv[lare, care presupunearga{Lizarea activitdtrt, succesiunea iogicd a etapelor. Eievui esteusifel solicitat sd caute gi sa gdseasci solu{ia cea mai potrivit5,modalitatea care asigurd succesul dezvoltAndu-se astfelcreativttatea. Jocurile de miqcare ii pregdtesc pe elevi pentrurnunc6, form0nd qi dezvoltAnd priceperi, deprinderi qi calitalimotrice necesare in acest proces. Sunt asigurate dezvoltarea ftzic6,qi capacttatea de efort, precrzra gi rapiditatea de reaclie gi deexecufie.

In cadrul jocului, intre participan{i se stabilesc relalii decolaborare, cooperare, ajutor reciproc, care reflectd specificulrelaliilor de rnunc5'Jocul formeazl, deprinderi orgamzatorice qi dezvoltdcapacttalea de auto-organLzare) elevii asumAndu-qi sarcini giobligaqii de care rispund in fala echipei. Prin intermedrul acesteiactivitdli, elevii se deprind sd lupte cu forle sporite pentruoblinerea victoriei, sprijinindu-qi colegii la nevoie. Spiritui deechipd impune subordonarea intereselor personale ceior colective,coordonarea acliunilor individuale cu ceie colective.Jocui de miqcare trezegte virtuli morale, ii invala pe elevisi suporte cu demnitate infr6ngerea gi in acelagi timp, s[ preluiascdvictoria frr5 multd faId.Astfel ei devin mai hotdrAfi, mai curajoqi, maiperseverenli. Existen{a reguliior de joc ii determind sd sedisciplineze, sd stabileascd acea iegdturd obligatorie intre morald qilege. Necesitatea de a respecta regula pentru preint0mpinareapedepsei apare qi mai pregnant ?n cadrul jocurilor cu impdrlire peechipe; elevul trebuie sd fie conqtient de faptul cd orice greqeal5 asa, orice abatere de ia regula jocului atrage dupd sine sanclionareaintregii echipe. Doar regula este aceea care-i perrnite copilului,incd nesigur de posibilit5lile saie, sd-gi asigure un autocontrolmult mai sever. In joc copilul se afirmd dar, in aceiaqi timp, sesupune regulilor.J. CHATEAU aftmd cd ,,a-!i dirija conduita inseamnd a oordona, deci a fi stap0n pe ea".Regula rdspunde nevoii de ordine, exprimati prinritmicitatea acliunilor qi prin repetare. Jocul i1 inva\6 pe copilsemnificatia unei sarcini. Prin intermediul acesteia, el se

de

inde

29


25/120

'

:

obiqnuieqte sd-gi concentreze aten\ta, si-gi reprime instabilitateanatutald, sE facd un efort. in situalia cdnd este intrecut de al1ii,elevul nu trebuie sI rdmOnd marcat de complexe de inferioritate,Deqi este ?ngridita de reguli, manifestarea participan{ilor este liberconsimlitS,Reacliile in diferite situalii, fald de parteneri, coechipierisau adversari, fald de cerinle gi rezultate ne oferd indicalii ,',prelioase cu privire la tr5siturile de caracter. Germenii atitudiniicorecte fala de munc[ se regisesc pe un suport afectiv: pldcerea,bucuria participlrii la joc, rdspunderea pentru acliunile proprii gicoiectir,'e, dorinla de a executa corect sarcina primitd etc.In joc se produce trecerea de Ia motivele sub formadorinlelor nemijlocite, precongtiente, de nuanfd afectivi. la aceleasub forma intenliilor generaltzate, situate la hotarul conqtientrzdrii,i" joc elevul iSi controleazi manifestdrile, adoptAnd uncomportament voluntar caractenzat prin prezenta controluluireaiizdrii modelului propus.Eticul se coreleazd cu esteticul, cdci jocul ii sensibthzeazdpe elevi, le formeazd gustul pentru frumos, capacrtatea de aobserva gi infelege frumuselea actelor motrice, de a reflecta prinpropria execulie corectitudinea, tndemdnarea gi coordonarea, graiagi eleganfa, suple{ea. Putem aminti qi despre frumusetea moraldconcretizatd ?n cinste qi sinceritate, in ddruire qi entuziasm.Privit prin prisma firncliei de integrare social6, jocul apareca un prim factor de sociaitzare. Faptul c5 toli participanlii luptapentru victoria echipei din care fac parte duce la educarearesponsabilitefli pentru executia proprie dar gi pentru aea acolegilor. Valoarea deosebitd pe care o prezintl, jocui pentruprocesul de integrare motleazd asimilarea lui aa mijloc aleducaliei ftztce gi, totodatd, subordonarea lui acliunii dirijate invederea unei socializdri optime. in majoritatea cazuriior, eleviipractici jocurile de miqcare in grupuri, interacfioneazd, ca fiinlesociale, sunt congtienli, capdtd, un anumit statut, joacd un anumitroi etc. Putem afirma cd in joc apar formele elementare desocializare deoarece fiecare participd la activitatea celorlal1i. inmisura in eare grupul constituit in vederea jocului satisfacecerinfele acestuia, asistdm la integrare,Jocul reprezintd cea mai simplS organizare social6 in careeste cuprins un colectiv ai c6rui membri igi propun un scop comungi au aceleaqi interese, au un conduc[tor, se supun de bun5voieunor reguli gi lupt[ pentru rcalizarea scopului subordon0nd,interesele proprii celor colective. Aceastd activitate permiteinsugirea unor norme gi reguli de conduitd sociald. Jocul creeazdcondilii care permit dezvoltarea unor ea unor autentice aptitudini

aar .

"ti.: it: l

30-


26/120

toto dat6, fav orize azd de zv oltare a auto c ontro lului,fermitdlii, copiii obiqnuindu-se astfel sE conducd

qi

alin

in

ilvrnusAnr :Care sunt funcfiile

$iclovan ?Care sunt functiileintegrare sociald a jocurilor

jocului de migcare in accepliunea luisubordonate in acliunea educativl dede migcare ?

- 31 -


27/120

.t'.i":'

,'.;,:, ,

:::,

i..,.

vrl. JOCURTLE DE Mr$CAn"E, METODA $rMIJLOC DE EDUCATIEtCa metodd generalA de eciucafie in domeniul educatiei

&+ia.e. iocunle de miqcare Se caractenzeazd prin urmStoarelellLLvvl J---trlsIturi:. L. Organizareaatingerea unuipermanente qisitua{ii1or. Eainconjurdtoare,relalii de viald.

tematic[. Tema aleas5 prevedeanumit te1, in condiliile modificSrii?n oarecare misurd intAmpldtoare apoate fi preluatd din realitateareflectAnd plastic unele acfiuni qi2. \rarietatea procedeelor de realizare 8 scopului.Caracterul complex aI activitd{ii face posibil5aplicarea unor metode diferite pentru oblinereavictoriei. Actiuniie motrice sunt variate: alergare' (alternatd cu mers, alergare cu intensitate diferitd),sdrituri, aruncdri etc. Modalititile admise de regulilejocului delimiteazd, Itnta generald de comportare, darnu stabilesc acliunile concrete, ceea ce inlesnegtelibertatea de manifestare a copiilor.3. lndependenfa in ac{iune a copiilor. Participanlrirezolvd creator sarcinile motrice, de cele mai multe or1

?n timp scurt gi cu toat5 mobilizarea motric6, pentru cdsitua{iiie se schimbd permanent gi in mod neagteptat.Totodat6, sporesc exigenfele in ceea ce priveqteinitiativa, inventivitatea gi abilitatea acestora.4. Programarea par{iali a ac{iunilor qi limitareaposibilitd{ilor de dozare precisd a efortului. Dacdscopul se atinge prin mijloace diferite, situaliile de jocschimbAndu-se permanent qi neagteptat, iarinteracliunile caractertzindu-se prin dinamism gi inalt[emolionalttate, conlinutul activitdlii nu poate fiprogramat strict gi nici efortul regiat precis ca volumgi intensitate.Paralel cu programarea liniei generale a acliunilor (cuajutorul temei, regulilor gi a planului tactic), se regleazd qt efortuiintr-o anumitd misurd (prin timpul de joc, cu ajutorul aparatelor,prin limitarea spafiului).5. Modelarea rela{iilor dintre indivizi qi dintregrupuri. Relaliile active, care se stabiiesc dupd tipulde colaborare sau de rivalitate, provoacd intense st[ri

JJ


28/120

!,i:lF:i

v;;:].!'.'t::,,

::.l,'.

emolionale. Metoda jocului este folositd pentruperfecfio narea activitAlii motrice in condilii ingreuiateql variate, favorizandu-se astfel dezvollarea unorcalitillr $i aptitudini precum: indemdnatea, rapiditateade orientare, inventivitatea, disciplina, hot6r0rea,perseverenta, ddrzenia, spiritul de echip6, iniliativb inluarea deciziilor, etc.Vaioarea deosebit[ a jocului este mai blne reliefatd dacd se i',porne$te de la ideea c6 el fiocul), este metodd sau procedeu de 'instruire qi de educarelificien1a1aturiieducativeajocuri1ordemi9caredepindein cea mai mare misurd de felul in care se asigurd concor9l"tu 'dintre complexitatea conlinutului, nivelul de dezvoltare psihic6' ':varstd qi structura internd a personalitStii copilului. Prin joc elevuligi exteri ortzeazd, sentimentele care-l anim6,

aratd tot ceea ce gtie'precumgiceeacePoate' . 1 ,_ j_ 1,,Educatorului ii revine sarcina de a orienta qi conduce jocui :nu numai pentru clarificarea scopurilor urmSrite, dar qi pentru :sporirea efortului congtient in direilia oblinerii efecteior educative :urmdrite.Jocu1devineopuntede1eg5tur6Spreindep1inireaobligaliilor gcolare gi sociale, pentru cd are _elemente comune cumunca: consum de energie, derfequrareajocului in cadrul colectiv, t,'',reguli de desi}qurare, Jisciplind, dorinla de autoperfeclionare 9i ':de-depagire etc. Prin contribulia sa la dezvoltarea fizicd qi motric6, ''

3ocurile de migcare exercita 9i o influen!6 beneficd asupra tuturorlaturilor personalitalii, indeosebi asupra dezvoltSrii intelectului 9i a :laturii morale,RegulilejocurilordemiqcareauomareimportanlE.educativd; ele orienteazd 9i fac mai activd g1ndirea elevului, i1 'determina nu numai s5 manifeste iniliativa, ci 9i s5-9i ftdnezemigcdrile atunci cflnd este nevoie, i1 inva!6 s5 fie mai organizat 9idisciplinat in cadrul colectivului. in desfEgurarea jocurilor curegu1i,subordonarcafa!dderegu1[serea1izeazdprinsubiectu1jocu1uisauprinro1'CucAtco1ectivuiestedev6rstdmaimic5,cuatdt mai directa trebuie s6 fie legStura dintre regulile fald de c&fo 'urmeazd,s6-gi subordoneze acliunile gi rolul asumat.-"^**i;:or*if. de gtafeta, impulsul nemijlocit de a alerga estesubordonatregu1iideaa9teptasimna1u1datdec5treconduc5toru1jocului. t. r -y .- -.-ExistS dou6 mecanisme principale prin intermediul carora 'subiectul influenleaz[ respectarea regulilor de joc:t. schimbarea sensul,li joiului, copiluiui

dezv[luindu'i-se inter-relaliile dintre partenerii de joc, 'rl

a'.'l&

4A-J+-


29/120

inse

9i

ilti

ceea ce duce la indeplinirea funcliilor dictate de rolur1care cuprind gi anumite reguli de comportament;2. obiectivarea propriilor acfiuni, ceea -e ajutd la o maibunb dirijare a acestora.subordonarea fa!6 de o reguli pur convenfionald depindede prezenla unor parteneri. Regula se manifestd ca atare numai:atwci c0nd este datd intr-o situafie de comunicare cu un artpartener. De reguld regulile de joc simple sunt inlelese curapiditate de cdtre copii. Grija copilului pentru respectarearegulilor de joc, transformd jocul intr-o qcoald a disciplinei. Sedezvoltd astfel iniliativa gi spiritul de orientare, mecanismele defrfrnare devin mult mai stabile Pe participanli ii intereseazdcaracterul distractiv al jocului, posibilitatea de a-$i manifestaagilitatea, istefimea gi gansele de reuqiti in intrecerea fatd deadversari.Jocurile de miqcare ii invali pe copii s6 perceapd cu maimultd precizie distanfa, sd aprecieze rapid situa{ia, si ia imediat ohotirAre eficient[, s5 se poarte corect qi sa fie activi in mijloculunui colectiv $i, totodatd 1e dezvoltd independenfa, curajul,perseveren{a, le educb sentimentul de prietenie qi intransigenld fatdde orice incdicare a reguliior oe comportament, obiqnuin{a de ainfrunta greut6li.

ixrRnnAru:Enumerali trdsdturiie jocurilor de migcare ca metoddgenerald de educalie.In ce constd importanla iaturii educative a regulilorjocurilor de migcare ?De ce depinde eficienla maximd a laturii educative ajocurilor motrice ?

35


30/120


31/120

n jocuri pentru dezvoltarea indemAn5rii"- jocurile sd fie atractive, dinamice;- sd solicite suficient organismul copiilor prin repetareaac{iunilor de bazd in condilii schimbdtaarc iar calitateaefortului sd fie exprimatd prin componentele efortului:volum gi intensitate;- durata efortului s[ fie 5-7 minute'tn veriga a V-a, rezolvarea temelor lecliei (invafare,c o n s o 1 i d ar'' o' :t" :lJ ffi'Ll'; ?:ffilil' lffi ;?i HTJilf Ti, ",("Cine sare mai departe , Cine execut6 maiprecis") in qtafete gi parcursuri aplicative pentru

a se consolida in condilii de intrecere;' dvreazd aproximatl 20-25 minute;. jocurile alese s6 asigure insuqirea temeinica acunoqtin{elor, priceperilor qi deprinderilormotrice debazd gi utilitar aplicative;: il i:'-.:[#JTfftr ::'J *::lH,,1'HTiicare alor in conditii variate;. s[ stimuleze formarea capacitalii de organlzare.in veriga de incheiere a lecliei de educalie fi,zicd (revenireaindicilor maril-or funcliuni 1a un nivel obignuit) se recomanddfolosirea unor jocuri cu caracter linigtitor, care s[ favotrzeze

revenirea treptatd a indicilor marilor func{iuni la parametriapropiali de cei de rePaus.Indicatii metodice:

jocurile sd fie simpie;efortul in joc sd fie redus;sd favorizeze scbderea excitabilitE{ii nervoase;sd capteze atenlia;

. durata lui sd nu dep5geascd 2-3 minute.

IIII

38


32/120

a4;.

ii

'3;iS.....,

Ix. ASIGURAREA CONDITIILOR IWATERIALEPENTRU BUNA DESFA$URARE A JOCURILORDE MIq.CARE.Pentru a putea efectua leclii atractive, profesorul trebuie sdfoloseasc5 in lec{ie jocuri de migcare, care la r6ndul lor au nevoiede un loc de desfrgurare corespunzdtor precum gi o dotare cumatenale gi obiecte sportive care sd favortzeze desfEquratea in celemai bune condilii a jocului.1. Alegerea terenului gi pregitirea lui pentru joc .Alegerea terenuiui qi pregdtire lui pentru joc este la fel de

rrnpofiantd ca gi ?nsegi alegerea jocului, Pregdtirea terenului pentrujoc frebuie s[ se fac[ din timp (dacd este posibil locul dedesfEgurare a jocului si fie pregdtit inainte de incepereaactivit6lii). Acest mod de a rezoTva problema, elimini din start oserie de neajunsuri care se pot ivi pe parcursul desfbqurarii jocului.Terenul de joc trebuie s5 indeplineascd o serie de cerinfeprecum:. sd respecte regulile igienico-sanitare;' amenajarea sd fie corespvnzdtoare, funclie de cerintelejocului pe acre-l avem in vedere sd-1 organtzdm;. intretinerea terenului sE se fac[ prin ac{iuni de currtire,stropire , marcare daca este posibil prin culori vii.E,ste foarte bine gi absolut necesar ca elevii, prin rotatie, sdfie implicati sd participe direct la preg5tirea terenului pentru joc.In acest fel se economisegte timp dar in acelaqi timp elevii sedeprind cu activitalile gospodiregti, cu dezvoltarea simplui derbspundere, de organrzare, de respecr penffu avutul gcolii in careinvald. Dacd gcoala are sa15, aceasta trebuie sd fie curatd, bineaerisitS, frrd, praf gi de preferin{5 materialele gi aparatele degimnasticd corect aqezate pentru a avea mai mult spa{iu ladispozi{ie pentru desfbgurarea jocului.Un teren ?n aer liber, daci este nepregdtit (cu denivel[ri,pietre etc.) va face o impresie nepl6cut[ copiilor, influenfdndnegativ starea emotionald, produce pierderi de timp pentruamenajarea lui, produce confuzii in timpul desfEqurdrii jocuiui.In schimb un teren bine pregitit, curat cu marcaje viucolorate, corect deiimitate, produce o impresie pldcutx, stimul0ndlatura estetic[ gi emofionald a copiilor, trezeqte interesul copiilor qi39-


33/120

3{'1y3*:*$; I

H

t

{GY;qg#5*F#t.wL&

ll,lfite:lIilj

dorinfa arzdtoare a acestora de a juca, cu alte cuvinte favorizeazdefectul instructiv-educativ ai jocului.Se recomandd ca terenurile de joc, indiferent dac6 sunt insa16 sau in aer liber sd fie marcate din timp, eventual pot fi folositemarcajele fixe ale terenului de joc. Acolo unde este nevoie, 1ajocurile simple se fac marcajele pe loc, chiar la inceputul joculuifolosind ca repere copiii pentru a se economisi timp. Este foarteimportant s[ avem grijd ca liniile de marcaj sd fie la ce1 pulin 2-3metri de limitele naturale ale terenului de joc.

2. Materialele sportive necesare pentru joc .tn fiecare qcoald ar trebui sd existe un minim de materialesportive necesare bunei desfSgurdri a activitdlii de educalte fiztcd,cum ar fi:' mingi de diferite tipuri cum ar fi cele de handbal, volei,baschet, fotbal, oin5., mingiii de cauciuc, mingimedicinale de diferite greutili etc.;. cercuri din lemn sau din aluminiu de diferitedimensiuni;' bastoane pentru gimnasticl gi pentru gtafete;' s[cule]i gi sticle din material plastic umplute cu nisipde diferite greutdfi;' r egarfe, stegulele, fanioane;, cotzi de gimnastic5, frAnghii, sfori de diferitedimensiuni;' pieptare, numere, banderole pentru identificareaechipelor;. bdnci de gimnastic[, bArn6, cal cu mdnere, 1ad[ degimnasticS, caprd de gimnasticd etc.Materialele ajutbtoare care se foiosesc in jocurile demigcare trebuie sa indeplineasci anumite condilii:. sd corespundd din punct de vedere igienic;. sd corespundd din punct de vedere al dimensiunilor infunclie de categoria de v6rstd cu care se lucreazd;. s[ fie in stare de folosinfd;. sd fie .in num6r suficient pentru jocul care seorganizeaz\.Pentru jocurile copiilor de vArst6 gcolari mic[ (claseleI-IV) se recomandd folosirea unor materiale de joc viu colorate.Materialul de joc se pregdtegte inainte de inceperea jocului,depozit0ndu-l in ordine pe locul dinainte stabilit. In operalia de

aducere, depozttare qi distribuire a materialului trebuie sd fieangrenali gi elevii. Distribuirea materialului se face dupS ce jocul a-40-


34/120

st explicat de c6tre profesor. Acest lucru contribuie 1a educareaitului de ordine qi organizare.

INTREBARI:Care sunt cerinfele care trebuie sd le indeplineasc6 terenul

,ioc? Care ar trebui sd fie, dupd pdrerea dumneavoastrS, minimulmateriale sportive necesare bunei desfEgurdri a activitetii dealie ftzrc[ din qcoald?

A1


35/120

x. IWETODTCA ALEGERTI JOCULUIPREGATIRII LUI $rAJocurile de miqcare pot contribui la rezolvarea sarcinilor

educaliei ftztce qi de aceea este absolut necesard sd fie alese cufftarc atenfie, cu male discerndmAnt lindnd cont c5 e1e vor influentanozitiv, sub toate aspectele, dezvoltarea ulterioard a copiilor.' Drntre cerinlele de hazd care condilioneazd inr'61area 9iparticiparea pozitir,[ a elevilor ]a leclie este 9i alegerea jocului Eipregdttrea tut.- Alegerea jocului se stabile gte in funclie de:1, Sarcina didactici pe care o avem de rezolvatliteratura de specialitate ne ofer6 numeroase publicalii cu jocuri demigcare, dar acestea pot fi create cu mare uqurin!5 de fiecareprofesor dacd are ceva imaginalie. Ele vor fi atent alese ca sbconducd cit mai bine, mai repede qi mai eficient spre:' fotmarea, dezvoltarea gi consolidarea unor deprinderimotrice de bazd (mers, aletgare, sbrituri, etc.). formarea gi dezvoltarca unor calitdli motrice (vitezd,indemAnare etc.)' formarea unor caiit[fi mora]e qi de voinfd (curaj,perseverenfd, tenacitate stdpAnire de sine etc'). 1a stimularea 9i dezvoltarea unor calitSliorganizatorice (capacttate de arganLzare,autoconducere, responsabilitate, spirit deorientare etc.)2. De locul jocurilor in lec{ia de educatie fizic[ - acestlucru se referd 1a verigile (momenteie) iecliei in care se folosescjocurile alese. Astfel putem sE avem jocuri speciale de exemplu"jocuri de atenfie, jocuri pentru ridicarea stdrii emolionale a elevilorin veriga corespunzdtoarc organtzdrii colectivului de elevi, jocuricu diverse teme ritmice, al5turi de cele care cuprind elementele debazd din alergdri, sdrituri, etc.3. De particularitifile de vf,rsti qi sex a colectivului deelevi. Aici, trebuie sd avem in vedere particularit5liiemorfo-funclionale qi psihice ale copiilor cu care lucr[m ca vArst6,sex gi nivei de dezvoltare fizicd etc. qi de aceea copiii suntorgamza\i dupd vArstd pe cicluri de inv5ldmAnt:. pre$colar - pe grupe de activitate (micb. mijlocie,mare qi pregdtitoare pentru qcoald);' primat, gtrrnazial,- liceal, (in 9coa15 clasele I-IV,V-VIII, IX-XII). in lecliile de educalie fizicd se

+J-


36/120

gjiz.:i-ifolosesc o serie de jocuri potrivit categoriei de v6rstdcu care se iucreazd.La vflrsta pregcolarlo de reguli se folosesc:. jocuri colective cu gi fbr[ impdrlire pe echipe;. iocuri cu roluri;. jocuri muzicale (cu text gi cAntec);. jocuri cu reguli foarte pufine;1 jocuri care se desfbqoard pe suprafele reduse etc.In ciclul primar - respectiv claseie I-IV, la inceput sefolosesc:' jocurile din perioada pregcolard gi pe mdsur[ ce copiiicresc Ai trec in clase superioare, se introduc treptatjocuri cu reguli noi stricte, din ce in ce mai multe gi maicomplicate;' jocuri cu impdrlire pe echipe, cu caracter de intrecere;. jocurile sunt simple, se desf5goarl pe suprafe{e de jocreduse;' jocuri care sunt caractertzate prin alergare, sdrituri etc.. jocuri executate pe distanle scurte;' jocuri pentru orientare in spaliu gi timp;. treptat se introduc jocurile cu mingea;. jocurile alese trebuie sd fie frumoase, cu migciriarmonioase, sd fie recreative, distractive;. sd educe ritmul, inso{ite de cele, mai multe ori de cdntec

sau poezii scurte;' durata acestor jocuri e ste mic[ qi sunt inso]ite de pauzeadecvate pentru a asigura o dozare corespunzdtaare aefortului;, trebuie sd trezeascd, qi s[ menlind interesul pentru joc.tn ciclul gimnazial: respectiv dupd vdrste de 10-11 anL,copiii au deja un bagaj suficient de cunogtinte, sunt mai brnepregdtifi din toate punctele de vedere qi in activitatea lor suntincluse:. jocuri care au un puterntc caracter de intrecere;. jocuri cu roluri decisive ?n cadrul acfiunilor;. jocuri cu reguli mai complexe;. jocuri care solicitd mai mult indemdnarea, vrteza,g0ndirea, etc.. s0 folosesc mai mult jocurile cu obiecte, favortzAndu-setrecerea spre jocurile sportive.Sexul - in maioritatea cazurilor.. Sexul - in majoritatea cazurllor, jocurile se potrivescdeopotrivd 1a copiii de ambele sexe, dar uneori sunt jocuri (de

for!6, de lupta etc.) care nu sunt adecvate fetelor. In general \a4. i

(I

44


37/120

i::i.'l,;.

!;:!,i:i.,t";:

:,.2L.]::

clasele mici, fetele $i b[ie]ii executd cu mare u$urin]E toatesarcinllejocurilor, uneori chiar fetaie intrec pe bdie{i.Odat[ cu inaintarea in vdrst6, fetele iqi orienteazf tnteresulspre locurile care solicitd un efort mai moderat. Pentru a face fatdaitn. .t.acestor probleme profesorul poate sd ugureze acliunea unor jocurrprin: " demrxtarea clasei seDarat fete. bfieti:' simplificarea unor reguli;' ugurarea unor execufii ca: mingi mai mici, mai ugoare ;r reducerea distanlelor pentru alergare, a numSrului desdrituri etc.Toate aceste acliuni se fac fbra exagerare pentru cd ingeneral gi fetele sunt dornice de afirmare gi atunci participS cuplilcere la jocuri aldturi de bdieli fEcAnd parte din aceieagi echipe.5. De nivelul de dezvoltare qi pregltire fizici - deqiintr-o clasd sunt copii de aceeaqi vdrst5, ru toli au aceiagi nivel dedezvoltare fizicd dar mai ales nu tofi au acelagi nivel de preg[tire{rzic6. Din acest motiv toate aceste aspecte voi trage mult inbalan\d atunci c6nd seleclion6m jocurile de miqcare.Deci, din acest punct de vedere, trebuie ca jocurile sd fiealese in aga fel incAt si linb cont de niveiui mediu de dezvoltare gipregdtire {tztcd, qi psihicd a intregului colectiv de elevi cu carelucrdm indiferent de vdrstd qi sex .Profesorul va avea in vedere cd cele spuse auterior au uncaracter determinant in stabilirea intensitdlii gi a volumuluiefortului carc \a rindul lor sunt impuse de:' reguli gi durata jocului;. mdrimea spaliului de joc;' de obstacoleie intAlnite pe parcurs (de numdrul 1or, deindllimea 1or, de dispunerea lor in spa{iu etc.);' materialele folosite ?n joc .6" Efectivul - colectivului de elevi diferd de la clasd laclasi gi de la o or5 \a alta in funclie de numdrui de absenli din ziuade gcoald, starea de sdndtate a copiilor etc. De aceea profesorultrebuie sd tind cont de acest aspect atunci cOnd selectioneazdjocurile. In cazul colectivelor numeroase de eievi, va aiege jocuricare sd asigure parttcrparea fiecbrui elev la joc intr-un num[rsuficient de repetdri pentru a se putea rczolva sarcinile propusepentru leclia respectivd.Cdnd colectivele de elevi sunt reduse ca efectiv. se voralege jocuri care permtt rcahzarea sarcinilor lecfiei, fdrd a obosiexcesiv elevii, ca urmare a solicit[rii prea intense datorttdnumdrului mare de reoetlri.

3;:-.v7i:'tr!i1*r'a*'{t*:.


38/120

7. condi{iile materiale - se refera la dou6 aspecte careasigurd jocurilor un cadru corespunzdtot de desfEgurare qi anume:o 1ocul de desfaqurare propriu-zis 9i pregdtirea lui;I dotarea materiaif, sau inventarul de care dispunem in$coal6 gi care favortzeazd efectuarea unor lectiiatractive, vanate, Pline de actiune;Referitor Ia locuriie de desfbqurare a jocurilor acesteapot fi: . teren de joc ?n aer liber (acoperit cu iarbd, zgutd, bitumetc.) care asigurl desfbqurarea unor jocuri care necesitdsuPrafele mai rnari;, teren in sa15 in care spaliile de joc sunt mai restranse, deobicei obligandu-ne sd alegem jocuri care se potdesf[gura in aceste condilii. in acest caz se pot modifica

regulile de joc, simplificindu-se, se adapteaz[ anumitevariante la jocurii e de baz6.8. Ilotarea materiali (inventarul propriu-zis) depinde deinteresul acordat de cdtre conducerea gcolii pentru activitatea deeducalie ftztcd dar mai ales de interesul qi implicarea profesoruluide educalre fi,zicd, in mod sPecial.Jocurile foiosite in leclie vor fi alese in funclie dematerialele existenle care ne stau la dispozilie, dar uneori cdndacestea nu existd e1e pot fi improvrzate acest lucru depinzind ?nmare mdsurd de imaginalia profesorului 9i a elevilor .g, condi{iile atmosferice - in funclie de timpul probabil,de condiliile atmosferice din ziua de 9coald respectivS, se vor alegejocuri potrivite ca de eremplu: dacd leclia se desfEqoard afard qieste frig sau este rarnd, vom avea grijl sI alegem jocurt care s[solicite intregul colectiv de elevi care trebuie sI fie in permanen{dmi gc are,^iar e chipamentul sd fie c orespun zdtot'In concluzie, dacd profesorul va line cont in alegereajocului de accesibiiitatea lui, interesul starnit de joc prin ceva nou,Ll.g.r.u 1ui conform posibilit6lilor reale ale copiilor, atunci,jocurile de migcare iqi vor atinge scopul.

iurnpnARE :in funclie de ce se stabile;te alegerea jocului ?

-46


39/120

XI. METODICA ORGAMZARII ST ADESFA$I/RARIr JOCURTLAR DE MTFCAREPentru a rca7tza influenla doritd prin jocul de migcare,

:profesorul trebuie sd asigure cadrul pedagogic, organi zatortc qi sd,,respecte cerinfele gi principiile legate de particularitdlile de vArstd,,,ser, dezvolta:re gi pregdtrce fizici a elevilor. in acest sens, trebuiesI se acorde atenlia cuvenit[ unor aspecte de ordin metodologic.tbrd de care eficien{a folosirii jocurilor de migcare gi a influenleiacestora asupra organismului copiilor este mult diminuatd.l. Alegerea jocului. - Este un aspect foarte important a1metodologiei de desfEgurare a jocurilor. El trebuie sd presupundmigcdri qi ac{iuni care sb serveascd scopului propus (formare dedeprinderi, dezvoltarea calitdlilor motrice etc.)De cele mai multe ori un joc contribuie Ia rezolvarea maimultor sarcini, de exemplu dezvoltarea unei calitdli motrice sau aunei deprinderi motrice, contribuind ?n acelagi timp la educareaunei calitdti morale gi de voin!6. Profesorul trebuie sd qtie sd seonenteze just in alegerea jocului, alegdndu-l pe acela care poateexercita o influenld pozitivd din punct de vedere ftzic, igienic,moral, evitAndu-le pe cele care au efecte nedorite in rAndule1evilor. 2. Organizzrea colectivului - prin acest lucru se inlelege:asigurarea formaliilor participante 1a joc.Astfel in cazul in eare aceasta necesitd impdr{ireacolectivului pe echipe, o bun5 arganrzare a echipelor presupuneomogenizarea lor din punct de vedere numeric, ca valoare motric5precum gi al bagajului de deprinderi motrice. in predarea unui jocnou vor trebui parcurse mai multe etape:. formarea echipelor;' agezarea echipelor in terenul de joc;. explicarea qi demonstrarea jocuiui;. terminarea jocului;. stabiltreareznltatului gi aprecierea 1or.a) Formarea echipelor: la jocurile in care este necesar sdse formeze echipe, se va proceda in aga fel incAt, sd asigurdm oechitate ?n desfEqurarea intrecerii.Literatura de specialitate scoate in evidenld faptul cdformarea echipelor este o cerinld de ordin metodic ftrd de care nuse poate desfrgura nici un joc sub forma de intrecere. Un bunprofesor va avea grijd s5-gi imbundtSleasci ?n permanenld bazamateriald intrucAt:

41


40/120

. e chipele sunt formate in funcfre de numdrul demateriale existente;. elevii care fac parte din aceiagi echipd si fie de valoridiferite: buni, mediocri qi slabi;. echipele sd cuprind[ at0t bSiefi cAt qi fete;

. statura componenlilor echipei sd fie diferitd; atAt custaturd peste medie cAt qi cu statur[ mic6;. sd fie proporlionali fizic (cerin!6 foarte importantd maiales in cazul jocirrilor cu transport de greut6{i, det0rAre);' Sd se evite formarea unor echipe seleclionate din elevifoarte buni qi al1ii foarte slabi, mai aies c6nd in jocurise solicit[ deprinderi motrice specifice unor ramurisportive.. c0nd numdrul eleviior din echipe nu este egal,profesorul va numi un elev care va efectua acliunea dedoud ori. in acest fel alegindu-se eievul care rezistd celmai bine la efort ftztc.Echipele trebuie sd fie egale numeric qi valoric deoarecedezechilibrul r'aloric duce la o serie de nemulpmiri din parteajucdtorilor gi face ca interesul copiilor pentru joc sd scadd. Prinrespectarea cerinlelor se va asigura o bund, organtzare jocului, oimplicare activd a copiilor la joc, entuziasm, emula!ie, ?ntr-uncuvAnt conduc la reugita desfEqur[rii jocului.Pentru formarea echipelor se oot folosi mai multeprocedee:' prin numdrdtoare;. alegerea de cdtre c6pitan;. alegerea de cStre profesor;. prin probe de verificare a calitalilor pentru joc.Prin numirltoare: dupd ce elevii s-au aliniat in linie peun rind dupd in5lfime, se trece la efectuarea numdritorii c0te doi,trei, patru etc. in funcfie de num5rul de echipe pe care-l dorim sd-1formdm. Dacd colectivul in care lucrdm este numeros vom formaechipe mai muite gi invers. Juc5torii care poartd acelaqi numdrformeazd o echipd. Deplasarea gi aqezarea echipelor la loculstabilit se poate face prin rupere de r0nCuri sau, Ia comandaprofesorului, prin coloand de gimnastic5,Avantajul acestui procedeu este economisirea de timp informarea echipelor care sunt gi echilibrate ca indllime, cuprinzAndgi toate fetele din clasd. Procedeul este recomandat mai ales atuncicAnd avem colective numeroase dar omogene ca inalfime, greutate,nivel de pregitire fizici. in orice caz, profesorul poate interveniinainte de inceperea jocului in vederea echilibrarii echipei din

It(

f(f(8tflr

teCI

48-


41/120

7$:'Flit.{

fiate punctele de vedere. In cazul echipeior mixte, se va avea grijaca fetele s[ fie rcpartrzate in mod egal ?n fiecare echip6. Pentru ase da un mai mare rol c[pitanilor aceqtia igi pot alege diferite numepe care le dau echipei.Prin alegerea de cfltre clpitan: inainte de incepereajocului, profesorul numegte cdpitanii de echip[ care vor fi totatdlra cAte echipe avem. Cdpitanii desemnali ies in faqacoiectivului gi igi aleg pe rdnd cAte un coleg din clasd care va faceparte din echipa lui. De obicei, acest procedeu este folosit in cazuljocurilor pregdtitoare pentru jocurile sportive gi nurnai atunci ctndeievii se cunosc forte bine intre el. Avantajele acestui procedeueste acela cd echipele sunt echilibrate valoric deoarece elevii secunosc bine intre ei gi este pulin probabil sd gregeascd in alegere,nesimlindu-se nevoia intervenliei profesorului.

Dezavantajele acestui procedeu constd in aceea cd dureazdmult timp, alegerea coechipierilor este uneori subiectivS, eleviicare nu au fost aleqi, nedorili de nici un cdpitan, sunt pugi insitualii dificile putdnd dobindi complexe de inferioritate,Recomandlri:

este bine ca,dupd ce c[pitanii au ales un numdr oarecarede juc[tori, s[ intervind profesorul reparttzdnd eleviirdmagi fie prin num[rdtoare fie prin nomtnahzare;procedeul se recomandd a fi folosit la clasele mari cdndelevii au deja formate deprinderi de organrzare gi daudovadi de responsabilitate in vederea unei alegericorecte;prin rotalre cdpitanii pot fi schimbali periodic, fiecareelev fiind astfel pus in posfura de cdpitan qi jucdtorcontribuind astfel la dezvoltarea personalit[1ii elevilor:cdnd numirul de echipe este mai mare, profesorul nureuqeqte ?ntotdeauna sd supravegheze colectivul sau sEpoatd arbitra toate echipele el poate s5 aleag5 din rffndulelevilor prin rotafie unul sau mai multe ajutoare.Ajutoarele pot fi alese gi din rflndul elevilor scutiti 1aiectie.Prin numirea de cltre profesor: pentru acest procedeu deformare a echipelor este absolut necesar ca profesorul sb cunoascdfoarte bine colectivul de elevi cu care lucreazd. CunoscAndu-leadevdrata valoare profesorul poate sd formeze echipelenominalizdnd elevii pentru fiecare echip6.ile"antajul acestui procedeu este acela cd este un procedeurapid frg formare a echipelor, omogen ca valoare, numdrul feteloreste egal repafitzat pentru fiecare dintre echipe. in cazuljocurilor49


42/120

in care se stabile;te un cigtig6tor, dacd numdrul jucdtorilor nu esteegal, profesorul este acela cate numegte precis elevul Care vaefectua acliunea de doub ori (se evit5 scoaterea elevuiui care nuare pereche in afarajocului).Prin probe de verificare: acest procedeu se folosegte incazul jocurilor de dezvoltare a vrtezet gi se orgarnzeazd in feiulurmbtor:. se plaseazd colectivul in linie pe un rdnd inapoia uneilinii de start;. la semnalui dat de profesor, colectivul porneqte ?nalergare cu vrtezd maximd pe o distanlS dinaintestabiliti pAn[ la linia de sosire;. dupi ce a depdgit linia de sosire toli copii se intorc 1alinia de plecare gi se altntazl' in ordinea sosirii, in 9ir

sau in linie;. so efectueazd dirr nou o num6rdtoare care corespunde cunum5rul de echipe pe care dorim sd-l avem. Elevii careau acelagi num[r formeazd o echip6.IJqor se poate obsen,a ci acest procedeu de formare aechipelor este in prim6 fazd un procedeu de alergare de vitezd subform6 de intrecere ca mai apoi sd se transforme intr-un procedeuprin numerotare.

Recornandiri:. S0 foloseqte atunci cfind nu Se cunoagte colectiyul cucare lucrdm;. Tezultatele oblinute in urma ?ntrecerii pot fi notate incaietul profesorului;" odatd formate echipele, ele pot fi p[strate timp maiindelungat;' este foarte indicat ca s[ se pdstreze interesul copiilorpentru joc; in situalia cflnd una dintre echipe cAgtigdmereu, profesorul trebuie sd intervind qi sd reorganrzezeechipele.-;

Alegerea c[pitanilor- - se poate face prin:. numire de cdtre Profesor;. prin alegere de cdtre juc6tori.Profesorul are obligalia de a ingtiinla cdpitanii de echip[ cesarcini au de indeplinit, funclie de cerinlele jocului.Alegerea ajutoarelor aceastS acfiune contribuie Taorgantzarea mai bund a colectil'ului de elevi pentru desfEqurareain condilii corespunzdtoare a jocului.

50-


43/120

I'runt acelea care:igi profesorul la linerea unei corecte evidenle,ioteazd r ezultatele j o cu I ui ;"bot arbitra diverse jocuri atunci cAnd situalia o cere;:, ntribuie la dezvoltarea responsabilitdfli actiunii, ai,"i"rt.i, a corectitudinii, a spiritului de ordine, rapiditate;''* luarea deciziilor.?$ezarea jucltorilor in terenul. de joc gi loculTrtrotesorului't:a:i: ,t;;:.i: .func1ie de caracterul jocului, de terenul pe care acesta se, de spaliul de joc, echipele sunt mai apropiate sau mai:.Pe terenurile mici, echipele pot fi rcpartizate la locurile

roi profesorul explicd gi demonstreazd, jocul. La jocurile pem'ari se procedeazS. invers; se explic[ qi se demonstreazi,,ir,se aqeazd echipele ?n teren.;ocul profesorului in timpul desfbgurdrii jocului este&,formafii gi de tipul jocului gi este ales in aqa fel inc0t sd;i*6 audd bine dar in acelagi timp si fie vdzut gi bine auzrt decolectivul de e1evi. La jocurile fbrb impdrlire pe echipe,pot fi aqeza\r in linie pe un r0nd, in semicerc, in cerc etc.intul explicaliei gi a demonstrafiei jocului profesorul poate de eleviii de cel ce demonstreazl, pentru ca, mai apoi,

ii.sf,-qi ocupe locurile ini1ia1e, profesorul retrigAndu-se qi elde unde sd poatd observa in bune condilii desfEgurareao bancd de gimnasticd, o ladi de gimnasticS, dar aqezareauie sd impiedice buna desfbqurare a jocului.c. Explicarea qi demonstrarea jocului.

'"Reu$ita jocului line in mare misurd de cahtatea gi dea explicaliilor qi demonstrarea jocului care trebuie sd setr-o ordine gi linigte desdv0rgitS. Profesorul trebuie sd stea,loc stabilit tn aga fel inc8t s5 nu distragd atenlia copiilor qiftru a putea fi urmdrit cu ugurin!5 de cdtre elevi. Explicarea qistrarea iocului are un rol deosebit in formarea unorentdri corecte in mintea elevilor qi de aceea ele trebuie sIlineasci unele cerinte:. sd fie scurte clare gi concise;. s5 fie pe inlelesul copiilor;. sd fie sugestive;

sE puncteze momentele importante ale jocului;si stabileascd regulile jocuiui;It5i


44/120

' sb stabileascd invingdtorul;, s5 respecte particularitalile de v0rst6 qi nivelul dePregitire al coPiilor.La clasele mici explicalia este insolitd obligatoriu 9i dedemonstralie deoarece copiii nu au suficiente cunoqtinle pentrua-gi reprezenta acfiunile nurnai pebaza unei descrieri a jocului decdtre profesor.Demonstrareapoate fi facut5 de cdtre profesor sau de c[treun elev (grup de elevi dup6 caz) mat bine pregetiF. Demonstrareatrebuie s[ fie corect executatS din punct de vedere tehnic, sd fiesugestivd pentru a stimula inlelegerea explicatiilor' fn explicarea,rrrii ioc este bine sd se lespecte urmdtoarea succesiune logicd aelementelor rePrezentative :. denumirea jocuiui;.. descrierea succintd a acliunii jocuiui;. enumerarea regulilor de joc;, stabilirea cagtigatorului 9i a sistemului de punctaj;. stabilirea semnalelor de incepere 9i de incetare ajocuiui.oaca jocul nu a fost inleles de c[tre copii atunci se poateinterveni cu o explicalie suplimentar6 sau chiar cu demonstrafiaintegralS a jocului. Pentru fi sigur cd jocul a fost inle1es de cdtreelevl, profeiorul numegte un elev sf, demonstreze jocul. In acestcaz atdt demonstralta cdt 9i explicalia jocului trebuie sd fie scurte,

pentru a da posibilitatea elevilor sd se joace mai mult timp,ieahzdndu-se in acelaqi timp 9i sarcinile propuse pentru rezolvareprin jocul resPectiv.ixrnnnAnt:Care sunt etapele care trebuiesc parcurse in predarea unuijoc nou?care sunt procedeele pentru formarea echipelorcare sunt modalitalile de alegere a capitanilor de echip[?Care este succesiunea l

Documents

Carte Jocuri Motrice