CETATENIA ROMANAIn cadrul acestui curs va fi analizata notiunea de cetatenie sub

mai multe aspecte exclusiv din perspectiva dreptului constitutional:o Natura sa juridicao Regimul sau juridic (dobandirea si pierderea cetateniei)

NOTIUNEA DE CETATENIE

Notiunea de cetatenia apare sub doua aspecte, unul politic si unul juridic. Cel care ne intereseaza este sensul juridic.

In sens juridic, notiunea de cetatenie are 2 acceptiuni strans legate intre ele si anume:

Institutie juridica: adica totalitatea regulilor de drept ce auca obiect de reglementare modul de dobandire si de pierdere a cetateniei (o categorie legata de dreptul obiectiv)

Conditie juridica: adica situatie rezultata din raporturilejuridice statornicite intre o persoana fizica si stat, exprimand apartenenta acestuia la statul al carui cetatean este (se axeaza in jurul ideii de subiect de drept)

In literatura juridica, cetatenia a fost perceputa ca o ”legatura politica si juridica permanenta intre o persoana fizica si un anumit stat. Aceasta legatura se exprima prin totalitatea drepturilor si obligatiilor reciproce dintre o persoana si statul al carui cetatean este…”(Charles Rousseau).

DEFINITIA CETATENIEI ROMANE

Prealabil definirii cetateniei romane:

o O legatura politica si juridica intre stat si individ si stato O integrare angajatao Numai persoanele fizice au cetatenie

Cetatenia romana este acea calitate a persoanei fizice ce exprima relatiile permanente social-economice, politice si juridice

1

dintre persoana fizica si stat, dovedind apartenenta sa la statul roman si atribuind persoanei fizice posibilitatea de a fi titularul tuturor drepturilor si indatoririlor prevazute de constitutie si de legile romane.

Initial cetatenia a fost desemnata prin termenul de nationalitate, termen pe care-l intalnim si astazi in Constitutia Frantei la art. 34. In timp s-a renuntat la acest termen, deoarece nationalitatea indica apartenenta la o natiune. Chiar si codul civil de la 1864 vorbea de notiunea de nationalitate cu sensul de cetatenie.

Nationalitatea reprezinta acea legatura dintre indizii care au o cultura, o traditie comuna, o istorie indelungata aparte, dar si acelasi ideal. Iar totalitatea acelor indivizi care au o limba, cultura, traditie comuna, formeaza natiunea.

Astfel, daca nationalitatea este un atribut al statului, natiunea reprezinta totalitatea celor care au in comun acest atribut.

NATURA JURIDICA A CETATENIEI

In doctrina au fost expuse opinii conform carora nu doar persoanele ar avea cetatenie, ci si bunurile (ex. navele sau aeronavele). Insa aceasta extensie a cetateniei la bunuri este una artificiala, deoarece bunurile nu pot intra in raporturi juridice. Improriu se foloseste notiunea de ”cetatenie” la bunuri, deoarece identificarea bunului prin cetatenie are mai de graba lagatura cu statul caruia bunul apartine (ex. cetatenia romana a unei aeronave semnifica faptul ca acea aeronava zboara sub pavilion romanesc).

2

Pentru a stabili natura juridica a cetateniei trebuie sa inscriem acest concept intr-unul din conceptele juridice prestabilite de catre teoria dreptului (ex. raport juridic, contract, capacitate juridica, drept

etc.).

1.Cetatenia vazuta ca element al statului

Cetatenia este o forma de manifestare a indivizilor in stat, insa elementul constitutiv al statului este populatia vazuta in toate ipostazele sale de cetateni, straini si apatrizi.

Cetatenia este doar o forma sub care se manifesta o persoana in stat.

2.Cetatenia vazuta ca un raport juridic

Aceasta conceptie este reflectata si in ”Legea cetateniei romane”: ”Cetatenia romana este legatura si apartenenta unei persoane fizice la statul roman”. Asadar, cetatenia ar fi un raport juridic, insa ea nu reprezinta doar un simplu raport juridic, deoarece aceasta idee lasa deschisa problema de a stii ”care este categoria de raporturi juridice din care ea face parte”

3.Cetatenia vazuta ca un raport juridic de ”suposenie”

Cetatenia este mult mai mult decat un raport juridic, iar pe de alta parte, cetatenia nu este un raport de ”suposenie” sau de subordonare catre stat a individului. Cetateanul nu este un simplu supus la discretia statului.

4.Cetatenia vazuta ca un contract

Cetatenia a fost vazuta ca un raport contractual intre stat si individ. Dar, un contract presupune acordul de vointa al persoanelor care intra in raporturi contractuale. In cazul cetateniei, cetateanul nu incheie un contract cu statul. In plus, contractul fiind un acord de vointe, ambele vointe trebuie sa se manifeste anterior incheierii acestuia.

Iar in cazul dobandirii cetateniei prin nastere, vointa celui nascut nu se poate exprima nici inainte de incheierea contractului, nici in momentul dobandirii cetateniei. De asemenea, un contract juridic poate fi rupt oricand, pe cand la cetatenie nu se poate renunta asa usor.

3

5.Cetatenia vazuta ca un statut juridic al persoanei

Cetatenia ar fi un statut juridic al persoanei, adica un complex de drepturi si obligatii. Cetatenia este insa mult mai mult decat atat. Cetatenia presupune si o relatie permanenta intre un stat si individ, o relatie atat politica, cat si juridic.

6.Cetatenia vazuta ca insasi capacitatea juridica a persoanei

Capacitatea juridica semnifica acea posibilitate a persoanei de a fi subiect de drept si, in consecinta, de a avea diverse drepturi si obligatii, insa cetatenia nu este intreaga capacitate juridica a persoanei.

7.Cetatenia este parte a capacitatii juridice a persoanei

Cetatenia este un element al capacitatii juridice nedisociata in capacitate de folosinta si capacitate de exercitiu, ceruta subiectelor de drept constitutional, capacitatea prin care se desemneaza drepturile si obligatiile unuia dintre subiecte in cadrul unui complex de raporturi juridice, si anume cele ale cetateanului.

Capacitatea juridica in dreptul constitutional este deplina in cazul cetatenilor, si restransa, in cazul strainilor sau apatrizilor.

Capacitatea constitutionala deplina ofera cetatenilor posibilitatea de a fi subiecte a tuturor raporturilor juridice, iar capacitatea restransa in cazul strainilor si apatrizilor ofera posibilitatea de a fi subiecte numai a unor raporturi juridice.

4

REGIMUL JURIDIC AL CETATENIEI

Izvoarele juridice ale institutiei cetateniei sunt:

o Constitutia (art. 5)o Legea nr. 21/1991 – cu modificarile la zi – a cetateniei

romane.

La aceste reglementari trebuie adaugate si cele cuprinse in Legea nr. 396/2002 privind ratificarea Conventiei europene asupra cetateniei, adoptata la Strasburg la 6 noiembrie 1997.

Prin aceasta ratificare, potrivit art. 11 din Constitutie, Conventia face parte din dreptul intern.

EVOLUTIA ISTORICA A NOTIUNII DE CETATENIE1. Codul Civil de la 1864

Institutia juridica a cetateniei a fost reglementata pentru prima data in Principatele Unite in Codul civil de la 1864. Conform Codului civil, dobandirea cetateniei este guvernata, ca si astazi, de principiul ius sangvinis.

Existau urmatoarele moduri de dobandire:

o Nastereo Naturalizareo Casatorieo Repatriereo Redobandirea cetateniei femeilor vaduve care au fost

casatorite cu un strain

Pierderea cetateniei avea loc prin:

o dobandirea alte cetatenii dintr-o tara straina

5

o primirea unei functii publice de la un guvern strain fara autorizatia legala a

statului sau de origineo prin supunerea fata de o protectie strainao prin intrarea in serviciul militar strain fara autorizatia

Guvernului tarii salede origine

o Prin casatoria unei femei romance cu un strain

Codul civil a realizat o anumita organizare a populatiei tarii. El a introdus termenul de cetatenie si l-a inalturat pe cel de suposenie. Unele principii guvernate de acel cod se regasesc si astazi, ca de exemplu norma potrivit careia ”copiii gasiti pe teritoriul Romaniei fara a se cunoaste identitatea parintilor lor sunt considerati cetateni romani” este interpretata si astazi ca si in 1865 ca instituind prezumtia relativa potrivit careia cel putin unul din parinti este cetean roman.

2. Legea nr. 28 din februarie 1924 privind cetatenia

Pentru prima oara se facea o reglementare ampla a modurilor de dobandire si de pierdere a cetateniei.

Dobandirea cetateniei:o se retine principiul ius sangvinis o prin casatoria unei straine cu un roman o prin naturalizare o prin repatriere o prin incetarea casatoriei unei romance cu un strain o trebuie amintita, dobandirea cetateniei populatiilor provinciilor

istorice care s-au unit cu tara in 1918.

Pierderea cetateniei: o naturalizarea dobandita in alta tarao legitimarea copilului natural de un strain

6

o casatoria unei romance cu un straino primirea unei functii publice intr-un stat strain fara autorizatia

Guvernului o supunerea fata de protectia straina o retragerea naturalizarii in caz de razboi.

3. Legea nr. 33 din 1939 privind cetatenia

Se adopta o noua lege care face un pac inapoi prin introducerea unor norme discriminatorii cu privire la modul de dobandire a calitatii de cetatean. Aceasta lege pastreaza criteriul rudeniei de sange, mentine principiul inegalitatii femeii cu barbatul si exclude dubla cetatenie: ”Nici un roman nu poate fi cetateanul altui stat” (art. 2)

In ceea ce priveste pierderea nationalitatii, legea stabilea urmatoarele modalitati:

o prin dobandirea unei nationalitati straineo absenta de pe teritoriul Romaniei timp de 10 ani, chiar fara sa

dobandeascao cetatenie straina

4. Decretul nr. 125 din 1948 privind cetatenia

Dupa instaurarea regimului comunist s-a adoptat Decretul nr. 125/1948 pentru cetatenia romana care stabilea doua modalitati de dobandire a cetateniei:

o De plin drepto Incetatenireo Casatoria nu mai producea nici un fel de efecte cu prvire la

cetatenie. o Copiii gasiti pe teritoriul Republicii Populare Romane din parinti

necunoscuti devin automat cetateni romani. o De asemenea, cei care au pierdut cetatenia cu titlu de

pedeapsanu o mai puteau redobandi.

7

5. Decretul nr. 33 din 1952 privind cetatenia

Cuprinde cateva reguli ce constituie o premiera in materie, dar si omitea cateva intalnite constant privind cetatenia.

Dobandirea cetateniei prin nastere – daca numai un parinte este cetatean roman, iar ambii parinti traiesc in strainatate, cetatenia copiilor se determina prin acordul parintilor.

Nu mai existau reglementari cu privire la cetatenia copiilor gasiti pe teritoriul Romaniei abandonati sau cu privire la adoptie.

6. Legea nr. 24 din 1971 privind cetatenia

A constituit in mare masura un model pentru legea adoptata dupa evenimentele din decembrie 1989, respectiv legea nr. 21/1991. A fost una dintre cele mai moderne reglementari in materie.

Un element de noutate il constituie preambulul acesti legi, de unde puteau fi deduse principiile aplicabile institutiei cetateniei.

PRINCIPIILE CETATENIEI ROMANE

Cetatenii romani sunt egali in drepturi si in indatoriri, fara

desebire de rasa, sex, nationalitate, religie, origine etnica, limba, apartenenta politica, de avere sau origine sociala si indiferent de modul prin care au dobandit cetatenia.

O serie de drepturi si obligatii sunt prevazute numai pentru cetatenii romani, precum dreptul de a ocupa functii si demnitati publice, civile sau militare, dreptul de a nu fi expulzat, dreptul de a te bucura in strainatate de protectia statului roman, dreptul de vot si dreptul de a fi ales.

Numai cetatenii romani sunt titularii tuturor drepturilor prevazute in constitutie si legi.

8

Drepturile fundamentale care nu pot fi exercitate de straini sau apatrizi sunt urmatoarele:

o Dreptul de a alege si dreptul de a fi ales in organele reprezentative nationale

– aceste drepturi fiind prin excelenta drepturi politice prin care se exprima si se exercita puterea statala. Revizuirea Constitutiei din 2003 a facut posibila exercitarea drepturilor de a alege si de a fi alesi si pentru cetatenii Uniunii Europene, care indeplinesc conditiile legale, dar numai in cadrul alegerilor locale, alegeri prin care nu se exprima suveranitatea de stat.

o Dreptul de a domicilia pe teritoriul Romaniei si a se deplasanestingherit pe acest teritoriu.

o Dreptul de a fi proprietar pe terenuri in Romania. Insa, potrivitart. 44 alin. (2) din Constitutie, cetatenii straini si apatrizii pot dobandi dreptul de proprietate privata asupra terenurilor numai in conditiile rezultate din aderarea Romaniei la Uniunea Europeana si din alte tratate internationale la care Romania este parte, pe baza de reciprocitate, in conditiile prevazute de legea organica, precum si prin mostenire legala.

o Dreptul a fi angajat in orice functie sau demnitate publica. Deexemplu, pentru functia de judecator, legile cer in mod expres calitatea de cetatean roman.

o Dreptul de a nu fi expulzat sau extradat din Romania. Potrivitart. 19 alin. (3) din Constitutie, cetatenii straini si apatrizii pot fi extradati numai in caza unei conventii internationale sau in conditii de reciprocitate, iar in conditiile alin. (4) din aceleasi articol, expulzarea sau extradarea se hotaraste de justitie.

o Dreptul de a fi protejat diplomatic.

Cetatenii romani sunt egali in fata autoritatilor publice. Acesta

este un principiu prevazut in Constitutia Romaniei in art. 16. 9

Acest principiu presupune lipsa unor privilegii pentru anumite categorii de cetateni si eliminarea oricaror discriminari facute pe diverse criterii.

Casatoria nu produce efecte asupra cetateniei. Acest principiu

se desprinde din dispozitiile exprese ale Legii cetateniei romane conform carora incheierea casatoriei intre un cetatean roman si un strain nu produce efecte asupra cetateniei sotului care a dobandit cetatenia romana in timpul casatoriei.

Invers, nici schimbarea cetateniei unuia dintre soti nu produce efecte juridice asupra cetateniei romane a celuilalt sot.

Sotul cetatean strain sau fara cetatenie al persoanei care redobandeste cetatenia romana poate cere acordarea cetateniei romane in conditiile legii.

Cetatenia romana nu poate retrasa celui care a dobandit-o prin

nastere. Conform acestui principiu, persoanele care au dobandit cetatenia romana prin nastere nu le poate fi retrasa aceasta, insa in cazul acelora care au dobandit-o prin metode derivate ca cererea, adoptia etc. li se poate retrage cetatenia in conditiile prevazute de o lege organica.

Cetatenia este in exclusivitate o chestiune de stat.

Adica statul este cel care decide daca acorda sau nu cetatenia unei persoane si conditiile in care le-o retrage. In cazul celor care se nasc cetateni romani, statul nu mai decide daca sa acorde sau nu cetatenia, ea revine nou-nascutului din momentul nasterii.

Retragerea cetateniei reprezinta co sanctiune juridica. In cazulpersoanelor care au dobandit cetatenia romana la cerere, se poate pune problema retragerii sale in situatii de neloialitate fata de statul roman, deoarece legatura pe care acestia o au cu statul roman nu este si una obiectiva, de sange. In cazul celor care au dobandit-o prin nastere se poate recurge numai in situatii

10

exceptionale(infractiuni deosebit de grave) la retragerea sa, insa statele si-au asumat obligatia de a lupta impotriva apatridiei.

DOBANDIREA CETATENIEI ROMANE

In lume exista doua mari moduri de dobandire a cetateniei: Prin nastere – in Romania se aplica principiul ius sanguinis Prin naturalizare – cerere, casatorie, adoptie.

NASTEREA – ca mod originar de dobandire a cetateniei

Copiii nascuti pe teritoriul Romaniei, din parinti cetateni romani, sunt cetateni romani. Sunt, de asemenea, cetateni romani cei care:

a) S-au nascut pe teritoriul statului roman chiar daca numai unuldintre parinti este cetatean roman

b) S-au nascut nascut in strainatate si ambii parinti sunt cetateniromani sau doar unul

c) Copilul gasit pe teritoriul statului roman este considerat cetatean

roman, pana la proba contrarie, daca niciunul dintre parinti nu este cunoscut. In acest caz functioneaza prezumtia relativa ca cel putin unul dintre parintii copilului gasit pe teritoriul Romaniei este roman.

Aceasta prezumtie nu trebuie confundata cu principiul ius loc conform caruia copilul nascut pe teritoriul unui stat primeste automat cetatenia statului respectiv (ex. America Latina precum Argentina sau Paraguay).

ADOPTIE– ca mod derivat de dobandire a cetateniei

Cetatenia romana se dobandeste de catre copilul cetatean strain sau fara cetatenie prin adoptie, daca adoptatorii sunt cetateni romani. In cazul in care numai unul dintre adoptator este cetatean

11

roman, atunci cetatenia copilului va fi hotarata de comun acord de parinti.

In cazul in care adoptatorii nu cad de acord asupra cetateniei, instanta judecatoreasca competenta sa solutioneze o astfel de cauza. In cazul copilului care a implinit 14 ani se ia in considerare consimtamantul acestuia.

Daca adoptia se face de catre o singura persoana, iar aceasta este cetatean roman, minorul dobandeste cetatenia adoptatorului.

In cazul declararii nulitatii sau anularii adoptiei, copilul care nu a implinit varsta de 18 ani este considerat ca nu a fost niciodata cetatean roman, daca domiciliaza in strainatate sau daca paraseste tara pentru a domicilia in strainatate.

In cazul desfacerii adoptiei, copilul care nu a implinit varsta de 18 ani este considerat ca nu a fost niciodata cetatean roman, daca domiciliaza in strainatate sau paraseste tara pentru a domicilia in strainatate. Aceste reguli sunt in beneficiul copilului pentru a nu-l afecta la majorat fapte care nu-i sunt imputabile. De exemplu, sunt state care prevad ca pentru a candida la o functie electiva in stat nu trebuie sa-ti fi pierdut niciodata cetatenia.

ACORDAREA LA CERERE– ca mod derivat de dobandire a cetateniei

Cetatenia romana poate fi acordata cetateanului strain sau apatridului daca indeplineste urmatoarele conditii:

a) S-a nascut si domiciliaza, la data cererii, pe teritoriul Romaniei

sau, desi nu s-a nascut pe acest teritoriu, domiciliaza in conditiile legii pe teritoriul statului roman de cel putin 8 ani sau, in cazul in care este casatorit si convietuieste cu un cetatean roman, de cel putin 5 ani de la data casatoriei.

Aceste termene pot fi reduse pana la jumatate in urmatoarele cazuri:

12

o Solicitantul este o personalitate recunoscuta la nivel international

o Solicitantul a dobandit statut de refugiat potrivit prevederilor legale in vigoare

o Solicitantul a investit in Romania sume care depasesc 1.000.000 de euro.

Insa daca persoana care a solicitat cetatenia statului roman se afla in afara teritoriul sau pe o perioada mai mare de 6 luni in decursul unui an, atunci anul respectiv nu se va mai lua in calcul.

b) Dovedeste prin comportament, actiuni si aptitudini, loialitatefata de statul roman – nu intreprinde sau desfasoara actiuni impotriva ordinii de drept, nu sprijina organizatii teroriste sau care ar putea afecta siguranta nationala.

c) A implinit varsta de 18 ani, deoarece copilul nascut din parinti

straini va primi cetatenia romana o data cu parintii acestuia sau daca doar unul dintre cei doi dabandeste cetatenia romana, cei doi vor hotari de comun acord asupra cetateniei minorului, in caz contrat competenta revine instantei de judecata de la domiciliul minorului care va avea in vedere interesele sale.

d) Are asigurate in Romania mijloace legale pentru o existenta decenta

e) Este cunoscut pentru o buna compartare si nu a fostcondamnat in tara sau in afara ei pentru o infractiune care l-ar face nedemn pentru a primi cetatenia statului

f) Cunoaste limba romana si poseda notiuni elementare decultura si civilizatie romaneasca, in masura suficienta pentru a se integra in viata sociala.

g) Cunoaste prevederile Constitutiei si imnul national.

REDOBANDIREA CETATENIEI ROMANE( in doua cazuri )

o Cetatenia romana se poate acorda si persoanelor care aupierdut-o, precum si descendentilor acestora pana la gradul II inclusiv si care cer redobandirea ei, cu pastrarea cetateniei straine si

13

stabilirea domiciliului in tara sau cu mentinerea acestuia in strainatate, fara sa mai faca dovada sederii pe teritoriul Romaniei timp de 8 ani sau sa-si demonstreze cunostintele de istorie, geografie, ale limbii romane, a prevederilor Constitutiei si a imnului national.

Aceeasi regula se aplica si apatrizilor fosti cetateni romani si a descendentilor acestora pana la gradul II inclusiv.

o Persoanele care au dobandit cetatenia romana prin nastere sau

prin adoptie si care au pierdut-o din motive neimputabile lor sau aceasta cetatenie le-a fost ridicata fara voia lor o pot redobandi precum si descendentii acestora pana la gradul III cu posibilitatea pastrarii cetateniei straine, daca:

Dovedesc, prin comporatement, actiuni si aptitudine, loialitatefata de statul roman – adica nu intrepind sau sprijina actiuni impotriva ordinii de drept sau a securitatii nationale si declara ca nici in trecut nu au intreprins aceste actiuni.

Au implinit varsta de 18 ani Sunt cunoscute pentru buna purtare si nu au fost condamnate

intara sau in afara pentru o infractiune care le face nedemne de a fi cetateni romani.

PROCEDURA ACORDARII CETATENIEI ROMANE

Cererea de acordare sau, dupa caz, de redobandire a cetateniei romane:

o se formuleaza in limba romana o se adreseaza Comisiei pentru cetatenie o se depun personal o in cazuri temeinic justificate, prin mandatar cu procura

14

speciala si autentica la sediul Autoritatii Nationale pentru Cetatenie, fiind insotita de acte care dovedesc indeplinirea conditiilor prevazute de lege.

o Cererea de acordare este inregistrata la secratariatul tehnic alComisiei.

o In cazul in care se constata lipsa unor documente necesaresolutionarii cererii, presedintele Comisiei solicita, prin rezolutie, completarea dosarului.

o In cazul in care, in termen de cel mult 6 luni de la primireasolicitarii, nu sunt transmise actele necesare, cererea se va respinge ca nesustinuta.

Cererile de redobandire pot fi depuse si la misiunile diplomatice sau la oficiile consulare ale Romaniei. In aceste cazuri, cererile vor fi trimise de indata Comisiei pentru cetatenia din cadrul Autoritatii Nationale pentru Cetatenie.

Comisia verifica indeplinirea conditiilor prevazute de lege pentru acordarea sau redobandirea cetateniei romane.

In cazul in care cererea este aprobata, Comisia, printr-un raport motivat, propune presedintelui Autoritatii Nationale pentru Cetatenie acordarea cetateniei. Presedintele emite oridinul de acordare sau de redobandire a cetateniei romane, dupa caz.

In cazul in care cererea nu este aprobata, Comisia, printr-un raport motivat, propune presedintelui Autoritatii Nationale pentru Cetatenie respingerea cererii. O noua cerere de acordare sau de redobandire poate fi depusa dupa 6 luni de la ultima cerere.

Ordinul se comunica solicitantului, prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire in termen de 3 zile de la data emiterii ordinului.

Ordinul de respingere de poate ataca in termen de 15 zile de la data comunicarii la Tribunalul Bucuresti sectia de Contencios Administrativ si Fiscal. Hotararea Tribunalului poate fi atacata cu recurs la Sectia de contentios administrativ si fiscal a Curtii de Apel Bucuresti.

15

Cetatenia romana se acorda si se redobandeste la data depunerii juramantului de credinta, in termen de 6 luni de la data comunicarii ordinului de acordare sau redobandire a presedintelui Autoritatii Nationale pentru Cetatenie.

Juramantul se depune in sedinta solemna in fata ministrului de justitie si a presedintelul Autoritatii Nationale pentru Cetatenie sau a unuia dintre cei doi vicepresedinti.

Nedepunerea juramantului din motive imputabile persoanei respective atrage dupa sine si incetarea efectelor ordinului de acordare sau redobandire. In cazul in care persoana decedeaza inaintea depunerii juramntului de credinta fata Romania este recunoascuta ca fiind cetatean roman la cererea succesorilor sai legali. Cererea poate fi depusa in termen de un an de la data mortii titularului cererii de redobandire sau acordare a cetateniei.

In care in care persoana nu poate depunde juramantul de credinta fata de Romania din cauza unui handicap permanent sau a unei boli cronice obtine cetatenia romana de la data emiterii ordinului presedintelul Autoritatii Nationale pentru Cetatenie.

PIERDEREA CETATENIEI ROMANECetatenia romana se pierde prin mai multe moduri. Acestea sun

prevazute expres in lege.

RETRAGEREA CETATENIEI

Retragerea cetateniei reprezinta o sanctiune. Aceasta se poate retrage personei care:

a) Aflata in strainatate savarseste fapte deosebit de grave prin care vatama

interesele statului roman sau lezeaza prestigiul Romanieib) Aflata in strainatate, se inroleaza in fortele armate ale unui

stat cu care Romania a rupt relatiile diplomatice sau cu care este in stare de razboi

c) A obtinut cetatenia romana prin mijloace frauduloased) Este cunoscuta ca avand legaturi cu grupari teroriste sau le-a

16

sprijinit, sub orice forma, ori a savarsit alte fapte care pun in pericol siguranta nationala.

Retragerea cetateniei romane nu produce efecte asupra cetateniei sotului sau copiilor persoanei careia i s-a restras cetatenia.

APROBAREA REUNTARII LA CETATENIA ROMANA

Pentru motive temeinice se poate aproba cererea de renuntare la cetatenia romana persoanei care a implinit varsta de 18 ani si care:

A facut dovada obtinerii unei alte cetatenii sau pe care urmeaza sa o obtina

A facut dovada ca nu are debite catre stat sau catre alte pers fizice/juridice ori ca este pe cale sa le plateasca

A facut dovada ca nu are de ispasit in Romania o pedeapsa sau ca nu urmeaza sa indeplineasca o pedeapsa

PROCEDURA RETRAGERII CETATENIEI

Procedura utilizata pentru retragere sau renuntare se face printr-o cerere la Autoritatea Nationala pentru cetatenie, ea emite un ordin care se publica in Monitorul Oficial, dar momentul pierderii este cel al publicarii in monitor.

ALTE METODE

RUPEREA SAU DESFINTAREA ADOPTIEI CETATEANULUI ROMAN MINOR

- Anularea sau desfacerea adoptiei realizata de cetateni romani cu privire la un minor.

STABILIREA FILIATIEI COPILULUI GASIT PE TERITORIUL ROMANIEI

17

o In momentul in care copilul este gasit pe teritoriul Romaniei eldobandeste cetatenia statulul roman pe principiul prezumtiei relative conform caruia cel putin unul dintre parinti trebuie sa fie roman.

o Daca prin stabilirea filiatiei se constata ca parintii sunt cetatenistraini, copilul minor pierde cetatenia romana. Daca se stabileste cand el este major, el poate alege.

DOVADA CETATENIEI

– In tara se face pentru cetatenii majori cu cartea de identitate, iar pentru minori cu certificatul de nastere si cartea de identitate a parintilor.

CETATENIA DE ONOARE

o O calitate propusa de Guvern si acordata de Parlament

o Aptitudinea persoanei respective de a beneficia de toate drepturile si obligatiile prevazute de cetatenia romana, mai putin cele politice

o Se acorda pentru merite deosebite pe care o persoana le face fata de statul roman

CETATENIA EUROPEANAo Nu este o cetatenie propriu-zisa

o Este o calitate acordata tuturor cetatenilor statelor membre ale UE

o Pierderea cetateniei nationale duce si la pierderea cetateniei europene

18

o O calitate ce deriva din calitatea de stat membru

19