Drept Constitutional

7/21/2019 Drept Constitutional

http://slidepdf.com/reader/full/drept-constitutional-56e1057ddf730 1/122

DREPT CONSTITUTIONALLector univ. dr. Dabu Valerica

DREPTUL OBIECTIV. DREPTUL SUBIECTIV. DREPTUL PUBLIC SI DREPTUL PRIVAT.

NORMA URIDICA. RAPORTUL URIDIC. U!UL SI ABU!UL DE DREPT. DREPTULCONSTITUTIONAL. IERAR"IA ACTELOR URIDICE. A. Ori#inea dre$tului

Daca omul nu poate trai decat in societate, daca prin insasi natura fapturii sale el estesortit sa-si impleteasca puterile sale de viata cu puterile de viata ale tovarasului sau,pentru ca din aceasta colaborare, dusa pana la sacrificiu, sa se faureasca maretulmoment al vietii umane, societatea pretinde omului, ca o lege imanenta a existentei sale,respectarea anumitor reguli, considerate normale.

Necesitatea aparitiei si dezvoltarii regulilor sociale constituie izvorul dreptului si

ratiunea sa de a fi. La inceput a fost faptul, actiunea, inactiunea si apoi a intervenit dreptulpentru a justifica si legitima ceea ce era considerat normal.Deprinderea cu un anumit fel de viata, cu anumite reguli de conduita a facut sa se nascain sufletul oamenilor sentimentul de dreptate care trebuie sa fie baza oricarei activitati. Acest sentiment ii determina pe oameni sa caute intotdeauna o justificare a activitatii lor,sa legitimeze actul lor, sa-l incadreze in regulile dreptului.Legitimitatea unui act il pune laadapost pe autorul acestuia de orice acuze sau remuscari.

Romanii aratau ca "us est ars boni et ae!ui" adica, dreptul este arta binelui si aecitatii.Dar ce este dreptul# $uvantul "drept" provine din limba latina, din cuvantul "directus" luatmetaforic de la "dingo" care inseamna "drept" % orizontal sau vertical - si "de-a dreptul"adica direct in linie dreapta. Aceasta acceptiune are mai mult un sens matematic, si ciar economic, stiut fiind ca, dreapta era considerata ca drumul cel mai scurt, dintre douapuncte, deci, cel mai eficient si economicos. $a urmare, drumul drept, cel mai scurttrebuie instituit ca o regula obligatorie pentru toti, deci sa devina normala, fiind astfel ininteresul tuturor, adica al binelui acestora. &nsa in limba latina, cuvantul care corespundenotiunilor de drept, dreptate si legitim este "jus" din care deriva "just" un cuvant sinonimcelui de "drept".

'r romanii aratau ca, "us est ars boni et ae!ui" adica dreptul este arta binelui si aecitatii". Din aceasta definitie rezulta trei elemente esentiale pentru definirea conceptuluide "drept".

(n prim element, il constituie "binele". )punem ca "binele" se realizeaza atuncicand o activitate, actiune-inactiune, un fapt sau o stare satisface interesele unei persoane,grup de persoane, natiune *beneficiar al dreptului+ adica necesitatile acestora. )e stie ca



nevoile l-au format pe om ca fiinta sociala si tot acestea il fac sa existe si sa se dezvolte incontinuare.

Dupa asla, scara motivationala cuprinde urmatoarele niveluri ale nevoilor a+fiziologice/ b+ de siguranta/ c+ de dragoste si apartenenta/ d+ de afirmare si recunoasteresociala si e+ de autodepasire. Aceste nevoi determina comportamentul uman, iar

satisfacerea lor la starea de "bine". Daca dreptul ar fi limitat numai la starea de "bine",atunci, aceasta stare ar obtine-o numai cel mai tare, in detrimentul celui mai slab, iar "binele" pentru cel tare ar fi insotit de raul pentru cel slab. Acceptand in acest mod simplistconceptul de "bine", inseamna a justifica, a-i da legitimitate, dreptului celui mai tare. 'r "dreptul celui mai tare" s-ar apropia si de teoria selectiei naturale in care supravietuiescnumai cei puternici, situatie ce nu trebuie admisa intr-o societate civilizat0.

$iar natura a demonstrat ca selectia naturala are o serie de limite. Astfel daca insistemul ecologic o specie devine foarte puternica si distruge complet una sau mai multealte specii, aceasta poate produce un dezecilibru cu consecinte negative pentru intregsistemul, uneori catastrofale, ciar si pentru specia in cauza. &n natura toate speciile,elementele, se interconditioneaza, coexistand in anumite ecilibre, ce se formeaza in

cursul evolutiei sau involutiei. Dar ecilibrul nu inseamna numai egalitate. &nitial, omuldesprinzandu-se de conditia de animal, a continuat cu "dreptul celui mai tare" inasigurarea starii de bine. &nsa cu cat a devenit mai social, a aparut problema starii de binea consoartei, familiei si tribului etc., ceea ce presupunea anumite limite pentru starea sade bine, intr-un anumit "ecilibru" cu a celorlalti. )pre exemplu, cel care vana animalul siapoi impartea intre el si membrii familiei in mod egal, nu a avut o evolutie mai buna decatprimitivul - vanator, care dupa ce isi oprea pentru el o portie mai mare *in raport cueforturile depuse precum si cele viitoare pentru asigurarea ranei+ -, restul carnii ilimpartea in mod egal la membrii familiei. ai evoluat s-a dovedit a fi fost vanatorul-primitivcare dupa ce si-a oprit o portie de vanat corespunzator mai mare, a impartit restul decarne la membrii familiei in raport de contributia acestora, la intretinerea lor. ' astfel deimpartire nu mai este egala, ci ecitabila in raport cu criteriul participarii membrilor familieila intretinerea acesteia.

De aceea, pentru ca ceva sa fie drept, pe langa elementul "bine" trebuie saindeplineasca si criteriul de "ecitate", in raport cu o serie de criterii de raportare. Astfel, ecitatea este superioara egalitatii, aceasta presupunand un ecilibru complexintre subiectul dreptului si ceilalti, inclusiv cu natura.

Dar viata a demonstrat ca binele si ecitatea nu sunt suficiente pentru a existadreptul atata timp cat nu intervine arta de a asigura binele in conditiile ecitatii. Deci, altreilea element al conceptului de drept, il constituie arta de a satisface binele, in conditiileecitatii, adica in asa fel incat sa nu produca un rau nejustificat celorlalti.

)tarea sau obtinerea starii de bine in conditii de ecitate adica dreptul, trebuie safie recunoscuta si respectata de individ si societate. 1recerea de la regula de a-si facesingur dreptate, la principiul impartirii dreptatii de catre societate, a constituit un progresdeosebit, or impartirea dreptatii este o arta.

Deci, dreptul constituie posibilitatea recunoscuta de societate sau comportamentulimpus de aceasta in a satisface necesitatile sociale ale subiectului activ si pasiv, in spiritulecitatii, de a face, a nu face, de a da sau a nu da , ori de a primii ceva, asigurate prinforta de constrangere a statului. Dreptul este un concept relativ care apare numai in relatiadintre doua sau mai multe persoane numite subiecti.

Dreptul presupune totdeauna o obligatie pentru altcineva, de aceea nu putem vorbide drept daca nu exista o obligatie corelativa a altei persoane, grup, societate. Deci,

dreptul presupune cel putin doua subiecte, intr-o anumita relatie, care devine raport juridicatunci cand este reglementata. (nul dintre subiecte este subiectul activ, adica cel careare posibilitatea recunoscuta si asigurata de societate si respectiv stat, de a-si satisface o

2



necesitate potrivit dreptului respectiv. Activitatea subiectului activ *posibilitatearecunoscuta+ este concretizata, precizata, in asa-zisele atribute, prerogative ale dreptuluiacestuia. )pre exemplu dreptul de proprietate presupune trei prerogative ale subiectuluiactiva+ posibilitatea de a poseda bunul respectiv, "posesia"/

b+ posibilitatea de a-l folosi adica, "folosinta"/c+ posibilitatea de a dispune de bunul sau fizic *a distruge, a modifica, a transforma+ si juridic *a inciria, a vinde etc.+, adica "dispozitia". )ubiectele pasive ale dreptului sunttoti subiectii care au obligatii corelative prerogativelor dreptului subiectului activ.'bligatia este legatura recunoscuta, sau impusa de societate prin intermediul statuluiunui subiect, fata de dreptul altui subiect, prin care acesta este tinut ca in spiritulbinelui si ecitatii sa faca, sa nu faca, sa dea sau sa nu dea ceva, sub sanctiuneaconstrangerii statale. 2rin "drept" societatea ocroteste interesele individului, familiei,colectiviatii si ale societatii.

$onceptul de "arta" din definitia dreptului presupune

a+-recunoasterea de catre societate a dreptului cuiva si stabilirea obligatiilor corelative alecelorlalti, cu un anumit continut si limite/ aceasta se face atat prin legi scrise cat si prinobiceiuri, cutume/b+-garantarea dreptului si a executarii obligatiilor corelative acestuia/ aceasta garantieeste reala numai in conditiile in care societatea infiinteaza organe, stabileste procedurilede functionare a acestora, instituie sanctiuni, atat pentru neexecutarea obligatiilor corelative dreptului si asigura conditiile de realizare a obligatiilor de catre subiectul pasiv,cat si conditii ca organele statului sa poata fi sanctionate atunci cand acestea nu-siexecuta obligatiile corelative.c+-Repararea dreptului incalcat, care se face in natura sau prin despagubire justa siecitabila. d+-)tabilirea prin lege a unor limite ale repararii dreptului pentru ca aceasta sanu se faca prin abuzuri, in functie de exercitarea acestuia si de conditiile concrete astfel• repararea in natura se face numai atunci cand este posibila si nu se cauzeaza o alta

nedreptate *cum ar fi in cazul deposedarii cumparatorului de buna credinta+/• neexercitarea dreptului in anumite termene duce la imposibilitatea realizarii lui pe cale

judecatoreasca, intervenind sanctiunea prescriptiei/ de exemplu, cel care nu isi ceredatoria de la datornic timp de 3,4 ani, nu o mai poate obtine cu forta justitiei, deoareceprin inactiune el a acceptat ca starea de fapt sa se transforme in stare de drept siastfel dreptul sau s-a prescris/

• institutia "uzucapiunii" care presupune ca cel care s-a folosit ca proprietar de un bunal altuia o perioada de timp prevazuta de lege *de ex. 5o de ani+ devine proprietar al

bunului respectiv, adica starea de fapt perpetuata o perioada de timp, se transforma instare de drept."Arta" element al definitiei dreptului a presupus in primul rand organizarea societatii in

stat, care a creat dreptul, ca totalitate de norme general obligatorii *lege+ asigurate prinforta de constrangere a statului.

De observat ca, legea nu a fost conceputa ca regula generala impusa de un suveran,ci ca regula ce exprima simtul de justitie al comunitatii *iustum+, deci norma care arevaloarea si calitatea de a fi justa. Atunci cand legea nu mai are calitatea de a fi justa,trebuie modificata sau abrogata. Nu tot ce este legiferat este si just, de aceea o legenedreapta poate fi criticata, modificata, abrogata sau inlocuita cu o alta lege justa. Aceastanu inlatura obligativitatea legii. Legea trebuie intotdeauna respectata si respectata, pana

este modificata, abrogata sau inlocuita. A nu respecta legea inseamna a ajunge laanarie. Legea poate fi criticata de oricine, dar numai 2arlamentul are calitatea,

3



competenta si imputernicirea sa o scimbe. Legea trebuie mai intai respectata si apoicriticata.

B. Statul %i Dre$tul

6. 7urdean, citandu-l pe $esterton, spunea"' societate ciar daca s-ar compunenumai din 8anibali si Napoleoni, ar fi mai bine, in caz de surpriza, ca nu toti sa comandein acela si timp." 9ste implicata aici ideea de diferentiere intre guvernanti si guvernati, pecare unii doctrinari au considerat-o caracteristica fundamentala a statului, arata 2rof. dr.&oan Deleanu.

Dupa unii, fenomenul statal este comun tuturor societatilor, indiferent de gradul lor de dezvoltare. 'riunde si totdeauna cand cei care "comanda" pot fi distincti de cei care"asculta" suntem in prezenta statului. Aceasta teza a fost combatuta de prof. 1. Draganucare arata ca "o banda de gangsteri, in care un Al $apone comanda cu mai multaautoritate, poate, decat un rege supu silor sai, nu este un stat." 2entru ca sa poata fi vorbade existenta unui stat este necesar ca in sanul grupului social respectiv sa se nasca ideea

ca, individul sau indivizii care guverneaza nu se marginesc sa exercite o constrangerecorporala asupra guvernatilor, ci procedeaza dupa o anumita ordine legala sau cutumiara,care face ca intre indivizii care alcatuiesc aceasta grupare, sa staruie legaturi si, ciar daca persoanele care alcatuiesc la un moment dat categoria sociala a guvernantilor, ar inceta sa existe, altii le-ar lua locul - adauga prof. 1. Draganu -)tatul, cum preciza .8ariou, este o "institutie". )tatul apare pe o anumita treapta a dezvoltarii societatii, atuncicand puterea politica institutionalizata fiind, dobande ste astfel caracterul de puterepublica, oficiala, legitima. )tatul este deci, o forma perfectionata a societatii. )tatul capersoana juridica are drepturi si obligatii, drepturi si obligatii care intr-un stat democraticizvorasc din necesitatile publice si satisfac interesele publice.

Drepturile si obligatiile statului nu se confunda cu Dreptul in general ca totalitate denorme juridice ci este o componenta a acestuia, care se regase ste in normele juridice dedrept public, vizand satisfacerea intereselor publice.Dreptul in general urmare ste satisfacerea intereselor generale, nationale, locale, privatesi individuale.

Dupa . :araru, interesele generale sunt acele trebuinte, care ridicandu-se maipresus de orice consideratii locale sau regionale, sunt absolut comune pentru toti locuitoriiunei tari si pentru toata intinderea teritoriului sau. 1oti locuitorii unei tari - fara nici odeosebire - au interes pentru apararea nationala, pentru mentinerea ordinii publice, pentrudistribuirea justitiei, pentru sanatatea publica, intretinerea cailor de comunicare,executarea lucrarilor de utilitate publica, pentru girarea domeniului public si procurarea

resurselor necesare pentru satisfacerea acestor interese comune. Aducerea la indeplinirea acestor interese generale, cade in sarcina si constituie rolul esential al )tatului sireprezentantilor sai, prin mijloacele dreptului.Reducerea puterii statului peste anumitelimite, afecteaza, satisfacerea intereselor generale, spre exemplu incapacitatea finantariiinvatamantului, asigurarilor sociale etc., afecteaza dreptul la invatatura si dreptul la unnivel de trai decent.

)tatul ca forma organizata a puterii intr-o societate determinata pe un teritoriu estestrans legata de drept, pe care se sprijina si se conditioneaza reciproc.

)tatul creeaza dreptul si paradoxal dreptul delimiteaza configuratia si actiunilestatului. &nstituind dreptul, statul impune reguli de conduita, norme obligatorii pentru toti,intelegand, persoanele fizice, juridice si organele statului. 2rin drept, statul i si exprima si

puterea de comanda, formuland exigente economice, umane si politice. )tatul asiguraforta, eficienta si viabilitatea dreptului. 9l este paznicul normelor juridice, intervenind nu derareori cu violenta pentru a cema la ordine indivizii care ignorand prescriptiile normelor

4



incalca libertatile si drepturile celorlalti. )tatul trebuie sa asigure respectarea legii, inclusivde catre structurile sale, aparand nu numai interesul public ci si interesul privat. Dreptul catotalitate de norme juridice nu poate exista in afara )tatului, ci numai ca norme morale,religioase.

C. Dre$tul obiectiv %i Dre$tul %ubiectiv

1ermenul de drept este intrebuintat in doua intelesuri deosebite& dre$tul obiectiv, ca totalitate a normelor juridice, adica a acelor reguli a caror respectare este asigurata prin sanctiuni juridice/ acesta determina sfera de activitate afiecarui individ, persoana juridica, publica sau privata in a sa fel incat fiecare, urmarindrealizarea intereselor sale, sa nu impiedice infaptuirea intereselor celorlalti. Dreptulobiectiv contine reguli generale si impersonale deci, nu pentru anumite persoane sauspete, ci pentru aplicarea la toate spetele ce s-ar putea cuprinde in prevederile sale*obligatorii pentru toti - erga omnes+.- dre$tul %ubiectiv care inseamna posibilitatea individului de a face un anumit lucru

stabilit de mai inainte, posibilitate prevazuta si recunoscuta de lege3+/ la un dreptsubiectiv, legiuitorul ii recunoaste autorului acestuia facultatea de a face ceva sau nupotrivit vointei sale, drepturi care tin de persoana sa, drepturi personale/ de exempludreptul de proprietate, dreptul de creanta sunt drepturi subiective. Drepturile subiective nu pot fi realizate daca nu sunt consacrate in dreptul obiectiv atat careglementare cat si ca sanctiuni juridice pentru cei care nu le respecta sau impiedicainfaptuirea lor.

Astfel ca, dre$tul %ubiectiv este puterea garantata prin lege, vointei unei persoanein temeiul careia aceasta este in masura, in vederea valorificarii unui interes personal,direct s0- si desfasoare o conduita determinata sau sa ceara unui tert indeplinirea uneiactiuni sau abtinerea de la o anumita

3+)i dreptul subiectiv, izvoraste din lege, insa evident in sens general/ in cazuldreptului subiectiv, exercitarea prerogativelor subiectului activ sunt facultative pentruacesta, nu obligatorii.activitate3, care la nevoie poate fi impusa acestuia cu sprijinul forteide constrangere a statului. &ndividul cu exceptia drepturilor sale subiective este obligat sarespecte toate celelate drepturi si obligatii prevazute in dreptul obiectiv, inclusiv drepturilesubiective ale celorlalti, reglementate de acesta. ;ara a distinge dreptul obiectiv de celsubiectiv, putem spune ca dreptul in general este ansamblul regulilor asigurate sigarantate de catre stat care au ca scop organizarea si disciplinarea comportamentuluiuman in principale relatii din societate, intr-un climat specific manifestarii coexistenteilibertatilor, apararii drepturilor esentiale ale omului si justitiei sociale<.

D. Dre$tul $ublic %i Dre$tul $rivat

Dre$tul obiectiv se clasifica in dre$t $ublic si dre$t $rivat.

Dre$tul $ublic, cuprinde normele juridice care privesc statul, autoritatile publice siraporturile lor cu persoanele particulare atunci cand aceste raporturi privesc prerogativele

1 1. Draganu. Drept $onstitutional si institutii politice. 1g. ure s, 3==5, p. =<. 2otrivit prof, univ. dr.&.Deleanu, dreptul subiectiv reprezinta o prerogativa conferita de lege in temeiul careia titularul dreptului poatesau trebuie sa desfa soare o anumita conduita ori sa ceara altora desfa surarea unei conduite adecvatedreptului sau sub sanctiunea recunoscuta de lege, in scopul valorificarii unui interes personal, direct, nascut

si actual, legitim si juridic protejat, in acord cu interesul ob stesc si cu normele de convietuire sociala. 2rof.dr. &.Deleanu. Drept $onstitutional si institutii politice. 9d. 9uropa Nova 7ucure sti, 3==> p. ?32 Nicolae 2opa-1eoria generala a dreptului, 7ucure sti-3==5, p. <? include dreptul civil, dreptul comercial,dreptul international privat etc.

5



si obligatiile subiectelor de drept public. Dreptul public este dominat de interesul general*satisfacerea acestuia+ si de aceea in raporturile juridice de drept prevaleaza vointastatului, a autoritatilor publice. Dreptul public cuprinde mai multe ramuri de drept sianume dreptul international public, dreptul constitutional, dreptul administrativ, dreptulfinanciar, dreptul penal etc. Aceasta impartire este facuta dupa obiectul si metoda de

reglementare.

Dre$tul $rivat cuprinde normele juridice aplicabile persoanelor, fizice sau juridice siraporturile dintre ele vizand satisfacerea intereselor private individuale. &n dreptul privat seustificarea impartirii normelor juridice in dreptul public si dreptul privat consta in aceeaca

- in dreptul public, cel putin un subiect al raportului juridic, este de drept publicadica statul, autoritatea publica sau administrativa/ in raporturile juridice, dedrept public, subiectii sunt inegali, iar actele juridice au de regula un caracter obligatoriu, erga omnes, adica pentru toti/

- in dreptul privat, subiectii raporturilor juridice sunt egali iar actele juridice sunt de

regula secrete, spre deosebire de cele de drept public, care sunt publice/- in dreptul public prevaleaza interesul general pe cand in dreptul privat, interesul

privat.Dre$tul $o'itiv il constituie totalitatea regulilor juridice scrise, iar dreptul natural este aceldrept care deriva din natura lucrurilor si din ratiunea omeneasca. Dreptul natural secompune dintr-un mic numar de maxime fondate pe ecitate si bunul simt care se impuneciar legiuitorului si dupa care opera legislativa va putea sa fie apreciata, laudata saucriticata. )pre exemplu, dreptul la viata este un drept5 natural.

Dre$tul $ublic se caracterizeaza prin

-reglementeaza relatiile sociale privind constituirea statului, structura statului,relatiile dintre componentele statului precum si dintre acestea si indivizii *relatiiledin interiorul guvernarii, inclusiv dintre guvernanti si guvernati+/

- in dreptul public sunt preponderente actele de autoritate pe cand in dreptulprivat actele de gestiune, contractele etc./

- in dreptul public preponderent este regimul constrangerii *dreptul penal, dreptuladministrativ etc.+/ din punct de vedere al constrangerii sunt preponderenteactele juridice unilaterale, autoritare, emise de autoritatile publice/

- dreptul public contine ansamblul normelor prin care se asigura satisfacereainteresului public/ @normele dreptului public sunt de aplicare mai larga vizand de

regula, conduita tuturor cetatenilor *legea, otararea de guvern etc.+, pe candcele ale dreptului privat au o aplicabilitate mai restransa, vizand de regula douasau mai multe persoane/

- normele dreptului public sunt superioare celor de drept privat, ultimele fiindsubordonate primelor/ @dreptul public se exprima prin actiuni autoritare pe canddreptul privat se traduce prin initiativa individuala si acordul liber de vointe/

- dreptul public vizeaza interesul public pe cand dreptul privat apara interesulprivat, particular/

- normele de drept public sunt opozabile erga omnes, iar cele de drept privatnumai la un numar restrans de persoane.

3 &n dreptul privat normele juridice sunt supletive, adica partile pot conveni derogand de la normele juridice sinumai in caz ca nu au dispus altfel se aplica norme de drept privat.

6



- in dreptul public,drepturile statului si ale autoritatilor publice sunt obligatorii deinfaptuit pentru titulari, deoarece prin acestea se apara interesul public si nu alautoritatii respective.

E. Relatii %ociale %i nor(e )uridice

&n societate omul intra inevitabil intr-o multitudine de relatii sociale cu semenii sai.Relatiile sociale sunt legaturi intre oameni, intre ace stia si autoritati, stat etc. existente inviata sociala, economica, politica. 'rice relatie sociala se desfa soara dupa anumite idei,reguli, principii care vizeaza anumite scopuri, respectiv satisfacerea unor necesitati.&mportanta regulilor depind de importanta scopurilor urmarite respectiv, de intereselevizate a fi satisfacute. $a urmare, incalcarea regulilor ce trebuie respectate intr-o actiune,este sanctionata mai mult sau mai putin grav. $aracterul regulilor este dat de caracterulsanctiunilor pentru nerespectarea acestora. )pre exemplu pentru incalcarea regulilor juridice se aplica sanctiuni juridice, adica acele sanctiuni aplicate de organele abilitate alestatului, sanctiuni a caror executare este asigurata prin forta de constrangere a statului.

2entru incalcarea regulilor moralei se aplica sanctiuni morale, iar pentru incalcarearegulilor religioase se aplica sanctiuni religioase.

Deci, in vederea realizarii binelui si ecitatii, orice relatie sociala trebuie sa se desfasoare dupa o anumita regula sau norma, prin respectarea careia se asigura realizarea inconditii de eficienta a scopului. $and societatea, statul, considera ca o regula trebuieimpusa relatiei sociale, prin sanctiuni juridice, atunci regula este transformata in nor(a )uridica prevazuta de le#e pentru a carei nerespectare, intervine forta de constrangere astatului prin intermediul sanctiunii juridice. )pre exemplu, pana in anul 3==<, faptasalariatului unui ).R.L., de a pretinde sau a primi bani, pentru a- si indeplini sarcinile deserviciu, era considerata o abatere de la disciplina muncii ca prin Legea nr. >B3==<,aceasta fapta sa fie transformat in infractiunea de luare de mita.

&nvers, cand o norma juridica, nu mai este frecvent incalcata, iar cand incalcareaacesteia nu mai prezinta un pericol social aceasta este abrogata, putand fi trecuta inrandul normelor morale asigurata de sanctiuni morale. )pre exemplu, in decembrie 3=4=,au fost abrogate normele juridice care sanctionau penal/ detinerea neautorizata de valuta,de bijuterii din aur peste uzul personal, avortul provocat de femei, detinerea deinstrumente abortive.

Deci, nor(a )uridica este o regula instituita prin lege ca general obligatorie, caredispune un anumit comportament intr-o ipoteza data pentru a carui nerespectare se aplicasanctiunile prevazute de lege. Astfel o norma juridica are trei elemente ipoteza, dispozitia si sanctiunea.

Ipoteza este o situatie presupusa, respectiv o varianta a unei relatii socialeposibile, relatie care trebuie sa se desfa soare conform vointei legiuitorului ca urmare aimportantei acesteia pentru societate, stat, autoritati, persoane fizice si juridice.

Dispozitia este comportamentul *drepturile si obligatiile corelative+ partilor intr-orelatie sociala, comportament impus de legiuitor, acestora, urmarind un scop unanimadmis, eficienta maxima, precum si respectarea anumitor drepturi, libertati etc.

Sanctiunea juridica - consta in masurile constrangatoare sau reparatorii prevazutede lege, impotriva celor ce ar incalca "dispozitia" in scopul prevenirii, educarii acestora, alconstrangerii si eventual al repararii prejudiciilor cauzate/ acestea pot fi incisoare,amenda, anularea unui act, plata despagubirilor etc.

$and s-a concretizat o relatie sociala, reglementata de o norma juridica, adica

ipoteza s-a materializat, atunci spunem ca s-a nascut un raport juridic intre subiectiirespectivi, subiect care trebuie sa se conformeze dispozitiei normei juridice. &n situatia in

7



care nu se respecta dispozitia atunci se na ste un alt raport juridic intre subiectii siorganele statului cemate sa aplice sanctiunea juridica.

Deci, raportul juridic este relatia sociala reglementata de norma juridica.Raporturile juridice se nasc, se modifica si se sting. Raportul juridic se na ste in

momentul cand intr-o relatie sociala, se incalca dispozitia normei juridice dupa care

aceasta trebuie sa se desfa soare. Raportul juridic se modifica atunci cand printr-o nouanorma juridica, se modifica vecea norma juridica, componenta a raportului juridicrespectiv. Raportul juridic se stinge atunci cand a fost aplicata sanctiunea sau cand norma juridica a fost abrogata.Norma juridica? este a sadar conditia "sine !ua non" a dreptului si elementul primar alacestuia. $u privire la norma juridica se impun cateva precizari

- normele care reglementeaza relatiile sociale sunt de mai multe feluri norme juridice, norme morale, norme religioase, norme politice etc./ multe relatiisociale sunt reglementate concomitent de normele morale, religioase si juridice,altele nu/

- multe din regulile de drept au fost simple reguli de morala pana cand societatea

a considerat ca sanctiunea morala nu este suficienta si atunci au fost juridicizate, instituindu-se sanctiuni juridice pentru nerespectarea acestora/

- sursele dreptului si cele ale moralei sunt diferite/ dreptul are ca sursa vointaputerii de stat si de regula, aceasta vointa este exprimata intr-o forma si uncontinut specific/ morala poate avea ca sursa, revelatia divina, con stiintaindividuala

Normele juridice prevad drepturi si obligatii corelative ale subiectilor raporturilor juridice,drepturi si obligatii asigurate de stat, la nevoie prin forta de constrangere.

*. U'ul %i abu'ul de dre$t

Uzul de drept este exercitarea dreptului cu buna credinta, fara a incalcanejustificat drepturile si libertatile celorlalti. Dupa cum am aratat dreptul se imparte indreptul subiectiv si dreptul obiectiv. Astfel, in cazul dreptului subiectiv, exercitarea acestuiaeste facultativa pentru subiectul activ, respectiv autorul dreptului, deci, exercitareadreptului este la libera apreciere a acestuia.

)pre exemplu, in cazul dreptului de creanta particularul creditor il poate ierta pedebitor de efectuarea platii. 2e de alta parte, cand dreptul de creanta este un dreptobiectiv, cum ar fi in cazul functionarului public creditor, acesta nu poate renunta laexercitarea acestui drept, el fiind obligat sa-i pretinda debitorului acitarea datoriei,deoarece in acest caz se apara un interes public. Deci, pe taramul dreptului public, uzul

de drept este obligatoriu pentru functionarul public si autoritatea publica, dat fiindsatisfacerea interesului public vizat prin dreptul respectiv. ;unctionarul public trebuie ca inceea ce face potrivit functiei sale, sa satisfaca interesul public, el nu are dreptul de arenunta la acesta.

4 Norma juridica, asigura normalizarea relatiilor sociale adica intrarea in normal a exceptiilor cand unelerelatii sociale deviaza de la ceea ce legiuitorul apreciaza ca normal. sau corelativa,forta exemplificatoare anaturii sau experienta sociala,pozitiva ori negativa/ continutul dreptului si cel al moralei sunt definite sub undublu aspect obiectul regulilor morale este mai larg, el implicand si datoria fata de tine insuti/ dreptulcuprinde si reguli care sunt moralmente neutre sau ciar contrare moralei/ exigentele si scopul moralei suntmai accentuate ele tintind spre perfectiune, cele ale dreptului vizand omul obisnuit, omul mediu, sunt mai

accesibile, receptibile de catre toti, pentru a se putea asigura ordinea sociala/ sanctiunile in cazul incalcariinormelor moralei tin de constiinta individului si a societatii, materializandu-se in dezaprobare, dezacord,delimitare, izolare, disputa, mustrare, atentionare, excludere din grup etc. pe cand cele juridice imbracaforma constrangerii statale/ amenda, incisoarea etc.

8



9xercitarea dreptului atat obiectiv cat si subiectiv trebuie sa se faca cu bunacredinta, adica in mod onest, loial, fara dol sau frauda. &n domeniul uzului de drept,principiul bunei credinte presupune in esenta

• scopul exercitarii dreptului trebuie sa fie asigurarea binelui autorului dreptului, inconditiile si limitele legii/

• scopul exercitarii dreptului sa nu vizeze incalcarea pe nedrept a drepturilor silibertatilor celorlalti/ atunci cand prin exercitarea unui drept, se lezeazapatrimoniul altuia, aceasta lezare trebuie sa fie legitima si legala. )pre exemplu,proprietarul unui teren, ii cere celui care intamplator ii foloseste terenul cu saufara nici un drept, sa nu-si mai parceze autoturismul pe acesta. ' astfel decerere este legitima, ciar daca proprietarul autoturismului va suferi uneledaune ca urmare a faptului ca va fi nevoit sa foloseasca o parcare cu plata.9ste un abuz de drept atunci cand spre exemplu, primaria proprietar altrotuarului sau spatiului verde, demoleaza un bouti!ue de pe acesta, fara a-lsoma pe proprietarul bouti!ului si fara a-i da posibilitatea in timp si spatiu, caacesta sa-si demonteze bouti!ul si sa-si transporte marfa cu minim de pierderi.Diferenta dintre pagubele cauzate prin demolare, in astfel de conditii, deprimarie si pierderile minime pe care le-ar fi suportat proprietarul bouti!ului dacael si-ar fi demontat si transportat marfa in conditii obisnuite, constituie prejudiciulcauzat prin abuz de drept.

• autorul dreptului sa fie constient ca prin modul de exercitare a dreptului sau nucauzeaza pagube, nejustificate celorlalti/ numai asa el crede ca prin exercitareadreptului sau nu face vreun rau cuiva, ci bine lui sau altora deci, buna credinta,nu rea credinta.

7una credinta se raporteaza de regula in functie de un nivel mediu de cultura,pregatire in domeniu, suficient pentru a constientiza urmarile exercitarii dreptului respectiv.

:izarea numai a unor urmari, prin exercitarea dreptului, adica numai a acelora care iisatisfac necesitatile autorului dreptului si neglijarea, acceptarea ori urmarirea constienta acelorlalte urmari, daunatoare pentru ceilalti, poate fi considerata "rea credinta". )preexemplu, in exercitarea dreptului la informare, unii ziaristi, generalizeaza un fapt concret,lezand pe nedrept interesele celorlalti. Astfel, prin titluri de articol ca romanii i-au speriatcu furturile pe germani, jaful prin privatizare, romanul .&. criminalul in serie a omorat in6recia un politist si alti civili, pe langa faptul ca s-a dezinformat, s-a lezat intereselemajoritatii romanilor care fiind in 6ermania nu au furat, precum si ale unei categorii defunctionari ai ;ondului 2roprietatii de )tat, care au realizat privatizari corecte/ in cazul lui.&. s-a omis faptul ca acesta, era dintr-un parinte fost cetatean roman, celalalt parintefiind grec, iar el *.&.+ s-a nascut, crescut si educat in 6recia, deci sub nici o forma nu era

un produs al societatii romanesti. 'are acesti ziaristi nu puteau si nu trebuiau sa prevadaconsecintele negative ale acestei maniere de exercitare a dreptului la informare# 9steadevarat ca o astfel de stire de senzatie, exacerbata, a dus la marirea tirajului, dar cu cepret# $e efect asa-zis colateral a avut, in exterior, avand in vedere ca aceste ziare sunt insistemul &nternet# Deci, abuzul de drept inseamna exercitarea cu rea-credinta adreptului, adica in alte scopuri decat cele avute in vedere prin recunoasterea sireglementarea dreptului respectiv, in norma juridica.

)pre exemplu, reclamatiile repetate si neintemeiate, constituie un abuz de dreptulla petitie, sau de dreptul de acces liber la justitie, prin care este sicanat atat cel reclamat,cat si autoritatile judiciare. &n cazul dreptului la informare, pot aparea ca abuz de dreptfapte ca publicarea repetata a unor articole, cu date care astfel nu mai sunt informatii, ci

sunt de natura a diminua electoratul subiectului articolului, sau de a-l influenta in deciziilece urmeaza sa le ia/ or, prezentarea unor zvonuri ca fapte adevarate, fara a face un minimde verificari si fara a arata ca sunt zvonuri/ campaniile de presa organizate, pornind de la

9



pozitii prestabilite si interese particulare, de asemenea, constituie un abuz de drept, faptpentru care sunt si interzise/ imixtiunile presei in treburile celorlalte puteri, prin substituirepretinzand sa se ia masuri de genul, "Dejeu afara" *Dejeu-fostul ministru de interne+ sialtele, sunt folosirii abuzive a dreptului de informare.

Abuzul de drept procesual, este o exercitare cu rea credinta a unui drept prevazut

de lege, a fi utilizat in procesul civil adica, contrar scopului in vederea caruia a fostrecunoscut de lege. (n astfel de abuz de drept procesual se sanctioneaza in principiu, cuobligarea la despagubiri a celui vinovat de savarsirea lui/ in cazurile anume prevazute delege cel care a savarsit abuzul de drept este sanctionat si cu plata unei amenzi civile. &ncadrul abuzului de drept procesual atrag sanctiunea amenzii civile urmatoarele acte facutecu rea credinta de catre una din partile in proces introducerea unei contestatii in scopulde a intarzia punerea in executare a unei otarari judecatoresti/ cererea de stramutare apricinii/ cererea de recuzare/ etc. toate facute, in mod nejustificat, urmarindu-se in fapt,tergiversarea judecatii, sicanarea, razbunarea etc.

;enomenul desemnat prin abuzul de drept nu consta in existenta abuziva adreptului, dreptul in sine neputand a fi abuziv, ci in exercitarea sau neexercitarea lui

abuziva, in deturnarea dreptului de la finalitatea sociala pentru care el a fost constituit sigarantat cauzandu-se astfel un prejudiciu material sau moral ori putandu-se cauza unastfel de prejudiciu.

)unt numeroase imprejurari in care conduita abuziva consta in neindeplinirea uneiobligatii, sau ciar a unui drept in modul de exercitare sau neexercitare a unor competente, functii, puteri ori ciar a unui simplu interes protejat de lege.)pre exemplu efectuarea de catre 6arda ;inanciara a doua sau mai multe controaleeconomice pe an la un agent economic, fara a avea la baza date, sesizari, ca acestaincalca legea, constituie un abuz de drept/ neexercitarea dreptului de a sanctiona ocontraventie, constatata legal.

Normele juridice, dupa obiect, subiect si metodele de reglementare suntsistematizate in ramuri ale dreptului. ' prima impartire asa cum am aratat, o constituiedreptul public si dreptul privat.

+. Dre$tul con%titutional

$ea mai importanta ramura a dreptului public o constituie dreptul constitutional.De fapt, dreptul constitutional constituie factorul structurat al intregului sistem de dreptcare guverneaza si orienteaza reglementarea juridica din celelalte ramuri ale dreptului,imprimand un anume continut si o anumita directie. Aceasta este ca urmare a faptului cadreptul constitutional izvoraste din actul juridic si politic fundamental al tarii - $onstitutia.

1oate normele cuprinse in $onstitutie abroga ori modifica direct sau implicitnormele cuprinse in celelalte acte normative, care includ normele juridice din celelalteramuri de drept.

Dreptul constitutional este totalitatea normelor juridice dupa care se organizeaza sise guverneaza un stat, prevazute de $onstitutie.

Dreptul constitutional este acea ramura a dreptului unitar formata din normelor juridice care reglementeaza relatiile sociale fundamentale ce apar in procesul, instaurarii,mentinerii si exercitarii statale a puterii>.

5 2otrivit art. <3 din Rezolutia nr.3CC5BC3.C.==5 a Adunarii 2arlamentare a $onsiliului 9uropei adoptate prin8otararea nr. <?B3< sept.3==? a $amerei Deputatilor, interice campaniile ziatistice organizate pornind de lapozitii prestabilite si interese particulare. agentul de circulatie/ oprirea fara motiv de catre agentul de politie,

a conducatorului auto aflat in traficul de circulatie/ neeliberarea unei autorizatii solicitate in pofida faptului casunt indeplinite conditiile legale, pentru autorizare.6 &oan uraru. Drept $onstitutional si &nstitutii politice, Actami, 7ucuresti, 3==, pag. 3= Dreptul constitutionaleste acela care formuleaza in principiu, organizeaza in proceduri si consolideaza in institutii regimul politic al

10



Deci, obiectul dreptului constitutional il constituie relatiile sociale, fundamentale ceapar in procesul instaurarii, mentinerii si exercitarii puterii statale.

2rin normele constitutionale se instituie 'rdinea constitutionala care, vizeazastructura statului, relatiile dintre organele statului,autoritatile publice dintre acestea sioameni

Din ordinea constitutionala izvoraste ordinea de drept in sensul ca, ordinea dedrept este acea ordine instituita prin totalitatea normelor juridice emise pe baza si inconformitate cu $onstitutia. 'rdinea constitutionala este ordinea stabilita de $onstitutie pecand ordinea de drept este ordinea stabilita de toate celelalte legi emise in baza siconform $onstitutiei. )fera ordinii de drept este mult mai mare decat sfera ordiniiconstitutionale.

". Ierar,ia actelor )uridice

Actele juridice sunt de doua feluri acte juridice normative si acte juridiceindividuale.

Actul juridic este manifestarea de vointa in scopul producerii de efecte juridice. Actele juridice normative se emit de organele imputernicite ale )tatului si sunt

manifestari de vointa, prin care se dispune cu privire la modul cum sa se desfasoareanumite relatii sociale, iar in cazul nerespectarii acestei dispozitii, sanctiunile ce se aplica,de cine, cui si cum. Actele normative se aplica de regula pe intreg teritoriul si la totisubiectii.

Actele juridice individuale se refera numai la cazuri concrete la nivelul individului. &norice stat, actele juridice normative au o ierarie bine stabilita, adica o putere dereglementare mai mica sau mai mare in raport de competenta si puterea organuluiemitent.

Astfel, fiecare organ emite un anumit act normativ bine precizat, din punct devedere al competentei materiale, personale si teritoriale pe care o are acel organ. Asadar, legea fundamentala a oricarui stat este $onstitutia, care este elaborata de Adunarea constituanta si toate celelalte legi in statul respectiv se subordoneaza acesteia,in sensul ca, toate reglementarile ulterioare trebuie sa fie conforme $onstitutiei.2rin $onstitutie se reglementeaza structura statului si relatiile dintre organele statului pede o parte, precum si dintre acestea si persoana fizica ori persoana juridica. Al doilea act normativ ca putere normativa il constituie legea organica, lege care sevoteaza de 2arlament cu o majoritate calificata *majoritatea din efectivul parlamentar+aceasta avand un domeniu de reglementare foarte important in stat *de exemplu, regimulproprietatii, regimul infractiunilor etc.+

Al treilea act normativ ca putere normativa o constituie legea ordinara, adica acealege care se voteaza de 2arlament cu majoritatea simpla *jumatate plus 3 din cei prezenti+reglementand celelalte domenii ce nu intra in obiectul legii organice.2rintr-o lege ordinara nu se poate modifica o lege organica si nici nu poate contraveniacesteia si bineinteles, $onstitutiei.&n vacantele parlmantare, 6uvernul este delegat provizoriu, de 2arlament, printr-o Legede abilitare sa emita ordonante En anumite domenii, acte normative cu putere de legeordinara, pana la aprobare sau respingere de catre 2arlament. 2rin aceasta ordonanta nuse poate modifica o lege organica si bine inteles nici $onstitutia.

&n cazuri de urgenta, 6uvernul poate emite 'rdonante de urgenta prin care semodifica legea inclusiv cea organica, pana la aprobarea sau respingerea acesteia in

2arlament.

unei tari prin norme specifice adoptate de organul legiuitor. partide politice, alte organizatii ale omului, formade guvernamant si orice alta relatie fundamentala pentru un stat si drept in general.

11



2entru organizarea executarii si executarea in concret a legii, 6uvernul emiteotarari, care sunt subordonate legii ordinare, legii organice si $onstitutiei. 9vident, o8otarare de 6uvern nu poate fi contrara 'rdonantelor 6uvernului si deci, nici nu lemodifica. Atunci cand otararile 6uvernului contravin legii sunt atacate in justitie, putand fianulate.

Dupa otararile 6uvernului, ca putere normativa se situeaza 'rdinele si&nstructiunile cu caracter normativ emise de ministrii dupa o anumita procedura. Acesteaevident sunt subordonate tuturor celorlalte acte normative mai sus enumerate.

1oate aceste acte normative, din punct de vedere teritorial, se aplica in toata tara,insa din punct de vedere material numai in domeniile ce le-a fost rezervate.

Acte normative, cu competenta limitata de aplicare, atat teritoriala cat si materiala,emit $onsiliile judetene, $onsiliile locale si primariile.

BIBLIO+RA*IE

3. 2rof. dr. &oan Deleanu - Drept $onstitutional si institutii publice, 9ditura 9uropa3=>>, p. -<

<. 2rof. dr. &oan urariu - Drept $onstitutional si institutii publice, 9ditura Actami,7ucuresti- 3==, p. 33-3

5. $ristian &onescu - Drept $onstitutional si institutii publice, 9ditura Lumina Lex,7ucuresti-3==, p. =-53

12



NOTIUNI +ENERALE DESPRE DREPT Sc,e(e a)utatoare

)tatul a creat dreptul. Dreptul limiteaza actiunea )tatului. Dreptul asigura libertatea prin instituirea responsabilitatii, pentru cei care o incalca.

Obiectul dre$tului-&Nor(ali'area relatiilor %ociale $rin inter(ediul nor(elor )uridice.-Relatii socialea+legatura intre oameni-actiune-inactiune-fapteb+subiecte

-active-pasive

Relatia %ociala e%te i$ote'a nor(ei )uridice.Norma juridica a+&poteza*relatia sociala+ -subiect activ si subiect pasiv %b+Dispozitie -subiect activ si subiect pasivc+)anctiune -'rganul statului aplica sanctiunea fata de subiectul activ in favoareasubiectului pasivNormea+Norme juridice-)anctiuni juridice - aplicate de )tatb+Norme morale -)anctiuni morale - aplicate de opinia publicac+Norme religioase -)anctiuni religioase- aplicate de autoritatile religioased+Norme politice -)anctiuni politice - aplicate de autoritatile politice

Totalitatea nor(elor )uridice alcatuie%c dre$tul.Dreptula+dreptul public-dreptul constitutional-dreptul administrativ

-dreptul penal-dreptul procesual penal-dreptul international publicb+dreptul privat-dreptul civil-dreptul comercial-dreptul muncii-dreptul international privatDreptula+dreptul obiectiv - totalitatea normelor juridiceb+dreptul subiectiv- totalitatea drepturilor individului care se exercita ca facultatii ale

acestuiaDreptula+dreptul pozitiv - totalitatea normelor juridice scrise

13



b+dreptul cutumiar - totalitatea cutumelor, obiceiurile recunoscute ca norme juridice

ANE/A 0SCURTA COMPARATIE INTRE DREPTUL PUBLIC SI PRIVAT

Co($aratie din $unct devedere al-

DREPTUL PUBLIC DREPTUL PRIVAT

- subiectelor -autoritati publice-autoritati publice Fpersoane fizice si juridice

-persoane fizice si juridiceprivate

-ce interes vizeaza -interes public -interes privat-caracterul actelor juridice -preponderent de autoritate - preponderent acte de

gestiune, juridice contracteetc.

-caracterul actelor juridice -de regula publice -de regula secrete-caracterul actelor juridice -preponderent normativ - preponderent individual

juridice-al aplicabilitatii -tuturor autoratilor publice

fizice si juridice-la doua sau mai multepersoane persoanelor *aplicabilitate restransa+

-opozabilitati -ergo omnes*tuturor+ -numai persoanei saupersoanelor prevazute in act

-obiectului reglementarii -relatiile din interiorulguvernarii, inclusiv dintreguvernanti si guvernati

- relatiile dintre persoaneleprivate

Din punct de vedere al subiectilor, obiectului reglementarii si mijloacelor de reglementare,normele juridice sunt structurate pe mai multe ramuri de drept, spre exemplu

Co($aratie din$unct de vedere al-

DREPTCONSTITUTIONAL

DREPTADMINISTRATIV

DREPT PENAL

-obiectului -relatiilor fundamentale ce apar

in procesul instaurarii,mentinerii si exercitariiputerii

-relatiile ce seformeaza in

procesul deorganizare

-relaGiile de tragerela r0spundere

penal0 a celor careau s0vHrIitinfracGiuni

-subiecGilor -autorit0GiconstituGionale-cet0Geni-persoane particulare

-autorit0Giadministrative-persoane fizice

-autorit0Gi judiciare Ii-persoane fizice

-ce ordine vizeaz0 -ordineaconstituGional0

-ordineaadministrativ0

-o anumit0component0 a ordiniisociale

-sanctiunile -sanctiuniconstitutionale

-sanctiuniadministrative

-sanctiuni penale

-norme juridice -norme constitutionale -normeadministrative

-norme penale

14



'rdinea sociala includea+ 'rdinea de dreptb+ 'rdinea moralac+ 'rdinea religioasa

'rdinea de drept in general includea+ 'rdinea constitutionalab+ 'rdinea de drept *in sens restrans+'rdinea constitutionala include structura constitutionala si relatiile dintre componenteleacesteia, prevazuta in $onstitutie.&eraria actelor juridicea+ $onstitutia - elaborata de Adunarea $onstituantab+ Legea organica emisa de 2arlament *votata cu majoritate calificata+c+ Legea ordinara emisa de 2arlament *votata cu jumatate plus unu dintre parlamentarii

prezenti+

d+ 'rdonanta de urgenta - emisa de 6uverne+ 'rdonanta - emisa de 6uvernf+ 8otararile - emise de 6uverng+ 'rdine si instructiuni - emise de ministri+ 8otarari si decizii - emise de $onsiliile judetene si locale

&eraria actelor juridice presupune-toate actele juridice trebuie sa izvorasca din $onstitutie, iar actul juridic inferior trebuie safie conform actelor superioare.-puterea unui act normativ este data de rangul autoritatii emitente in structura acestor organe.-orice modificare a actelor juridice superioare, modifica implicit orice act juridic normativinferior care ar deveni contrar.-'rdonantele 6uvernului, prin care se modifica o lege, se dau in regimul delegarii date de2arlament prin legea de abilitare, delegare care este provizorie pana ce ordonanta esteaprobata sau nu de 2arlament.

15



ANE/A 1

Structuraor#anelor %tatului

Acte nor(ativecare %e e(it

Co($etenta de a$licare

Teritoriala Materiala Personala

Adunarea$onstitutionala

$onstitutie pe toata tara orice domeniu orice persoana

2arlament Legea organicaLegea ordinara

pe toata tara -in domeniullegii organice-in alte domeniidecat celerezervate legiiorgance

orice persoana

6uvern 'rdonanta deurgenta'rdonanta8otarari

pe toata tara in domeniul legiiorganice si allegii ordinarenumai indomeniul legiilegii ordinare siin limita fixatade 2arlamentprin legea deabilitare numaiin aplicarea legii

orice persoana

inistere 'rdine siinstructiuni

pe toata tara numai indomeniul

ministeruluirespectiv

orice persoana

$onsilii judetene silocale

8otarariDecizii

pe toata tara numai indomeniul stabilitin mod expresde lege

orice persoana

TEMA pentru referat: Despre abuzul de drept in cazul dreptului la informare si dreptul autoritatii publice de a invoca secretul profesional.

16



PRINCIPIUL SEPARATIEI PUTERILOR AL E+ALITATII COOPERARII SICONTROLULUI RECIPROCAL ACESTORA

I. Conce$tul de $utere. Puterea de Stat. Putere. Po$or. Natiuni. Tra%aturi.

Deo%ebirile 2ata de alte $uteri.

2uterea este capacitatea, insusirea, posibilitatea fizica,morala intelectuala, politicamilitara, economica de a-si impune vointa fata de oameni sau natura. &n functie desubiectul detinator al puterii, mijloacele folosite si obiectul exercitarii acesteia, putemdistinge putere politica, putere de stat, putere militara, putere economica etc. )preexemplu, puterea de stat se realizeaza prin mijloace specifice, inclusiv forta deconstrangere, prin autoritati, functii si functionari publici, intr-un sistem de legi.

$.6.Rarincescu arata ca notiunea de putere are trei sensuri

&ntr-un prim sens cuvantul putere desemneaza notiunea de functie, spre exemplu sespune, puterea legislativa se exercita de 2arlament. &n al doilea sens, cuvantul puterevizeaza notiunea de organ cand se spune spre exemplu ca, puterea executiva prinexcesul de ordonante, incalca domeniul puterii legiuitoare. &n al treilea sens, prin cuvantulputere se vizeaza elementele constitutive ale vointei nationale intrucat aceasta poate fifractionata in anumite elemente ce pot fi delegate si incorporate, intr-un anumit organ careexercita functii corespunzatoare.

;iind si dovedindu-se a fi categoria ceie in organizarea statala a societatii umane,puterea *in sensul cuceririi sau apropierii sale+ a fost si ramane scopul fundamental alrevolutiilor, miscarilor si convulsiilor sociale. Din aceasta rezulta *sau acestea suntrezultatul+ legatura stransa cu categoriile popor si natiune. (neori categoria putere esteexprimata prin cea de suveranitate. Astfel, constitutiile stabilesc ca suveranitatea sauputerea apartine poporului. &n acest fel sunt redactate constitutiile )paniei *art. 3 pct. <+,;rantei *art. 5+, Romaniei *din anii 3=?4 art. 5 si 3=> art. <+ si altele. Alte constitutiifolosesc expresia de suveranitate care apartine natiunii sau emana de la natiune.$onstitutia actuala a Romaniei prin art. < stabileste ca ")uveranitatea nationala apartinepoporului roman, care se exercita prin organele sale reprezentative si prin referendum."De aici rezulta doua constatari 2rima priveste legatura intre categoriile si fenomenelepopor, natiune, putere de stat, puteri publice. $ea de a doua priveste formularile extremde nuantate cu care se opereaza precum cele de putere, puteri publice, suveranitate,

suveranitate nationala *care pe fond exprima acceeasi categorie+ sau cele ce "rezida innatiune", "apartin natiunii", "apartine poporului"

1otusi, poporul si statul sunt subiecte distincte de drept. Dupa 6iovani )artori conceptulde popor este folosit in cel putin > acceptiuni4

3. 2opor inseamna literalmente toata lumea/<. 2opor inseamna o parte majoritara indeterminata/ marea parte a multimii/5. 2opor inseamna clasele inferioare/

7 :.Dabu. Responsabilitatea juridica a functionarului public. 1eza de doctorat p.?. "'ricum etimologiatermenului "putere" exprima numai in parte sensul sau politic, care nu este capacitatea de a face, ci

puissance "capacitatea de a face sa se faca" *pouvoire de faire faire+. Astfel, puterea ordona, iar putereastatului impune comenzi sustinute prin monopolul legal al fortei." 6iovani )artori. 1eoria democratieireinterpretate. $olegiul 2olirom. 3===.p.343.8 6iovani )artori 1eoria Democratiei reinterpretata. $olegiul 2olirom. 3===, 7ucuresti p.?>

17



?. 2opor ca entitate indivizibila, ca intreg organic/. 2opor ca mare parte exprimata prin principiul majoritatii absolute/>. 2opor ca mare parte exprimata prin principiul majoritatii limitate.

$redem ca ceea ce intereseaza in primul rand, respectiv satisfacerea intereselor publice,

ar trebui avut in vedere la alegerea acceptiunii de popor. &deal ar fi ca prin popor sa seinteleaga toata lumea, dar cel putin pentru mult timp va fi foarte greu sa se opereze cuaceasta acceptiune.

)atisfacerea intereselor intregului popor pare o utopie,avand in vedere multitudinea sidiversitatea acestora. De aceea,se lucreaza cu conceptul de interese generale, notiunecare presupune interesele esentiale, importante pentru toti, dar aceasta nu inseamna case satisfac in totalitate interesele tuturor, ciar daca unii le considera esentiale numaipentru ei. Deci, este dificil sa stabilim ceea ce este esential pentru toti/ practica ademonstrat ca, aceasta o poate otari cei mai multi, plecand de la majoritatea simplapana la limita maxima-intregul popor. &n viata pot aparea diferente intre opiniile majoritatii

simple si ale majoritatii calificate, atunci cand stabilesc si definesc interesele generale alesocietatii. &n astfel de situatie socotim ca, opinia majoritatii calificative este mai aproape devointa poporului daca ia in considerare si drepturile minoritatii. )unt cazuri cand inanumite situatii majoritatea simpla otaraste, dar aceasta numai in limitele si domeniilestabilite,conform vointei exprimate prin referendumul popular, cat si prin reprezentantiisocietatii, din Adunarea $onstituanta atunci cand aproba $onstitutia. De exemplu, o legeordinara poate fi aprobata in 2arlament de majoritatea simpla a parlamentarilor, dar aceasta se face in baza $onstitutiei, votata de majoritatea calificata si prin referendumulpopular. $iar statul si puterea sa, inclusiv dimensiunile acesteia trebuie sa isi aibasorgintea in $onstitutia votata atat de Adunarea $onstituanta cat si prin referendumulpopular.

Notiunea de "stat" cunoaste doua acceptiuni

&ntr-o acceptiune mai mult politica=, sociologica, prin stat se intelege suma a trei elementedistincte si anume teritoriul, populatia *natiunea+ si suveranitatea *in sensul puterii statale,de fapt statul in acceptiunea strict juridica+. &n acceptiunea aceasta, statul este sinonim cutara el incluzand civilizatia, resursele, oamenii, teritoriul, frontierele, autoritatile etc. &ntr-o adoua acceptiune, o acceptiune restransa, prin stat se intelege forma organizata a puteriipoporului, mai exact mecanismul sau aparatul. Aceasta este acceptiunea strict juridica. Asa vazute lucrurile, urmatorul rationament ne permite explicarea edificiului statal.

2oporul, natiunea3C

, detin puterea politica. 2entru a putea exercita aceasta putere poporulcreeaza statul, ca ansamblu sistematizat de organe de stat legiuitoare, administrative, judecatoresti, armata, politie etc., deseori denumite autoritati statale *publice+. )tatul estedeci sistemul acestor autoritati publice si aceasta este acceptiunea cu care vom opera incontinuare deci, organizarea statala a puterii poporului. 2uterea statala nu se confunda cuputerea politica.

9 "1ermenul politica are multiple sensuri definite prin dictionare. &n sensul ce ne intereseaza politica este oforma de activitate sociala care se extinde asupra sferei relatiilor dintre clase, natiuni si alte grupari sociale,ca si a acelora dintre indivizi si acestea, in lupta pentru putere. 2rincipala sfera a politicii o constituieparticiparea la guvernare, determinand formele functiilor si continutul acesteia, precum si. exigentele politicii

care se reflecta puternic in stat si drept." &. uraru. Drept $onstitutional si &nstitutii 2olitice. 9ditura Actami.7ucuresti, 3==, p.3?10 )tatele nationale sunt cele in care populatia majoritara formeaza o singura natiune. 9lementele natiuniisunt rasa, limba, religia, traditiile istorice, interesele materiale si culturale comune in situatia geografica.

18



$a trasaturi generale ale puterii de stat retinem3. caracterul de putere/<. putere de constrangere/5. putere sociala/?. putere de a exprima si realiza vointa ca vointa de stat/

. caracterul organizat/>. suveranitatea/

3. $aracterul de putere Acest caracter general al puterii de stat, care exprima "genul proxim" in definirea puterii destat, consta in aceea ca puterea este o putinta efectiva, o capacitate de a exprima sirealiza vointa ca vointa obligatorie pentru intreaga societate. Dar pentru a defini putereade stat sunt necesare si alte elemente, respectiv cele care o diferentiaza de alte puteri,care reprezinta "diferenta specifica".

<. 2uterea de stat este o putere de constrangere33.;iind o putere sociala, puterea de stat se distinge in cadrul fenomenului putere prin faptulca este o putere de constrangere. &n realizarea vointei lor, guvernantii apeleaza la unintreg arsenal de mijloace, inclusiv forta de constrangere legala, denumita si"constrangerea de stat" impotriva celor care nu se supun. 9lementul constrangere estedefinitoriu pentru putere, ca putere de stat, deoarece, in momentul in care dispareconstrangerea dispare ciar statul. Acesta *elementul constrangerii+ deosebeste putereade stat de puterea sociala existenta in comuna primitiva, care era o putere obsteasca si sebaza pe convingere, pe intelegerea rostului si necesitatii masurilor luate. De asemenea, eldeosebeste puterea de stat de alte puteri sau activitati exercitate de organe si organizatiinestatale *partide politice, diferite organizatii sociale, organizatii religioase+. $a atare,orice putere de stat este o putere de constrangere, contrangerea de stat fiind una din"trasaturile esentiale ale oricarei puteri de stat". Dar constrangerea de stat trebuie folositadoar in ultima instanta3<, adica atunci cand vointa de stat exprimata prin lege nu esterespectata de buna voie. $onstrangerea de stat se realizeaza printr-o fortainstitutionalizata, care trebuie sa functioneaza numai in baza si in limitele legii, adicanumai in cazurile si conditiile prevazute de lege dupa proceduri stricte si numai prinorganele abilitate de lege. &n cazul cand constrangerea de stat este folosita in afara legii,este necesara tragerea la raspundere civila administrativa sau penala dupa caz, atat afunctionarului public vinovat cat si a autoritatii publice in cauza.

5. $aracterul social al puterii statale2uterea de stat are evident un caracter social si se manifesta intr-un mediul social. Acestcaracter explica aparitia sa, apartenenta, continutul si functiile sale. 2uterea organizatastatal a aparut ca puterea unor forte sociale *grupuri, clase+ si a fost folosita laconsacrarea si protejarea intereselor acestora. Drumul parcurs in organizarea statala aputerii de la despotism pana la statul de drept si democratic se analizeaza si se explica inraport tocmai cu caracterul social al puterii.

11 &n dictionarul de neologisme termenul "constrangere" este definit ca "actiunea" de constrangere sirezultatul ei, fortare, iar verbul "a constrange" este definit astfel "a sili, a obliga *pe cineva+ sa faca ceva, aforta". ;lorin arcu si $onstantin oneca. Dictionar de neologisme, 9d. Academiei, 9ditia a &&&-a, 7ucuresti,3=4, p. <>.12 &ntr-un stat democrat normele juridice, de regula se respecta de buna voie, deoarece acestea exprimavointa poporului, si sunt un rezultat al necesitatilor sociale, economice, politice la momentul respectiv. Atuncicand normele juridice, nu mai exprima vointa poporului sau nu mai corespund necesitatile actuale, crestefrecventa incalcarii lor.

19



?. 2uterea de stat este puterea de a exprima si realiza vointa guvernatilor 35 ca vointageneral-obligatorie. Aceasta trasatura exprima ratiunea de a fi a puterii organizatastatal.1rebuie subliniat ca vointa indivizilor, grupurilor sociale, poporului, natiunii *depindede sfera ce o dam guvernatilor+ exprimata prin lege, nu este suma aritmetica a vointei

membrilor, grupurilor sau claselor sociale. &n lege trebuie sa se exprime intereselefundamentale, precum si celelalte care au caracter general pentru categoria guvernatilor.Raportul lege-vointa reala a poporului, este in stransa legatura cu caracterul democratic alstatului. $a atare, nu intotdeauna legea exprima vointa poporului, fie din cauza unor alegeri incorecte, fie din cauza indepartarilor guvernantilor de la ceea ce au promis candau fost alesi.

. $aracterul organizat al puterii statale. 2uterea de stat este si exista numai ca oputereorganizata sub forma unui aparat, mecanism, autoritati investite cu "puteri"exprimate in competente. 2uterea de stat nu poate exista decat organizata. 'rganizareaputerii statale, pe principiul separarii, egalitatii, cooperarii si controlului reciproc al acestora

prezinta incontestabile avantaje in exercitiul democratic al functiilor incredintate,structurilor acestuia *autoritatii publice, functionarii publicii, institutii publice etc.+.> )uveranitatea puterii de stat.9ste o alta trasatura a puterii organizate statal, ca fiind suprematia si independenta puteriiin exprimare si realizarea vointei guvernatilor ca vointa de stat. Aceasta trasatura seanalizeaza sub denumirea de suveranitate de stat pentru a fi deosebita de suveranitateapoporului si suveranitatea nationala.

II. De%$re autoli(itarea $uterii.

:iata in )tat s-a facut posibila prin sacrificiul libertatii netarmurite a fiecarui individ, pentruca astfel sa poata fi asigurat exercitiul acestor libertati inerente vietii3?. Atunci cand estevorba de "multi" si de toti, puterea si libertatea nu se pot exersa si deci, realiza decat dacase autoingradesc. ;aptul de a otari in privinta multora *a tuturor+ este mai intai rezultatuldelegarii de catre acestia a unei parti a libertatii lor/ eu si ceilalti asemenea mie am otaratliber ca altcineva *puterea+ sa otarasca pentru noi. Dar, daca este o delegare partiala alibertatii noastre, facuta puterii, atunci aceasta trebuie sa se exercite numai in limiteleinfaptuirii si dezvoltarii libertatii noastre. Depasirea acestor limite impune responsabilitatiiacceptate de puterea care se respecta3. 2uterea reglementeaza relatiile sociale, pentrurealizarea drepturilor si libertatilor 3>. Aceasta se face in raport de interesele care se

vizeaza a fi realizate. De aceea de multe ori individul coplesit, de exemplu, de variatele13 &nt-un stat democratic guvernantii sunt reprezentantii poporului, iar prin lege, si programele acestoraexpuse in campaniile electorale, acestia au fost mandatati cu privire la interesele generale de satisfacut simijloacele de folosit in acest scop.14 2aul Negulescu. 1ratat de Drept 2ublic. $asa )coalelor, 3=?<, p. 15 6abriel Liiceanu. Despre limita. 9d. 8umanitas, 7ucuresti, 3==, p. 3C? - 333 si 3<?16 1ratand raportul putere-dreptate, un filozof francez arata "Drept este ca ceea ce este drept sa fie, urmat,necesar este ca ceea ce e mai puternic sa fie ascultat. Dreptatea fara putere este neputincioasa/ putereafara dreptate este tiranica. Dreptatea fara putere este contestata, fiindca exista totdeauna rauvoitori/ putereafara dreptate este invinuita. Asadar, puterea si dreptatea trebuie asezate laolalta si pentru aceasta trebuiefacut astfel incat ceea ce e drept sa fie puternic sau ceea ce e puternic sa fie drept. Dreptatea poate fidiscutata, puterea este usor de recunoscut si nu se discuta. Asa se face ca dreptatea n-a putut capata

putere, pentru ca puterea a combatut dreptatea, afirmand ca este nedreapta si ca ea este cea care edreapta. &ncat neputand face sa fie puternic ceea ce este drept, am facut sa fie drept ceea ce este puternic."7laise 2ascal, $ugetari, 9d. (nivers, 3=4, p. >=, citat de iai Runcan in &ntroducere in etica si legislatiapresei, 9d. ALL, 7ucuresti, 3==4, p. ?>

20



imixtiuni si controale din partea puterii, este indreptatit sa se intrebe, daca nu cumvaputerea are limite si responsabilitati, si daca da, care sunt acestea# 'rice lucru, proces,fenomen structura, sistem scapat de sub control distruge sau se autodistruge.

&storia a demonstrat ca o putere nelimitata, iese din slujba celor care au creat-o, putand

actiona ciar in deserviciul acestora. )impla limitare a puterii, fara instituirea si infaptuirearesponsabilitatii pentru depasirea limitelor acesteia este o utopie, iar administratiaacesteia se intoarce contra celor care au infiintat-o.

&n conceptia antica, puterea era fundamentalmente totalitara, sub toate cele trei forme cafunctie, organ si vointa. 1omismul, facand distinctie intre "legea eterna" si "legea umana"are meritul de a oferi un "pretext" pentru limitarea puterii, indiferent de formele deexercitare a acesteia. Astfel, formula biblica "Da-i $ezarului ce este al $ezarului si luiDumnezeu ce este al lui Dumnezeu" fondeaza ideea limitarii puterii si instituirearesponsabilitatii pentru depasirea acestor limite, idei care s-au materializat pentru primadata in obiceiuri si apoi in legi. Daca anterior suveranul putea sa faca si sa desfaca legi

dupa bunul sau plac, prin adoptarea principiului "princeps legibus tenetur", acesta estetinut sa respecte dreptul, ciar daca initial era vorba numai de dreptul natural nu si dedreptul cetatii, dreptul civil.

Aparitia $onstitutiei ca "lege fundamentala a )tatului", a consacrat principiul autolimitariiputerilor statului, in sensul ca puterea acestuia sa se exercite in limitele prevazute de$onstitutie deci, fara a-si incalca propriile legi, iar incalcarea acestora sa atragaresponsabilitatea juridica a autoritatii publice si functionarilor sai. 7a mai mult, in ;ranta,$onstitutia din 34= introduce pentru prima data posibilitatea de control aconstitutionalitatii legilor, deci posibilitatea de control judecatoresc asupra puteriilegislative, in activitatea de elaborare a legii care trebuie sa fie totdeauna conforma cu$onstitutia3. $ontrolul constitutionalitatii legilor, vizeaza impiedicarea legiuitorului de aface legi dupa bunul plac, deci limiteaza legiferarea la principiile constitutionale. Astfel, sescoate in afara $onstitutiei tendintele de insusire a puterii exprimate plastic prin "LJ9tat estmoi."

&n Anglia, spre deosebire de ;ranta, parlamentul si regele nu puteau sa creeze dreptul, cidoar sa descopere si sa exprime regulile acestuia. $ommon La statea la baza dreptului,iar legiuitorul nu putea actiona contrar spiritului acestuia. Revolutia din 3>44 a marcat untriumf al "suprematiei parlamentului", excluzandu-se orice control judecatoresc asupravaliditatii legilor 34.

$u toate acestea, in coloniile engleze, inclusiv America de Nord, judecatorii si-au asumat"un drept de control" prin ignorarea legilor locale, cand ele nu erau conforme cu dreptulenglez, fapt consacrat in anul 34C5 in "principiul considerat esential in toate constitutiilescrise, ca o lege incompatibila cu $onstitutia este nula si ca instantele, ca si celelalteorgane ale puterii, trebuie sa asigure efectele $onstitutiei.

&storia a dovedit ca autolimitarea puterilor statului, fara instituirea responsabilitatii, pentruincalcarea acestor limite, este insuficienta in asigurarea drepturilor omului contratendintelor despotice sau a abuzurilor autoritatii, fie ea si judecatoreasca. ' serie de

17 A.:. DiceK scris "7astilia era semnul vizibil al puterii fara lege. $aderea ei a fost simtita cu adevarat caprevestind pentru restul 9uropei, acea suprematie a dreptului ce exista deja in Anglia." A.:.DiceK,$onstitution. Londra 3=4?, p. 318 2rof. dr. &.Deleanu, ustitia $onstitutionala, 9d. Lumina Lex, 7ucuresti, 3==, p. 3=

21



constitutii si documente internationale au consfintit si garantat drepturile oamenilor ca fiindsacre de-a pururi si nici un ordin impus de tiranie sau de o putere arbitrara nu poate aveadestula autoritate pentru a le aboli3=. 6arantarea drepturilor omului este data deconsacrarea lor prin lege si instituirea domniei legii fata de orice autoritate, deziderat cenu se poate realiza fara existenta responsabilitatii,a autoritatii publice si functionarului

sau. Deci, orice otarare judecatoreasca sau act al unei alte autoritati publice prin care seincalca ilegal drepturile unei persoane, trebuie desfiintate, atragand raspunderile juridicecorespunzatoare, evident numai pe baza unei proceduri prevazute de lege. $aci, numai oguvernare prin lege este esenta libertatii, arata ontes!uieu.

III. Princi$iul %e$ararii $uterilor al e#alitatii coo$erarii %i controlului reci$roc alace%tora

De-a lungul evolutiei dreptului s-au cristalizat o serie de principii, adica idei de bazageneral valabile ce se regasesc in normele care reglementeaza institutiile dreptului. Dintreprincipiile menite sa asigure drepturile omului prin limitarea puterii autoritatii si

functionarilor publici, precum si prevenirea exercitarii abuzive a acesteia, voi reaminti doar cateva, astfel principiul separatiei puterilor, al ecilibrului, cooperarii si controlului reciprocal acestora/ toti oamenii sunt egali in fata legii si au dreptul, fara deosebire , la o protectieegala a legii/ dreptul fiecaruia de a se adresa in mod efectiv instantelor judiciarecompetente impotriva acelora care ii violeaza drepturile fundamentale recunoscute prin$onstitutie sau alte legi/ nimeni nu poate fi arestat, detinut sau exilat, in mod arbitrar/impartialitatea si independenta justitiei/ prezumtia de nevinovatie/ garantarea drepturilor la aparare/ neretroactivitatea legii si aplicarea legii penale mai blande pentru individ/principiul legalitatii/ principiul garantarii dreptului fiecarei persoane vatamate de oautoritate publica/ principiul responsabilitatii puterilor statului si functionarilor publici/exercitarea drepturilor si libertatilor poate fi ingradita numai de lege si numai "in scopulexclusiv al asigurarii recunoasterii si respectului drepturilor si libertatilor celorlalti" invederea satisfacerii cerintelor juste ale moralei, ordinii publice si bunastarii intr-osocietate democratica/ principiul suprematiei $onstitutiei. Aceste principii nu fac altcevadecat sa continue limitarea puterilor statului in raport cu individul, care au fost separate siorganizate in asa fel incat sa se poata controla si limita reciproc, inlaturandu-se astfelposibilitatea caderii vreuneia din acestea in absolutism, iar a statului in anarie.

ontes!uieu afirma ca orice om care ar detine intreaga putere intr-un stat *legislativa,executiva si judecatoreasca+ este tentat sa abuzeze de ea<C/ de unde si concluzia cadivizarea acestuia in parti ce coopereaza dar se si controleaza reciproc este de natura a

asigura ecilibrul si stabilitatea puterilor si in mod deosebit folosirea non-abuziva aacestora.

2rincipiul separatiei puterilor a fost proclamat de Revolutia franceza, pentru a pune capatabsolutismului cand o singura persoana concentra toata puterea, adica de a face legi, dea le executa precum si de a judeca atunci cand sunt incalcate. 9ste cunoscuta expresia"LJ9tat est moi" sintagma care exprima cel mai bine conceptia cu privire la putere,dominanta pana in Revolutia franceza. )epararea puterii in putere legislativa, executiva si judecatoreasca, a fost un progres pentru vremea aceea, fiecare din cele trei mari puteritrebuind sa fie detinute si exercitate de structuri diferite. Dar limitarea acestui principiunumai la separarea puterilor, in cele trei puteri, este periculoasa pentru ca poate duce la

19 David 8ume, citat de Adrian-2aul &liescu in Limitele puterii, 9ditura ALL, 7ucuresti, 3==?, p.5320 arin 9nace. $ateva consideratii in legatura cu puterea executiva, concept si functionare, in revistaDreptul nr. =B3==, p.5

22



anarie. Astfel, din pacate, imediat dupa Revolutia din 34=, in ;ranta acest principiu afost initial "folosit mai ales pentru a proteja autoritatile administrative de orice ingerinta atribunalelor", intarindu-se in loc sa se limiteze puterea executiva, de catre puterea judecatoreasca. Aceasta a fost posibil prin infiintarea unor structuri ibrid administrativ- judecatoresti, care solutionau exclusiv conflictele dintre autoritati si individ si nu

autoritatile judecatoresti.

La germani, dezvoltarea conceptiei de Reicsstaat este "rezultatul direct al veciului idealal suprematiei dreptului, prin care trebuia limitat nu un monar sau un for legislativ, ci uncomplicat aparat administrativ<3.

)impla separare a puterilor a ridicat o serie de probleme in practica, astfel- disputarea intre acestea a unei suprematii, ori exercitarea fara limite a puterii ce o

detine/- lipsa de cooperare intre puteri, care poate imbraca forme de cauzare reciproca de

greutati, piedici etc./- necunoasterea reciproca, lipsa de control reciproc limitat intre acestea, izolarea

acestora cu efecte negative pentru realizarea scopului lor.

"2uterile nu sunt si nu trebuie sa fie izolate. La aceasta s-ar opune, insasi ideeasuveranitatii care este unica si indivizibila, iar in practica s-ar ajunge la nesfarsiteconflicte. 6uvernate de ideea egalitatii intre ele, puterile trebuie sa colaboreze si sa secontroleze reciproc, stabilind o interdependenta complexa intre ele. $u acest cip seimpiedica abuzurile, se inlatura conflictele si se ajunge la unitatea cu care trebuie sa seexercite suveranitatea nationala. 1ocmai in realizarea acestei unitati, sta meritulalcatuitorilor noii $onstitutii, care va trebui sa cuprinda principiul separatiei puterilor <<". $aurmare, principiul separatiei puterilor a fost perfectionat in scopul unei functionari eficientea acestora in realizarea menirii lor.Astfel, la principiul separarii puterilor s-a adaugatsintagma "al egalitatii acestora", care inseamna ca, nici una nu trebuie sa domine pe altasi nici una nu se subordoneaza alteia. Regula egalitatii puterilor presupune

- toate puterile sunt egale, principiu consacrat constitutional/- toate puterile se subordoneaza numai $onstitutiei si legilor date in baza acesteia

*principiul domniei legii+/ spre exemplu, 2arlamentul nu poate sa elaboreze o legecontrara $onstitutiei/

- faptul ca legile elaborate de 2arlament sunt obligatorii pentru celelalte puteri nuinseamna ca acesta este superior celorlalte puteri constituite in stat. 7a mai mult,nu toate legile elaborate de 2arlament, executate de celelalte puteri. Astfel, in cazul

legilor date de 2arlament, prin incalcarea dispozitiilor constitutionale, cei interesatipot obtine dupa anumite proceduri prevazute de lege declararea lor caneconstitutionale si deci, acestea nu mai pot produce efecte juridice.

A acorda o putere mai mare uneia din cele trei puteri, presupune predispozitia la abuz deputere din partea acesteia si ciar disfunctionalitati in structurile statului. 2otrivit$onstitutiei din 3=>, s-a apreciat ca puterea legislativa era putere suprema in stat si caatare, celelalte puteri nu o puteau controla, fiind subordonate acesteia.

$a urmare, in acea perioada, nu se putea vorbi de un contencios administrativ siconstitutional in cazul unor abuzuri. Dar simpla separare a puterilor, precum si egalitatea

acestora nu sunt suficiente pentru a asigura buna functionare a lor, in special si respectiv21 ;riedric A. 8aKi. $onstitutia Libertatii, &nstitutul 9uropean, 3==4, p.<<322 Andrei Radulescu. area $onstitutie a Romaniei, 3=<<, p.3==

23



a statului in general. ;aptul ca puterile sunt ale unei entitati respectiv statul, presupuneorganizarea lor intr-un sistem, angrenaj care trebuie sa functioneze eficient, in vederearealizarii scopului unic al statului, scop stabilit de popor. Aceasta inseamna ca intre puterinu trebuie sa fie izolare, dezinteres, necunoastere, ci interconditionare, conjugare aactivitatii, cunoasterea reciproca a scopurilor mediate, intr-un cuvant cooperare.

Astfel, regula cooperarii puterilor presupune- -subordonarea scopurilor, scopului comun care uneste puterile in stat, statul fiind

suveran si indivizibil/- -cooperarea intre acestea in limitele $onstitutiei si legilor date in baza acesteia/- -desfasurarea activitatilor cu buna credinta si fidelitate fata de tara.

Astfel, s-a ajuns la formularea principiului separatiei puterilor, al egalitatii si cooperariiacestora.

Dar, viata a demonstrat ca acest principiu, trebuie perfectionat in sensul introducerii si a

regulei privind "controlul reciproc al acestora."

Aceasta regula presupune ca prin $onstitutie trebuie sa se prevada proceduri precise siinstitutii publice pe baza carora puterile sa se controleze reciproc sub aspectul respectarii$onstitutiei si a legilor emise in baza acesteia.

$u privire la controlul reciproc al puterilor in ).(.A., Alexis de 1oc!ueville arata "2acea,prosperitatea, insasi existenta uniunii, stau neincetat in mana celor sapte judecatorifederali *$urtea )uprema a ).(.A.+ ;ara ei, $onstitutia este litera moarta/ la ei apeleazaputerea executiva pentru a rezista presiunilor corpului legislativ/ legislativul pentru a seapara de initiativele puterii executive/ (niunea pentru a se impune in fata statelor/ statelepentru a respinge pretentiile excesive ale (niunii/ interesul public-contra interesului privat/spiritul conservator contra instabilitatii democratice<5 etc.

$ontrolul reciproc al puterilor presupune- cai de atac legale prin care o putere sau autoritate a acesteia, pot actiona in

judecata o alta putere atunci cand aceasta abuzeaza, incalcand legea/- alegerea, ori numirea functionarilor unei puteri de catre o alta putere/- dizolvarea, suspendarea, demiterea functionarilor unei puteri de o alta putere, in

conditiile legii/- avizeaza reciproc, acord, unele acte din activitatea de reglementare separata, sunt

urmate de mediere, conform legii, atunci cand acestea difera etc.

Reglementarea si functionareaa puterilor statului, conform principiului separarii, egalitatii,cooperarii si controlului reciproc al acestora, este o garantie a realizarii interesului generalin conditiile legii.

IV. Princi$iul %e$ararii $uterilor al e#alitatii coo$erarii %i controlului reci$roc alace%tora $reva'ut in CONSTITUTIA ROMANIEI din anul 3443

$onstitutiile moderne, inclusiv a Romaniei *3==3+, in scopul unei autolimitari eficiente a

puterii in general, au depasit faza separatiei puterilor numai in trei componente esentiale*legislativa, executiva si judecatoreasca+. &n tara noastra sunt organizate si functioneaza o

23 Alexis de 1oc!ueville. Despre democratie in America, 9ditura 8umanitas, 3==, p. <C

24



serie de autoritati publice care nu sunt subordonate nici uneia din cele trei puteri clasice sinici incluse in acestea, respectiv $urtea $onstitutionala, Avocatul 2oporului, $urtea de$onturi, 7anca Nationala a Romaniei etc.<? De asemeni, puterea legislativa este"impartita" intre cele doua camere ale 2arlamentului respectiv, )enatul si $ameraDeputatilor care la randul lor coopereaza si se controleaza reciproc. Astfel, nici o lege nu

poate intra in vigoare fara sa fie votata in aceeasi redactare de cele doua camere. &n cazde divergenta intre normele votate de )enat si cele votate de $amera Deputatilor seaplica procedura medierii. De asemenea, aceasta rezulta si din relatiile instituite intrecelelalte institutii politice. Astfel, 2resedintele numeste primul ministru si 6uvernul, carese confirma de 2arlament, iar 6uvernul organizeaza si conduce alegerile pentru2resedinte si 2arlament. Decretele 2resedintelui nu produc efecte juridice daca nu suntcontrasemnate de 2rimul-ministru. 2resedintele are dreptul sa ceara urmarirea penala amembrilor 6uvernului, sa-i suspende s-au sa-i revoce, insa numai la propunerea primuluiministru. 2resedintele Romaniei numeste magistratii, care fac parte din puterea judecatoreasca. &nstanta judecatoreasca poate sa anuleze otararile 6uvernului si sasesizeze $urtea $onstitutionala pentru a declara ca neconstitutionale legile date de

2arlament cu incalcarea $onstitutiei.

&n $onstitutia Romaniei sunt si alte atributi ale institutiilor puterii prin care sereglementeaza relatiile de cooperare si control reciproc ale acestora.

2otrivit $onstitutiei nici una dintre puteri sau institutii ale puterii nu este mai mare decatalta. )pre exemplu, 2arlamentul poate fi dizolvat de 2resedinte in anumite conditii si dupao anumita procedura, iar 2arlamentul in conditiile legii il poate suspenda pe 2resedinte.

' astfel de reglementare moderna, prin incredintarea atributelor puterii la mai mult de treiautoritati independente, din care nici una nu este mai mare, toate fiind subordonate numaidispozitiilor constitutionale, este un pas inainte spre democratie, constituind un factor deprevenire a tendintelor de insusire a puterii de catre o persoana sau un grup ori ciar de ocategorie sociala.

De la regula controlului reciproc au fost si inca mai sunt exceptii obiective sau unele ciar subiective, cu implicatii negative asupra exercitarii puterii.

Astfel, au fost cazuri cand modul concret de efectuare a controlului intre diferite institutiinu a fost reglementat prin lege datorita aglomerarii 2arlamentului cu proiecte de legi maimult sau mai putin necesare. De exemplu, legea de organizare judecatoreasca a aparut in

anul 3==<, ori de la aparitia $onstitutiei*3==3+ si pana 3==<, controlul judecatorilor nu afost reglementat. &nstitutia Avocatul 2oporului a fost reglementata in 3== si deci, controlulpe care aceasta il exercita asupra autoritatilor administrative in relatie cu individul nu afunctionat timp de > ani. 2e de alta parte au existat tendinte, unele reusite, de a sustragecontrolului anumite structuri ale puterii sau categorii de functionari, prin sistemulprivilegilor instituit pur si simplu prin lege, ori ordonante sau otarari ale 6uvernului.

Astfel, prin 'rdonanta nr. 44B3== a 6uvernului Romaniei, ;ondul 2roprietatii de )tat afost practic scos de sub controlul $urtii de $onturi in ceea ce priveste activitatea deprivatizare. 2rin 8.6. nr. <<CB3==< si Legea nr. ?B3==, s-a dispus ca medicii din )erviciulpublic nu sunt functionari publici. ' astfel de dispozitie ii scoate pe acestia de sub

24 1otusi in comentariile facute pe marginea art. 4 din $onstitutia Romaniei se afirma ca"in cadrul celor treiputeri exista autoritati publice distincte, fiecare fiind separata de cealalta". A se vedea N. $onstantinescu sicolectiv. $onstitutia Romaniei comentata si adnotata. R.A. onitorul 'ficial, 7ucuresti, 3==<, p.35

25



incidenta rigorilor responsabilitatii juridice a functionarului public si in mod deosebit de laraspunderea penala pentru infractiunile de coruptie. 2entru a pune capat acestei situatii,$urtea )uprema de ustitie a statuat ca medicii din sistemul public, pot raspunde pentruinfractiunile de luare de mita, fiind functionari publici in sensul $odului penal.

De asemenea, in perioada 3==3-3===, ministrii nu puteau fi trasi la raspundere pentrufaptele savarsite in exercitarea functiei deoarece nu a existat o lege a responsabilitatiiministeriale. 1ot in domeniul responsabilitatii ministeriale, consideram ca, privilegiulimunitatii parlamentare pentru parlamentarii care sunt si ministri nu este la adapost decritica, putand fi un scut pentru ministru, in activitatea ministeriala. Aceasta contravineconceptului de ministru, care este si trebuie sa fie un servitor public, deci, in serviciupublic, si nu un privilegiat. 9l trebuie sa se subordoneze numai legii, si orice incalcare aacesteia nu trebuie sa fie pusa la adapost de responsabilitatea si raspunderea celui careeste in serviciul public. Activitatile ministeriale sunt activitati de mare importanta ce potavea implicatii cu pagube insemnate pentru interesul general, or acestora trebuie sa lecorespunda o responsabilitate si raspundere pe masura, neafectate de privilegii.

&munitatea parlamentara trebuie sa tina de activitatea parlamentara si sa nu poate fiinvocata pentru protectia unui ministru care in serviciul sau a incalcat legea. Aceasta esteca urmare a faptului ca prin $onstitutie nu s-a instituit, incompatibilitatea intre calitatea deparlamentar si calitatea de ministru *art. >4 pct. < din $onstitutie+. Desi potrivit art. >4 din$onstitutie se dispune ca prin lege organica se vor prevedea alte incompatibilitati pentruparlamentari, inca nu a aparut o astfel de lege. Astfel este anormal ca un presedinte al;ondului 2roprietatii de )tat sa fie si parlamentar si deci, sa se bucure de imunitateaparlamentara, in activitatile de natura economica din cadrul ;ondului 2roprietatii de )tat,care nu au nici o legatura cu activitatea de parlamentar.

2e de alta parte, se stie ca este dificil ca puterea executiva sa controleze un parlamentar care detine functii de reprezentare profesionala, salarizat in cadrul organizatiilor cu scopcomercial *de exemplu membru in $onsiliile de Administratie+.

De asemenea, un parlamentar care isi conduce afacerile, nu poate afirma ca nu abeneficiat de "influenta" ce o impune functia de parlamentar, atata timp cat personal ainceiat si inceie contracte comerciale etc.

Am prezentat pe scurt cateva dintre imperfectiunile punerii in practica a principiuluiseparatiei puterilor, al egalitatii cooperarii si controlului reciproc al acestora in Romaniafara a omite a constata ca actuala $onstitutie a Romaniei, prevede reglementari

superioare calitativ, multor $onstitutii din )tatele occidentale.

BIBLIO+RA*IE

3. &oan uraru - Drept $onstitutional si &nstitutii 2olitice, 9ditura Actami, 7ucuresti3==, p.<>5-<4

26



<. &oan Deleanu - Drept $onstitutional si &nstitutii 2olitice, 1ratat vol. &, 9ditura 9uropa-3=>>, p.=-==

5. $ristian &onescu - Drept $onstitutional si &nstitutii 2olitice, :ol. &, 9ditura LuminaLex, 7ucuresti-3==, p. <C-<C3 si <>5-<44/

?. :ictor Diculescu - Drept $onstitutional $omparat, :ol. &&, 9ditura Lumina Lex

7ucuresti, 3===, p.=5-=/. 6iovani )artori -1eoria Democratiei Reinterpretata, $ollegium 2olirom, 3===, p.?->/ <C5-<<=/ <4=-<=?/

>. 1udor Draganu -Drept $onstitutional si &nstitutii 2olitice, :ol. &&, $luj Napoca,3==</ p.3<3-35>.

TEME pentru referate:

- Deosebirea dintre )uveranitatea poporului, )uveranitatea nationala si)uveranitatea )tatului/

- Despre $ontrolul reciproc al puterilor in )tat.

PRINCIPIUL SEPARATIEI PUTERILORAL E+ALITATII COOPERARII SICONTROLULUI RECIPROC AL ACESTORA

SCHEMA AJUTATOARE

- putere politica - detinuta de popor, natiune - putere de stat - detinuta de stat PUTEREA

- putere militara - detinuta de militari *exercitata prin metode militare+ - putere economica - detinuta de proprietarii mijloacelor de productie

care si conduc principalele relatii economice

- functie PUTEREA - organ - vointa nationala

TRASATURILE PUTERII DE STAT-- -caracterul de putere- -putere de constrangere

27



- -putere sociala- -putere de a exprima si realiza vointa, ca vointa de stat- -caracterul organizat- -suveranitatea

- poporului SUVERANITATEA - nationala - de stat

SEPARAREA PUTERILOR PRESUPUNE

- puterea impartita la mai multe institutii constitutionale- delimitarea prin legea a institutiilor puterii- autonomia limitata a institutiilor puterii- putere legislativa, executiva, judecatoreasca si autoritati publice centrale autonome

PRINCIPIUL E+ALITATII PUTERILOR PRESUPUNE-

- egalitate constitutionala- suprematia $onstitutiei si domnia legii- toate puterile se subordoneaza $onstitutiei si legilor date in baza $onstitutiei

COOPERAREA PUTERILOR PRESUPUNE-

- subordonarea scopurilor, scopului statului, stabilit de puterea politica- colaborarea dintre acestea in limitele $onstitutiei si legilor date in baza acesteia- desfasurarea activitatilor cu buna credinta si fidelitate fata de tara

CONTROLUL RECIPROC AL PUTERILOR PRESUPUNE-

- cai de atac legale a uneia fata de cealalta, atunci cand incalca legea- alegerea, ori numirea uneia de catre alta- dizolvarea, suspendare, demiterea functionarilor uneia de catre cealalta, in

conditiile legii- avizare reciproca, acord, reglementare separata urmata de mediere conform legii

etc.

PRINCIPIUL AUTOLIMITARII PUTERII STATULUI PRESUPUNE-

- puterea statului este limitata de puterea poporului prin $onstitutie

28



- $onstitutia sa fie elaborata de Adunarea $onstitutionala *cea mai reprezentativa+ siaprobata prin referendum popular

- principiul domniei legii fata de toate puterile- suprematia $onstitutiei, fata de orice alt act normativ- functionarea principiului separarii puterilor al egalitatii cooperarii si controlului

reciproc al acestoraresponsabilitatea si raspunderea reala a autoritatii publice si a functionarului public.

STATUL. ELEMENTELE CONSTITUTIVEALE STATULUI *ORMA PUTERII DE STAT

A. SOCIETATEA

29



1ermenul de societate are multiple sensuri si intrebuintari. )ocietatea umana esteun ansamblu unitar, complex, sistematic, de relatii intre oameni, istoriceste determinate,conditie si rezultat al activitatii acestora de creare a bunurilor materiale si valorilor spirituale necesare traiului individual si colectiv. )ocietatea umana are un caracter organizat rezultat din exigentele existentei si dezvoltarii, din dorinta de perfectiune. Numai

in cadrul societatii umane omul isi poate realiza cele cinci categorii de necesitati care ilcaracterizeaza<, care tind catre binele comun si fericirea personala. 9ste de retinut faptulca o societate umana poate sa existe, sa se dezvolte si sa se impuna numai prin structuriorganizate, iar structura care s-a impus, a rezistat si rezista, este statul.

B. STATULDin punct de vedere semantic, notiunea de )tat s-a format din verbul latin "statuo",

care inseamna "a pune, a aseza, a intemeia", ceea ce in cadrul statului - cetate,inseamna, asezare pe un teritoriu, intemeierea unei cetati, cu un minim de organizare siconducere. Romanii au acordat cuvantului "status" o semnificatie politica, adaugandu-ideterminativul "res publica", adica "lucru public", deci bunuri si activitate de interes public.

"Res publica" definea insa si ideea de conducere a vietii publice sau a statului. Asadar,"status rei publicae" insemna pentru magistrati si poporul roman "starea lucrarilor publice"sau altfel spus, "situatia conducerii vietii publice"<>. Romanii au folosit insa doua notiunidiferite pentru conceptul de )tat si anume, "res publica" pentru perioada republicii si"imperium", pentru perioada imperiului *dominatului+.

)tatul antic se caracterizeaza inainte de toate prin confuzia intre monarul ereditar si prerogativele sale de conducere pe care le detinea ca bunuri personale, princentralizarea excesiva a puterii si folosirea de metode despotice de guvernare

aciavelli, in lucrarea sa "2rincipele" arata "1oate statele, toate stapanirile care auavut si au autoritate asupra oamenilor au fost si sunt republici sau principate"<.

&n 9vul ediu pentru )tat se folosea indeosebi termenul de Regat, tara, principatsau republica, notiuni care exprimau ideea de intindere a teritoriului statal si ideea deputere a regelui, principelui sau dupa caz, a corpului politic local de a comanda si de acere sa li se dea ascultare.

&n secolul al M:&-lea, ean 7odin in lucrarea "Les six livre de la Republi!ue"fundamenteaza conceptul de suveranitate a poporului, pe care o prezinta distinct desuveranitatea monarului ceea ce presupunea o limitare a puterii monarului si respectivo evolutie a conceptului de )tat.

&n conceptia lui 7odin, regele este o persoana care exercita prerogativelemonarice in nume propriu dar ca rezultat al imputernicirii date de poporul suveran sipotrivit unei ordini legale care obiectiveaza in norme juridice vointa lui Dumnezeu. Acest

ganditor imbratiseaza ideea unui absolutism legitim opus unei despotii arbitrare. &ntr-unastfel de regat, asa cum ne-a transmis 7odin in lucrarea sa, supusii trebuie sa deaascultare legilor onarului, iar onarul sa dea ascultare legilor naturii, ceea cepresupune limitarea puterii acestuia in raport cu drepturile naturale ale celorlalti.

$onceptia ca statul presupune existenta a doua entitati aflate in relatii desubordonare una fata de alta *guvernati si guvernanti+ o intalnim si la alti autori in perioadarenasterii, ceea ce a constituit un evident progres pentru acea perioada. &n lucrarea"onaria", Dante afirma ca in $etate, "al carui scop este vietuirea in buna stare, estenecesar sa existe o singura conducere si aceasta nu numai in dreapta ocarmuire ci si in

25 2otrivit lui asla, cele cinci categorii de necesitati ale omului sunt a+ fiziologice/ b+ de siguranta/ c+ de

dragoste si apartenenta/ d+ de afirmare si recunoastere sociala/ e+ de autodepasire26 A se vedea si 8enri 7run, 6uK 1remblaK, Droit $onstitutionnel, Les 9ditions von 7lais &nv, Ouebec, 3==C,p.>3, citat de $ristian &onescu, Drept $onstitutional si &nstitutii 2olitice, vol. &, 9d. Lumina Lex, 3==, p.5=27 aciavelli. 2rincipele. 9ditura inerva, 7ucuresti, 3==C, p.?

30



cea abuziva"<4. 1reptat, s-a accentuat diferentierea dintre toti cei investiti cu atributii deguvernare sau de conducere si cei obligati sa se conformeze acestora. Raporturilespeciale de subordonare intre guvernanti si guvernati reprezinta o alta trasatura esentialaa notiunii moderne de stat. 2otrivit unei asemenea acceptiuni, guvernantii au dreptul sa-iimpuna numai o anumita vointa fata de restul populatiei, actionand in numele statului si nu

al lor personal, asa cum faceau monarii, in anticitate, vointa care trebuie sa corespundavointei guvernatilor. Am putea spune ca este vorba de o subordonare reciprocareglementata prin lege, pe domenii bine precizate. Aceasta inseamna ca guvernatiiimputernicesc in anumite limite pe guvernanti, sa-si impuna o anumita vointa fata de ei,iar cand guvernantii incalca acest mandat, guvernatii pot sa-i scimbe pe guvernanti simandatul lor. 1ot in aceasta perioada se formeaza notiunea de teritoriu statal prindisocierea posesiunilor $oroanei, de domeniile private ale Regelui, care constituie un altelement al conceptului de )tat.

Astfel, domeniile $oroanei, adica ale )tatului nu mai puteau fi instrainate de Rege,nici macar membrilor propriei familii. Aceste domenii erau legate de stat ca institutie ori demonarie ca institutie a statului si nu de onar. )e sustine ca poporul ca titular al puterii

suverane, nu se poate autoguverna. De aceea, poporul incredinteaza exercitiul puteriisale suverane principelui sau unui grup de guvernanti pe care ii controleaza si ii poatescimba oricand, daca acestia conduc tiranic, ceea ce apare ca o subordonare suisgeneris.

$a urmare se sustine ca, )tatul este forma institutionala de organizare politica aunei colectivitati umane constituita istoric si localizata geografic pe un anumit teritoriu, incare un grup de indivizi, detinand in virtutea suveranitatii poporului si ca expresie a vointeiacestuia, ori ilegitim, prerogativele si instrumentele exercitarii autoritatii publice, aleelaborarii si aplicarii normelor de convietuire sociale, exprima si apara intereselefundamentale ale statului si ale natiunii si impune vointa acestora ca vointa general-obligatorie<=.

9smenin a definit statul ca fiind personificarea juridica a unei natiuni precum si casubiect si suport al autoritatii publice5C.

2rofesorul 1udor Draganu defineste statul ca o institutie "avand ca suport o gruparede oameni asezata pe un spatiu delimitat, capabila de a-si determina singura propria sacompetenta si organizata in vederea exercitarii unor activitati care pot fi grupate in functiilelegislativa, executiva si jurisdictionala"53.

&ndiferent de formularile folosite in definirea statului de diversi autori, elementeleesentiale ale definitiei complete a acestuia sunt urmatoarele

a+ forma de organizare politica a unei colectivitati umane constituita istoric/b+ localizarea geografica/

c+ existenta unui grup conducator investit cu atributii de guvernare si de exercitarea autoritatii publice in numele si de catre popor, grup controlat si subordonat de popor inlimitele legii fundamentale/

d+ prerogativa grupului conducator de a stabili si apara ordinea statala si, in cadrulacestuia, a celei juridice.

Din punct de vedere politologic, )tatul apare ca o colectivitate umana istoricesteconstituita si organizata pe un anumit teritoriu, care se structureaza in grupul deguvernanti si restul populatiei.

Din perspectiva sociologica, statul apare ca o grupare de indivizi avand un gradridicat de organizare si stabilitate, care ocupa un teritoriu determinat geografic si28 A se vedea Dante, onaria, in $onstant ;loru s.a. "&zvoare de filozofie. $ulegere de studii si texte." 9d.

1orontiu, 7ucuresti, 3=?<, p.3<29 $ristian &onescu, opere cit. p.?<30 A. 9smenin. 9lements de Droit $onstitutionnel franPais et comparQ, )ireK, 2aris, 3=C=, p.3.31 1udor Draganu. Drept $onstitutional si institutii politice, vol. &, 1argu ures,3==C, p.=?

31



recunoscut politic asupra careia o autoritate publica exercita prerogative de comanda saude putere, inzestrata, totodata, cu vocatia si capacitatea organizatorica si institutionala dea exprima si impune tuturor vointa grupului ca vointa generala.

Din punct de vedere juridic statul poate fi privit ca o persoana juridica sau persoanamorala, adica este titular de drepturi si obligatii si deci, este subiect de drept. Dar aceste

drepturi si obligatii sa vizeze in principiu interesul general, deci sunt drepturile si obligatiilepoporului pentru ca atunci cand nu indeplinesc aceasta conditie, poporul in virtuteasuveranitatii sale, ii scimba pe guvernanti si legile nedrepte facute de acestia.

C. ELEMENTELE CONSTITUTIVE ALE STATULUI

Teritoriu. Po$ulatia %i Puterea $olitica %uverana

3. 1eritoriul de stat este spatiul geografic alcatuit din sol, subsol, ape precum si dincoloana aeriana de deasupra solului si apelor asupra caruia un stat isi exercita

suveranitatea sa exclusiva si deplina. Asupra intregului sau teritoriu, statul exercita o autoritate exclusiva, manifestata

sub trei aspecte generalea+ plenitudine /b+ exclusivitate/c+ opozabilitate fata de orice alt stat sau persoana de drept public sau privat.

2rin plenitudine intelegem ca )tatul isi exercita functiile sale in toata plenitudinealor pe teritoriul sau. *ex. statul, prin organismele sale specializate, legifereaza,organizeaza administratia locala/ stabileste instantele de judecata/ organizeaza armata sifortele de politie s.a.+ &n ceea ce priveste exclusivitatea, este general admis ca pe teritoriul sau, statulexercita in mod liber intreaga sa autoritate, fiind exclusa asadar, interventia sau amesteculaltui stat.

Aspectul opozabilitatii este conferit, in primul rand de legitimitatea si recunoastereainternationala a constituirii unui stat pe un anumit teritoriu. $u alte cuvinte, un teritoriupoate apartine unui stat doar in mod legitim si legal. 1eritoriul este indivizibil si inalienabil. Autonomia locala este numai administrativa si in limitele legii si nu afecteaza teritoriul, incadrul statului unitar.

<. 2opulatia unui stat este formata din cetateni si persoane fara cetatenie. $etateanul

este individul legat de stat printr-o "legatura juridica" denumita "cetatenie", care presupuneun complex de drepturi si obligatii specifice acestei calitati. )pre exemplu, dreptul la vot sidreptul de a fi ales sunt exclusive ale celui care are calitatea de cetatean. )trainul estecetatean al altui stat si ramane supus acestuia din punct de vedere al indatoririlor cetatenesti. &n categoria de strain intra si persoanele fara cetatenie *apatrizii+. ;unctiile sidemnitatile publice, civile sau militare pot fi ocupate de persoanele care au numaicetatenia romana si domiciliul in tara. $etateanul roman nu poate fi extradat sau expulzatdin Romania, prevedere care se gaseste in mod corespunzator si in constitutiile altor tari.$unoscand aceasta, unii cetateni ai unor tari, cu care Romania inca nu are $onventii deintrajutorare juridica au savarsit infractiuni economice cu prejudicii mari in Romania, dupacare s-au ascuns in tara ai carui cetateni sunt, asteptand interventia prescriptiei penale,

mizand pe o actiune inadecvata a autoritatilor romanesti.2otrivit art. C din $onstitutia Romaniei, fidelitatea fata de tara este sacra.

32



2rezenta unei comunitati de straini intr-un stat ridica probleme multiple de ordineconomic, financiar, politic, social, cultural, religios etc.

&n legatura cu aceasta problema, exista pericolul ca autoritatile unui stat sa-sitrateze grupurile minoritare-cetateni ai statului respectiv - ca pe niste straini.*ex. tibetani in$ina, cinezi in &ndonezia, asiatici in Africa etc.5<.

Din punct de vedere calitativ fiecare stat grupeaza intr-o proportie mai mare saumai mica populatii cu trasaturi etnice diferite. &n functie de aceasta regrupare, statele sepot imparti in state nationale si state multinationale.

)tatele nationale sunt cele in care populatia majoritara formeaza o singura natiune.9lementele natiunii sunt rasa/ limba/ religia/ traditiile istorice/ interesele materiale

si culturale romane/ situatia geografica. Datorita unor imprejurari speciale nu intotdeaunaaceste elemente pot fi intrunite si totusi, natiunea nu este afectata. Astfel, cele doua stategermane au format, pana la reunificare *octombrie 3==C+ o singura natiune, desi uneleelemente nu au fost intrunite *de exemplu comunitatea de viata economica+.

De asemenea, romanii din 7asarabia si 7ucovina de Nord, impreuna cu cei dinRomania constituie un element etnic unic, desi sunt despartiti de granite, cele doua state

coreene cu organizari diferite cuprind impreuna o singura natiune.Natiunea presupune o incontestabila unitate sociologica a populatiei. Din aceasta

perspectiva, identificarea )tat-natiune, se releva, in doctrina constitutionala occidentala,ca fiind solutia cea mai buna pentru ca ea asigura cea mai profunda solidaritate in sanulpopulatiei. &n ceea ce priveste natiunea si statul,natiunea precede statul national.Natiunea romana s-a format inainte de unirea celor doua principate romanesti si formareastatului national in 34=. La 3 decembrie 3=34 s-a desavarsit statul national unitar roman.6rija de a avea in stat o populatie omogena nu a disparut. Aceasta grija a animatmiscarea sionista inainte si dupa crearea )tatului &srael. (n exemplu in acest sens suntincercari ale fostului lider comunist bulgar 1eodor ivcov, de a desnationaliza un milion decetateni bulgari de origine turca, politica de desnationalizare a romanilor din &mperiultarist, apoi din fosta (.R.).). si din (ngaria55.

)tatul multinational este statul a carui populatie este formata din diferite rase saunationalitati, vorbind limbi diferite si avand culturi si un trecut istoric diferit.5. 2uterea politica suverana este un alt element al )tatului si aceasta inseamna ca)tatul nu este supus nici unei autoritati atat in cadrul intern cat si pe plan extern, eldetinand in mod exclusiv puterea de stat.

(nul din atributele esentiale ale statului il constituie dreptul sau inalienabil delegiferare in mod liber fara nici o imixtiune din partea altui stat, organizarea si functionareasistemului politic, raporturile societate - stat - cetatean, raporturile personale sipatrimoniale intre indivizi etc., prin intermediul normelor juridice.

)uveranitatea puterii de stat in domeniul legiferarii presupune- ca instituie norme juridice de ocrotire si consolidare a valorilor fundamentale pecare se intemeieaza si relatiile sociale corespunzatoare acestor valori/

- ca juridicizeaza obiectivele cele mai importante ale dezvoltarii social-economice sipolitice, obiective pe care le otaraste fara imixtiuni si in realizarea intereselor generaleale natiunii/

- ca stabileste o ordine juridica in raport de interesele generale, individuale, traditii,cultura etc., pe care o impune in conditiile legii prin forta de constrangere/

- dreptul exclusiv de a se organiza de sine statator din punct de vedere economic,politic, militar si administrativ, prin norme juridice.

32 $arles $adoux. Droit $onstitutionnel ei institutions politi!ues, vol. &, $ujas, 2aris,3=5,p.33 $ristian &onescu. Drept $onstitutional si &nstitutii 2olitice, vol. &, 9d. Lumina Lex, 3==, p.4

33



)uveranitatea puterii de stat, presupune ca si in domeniile exercitarii puterilor judecatoresti si executive, autoritatile publice, se supun numai legii, fara nici o imixtiunedin interior si exterior.

' problema interesanta este raportul dintre suveranitatea puterii de stat sicaracterul legitim al acesteia.

' putere de stat este legitima, atunci cand se exercita in cadrul legislatieiconstitutionale adoptata si reactualizata in mod democratic/ o putere devine ilegitima princontestarea ei de catre intreaga natiune sau de catre majoritatea populatiei, ceea ceinseamna ca, nu mai reprezinta interesele acestora5?.

Deci, ca o putere sa fie legitima trebuie sa fie aleasa legal, sa functioneze conformlegii, iar legile sa fie actuale in raport de vointa generala, ceea ce presupune suportulpopular permanent.

)impla contestare a unui guvern de catre partidele din opozitia parlamentara saude opinia publica prin mitinguri de protest, demonstratii antiguvernamentale, marsuri,greva etc., nu inseamna insa automat si pierderea legitimitatii 6uvernului. Ratiuni deordine publica impun cerinta stabilitatii institutiilor constitutionale si in cadrul acestora a

6uvernului. De aceea, contestarea publica a unei autoritatii statale nu are ca rezultatautomat revocarea acesteia si inlocuirea functionarilor sai cu altii. 2e de alta parte un6uvern, devine ilegitim atunci cand majoritatea parlamentarilor i-a retras sprijinul politic,potrivit procedurii prevazute de $onstitutie *se constata oficial prin votarea unei motiuni decenzura+ sau ca rezultat al unei revolutii ori revolte populare. &n cazul constatariinelegimitatii guvernului, urmeaza ca acesta sa fie inlocuit cu un alt guvern cu respectareadispozitiilor constitutionale in materie.

9lementele legitimitatii puterii de stat sunt- legalitatea instituirii puterii *conform $onstitutiei sau prin revolutie+/- legalitatea functionarii puterii/- actualitatea legilor dupa care functioneaza puterea.9ste important de subliniat ca in numele legitimitatii sale, institutia statala exercita

in limite prestabilite dominatia sociala. La randul sau populatia se supune ordinelor primitede la guvernanti *institutia statala+ in numele aceleiasi legitimitati, pe care de altfel i-aconferit-o prin sprijinul sau electoral. 2entru justificarea legitimitatii de comanda exercitatade guvernanti s-au invocat mai multe teorii. Dintre acestea se remarca in mod deosebitcea formulata de sociologul german ax eber. 2otrivit acestuia, exista trei tipuri delegitimare a puterii in numele careia liderul exercita dominatia calitatile personale aleliderului *dominatia carismatica+/ traditia *dominatia este acceptata de populatie ca unobicei intrat in constiinta publica+/ legala *poporul se supune ordinelor si legilor adoptatede autoritatile publice pe care el le-a investit in mod legal cu atributii de guvernare, potrivit

vointei sale+.Din punct de vedere politologic legitimitatea este considerata un principiu deintemeiere si justificare a unui sistem de guvernamant care presupune, o anumitarecunoastere a acestui drept de catre cei guvernati5.

C. *ORMA PUTERII DE STAT SI STRUCTURA DE STAT

3. Conce$tul 2or(ei de %tat

34 &n declaratia de independenta a ).(.A. din 3? iulie 3>, se preciza ca "oamenii au fost creati egali, eifiind inzestrati de $reator cu anumite drepturi inalienabile/ printre aceste drepturi se gasesc viata, libertatea

si cautarea fericirii... 'ricand o forma de guvernare devine contrara acestui scop, poporul are dreptul de a oscimba sau de a aboli si de a stabili un nou guvernamant." :ictor Luncan.Drepturile 'mului, 9dituraLumina Lex, 7ucuresti, 3==5, p.<C35 ica 9nciclopedie de 2olitologie, 9d. )tiintiifica si 9nciclopedica, 7ucuresti, 3=, p. <><-<>5

34



;orma de stat este un concept politico-juridic care exprima modul de constituire,organizare, conducere si exercitare a puterii prin stat. &ntr-o alta formulare, forma statuluiexprima modul de organizare a continutului puterii, structura interna si externa a acestuicontinut. )tatul este o "institutie de institutii", constituite intr-un ansamblu unic si organic

articulat5>

.;orma puterii de stat si structura acesteia nu se confunda cu statul. )tatul continepopulatia, teritoriul si puterea de stat, ca principale elemente ale acestuia.

2uterea de stat se exercita conform $onstitutiei si legilor printr-o structura deautoritati publice si institutii, care constituie numai o componenta juridico-politica a)tatului. 2rof. &. uraru vorbeste de institutii relative la putere, in care include autoritatilepublice si institutiile publice. 2rin institutii relative la putere intelegem colectivitatii umaneconstituite pe baza si in executarea legii, inzestrate cu mijloace materiale si financiarepotrivit legii,precum si cu personalitate juridica si competente in domeniul legiferarii,organizarii, executarii si executarii in concret a legii precum si in domeniul judecatoresc.

;orma puterii de stat difera de la o putere la alta in raport de trei criterii definitorii

a+ structura de )tat/b+ forma de guvernamant/c+ regimul politic.

a+ )tructura de )tat desemneaza, sceletul autoritatilor si institutiilor publice, limitelecompetentei teritoriale si materiale a acestora, si intre acestea, respectiv legaturilespecifice intre intreg si parte.b+ ;orma de guvernamant desemneaza modul de formare si organizare a structurilor statului *autoritati si institutii publice+, caracteristicile si principiile care stau la bazaraporturilor dintre acestea, in special intre organul legiuitor si organele executive, inclusivseful statului5. Distingand intre "forma de stat" si "forma de guvernamant" 6. 7urdeauconsidera ca forma de stat vizeaza consistenta puterii in care statul este titular/ forma deguvernamant este determinata de maniera in care sunt desemnati agentii acestei puteri simodul in care ei o exercita. 6. 7urdeau, op. cit. p. Cc+ Regimul politic exprima relatia dintre puterea politica - puterea de stat si dintreacestea si individ, inclusiv mijloacele si metodele de infaptuire a puterii, de consacrare sigarantare a drepturilor si libertatilor fundamentale cetatenesti.

&n functie de aceste criterii putem spune ca forma puterii de stat poate fi a unui statunitar sau stat federal, a unei monarii sau republici, a unui stat democratic sau autoritar.

'ptiunea democratica pentru oricare dintre formele puterii de stat nu poate fi decatrezultatul unui referendum popular.

$aracterul real al unei astfel de optiuni depinde de gradul de participare la

referendum, daca alegatorii sunt constienti de ce si ce voteaza, adica nu sunt manipulatisi daca referendumul este corect organizat si finalizat.

0. Statul unitar $re'inta ur(atoarele caracteri%tici $rinci$ale-

a+ este format dintr-un ansamblu unic de organisme constitutionale prin care seexercita puterea politica la nivel central si local/

b+ populatia are o singura cetatenie.

36 Nicolae 2opa. 1eoria generala a dreptului. 9ditura Actami, 7ucuresti, 3==>, p. 3C=37 5+ &on Deleanu, Drept $onstitutional si &nstitutii 2olitice, 1ratat. :ol. &, 9d. 9uropa Nova 7ucuresti,3==>,p.353. A institui inseamna a infiinta, a intemeia/ institutie inseamna forma de organizare a raporturilor sociale-politice, juridice etc. - parte a suprastructurii, ;lorin arcu, Dictionar de neologisme, 9d. Academiei,7ucuresti-3=4, p.

35



Desi statul este unitar, teritoriul sau poate fi impartit in unitati administrativteritoriale. )ubdiviziunile administrativ-teritoriale ale statului unitar au caracter eminamente administrativ si nu constituie state in interiorul statului. )tructura unitara astatului este de regula conceputa pe principiul centralizarii, ea presupunand asa cum s-aaratat deja, un ansamblu unic de institutii in care puterea de control apartine autoritatilor

publice centrale asupra autoritatilor locale. Aceasta inseamna, ca statul unitar are o singura constitutie si o legislatie uniforma,o singura organizare administrativ-teritoriala, un singur parlament, un singur sef al statuluisi un guvern unic, un singur sistem de organizare judecatoreasca a caror competenta seextinde pe intregul teritoriu al statului fara nici o exceptie 54.

1eoretic exercitarea puterii presupune concentrarea acesteia la un centru unic dedecizie, care o va transforma in decizii obligatorii pentru intreaga populatie toateautoritatile si institutiile acesteia de pe intreg teritoriul statului, denumite si acte de putere.)pre exemplu in monariile absolute puterea era exercitata pe principiile stricte decentralizare pentru ca monarul sa controleze direct sau prin aparatul sau specializat pefunctionarii administrativi si modul in care i se respecta deciziile. $entralizarea a fost

reazemul absolutismului monaric.&ntr-un stat democratic centralizat, aparatul central statal reprezinta de fapt intreaga

natiune servind interesele generale ale acesteia, si nu ale unei singure persoane,respectiv monarului.

)tatul centralizat a fost sustinut nu numai de factorii politici si juridici, ci si de ceieconomici deoarece reglementarile locale impiedica relatiile economico-financiare,comerciale, necesare dezvoltarii economiei de piata. $entralizarea nu exclude insacrearea la nivel local a unui aparat functionaresc, care faciliteaza raporturile centrului cucei administrati. &n acest caz aparatul local este supus controlului ieraric al centrului.

2ractica a dovedit ca o structura statala unitara conceputa pe metodele stricte decentralizare, nu are eficienta necesara in conditiile statului modern. Astfel intr-un statmodern, nu se poate concepe ca membrii guvernului pot sa cunoasca si satisfacainteresele locale in foarte bune conditii. Ar fi o sufocare a guvernului sa i se pretindacunoasterea si rezolvarea intereselor publice locale. $a urmare, sunt necesare autoritatiilocale care au un dublul rol

- sunt intermediari intre guvern si populatie/- cunosc si se ocupa si de rezolvarea intereselor publice locale, fiind responsabili in

fata celor care ii aleg pe plan local. Aceasta presupune intr-un stat unitar o anumita autonomie respectiv numai

administrativa si limitata de lege.Din punct de vedere legislativ si judecatoresc, nu se poate vorbi de vreo autonomie

locala, legile fiind unice in elaborare, executare si ca fundament al judecatii.&ntr-adevar activitatea judecatoreasca se desfasoara si prin autoritati locale*tribunale judetene si judecatorii+, dar judecata se face numai dupa aceleasi legi peste totexistand controlul judecatoresc pe trei trepte de jurisdictie fond, apel si recurs, care seexercita inclusiv de autoritatea suprema judecatoreasca.

&n vederea satisfacerii intereselor locale, cu respectara legilor, se folosesteprincipiul desconcentrarii si descentralizarii la organizarea si functionarea statului unitar.

a5 De%concentrareaDesconcentrarea consta in delegarea unor atributii ale puterii centrale unor

autoritati locale, numite de puterea centrala ca reprezentanti ai guvernului in teritoriu.

Astfel prefectii sunt reprezentanti ai guvernului in teritoriu insarcinati sa38 $arles $adoux, Droit $onstitutionnel ei &nstitutions 2oliti!ues, $ujas, 2aris, 3=5, p.3CC-3C<

36



- asigure respectarea legii si a actelor normative emise de 6uvern, pe raza decompetenta a prefecturii/ deci, vizeaza realizarea intereselor nationale in teritoriu/

- exercite controlul cu privire la legalitatea actelor administrative emise deautoritatile publice locale/

- conduca serviciile publice descentralizate ale ministerelor si altele prevazute de

lege, care difera de la un stat la altul. Avantajul desconcentrarii consta, intre altele in faptul ca agentii locali desemnati deguvern cunosc mai bine realitatile politice, economice si sociale la nivel local, au resurseproprii putand sa ia astfel decizii operative si eficiente 5=. 2refectii se afla sub autoritateaguvernului si sub controlul ieraric al acestuia. De mentionat ca, prefectii trebuie sarespecte legea. )ocotim ca prin 'rdonanta nr. <<B3== a 6uvernului :ictor $iorbea, seintrodusese in Legea administratiei publice locale o dispozitie cel putin criticabila, ca sa nuzicem contrara principiului legalitatii, respectiv ca prefectii sunt obligati sa infaptuiasca"2rogramul politic al 6uvernului". 'r cand 2rogramul politic al 6uvernului contravine legii,prefectul trebuie sa respecte legea si nu programul asa cum prevedea 'rdonanta suscitata. 2rogramul politic al 6uvernului nu creeaza drepturi si obligatii juridice, decat daca o

initiativa legislativa a 6uvernului, prin care se prevede reglementari conform programuluiacestuia, este transformata in lege de 2arlament si promulgata de 2resedinte. 'r in astfelde situatie, drepturile si obligatiile juridice izvorasc din legea respectiva, nu din 2rogramulpolitic al 6uvernului.

b5 De%centrali'area2rincipiului centralizarii i s-a adus, pe langa desconcentrare un corectiv principal

descentralizarea, care consta in posibilitatea recunoscuta de puterea centralacolectivitatilor locale de a adopta in anumite domenii sau la nivel teritorial anumite actesau decizii, fara a se consulta in prealabil cu centrul sau a cere aprobarea acestuia. Astfelautoritatile publice locale, respectiv primarii si consiliile locale beneficiaza de o anumitaindependenta fata de puterea centrala si actioneaza in mod autonom, principiu al caruitemei consta in aceea ca nu sunt numite de puterea centrala ci alese de colectivitatilelocale.

Descentralizarea este reglementata in asa fel incat sa nu fie in contradictie cucentralizarea si nu are legatura cu principiile statului federal.

Descentralizarea are la baza principiul potrivit caruia cei guvernatii isi cunosc maibine interesele si-si gestioneaza cu mai multa eficienta resursele ce li se aloca si celecreate pe plan local, prin autoritatile alese la nivelul judetului sau localitatii.

Descentralizarea serviciilor publice ale ministerelor este un alt principiu al )tatuluiunitar, care inseamna ca pe plan local se infiinteaza servicii publice care sunt doar tutelate

de ministere. De exemplu inisterul )anatatii, inisterul 9ducatiei Nationale, inisterulde &nterne etc. infiinteaza la nivelul judetelor servicii publice, denumite inspectorate.$onceptul de serviciu public are doua sensuri primul de activitate cat si al doilea

de organism. 2rin )erviciul public intelegem acea activitate de organizare a executarii siexecutarea in concret a legii, desfasurata in regim de drept public, in scopul satisfacerii,continue si permanente, a intereselor generale, nationale si locale, desfasurata de ostructura organizatorica special infiintata prin lege sau pe baza legii, de catre stat, judet,municipiu, oras si comuna, investita cu o anumita competenta, dotata cu mijloacemateriale si banesti si incadrata cu personal de specialitate, cu regim de functionar public.

)i autoritatile publice locale au servicii publice pe care le gestioneaza, le infiinteazain raport de interesele locale pe care le servesc, servicii prin care se realizeaza autonomia

administrativa locala.

39 A se vedea Legea administratiei publice locale. Legea nr.>=B3==3, .'.nr.=B34.C?.3==>

37



c5 Autono(ia ad(ini%trativa locala9ste un principiu dupa care functioneaza numai autoritatile publice locale respectiv

consiliile locale si primarii, si se caracterizeaza prin aceea ca- exclude autonomia legislativa si judecatoreasca/- autonomia adminsitrativa este stabilita si reglementata de legiuitor care este unic

la nivel central/ stabilirea acesteia in afara legii, vizeaza unitatea statului/- autonomia administrativa se exercita numai in limitele legii/- autonomia administrativa urmareste satisfacerea intere-selor generale locale/- autoritatile administratiei publice locale sunt subordo-nate numai legii/ de exemplu

primarul nu are un sef care sa-l controleze si sanctioneze disciplinar/- controlul asupra autoritatilor administratiei publice locale, este limitat fiind numai

"de legalitate", denumit "control de tutela"/ autoritatile tutelare nu se substituie autoritatilor tutelate/ acesta se exercita de prefect prin intermediul justitiei/

- presupune autonomie functionala si autonomie teritoriala *dar numai in domeniuladministratiei , adica al organizarii executorii si executarii in concret a legii.

Avantajele descentralizarii sunt

- autoritatile locale autonome administrativ, cunosc mai bine decat cele centrale,interesele colectivitatii locale, mijloacele si modalitatile de satisfacere a acestora/

- autoritatile locale sunt alese de cei care ii servesc, respectiv colectivitatea locala,pentru care probabilitatea de a se insela asupra lor este cea mai mica, putandu-isanctiona prin nerealegere sau referendum/

- autoadministrarea limitata si-a dovedit eficienta/- este un rezultat al aplicarii eficiente a principiului separatiei puterilor/- permit valorificarea initiativei locale in raport de specificul local.Neajunsurile descentralizarii s-au dovedit a fi- cele doua forme ale descentralizarii au uneori, ca rezultat, aparitia unui angrenaj

birocratic greoi *multi functionari, formulare complicate, o specializare ingusta afunctionarilor s.a.+ agravata de cresterea complexitatii activitatii statale/

- descentralizarea poate fi compromisa de un personal administrativ incompetent /- savarsirea unor abuzuri grave de catre functionarii carora li s-au incredintat

prerogative de conducere administrativa pe plan local si care nu pot fi controlati temeinicde la centru, iar formele de control cetatenesc au uneori caracter formal *daca exista+ suntcoruptibile ori nu sunt eficiente/ spre exemplu pentru un primar indolent, betiv,incompetent etc., nu exista un sef care pana la alegerile locale sa-l sanctioneze pentruabaterile sale/

- pe de alta parte, autonomia poate fi o sursa de conflicte economice, sociale,religioase, culturale intre unitatile carora li s-a acordat autonomie sau intre cele care

beneficiaza de autonomie si cele car nu au capatat autonomie/- poate aparea tendinta unor unitati administativ-teritoriale autonome de a sedesprinde de statul unitar ?C,ce se poate transforma intr-o sursa de conflicte.

1. Statul unitar co($le6

)tatul unitar complex este statul care fara a pierde unitatea sa de structura,prezinta in acelasi timp, mari diversitati locale administrative, de legislatie, ciar de jurisdictie, datorita carora in interiorul sau sunt pastrate enclave istorice avandparticularitati de dezvoltare politica sociala economica si juridica. &ntre autoritatea centrala

si particularitatile locale se pastreaza un ecilibru care asigura functionalitatea conducerii

40 $arles $adoux, op. cit. p. 3C-3C>

38



sociale. &n practica sunt considerate state unitare complexe "uniunea incorporata" siregionalismul".

(niunea incorporata este un stat caracterizat prin unitatea puterii centrale ininteriorul careia exista o diversitate de legislatii, corespunzand unei diversitati de populatiisi teritorii "incorporate" statului. &n aceasta situatie exista un singur parlament dar acesta

voteaza legi deosebite pentru populatii distincte si regiuni distincte. Astfel Regatul (nit al arii 7ritanii si &rlandei de Nord este un stat unitar *o uniuneincorporata+ care in regimul legislativ nu este uniform pentru toate regiunile *Anglia, 1ara6alilor, )cotia, &rlanda de Nord+. La baza formarii uniunilor incorporate se afla factoriiistorici. &n cazul arii 7ritanii,cucerirea de teritorii si incorporarea lor de catre $oroana)tatului englez nu a eliminat particularitatile populatiilor cucerite *1ara 6alilor in 35>,)cotia 3C, &rlanda 34CC-3=<3+.

Dupa prabusirea sistemului colonial, unele teritorii au ramas sub autoritateametropolei. )tatul francez de pilda, incorporeaza unele teritorii sau departamente situate"peste mari". Astfel, potrivit art. ? din $onstitutia ;rantei, teritoriile de pestre mari aleRepublicii au o organizare particulara, corespunzatoare propriilor interese in ansamblul

intereselor Republicii. Aceasta organizare este definita si modificata prin lege dupaconsultarea adunarilor teritoriale interesate.

Regionalismul exprima o situatie geografica, politica, administrativa, lingvistica,spirituala cu radacini istorice in dezvoltarea unui stat unitar datorita careia aceastaopteaza pentru impletirea atributelor suverane ale conducerii centralizate cu atribuireaunei autonomii de regula, larga, unor colectivitati regionale?3. Adeptii regionalismului auinvocat incapacitatea structurilor politico-administrative centrale de a oferi solutii viabile sieficiente cererii unor forte sociale de participare la guvernare, lipsa vointei politice aautoritatilor centrale de a raspunde necesitatii de redistribuire a puterii in favoareaunitatilor administrative locale?<. Adversarii regionalismului au sustinut ca acesta amenintainsasi unitatea statului si ca este un factor de dezmembrare a acestuia.

2ractica a demonstrat ca regionalismul fara realismul politic al factorilor deguvernare risca sa ridice probleme nu si sa le rezolve.

Regionalismul presupune impletirea in acelasi cadru geografic, a unor interesegenerale cu particularitatile etnice lingvistice, traditii si interese locale care pot fi insa simultietnice.

Regionalismul devine politic, atunci cand competentele regiunii depasesc pe celeale unei simple circumscriptii administrative care beneficiaza de autonomie locala,respectiv intr-un cadru constitutional detiine puterea de a se autoguverna.

9ste adevarat ca regionalismul politic poate tinde spre federalism. &n ;ranta si &talias-a considerat ca regionalismul incurajeaza fortele centrifuge interesate in independenta

regiunilor sau federalizarea statului. 2otrivit lui $arles $adoux, Regionalismul politicpresupune atat autonomie administrativa cat si autonomie politica, exceptand autonomialegislativa judecatoreasca si militara.

(nele state au introdus in legislatia lor regionalismul politic- &talia prin $onstitutia din anul 3=?, a statuat regionalismul politic pentru )icilia

care are propriile institutii de guvernare, dar care functioneaza conform $onstitutiei &taliei.- &n 7elgia exista asa-zisul "regionalism variabil" respectiv din punct de vedere

teritorial "regiunea allaria, regiunea flamanda si regiunea 7ruxelles"/ din punct devedere lingvistic sunt patru regiuni de limba franceza/ de limba germana/ bilingva si delimba neerlandeza/ din punct de vedere cultural exista trei regiuni franceza, germana sineerlandeza. 1oate cele trei categorii de regionalism politic, lingvistic si cultural sunt

41 2aul Negulescu. 1ratat de drept administrativ, :ol. &, 7ucuresti, 3=5?, p. >33->3<42 Romaniei, stat unitar national unitar, i s-a impus un gen de regionalism consfintit in $onstitutia din 3=<,care a durat pana in anul 3=>4

39



prevazute in $onstitutie, limitele geografice intre ele neputand sa fie modificate decatprintr-o lege adoptata cu o majoritate speciala?5.

7. Statul co($u%

)tatul compus este un stat constituit din mai multe state. Acesta este de regula oforma artificiala, rezultata din conjuncturi politico-militare, care imbraca forma statuluifederal sau a uniunii de state.

)tatul federal este o asociatie de state care decid in mod liber, in virtuteasuveranitatii lor sa creeze organe comune, carora le confera o parte din competentele lor,indeosebi in domeniul militar, al diplomatiei sau financiar.

(niuni de state sunt atunci cand doua sau mai multe state se grupeaza pentru aforma o noua entitate politica distincta si pentru a exercita in comun anumite activitati inspecial in domeniul apararii, finantelor si relatiilor internationale.

&n cadrul uniunii, fiecare stat membru isi pastreaza personalitatea juridica interna si

internationala, dar accepta sa incredinteze unui organ comun responsabilitatea luariideciziilor in domeniile stabilite prin actul juridic *tratatul+ ce consfinteste uniunea.

(niunea de state este de doua feluri uniunea personala si uniunea reala.)tatele constituite intr-o uniune personala au in comun institutia sefului )tatului,

fiecare pastrandu-si parlamentul si guvernul intre care nu se stabilesc raporturi rezultatedin actul de unire. 9xemplu Anglia si Regatul 8anovrei *33?-345+/ 1arile de os siLuxemburgul *343-34=C+/ oldova si 1ara Romaneasca *34<-34><+.

&n uniunea reala, legatura de asociere intre statele componente este mai puternica/uniunea este condusa de acelasi monar, statele componente isi constituie organecomune care exercita in numele uniunii reale, suveranitatea statala in domeniuldiplomatiei, apararii si finantelor.

2entru restul prerogativelor statale, fiecare stat component actioneaza distinct unulfata de celalalt. 9xemplu de uniuni reale (niunea dintre )uedia si Norvegia *343-3=C+/(niunea dintre Austria si (ngaria *34>=-3=34+/ oldova cu 1ara Romaneasca *34><-34>?+.

8. Con2ederatiile de %tate

9ste o asociatie teoretic permanenta de state care urmareste obiective identice,indeosebi in domeniul relatiilor internationale si al apararii si sunt legate prin angajamente

reciproce. Aceasta are unul sau mai multe organe comune care exercita atributii in numeleconfederatiei, insa fiecare stat membru isi pastreaza suveranitatea sa interna, conformcadrului sau constitutional.

De asemenea, suveranitatea externa a fiecarui stat este exercitata in numeleconfederatiei de un organ comun - Adunare, Dieta - care adopta decizii in unanimitate.

2rincipiul unanimitatii, risca sa bloceze functionarea $onfederatiei putand apareao anumita instabilitate. &n plus, dreptul de retragere din federatie, accentueaza si mai multinstabilitatea confederatiei??. (neori confederatiile se destrama sau evolueaza catre unstat federal cum sunt ).(.A. si 9lvetia.

otivele care determina crearea uniunii de state sunt diferite constiinta intereselor

comune/ dorinta de egemonie politica a unui stat/ uniunea pe principii ideologice.43 arcel 2rQlot, ean 7oulouis &nstitutions politi!ues et droit constitutionnel, Dalloz, 2aris, 3=4C, p.<?5-<344 3+ $arles $adoux, op. cit. p. 33?

40



9. Statul 2ederal

)tatul federal este format din mai multe formatiuni statale care beneficiaza deautonomie in materie constitutionala, legislativa si judecatoreasca. &n exterior numai statul

federal are calitata de subiect de drept. Deci, )tatul federal, se prezinta ca o asociere destate care se supun, pe de o parte, unei puteri centrale unice *puterea federala+ si care,pe de alta parte conserva o larga autonomie constitutionala, administrativa si jurisdictionala. &n ).(.A. $onstitutia federala se impune tuturor constitutiilor celor C destate componente. )e apreciaza ca sunt doua modalitati de constituire a federatiilor prinintegrarea mai multor state si constituirea unor noi entitati statale/ prinsepararea unor regiuni ale statului unitar si constituirea impreuna cu teritoriul ramas, aunei federatii. otivele statului federal sunt apararea comuna impotriva unei amenintariexterne/ preocuparea de a asigura *prin integrare+ o ordine sociala interna stabila, dorintade a folosi mai eficient resursele economice, particularitatile geografice etc.

1rasaturile caracteristice ale statului federal sunt

- (nitatea pe plan international/ )tatele membre ale )tatului federal nu auposibilitatea de a se manifesta juridic pe plan international, deosebindu-se de confederatiade state ale carei componente sunt recunoscute pe plan international si in federatie.

- Diversitatea constitutionala si judiciara pe plan intern. ;iecare stat federal are inmod normal propriul sau sistem constitutional, institutii guvernamentale, propria legislatie,sisteme de organizare judecatoreasca. Aceasta varietate genereaza evident ocomplexitate de raporturi juridice dar ea este dovada autonomiei politice recunoscutamembrilor federatiei/

- )upletea raporturilor intre federatie si statele membre, care asigura stabilitatea simentinerea statului federal.

'rganizarea competentelor in statul federal;ederalismul veritabil se bazeaza pe doua principii complementare principiul

autonomiei si principiul participarii2rincipiul autonomiei in statul federal presupune

- autonomie in domeniul legislativ/- autonomie in domeniul economic/- autonomie in domeniul jurisdictional/- autonomie in domeniul administrativ.

1otusi, autonomia in aceste domenii este limitata prin $onstitutia statului federal.De asemenea, anumite atributii ale statelor membre, ciar in interior sunt executate destatul federal respectiv in domeniul securitatii nationale, politiei, serviciilor secrete,

jurisdictional etc.&n caz de conflict intre autoritatile centrale si cele locale, se apeleaza la justitie carele solutioneaza.

)unt folosite de regula trei metode de impartire a competentelor intre statelemembre si )tatul federal astfel

- in $onstitutia )tatului federal sunt prevazute expres competentele exclusiv aleacestuia/

- precizarea numai a competentelor atribuite statelor membre rezultand astfel catoate celelalte atributii sunt conferite in principiu statului federal/

- stabilirea concomitenta prin $onstitutie a sferelor de atributii repartizate exclusivstatului federal cat si cele ale statelor membre.

2rincipiul participarii9ste de esenta statului federal, faptul ca statele membre participa pe baze egale laelaborarea deciziilor aplicabile pe teritoriul statului federal/ este vorba de o egalitate

41



politica si juridica indiferent de intinderea lor, de bogatiile naturale si marimea numaruluipopulatiei. De aici rezulta necesitatea creerii unor organe federale, insarcinate sainfaptuiasca interesele comune, inclusiv o constitutie federala.

&n ultimii ani, evolutia federalismului se caracterizeaza printr-un regres alprincipiului autonomiei, cat si o alterare a principiului participarii, statele federale intarindu-

si puterea fata de statele membre, deci o tendinta de centralizare *6ermania, deexemplu+. $resterea puterii federale prin subventii economice acordate pe plan local,multiplicarea si penetrarea serviciilor publice federale si altele au dus la cresterea rolului)tatului federal in defavoarea statelor membre.

:. *or(a de #uverna(ant

Asa cum am aratat, forma de guvernamant indica modul in care sunt constituite sifunctioneaza organele supreme si este raportata in principiu, la trasaturile definitorii alesefului de stat si la raporturile sale cu puterea legiuitoare. 2otrivit formei de guvernamant,statele se impart in doua categorii republici si monarii.

Republica este acea forma de guvernamant in care organul care indeplinestefunctia de sef al statului este ales, de regula, pentru o anumita perioada.

Republicile pot fi prezidentiale sau parlamentare. &n republicile prezidentiale,presedintele este ales prin vot universal direct si secret/ in republicile parlamentare,presedintele este ales de catre parlament.

Republica semi-prezidentiala se caracterizeaza in principal prin alegerea2resedintelui prin vot universal direct si prin raspundere politica a guvernului fata deparlament.

onaria este acea forma de guvernamant in care organul care indeplinesteatributiile de sef al statului este un monar care ocupa tronul fie prin alocarea pe viata fieprin succesiune ereditara.

onaria poate fi absoluta, adica monarul este singurul organ suprem in stat silimitata sau constitutionala, adica atunci cand alaturi de seful statului sunt si alte organecare exercita puterea - parlamentul, guvernul si primul-ministru.

&n monaria constitutionala prerogativele monarului sunt restranse, iar guvernuleste emanatia parlamentului si detine puteri sporite.

onaria dualista se deosebeste de cea constitutionala prin faptul ca guvernul estenumit de monar si subordonat acestuia. 2uterile monarului sunt insa limitate prinatributiile conferite parlamentului.

TEME pentru referate:- Deosebirea dintre desconcentrare si descentralizare/- Avantajele si dezavantajele aplicarii principiului autonomiei administrative locale/- Deosebirea dintre controlul de legalitate si controlul de oportunitate, precum si intre

controlul ieraric si controlul de tutela administrativa/- Despre legitimitatea puterii de stat/- $omparatie intre autonomia administrativa a autoritatii locale intr-un stat unitar si

autonomia administratiei locale intr-un stat federal.

BIBLIO+RA*IE

42



- &on uraru - Drept $onstitutional si &nstitutii 2olitice, 9d. Actami, 7ucuresti, 3==,p. 3C3/ <4-<=/ 3<=-35

- 1udor Draganu- Drept $onstitutional si &nstitutii 2olitice, 1argu ures, 3==5, p.33?-

3?<- &on Deleanu - Drept $onstitutional si &nstitutii 2olitice, :ol. &, 9d. 9(R'2A N':A,

p.35C-3>3- 2aul Negulescu -1ratat de drept administrativ, 7ucuresti, vol. &, p. >C=->3- $ristian &onescu - Drept $onstitutional si &nstitutii 2olitice, :ol. &, 9d. Lumina Lex,

7ucuresti, 3==, p. 5=-4

R'L(L )& ;(N$1&&L9 )1A1(L(&.;'R9L9 'R6AN&SAR&& 2'L&1&$9AL9

2'2'R(L(&. 2AR1&D9L9 2'L&1&$9.A)'$&A1&& )& 'R6AN&SA1&&)&ND&$AL9.6R(2(R&L9 D9 2R9)&(N9

A. Statul %i intere%ele %ociale #eneraleRolul statului consta, in principiu, in asigurarea, apararea si promovarea prin

mijloacele prevazute in $onstitutie si in celelalte legi a "interesului general" a "interesuluipublic" a binelui comun inclusiv a "interesului individual". Dar, statul este un instrumentspecial si specializat al poporului in primul rand pentru satisfacerea interesului general.Din nefericire intelesul interesului general difera de la un stat la altul, in raport de

caracterul statului si de cat de fidel reprezinta acesta interesul poporului ca detinator alputerii politice. &n principiu, interesul general reprezinta sinteza calitativa a intereselor politice, economice, religioase, etnice sau nationale ale poporului privite in integralitatealor. Dupa . :araru, interesele generale sunt acele trebuinte, care ridicandu-se mai

43



presus de orice consideratii locale sau regionale, sunt absolut comune pentru toti locuitoriiunei tari si pentru toata intinderea teritoriului sau ?. A lovi intr-un stat democrat inseamna alovi in interesul general, insa a lovi intr-un stat abuziv, stat alienat de menirea sa,inseamna a apara interesul general.

3. Criterii de deli(itare a 2unctiilor %tatului&n infaptuirea interesului general, statul trebuie sa asigure ca acelasi gen de

activitate sa se desfasoare in mod repetat si eficient de organisme specializate, potrivitunor norme si metode clare si bine stabilite. Aceste activitati se regrupeaza si sederuleaza in cadrul diferitelor functii alestatului, a caror analiza nu poate fi facuta decatpornindu-se de la doua criterii specifice criteriul material si criteriul formal.

$riteriul material vizeaza continutul si natura activitatii care constituie substantafunctiei statului. Desi este criticat acest criteriu socotim ca prezinta interes.

&n vederea satisfacerii necesitatilor de ordin general se stabilesc anumite scopuri siactivitatile necesare pentru atingerea acestora. $riteriile de eficienta impun grupareaanumitor activitati, sub forma unor functii. Aceste activitati sunt formate din drepturi si

obligatii juridice, care au o anumita specificitate presupun o anumita calificare,caracteristici etc., care necesita o anumita organizare, eficientizare, procedura speciala dereglementare, organe speciale de executare etc.

Astfel, activitatea legislativa presupune un continut si o natura specifica respectiv,activitatea de elaborarea legii dupa anumite reguli de catre legiuitor. (n alt continut si oalta natura o constituie activitatea de organizare a executarii si executarea in concret alegii de catre organele administratiei publice. La fel putem spune si despre activitatea judecatoreasca, al carui specific este solutionarea dupa principii specifice a litigiilor civile,comerciale, administrative de munca, fiscale etc. si aplicarea dispozitiilor penale. 1ot dinpunct de vedere al criteriului material, se pot deosebi activitatile externe ale statului,precum si activitatile economice etc. care au un alt continut si o alta natura.

$riteriul material vizand continutul nu se confunda cu caracterul juridic?>, carepriveste forma, deoarece toata activitatea statala nu poate fi decat juridica.

$riteriul formal, presupune a tine seama de specificul autoritatii care efectueazaactivitatea statala, cat si forma actelor emise de acestea. Acest criteriu tine deci de formadata atat organului care trebuie sa desfasoare activitate, precum si forma pe care trebuiesa o imbrace activitatea statala. )pre exemplu, autoritatea care elaboreaza legea, trebuiesa fie cea mai reprezentativa pentru popor, membrii acesteia sa fie alesii poporului,autoritate care trebuie sa functioneze dupa anumite reguli, incat sa exprime vointapoporului in actele pe care le emite respectiv, legile. De asemenea, pentru ca vointapoporului sa devina general obligatorie, trebuie sa se exprime in anumite forme si dupa

anumite proceduri, specifice numai legii, care este o regula de maxima generalitate,obligatorie pentru toti, garantata si asigurata prin forta de constrangere a )tatului. $aatare, intr-un stat pentru cunoasterea vointei poporului, asigurarea manifestarii siinstitutionalizarea acesteia, se foloseste un anumit gen de activitati specifice ce tin deinstitutionalizarea 2arlamentului-organul legiuitor-si activitatea legislativa a acestuia. &nacest sens, putem spune ca activitatea legislativa este o functie a statului. Dar simplaexistenta a legilor, fara organizarea executarii acestora, nu duce la realizarea interesuluigeneral si individual conform menirii statului. $a urmare, sunt necesare organespecializate, precum si activitati specifice bine reglementate si delimitate pentruorganizarea executarii si excutarea in concret a legii. Acestea sunt autoritatile

45 . :araru. 1ratat de drept administrativ roman. 7ucuresti, 9ditura Librariei )ocec, 3=<4, p.5CC46)punem ca o activitate are caracter juridic, atunci cand aceasta se desfasoara dupa acele norme *juridice+a caror respectare este asigurata si garantata prin forta de constrangere a statului.

44



administrative, iar activitatea acestora se ceama activitate administrativa, ceea ceconstituie functia administrativa.

Astfel si din punct de vedere al criteriului formal activitatea statului poate fi impartitape functii ale statului. 2entru aceste functii ale statului se concep si se organizeazaanumite autoritati dupa principii si regului specifice autoritatea legislativa, autoritati ale

administratiei publice, autoritati judecatoresti, autoritati centrale autonome etc. Deasemenea, forma pe care trebuie sa o imbrace activitatea statului difera, dupa importanta,puterea activitatii respective, precum si regulile care o guverneaza. 9xemplu legea esteun act al activitatii statale, cu anumite caracteristice se elaboreaza numai de 2arlament,trebuie sa exprime vointa poporului, este general obligatorie, iar respectarea acesteia seasigura prin forta de constrangere, de asemenea, poate fi abrogata sau modificata, numaide autoritatea legiuitoare si poate fi declarata ca neconstitutionala numai de $urtea$onstitutionala. 2e de alta parte, un act administrativ normativ, se emite numai deautoritatile administrative prevazute de lege *2resedinte, 6uvern, ministru, $onsiliuudetean, primar etc.+/ acesta poate fi revocat, modificat sau abrogat de autoritateaemitenta, autoritatea ieraric superioara a acesteia, precum si prin lege. (n act al

autoritatii administrative, daca este ilegal poate fi anulat si de instanta de judecata.&n general prin functie a statului se intelege un complex de drepturi si obligatii

*atributii+ avand o natura comuna stabilita de lege si realizate de o autoritate statalaspecializata potrivit unei anumite competente.0. Cla%i2icarea 2unctiilor %tatului

Dupa unii autori, statul ar avea trei functii, respectiv a+ functia legislativa/ b+functia executiva sau administrativa si c+ functia jurisdictionala ?. Dupa alti autori, statul ar avea patru functii legislativa/ executiva sau guvernamentala/ administrativa si judecatoreasca?4.

)epararea functiei executive in doua functii este in principal motivata demodernizarea si tenicizarea functiei pur administrative, ceea ce justifica pe deplincalificarea acesteia ca o functie propriu-zisa. &mportanta deciziilor cu caracter administrativ in viata cotidiana, diversificarea tenicilor administrative si constatarile"stiintei administratiei" intaresc acest punct de vedere. &ntr-o asemenea conceptie,administratia *functia administrativa+ ar reveni guvernului, iar functia executiva ar revenisefului statului, iar in unele situatii primului-ministru. De observat ca o lege votata de2arlament nu poate intra in vigoare potrivit $onstitutiei Romaniei, daca nu estepromulgata de 2resedinte - seful statului prin decret prezidential. 2rin decretul depromulgare al unei legi se

- investeste legea respectiva cu putere executorie- se dispune tuturor autoritatilor cu atributii in cauza sa treaca imediat la executara

legii.2rin publicarea legii si a decretului de promulgare- -legea intra in vigoare, adica devine obligatorie de respectat pentru toti/- -autoritatile competente sunt obligate sa organizeze executarea legii in cauza si sa

o execute in mod concret?=.a+ ;unctia legislativa, consta in adoptarea de c atre 2arlament a unor reguli conformvointei poporului - obligatorii pe teritoriul statului si pentru orice persoana fizica, juridicainclusiv autoritatile publice si )tatul.

47 $arles Debbasc si altii, op. cit. p. <?-<48 $arles Debbasc si altii, op. cit. p. 449 Atunci cand legiuitorul apreciaza ca pentru cunoasterea legii, organizarea executarii acesteia este

necesara o perioada de timp de la publicare, atunci stabileste in mod expres un termen rezonabil, de candincepe sa intre in vigoare. De exemplu, 'rdonanta nr. 5B3=== privind introducerea impozitului pe venitulglobal, desi a fost publicata in onitorul 'ficial la 53.C4.3=== intra in vigoare la C3.C3.<CCC, fiind timp pentruprocurarea logisticii, cunoasterea legii de catre populatie si in special de cei care au obligatii in acest sens.

45



Asa cum am aratat, la un curs anterior, exista o ierarie a legilor, in raport deputerea reprezentativa a autoritatii care o adopta. $onstitutia se adopta de Adunarea$onstituanta si se aproba prin referendum popular/ legea organica se aproba demajoritatea calificata a 2arlamentului, iar legea ordinara de catre majoritatea simpla a2arlamentului.

Legea reglementeaza situatii generale, impersonale si rareori doar un singur caz,cum ar fi Legea privind expropierea unui teren pentru cauza de utilitate publica sau Legeaprivind ratificarea unei conventii ori tratat.

;unctia legislativa exercitata de un organism specializat in mod exclusiv, a ridicatinca de la bun inceput *avem in vedere indeosebi )ecolul al M:&&&-lea cand s-a conturatnecesitatea codificarii cutumei constitutionale+ problema evitarii egemoniei corpuluilegiuitor asupra celorlalte organisme de guvernare si ciar a natiunii. (n 2arlamentomnipotent, neconstrans, de o alta putere ar fi putut devenii discretionar, inlocuind tiraniamonarului absolut cu propria tiranie. &n conditiile in care 2arlamentul isi revendicaputerea de la popor, acesta fiind suveran ar fi fost foarte usor ca forul legislativ sa fipretins o pozitie dominanta in raport cu celelalte institutii de guvernare. ' asemenea

posibilitate ar fi rasturnat insasi scopul fundamental al 2arlamentului ca institutiereprezentativa a intereselor poporului inlaturarea absolutismului monaric.

&n acest sens, principiul separatiei puterilor, al egalitatii, cooperarii si controluluireciproc, reglementeaza in mod corespunzator aceasta problema, asa cum am aratat incapitolul anterior, cand am tratat acest principiu.

&n principiu functia legislativa este exercitata numai de 2arlament. &n modexceptional este admis ca in anumite limite in timp, spatiu si domeniu, 6uvernul sa fieabilitat de 2arlament sa desfasoare o activitate legislativa prin institutiile juridice ale'rdonantei de urgenta sau al 'rdonantei ordinare. Aceasta posibilitate este reglementataexpres in $onstitutia Romaniei in art. 33?. Activitatea legislativa a 6uvernului este deexceptie, provizorie, pe problema sau cazul in care a fost abilitat de 2arlament astfel

- pe timpul vacantei parlamentare 6uvernul este abilitat sa emita 'rdonante indomenii si probleme limitativ prevazute in legea de abilitare data de 2arlament/

- in caz de urgentaC, 6uvernul emite 'rdonante de urgenta oricand si in oricedomeniu cu exceptia celui rezervat $onstituantei/

- aceste ordonante ale 6uvernului produc efecte juridice numai pana in momentulaprobarii sau respingerii de 2arlament.

b+ ;unctia executiva Asa cum s-a subliniat in doctrina 6uvernul detine o "putere de reglementare"3 care

consta in puterea acestuia de a- emite acte normative date in executarea legilor/-

emite acte normative care reglementeaza relatiile sociale din domeniile care nusunt rezervate legiuitorului si intr-un mod care sa nu contravina legii.;unctia executiva, consta in activitatea speciala de asigurare si organizare a

executarii legilor si de asemenea, in adoptarea actelor necesare pentru activitatea deguvernare si administrare pe plan central si local. De exemplu problema restituiriilocuintelor este reglementata prin Legea nr. 33<B3==>, prin care se prevad cazurile derestituire si principiile care guverneaza concret aceasta activitate, insa modul concret derestituire, respectiv procedura, de organizare si functionare a comisiilor judetene, precumsi activitatea acestora este stabilita prin norme metodologice aprobate prin otarare de6uvern. Normele de aplicare a legilor sunt date de regula de 6uvern, iar in alte cazuri si

50 )pre exemplu, in cazul 'rdonantei de (rgenta prin care s-a reglementat starea de asediu, data inconditiile miscarii greviste din :alea iului.51 2uterea reglementara a 6uvernului se refera numai la actele administrative emise de 6uvern respectivotarari, regulamente, nu si la 'rdonante.

46



de alte autoritati ale administratiei publice, cand sunt abilitate prin lege. 9ste cazul 7anciiNationale a Romaniei, care emite norme in aplicarea unor legi, asa cum sunt Normele nr.B3==? date in aplicarea Legii nr. =B3=5?. Actele emise in realizarea functiei executivesunt extrem de diverese *administratia generala a tarii/ diplomatie, gestiune financiara,adica acte de organizare a executarii si executarea in concret a legii+.

1oate aceste acte administrative sunt subordonate legii si $onstitutiei, incepand cuotararea de 6uvern si ordinele, instructiunile, normele metodologice ale ministerelor siterminand cu decizia primarului comunal sau procesul verbal de contraventie intocmite deagentul de politie. Actele executive sunt fie individuale fie normative. &n sistemul$onstitutional francez, exista o ierarie a actelor administrative numite si regulamente,astfel decrete/ otarari ministeriale/ diferite alte otarari, decizii si rezolutii.c+ ;unctia jurisdictionala<

(n stat de drept este de neconceput fara functia jurisdictionala. Lipsa justitieiveritabile insemnand arbitrariu si nedreptate5. Daca o viata sociala normala trebuie sa sedesfasoare potrivit $onstitutiei si legilor in vigoare, in mod firesc trebuie sa existe o functiesi respectiv un sistem de autoritati care atunci cand legile sunt incalcate sa restabileasca

situatia de fapt si de drept si sa aplice dupa caz corectiile necesare. Aceasta functie jurisdictionala a statului este incredintata unor autoritati independente si impartiale,respectiv instantele $onstitutionale si instantele judecatoresti. Actul de justitie poate fiinfaptuit in bune conditiuni numai de al treilea care este neutru, impartial, neimplicat invreun fel in cauza. $aci nimeni nu trebuie sa-si faca dreptate singur pentru ca atunci ar avea dreptate numai cei mai puternici. De aceea, dreptatea trebuie impartita de autoritatineutre, specializate, in mod egal pentru cei slabi cat si pentru cei puternici.

$onceputa astfel, ca o functie realizata independent si impartial, justitia s-a impusca o idee si realitate in care oamenii cred si trebuie sa creada ca ii poate apara atuncicand drepturile si interesele legitime sunt incalcate, ca similarul dreptatii triumfatoare ?.;iat justitia pereat mundus *justitia sa-si urmeze cursul ei ciar daca lumea ar fi sa piara+este dictonul preferat in legatura cu justitia. )emnificatia acestui dicton este aceea caprecum vesnica dreptate a Dumnezeirii e neclintita in fermitatea ei, dezvaluindu-se inorice conditii, ciar ale prabusirii intregii lumi, tot asa judecatorul care se ocupa de unanume caz trebuie sa-l duca la bun sfarsit si sa-l rezolve dupa cum il indeamna stiinta siconstiinta ciar daca intre timp ar venii sfarsitul lumii cu toate grozaviile sale.

;ac obiectul jurisdictiilor litigiile dintre persoane fizice, dintre acestea si persoanele juridice civile sau de drept public, ori dintre acestea si autoritatile publice. )olutionarealitigiilor se face in cadrul unui proces, dupa anumite reguli prin acte numite otarari judecatoresti. udecatorul care infaptuieste justitia ceruta, trebuie sa afle adevarul inprocesul respectiv, pentru a identifica exact incalcarea legii, victimele, cauzalitatea,

raspunderea si responsabilii. 2entru ca justitia sa-si poata infaptuit misiunea, ea cunoasteo anumita organizare si anumite principii. 'rganizarea justitiei se face pe grade de jurisdictie care presupune controlul pentru a evita eroarea. Aceste grade de jurisdictiepermit o evaluare a judecatii in fond dar si in apel si recurs, ca posibilitate de indreptare aerorilor, de reevaluare a sentintelor in raport cu probele in cauza.

&n doctrina constitutionala s-a exprimat si opinia ca cele trei functii ale statului ar fia+ functia de exercitare a suveranitatii atat pe plan intern *de exemplu stabilirea

ordinii juridice si apararea ei prin folosirea fortei publice+, cat si pe plan extern *stabilirealiniilor generale ale politicii externe, colaborarea internationala cu alte )tate/ participareala organisme internationale, apararea teritoriului national+.

52 $onceptul de "jurisdictional" include notiunea de judiciar pe langa alte jurisdictii astfel putem vorbii de jurisdictii civile,penale, comerciale, administrative, constitutionale, de drept al muncii etc.53 &. uraru, op. cit. p. ?454 &. uraru, op. cit. p. ?=

47



b+ functia de orientare generala a dezvoltarii societatii/c+ functia de promovare a progresului.' alta analiza tipologica a functiilor statului in doctrina constitutionala

contemporana distinge trei categorii de functiia+ functii politice mentinerea ordinii sociale interne si apararea teritoriului national,

alte interventii ale statululi fiind excluse/ asigurarea programului economico-socialb+ functii juridice legislativa, executiva si jurisdictionala/c+ functii sociologice constrangerea sociala/ activitatea de convingere a cetatenilor

in legatura cu compatibilitatea intre interesele generale si cele personale s.a.)e mai poate vorbi de atributiile esentiale ale statului care sunt de fapt monopoluri

monopolul apararii si al constrangerii sociale *armata si politia+/ mentinerea cadrului juridic/ conducerea relatiilor internationale si emiterea monedei nationale.

B. *or(ele or#ani'arii $olitice a $o$orului-partidele politice/ asociatiile si organizatiile sindicale/grupurile de presiune

3. Partidele $olitice-")tatul exprima colectivitatea in timp ce partidele politice exprima ideologiile si

interesele grupurilor sociale care coexista in cadrul natiunii".

2rocesul aparitiei partidelor politice trebuie privit in stransa corelatie cu aparitia sidezvoltarea parlamen-tarismului, deci cu ideea de reprezentare in viata publica.

2artidele politice isi au sorgintea inca din anticitate, insa, acestea se impun inviata politica, odata cu aparitia parlamentarismului, cand burgezia, vazand in acesteainstrumente de lupta impotriva feudalismului si a absolutismului monaric, ca si impotrivapretentiilor nobilimii le-a promovat pentru a-si intari dominatia.

"$onstientizand functia sociala a partidelor, burgezia si-a imbracat interesele siaspiratiile de clasa intr-o aina ideologica si a faurit programe revolutionare pentru a leimpune prin formele luptei parlamentare>

2artidele moderne s-au nascut in paralel cu dezvoltarea parlamentelor moderne,de fapt, au rezultat dinlauntrul acestora, ca fractiuni sau aripi, constituind noi forme decontrol asupra guvernantilor si o legatura activa dintre guvernati si guvernanti. 2artidelepolitice in lupta pentru putere, contribuie la realizarea puterii politice a poporului si in moddeosebit a controlului acestuia asupra puterii statale. Aceasta depinde de gradul decultura si maturitate politica a poporului, care are un rol deosebit in prevenirea sireducerea manipularii maselor. $astigarea electoratului precede castigarea puterii statalede catre un partid, putere care normal ar trebui sa se exercite conform vointei siintereselor puterii politice a poporului.

2artidele politice active se manifesta ca forte politice, iar atunci cand sunt siparlamentare, participa si influenteaza actele 2arlamentului. &n acest sens actioneaza inprimul rand partidele politice care reprezentand majoritatea parlamentara, urmarescelaborarea legilor in conformitate cu programele lor politice, putandu-se astfel realiza caforte politice. 2e de alta parte, partidele politice din opozitia parlamentara participa laactele 2arlamentului in dublu sens, ceea ce implica o responsabilitate politica, astfel

- partidele din opozitia parlamentara daca sunt active, urmaresc interesele generale,vor avea o puternica sustinere de masa si astfel in 2arlament vor impiedicapartidele de la putere sa se indeparteze de "promisiunile electorale" cu care aucastigat alegerile, precum si sa "greseasca" mai putin/

55 Dimitri 6eorges Lavraff. Les partis polit!ues en Afri!ue Noire. 2ress (niversitaires de ;rance. 2aris, 3=C,p.3C356 $ristian &onescu, op. cit. p. 533

48



- inactivitatea partidelor din opozitia parlamentara, poate favoriza, abuzul de putereal majoritatii parlamentare, in sensul devierii acesteia de la programul electoral cucare a castigat puterea statala, si deci, de la interesele generale si conducereastatului pentru realizarea intereselor de grup ale membrilor partidelor respective.(nii autori includ in conceptul de forte politice si alte organizatii

nonguvernamentale, cum sunt sindicatele, organizatii ale minoritatilor etnice, asociatiilereligioase, comitetele cetatenesti, ligile culturale etc..$redem ca ar fi mai corect sa socotim ca forte politice sunt numai partidele

parlamentare, partide care indiferent daca sunt la putere sau in opozitie, au o serie dedrepturi recunoscute in $onstitutie si legile date in baza acesteia, prin care participa maimult sau mai putin la exercitarea puterii legislative. *art. 4, 5, >3 si altele din $onstitutie+.$a atare, partidele politice neparlamentare desi fac politica, socotim ca nu pot ficonsiderate ca adevarate forte politice.

De asemenea, credem ca sindicatele nu pot fi considerate forte politice, ele fiindconstituite nu pentru a face politica, ci pentru a apara drepturile si promovarea intereselor profesionale, economice si sociale ale salariatilor *art. = din $onstitutie+. ;olosirea

mijloacelor legale sindicale pentru scopuri politice, apare ca un abuz de putere, carecreaza disfunctionalitati in viata politica, statala, economica si sociala.

Aceasta nu inseamna ca celelalte organizatii nonguvernamentale *partidele politiceneparlamentare, sindicatele, asociatiile religioase, culturale etc.+ nu au libertate deexprimare si respectiv de a critica politica si puterea de stat. &nsa, de la a critica si pana laa pretinde pe alte cai decat cele legale, masuri in structura organelor statului *scimbareaguvernului, a presedintelui, a unui ministru etc.+ este distanta mare. 9ste adevarat ca acere scimbarea unor functionari publici, nu poate fi interzisa, dar o astfel de cerere nupoate fi obligatorie, deci, producatoare de efecte juridice.

2otrivit lui 9dmund 7ure, ganditor englez, un partid politic este "un corp deoameni animati de un principiu particular, asupra caruia sunt de acord pentru a promovaprin efortul lor, interesul national"4. Aceata definitie este discutabila, avand in vedereraportul dintre interesele membrilor de partid si interesul national, care difera de la unpartid la altul. Dupa Dimitrie 6usti "partidul politic este o asociatie libera de cetateni uniti inmod permanent prin interese si idei comune, de caracter general, asociatie ce urmareste,in plina lumina publica, a ajunge la puterea de a guverna pentru realizarea unui ideal eticsocial".=

Dupa prof. &. uraru partidele politice sunt formatiuni mai mult sau mai putindurabile care sunt constituite si functioneaza in scopul de a cuceri sau conserva puterea,pe baza unui program ideologic si urmand o strategie elaborata.>C

2rin urmare, trasaturile partidelor politice sunt

a+ formatiuni constituite ca o organizatie a unor adepti *membri+ structurata pecriterii teritoriale si ierarice, care functioneaza pe baza unor norme proprii si urmaresteobiective programatice/

b+ formatiuni constituite ca structuri politice durabile/ prin caracterul de "organizatiestabila sau durabila" partidul se distinge de simpla clientela, fractiune, clica, camarila, caredispar impreuna cu fondatorii sau animatorii lor. Dorinta de a prelua si de a exercitaputerea delimiteaza partidul de grupul de presiune si de alte organisme sociale, precumsindicatele, organizatiile de tineret.>3

57 $ristian &onescu, op. cit., p. 53<58 iai . 2etrescu. 2artide, clase, notiuni. 9ditura politica, 7ucuresti, 3=, p. <>59 Dimitrie 6usti. 2artidul politic in Doctrinele partidelor politice. &nstitutul )ocial Roman. $ultura Nationala,

7ucuresti, 3=<<, p. ?60 &. uraru. op. cit. vol. &, p. <C461 9. 7ure, 1oigts on te $ause of te 2resent Discontent. 3C. &. p. 5C, citat de &. uraru in op. cit. p.<C

49



c+ 'rganizatia are un program ideologic rezultat din totalizarea aspiratiilor latente, aopiniilor individuale difuze si deseori contradictorii, reflectand deci sinteza calitativa atuturor acestora.

d+ 2artidul - in majoritatea covarsitoare a cazurilor - isi propune cucerirea sauconservarea puterii sau cel putin influentarea intr-un anumit sens a puterii.

e+ 2artidul isi organizeaza si mobilizeaza mijloacele intr-o ofensiva al carei obiectivprimordial ramane, de regula, victoria in alegeri si numai rareori scimbarea regimuluipolitic><

&ntr-o acceptiune larga, un partid politic reprezinta o grupare sau o asociatiepermanenta de indivizi uniti in mod liber intre ei prin afinitati ideologice si convingeripolitice comune, creata la nivel teritorial pe baza unor principii stricte de organizare sidisciplina, al carui scop, inscris intr-un program sau statut, consta in promovarea siinfaptuirea in competitie electorala si parlamentara cu alte partide, a unei anumitedoctrine sau conceptii politice privind dezvoltarea si conducerea unei societati date.>5

:orbind despre partidele politice, Lucretiu 2atrascanu arata " (n partid fiindo grupare de oameni care apara anumite interese de clasa si lupta pentru puterea

politica, elementul determinant pentru structura lui este natura intereselor pe care lereprezinta si pentru satisfacerea carora isi desfasoara intreaga-i activitate. &nteresele declasa, prin continutul lor, determina totodata, aderenta sau lipsa de aderenta a unuiorganism politic fata de regimul social sau politic inlauntru caruia lucreaza, dupa cum, totasemenea, interesele ii fixeaza obiectivele pe care le urmareste si otarasc mijloacele decare intelege sa se foloseasca in atingerea lor in raport cu normele de drept existente." >?

&n doctrina se arata ca limitarea partidelor la interesele de clasa este discutabila. &nprezent, partidele politice sunt tot mai mult interesate sa atraga membrii si simpatizanti*alegatori+ din toate straturile sociale, uniti prin acelasi ideal satisfacerea unor intereseindividuale ale fiecaruia prin progresul general al societatii/ 2artidele care promit sirealizeaza acest ideal cuceresc, prin suport electoral puterea politica>.

$at priveste rolul social al partidelor politice se considera ca acestea au trei functiia+ functia electorala, prin care partidele politice isi propun candidatii la functiile

eligibile, in organisme reprezentative la nivelul central si local si recruteaza prinprogramele lor electorale aderenti/

b+ functia de formare a constiintei civice prin sensibilizarea cetateanului cuproblemele societatii/ cresterea raspunderii civice, atat a celui care alege cat si a celuicare este ales sau numit pe functia publica/

c+ de a asigura un raport activ intre guvernanti si guvernati, prin intermediulparlamentarilor si ministrilor care fac parte dintr-un partid/ astfel, acestia isi exercitaatributiile conform legii dar si in spiritul programelor politice ale partidului din care fac

parte/ aceasta nu inseamna sa se incalce legea in favoarea politicii partidului, ci in modlegal sa promoveze initiative legislative *guvernul+ si sa voteze legi *parlamentul+ inconcordanta cu strategia partidului lor/

d+ functia de conducere/ partidele tind sa exercite ciar si pe cale mediata putereapolitica, sa-si asume prerogative de conducere/ normal aceasta functie trebuie exercitata,asa cum am aratat, prin intermediul legii elaborate potrivit $onstitutiei.

&n sistemele parlamentare, multe functii publice sunt ocupate de membrii partidelor ajunse la putere, in timp ce in sistemele prezidentiale pot fi numiti ministri, personalitaticare nu apartin partidului victorios.

62 &. uraru, op. cit. vol. &, p. 3<463 $ristian &onescu, op. cit., p. 53564 Lucretiu 2atrascanu. 2robleme de baza ale Romaniei. 9ditura )ocec, 7ucuresti, 3=??, p. <?65 $ristian &onescu, op. cit. p. 53>

50



La unele partide s-a constatat practica clientelismului politic, in baza careia cei careau "ajutat" in alegeri sunt numiti pe functii publice, desi nu au competenta necesara>>, cumsunt

- infiintarea functiilor publice ca recompensa pentru anumite persoane si nu caurmare a necesitatilor impuse de interesele generale/

- desfiintarea unor functii publice pentru a scoate din sistem persoanele "incomode"si infiintarea altor functii in raport de pretentiile clientelei politice

- incalcarea sub diferite forme a principiului stabilitatii functionarului public, prin rotire,mutare, transfer, "promovare" pentru a face loc clientelei politice."$lientii" nu fac decat sa prolifereze coruptia politica, incompetenta in exercitarea

functiilor primite, dezorganizarea serviciilor publice, prin infiintarea unor functii dupainteresele clientilor si nu dupa cele generale, nationale sau locale. Acest sistem alclientelismului politic este favorizat de o defectuoasa reglementare a stabilitatiifunctionarului public si in mod deosebit a responsabilitatii acestuia. 2. AlexandrescuRoman, arata ca, un functionar bine pregatit inlocuieste cinci functionari nepregatiti.>

Avand in vedere raportul dintre partide si societate, putem vorbi de

monopartidismul, bipartidismul si multipartidismul.3. onopartidismul>4 se caracterizeaza prin existenta unui singur partid, carefavorizeaza toate celelalte forte politice si sociale sau ciar le incorporeaza, specificregimurilor monolitice, totalitare si care de regula, personifica puterea, o individualizeaza.$a premise justificative sunt invocate cerinta integrarii nationale, transformarea uniculuipartid intr-un "creuzet al natiunii", in "centrul vital al intregii societati"/ cerinta mobilizariienergiilor pentru modernizarea economica si sociala/ realizarea omogenizarii sociale a"poporului unic" etc. Acest sistem prezinta avantajul de a asigura stabilitateaguvernamentala, avand insa multe dezavantaje, in afara monotoniei politice si a platitudiniisufragiului sistem politic predispus la imobilism/ ecipa executiva guvernand faraconcurenta, nu va fi stimulata initiativa, preocuparea pentru progres etc./ partidele deopozitie ajung sa fie simple grupuri de interese/ opozitia extraparlamentara se indreaptaimpotriva partidului, cu care ea insasi se confunda, exprimandu-se cel mai adesea cafractiune.<. 7ipartidismul poate fi "numeric - in sensul ca exista numai doua partide - sau"calitativ"- adica predomina numai doua partide. 9fectul acestui sistem este alternanta laputere. 7ipartidismul poate fi "rigid" *sistemul britanic+, cand seful guvernului - adica liderul

66 )-a incercat si se incearca sa se justifice practicile clientelare prin aceea ca "trebuie sa existe o continua

unitate de vederi si de actiune intre guvern si functionar, intre ministru si secretarul sau general, intreministru si prefecti etc., unitate ceruta de insasi mersul afacerilor publice, caci la ce rezultat s-ar puteaajunge daca ministru ar comanda intr-un fel, iar functionarul inferior din cauza deosebirilor de vederi si maiales de vederi politice ar executa in alt fel". &ntr-o asemenea situatie, se pretinde ca autoritatea superioaraare neaparata nevoie sa poata revoca pe functionar fara sa fie incatusata de nici o raspundere. Distinsulprof. An. 1eodorescu a combatut aceasta teza afirmand ca, "cerintele unui sistem modern de administratie,impun ca preocuparile politice sa fie scoase cat mai mult din exercitiul autoritatii administrative. Neajunsulnascut din lipsa de unitate de vederi si de actiune dintre autoritatea superioara si functionarii inferiori, incazul cand acestia nu ar fi revocabili, este fictiv caci daca ordinele date sunt legale, atunci cea dintai are laindemana mijloacele de constrangere prevazute de lege impotriva functionarului sau daca ele suntnelegale, atunci refuzul de a le executa, al functionarului inferior este perfect legal." An. 1eodorescu citat de:. Dabu in "1eza de doctorat", 7ucuresti, 3==4, p. 33?67 2. Alexandrescu-Roman. Rostul scolilor de pregatire a functionarilor publici, in Revista de Drept 2ublic,

3=5, M&&, p. 55>68 De regula regimurile politice caracterizate prin monopartidism degenereaza in regimuri totalitare. )unt siexceptii cum ar fi 2artidul Republican al 2oporului fondat de Temal Atatur care a functionat ca partid unic in1urcia intre 3=<5-3=?> si care nu a devenit totalitar nici prin ideologie si nici prin structura.

51



partidului majoritar - este sigur de fidelitatea membrilor sai>= sau "suplu" *sistemulamerican+, cand cele doua partide nu impun celor alesi nici o disciplina de vot.

De asemena, el poate fi "perfect" cand exista numai doua partide *ceea ce este osimpla ipoteza de scoala+, si "imperfect" cand, pe langa cele "doua mari", exista si altepartide mai mici".C

&n fine, poate fi un bipartidism "ecilibrat", cand alternanta la putere se produce cuo oarecare regularitate, sau "dominant" cand, treptat dar ireversibil se aluneca spre unpartid unic.5. ultipartidismul, adica situatia in care exista mai mult de doua partide, repezintaindiscutabil regula, dar cu o amploare variabila/ de exemplu, un numar mare de partideera in Austria, inainte de 3=3?, doar numai ? in )candinavia si 5 in 7elgia etc.

&n Romania dupa 3=4= s-au inregistrat peste <CC de partide sau alte formatiunipolitice.

De regula, un numar mare de partide politice poate duce la dezorientareaelectoratului, pulverizarea lui, minimalizarea temelor majore, diletantism, risipa financiarasi altele.

?. 6rupurile de interese *pressure groups+ sau grupurile de presiune sunt considerateca fiind "cea de a treia camera" sau "guvernul invizibil", incat desi ele nu-si propun sacucereasca puterea, totusi, o pot influenta in fapt prin pressing-ul desfasurat asupra ei, ininteresul membrilor lor. Aceste grupuri de presiune, cuprind sfera celorlalte interese, cenu sunt vizate de partidele politice, ceea ce evident nu indreptatesc afirmatiile ca acesteareprezinta "poporul real". Aceste grupuri de presiune nu reprezinta interesele generale,sintagma legata indisolubil de popor.

Nota definitorie a tuturor acestor organisme este sa exercite prin mijloacele care lestau la dispozitie *presa, literatura, radio, televiziune, manifestari publice etc.+, presiuniasupra factorilor politici, inclusiv influentarea opiniei publice in sensul dorit de acestia.

9xista o paleta foarte larga de organisme avand caracterul unui grup de presiune,cum sunt organismele confesionale, artistice, asociatii feministe, de tineret, grupurieconomice, financiare, profesionale, umanitare, religioase, militare, etnice etc., care inactivitatea lor ar trebui sa foloseasca numai mijloace legale.

9xpresia "lobbK-ol" in limba engleza are semnificatia politica de "culoar alparlamentului" si "influentarea parlamentarilor".

(neori, fenomenul lobbK indica pe oricine care intentioneaza sa influentezedeciziile puterilor *legislative, executive si ale tribunalelor+.

De multe ori lobbK-ul este favorizat de lipsa de demnitate a parlamentarului saufunctionarului public, incompetenta sau de slabiciune la electoratul mediatic, care suntusor influentabili, dand incoerenta in activitatea lor politica. Din nefericire, sunt cazuri cand

lobbK-ul se face plecand de la manipularile mas-media si pana la santaj, blocari dedrumuri publice sau finantari ilegale a unor partide ori demnitari etc.&n Romania, in prezent legislatia este deficitara in decelarea a ceea ce este ilegal si

periculos, in folosirea unor mijloacele ale lobbK-ului.3

69 2lastic si picant se exprima R.7..)cartzenberg"majoritatea parlamentara si guvernamantul sunt insituatia trupelor fata de statul major". R.7.)cartzenberg, )ocilogie politi!ue. 9dition ontcrestien, 2aris,3=3, p.5470 Adeseori, cel de al treilea "strica jocul", impunand aliante pentru asigurarea majoritatii parlamentare, deexemplu in 6ermania, 7elgia. )e ajunge astfel la un sistem para-dualist "deux partis et demis".71 2otrivit art. <=? din $odul penal $arol al &&-lea, comitea "delictul de intimidare a justitiei si se pedepsea cuincisoarea corectionala de la unu la sase luni si interdictia corectionala de la unu la doi ani, acela careparticipa la demonstratii ori manifestatii, in preajma sau in pretoriul instantelor judecatoresti, cu ocazia

cercetarii sau judecarii unui proces , in scopul de a intimida sau inrauri si in orice fel judecat". Acest articoleste abrogat din anul 3=>4. &n prezent au fost cazuri cand asupra unor functionari publici *politisti, procurori, judecatori, ministri etc.+ s-au declansat "in presa atacuri la persoana pentru ai intimida sau ciar inlaturacand acestia in activitatea lor" loveau legal in anumite interese.

52



&n viata politica a unui )tat grupurile de presiune pot juca un rol pozitiv sau negativ . Acesta este si motivul pentru care in unele state s-au adoptat legi referitoare la activitateagrupurilor de presiune. )tatele (nite au adoptat o lege privind lobbK-ismul in anul 3=?>*;ederal Regulation of LobbKing Act+, prin care s-a stabilit obligatia de a se inregistranumele si raportul financiar de celtuieli ale oricui care "solicita, incaseaza sau primeste

bani ori alte bunuri de valoare pentru a fi folositi in principal ca un sprijin in adoptarea sauabrogarea oricarei legi de catre $ongresul )tatelor (nite". ' astfel de reglementare este opiedica in calea coruptiei politice.

Dupa prof. &. Deleanu raporturile dintre grupurile de presiune si partidele politice sepot exprima intr-una din urmatoarele forme

a. 2e fata sau ocult, partidele sunt dependente de grupurile de interese.b. Dimpotriva, grupurile de interese sunt dependente de partide.c. 6rupurile de interese si partidele interpenetreaza.d. 6rupurile de interese si partidele sunt, in principiu independente.e. 9le isi partajeaza rolurile.

. )indicatele, in sens larg, vorbind, pot fi considerate grupuri de interese, dar a caror

activitate, scop si mijloace sunt reglementate in mod expres de lege. )indicatele nutrebuie sa vizeze scopuri politice. Activitatea sindicatelor are un caracter pronuntatprofesional.

2otrivit art. = din $onstitutia Romaniei, sindicatele contribuie la apararea drepturilor si la promovarea intereselor profesionale, economice si sociale ale salariatilor. &n art. al$onstitutiei )paniei, sindicatele si asociatiile patronale "contribuie la apararea sipromovarea intereselor economice si sociale ce se sunt proprii".

;enomenul sindicalismului a fost generat de aspiratia clasei muncitoare de a i serecunoaste si respecta de catre guvernanti, asociatii patronale, drepturi legate deraporturile de munca salarizare, concedii de odina, medicale, pregatire profesionala,protectia muncii, ajutoare de somaj si alte instrumente de protectie sociala, dreptul lagreva, la un program de munca rezonabil, regimul de munca in general, al femeilor,tinerilor si copiilor etc. )indicatele se deosebesc de partidele politice prin aceea ca ele nuvizeaza accesul la putere. Din nefericire, de multe ori sindicatele, nu cunosc si nuutilizeaza mijloacele legale de actiune in solutionarea problemelor lor profesionale, uzandtot mai des de greva, iar uneori de mijloace ilegale, ca blocarea drumurilor etc.

TEME $entru re2erate-- Deosebirea dintre partide politice si grupurile de presiune.- Drepturile )tatului si interesele generale nationale.-

$e confera legitimitate unui partid politic#- Deosebirea dintre interesele generale nationale si interesele unei clase sociale.- $e este lobbK-ul si care sunt mijloacele acestuia#- $e este clientelismul politic#

BIBLIO+RA*IE

3. &oan uraru -Drept $onstitutional si &nstitutii 2olitice, 9ditura Actami, 7ucuresti3==, p.<=-5C, <4-5C?

<. &oan Deleanu -Drept $onstitutional si &nstitutii 2olitice, 1ratat vol. &, 9ditura9uropa 3=>>, p.<C-<3=

5. $ristian &onescu -Drept $onstitutional si &nstitutii 2olitice, :ol. &, 9ditura LuminaLex, 7ucuresti-3==, p. =C-3C? si 5C=-553/

53



?. $onstantin 6.Dissescu-Drept $onstitutional, 9d. )ocec, 7ucuresti, 3=3, p. 3-45

. Anibal 1eodorescu-Notiuni de Drept Administrativ, 7ucuresti 3=3, p. >?-432aul Negulescu -1ratat de drept public, 9ditura $asa )colilor, 7ucuresti, 3C?<, p. 4-=4

R9)2'N)A7&L&1A19A (R&D&$A, 6ARAN1&9 A DR921(R&L'R )& L&79R1A1&L'R

3. Unele con%ideratii #enerale)e stie ca, libertatea fara responsabilitate nu poate exista, dupa cum

responsabilitatea este ineficienta fara raspunderea juridica.2e de alta parte, responsabilitatea si raspunderea juridica sunt inerente existentei

)tatului si Dreptului atat pe plan intern cat si pe plan extern.)tatul in care nu functioneaza institutiile cu responsabilitatii si raspundere este

condamnat la anarie si la pieire, iar garantarea si ocrotirea drepturilor este formala.&n orice $onstitutie, conceptele de garantare, ocrotire, asigurare sunt foarte des

folosite. 2otrivit art. 3< din Declaratia Drepturilor 'mului si $etateanului *34=+"garantarea drepturilor omului si ale cetateanului necesita o forta publica/ aceasta fortaeste deci creata in avantajul tuturor si nu spre folosinta proprie a celor caror ea le esteincredintata". 'r garantarea, ocrotirea, asigurarea ar fi concepte lipsite de continut sieficienta daca aceasta forta publica nu ar actiona in limitele unor alte concepteconstitutionale, respectiv responsabilitate, raspundere si constrangere juridica. De aceea,socotim ca studierea institutiilor responsabilitatii si raspunderii juridice este necesara si demare actualitate.

54



&n lipsa unei teorii generale asupra responsabilitatii, precum si a folosirii ambigue <

a notiunilor de "responsabilitate", "raspundere" si "constrangere", vom face catevaconsideratii, incercand sa lamurim continutul acestor concepte spre a verifica daca auacelasi inteles, iar daca nu, care ar fi semnificatiile si utilitatea fiecareia dintre ele. $elebruldictionar "Larousse" de exemplu, consemneaza pentru termenul de "responsabilitate" mai

multe sensuri "'bligatia de a repara daunele altuia, cauzate de el insusi ori de catre opersoana care depinde de el sau, de un animal ori un lucru aflat in paza sa/ obligatia de asuporta pedeapsa prevazuta pentru infractiunea comisa/ capacitatea de a lua o deciziefara avizul prealabil al autoritatii superioare/ necesitatea pentru un ministru de a-siabandona functia atunci cand parlamentul ii refuza increderea.../ responsabilitateacolectiva5 - faptul de a considera pe toti membri unui grup ca responsabili solidari pentruactul comis de catre unul din membrii grupului" ?. Din aceasta definitie desprindem ideeaca responsabilitatea constituie o obligatie impusa sau recunoscuta de lege, persoaneiprivate sau publice, de a face ori de a da socoteala pentru ea sau pentru altul aflat in grijasa, ceea ce presupune o garantie a responsabilitatii.

1otdeauna, observam ca responsabilitatea are caracter general declarativ, dar

socotim ca, in mod gresit, in aceasta definitie, se arata ca responsabilitatea opereazadupa savarsirea faptului declansator al acesteia, si in baza unei actiuni a celui vatamat.

Acelasi dictionar pentru termenul de "responsabil" consemneaza doua sensuri "celcare trebuie sa raspunda", sa fie garantat pentru propriile sale actiuni sau ale altuia pecare le determina/ persoana care are capacitatea de a lua decizii, dar care trebuie sa deasocoteala unei autoritati superioare sau celor care i-au acordat mandatul . )e observaprin urmare ca responsabilitatea este anterioara raspunderii care este de fapt omaterializare a responsabilitatii in cadrul unei proceduri prevazute de lege.

&n dictionarul enciclopedic roman, termenul de "raspundere" nu figureaza ca atare,fiind semnalat numai intr-una din formele sale particulare "raspunderea materiala aangajatilor", iar termenul de "responsabilitate" este definit ca o "consecinta a nerespectariiunei obligatii care consta in indatorirea de a repara prejudiciul cauzat si cand este cazulde a suporta o sanctiune">. Aceasta definitie, situeaza in mod eronat "responsabilitatea cafiind ulterioara faptului, respectiv ca o consecinta a nerespectarii unei obligatii. Noi credemca aceasta definitie este mai aproape de conceptul de "raspundere" decat de"responsabilitate".

"'bligatia" generica din aceasta definitie - care nu este altceva decatresponsabilitatea - este anterioara faptei, fiind prevazuta mai intai in lege. "De remarcat caprin formularea data, insusi sensul si continutul juridic al termenului, este prezentatincomplet, unilateral, privit numai din perspectiva incalcarii, nu si a respectarii - ciar impuse - a normei juridice/ ca si cum responsabilitatea ar fi un fenomen, care intervine

intotdeauna "post festum", un factor care actioneaza numai pe taramul raului deja infaptuit*consecinta a nerespectarii unei obligatii+ si nu un fenomen care in primul rand vegeazacurent si permanent la respectarea normelor si raporturilor sociale in conditiilefunctionalitatii lor normale"4.

72 "Lipsa de distinctie intre termenii raspundere si responsabilitate pare sa fie un fenomen general, comun nunumai in literatura juridica, ci si in aceea etica, filozofica, sociologica si ciar lingvistica." iai ;lorea,Responsabilitatea actiunii sociale, 9ditura )tiintifica si 9nciclopedica, 7ucuresti - 3=>,pag. <>73 Nouveau petit Larousse, Librairie Larousse, 2aris - 3=3, pag.4C<74 Nouveau petit Larousse, Librairie Larousse, 2aris - 3=3, pag.4C<75 Nouveau petit Larousse, Librairie Larousse, 2aris - 3=3, pag.4C<76 Dictionarul enciclopedic roman, vol. &:, 9ditura politica, 7ucuresti-3=>>, pag. ?4-?=77 &n acelasi sens a se vedea prof. univ. dr. Al. Negoita, Drept administrativ si elemente de stiintaadministratiei 1.(. 7ucuresti-3=43, pag. <>78 iai ;lorea, op. cit. pag. <4

55



2e de alta parte, Dictionarul limbii romane moderne si Dictionarul explicativ al limbiiromane, pun semnul egalitatii intre "responsabilitate" si "raspundere", definind "responsa-bilitatea" ca o obligatie de a efectua un lucru, de a raspunde, de a da socoteala de ceva =,definitie destul de imprecisa4C, dupa cum vom arata in cele ce urmeaza.

2rof. $.6. Dissescu in studiul "2utere si responsabilitate guvernamentala"43

trateaza "responsabilitatea" ca un principiu si o asociaza cu principiul separatiei puterilor,aratand ca "responsabilitatea juridica" este "fixarea, masurarea consecintelor unui act"ipotetic, prin lege.

&n dreptul german, 6. 8ancK si agner, leaga notiunea de raspundere de unsentiment de responsabilitate "aceasta presupune o masura a conduitei cerute de lege,un mod specific de obligare sociala al individului, responsabilitatea devenind in fond ocerinta, care face ca drepturile si obligatiile individului sa fie determinabile si respectivdeterminate in cazuri concrete". *s.n.+

Asa cum arata prof. $.6. Dissescu, in 6recia, libertatea s-a nascut - odata curesponsabilitatea - si in special odata cu raspunderea. 1otusi, principiul responsabilitatii aavut cea mai mare dezvoltare si amploare la Roma, unde functiile publice erau anuale.

9liberarea din functie dupa un an ca urmare a nerealegerii este considerata de $.6.Dissescu ca o forma de "responsabilitate" a functionarului statal. Aceasta ultima opinie,reprezinta interes deosebit la noi, mai ales in prezent, deoarece in reglementarea actualaa autonomiei locale, primarii4< au o responsabilitate atenuata si astfel prevenirea,indreptarea greselilor, abuzurilor sau raspunderea pentru acestea este greu de realizat,atata timp cat eventuala nerealegere intervine dupa patru ani/ in acest timp, un primar necinstit sau incompetent, poate creea imense pagube comunitatii. $redem ca reducereatermenului de la ? la < ani ar putea fi un element stimulator pentru cresterearesponsabilitatii primarilor si a eficientei administratiei publice locale. De asemenea,argumentul ca mandatul de < ani ar fi insuficient ca primarul sa justifice increderea sisperantele alegatorilor sai nu rezista criticii deoarece primarul poate fi reales, putandastfel sa-si continue realizarea programului, daca "trece examenul noilor alegeri".

$onsideram ca nu este la adapost de critica nici limitarea controlului socialspecializat45 asupra primarului prin reducerea responsabilitatii numai la cazurile desuspendare sau demitere a acestuia pentru

- condamnare definitiva la o pedeapsa privata de libertate *art. ?= din Legea nr.>=B3==3, modificata+/

- arestarea pe o perioada mai mare de > luni, pentru infractiuni savarsite cuintentie4?/

79 Dictionarul enciclopedic roman, vol. &:, 9ditura politica, 7ucuresti-3=>>, pag. ?4-?=80 :ezi opinia contrara a d-lui dr. :alentin &. 2risacaru in 1ratat de drept administrativ roman, 9ditura LuminaLex - 3==5, pag. 545-5481 $onstantin 6. Dissescu in Noua $onstitutie a Romaniei, &nstitutul )ocial Romam, 9ditura $ulturanationala, 7ucuresti-3==<, pag. ?382 &n unele state din ).(.A. primarul se alege anual odata cu judecatorul si seriful prin votul electoratului dinlocalitatea respectiva, fapt ce ii determina sa se simta mai responsabili.83 9ste vorba de actualele reglementari ale Legii nr. >=B3==3 modificata.84 $redem ca mentinerea in functie a unui primar arestat mai mult de > luni pentru o infractiune savarsita dinculpa, spre exemplu uciderea din culpa, este in detrimentul comunitatii si contravine art. 3> din $onstitutie/acest aspect privind responsabilitatea administrativa a acestuia, consider ca trebuie avut in vedere intr-oeventuala modificare a Legii nr. >=B3==3.

56



- anularea irevocabila de catre instanta in mod repetat, a unor dispozitii date cu reacredinta4 si contrar intereselor generale ale statului4> sau cu incalcarea $onstitutieisi legilor tarii.'bservam ca in conformitate cu Legea nr. >=B3==3 modificata, infaptuirea

raspunderii administrative si ciar penale a primarului depinde de natura procesului penal

care, poate depasi patru ani*durata actualului mandat+, ceea ce nu este de natura saimpuna o comportare corespunzatoare, responsabila a acestuia in spiritul legii si in moddeosebit in interesul comunitatii.

De asemenea, abateri ca lipsa de interes in activitate, nepregatirea, incompetenta,abuzurile marunte, consumul excesiv de alcool, nereceptivitatea, favoritismul, incalcarearegulilor unei licitatii legale etc., nu sunt sanctionate de lege daca sunt savarsite de primar.Deci, pentru aceste abateri, legiuitorul nu a instituit inca o responsabilitate a primarului siimplicit nici o raspundere, de natura a le preveni sau combate in mod operativ, desi$onstitutia o cere. 2entru inlaturarea acestei scapari a legiuitorului, 6uvernul,prin'rdonanta de urgenta nr. << din <= mai 3==, instituie responsabilitatea primarului prinmodificarea art. ?3 din Legea nr. >=B3==3, republicata si asupra cazurilor de "neindeplinire

sau de refuz repetat al atributiilor in exercitarea carora actioneaza". )ocotim ca nici prinaceasta formulare, nu se instituie o responsabilitate pentru primar de natura a asigura oprotectie corespunzatoare intereselor colectivitatilor locale si ale )tatului si o eficientasporita a activitatii primarului.

Am facut aceasta paranteza, deoarece credem ca reglementarea responsabilitatiisi raspunderii juridice a autoritatilor publice pentru drepturile vatamate ori pentru lezareainteresului public, cat si pentru infaptuirea acestora sunt esentiale pentru un stat de drept,in mod deosebit pentru garantarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale oamenilor,precum si a intereselor lor legitime.

0. RESPONSABILITATE SI RASPUNDERE. IMPORTANTA DELIMITARIICONCEPTUALE.

&ntr-o lucrare de drept civil francez4 din perioada interbelica, gasim o explicatieetimologica a notiunii de responsabilitate precizandu-se ca termenul cuprinde latinescul85 'bservam ca in cazul dispozitiilor gresite date de primar cu "buna credinta" ce pot fi calificate ca "acteincompetente", legiuitorul nu a reglementat procedura de urmat, aspect ce credem ca nu este la adapost decritica. )ocotim ca nu este normal sa fie tolerata incompetenta unui primar avand in vedere importantaacestei functii, precum si faptul ca printre altele acesta este imputernicit de lege *art. ?4 pct. < din Legea nr.>=B3==3 modificata+ sa constate incalcari ale legii, fie ele contraventii sau ciar infractiuni.Responsabilitateaautoritatii legitimeaza autoritatea, o intareste.86 Dispozitiile art. 55, pct. 3, precum si ale art. ?3, pct. 3 din Legea nr. >=B3==3 modificata, nu instituia oresponsabilitate administrativa a primarului sau consiliului local pentru anularea irevocabila de catreinstanta in mod repetat, a unor dispozitii date cu rea credinta contrar intereselor colectivitatii locale, ceea ceafecta foarte serios protectia intereselor publice. 2roblema avea solutie numai in cazul cand prin dispozitiarespectiva o persoana se considera vatamata intr-un drept al sau si-l actioneza in judecata pe primar sau$onsiliul local in baza art. ?4 din $onstitutie, conform procedurii prevazute de Legea nr. <=B3==C. De aceea,prin 'rdonanta de urgenta pentru modificarea si completarea Legii administratiei publice locale nr. >=B3==3,republicata, nr. <<B<= mai 3==,s-a modificat art. 55, in sensul ca in redactarea acestuia, pe langa interesele generale ale )tatului s-aintrodus si "interesele generale ale comunei, ale orasului, ale subdiviziunilor administrativ-teritoriale alemunicipiului 7ucuresti". 2rin aceeasi 'rdonanta de urgenta, se face o reglementare oarecum mai buna si aart. ?3, in sensul ca - prin excluderea conditiei de "rea credinta" la deciziile repetate anulate irevocabil deinstanta, s-a extins sfera rsponsabilitatii primarului si la actele ilegale savarsite de acesta din culpa, inclusiv

cu buna-credinta/ de asemenea, s-a reglementat si responsabilitatea primarului in calitatea de functionar public, pentru cazul de "neindeplinire sau de refuz repetat al atributiilor in exercitarea carora actioneaza si careprezentant al )tatului". Din pacate, aceste modificari nu au ramas in vigoare deoarece 'rdonanta deurgenta nr. <<B3== a fost respinsa de 2arlament.

57



"spondeo", ceea ce in contractul verbis din veciul drept roman semnifica legareasolemna a debitorului fata de creditorul sau, pentru a executa o anumita obligatie asumataprin contact.

&n &nstitutiile lui 6aius se arata ca o obligatie verbis se inceia solemn printr-ointrebare si un raspuns precum - ";agaduiesti tu solemn ca vei da#" *Dari spondes+

-";agaduiesc solemnU" *)pondeo+/ -":ei da#" -":oi daU"/ -"2romiti#" -"2romitU"/ -"1e legi#"-"a legU"/ -"2romiti cu buna credinta#" -"2romit cu buna credintaU"/ -":ei face#" - ":oifaceU"44.

&n limba latina, spondeo, respondeo, sponsum, sponsa, sponsio, inseamna apromite, a se obliga fata de zei.4=

De fapt, termenul "responsabilitate" include doua cuvinte latine verbul "spondeo",care inseamna a promite solemn, a garanta, a raspunde pentru cineva si substantivul"res", care inseamna lucru motiv, cauza, realitate, afacere, cestiune,interes, avantaj etc.=C

Desprindem de aici concluzia ca notiunea de responsabilitate juridica inseamnalegatura stabilita printr-o promisiune solemna sau prin lege, sa faca sau sa nu faca ceva,ori sa suporte ceva intr-o afacere, cestiune, lucrare, realitate etc., ca urmare a incalcarii

unor obligatii anterioare.&n literatura de specialitate, opiniile cu privire la responsabilitatea juridica sunt

diferite. Alessandra Levi arata ca responsabilitatea juridica nu este altceva decat obligatia

subiectului de a indeplini o datorie *o obligatie+ care inlocuieste o obligatie anterioara cenu a fost indeplinita=3.

Decenciere-;errandiere arata ca "responsabilitatea poate fi definita ca unansamblu de obligatii care se nasc in sarcina unui subiect din cauza faptului, actiunii sauomisiunii celui caruia ii este imputabil. $and aceste obligatii sunt sanctionate prin dreptulexitent pozitiv, responsabilitatea este juridica iar in celelalte cazuri responsabilitatea estenumai morala".=<

&ntr-o alta opinie, responsabilitatea ar fi un raport juridic de constrangere avand caobiect sanctiunea juridica.=5

Dupa alti autori, responsabilitatea este o forma de reactie sociala, de represiunevenind din partea societatii pentru unele actiuni reprobabile imputabile persoanei.

7ineinteles, este vorba de o reactie institutionalizata si organizata numai de o legein limitele si pentru faptele sau actele prevazute de lege.

De asemenea, in opinia majoritara a autorilor romani, "responsabilitatea" estedefinita prin intermediul categoriei de "obligatie", respectiv obligatia de a suporta oprivatiune ori de a repara un prejudiciu=?.

87 8enrK Lalou La responsabilite civile, Dalloz, 2aris-3=<4,pag. 35. Astfel, 8enerK Lalou a legat ideea de

"responsabilitate" de cea de "obligatie", care rezulta dintr-o incalcare a legii, ca urmare a savarsirii unuidelict sau cvasidelict, tratand numai una din formele responsabilitatii juridice, respectiv responsabilitateacivila.88 6aius, &nstitutiunile, *sub redactia lui Aurel N. 2opescu+, 9ditura Academia Romana, 7ucuresti-3=4<, pag.<<C89 6aius, op. cit. pag. <<C, nota ?90 &n Larousse de la langue ;ranPaise "Lexis", 3==, pag. 3>=<, se arata $uvantul responsabil vine de la"responsus", constructie ce pleaca de la "respondere", introducerea sa in limba franceza se situeaza catreanii 33CC, cuvantul "responsabilitate" nu este introdus decat dupa anul 345 si inseamna obligatia de arepara.91 Alessandra Levi, 1eoria generale del diritto, 2adova, $edam-3=>, pag. 54=92 AndrQ Decenciere-;errandiere, La responsabilitQ des 9tats a raison des dommages subis pas desetrangers, 2aris, Rousseau, 3=<, pag. 3393 6eorge 7abos, 1eoria 6enerala a )tatului si Dreptului, 9ditura Didactica si 2edagogica, 7ucuresti-3=45, pag. <>?94 2rof. Antonie &orgovan, Drept administrativ. 1ratat elementar, 9ditura 2roarcadia - 3==5, pag. 3,Raspunderea presupune o raportare $etatii prin "autoritatile sale la agentul actiunii sociale" *in speta a

58



Astfel, prof. &. 'ancea, priveste responsabilitatea penala in sensul de obligatie acelui care a savarsit o fapta ilicita de a suporta sanctiunea juridica, precum si ca pe unraport juridic, fara a opera o distinctie intre elementele de continut ale acestuia si norma juridica insasi=. &. &ovanas, intelege responsabilitatea juridica, ca "o expresie acondamnarii de catre stat a unei conduite ilicite care consta intr-o obligatie de a suporta o

privatiune."=>

Alti autori apeleaza pentru definirea raspunderii juridice la categoria de situatie juridica.= 9ste de observat ca, definitiile expuse au o trasatura comuna in sensul ca toateconsidera responsabilitatea ca o obligatie de suportare a unei sanctiuni juridice, ceea ceeste discutabil/ dupa parerea noastra sanctiunea nu reprezinta decat un instrument derealizare a responsabilitatii juridice.=4

1ot in sensul de mai sus, al depasirii conceptiei potrivit careia responsabilitatea juridica constituie doar o obligatie de suportare a unei sanctiuni juridice, este si parereaprof. ircea $ostin, care sustine ca responsabilitatea juridica isi are temeiul in faptul ilicitsi reprezinta un complex de drepturi si obligatii care formeaza un raport de constrangere,ce apare intre )tat ca unicul subiect activ si autorul faptei ilicite, ca subiect pasiv.==

Desi constituie un progres fata de celelalte definitii, nu putem trece cu vedereaunele imprecizii, in sensul ca nu face distinctie intre responsbilitatea, raspundere siconstrangere, responsabilitatea fiind redusa la raportul juridic de constrangere, or dupacum vom incerca sa demonstram, intre acestea exista deosebiri de esenta. De asemena,este discutabila reducerea responsabilitatii numai la autorul faptei ilicit.

&ntr-un dictionar francez de drept, ax Legrand trateaza responsabilitatea juridicasub trei forme

- responsabilitatea penala care este definita ca o institutie juridica guvernata de maimulte principii3CC/

- responsabilitatea civila pe care o defineste ca obligatie ce ne este impusa de lege,de a raspunde de pagubele pe care noi le-am cauzat/

2arlamentului fata de 6uvern+, pe cand responsabilitatea ne apare ca o raportare activa a "agentuluiactiunii sociale" fata de $etate, fata de regulile si autoritatile acesteia *in speta 6uvernul fata de 2arlament+. Aceasta subtila distinctie din filozofia dreptului ultimelor decenii este reflectata si de $onstitutie, care, nuintamplator, in art. 3C4, se refera la "Raspunderea membrilor 6vernului", adica la tragerea la raspunderepolitica si penala a acestora pentru fapele ilicite savarsite ca membri ai 6uvernului, iar in art. 335 se refera la"Angajarea raspunderii 6uvernului", adica la manifestarea de catre 6uvern a spiritului sau deresponsabilitate. &n prima situatie, 6uvernului, in ansamblu , si fiecarui membru in parte, i se aduc acuzatiide ordin politic sau penal, pe cand in a doua situatie se poate spune ca 6uvernul este cel care cere sa i seaduca acuzatii, iar daca acestea nu exista, sau cei care le aduc nu obtin adeziunea majoritatiiparlamentarilor *adica motiunea de cenzura este respinsa+ atunci, sa-i fie aprobate de catre 2arlament celesolicitate *un program, o declaratie politica generala, un proiect de lege, dupa caz+V arata dl. 2rof.univ. dr. A.

&orgovan in 1ratat de Drept Administrativ, 9ditura Nemira, 7ucuresti-3==>, pag. C3.95 A se vedea prof. &.'ancea, Notiunea raspunderii penale. Analele (niversitatii 7ucuresti, seria )tiinte)ociale si uridice nr. >B3==, pag. 35596 &. &ovanas, $onsideratii teoretice cu privire la raspunderea administrativa in dreptul R.).R., 1eza dedoctorat, $luj - 3=>4,pag. ?=97 &.6liga,$onsideratii cu privire la definirea raspunderii juridice in ).(.A., 7abes 7olKai, $luj- 3=C, pag. 3CC98 A se vedea si dr. Lidia 7arc, $ateva consideratii cu privire la definirea raspunderii juridice, Revista Dreptulnr. ?B3==?, pag. ?C99 A se vedea dr.ircea $ostin, Responsabilitatea juridica in dreptul R.).R., 9ditura Dacia, $luj - 3=?, pag.<. Domnia sa arata ca responsabilitatea juridica este complexul de drepturi si obligatii conexe, care potrivitlegii se nasc ca urmare a savarsiriii unei fapte ilicite si care constituie cadrul de realizare a constrangerii decatre )tat, prin aplicarea sanctiunii juridice, in scopul asigurarii stabilitatii raporturilor sociale si a indrumariimembrilor societatii in spiritul respectarii ordinii de drept."100 &ntr-o opinie contrara, raspunderea penala este definita ca "obligatia unei persoane fizice de a raspundede consecinta actelor sale ilicite", iar responsabilitatea ar constitui o aptitudine, posibilitate reala sau vocatiede a lucra cu vinovatie. Dr.N.6iurgiu, Raspundere si sanctiune de drept penal, 9ditura Neuron, ;ocsani-3==, pag.

59



- responsabilitatea functionarilor publici si ministeriali definita ca fiindresponsabilitatea civila speciala a acestora.3C3

&ndiferent de unele neclaritati, retinem ca autorul se refera nu la o simpla obligatieci la o institutie juridica guvernata de mai multe principii.3C<

Analizand diferitele forme ale responsabilitatii juridice din toate domeniile dreptului,

ajungem la constatarea ca responsabilitatea juridica reprezinte mai mult decat un complexde drepturi si obligatii corelative, cum sustine un autor 3C5,dupa parerea caruia, raspunderea juridica este "institutia" ce cuprinde ansamblul normelor juridice care vizeaza raporturi ce se nasc in sfera activitatii defasurate de autoritatilepublice, in temeiul legii impotriva tuturor acelor care incalca sau ignora ordinea de drept,in scopul asigurarii respectarii si promovarii ordinii publice si binelui public". )i aceastadefinitie, este adevarat mai completa, pune in mod gresit semnul egalitatii intreresponsabilitate si raspundere, aspect la care ne vom referi pe larg in cele ce urmeaza.

Din practica observam ca sunt cazuri cand desi responsabil declarat de lege, nuraspunde deoarece fapta prejudiciabila nu este cunoscuta de cei in drept 3C?, sau parteavatamata nu vrea sa reclame, ori a intervenit prescriptia3C etc. )pre exemplu, in cazul

cand )tatul desi a platit particularului daune cauzate de greseala functionarului public,apreciind ca este in interesul serviciului, nu-l actioneaza "in regres" pe functionarul vinovatsi evident, acesta nu raspunde, desi este responsabil pentru fapta respectiva. &n astfel desituatii, mai putem vorbi de raspunderea juridica a acestui functionar# Noi credem ca nu.Dar cand suntem in prezenta unui caz concret, in care la plangerea partii vatamate,instanta a stabilit despagubirile ce le acorda, precum si eventual o sanctiune, pentrufunctionarul M# $onsideram ca de-abia acum cand instanta a stabilit raspunderea lui M,fata de S, ne aflam in fata raspunderii juridice a functionarului M, deci a responsabilitatiimaterializate de autoritatea competenta. )a presupunem ca M,in pofida otararii judecatoresti definitive de stabilire a raspunderii, refuza sa-si execute obligatiile ce-i revindin aceasta otarare in cazul . &ntr-o astfel de situatie va trebui sa se apeleze laconstrangerea lui M prin executarea silita pentru realizarea raspunderii, uzand de forta)tatului, caz in care avem de-a face cu raspundere infaptuita.

'bservam deci, ca orice om liber si stapan pe faptele sale, are intotdeaunaresponsabilitate, dar raspunderea efectiva nu o are decat in cazuri concrete, stabilita pebaza legii de catre instanta sau autoritatea administrativa competenta dupa caz. &n101 ax Legrand, Dictionaire uzuel de droit. 2ar ax Legrand, Libraire Larousse, 2aris, pag. >?>102 Dupa )ourdat, dreptul nu contine un alt principiul mai fecund decat cel al responsabilitatii. )ourdat,1raitQ gQnQral de la responsabilitQ ou de lJaction en dommages - enter et en deors des contrats, 9d. &:, pag.5103 Lidia 7arac, $ateva consideratii cu privire la definirea raspunderii juridice. Revista Dreptul nr. ?B3==?, pag.?3104 De exemplu, politistul, procurorul, judecatorul sau orice functionar public care a luat mita, desi estedeclarat de lege responsabil penal, in lipsa denuntului si a probelor necesare, nu poate fi tras la raspundere/parlamentarul care a savarsit cu vinovatie un accident de circulatie este responsabil, dar nu raspunde dacanu i s-a ridicat imunitatea parlamentara/ functionarul public care este responsabil de savarsirea unei abateridisciplinare nu raspunde daca seful sau ii tolereaza fapta, ori nu a aflat de ea/ la fel, un membru al6uvernului, care in exercitarea functiei sale a savarsit o fapta penala, este responsabil de aceasta, insa nuraspunde daca, potrivit art. 3C4 pct. < din $onstitutie, una din $amere sau 2resedintele Romaniei nu decidsa ceara organelor in drept urmarirea penala. &ntr-un astfel de caz, ciar daca raspunderea nu "exista"deocamdata, responsabilitatea persista si daca in cadrul termenului de prescriptie, noile $amere sau un nou2resedinte al Romaniei decid cererea de urmarie penala, exista posibilitatea sa se infaptuiasca siraspunderea penala pentru actualul sau fostul membru al 6uvernului.105 )pre exemplu, potrivit art. 35 din Legea nr. 5<B3=>4, raspunderea contraventionala numai intervine dacain termen de 5 luni de la data savarsirii faptei nu s-a aplicat sanctiunea. "Aplicarea sanctiunii pentru

contraventii se prescrie in termen de 5 luni de la data savarsirii faptei." 2otrivit art. 3? din Legea nr. 5<B3=>4,executarea sanctiunii se prescrie in termen de un an de la data aplicarii ei. 'r este evident ca, in cazuldepasirii acestor termene, nu mai poate fi infaptuita raspunderea contraventionala a functionarului public,desi acesta potrivit legii este responsabil de contraventia savarsita.

60



practica, instanta de judecata sau autoritatea administrativa, atunci cand aplica legea incazul concret, stabileste mai inainte daca subiectul are responsabilitate3C> si numai dupaaceea verifica daca acesta raspunde pentru fapta respectiva in imprejurarile date, ceeace invedereaza inca o data diferenta dintre responsabilitate si raspundere. De exemplu, indreptul administrativ, in vederea tragerii la raspundere pentru o fapta a sa *greseala

pesonala sau de serviciu+ trebuie mai intai sa se verifice daca persoana este sau nufunctionar public si daca prin lege i s-a declarat si delimitat responsabilitatea sa, respectivcompetenta de a raspunde, adica

- daca la data faptei ocupa legal functia publica- daca faptul sau actul administrativ au fost savarsite in executarea atributiilor sale

legale de serviciu sau in legatura cu serviciul/- daca exista temei legal, deci un act normativ prin care acesta este declarat

responsabil pentru faptele sale.Dupa aceasta prima etapa de stabilire a existentei responsabilitatii, in cazul in care

se vizeaza raspunderea functionarului public, se verifica daca exista vreo cauza, care oinlatura *raspunderea+ ca de exemplu cazul fortuit, constrangerea, starea de

necesitate3C+ etc. &n situatia in care nu exista nici o cauza de inlaturare a raspunderii,urmeaza stabilirea vinovatiei, respectiv a greselii personale de serviciu,

'bservam ca, in acest caz, temeiul raspunderii juridice administrative a acestuifunctionar public, este actul autoritatii administrative sau otararea judecatoreasca data incauza, inclusiv actul sau faptul juridic produs, cauzator.

Din cele de mai sus, rezulta prin urmare ca responsabilitatea juridica este oinstitutie juridica prin care legiuitorul exprima vocatia la raspundere juridica a unor persoane, pentru eventualele fapte si acte juridice savarsite direct sau indirect, prin altepersoane, ori prin lucruri aflate in administrarea lor. Referindu-ne la dreptul public,responsabilitatea este institutia juridica, prin care orice persoana de drept public estedeclarata de legiuitor ca potential raspunzatoare pentru anumite fapte si acte juridice cele poate savarsi in elaborarea, organizarea, executarea, respectarea legii si infaptuirea justitiei, personal sau prin alte persoane ori prin lucruri aflate in administrarea sa.

)pre deosebire de responsabilitate *care este o raspundere in abstract, ocapacitate, o vocatie la raspundere+, raspunderea juridica este raspunderea concretastabilita dupa o anumita procedura de autoritatea competenta *instanta sau autoritateaadministrativa+ finalizata intr-o sanctiune, insotita sau nu de anularea actului ilegal,restabilirea situatiei anterioare, fixarea despagubirii pentru actul sau faptul ce a cauzatdaunele constatate, luarea masurilor de siguranta aplicate sau acordate conform uneiproceduri prevazute de lege.

Desi nu ne-am propus sa facem o comparatie sub toate aspectele intre

responsabilitatea si raspunderea juridica3C4

, am mai adauga la cele de mai sus ideea ca

106 De exemplu, nu este instituita inca responsabilitatea juridica pentru -ministri, pana la adoptarea Legii responsabilitatii/ -politistul care desi descopera in "teren" o contraventie la Legea evaziunii fiscale, nefiind

imputernicit de lege sa o constate si sanctioneze, nu este responsabil si deci nu raspunde pentruneintocmirea unui document de constatare si sesizare a organului competent/

-procurorii si judecatorii, pentru unele fapte neprevazute in Legea nr. =<B3==< *incalcareanesistematica a atributiilor de serviciu, tergiversarea lucrarilor, nedeclararea recursului sau a apelului in mod justificat, nejudecarea de urgenta si cu precadere a cauzelor in care inculpatii sunt arestati etc.+107 A se vedea prof. univ. dr. A. Negoita, Drept adminsitrativ,9ditura )L:& 7ucuresti-3==>, "$auzele careinlatura raspunderea contraventionala", pag. 34 determinarea prejudiciului si in final a raspunderii concrete

prin actul autoritatii administrative sau otarare judecatoreasca.108 Raspunderea penala se deosebeste clar de responsabilitatea penala, imputabilitate, culpabilitate siraportul juridic represiv, reprezentand numai consecinta juridica a savarsirii faptei penale de catre infractor",arata Narcis 6iurgiu, in Raspunderea si sanctiunea de drept penal, 9ditura Neuron, ;ocsani-3==, pag. 3

61



responsabilitatea juridica izvoraste din lege si se fundamenteaza numai pe aceasta3C=, pecand raspunderea juridica isi are sursa in otararea instantei judecatoresti sau in actulautoritatii administrative de stabilire a acesteia. Responsabilitatea juridica se declara delege, spre deosebire de raspunderea juridica, care se stabileste de instanta sauautoritatea administrativa competenta33C. A declara responsabilitatea prin lege fara a

reglementa concomitent modul de transformare a acesteia in raspundere si de infaptuireconcreta a raspunderii, inseamna a o lipsi de continutul ei juridic, iar partea vatamata deposibilitatea realizarii dreptului ei.

)impla prevedere si reglementare prin lege a responsabilitatii juridice, nuecivaleaza cu despagubirea sau garantarea despagubirii partii vatamate. Nestabilirea delegiuitor a organelor competente si a procedurii de transformare a responsabilitatiiin raspundere, precum si modul de infaptuire a acesteia, face inactiva responsabilitatea juridica.

Astfel de situatii constatam de exemplu in prezent, in cazurile responsabilitatiiministeriale *art. 3C4 pct. 5 din $onstitutie333+ si responsabilitatii primarului candactioneaza ca reprezentant al )tatului *art. ?5, pct. 3 din Legea nr. >=B3==3 33<+. &n aceasta

situatie s-au gasit politistii de la 34 mai 3==?, data intrarii in vigoare a Legii nr. <>B3==? sipana la 33 iulie 3== cand a intrat in vigoare Legea nr. 4CB3== privind statutul cadrelor militare, precum si ulterior regulamentele $onsiliilor de 'noare si $onsiliilor de udecata/magistratii de la data intrarii in vigoare a $onstitutiei din anul 3==3335+ si pana la35.C4.3==<, cand a intrat in vigoare Legea de organizare judecatoreasca prin care s-areglementat in mod concret procedura materializarii responsabilitatii in raspundere siorganele care o infaptuiesc. 'rice persoana de drept public, poate fi responsabilapenal33?+, civil sau administrativ, pentru faptele sale, dar nu pentru toate acestea raspunde/spre exemplu, raspunderea juridica a functionarului public poate fi inlaturata din lipsa deprobe, sau indeplinirea termenului de prescriptie, de inactiunea partii vatamate, ori decazul fortuit etc. Responsabilitatea juridica are caracter general ipotetic, pe cand de109 &n literatura de specialitate se vorbeste de raspundere si responsabilizare. 2entru ca activitatea justitiei inansamblul sau sa fie de o mai buna calitate, sa corespunda rolului sau social, nu este suficient sa fiesanctionate - penal, disciplinar sau patrimonial, prin obligarea la despagubiri - un anume numar demagistrati, ci este nevoie ca toti magistratii sa se simta in permanenta responsabili110 $u privire la aceste aspecte dr. ircea 2reda arata "Raspunderea disciplinara a functionarului public senaste numai dupa ce acesta a savarsit abaterea disciplinara *prin actiune sau inactiune+, aceasta constituinddeci, temeiul juridic al declansarii raspunderii sale disciplinare si al aplicarii daca este cazul, a unei sanctiunidisciplinare", dr. ircea 2reda. 1ratat elementar de drep administrativ roman. 9ditura "Lumina Lex", 3==>,pag. <C=111 "$azurile de raspundere si pedepsele aplicabile membrilor 6uvernului sunt reglementate printr-o legeprivind responsabilitatea ministeriala", prevede art. 3C4 pct. 5 din $onstitutie/ desi in pct. < al articoluluisuscitat membrii guvernului sunt declarati responsabili "pentru faptele savarsite in exercitiul functiei lor",

acestia nu puteau raspunde pana la aparitia Legi responsabilitatii ministeriale.112 Art. 3<< din Legea nr. >=B3==3 republicata , instituie responsabilitatea primarului in fata 6uvernului, candactioneaza ca reprezentant al )tatului/ astfel Departamentul Administratiei 2ublice Locale controleaza"exercitarea de catre primar a atributiilor delegate" si propune "masuri corespunzatoare" 6uvernului. 1otusipana in prezent nu a aparut actul normativ care sa reglementeze modul de infaptuire a raspunderiiprimarului in acest domeniu si sa prevada care sunt acele masuri corespunzatoare.

A se vedea si art. ?5 din '.6. nr. <<B3== care a instituit demiterea primarului pentru cazul de"neindeplinire sau de refuz repetat al atributiilor in exercitarea carora actioneaza si ca reprezentant alstatului", reglementare pe care o consideram incompleta.113 &n art. 55, pct. < din $onstitutie se arata "$onsiliul )uperior al agistraturii indeplineste rolul de consiliude disciplina al judecatorilor. &n acest caz, lucrarile sunt prezidate de presedintele $urtii )upreme deustitie". 9vident ca de la data intrarii in vigoare a $onstitutiei din 3==3 responsabilitatea disciplinara amagistratului nu se putea transforma in raspunderea, pana la infiintarea $onsiliului )uperior al agistraturii,

singura institutie competenta sa stabileasca raspunderea disciplinara a magistratului. 'rice alte dispozitiilegale contrare referitor la aceasta erau abrogate inca din anul 3==3 prin art. 3C din $onstitutie.114 9ste adevarat ca in dreptul romanesc inca nu s-a reglementat raspunderea penala a persoanei juridice,asa cum s-a facut spre exemplu in dreptul francez, insa exista deja preocupari in acest sens.

62



raspundere juridica putem vorbi numai in cazul concret dupa ce aceasta a fost stabilita deautoritatea competenta.

Responsabilitatea juridica este anterioara faptei savarsite, spre deosebire deraspundere, care apare numaidupa producerea faptului sau actului juridic generator 33. Raspunderea se stabileste de

catre autoritatea competenta, ulterior responsabilitatii, respectiv dupa savarsirea faptei, iar constrangerea administrativa intervine numi atunci cand raspunderea nu se realizeaza debuna voie. Dupa unii autori, responsabilitatea este legata de dimensiune "interna aagentului, pe cand raspunderea de dimensiunea "externa" a acestuia33>. Raspundereaeste un efect al responsabilitatii agentului *persoana publica, functionar public, persoanaprivata+, pentru fapta generatoare de raspundere33.

$onstrangerea administrativa este o infaptuire cu forta a raspunderii juridice. )i dinpunctul de vedere al efectelor juridice, sociale si ciar economice exista deosebire intreresponsabilitate si raspundere juridica. )impla declarare a responsbilitatii juridice nu estesuficienta pentru reglementarea relatiilor sociale. Aceasta, pana nu se materializeaza inraspundere concreta, nu produce efecte juridice, economice, sociale, avand doar un

caracter preventiv, pe cand raspunderea juridica concretizata presupune in modobligatoriu efecte juridice, sociale, economice, cu caracter preventiv, reparatoriu, educativsi constrangator.

Drepturile si obligatiile sunt virtuale in cadrul responsabilitatii juridice, pe cand incazul raspunderii juridice sunt cuantificate, delimitate pentru ca apoi sa fie materializate/or, evident numai in cadrul activitatii de materializare334 poate interveni constrangereaadministrativa. ;ata de diferentierile semnalate credem ca se impune o folosire precisa aconceptelor de responsabilitate si raspundere, atat in dreptul pozitiv, in practica judiciara,cat si in doctrina juridica. 'r infaptuirea conceptelor constitutionale de "garantare-ocrotire", este strans legata de modul de reglementare a responsabilitatii, raspunderii siconstrangerii juridice.

1. RESPONSABILITATEA URIDICA SI CONSTRAN+EREA ADMINISTRATIVA

&n dictionarul 2etit Larousse, se arata ca verbul "contraindre" vine de la latinesculconstringer si este definit ca "obligarea cuiva prin forta sa faca un lucru"33=+, or in

115 "Astfel, daca responsabilitatea apare in sistemul legislatiei penale ca o aptitudine, posibilitate reala sauvocatie a unei persoane fizice in vasta de peste 3? ani de a lucra cu vinovatie *functionand deci, ca una dinconditiile generale de existenta ale oricarui subiect activ al infractiunii, independent de savarsirea vreuneifapte penale si indiferent de asumarea vreunei obligatii de a raspunde penal+, raspunderea penala apare

potrivit art. 3 alin. < din $odul penal, numai in temeiul s avarsirii unei infractiuni si presupune intotdeaunaasumarea unei obligatii determinate de a suporta rigorile legii penale", dr. Narcis 6iurgiu, op. cit. pag.116 . ;lorea, op. cit. pag. <117 &nlaturarea confuziei ce se face in practica intre responsabilitate si raspundere, are o deosebitaimportanta. De exemplu, sunt multe autoritati publice, institutii publice, care in aprecierea activitatii lor, indiferite analize ale starii de legalitate, opereaza numai cu cifre reprezentand persoane sanctionate si amenzistabilite, deci un indicator de responsabilitate concretizata si nu de raspundere infaptuita. &n realitate se tragconcluzii eronate atata timp cat nu se urmareste si nu se opereaza cu numarul si valorea amenzilor incasate, a despagubirilor platite si a confiscarilor ramase definitive. )pre exemplu, sunt foarte multe cazuricand raspunderea juridica contraventionala nu se infaptuieste deoarece, procesul-verbal de contraventie afost anulat de instanta sau s-a prescris executarea sanctiunii.

118 "Dar o otarare judecatoreasca nu are nici o valoare daca nu este aplicata, daca nu poate fi executata,

otararea fara nici o executare este o simpla parere a judecatorilor. :aloarea otararilor o da posibilitatea eide fi realizata sabia justitiei inseamna executarea". 2rof. 2aul Negulescu, 1ratat de drept public, 1omul &&,$asa )coalelor-3=?5, pag. 4119 2etit Larousse, op. cit. pag. <?4

63



dictionarul de neologisme3<C+, termenul "constrangere" este definit ca "actiunea" deconstrangere si rezultatul ei, fortare, iar verbul "a constrange" este definit astfel "a sili, aobliga *pe cineva+ sa faca ceva, a forta". Retinem ca in ambele definitii, actiunea esteinsotita de o forta, ceea ce in Dreptul Administrativ se traduce prin forta )tatului, singurulimputernicit prin $onstitutie, de a dispune de constrangerea publica. 2e de alta parte, se

stie ca nimeni nu poate fi constrans, doar pentru "intentie", ci numai pentru o faptaconcreta, exterioara, prevazuta de lege.&n practica, actul de constrangere este conditionat de descoperirea faptei

pagubitoare, a daunei, de concretizarea vointei exprimate legal de a folosi forta si deexistenta si vointa autoritatii imputernicite sa realizeze constrangerea. &n lipsa oricareia dinaceste conditii, constrangerea nu poate interveni, iar daca ar interveni, ea ar fi lipsita de obaza legala.

Nu trebuie sa se confunde constrangerea cu temerea indusa, ca urmare asanctiunii prevazute de lege *in cadrul responsabilitatii+ pentru o fapta viitoare, deciposibila. 2e de alta parte temerea, de sanctiunea pentru fapta savarsita, poate sa existepana cand intervine fenomenul uitarii, daca nu s-a declansat in termenul legal procedura

constrangerii corelativa cu raspunderea stabilita de organul competent, respectiv daca nusunt indeplinite conditiile obligatorii la care ne-am referit mai sus. 9ste adevarat caexistenta normei juridice sanctionatoare, prin temerea ce o induce, are un caracter preventiv atat pentru individ, cat si pentru societate, dar atata timp cat nu este folositaforta in executarea unei otarari definitive, socotim ca nu ne aflam in prezenta uneiadevarate constrangeri administrative. Asa cum am aratat, sunt foarte multe norme juridice incalcate de persoane pentru care, din diferite motive, nu a fost folositaconstrangerea3<3 si astfel nici raspunderea juridica pentru acestea nu s-a infaptuit.

De altfel, credem ca aici este si "nodul gordian" al prevenirii incalcarii legii. Dilemaprevenirii apare ca raspuns la intrebarea ce este mai eficient, sa majoram sanctiunile sirespectiv pedepsele, sau sa asiguram operativitatea in descoperire, si un procent cat maimare de fapte si autori descoperiti, din cele comise, concomitent cu asigurarea reparariiprejudiciului si aplicarea unor pedepse modice# &n gandirea juridica s-a exprimat de multeori ideea ca in locul severitatii sanctiunilor este preferabila promptitudinearepresiunii *$esare 7eccaria+. Din pacate, se constata ca la redactarea noului $od penal,precum si a actelor normative de drept administrativ3<< s-a avut in vedere prima solutie,evident cu toate implicatiile negative ce decurg din aceasta.

120 $onsideram ca intre aceasta "temere" si "constrangere morala" sunt diferente, ce nu permit confundareaacestora.121 De exemplu, cand parta vatamata nu a intentat actiunea, ori a intervenit prescriptia, sau nu a reusit sa

probeze greseala personala de serviicu a functionarului etc., nu poate interveni constrangerea.122 &n ultimul timp se elaboreaxza tot mai multe acte normative, prin care, pentru contaventii sunt prevazuteamenzi mari si incisoare pana la sase luni, folosite pentru a induce o temere, in speranta prevenirii. Dar neaplicarea acestor sanctiuni, desi creste frecventa contraventiilor, diminueaza temerea si deci eficientapreventiva a acestor acte normative. &nteresant si semnificativ ni se pare rationamentul lui 9. )perantia cuprivire la raportul dintre frica de pedeapsa si prevenirea infractiunilor si contraventiilor care, structurat, seprezinta astfel

-cand creste frecventa pedepsei, creste frica/-cand creste frica, creste respectul legii/-cand creste respectul legii, scade frecventa pedepsei/-cand scade frecventa pedepsei, scade frica/-cand scade frica, scade respectul legii/-cand scade respectul legii, creste frecventa pedepsei si ciclul se reia.

)i din acest rationament rezulta necesitatea tratarii diferentiate a responsabilitatii,raspunderii si respectiv a constrangerii. A se vedea 9. )perantia, 2rincipii fundamentale de filozofie juridica,$luj-3=5>, pag. 5, citat de :.Dabu, in 2olitisti, procurori si judecatori, Regia autonoma "onitorul 'ficial",7ucuresti.3==, pag. 3

64



Dar ce este constrangerea administrativa# 2rofesorul Antonie &orgovan definesteconstrangerea administrativa ca fiind "ansamblul masurilor *actelor juridice, operatiuniadministrative, fapte materiale+ luate *efectuate+ de autoritatile administratiei publice, inbaza legii, cu folosirea puterii de )tat si daca este cazul impotriva vointei unor subiecte dedrept, pentru a sanctiona incalcarea normelor de drept administrativ, a preveni savarsirea

unor fapte antisociale si a apara drepturile cetatenilor sau dupa caz, pentru a asiguraexecutarea actelor autoritatilor judecatoresti, respectiv ale Avocatului 2oporului, $urtii$onstitutionale si $urtii de $onturi."3<5 Dupa unii autori romani, pe baza legislatieianterioare $onstitutiei din 3==3, masurile de constrangere se clasifica in doua maricategorii

a. masuri de constrangere administrativa3<?

b. masuri de constrangere judecatoreasca.

Argumentul de fond era formualt astfel de vreme ce infaptuirea responsabilitatii juridice presupune aplicarea unei constrangeri, atunci logic, trebuie sa ajungem laconcluzia ca si instantele judecatoresti aplica masuri de constrangere, stabilind

raspunderea civila, penala, administrativa3< etc. &n aceasta opinie se pune semnulegalitatii intre "constrangerea judecatoreasca" si activitatea instantelor prin care sestabileste raspunderea civila, penala, administrativa etc., ceea ce ni se pare discutabil. Deasemenea, se sustine, ca instanta cand "aplica" masurile prevazute in art. =3 din $odulpenal *mustrare cu avertisment si amenda+ cat si cele din art. 3=4 din $odul de procedurapenala, efectueaza constrangerea judecatoreasca, asupra celor vinovati de incalcareaunor dispozitii legale, aspect la care ne vom referi in cele ce urmeaza. ergand pe acelasirationament, si in baza Legii nr. <=B3==C privind contenciosul administrativ, s-ar puteasustine ca in aplicarea articolelor 3C si 3>, instanta constrange pe conducatorul autoritatiiadministrative, sa trimita lucrarile cerute, ori sa execute otararea judecatoreascadefinitiva sub sanctiunea amenzii de CC lei pentru fiecare zi de intarziere nejustificata si aplatii catre reclamant a daunelor pentru intarziere. $a urmare, si in acest caz am avea de-a face cu constrangerea judecatoreasca. Asupra acestei din urma concluzii, avem unelerezerve.

Astfel specific contenciosului administrativ este executarea operativa a procedurilor si otararilor judecatoresti definitive, instanta implicandu-se direct prin cele douainstrumente, respectiv aplicarea amenzii pentru fiecare zi de intarziere si stabilirea dedaune cauzate de intarziere. Dar, amenda si daunele de intarziere pot fi platite de "bunavoie" direct, ori la simpla interventie a executorului judecatoresc, situatie in care evidentcredem ca nu putem vorbi de constrangere. Numai in caz de refuz si opunere 3<> laexecutarea silita a platii amenzii si daunelor de intarziere, cand prin urmare dispozitia si

respectiv otararea judecatoreasca definitiva nu poate fi executata, este necesara fortade constrangere a politiei, deci a autoritatii administrative.&n conceptia unor autori este extinsa sfera constrangerii extra-administrative

*judecatoresti+ si la masurile de constrangere dispuse de organele 2arcetului, pe care odenumeste constrangere procesual-juridica, spre a evoca o constrangereneadministrativa.3<

123 2rof.univ.dr. Antonie &orgovan, Drept Administrativ, vol &&&, 9ditura 2roarcadia, 7ucuresti-3==5, pag. 34>. Analiza acestei definitii consideram ca nu face obiectul acestei lucrari si ca atare ne vom limita numai laprezentarea modului cum este definita constrangerea administrativa, de distinsul autor citat.124 A se vedea &.&ovanas, Drept Administrativ si elemente ale stiintei administratiei, 9ditura Didactica si2edagogica, 7ucuresti-3=, pag. <>125 &.&ovanas, op. cit. pag. 5<126 A se vedea art. > lit. e din Legea nr. <>B3==127 Astfel, prof. univ. dr. A.&orgovan sustinea "extinderea sferei constrangerii extra-administrative si lamasurile de constrangere pe care le dispuneau organele procuraturii in cadrul procesului complex de

65



$onsider ca aceasta opinie este discutabila, deoarece instantele si 2arcetul, nuposeda forta de constrangere astatului3<4 si nu realizeaza in principal constrangerea/ spunem aceasta deoareceautoritatile juducatoresti, numai in secundar, infaptuiesc acte administrative 3<= si numai inaceste situatii am putea vorbi de o activitate, dar nu judiciara, ci administrativa. &n acest

sens, se exprima si dl. prof. Antonie &orgovan, care arata "&n anumite situatii, indeosebi incazurile procesuale, instantele judecatoresti, precum si inisterul 2ublic, recurg laanumite masuri care ne apar ca masuri administrative *s.n.+, din punct de vedere al naturiifizice, al criteriilor intrinseci si, oarecum, al masurilor procesuale, penale sau civile,dupa caz, din punct de vedere al scopului ce l-a avut in vedere, implicit al regimului juridicmenit a realiza aceasta finalitate, regim al procedurii penale, sau dupa caz, al proceduriicivile. Asa incat, sub aspectul naturii juridice, o atare masura de constrangere poate saprimeasca o calificare prin intermediul stiintei dreptului administrativ, precum si o calificareprin prisma altei ramuri de drept, fara ca una sa o excluda pe cealalta, dimpotriva, ele sepresupun reciproc."35C

Aceeasi idee o regasim si la specialistii in dreptul penal si procesual penal, care

arata ca "persoanele care au nesocotit legalitatea in care trebuie sa se desfasoareprocesul penal, pot fi trase la raspundere administrativa *s.n.+ civila sau penala". Dupacum se observa, distinsul autor la care ne referim face o deosebire clara intresanctiunile juridice aplicate de instanta, fiind categorisite dupa natura lor ca

realizare a raspunderii juridice, de restabilire a ordinii de drept, de aparare a ordinii si libertatii cetatenilor.1ocmai de aceea, am sugerat denumirea de constrangere procesual-juridica, spre a evoca constrangereaneadministrativa *in sensul ca era realizata de alte organe de )tat decat cele administrative+. ;ostaprocuratura, ca institutie, a disparut, in locul ei a aparut inisterul 2ublic, care in conceptia legiuitoruluinostru constituant, este o institutie statala ce face parte din sfera autoritatii judecatoresti, ciar dacaprocurorii isi desfasoara activitatea potrivit principiului legalitatii, al impartialitatii si al controlului ieraric subautoritatea inistrului ustitiei *art. 353 din $onstitutie+. $a atare, masurile de constrangere dispuse de

inisterul 2ublic, cel putin sub aspect formal, ne apar tot ca masuri de constrangere judiciara. $riteriulformal al organului competent a aplica masurile de constrangere, desi este un criteriu necesar, se dovedestein unele situatii insuficient pentru a delimita sfera constrangerii administative, de constrangerea judiciara. Acest criteriu trebuie intregit cu unul de continut, referitor la regimul juridic aplicabil masurii de constrangererespective. Astfel, vom constata ca anumite masuri - desi aplicate de inisterul 2ublic sau de o instanta judecatoreasca - este greu sa nu le calificam sub aspectul naturii juridice *si+ prin intermediul categoriilor stiintei dreptului administrativ *masuri de executare silita, sanctiuni administrative, sanctiunicontraventionale+." 2rof. univ.dr. Antonie &orgovan, 1ratat de Drept Administrativ, vol. &&, 9ditura Nemira -3==>, pag. <C<128 $.6. Rarincescu, vorbind despre raporturile dintre )tat si ordinea juridica, dupa ce ne spune ca ordinea juridica se caracterizeaza prin ideea de obligativitate impusa activitatilor omenesti, ca aceasta obligativitatese caracterizeaza prin forta, ca forta este caracteristica unei organizari sociale, )tatul, ajunge la aceeasiconcluzie, a autolimitarii legale, atunci cand afirma ca autolimitarea suveranitatii, care nu este decat forta

sau puterea de comanda a )tatului, se realizeaza prin functie legislativa, ca forta materiala deconstrangere, prin care se executa si se realizeaza in fapt comandamentele legii, atribuita functiuniiexecutive si, ca rezolvarea conflictelor de drepturi si suprimarea conflictelor dintre particulari este rezervatafunctiunei jurisdictionale. $urs de Drept $onstitutional, 7ucuresti - 3=?C, pag. C. 2e aceeasi linie se inscriesi opinia lui Andrei Radulescu exprimata in Noua $onstitutie a Romaniei, <5 de prelegeri publice organizatede &nstitutul )ocial Roman, 1iparul $ultura Nationala, 7ucuresti - 3=<<, pag. 3=, "9xecutarea presupune unmijloc de constrangere ca sa ajung insa la aceasta executare, la mijlocul de constrangere, trebuie sa numai fie discutie asupra aplicarii legii ... De altfel, ideea de a imparti dreptatea, de a da fiecaruia ce este alsau, este anterioara constrangerii, executarii."129 Administratia publica este o activitate de organizare a executarii, si de executare in concret a legii, prinactivitati cu caracter dispozitiv si prestator, activitate care se ralizeaza in principal prin sistemul organelor administratiei publice, dar in subsidiar si prin alte organe situate in alte sisteme de organizare a puteriistatului -sistemul puterii legiuitoare si sistemul puterii judecatoresti - precum si in cadrul unor organizatii

particulare care implinesc activitati de interes public si care dobandesc, in aceste imprejurari, calitatea deautoritati administrative". 2rof. univ. dr. Alexandru Negoita, Drept Administrativ si )tiinta Administratiei,9ditura Atlas Lex ).R.L., 7ucuresti - 3==5, pag. 3<.130 2rof. univ. dr. A.&orgovan, op. cit. pag. <C

66



administrative, penale sau civile, pentru a se concretiza formele de raspundere juridicarespective, sanctiuni ce vizeaza persoanele fizice si sanctiunile procedurale ce privescactele inceiate prin nerespectarea legii.353

7. DESPRE *UNDAMENTUL RESPONSABILITATII URIDICE

&n literatura juridica se folosesc termenii de "temei" sau "fundament" alresponsabilitatii. 1emeiul, este un termen de tenica juridica, folosit de legiuitor. )preexemplu, in art. 3. alin. < din $odul penal roman, se arata &nfractiunea este singurultemei al raspunderii penale", in sensul de fapta penala savarsita cu vinovatie, prevazuta sipedepsita de lege. Deci, spre deosebire de raspunderea penala, temeiul responsabilitatiipenale il constituie legea care prevede faptele ce constituie infractiuni, pedepsele ce seaplica infractorilor si masurile ce se pot lua in cazul savarsirii acestor fapte. 2otrivit art. 3din Legea nr. 5<B3=>4, contraventia este singurul temei al raspunderii contraventionale."$ontraventia este fapta savarsita cu vinovatie, care prezinta un pericol social mai redus

decat infractiunea si este prevazuta si sanctionata ca atare prin legi, decrete sau prin actenormative ale organelor aratate in legea de fata". De exemplu, in dreptul francez, potrivitlegii din iulie 3=<, )tatul este declarat responsabil pentru greselile personale deserviciu ale magistratilor *temeiul responsabilitatii+35<.

$oncomitent si magistratii sunt declarati responsabili pentru greselile lor personalede serviciu. &nsa, in acelasi act normativ s-a prevazut ca actiunea partii vatamate seindreapta numai impotriva )tatului responsabil. Dar )tatul, numai dupa ce a platit paguba*deci s-a infaptuit raspunderea - devenita temei pentru alta raspundere+, poate sa-lactioneze pe magistratul responsabil si sa transforme responsabilitatea acestuia inraspundere. La noi in tara,dupa 3=?4, nu a existat o reglementare a responsabilitatiiautoritatii publice si deci nici o raspundere efectiva a acesteia pentru pagubele cauzateprin acte administrative, pana la aparitia Legii nr. 3 din anul 3=>, si ulterior a art. ?4 din$onstitutia din anul 3==3 si respectiv a Legii nr. <=B3==C.

)ingurele dispozitii legale care putea fi invocate erau cele ale art. 3<C3din $odul deprocedura civila, respectiv "in cazurile in care legea prevede dreptul de a cere reformareasau desfiintarea de catre instantele judecatoresti a unei decizii sau dispozitii date de unorgan al administratiei de stat, persoanele interesate vor putea face o plangere latribunalul popular, in termen de 3 zile de la comunicarea decizii sau dispozitiei." 'r legeaprevedea cazuri foarte limitate de atacare a actelor administrative in probleme ca cele despatiu locativ, de munca, contraventii si stare civila.

Acest articol a fost abrogat prin Legea nr. =B3==5. Deci, legea este singurul temei

a responsabilitatii juridice.Responsabilitatea juridica are mai multe forme de existenta respectiv penala,civila, administrativa, constitutionala etc.

1emeiul responsabilitatii juridice il constituie o suma de principii de drept, generalvalabile pentru toate formele de responsabilitate juridica 355+ Daca la principiile generale se131 2rof.univ.dr. &.Neagu, Drept procesual penal, vol. &. 1.(.7.-3==, pag. <3 si N.:oiculescu, )anctiunileprocesuale penale in A.(.7. nr. 3B3=3, pag. 3<3, citat de prof.univ.dr. A.&orgovan in Drept Administrativ,7ucuresti - 3==5, 9ditura 2roarcadia, pag. 3==. &ntr-o opinie contrara, acestea *amenzile+ sunt considerate"sanctiuni procesuale cu caracter patrimonial". N.&liescu in 9xplicatii teoretice ale $odului de procedurapenala, 9ditura Academiei R.).R., 7ucuresti-3=, pag. ?C?.132 ;rancis Ternale!uen, &nstitutions judiciares, Litec. Libraire de la $our de casation, 2aris-3==? pag.?133 Dupa cum am aratat, socotim ca principiul responsabilitatii izvoraste, in mod deosebit, din principiul

separatiei puterilor, al egalitatii, cooperarii si controlului reciproc al acestora. Dupa . :araru, "principiulresponsabilitatii asigura ecilibrul fortelor, le mentine pe toate pe aceeasi linie, si face atent in fiecaremoment pe cel neglijent asupra indatoririlor sale". . :araru, 1ratat de Drept Administrativ, 9ditura Librariei)ocec si $.'. 7ucuresit - 3=<4, pag. 355. art. , "1oti oamenii...au dreptul la o protectie egala a legii", or in

67



mai adauga spre reglementare si altele specifice unor ramuri de drept, vom obtineresponsabilitatea juridica specifica ramurii respective.

2rincipiile sunt ideile de baza general valabile ce se regasesc in normele carereglementeaza institutiile dreptului.

(n prim principiu general al responsabilitatii juridice il constituie principiul legalitatii

responsabilitatii juridice/ acesta presupune-recunoasterea ca valori supreme a drepturilor si libertatilor cetatenesti, a dreptatiiin primul rand, prin $onstitutie, si apoi prin legi organice, ordinare si acte normative emisein baza acestora *art. 3 al $onstitutiei din anul 3==3+/

-prevederea si garantarea prin lege de catre stat, a organelor, procedurilor simijloacelor efective de prevenire, educare si reparare a oricarei incalcari a drepturilor,libertatilor si intereselor legitime ale omului.

9xercitarea de catre stat a constrangerii a inlocuit demult principiul barbar alrazbunarii si al "dreptului individului de a-si face dreptate singur", cu imputernicirea siobligarea exclusiva a statului de a infaptui actul de dreptate. Daca nu se prevad siprecizeaza responsabilitati in lege, este evident ca acestea nu exista *nullum crimen sine

lege si nullum poena sine lege+. Dar nu este suficienta prevederea responsabilitatii in legedaca nu se reglementeaza si asigura toate conditiile pentru transformarea acesteia inraspundere. Asa cum rezulta din art. 5 al Declaratiei (niversale a Drepturilor 'mului, oricefiinta umana are dreptul la securitatea sa, si )tatul obligatia sa i-o asigure. &ar conform

-ca nimeni nu este mai presus de lege *art. 3>, pct. 3 din $onstitutie+ iar toticetatenii au aceleasi obligatii prevazute de $onstitutie si alte legi *art. 3, pct. 3 din$onstitutie+. "Recomandarile" ce decurg din instituirearesponsabilitatii juridice, de a avea o anumita conduita, au valoare de obligatii juridice, cucaracter general/

-exercitarea drepturilor si libertatilor se face numai cu buna credinta, fara a seincalca drepturile si libertatile celorlalti *art. ? din $onstitutie+/

-accesul liber la justitiei este un drept fundamental legiferat de $onstitutie, iar prinalte legi s-au prevazut dispozitii pentru asigurarea infaptuirii acestuia, printre care sunt sicele care reglementeaza responsabilitati pentru anumite organe de a-l asigura, precum siresponsabilitatile pentru cei predispusi a-l incalca.

9galitatea in drepturi35?+, constituie un al doilea principiu important alresponsabilitatii juridice, care presupune ca

-toti oamenii sunt legali in fata legii si a autoritatilor publice, in sensul ca sunt sitrebuie sa fie la fel de responsabili juridic/

-nu trebuie sa existe privilegii35+ sau discriminari in fata responsabilitatii juridicepentru nici o persoana si nici pentru organele statului sau orice fel de functionari publici/

-nimeni nu este mai presus de lege, toti sunt responsabili in fata si in conditiile legii,indiferent ca sunt sau nu autoritati publice/-criteriile generale de individualizare sau cauzele de inlocuire, inlaturare, agravare

ori atenuare a responsabilitatii juridice nu pot fi deduse din ratiuni de ordin politic,national, etnic, rasial, religios etc., ele trebuie stabilite prinlege, in mod egal pentru toti.

realizarea acestui deziderat, legiuitorul declara si fixeaza prin lege responsabilitatea juridica/134 A se vedea art. 3> din $onstitutia din 3==3. &n lumina art. 3> pct. <, art. ?=, art. 33 si urmatoarele din$onstitutie, se prevad si raporturi juridice intre autoritatile publice si persoanele fizice, ori juridice sau ininteriorul acestora, raporturi in care exista subordonare intre autoritatile publice si ceilalti subiecti ai unor raporturi juridice - raporturile juridice de drept public.135 &n prezent, exista unele privilegii instituite prin lege, despre care asa cum am aratat, credem ca sunt

contrare principiului egalitatii cetatenilor in fata legii consacrate prin art. 3> din $onstitutie. Aceste privilegiiprivesc judecatorii, procurorii, notarii publici, controlorii financiari ai $urtii de $onturi, procurorii financiari si judecatorii financiari, sub aspectul conditionarii cercetarii si trimiterii in judecata a acestora, de obtinereaunor avize, care in cazul ca sunt negative, nu pot fi atacte si respectiv anulate.

68



(n alt principiu il constituie cel al personalitatii, in sensul ca se declararesponsabila persoana fizica sau juridica,35>+ care a savarsit fapta sau actul juridic/ de laacest principiu exista si unele exceptii dar numai cele prevazute de lege *de exemplu,responsabilitatea pentru fapta altuia sau pentru fapta lucrului, iar a autoritatii sauinstitutiei publice pentru fapta functionarului sau etc.+.

2rincipiul libertatii de vointa35

, a actiunii ori inactiunii, constituie un alt principiu alresponsabilitatii juridice. Nu poate exista responsabilitate daca nu exista libertate de aalege comportarea care ar evita responsabilitatea. Responsabilitatea juridica trebuie saexiste numai atunci cand subiectul, de buna voie, a ales conduita contrara normei juridice.&n acest sens, este valabila maxima "$u cat libertatea este mai mare, cu atatresponsabilitateacreste". Deci, spatiul raspunderii este coextensiv cu cel al libertatii.

(n alt principiu general al responsabilitatii juridice il constituie principiulumanismului. (manismul dreptului presupune o ierarizare facuta de legiuitor aelementelor - scop ale responsabilitatii juridice, prin punerea accentului in primul rand peprevenire, apoi reparare si in ultimul rand pe represiune, ideea principala fiind de

protectie, ocrotire si educare. Acest principiu trebuie avut in vedere nu numai lareglementarea responsabilitatii juridice, ci si in stabilirea procedurilor si a cauzelor deinlaturare, agravare si atenuare a acesteia.

2rincipiul concordantei intre drepturi si obligatii, intre putere si responsabilitate. Nupoti face responsabila o persoana decat numai pentru ceea ce aceasta putea si eraobligata sa faca, dar nu a facut. Dupa sociologi, conflictele intre oameni sunt manifestariale "neintelegerilor" asupra naturii obiectului, scopului sau mijloacelor de satisfacere aintereselor lor, divergente care, En ultima instanta sunt de ordin motivational. )ensulautentic al actelor umane nu poate fi dezvaluit fara cunoasterea mobilului si motivelor 354

generatoare, in raport de care se stabileste si responsabilitatea. &n acest sens, pledeaza siideea dupa cum, nevoile l-au format pe om ca fiinta sociala si il fac sa existe si sa sedezvolte in continuare35=. $apacitatea mediului de a genera noi si noi nevoi, a fost relevatade 8egel care afirma "'rientarea vietii sociale, spre multiplicarea nedeterminata sispecializarea trebuintelor, mijloacelor si placerilor, ca si diferentierea trebuintei naturale decea artificiala nu are otar." Dupa asla, scara motivationala cuprinde urmatoarele

136 $onform legislatiei in vigoare, in Romania persoana juridica nu raspunde penal. &n Dreptul penal francezinsa, persoana juridica poate raspunde penal.137 &n toate cele trei ipostaze ale raspunderii omul este confruntat cu trei instante care-l intreaba si fata decare este raspunzator

-Dumnezeu ca donator al libertatii si ca sursa a ei $e ai facut cu libertatea care ti-am dat-o#

-societatea *altii+ De ce nu ti-ai respectat obligatiile legale, religioase, morale, la care ai consimtit calimite de exersare a libertatii tale si a noastra#-in fata mea, ca primitor al libertatii si ca modelator al eului meu $e am facut cu libertatea pe care amprimit-o# A se vedea 6abriel Liiceanu, Despre limita, 9ditura 8umanitas, 7ucuresti-3==, pag. 35>-35138 De exemplu,"obilul actului administrativ este ceea ce determina organul administratiei publice sa uzezede competenta sa in emiterea actului", arata dl. prof. univ. dr. Al. Negoita. Acesta *mobilul+ este scopulcompetentei conferite functiei, fiind indisolubil legat de interesele generale pe care le satisface. "otivulactului administrativ este ceea ce constituie justificarea continutului sau" - sustine distinsul autor - "estecauza acestui act, a dispozitiei pe care o cuprinde actul respectiv". Deci, motivul trebuie sa fie efectulmobilului si cauza a actului. Daca mobilul sau motivul sunt ilegale, atunci si actul este ilegal. A se vedeaprof. univ. dr. Al. Negoita, op. cit. pag. 3?139 &n termeni generali, cursul vietii incepe cu o dependenta totala care devine in timpul pubertatii

independenta relativa, pentru a se transforma in timpul adolescentei in responsabilitate sociala. Astfel detransformari ale personalitatii trebuie sa implice scimbari majore ale motivatiei. 6ordon . Allport, )tructureet developement de la personalitQ, $atalin amali, 7alanta motivationala si coevolutia, 9ditura )t. $res,7ucuresti-3=43, pag. ?C

69



niveluri ale nevoilor a+ fiziologice b+ de siguranta/ c+ de dragoste si apartenenta, d+ deafirmare si recunoastere sociala, e+ de autodepasire.

Raportul dinamic dintre nivelul ieraric al motivelor proprii pe care partile aflate ininteractiune si le satisfac si respectiv nivelul ieraric al motivelor pe care le satisfaccelorlalti, se ceama balanta motivationala, ce sta la baza comportamentului. $u alte

cuvinte, necesitatile sociale obiective3?C

, atat ale persoanei cat si ale societatii, au un roldeosebit in determinarea comportamentului persoanei *persoanei private sau publice+,inclusiv in privinta incidenta asupra legilor 3?3 care guverneaza relatiile dintre acestea.

)pre exemplu, fundamentul pagubei consta in gradul de frustare a satisfaceriinecesitatilor sociale ale persoanei private sau de drept public, iar al despagubirilor estedeterminat de gradul de recunoastere a nivelului de frustare a necesitatilor socialesubiective ale victimei, in timp ce sanctiunea isi are izvorul din nevoia de constrangere sieducatie, impusa de necesitatile sociale obiective ale societatii.

2e de alta parte, nu poate fi realizat un drept, daca nu este reglementata o obligatiecorelativa acestuia pentru o alta persoana, situatie in care nu am putea vorbi deresponsabilitate. De asemenea, nu poate fi infaptuita responsabilitatea unui functionar sau

a unei autoritati publice, daca acestia nu au puterea, respectiv competenta prevazuta delege sa previna si inlature fapta generatoare de raspundere. )pre exemplu, apreciem caeste incorect sa-l faci responsabil pe seful nemijlocit *functionar public+, de greselilesubordonatilor sai, daca acesta nu dispunea de instrumente juridice legale *putere, sau cualte cuvinte autoritatea institutionala+ pe care sa le fi folosit pentru prevenirea savarsiriiunor fapte ilegale de catre subordonati. &n politie, in prezent sunt astfel de cazuri, candputerea este concentrata exclusiv in mana sefului de unitate, iar pentru greselile cadrelor sunt sanctionati de regula sefii de birouri,servicii, in conditiile in care acestia, nefiindinvestiti cu suficiente drepturi de sanctionare sau recompensare a subordonatilor, nu potefectiv sa previna evolutia negativa a abaterilor desi cunosc cel mai bine cauzalitateaacestora. De aceea, este necesar sa existe intotdeauna un ecilibru intre putereamaterializata in autoritatea institutionala a functionarului public si responsabilitateaacestuia.

2rincipiul existentei si dezvoltarii sociale3?< impune satisfacerea nevoilor socialeobiective care se realizeaza prin definirea si instituirea responsabilitatii, precum si printransformarea acesteia in raspundere concreta, a carei realizare se face 3?5 si prin forta de

140 ")ocietatea este fondata pe pluralismul puterilor, comportand un risc inevitabil a infruntarii si dezordinii.'r, dezordinea, da celor slabi dominarea zgomotosilor si puternicilor. De aici vine nevoia de ordine sisecuritate." :.6iscard dJ9staing, Democratie ;ranPaise, 9ditura ;aKard-3=?, pag. 35>141 "Legea este mijlocul prin care se stabileste aria nevoilor locale si competenta organelor autoritatilor publice *s.n.+, care actioneaza pentru realizarea acestor necesitati". 2rof.univ.dr.Al. Negoita, op. cit., pag. 3.

'r, in raport de competenta autoritatilor publice, se stabileste si responsabilitatea acestora.142 )-a sustinut de catre unii, ca fundamentul juridic al responsabilitatii statului rezida din ideea de ecitate caexpresie a principiului "neminem laedere". 2romotorul acestei teorii, 8. 7QrtlQmK, spune ca "in pura ecitate,oricare ar fi cauza acestor daune, repararea lor este necesara, pentru ca nu ar fi just ca unul singur sasufere de pe urma masurilor luate in interesul tuturor" iar $ornien, comisar al guvernului francez, inconcluziile pe care le pune in fata $onsiliului de )tat francez, in afacerea $ornien, spune ca "1emeiulresponsabilitatii statului atat fata de terti, cat si fata de agentii sai, nu sta intr-un text pozitiv de drept civil, ciintr-un principiu superior de dreptate, din care decurg insesi textele pozitive, pe care judecatorii le vor aplica.9ste vorba asadar de o legislatiune de ecitate, iar nu de drept scris." 2aul Negulescu, Dreptul AdministrativRoman, vol. &, 7ucuresti - 3=<, pag. 53>143 ";undamentul dreptului public numai este dreptul subiectiv de comanda, cu regula de organizare si degestiune a serviciilor publice. 2e scurt, dreptul public, este dreptul obiectiv al serviciilor publice. $a si dreptulprivat, care inceteaza a mai fi fondat pe dreptul subiectiv al individului, pe autonomia de vointa a persoanei -

si care este acum bazat pe functia sociala care se impune oricarui individ - Dreptul public nu mai este fondatpe dreptul subiectiv la statului, pe suveranitate, ci se bazeaza pe notiunea de functie sociala a guvernantilor,avand ca obiect organizarea si functionarea serviciilor publice". 2rof. univ. dr. Dan $iobanu, Drept$onstitutional Roman, 9ditura 8Kperion MM&, 7ucuresti-3==5, pag. 5<.

70



constrangere a )tatului dupa caz. )copul )tatului si in mod deosebit al administratieipublice este satisfacerea nevoilor sociale obiective, pe baza principiilor serviciilor publice si al solidaritatii sociale. De aceea, serviciile publice, intr-o buna administratie,trebuie sa functioneze astfel incat sa nu aduca pagube vreunei persoane 3??/ in cazul incare s-a adus o paguba unei persoane de catre serviciul public, statul trebuie s-o repare,

deoarece, conform principiului solidaritatii sociale, )tatul si-a asumat aceastaresponsabilitate prin ratiunea sa de a fi. 2rincipiul repararii integrale a prejudiciului, presupune atat repararea prejudiciuluiefectiv - damnum emergens - cat si beneficiul nerealizat - lucrum cessans. De asemenea,repararea trebuie facuta atat pentru prejudiciile materiale cat si cele morale. )preexemplu, in domeniu dreptului administrativ, potrivit art. ?4 pct. 3 din $onstitutia Romaniei,persoana vatamata intr-un drept al sau de o autoritate publica, printr-un act administrativsau prin nesolutionarea in termenul legal al unei cereri, este indreptatita sa obtinarecunoasterea dreptului pretins, anularea actului si repararea pagubei3?.

2rincipiul repararii prompte a prejudiciului. Realitatea invedereaza in adevar faptulca, in intervalul cuprins intre cauzarea unui prejudiciu si inceperea repararii acestuia, in

patrimoniului persoanei lezate se pot produce noi si noi urmari daunatoare care, la randullor, pot fi cauza altor daune. &n acceptiunea sa propriu-zisa, inlaturarea in intregime aprejudiciului trebuie sa urmareasca restabilirea prin reparare, a situatiei anterioareproducerii prejudiciului, restabilire pe care, ciar atunci cand potential ar fi posibila,trecerea timpului o poate ingreuna sau zadarnici. )pre deosebire de alte ramuride drept, in dreptul administrativ, procedura transformarii responsabilitatii in raspundereeste mai operativa, termenele sunt mai scurte, procedurile mai simplificate inadministrarea probatiunii, iar garantiile mai ferme.

&n ultima perioada de timp, in dreptul pozitiv si-au facut aparitia norme carereglementeaza responsabilitatea administrativa sub doua aspecte. &n primul rand prevaddrepturile cetatenilor si obligatia generala a )tatului de a le garanta. &n al doilea rand, prindispozitii cu putere constitutionala, instituie responsabilitatea administrativa atat a )tatului,a functionarului public cat si a persoanei particulare in calitate de guvernat3?>, *art. ?C din$onstititia din 3==3+.

)pre exemplu, in $onstitutia Romaniei din anul 3==3, este prevazuta functia deaparare sociala a )tatului si de garantare a drepturilor si libertatilor cetatenesti. "Romaniaeste stat de drept democratic si social *s.n.+ in caredemnitatea omului, drepturile si libertatile cetatenilor, libera dezvoltare a personalitatiiumane, dreptatea *s.n.+ si pluralismul politic, reprezinta valori supreme si sunt garantate".

144 "$ompatibilitatea intre sistemul administratiei publice si societate este asigurata de felul in care acest

sistem reuseste sa-si regleze structurile si actiunile in raport de nevoile societatii. 2entru a reusi aceasta,este nevoie de o cunoastere deplina a necesitatilor pe care le are sistemul social global... 2e bazacunoasterii nevoilor societatii, sistemul administratiei publice isi reglementeaza structurile si modalitatile deactiune responsabilitatea *s.n.+ potrivit cu particularitatile pe care le prezinta mediul social in raport cu careactioneaza administratia." 2rof.univ.dr. Al. Negoita, op. cit. pag. <<-<5. "Responsabilitatea statului. 9stesuficient ca regulata functionare a mecanismului de )tat sa cauzeze unui individ un prejudiciu, pentru ca)tatul sa fie obligat sa-l repare, indiferent daca se poate sau nu imputa agentilor culpa sau reaua credinta."$urtea de Apel &&&, 7ucuresti, dec. >? din 3? februarie 3=5, in Repertoriu de urisprudenta Administrativa7ucuresti, 3=5, pag. <145 "Din prevederile art. 33 al Legii nr. <=B3==C, potrivit carora, instanta, solutionand actiunea in concencionsadministrativ, poate dupa caz, sa anuleze in tot sau in parte actul administrativ, sa oblige autoritateaadministrativa sa emita un act administrativ sau sa elibereze un certificat, o adeverinta sau orice alt inscrisiar in cazul admiterii actiunii, va otari si asupra daunelor materiale si morale cauzate, rezulta ca, prin

Legea nr. <=B3==C s-a instituit, in tara noastra, un contencios de plina jurisdictie." Dr. :.&. 2risacaru,$ontenciosul administrativ roman, 9ditura ALL, 7ucuresti-3==, pag. 3C.146 $onstantin Dissescu, in Dreptul $onstitutional-3=3, pag. <?=, a definit )tatul ca "o unitate alcatuita dinreuniunea mai multor oameni, pe un teritoriu determinat, in forma guvernatilor."

71



&ntroducerea cuvantului "social"3? in acest articol, are scopul de a evidentia mai bineresponsabilitatea )tatului in ideea de aparare sociala, in spiritul dreptatii, idee care seregaseste si in $onstitutia ;rantei *art. <+, a 6ermaniei *art. <C+, si a )paniei *articolul 3+.

"Din faptul ca organele )tatului au devenit garantia afacerilor colectivitatii decurgeobligatia lor de a actiona in exercitarea functiilor ce le-au fost acordate. De aceea,

inactiunea organului devine un temei juridic pentru raspunderea )tatului."3?4

Astfel, in art.?4 din $onstitutia Romaniei, este definita o forma a responsabilitatii administrative prininstituirea obligatiei autoritatii publice la recunoasterea dreptului pretins, prin anulareaactului ori repararea pagubei in cazul ipotetic de vatamare intr-un drept printr-un actadministrativ sau prin nesolutionare in termen legal a unei cereri indreptatite.

Responsabilitatea juridica penala isi are temeiul in mai multe articole din$onstitutie, incepand cu articolul prin care constituantul imputerniceste legiuitorul organicsa instituie "infractiunile, pedepsele si regimul executarii acestora" *art. < lit.f+ sicontinand cu toate articolele in care se vorbeste de garantarea, ocrotirea, asigurarea,apararea etc. a unui drept sau libertati, in baza carora trebuia incriminate faptele si actelepericuloase pentru drepturile si libertatile prevazute *art. <<-?=, C, < s.a. din $onstitutie+.

De asemenea, responsabilitatea politica, penala, civila, administrativa a 6uvernuluisi membrilor acestuia isi are temeiul in art. 3C4 din $onstitutie.

Atat in $onstitutia Romaniei din anul 3==3, cat si alte legi, sunt folosite conceptelede responsabilitate si raspundere, in mod diferit. Astfel, in art. 3C4 din $onstitutie institulat"Raspunderea membrilor guvernului", gasim termenii de "responsabilitate ministeriala",atunci cand se dispune"$azurile de raspundere si pedepsele aplicate membrilor guvernului sunt reglementate printr-o lege privind responsabilitatea ministeriala". Aceastainseamna ca in legea privind responsabilitatea ministeriala se va reglementa atatresponsabilitatea ministeriala cat si raspunderea membrilor guvernului, concepte caresunt total diferite. Deci, temeiul responsabilitatii ministeriale il constituie pe langa aceastadispozitie constitutionala, legea speciala care o reglementeaza in baza principiilor generale si speciale ale acestui tip de responsabilitate juridica. 1ot din formularea art. 3C4,observam ca responsabilitatea are caracter general, iar raspunderea are un caracter concret. &n art. 3 al Legii administratiei publice locale, *Legea nr. >=B3==3+, se folosestetermenul de resposabilitate a organelor administratiei publice locale, cand lefundamenteaza pe propria responsabilitate, principiul autonomiei administrative deorganizare, functionare si gestionare a intereselor colectivitatilor pe care le reprezinta.

&ntr-o lege mai recenta, respectiv legea privind statutul cadrelor militare *Legea nr.4CB3==+, in art. 4 lit. "7", gasim o reglementare mai exacta si o folosire corespunzatoarea termenilor de responsabilitate si raspundere. Astfel, cuvantul responsabil este folositatunci cand legiuitorul declara responsabile cadrele militare de misiunile ce le sunt

incredintate, "$adrele militare...find responsabile, de modul in care indeplinesc misiunilece le sunt incredintate". &ar termenul de raspundere apare in constructia "neexecutareaordinelor in aceste conditii nu atrage raspunderea penala si civila a subordonatilor." 9stevorba de ordinele de a executa "acte contrare legii, obiceiurilor razboiului si conventiilor internationale la care Romania este parte". )i aici, raspunderea apare ca ulterioara

147 &n Raspunderea civila delictuala, 7ucuresti-3==?,pag. <<, dr. Neculescu )ace, sub un anumit aspect,vorbeste de o accentuare a "socializarii repararii pagubelor prin tenicii care prolifereaza pe masuraprogresului tenologic, de la asigurarile sociale pana la asigurarile obligatorii de daune, la constituireadiferetelor forme de garantie etc., in definitiv, toate semne ale unui inalt grad de mutualitate, de crestere asolidaritatii sociale, atunci cand, desigur, asemenea activitati nu-s animate de scopuri eminamente

speculative. Asemenea tencii de socializare a reparatiilor pagubelor, ... denota, pe langa solidaritateasociala si preocuparea de a indemniza cat mai rapid si satisfacator victima, precum si o anumita socializarea cauzalitatii daunelor..."148 2rof. univ. dr. Dan $iobanu, op. cit. pag. 5<

72



responsabilitatii si se stabileste de autoritatea competenta, care in cazul de mai sus esteimpiedicata prin lege sa o infaptuiasca.

Astfel putem socotim ca temeiul responsabilitatii juridice il constituie legea siprincipiile de drept ce stau la baza acesteia, in timp ce fundamentul raspunderii juridiceeste altul. Dupa parerea noastra, temeiul raaspunderii juridice il constituie trei elemente

cumulativea. savarsirea actului sau faptului generator de resposabilitate care poate fiinfractiune, delict, cvasidelict, abatere disciplinara, administrativa, contraventie, actadministrativ ilegal si ciar legal in anumite cazuri prevazute de lege etc./

b. legea care reglementeaza responsabilitatea juridica, procedura infaptuirii acesteia,organele abilitate si actele sau faptele generatoare/

c. otararea judecatoreasca sau actul autoritatii publice imputernicite de lege princare s-a stabilit si infaptuit in concret raspunderea juridica a persoanei fizice sau juridice *de drept public sau privat+.Nereglementarea responsabilitatii administrative atrage, multiple consecinte

negative. Astfel, in lipsa responsabilitatii declarate si delimitate de legiuitor, la cei cemati

sa administreze se naste ideea ca actele functionarilor publici, oricat de abuzive ar fi, suntde neinlaturat, ba ciar deasupra legilor/ de asemenea, apare convingerea ca numai prinprevenirea dorintelor superiorilor lor, functionarii se pot mentine in posturile pe care leocupa si nu prin respectarea legii.

De aceea desele cazuri de nereglementare a responsabilitatii functionarilor publici3?=, care, din pacate, prin numarul lor au devenit regula, constituie una din conditiilecare favorizeaza proliferarea coruptiei si tolerarea incompetentei.

5. DESPRE RESPONSABILITATEA URIDICA IN CONSTITUTIILE UNOR TARI38;5

2rincipiile dreptatii si solidaritatii sociale sunt intrucipate in functia de apararesociala a statului si consacrate in mai multe articole ale $onstitutiei 6ermane. &n articolul<C se prevede "Republica ;ederala a 6ermaniei este un stat federal democratic si social*s.n.+, iar in articolul 3 se arata "Demnitatea omului este intangibila. 1oate puterile publicesunt tinute a o respecta si proteja in consecinta, poporul german recunoaste omuluidrepturile inviolabile si imprescriptibile ca fundamental al comunitatii umane a pacii si justitiei in lume". Din aceste dispozitii, observam ca puterilor publice le este incredintataresponsabilitatea juridica de a respecta drepturile si de a le proteja. &ar art. 5?, care esteintitulat "Responsabilitatea administrativa, in caz de incalcare a obligatiilor de serviciu"detaliaza responsabilitatea administrativa, in formele cunoscute astfel "Daca vreunul din

functionari, in exercitarea sarcinii publice ce ii este incredintata, incalca obligatiile ce iisunt impuse de aceasta sarcina, in ceea ce priveste un tert, responsabilitatea incumba inprincipiu statului sau organismului in serviciul caruia se gaseste. Daca fapta este comisacu intentie, sau ca o greseala grava dreptul la recurs este rezervat. 2entru actiunea indaune interese si recurs, nu trebuie excluse caile judiciare." &n art. 3= pct. ? se prevede"'ricine este lezat in drepturile sale, de o autoritate publica, poate recurge la caile judiciare. Recursul la jurisdictia ordinara este descis, daca o alta jurisdictie nu estecompetenta. Articolul >, denumit "Repartizarea responsabilitatilor", dispune "$ancelarulfederal fixeaza liniile directoare ale politicii si isi asuma responsabilitatea acestora *s.n.+ &n

149 De exemplu, sunt cazuri de norme care sunt declarate obligatorii pentru functionarul public, dar farasanctiune ca element al responsabilitatii. (n exemplu edificator este 8.6. Romaniei nr. >3B3==3, privind

regulile de comportare ale functionarilor publici. Din nefericire multe acte normative exceleaza in a sanctionanumai faptele cetateanului nu si ale functionarului public, care nu-si indeplineste atributiile de serviciu indomeniul respectiv reglementat si cauzeaza un pericol social ce depaseste limitele unei abateri disciplinare.150 Les $onstitution de lJ9urope de Douze, La documentation franais, 2aris-3==<

73



aceste limite *s.n.+ fiecare ministru federal dirijeaza departamentul sau intr-un modautonom si sub propria responsabilitate *s.n.+".&n art. << din $onstitutia 7elgiei, seprevede "Legea determina care sunt agentii responsabili *s.n.+ pentru violarea secretuluicorespondentei incredintarea postei", iar in art. <? se arata "Nu este necesara nici oautorizatie preabila, pentru a exercita urmarirea contra functionarilor publici, pentru faptele

administratiei lor, in afara de cele statuate in ceea ce-ipriveste pe ministri". Astfel, numai pentru cercetarea si tragerea la raspundere a ministrilor este necesar

avizul sau autorizarea prealabila, iar ceilalti functionari publici nu mai beneficiaza de unastfel de tratament juridic.

$onstitutia din Danemarca, in art. 35, proclama "Regele este iresponsabil/persoana sa este inviolabila si sacra/ ministrii sunt responsabili de conduita lor in fataguvernului. Resposabilitatea este reglementata prin lege", iar in art. 3? se arata ca"fiecare ministru care a contrasemnat, este responsabil de acea decizie".

Din primul articol al $onstitutiei spaniole, se desprinde principiul solidaritatii sociale,al apararii sociale, precum si faptul ca, toate puterile statului, inclusiv in domeniul

responsblitatii, emana de la popor "in raport de necesitatile sociale obiecive". ")pania seconstituie intr-un stat de drept social si democratic, care apara ca valori superioare deordin juridic libertatea, jutitia, egalitatea si pluralismul politic". &ar in art. 5 se dispune"$onstitutia garanteaza principiile legalitatii, ierariei si publicitatii normelor,neretroactivitatii dispozitiilor, implicand sanctiuni care nu favorizeaza, ori care restrangdrepturile individuale, securitatea juridica, responsabilitatea puterilor publice si interdictiatuturor actiunilor arbitrare din partea lor *s.n.+".

De asemenea, in art. >, punctul 5 se prevede "2ersoana regelui este inviolabila sinu este supusa responsabilitatii", iar in art. 3C> pct. < se dispune "particularii, numai intermenele stabilite de lege vor avea dreptul de a fi indemnizati pentru toate pagubelecauzate bunurilor si drepturilor lor, in afara cazurilor de forta majora, de fiecare data candpagubele vor fi consecinta functionarii serviciilor publice". &nteresante sunt si dispozitiileart. 33 "ustitia emana de la popor si este adminsitrata in numele regelui prin judecatorisi magistrati care constituie puterea judiciara si sunt independenti, inamovibili,responsabili si supusi exclusiv legii", precum si ale art. 3<3 care dispune "2agubelecauzate prin erori judiciare, precum si cele care rezulta din functionarea anormala aadministrarii justitiei, dau dreptul la o indemnizatie in sarcina )tatului conform legii".

&n $onstitutia franceza, ciar prin art. < ;ranta este declarata o Republicaindivizibila, laica, democratica si sociala,, iar in art. <3 se arata "2rimul ministru dirijeazaactiunile guvernului. 9l este responsabil *s.n.+ pentru apararea nationala." &nca dinDeclaratia Drepturilor 'mului si $etateanului din 34=, rezulta ca drepturile acestora se

nasc odata cu indivizii si numai odata cu ei. "'amenii se nasc si mor liberi si egali indrepturi", "6arantia drepturilor omului si cetateanului necesita o forta publica". &ar in art. 3se prevede"dreptul societatii de a cere socoteala tuturor agentilor publici de administratialor".

2otrivit art. 3 din $onstitutia aponiei, orice persoana care a suferit o vatamare,prin actul ilegal al unui functionar public, are dreptul sa reclame reparatia acesteia de la)tat sau de la organismele publice, dupa cum se stabileste prin lege. &ar in art. 3> dinaceiasi $onstitutie, se arata ca fiecare om are dreptul la petitionare in mod pasnic cuprivire la repararea daunelor, la destituirea functionarilor publici etc.

Rezulta cu prisosinta ca fundamentul responsabilitatii administrative, penale,constitutionale, civile si in general al responsabilitatii juridice a autoritatiilor publice si

functionarilor acestora, il constituie legea suprema - $onstitutia si legile care isi au izvorulin aceasta si care consacra principiile umanismului, solidaritatii si apararii sociale, ale

74



ecitatii si dreptatii, egalitatii in drepturi, libertatii de vointa, concordantei intre drepturi siobligatii, precum si intre putere si responsabilitate.

De asemenea, retinem ca responsabilitatea juridica nu poate produce efecte juridice fara reglementarea raspunderii juridice si infaptuirea acesteia in temeiul unui actsau fapt juridic concret.

9. DESPRE *ORMELE RESPONSABILITATII URIDICE

"Raspunderea juridica, tinde sa ocupe centrul dreptului civil si al dreptului intotalitatea sa in materia dreptului public si a dreptului privat, in toate directiile, se ajunge laaceasta problema a raspunderii/ in domeniul persoanelor sau al familiei, ca si in acela albunurilor, ea este a tuturor momentelor si a tututor situatiilor/ raspunderea devine punctul

nevralgic comun al tuturor institutiilor noastre."33

Dupa cum se stie, forma si structura raspunderii juridice este determinata de naturaraportului juridic si deci a normei juridice care reglementeaza actul sau faptul juridic. 'r,dupa cum am vazut, prin norma de drept este reglementata responsabilitatea juridica. Astfel, in functie de tipul de principii si norme juridice ce o reglementeaza,responsabilitatea este cunoscuta sub doua forme distincte

a. responsabilitatea de drept public/b. responsabilitatea de drept privat.

De mentionat, ca in domeniul dreptului privat ori public, responsabilitatea juridicapastrandu-si caracterul uneia dintre aceste ramuri fundamentale ale dreptului, imbracaforme diferite. Astfel, o alta impartire a responsabilitatii juridice se poate face in functie demodul concret de reglementare a acesteia, care este specific fiecarei ramuri de dreptdupa cum urmeaza responsabilitate constitutionala3<, responsabilitateacivila,responsabilitate penala, responsabilitate administrativa, responsabilitate specificadreptului muncii etc.

Dupa subiectul responsabilitatii, aceasta poate fi colectiva sau individuala.Responsabilitatea individuala poate imbraca forma responsabilitatii cetateanului35,responsabilitatii functionarului, responsabilitatii functionarului public3?, responsabilitateaunor categorii speciale de functionari *medic, notar, politist etc.+.

Din punct de vedere al vinovatiei subiectului, responsabilitatea se mai poate impartiin

151 Louis oserand. 2refata la lucrarea lui AndrQ 7run, Raports et domaines des responsabilitQs contractuelleet dQlictuelle, pag. ,*citat dupa &on . Angel, ;rancise Dea, arin ;. 2opa Raspunderea civila, 9ditura)tiintifica, 7ucuresti - 3=5, pag. 3<, nota 3+.152 2rof. univ. dr. &. Deleanu, ustitia $onstitutionala, 9ditura Lumina Lex, 7ucuresti - 3==, pag. = siurmatoarele. Dupa alti autori, "suspendarea sefului de stat sau revocarea unui membru al 6uvernului orirevocarea 6uvernului, in ansamblu, urmare a votarii unei motiuni de cenzura, sunt sanctiuni cu dubla natura juridica, asa incat raspunderea pe care ele o concretizeaza ne apare ca fiind o institutie constitutional-administrativa" prof. univ. dr. A. &orgovan, 1ratat de Drept administrativ, vol. &&, pag. >>. Dupa dr.:.2risacaru, "6uvernul ca organ colegial, nu poate raspunde decat politic, iar sanctiunea acestei raspunderieste retragerea increderii in 6uvern, ceea ce atrage demiterea acestuia." :.2risacaru, 1ratat de dreptadministrativ roman, 2artea generala, 9ditia a &&-a, 9ditura ALL, 7ucuresti - 3==>,pag. 3C<.153 )e mai poate vorbi de responsabilitatea cetateanului strain, a apatridului, a azilantului etc.154 Atat in dreptul penal, cat si in dreptul administrativ se face distinctie intre responsabilitatea functionaruluisi responsabilitatea functionarului public si ciar responsabilitatea altor categorii de functionari *ministri,primari etc.+

75



a+ responsabilitatea obiectiva *adica instituita prin vointa legiuitorului pentruanumite situatii cand trebuie protejat subiectul pasiv ciar in lipsa vinovatiei subiectuluiactiv+/ de exemplu, responsabilitatea obiectiva a puterii publice, pentru fapta serviciuluipublic sau a functionarului public3, savarsita fara vinovatie/ socotim ca, in actualareglementare, nimic nu se opune a se admite responsabilitatea statului si a autoritatilor

publice, pentru pagubele cauzate prin acte administrative legale. $redem ca aceastarezulta din principiul solidaritatii sociale preluat in art. 3 pct. 5 din $onstitutie cat si din art.?4 din $onstitutie. Analizand art. ?4 din $onstitutia din anul 3==3, constatam ca acesta numai conditioneaza raspunderea autoritatii publice pentru pagubele cauzate, de caracterulilegal al actului administrativ. )pre deosebire de art. ?4 din $onstitutia din anul 3==3, inconstitutiile anterioare, responsabilitatea autoritatii publice era conditionata de caracterulilegal al actului. Astfel, din art. == al $onstitutiei din 3=<5, conditia ilegalitatii actului rezultadin expresia "care violeaza un text expres al $onstitutiei ori legilor in vigoare". &ar inarticolul 5 al $onstitutiei din 3=>, se foloseste sintagma "act ilegal", precum si "anulareaactului". De aceea, credem ca art. ?4 din $onstitutia de la 3==3, permite reparareapagubei cauzate prin actul legal, fara sa fie necesara anularea acestuia, solutie care ni se

pare necesara intr-un stat de drept. Atunci cand legiuitorul constitutional a vroit sa fieatacat un act pe motiv de ilegalitate, a prevazut aceasta in mod expres asa cum este inart. 3<< pct. ? din $onstitutie.

b+ responsabilitatea subiectiva *adica se bazeaza pe vinovatia subiectului subaspectul intentiei sau culpei sub forma neglijentei, ori usurintei+.

&n dreptul civil se mai face distinctie in sensul unei reglementari diferite araspunderii civile3> intre raspunderea contractuala si raspunderea extracontractuala,precum si

a. responsabilitatea pentru fapta proprie/b. responsabilitatea pentru fapta altuia/c. responsabilitatea pentru fapta lucrului sau animalului.

Dupa continutul raspunderii ce o genereaza, responsabilitatea mai poate fimateriala, disciplinara, contraventionala si penala, iar dupa pagubele cauzate,responsabilitatea mai poate fi responsabilitate pentru daune morale si responsabilitateapentru daune materiale.

2e de alta parte, responsabilitatea materiala poate fi de mai multe feluriresponsabilitatea materiala de natura civila3, responsabilitatea materiala de naturaadministrativa34 si respectarea materiala specifica dreptului muncii3=.

155 A se vedea ean-;ranPois Davignon, La responsabilitQ objective de la puissance publi!ue, LJuniversitQ des

sciences sociales de 6renoble - 3=>.156 "$a institutie juridica, responsabilitatea civila consta in ansamblul reglementarilor legale - a principiilor siregulilor care se degaja din acestea - privitoare la transpunerea efectiva in viata, in raporturile sociale, aobligatiei generale pe care o are orice persoana de a repara prejudiciul pe care l-a cauzat altuia." &on Albu:. (rsa, Raspunderea civila pentru daune morale, 9ditura Dacia, $luj-Napoca - 3==, pag. <?.157 2rin responsabilitate materiala de natura civila, intelegem responsabilitatea materiala reglementata denormele de drept civil.158 2rin responsabilitate materiala de natura administrativa, intelegem responsabilitatea materiala izvorata sireglementata de normele dreptului administrativ. Raspunderea materiala administrativa apare in cadrulraportului juridic de drept administrativ. )pre exemplu, raspunderea materiala a militarilor, reglementata deDecretul nr. <CB3=>.159 e+-de regula, repararea pagubei se face prin ecivalent banesc/f+-recuperarea prejudiciului se efectueaza dupa o procedura speciala/

&n baza principiului consacrat in art. 34 din $odul muncii, in cazurile in care dispozitiile legislatiei muncii cuprivire la raspunderea materiala sunt neindestulatoare, ele se intregesc cu normele dreptului civil, dacaacestea sunt compatibile cu specificul raportului juridic de munca. 2rof. univ. dr. )anda 6impu si colectiv,Dreptul la munca. $odul muncii comentat si adnotat. 9ditura 2olitica, 7ucuresti - 3==4,pag. 54

76



La fel si responsabiltatea disciplinara este de mai multe feluri responsabilitatedisciplinara de natura administrativa si responsabilitate disciplinara specifica dreptuluimuncii.

2otrivit dreptului muncii, raspunderea materiala este definita ca ansamblureglementarilor legale - de fond si procedurale - referitoare la obligatia persoanelor

incadrate, de a repara prejudiciului produs unitatii, in timpul executarii contractului demunca printr-o fapta ilicita, savarsita cu vinovatie, in legatura cu munca sa. Raspundereamateriala in dreptul muncii se deosebeste de raspunderea civila prin urmatoarele trasaturi

a. deriva din contractul de munca si anume din partea sa legala prestabilita, ceea ceinseamna pe de o parte ca este conditionata, in mod necesar, de existentacontractului, iar pe de alta parte careglementarea ei are la baza norme imperative/

b. este o raspundere individuala, personala, pentru fapta proprie/ daca mai multepersoane concura prin fapta lor, la producerea prejudiciului, obligatiilor lor dereparare a pagubei sunt conjuncte/ solidaritatea raspunderii constituie o exceptie,reglementata ca atare, in mod expres de lege/

c. este sub un intreit aspect, o raspundere limitata persoana incadrata raspunde de

regula numai pentru daunele efective, nu si pentru foloasele nerealizate/ deasemenea, ea raspunde numai pentru prejudiciile actuale, nu si pentru celeviitoare/ executara silita se efectueaza de regula numai in limita unei cote dinretributie, asupra veniturilor din munca/

d. la baza raspunderii materiale sta vinovatia, care trebuie sa fie dovedita de unitate/prezumtia de vinovatie este reglementata de lege ca o exceptie/Dupa calificarea functionarului si specificul reglementarii, responsabilitatea mai

poate fi responsabilitatea militarilor, responsabilitatea politistilor, responsabilitateamagistatilor, responsabilitatea medicilor, responsabilitatea notarilor etc.

Din punct de vedere al sferei de cuprindere si al continutului, responsabilitatea juridica mai poate fi responsabilitate generala a functionarului public si responsabilitatespeciala a unor categorii de functionari publici. Responsabilitatea generala a functionaruluipublic este reglementata in statutul functionarilor publici3>C, care prevede reguli generalepentru toti functionarii publici3>3. 2rin legi speciale sunt reglementate norme derogatoriipentru anumite categorii de functionari, in raport de specificul functiei publice *prefect,primar, ministru etc.+

Responsabilitatea juridica difera si in functie de natura raportului juridic in carepoate sa apara, precum si de calitatea subiectilor raportului juridic. Astfel, intr-un fel estereglementata responsabilitatea materiala a functionarului public fata de un tert care poatesa fie de natura civila, atunci cand nu are legatura cu serviciul functionarului, sau denatura administrativa, atunci cand functionarul public era in exercitarea atributiilor de

serviciu sau in legatura cu serviciul.1ot la fel difera responsabilitatea disciplinara a functionarului privat, deresponsabilitatea disciplinara a functionarului public. 9ste interesant de vazut cum estereglementata responsabilitatea functionarului de stat, care difera dupa cum acesta estefunctionar public sau simplu functionar, in mod deosebit a acelui functionar care isidesfasoara activitatea in domeniul privat al statului.

)pre exemplu, in dreptul penal "functionar public" este definit ca fiind oricepersoana care exercita permanent sau temporar, cu orice titlu, indiferent cum a fostinvestit o insarcinare de orice natura, retribuita sau nu, in serviciul unei unitati dintre celela care se refera art. 3? din $odul penal." &n art. 3? din $odul penal, se arata ca prin160 2roiectul )tatutului functionarului public aprobat pentru inaintarea 2arlamentului prin 8otararea

6uvernului Romaniei nr. 9)19 3 din <4.C?.3==<, a fost recent retras *3==+, pentru o noua redactare siresesizarea parlamentului.161 )tatutul functionarului public constituie dreptul comun in materia reglementarilor privind categorii specialede functionari publici.

77



termenul "public" se intelege tot ce priveste autoritatile publice, institutiile publice,institutiile sau alte persoane de interes public, administrarea, folosirea sau exploatareabunurilor proprietate publica, serviciile de interes public, precum si bunurile de orice fel,care potrivit legii sunt de interes public. 2rin "functionar" in sensul dispozitiilor penale, seintelege orice persoana care exercita permanent sau temporar, cu orice titlu, indiferent

cum a fost investita, precum si orice salariat care exercita o insarcinare in serviciul uneialte persoane juridice, decat cele prevazute de art. 3? din $odul penal. De mentionat canotiunea de functionar public din dreptul penal, este mai larga decat aceeasi notiune dindreptul administrativ.

Actualul $od penal reglementeaza diferit responsabilitatea pentru savarsirea uneiinfractiuni dupa cum faptuitorul este functionar sau functionar public, prevazand pedepsemai mult sau mai putin grave. )pre exemplu cand infractiunile prevazute de art. <?>-<Cdin $odul penal sunt savarsite de un functionar public, legea prevede pedepse destul degrave, dar cand aceste infractiuni sunt savarsite de un functionar, fie ca este de stat saunu, potrivit art. <4 din $odul penal, maximumul pedepselor se reduce cu o treime. La alteinfractiuni, cum ar fi delapidarea, luara de mita, darea de mita, primirea de foloase

necuvenite, traficul de influenta si altele, tratamentul penal este acelasi atat pentrufunctionarul public, cat si functionarul privat.

&n domeniul contraventional, responsabilitatea poate fi responsabilitatecontraventionala a cetateanului responsabilitate contraventionala a persoanei juridice, siresponsabilitate contraventionala a functionarului. De exemplu, responsabilitateacontraventionala a functionarului este instituita pentru unele incalcari ale normelor juridicece reglementeaza ciar competenta, respectiv atributiile acestuia. (n astfel de caz estecel al 8.6. 3<B3==?, care stabileste si sanctioneaza drept contraventii, mai multeincalcari ale atributiilor functionarilor publici *art. 3, pct. 3, lit. "c", pct. < lit. "a"3><+, pct. 5, lit."", "i" sau art. 3 lit. "b", pct. 33 din 8.6. nr. =?B3==5+ privind sanctionarea contraventiilor la normele sanitar veterinare. De asemenea, sunt unele situatii cand contraventia poatesa fie savarsita atat de orice cetatean, cat si de functionarul public, or in cazul ultimului,pentru anumite categorii de contraventii, sanctionarea ar trebui sa aiba limite mai mari,datorita calitatii si responsabilitatii acestuia.

$and responsabilitatea disciplinara este reglementata de normele de drept almuncii, iar raportul de munca are la baza legea si contactul de munca avem de-a face curesponsabilitatea disciplinara specifica dreptului muncii, responsabilitate ce nu seconfunda cu responsabilitatea disciplinara din dreptul administrativ. Alta este situatia incazul responsabilitatii disciplinare a functionarului public fata de autoritatea publica dincare acesta face parte *pe baza raportului de subordonare ierarica+, deoarece,reglementarea acesteia, se regaseste in statutul functionarului public si in celelalte norme

de drept administrativ.&n cadrul responsabilitatii disciplinare a functionarului public, apar mai multe formeale acesteia, diferit reglementate de lege. Astfel, sunt categorii de functionari publici, acaror responsabilitate juridica este reglementata de unele principii generale din statutulfunctionarului public, din $onstitutie si alte legi, cat si de acte normative elaborate specialpentu fiecare din acestea *categorii diferite de functionari publici+, *statutul cadrelor

162 $onstituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 3CC.CCC la <C.CCC lei pentru persoane fizicesi de la <C.CCC lei la CC.CCC lei pentru persoanele juridice, nerealizarea de catre agentii economici siserviciile publice de specialitate a atributiilor specifice privind asigurarea protectiei mediului in sectoarele decare raspund *art. 3, pct. <, lit. "a" din 8.6. 3<B3==?+. 2otrivit art. 3> alin. din Legea nr. 5<B3=>4,"$ontaventiile savarsite de angajatii organizatiilor de stat la locul de munca se constata atat de persoanele

prevazute in actele normative care stabilesc si sanctioneaza contraventiile, cat si de sefii de seervicii sausectii ori asimilatii acestora, anume imputerniciti de conducatorul organizatiei, daca ele au fost savarsite depersonalul din subordine. Aceleasi persoane constata si contraventiile savarsite in incinta organizatiilor destat de catre cei care nu sunt angajati ai acestora.

78



militare, statutul magistratilor, statutul alesilor locali, statutul politistilor, statutul medicilor etc.+, ceea ce presupune si forme diferite ale responsabilitatii functionarului public.

De asemenea, responsabilitatea materiala a unei persoane fizice, poate aparea inurmatoarele situatii

- responsabilitatea materiala a persoanei fizice, ce apare in cadrul unui raport juridic

de drept civil/- responsabilitatea material-civila ce vizeaza responsabilitatea functionarului public

ca persoana fizica de drept civil, evident intr-un raport juridic de drept civil, adicaatunci cand actioneaza fara nici o legatura cu raportul juridic in care se afla cuautoritatea publica din care face parte/

- responsabilitatea materiala de natura administrativa ce vizeaza responsabilitateafunctionarului public pentru pagubele cauzate de el in aceasta calitate, autoritatiipublice din care el face parte/

- responsabilitatea materiala de natura administrativa ce vizeaza responsabilitateafunctionarului public pentru pagubele cauzate de el in aceasta calitate uneipersoane particulare in cadrul raportului juridic de drept administrativ *acesta poate

interveni numai pentru functionarul public, sau in solidar cu autoritatea publica dincare face parte potrivit Legii nr. <=B3==C si a art. ?4 din $onstitutie+/

- responsabilitatea civila a functionarului public care este reglementata de dispozitiile$odului civil *adica, atunci cand savarseste acte sau fapte civile in domeniul privatal statului+.De asemenea, responsabilitatea administrativa are urmatoarele forme

- responsabiltatea autoritatii publice, care la randul ei poate fi materiala or contraventionala/

- responsabiltatea functionarului public care poate fi materiala, disciplinara oricontraventionala/

- responsabilitatea administrativa a persoanei fizice si juridice sub forma materialasau contraventionala, respectiv in cadrul raportului juridic de subordonare.Din cele prezentate, rezulta ca Responsabilitatea juridica este o institutie deosebita

a dreptului constitutional, strand legata de drepturile si libertatile omului precum si deorganizarea si functionarea )tatului si Dreptului.

;ormele responsabilitatii si raspunderii juridice sunt de determinat de specificatiareglementarilor ce se impun pentru garantarea, apararea, asigurarea diversitatiidrepturilor, libertatilor si indatoririlor fundamentale, cat si ale celorlalte, indispensabile uneivoeti sociale economice si politice, democratica.

2utem spune ca institutiile responsabilitatii si raspunderii juridice constituie ceilede balta ale garantiilor constitutionale.

TEME PENTRU RE*ERATE-

Deosebirea dintre responsabilitatea si raspunderea juridica.&mportanta acesteia.

2rincipiile responsabilitatii juridice. ;undamentul responsabilitatii si fundamentul raspunderii. Responsabilitatea obiectiva si responsabilitatea subiectiva.

BIBLIO+RA*IE

79



3. Dr. &on 2opescu )laniceanu-1eoria functiei publice, 9ditura 9vria, )laniceanu7raila, 3===, p. 544 C3

<. iai ;lorea - Responsabilitatea actiunii sociale, 9ditura )tiintifica si 9nciclopedica7ucuresti, 3=>

5. 8enrK Lalou -La responsabilitQ civile Dalloz, 2aris 3=<4?. Andre Q DecenciereQ - -La responsabilitQ des 9tats a raison ;errandire desdommages subis pas des etrangers, 2aris, Rousseau, 3=<

. Narcis 6iurgiu - Raspunderea si sanctiunea de drept penal, 9ditura Nemira,;ocsani - 3==

>. :alerica Dabu - Responsabilitatea juridica a functionarului public. 1eza dedoctorat, 7ucuresti, 3==4

. ircea 2reda - 1ratat elementar de drept administrativ roman, 9ditura Lumina Lex,7ucuresti-3==>.

4. :alerica Dabu - 2olitisti, procurori si judecatori. &ntre lege si faradelege. 9dituraRegia Autonoma "onitorul 'ficial" 7ucuresti, 3==

DREPTURILE SI LIBERTATILE*UNDAMENTALE ALE OMULUI

DREPTURILE SI LIBERTATILE *UNDAMENTALE ALE OMULUI SI CETATEANULUI.NOTIUNEA SI NATURAURIDICA A DREPTURILOR SI LIBERTATILOR*UNDAMENTALE. +ARANTIILE DREPTURILOR SI LIBERTATILOR *UNDAMENTALE

A. Notiunea de dre$turi 2unda(entale Asa cum am aratat in capitolul &, Dreptul constituie posiblitatea recunoscuta de

societate, sau comportamentul impus de aceasta in a satisface necesitatile sociale alesubiectului activ si pasiv, in spiritul ecitatii, de a face,a nu face, de a da sau a nu da,oridea primii ceva, asigurat prin forta de constrangere a statului.

Dreptul presupune totdeauna o obligatie corelativa acestuia, in sarcina uneipersoane, grup, societate. 'bligatia este legatura recunoscuta sau impusa de societateprin intermediul statului, unui subiect, fata de alt subiect, prin care acesta este tinut ca in

spiritul binelui si ecitatii, sa faca, sa nu faca, sa dea sau sa nu dea ceva, potrivitdrepturilor acestuia sub sanctiunea constrangerii statale.2rin drept societatea recunoaste, ocroteste si garanteaza interesele legitime ale

individului, colectivitatii si societatii asigurand respectarea obligatiilor necesare infaptuiriiacestora.

"Dreptul cuprinde norme de conduita care nasc sub influenta factorului social sifactorului individual cu scopul de a realiza fericirea indivizilor care nu poate fi asiguratadecat respectandu-se interesele nationale" arata Al. 'tetelisanu3>5.

Dar, prin drept se satisfac necesitati ale subiectului respectiv, care pot fi mai multsau mai putin importante pentru om ca fiinta umana sau ca entitate sociala. Astfeldrepturile individului, colectivului si ale societatii, pot fi mai mult sau mai putin importante

in raport de necesitatile pe care le satisfac. (na este dreptul la libertate si alta este dreptul163 Al. 'tetelisanu. $ateva principii de baza ale stiintei dreptului. Revista Dreptul. numar festiv, 3=?<,7ucuresti, pag. 4<

80



de creanta la o suma modica. ontes!uieu definea libertatea ca reprezentand "dreptul dea face ceea ce ingaduie legile/ si daca un cetatean ar putea sa faca ceea ce ele interzic,el nu ar mai avea libertate pentru ca si ceilalti ar putea sa faca la fel" 3>?/ or subiectuldreptului de creanta poate sa renunte la exercitarea acestuia, fara implicatii deosebite cain cazul dreptului la libertate. Dupa )pinoza, libertatea politica nu poate fi suprimata

deoarece nimeni nu este obligat conform normelor dreptului natural sa se supuna bunuluiplac al altuia. Asa cum am aratat prin drept se satisfac anumite necesitati aparandu-seanumite valori cum sunt viata, integritatea fizica si psiica, libertatea, proprietatea,domiciliul, numele, onoarea, familia etc. 'r aceste valori aparate prin drept pot fifundamentale, esentiale, sau obisnuite. $a urmare si drepturile care le apara pot fifundamentale sau obisnuite. Dar sintagma de drept fundamental nu se confunda cufundamentul dreptului. Astfel, fundamentul oricarui drept trebuie sa fie utilul, ori ecitatea,sau morala. Aceste trei mobile creeaza dreptul, il deformeaza, il transforma, ilperfectioneaza si-l stapaneste in asa fel, incat in afara de ele dreptul nu poate exista"3>.'rice drept fundamental sau obisnuit are un fundament, in conceptele de util, ecitate saumorala/ deci toate drepturile au un fundament, dar nu toate drepturile sunt fundamentale.

R.ering, in multe lucrari ale sale ne spune ca dreptul este un interes garantat de lege.Dar nu toate interesele sunt fundamentale si esentiale, existand si interese obisnuite, iar oastfel de impartire nu este imuabila.

De aceea, interesele si respectiv drepturile care le apara, au fost considerate cafundamentale sau obisnuite de la o etapa istorica la alta. )pre exemplu, in perioadasclavagista proprietarul de sclavi avea un drept asupra vietii sclavului, drept care afectadreptul la viata al sclavului nefiind considerat fundamental situatie ce nu o mai gasim inalte perioade.

Drepturile fundamentale sunt considerate ca sunt acele drepturi care indeplinescurmatoarele conditii a+ sunt drepturi subiective/ b+ sunt drepturi esentiale pentru cetateni/c+ datorita importantei lor sunt inscrise, in acte deosebite cum ar fi declaratii de drepturi 3>>

si legi fundamentale *constitutii+.a+ Drepturile fundamentale sunt drepturi subiective, ele fiind in ultima instanta

facultati ale subiectului raportului juridic de a actiona intr-un anumit fel sau de a cereceluilalt sau celorlalte subiecte, o atitudine corespunzatoare si de a beneficia de protectiasi sprijinul statului in realizarea pretentiilor legitime, 2. Roubier defineste dreptul subiectiv,ca fiind situatia regulat stabilita, fie printr-un act de vointa, fie prin lege, din care decurg inprincipal prerogativele care sunt in avantajul beneficiarului acestei situatii si la care elpoate, in principiu, renunta.3>" 9l situeaza la baza acestuia teoria dreptului natural. 2rof. &.Deleanu defineste "dreptul subiectiv ca fiind acea prerogativa conferita de lege in temeiulcareia titularul dreptului poate - si uneori ciar trebuie - sa desfasoare o anumita conduita

si sa ceara altora desfasurarea unei conduite adecvate dreptului sau, sub sanctiuneaprevazuta de lege, in scopul valorificarii unui interes personal, discret, nascut si actual,legitim si juridic protejat, in acord cu interesul general si cu normele de convietuiresociala3>4.

De observat ca nu toate drepturile subiective sunt fundamentale.

164 ontes!uieu, Despre spiritul legilor, :ol. &, 9ditura )tiintifica-7ucuresti, 3=, pag. 4<-45/ &mmanuel Tant,definea ideea de drept prin ideea de libertate a individului, limitata insa de respectul libertatii celorlalti.165 Al. 'tetelisanu, "$ateva principii de baza ale stiintei Dreptului" in revista Dreptul *numar festiv+ vol. &,7ucuresti, pag. =166 &n "Declaratia drepturilor omului si cetateanului" *34=+, "Declaratia de independenta a ).(.A. "*3>+

Declarati universala a drepturilor omului din 3=?4 si altele, in care se vorbeste de dreptul la viata, la libertateetc...167 2.Roubier. Droit subjectif et situations juridi!ues. Dalloz, 2aris, 3=>5, p. 4C-43168 &. Deleanu. Drept $onstitutional si &nstitutii 2olitice. 1ratat vol. &, 9d. 9uropa Nova, 7ucuresti, 3==>, p. 34

81



b+ Drepturile fundamentale sunt drepturi esentiale pentru cetateni. ..Rousseau ledenumeste drepturi esentiale ale naturii de care nimeni nu se poate atinge in nici un fel.Drepturile fundamentale sunt drepturile cele mai importante atat pentru cetateni cat sipentru stat in ansamblul, drepturi care reprezinta baza pentru toate celelalte drepturi.

Deseori, drepturile fundamentale sunt definite ca acele drepturi consacrate de

$onstitutie si care sunt determinante pentru statutul juridic al cetateanului. Astfel suntconsiderate drepturi fundamentale acele drepturi care sunt esentiale pentru viata,libertatea si personalitatea cetatenilor.

c+ Datorita importantei lor, drepturile fundamentale sunt inscrise in acte deosebite,cum ar fi declaratiile de drepturi si legile fundamentale. &nscrierea in $onstitutie adrepturilor fundamentale este urmarea caracteristicii principale a acestora de a fi drepturiesentiale pentru cetateni. 'data selectate pe criteriul valoric, ca fiind esentiale intr-oanumita etapa istorica, li se confera o forma si ocrotire juridica superioara, de nivelconstitutional.

&mortanta drepturilor fundamentale, impune inserarea acestora in $onstitutie faptcare inseamna ca aceste drepturi nu pot fi limitate sau anulate printr-o lege inferioara

$onstitutiei fie ea si organica. 'r institutionalizarea drepturilor fundamentale prin$onstitutie presupune

- importanta deosebita acordata drepturilor respective, fiind reglementate astfel de Adunarea $onstituanta/

- orice reglementari prin alte legi referitoare la aceste drepturi, nu le pot limita,suspenda sau anula, ci numai sa le dezvolte si apere conform celor prevazute in$onstitutie/

- modificarea sau suprimarea dispozitiilor referitoare la drepturile fundamentale, sepot face numai respectand procedura de revizuire a $onstitutiei/

- daca legea obisnuita este aceea care a fixat un principiu sau ciar statutul unuidrept fundamental, ramane, desigur, la dispozitia legiuitorului ordinar sa suprime orisa modifice numai acel principiu sau acest statut/

- neconsacrarea unui drept prin legea constitutionala sau prin legea organica oriordinara, nu poate atrage imposibilitatea existentei acelui drept, potrivit principiuluica "tot ceea ce legea nu interzice, nu poate fi impiedicat".2rof. &. uraru defineste drepturile fundamentale ca fiind acele drepturi subiective,

ale cetatenilor, esentiale pentru viata, libertatea si demnitatea acestora, indispensabilepentru libera dezvoltare a personalitatii umane, drepturi stabilite prin $onstitutie sigarantate prin $onstitutie si legi.

De observat ca in $onstitutie se consacra drepturile si libertatile fundamentale,ceea ce presupune sa vedem ce sunt libertatile fundamentale si care este raportul dintre

acestea si drepturile fundamentale.$onstitutia Romaniei utilizeaza termenul drept,atunci cand consacra dreptul la viata*art.<<+, dreptul la aparare *art. <?+, dreptul la informatie *art. 53+, dreptul la vot *art. 5?+etc. &n scimb, $onstitutia foloseste termenul de libertate atunci cand reglementeazalibertatea constiintei *art. <=+, libertatea de exprimare *art. 5C+/ libertatea intrunirilor *art.5>+ etc. )e pune intrebarea, daca intre libertate si drept exista o deosebite# 2rof. &.uraru, arata ca terminologia constitutionala referitoare la aceste doua concepte, drept silibertate, desi nuantata, desemneaza o singura categorie juridica si anume, dreptulfundamental sustinand ca dreptul este o libertate iar libertatea este un drept. Domnia sasustine ca nu exista deosebire de natura juridica, fiind de fapt o singura notiune juridica.Nuantarea terminologica are cel putin doua explicatii. ' explicatie este de ordin istoric. La

inceput in catalogul drepturilor umane, au aparut libertatile ca exigente ale omului inopozitie cu autoritatile publice, iar aceste libertati nu presupuneau din partea celorlaltidecat o atitudine generala de abtinere. 9volutia libertatilor, in contextul mai larg al evolutiei

82



politice si sociale, a avut ca rezultat cristalizarea conceptului de drept al omului, conceptcu un continut si semnificatii juridice complexe. ai ales in raport cu autoritatile statale,drepturile omului *libertatile publice+ au implicat si obligatii corelative de respect siaparare.

&n timp aceste libertati au trebuit nu numai proclamate, ci si promovate si mai ales,

protejate, garantate. 2utem deci constata ca astazi intre drept si libertate exista osinonimie din punct de vedere juridic, arata prof. &. uraru 3>=. $ea de a doua explicatie tinede expresivitatea si frumusetea limbajului juridic, care valorifica insa si sensul initial sidesigur traditia. ;recvent, drepturile omului si cetateanului sunt denumite libertati publice.9xpresia libertatii publice, este o expresie cuprinzatoare, ea evoca atat libertatile cat sidrepturile omului *cetateanului+, precum si faptul ca acestea apartin dreptului public sianume Dreptului $onstitutional, fiind astfel supuse unui regim juridic aparte.

&n ceea ce ne priveste socotim ca exista unele diferentieri intre drepturi si libertatipublice si drepturi fundamentale.

Astfel prin libertate potrivit D9M se intelege posibilitatea de a actiona dupa propriavointa sau dorinta/ posibilitatea de actiune constienta a oamenilor in conditiile

cunoasterii *si stapanirii+ legilor de dezvoltare a societatii si naturii3C. "Libertatea estestarea celui care face ceea ce vrea si nu ceea ce vrea altul sa faca ea presupuneabsenta unei constrangeri straine"33. $onceptul de libertate desemneaza nu numaigradul mai mare sau mai mic de independenta pe care o poseda individul fata de grupulsocial din care face parte, dar si gradul de independenta pe care il considera ca normal sifericit, care constituie un drept si o valoarea morala.

Dupa ean Rivero libertatea este puterea de a se autodetermina, in virtutea careiaomul alege el insusi comportamentul sau3<, deci este o putere pe care o exercita elinsusi.

Astfel intre drept si libertate consideram ca exista o diferenta astfel- libertatea este exercitarea unei puterii de catre subiect, ceea ce presupune din

partea celorlalti subiecti, numai o obligatie negativa, respectiv sa nu faca ceva caresa implice exercitarea libertatii/

- libertatea nu presupune obligatii pozitive din partea celorlalti subiecti, respectiv de aface de a nu face ceva, asa cum presupune un drept/ spre exemplu dreptul decreanta presupune, obligatiile debitorului de a plati creanta catre creditor/ dreptulde vot presupune obligatia autoritatilor de a organiza si realiza exercitarea acestuidrept inclusiv de a-l respecta/

- spre deosebire de libertate, dreptul presupune obligatii atat pozitive cat si negative,adica de a face, a da, cat si de a nu face, a nu da/ este adevarat ca libertateapresupune si obligatii pozitive, dar numai pentru stat, atunci cand este cemat sa o

garanteze/- continutul unui drept este reglementat de regula definita in sensul prerogativelor pentru autorul dreptului si obligatiile pozitive si negative ale celorlalti, corelativeacestuia/

- obiectul unui drept este precis, or aceasta precizie presupune limitare,reglementare, pe cand obiectul unei libertati este nelimitat si numai exercitarealibertatii este limitata, de drepturile si libertatile legitime ale celorlalti. Astfel libertatea gandirii, a opiniilor si credintei este nelimitata, de aceea

consideram ca a vorbi de un drept al gandirii, al credintei, inseamna o exprimareincorecta, care ar induce o reglementare a gandirii, a credintei, ceea ce ni se pare absurd.169 &. uraru, op. cit., p. 3170 D9M. Academia Romana. &nstitutul de lingvistica "&orgu &ordan" 9ditia a &&-a. (nivers 9nciclopedic-7ucuresti, 3==?, p. C171 2atric acsmann. LibertQs publi!ues, 9d. Dalloz, 3==>, 2aris, p. 3172 ean Rivero. Les libertQs publi!ues. 1ome 3, 2.(.;., 3==3, p. <C

83



Libertatea de exprimare ca libertate privata, deci exprimare intr-un mediu privateste nelimitata. Numai atunci cand vorbim de libertate de exprimare ca libertate publicaintervin unele limitari ale acesteia, precizate in $onstitutie, in raport de drepturile celorlalti.)pre exemplu "Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viataparticulara a persoanei si nici dreptul la propria imagine", prevede art. 5C pct. > din

$onstitutie. Astfel socotim ca in mod corect in $onstitutia Romaniei cum de altfel si in o seriede documente internationale, se vorbeste distinct de drepturi fundamentale si libertatifundamentale.$a libertati fundamentale sunt recunoscute si garantate libertateaindividuala, libertatea constiintei, libertatea de exprimare, libertatea intrunirilor, liberacirculatie iar ca drepturi fundamentale dreptul la viata, dreptul la aparare, dreptul la viataintima, familiala sau privata, dreptul la informatie, dreptul la invatatura si altele.)ocotim cadistinctia dintre libertati publice si libertati private este necesara si utila35.

Asa cum am aratat, libertatea de exprimare pe un domeniu privat este nelimitata,spre deosebire de situatia cand aceasta libertate se exercita in public. 2otrivit $oduluipenal, calomnia constituie infractiune numai daca este savarsita in public.

De asemenea, nu toate libertatile sunt libertati fundamentale, potrivit criteriilor maisus prezentate.

(nele explicatii comporta si expresiile drepturi ale omului si drepturi alecetateanului. )unt deci exprimari ce se afla intr-o stransa corelatie, desemneaza acelasidomeniu si care totusi, intr-o terminologie juridica riguroasa nu se confunda.

9xpresia drepturile omului evoca drepturile fiintei umane, fiinta inzestrata cu ratiunesi constiinta si, careia ii sunt recunoscute drepturile sale naturale, ca drepturi inalienabilesi imperscriptibile. 'mul insa, intr-o societate organizata in stat, se prezinta juridiceste subtrei ipostaze distincte cetatean, strain sau apatrid. 2e planul realitatilor juridice interneomul devine cetatean, astfel spus fiinta umana, se integreaza intr-un anumit sistem social-politic, comandat de reguli juridice *desigur in principal, pentru ca exista si regulireligioase, morale, politice+.

Drepturile sale naturale sunt proclamate si asigurate prin $onstitutia statului alcarui cetatean este, capatand astfel si eficienta juridica, sub denumirea de drepturi silibertati cetatenesti. Desigur, recunoscand si exprimand juridiceste drepturile naturale aleomului, $onstitutia Romaniei consacra si alte drepturi, care rezulta din acestea sau leasigura existenta, ori sunt necesare protejarii si dezvoltarii sistemului social. Dacacetatenii, in principiu, beneficiaza de toate drepturile prevazute de $onstiutie, strainii siapatrizii beneficiaza doar de unele dintre ele, in orice caz, de cele ce sunt indispensabilefiintei umane. $etatenii au drepturile oricarui om si in plus drepturile politice, in statul alcarui cetateni sunt. Apatrizii si cetatenii straini nu au drepturi politice. )intetizand, vom

putea retine ca drepturile omului pe planul realitatilor universale, devin drepturi alecetatenilor pe planul realitatilor interne in domeniul reglementarilor juridice, existareglementari internationale si reglementari interne. Realizarea unei corelatii cat maireusite intre aceste doua categorii de reglementari, implica asigurarea drepturilor cetatenilor la nivelul standardelor impuse de reglementarile internationale, lucru dificil derealizat si care cere timp, fata de marea diversitate in dezvoltarea economica, sociala siculturala a statelor lumii.

Referitor la drepturile omului, in special in domeniul dreptului penal, sunt unelesituatii cand din nefericire, prin aceasta sintagma se intelege numai drepturile omuluiinfractor, omitandu-se faptul ca drepturi are si omul victima, omul victima potentialaprecum si orice om membru al societatii3?.

173 &n sens contrar a se vedea 2atric acsmann. LibertQs publi!ues. 9dition Dalloz, 3==>, p. <. ")i leslibertQs sont !ualifiQes de publi!ues, ce nJest pas pour les opposer a des libertes privees."

84



B. Notiunea de indatoriri 2unda(entale

9xistenta indatoririlor fundamentale se impune deoarece este de neconceput camembrii unei colectivitati umane sa nu aiba alaturi de drepturi si anumite indatoriri,

anumite obligatii fata de societatea in care traiesc.&ndatoririle fundamentale mobilizeazaoamenii la realizarea scopurilor societatii, constituind in acelasi timp garantia, printre altegarantii, ca drepturile fundamentale se pot realiza efectiv. 9xistenta unor indatoriri estestipulata in ciar pactele internationale privitoare la drepturile omului care stabilesc caomul are indatoriri fata de semenii sai si fata de colectivitatea careia ii apartine si estedator a se stradui sa promoveze si sa respecte drepturile recunoscute in pacte. &n primulrand, indatorirea fundamentala a cetateanului este o obligatie si nu o indrituire, asa cumeste dreptul fundamental. 9a presupune din partea cetateanului indeplinirea unor cerintedeterminate de sarcinile si scopurile societatii.

&ndatoririle fundamentale sunt acele obligatii carora societatea, la un moment dat,le atribuie o valoare mai mare, valoare ce se reflecta in regimul juridic special ce li se

atribuie. Astfel spus, din noianul de obligatii pe care un cetatean le poate avea, in

multitudinea de raporturi juridice - inclusiv cele constitutionale - in care intra, numai uneleau valoare de indatoriri fundamentale. $apatand aceasta valoare ele sunt inscrise caatare in $onstitutie. )tabilim astfel o alta trasatura a indatoririlor fundamentale si anumeaceea ca ele sunt expres formulate prin ciar textul $onstitutiei. &n fine, indatoririlefundamentale, sunt asigurate in realizarea lor prin convingere sau la nevoie prin forta deconstrangere a statului, caci ele sunt veritabile obligatii juridice.

2utem spune ca, indatoririle fundamentale sunt acele obligatii ale cetatenilor,considerate esentiale de catre popor pentru realizarea intereselor generale, inscrise in$onstitutie si asigurate in realizarea lor prin convingere sau la nevoie prin forta deconstrangere a )tatului3.

C. Natura )uridica a dre$turilor %i libertatilor 2unda(entale

$u privire la natura juridica a drepturilor si libertatilor fundamentale s-au formulatmai multe teorii.

Astfel, potrivit teoriei dreptului natural se considera ca drepturile si libertatilefundamentale ar avea o natura deosebita de celelalte drepturi ale omului, deoarececetateanul le dobandeste in calitatea de om, sunt opozabile statului si nu sunt stabilite

deci prin legi, contracte, etc.7lacstone calificand drepturile fundamentale ca absolute, deosebindu-le de altedrepturi care sunt creatia societatii, deoarece ele deriva din legile naturii si sunt anterioareacestora din urma.

2otrivit teoriei individualiste, se sustine ca sursa oricarui drept este in individ,pentru ca acesta singur este o fiinta reala, libera si responsabila. 9l denumeste drepturilefundamentale, libertati necesare, cele mai necesare dintre toate.

&n teoria drepturilor reflexe nu se face deosebirea de natura juridica intre drepturileindividuale si celelalte drepturi subiective, toate fiind o creatie a dreptului obiectiv. 1otusi,elline face o distinctie pornind de la diferenta dintre notiunea de putere juridica si cea deposibilitate juridica. Astfel, drepturile obisnuite ar contine in ele atat o posibilitate juridica,

174 :.Dabu.2olitisti procurori si judecatori. &ntre lege si fara de lege. 9ditura Regia Autonoma "onitorul'ficial" 7ucuresti, 3= p. 175 &. uraru. 'p. cit., p. 3

85



cat si o putere juridica, in timp ce drepturile publice ar fi puteri de vointa create exclusiv delege, care nu presupun si o activitate naturala garantata de lege3>.

' trasatura generala a multor teorii in privinta naturii juridice a drepturilor omuluieste aceea ca nu exista nici o deosebire de natura juridica intre drepturile fundamentale sicelelalte drepturi, toate fiind drepturi subiective. $eea ce justifica distinctia intre drepturile

si libertatile fundamentale pe de o parte si celelalte drepturi si libertati, pe de alta parteeste importanta economica, sociala si politica a acestora, pentru autorul lor cat si pentrusocietate in general.

2utem retine ca drepturile fundamentale sunt drepturi subiective, care impreuna cucelelalte drepturi subiective si indatoririle corelative, formeaza statutul juridic alcetateanului.

D. Corelatia dintre re#le(entarile interne %i cele internationale $rivinddre$turile %i libertatile 2unda(entale ale o(ului %i cetateanului

2otrivit art. <C din $onstitutia Romaniei, dispozitiile constitutionale privind drepturilesi libertatile cetatenilor vor fi interpretate si aplicate in concordanta cu Declaratia(niversala a Drepturilor 'mului, cu pactele si cu celelalte tratate la care Romania esteparte. Daca exista neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la drepturilefundamentale ale omului la care Romania este parte, si legile interne, au prioritatereglementarile internationale.

2e plan mondial preocuparile pentru promovarea drepturilor omului s-auconcretizat in cateva documente de reala valoare, intre care trebuie mentionate indeosebiDeclaratia (niversala a Drepturilor 'mului *3C decembrie 3=?4+/ 2actul international cuprivire la drepturile economice sociale si culturale si 2actul international cu privire ladrepturile civile si politice/ Actul final al $onferintei pentru securitate si cooperare in9uropa *8elsini 3=+ si altele.

Romania a aderat in anul 3==? la $onventia 9uropeana a drepturilor omului. Astfelorice persoana vatamata intr-un drept al sau, care apreciaza ca dupa epuizarea tuturor cailor de atac prevazute de lege in Romania, nu i s-a facut dreptate, poate ca in termen de> luni sa se adreseze $urtii 9uropean a Drepturilor 'mului.

Daca persoana are dreptate, $urtea 9uropeana a Drepturilor 'mului poate obligastatul la repararea dreptului, plata unor desp agubiri, inclusiv celtuielile judiciare.

Cla%2icarea dre$turilor %i libertatilor 2unda(entale

2e langa clasificarea in drepturi si libertati, la care ne-am referit, in literatura despecialitate se mai fac si alte clasificari, astfel' prima clasificare ar fi aceea de drepturi individuale si drepturi colective. &n

categoria drepturilor colective sunt incluse dreptul popoarelor la autodeterminare, laeliberarea de sub jugul colonial, dreptul de asociere in sindicate, egalitatea nationala,egalitatea intre sexe etc., adica acele drepturi care prin sensul si posibilitatea deexercitare rezida in apartenenta la un grup social.

&n categoria drepturilor individuale sunt incluse dreptul de proprietate, libertateapersoanei, libertatea presei, libertatea constiintei etc.

Din punct de vedere al continutului drepturilor si libertatilor fundamentale, acestease impart in

a. inviolabilitatile/b. drepturile si libertatile social-culturale/

176 &.uraru, op. cit., pag. 34

86



c. drepturile exclusiv politice/d. drepturile si libertatile social-politice/e. drepturile garantii.3

' alta clasificare a drepturilor si libertatilor este facuta in

a. drepturi si libertati care ocrotesc fiinta umana ca entitate bilogica/b. drepturi si libertati ale persoanei in raporturile ei cu societatea sau statul, exercitatede regula individual/

c. drepturi ale coletcivitatilor de persoane/d. drepturi garantii/e. indatoriri fundamentale.

Princi$iile con%titutionale a$licabile dre$turilor libertatilor %i indatoririlor 2unda(entale ale cetatenilor ro(ani

2rincipiile asa cum am aratat sunt reguli obligatorii general recunoscute, care si-audovedit fiabilitatea de-a lungul timpului.

&n cele ce urmeaza vom prezenta regulile fundamentale aplicabile tuturor drepturilor, libertatilor si indatoririlor fundamentale prevazute in $onstitutia Romaniei.

3. (niversalitatea drepturilor libertatilor si indatoririlor fundamentale *art. 3 al. 3 din$onstitutie+/ universalitatea drepturilor si libertatiilor se refera atat la sfera propriu-zisa adrepturilor cat si la titularii acestora. )ub primul aspect ea exprima vocatia omului, acetateanului pe planul realitatilor juridice interne fiecarei tari, pentru toate drepturile silibertatile. )ub cel de al doilea aspect universalitatea exprima ideea ca toti cetatenii unuistat se pot bucura de aceste drepturi si libertati. Desigur, aceasta este o posibilitate juridica, generala si abstracta, recunoscuta de catre $onstitutie fiecarui cetatean.

(niversalitatea drepturilor implica si universalitatea indatoririlor. 9ste de altfel infirescul vietii ca cetateanul sa aiba atat drepturi cat si obligatii fata de semenii sai si fatade societate. Aceasta regula este explicit formulata si in cele doua pacte internationaleprivitoare la drepturile omului care arata ca "individul are indatoriri fata de altii si fata decolectivitatea careia ii apartine si este tinut de a depune eforturi in promovarea sirespectarea drepturilor recunoscute in parte".

0. Neretroactivitatea le#ii

&n art. 3 al. < din $onstitutia Romaniei se prevede "legea dispune numai pentruviitor, cu exceptia legii penale mai favorabile".

$a urmare legea trebuie sa produca efecte *drepturi si obligatii+ numai pentrufaptele si actele savarsite dupa data intrarii in vigoare a acesteia. Ar fi absurd sa sepretinda unui om, in general unui subiect de drept, sa raspunda pentru o conduita ce aavut-o anterior intrarii in vigoare a unei legi care reglementeaza aceasta conduita.

)ubiectul de drept nu putea sa prevada ce si cum va reglementa legiuitorul, iar comportamentul sau este normal si firesc daca se desfasoara in cadrul ordinii de drept invigoare, al carui respect il datoreaza.

2rincipiul neretroactivitatii legii este expres formulat in $odul civil, art. 3, in sensul

caruia "legea dispune numai pentru viitor/ ea nu are putere retroactiva", precum si in

177 &oan uraru,op. cit. p. 3=C

87



$odul penal, in art. 33, in sensul caruia "legea penala nu se aplica faptelor care, la datacand au fost savarsite, nu erau prevazute ca infractiuni".

De la acest principiu sunt doar doua exceptii cand legea se aplica si retroactiva. cand noua lege penala este mai favorabila atunci aceasta se aplica retroactiv/b. in cazul legilor interpretative.

&n ceea ce priveste legea interpretativa, aceasta se aplica retroactiv numai atuncicand nu aduce noi reglementari, deoarece in cazul adaugarii la lege principiulneretroactivitatii se respecta.

2rincipiul neretroactivitatii asigura- stabilitatea dreptului legal castigat/- previne abuzul de drept prin modificarea legilor, in cazul rotirii la

putere/- asigura legitimitatea legii, recunoasterea acesteia ca obligatorie si

justa/ nu se poate pretinde respectarea unei legi inexistente, respectivpana la intrarea in vigoare.

1. E#alitatea in dre$turi a cetatenilor

2otrivit art. 3> pct. 3 si <, precum si art. ? pct. < din $onstitutie, cetateni romanifara deosebire de rasa, nationalitate, origine etnica, limba, religie, sex, opinie sauapartenenta politica, avere sau origine sociala, se pot folosi, in mod egal, de toatedrepturile prevazute in $onstitutie si legi, pot participa in egala masura la viata politica,economica, sociala si culturala, fara privilegii si fara discriminari si sunt tratati in mod egalatat de catre autoritatile publice cat si de catre ceilalti cetateni.

7. *unctiile %i de(nitatile $ublice $ot 2i ocu$ate de $er%oanele care au nu(aicetatenie ro(ana %i do(iciliul in tara

$onstitutia Romaniei stabileste in art. 3> *5+ ca functiile si demnitatile publice, civilesau militare, pot fi ocupate de persoanele care au numai cetatenie romana si domiciliul intara.

'bservam ca se utilieaza functii si demnitati publice ca doua notiuni distincte.;unctiile sunt folosite in sensul dreptului administrativ/ Demnitatea publica exprima maimult decat o functie in sensul dreptului administrativ, fiind prin excelenta o categorie adreptului constitutional in care dupa opinia prof. &oan uraru intra seful de )tat, deputati,

senatori, ministri. Art. 3>*5+ din $onstitutie se refera nu la orice functie ci numai la functiilepublice care presupun exercitiul autoritatii statale, pentru ocuparea carora este obligatoriudepunerea juramantului prevazut de art. C din $onstitutie.

Deci, pentru ocuparea unor functii si demnitati publice sunt necesare urmatoareleconditii cumulative

- sa fie cetatean roman/- sa aiba numai cetatenia romana, nu dubla cetatenie/- sa aiba domiciliul in tara *locuinta stabila, de fapt si de drept+/- exercitarea functiei si demnitatii publice sa se efectueze cu "fidelitate fata de tara"

si cu "buna credinta"/- sa depuna juramantul prevazut de lege.

1oate aceste conditii sunt garantii ale atasamentului fata de tara, dar si oresponsabilitate pe masura. Astfel inractiunea de tradare prevazuta de art. 3 din $odulpenal, nu poate fi retinuta in sarcina unui cetatean strain si nici a unei persoane fara

88



cetatenie care nu domiciliaza in Romania34/ aceeasi situatie este si in cazul infractiunii detradare prin ajutarea inamicului prev. de art. 3> din $odul penal.

8. Protectia cetatenilor ro(ani in %trainatate %i obli#atiile lor

)tatutul de cetatean roman ii asigura dreptul cetateanului de a solicita protectie dinpartea autoritatilor romane si respectiv obligatia constitutionala a acestora de a le acordaprotectia necesara.

&n acest sens, protectia cetateanului roman in strainatate presupune- dreptul de a solicita ambasadei si consulatului de a interveni pe langa organele in

drept din tara respectiva, pentru asigurarea dreptului la aparare,incetareaabuzurilor etc.

- consultanta in exercitarea drepturilor in strainatate/- ambasada poate sa notifice,sa ceara explicatii, sau sa protejeze atunci cand in tara

straina se incalca drepturile cetateanului roman/- efectuarea unor acte juridice la ambasada in interesul cetateanului roman/- asigurarea unei legaturi intre cetateanul roman si autoritatile din Romania, dar si

autoritatile din tara straina/- asistenta judiciara etc.

Autoritatile romane, in virtutea obligatiilor lor, inceie acorduri, tratate cu autoritatilealtor state privind protectia cetatenilor romani in strainatate pe principiul reciprocitatii.

&n afara teritoriului roman, cetatenii romani sunt datorisa-si execute obligatiile constitutionale, afara de cazul cand acestea sunt incompatibile cuabsenta din tara.

9. Cetatenii %traini %i a$atri'i %e bucura in Ro(ania de $rotectie )uridica

2otrivit art. 34 din $onstitutie, "cetatenii straini si apatrizi care locuiesc in Romaniase bucura de protectiegenerala a persoanelor si a averilor, garantata de $onstitutie si de alte legi..."

'bservam ca protectia acestora este la nivel de garantie constitutionala, ceea ceinseamna ca de nici o lege nu poate fi inlaturata. $u exceptia drepturilor politice *de aalege si de a fi ales si de a ocupa functii si demnitati publice+ cetatenii straini si apatriziiau aceleasi drepturi ca cetatenii romani, iar in plus dreptul de azil prevazut de art. 34 al. <din $onstitutie.

9ste de netagaduit ca strainii si apatrizii au drepturi dar si obligatiilecorespunzatoare acestora.

:. Cetatenii ro(ani nu $ot 2i e6tradati %au e6$ul'ati

178 2otrivit art. 3 din $odul penal ";apta cetateanului roman sau a persoanei fara cetatenie, domiciliata peteritoriul statului roman, de a intra in legatura cu o putere sau cu o organizatie straina ori cu agenti aiacestora in scopul de a suprima sau stirbi unitatea ori indivizibilitatea, suveranitatea sau independenta

statului, prin actiuni de provocare de razboi contra tarii sau de inlesnire a ocupatiei militare straine, ori desubminare economica sau politica a statului ori de aservire fata de o putere straina, sau de ajutare a uneiputeri straine pentru desfasurarea unei noi activitati dusmanoase impotriva sigurantei statului, sepedepseste cu detentiunea pe viata sau cu incisoare de la 3 la < ani si interzicerea unor drepturi."

89



2otrivit art. 3= din $onstitutie, cetateanul roman nu poate fi extradat sau expulzatdin Romania, iar cetatenii straini si apatrizi pot fi extradati sau expulzati numai pe bazaunei conventii internationale sau in conditii de reciprocitate.

9xpulzarea sau extradarea se otarasc de justitie, deci din cadrul unui proces, pebaza de fapte prevazute de lege si bine probate. 'rice expulzare sau extradare

neotarata in mod legal de justitie este un abuz, o incalcare a dreptului la libera circulatie,garantat de $onstitutie si $onventiile internationale. Asa cum am aratat $onstitutia valorifica o regula de traditie, care rezulta din

documentele juridice internationale si constitutiile altor tari si anume ca cetatenii proprii nupot fi nici extradati nici expulzati. 9xpulzarea sau extradarea propriului cetatean ar fi omasura contrara legaturii de cetatenie care implica obligatia de protectie pe care statultrebuie sa o asigure tuturor cetatenilor sai. &n literatura juridica se mentioneaza un singur caz in care aceasta regula universala, azi nu mai este aplicabila intre )tatele (nite ale Americii si Angliei, intre care extradarea propriilor cetateni este admisa, caz singular explicabil prin istoria si legaturile sociale si politice deosebite dintre cele doua state.

9xtradarea este institutia juridica ce permite unui stat de a cere altui stat pe

teritoriul caruia s-a refugiat unul din cetatenii sai sa i-l predea. 9a asigura ca autorii unor infractiuni, mai ales a unor infractiuni internationale grave, sa nu ramana nepedepsiti,ascunzandu-se pe teritoriul altor state.

Nu se admite extradarea pentru ratiuni politice, sau atunci cand persoana in cauzaar putea fi condamnata la moarte ori ar exista riscul de a fi supusa torturii si altor pedepsesau tratamente crude, inumane sau degradante.

9xpulzarea este institutia juridica ce permite autoritatilor publice dintr-un stat saoblige o persoana *cetatean strain sau apatrid+ sa paraseasca tara, punand astfel capat,in mod silit, sederii acestei persoane pe teritoriul sau. $odul nostru penal reglementeazaexpulzarea strainilor in cadrul masurilor de siguranta, adica acele masuri care au ca scopinlaturarea unei stari de pericol si preintampinarea faptelor prevazute de legea penala sicare se iau fata de persoanele care au comis fapte prevazute de legea penala.

9xecutarea deciziei de expulzare sa nu fie inutila brutala, rapida sau vexatorie, iar expulzatului sa i se lase dreptul de a alege statul spre teritoriul caruia urmeaza sa fieexpulzat, adica expulzarea sa se faca cu respectarea drepturilor inerente persoanei.

&n masura in care aceste reguli sunt prevazute in pacte, conventii, protocoale lacare Romania a aderat, fac parte din dreptul intern si sunt aplicabile in domeniul expulzarii*art. 33 din $onstitutie+.

2otrivit art. din Declaratia privind Drepturile 'mului apartinand persoanelor carenu poseda nationalitatea tarii in care locuiesc *'.N.(. 35 decembrie 3=4+ "un strain carese gaseste legal pe teritoriul unui stat nu poate fi expulzat decat in executarea unei decizii

luate conform legii, afara daca ratiuni imperioase de securitate nationala nu se opun, eltrebuie sa aiba posibilitatea de a valorifica motivele contrare expulzarii sale si de a cereexaminarea cazului sau de autoritatea competenta sau de una sau mai multe persoanespecial desemnate de o anumita autoritate, fiind reprezentat in acest scop. 9xpulzareaindividuala sau colectiva a strainilor ce se gasesc in aceasta situatie pentru motive derasa, culoare, religie, cultura, de origine nationala sau etnica este interzisa" 3=.

<. Prioritatea re#le(entarilor internationale

2rin art. <C din $onstitutia Romaniei se stabilesc reguli privind corelatia dintre

dreptul intern si dreptul international.

179 &. uraru, op. cit. pag. <C5

90



' prima regula este aceea ca, dispozitiile privind drepturile si libertatile cetatenestise interpreteaza si se aplica in concordanta cu prevederile tratatelor internationale la careRomania este parte, asa cum este Declaratia (niversala a Dreptului 'mului *3=?4+.

)ocotim ca aceasta regula este valabila numai in conditiile in care aceastainterpretare il avantajeaza pe individ in drepturile si libertatile fundamentale. 'r atunci

cand dispozitia din dreptul intern este mai favorabila, credem ca aceasta trebuieaplicata.)pre exemplu socotim ca dispozitiile art. 3= pct. 5 din $onstitutia Romaniei princare se prevede ca expulzarea sau extradarea se otaraste de justitie, sunt superioaredispozitiilor art. din Declaratia privind Drepturile 'mului, din 35 decembrie 3=4, careadmite si expulzarea pe cale administrativa, situatie cand s-ar putea incalca dreptul lalibera circulatie.

$ea de a doua regula acorda prioritate reglementarilor internationale, atunci candexista neconcordanta intre acestea si reglementarile interne, in domeniul drepturilor silibertatilor cetatenilor.

Aceasta dispozitie credem ca trebuie interpretata ca este o regula de la care existaexceptii, respectiv atunci cand dispozitiile din dreptul intern sunt superioare fata de cele

internationale, in domeniul drepturilor si libertatilor cetatenesti, se aplica cele romane .&n constitutiile unor tari problema neconcordantei reglementarilor are solutii

interesante. Astfel $onstitutia ;rantei, in art. ? prevede ca "Daca $onsiliul $onstitutional,sesizat de catre 2resedintele Republicii, de catre 2rimul-ministru sau de catrepresedintele unei sau alteia dintre adunari a declarat ca un angajament internationalcuprinde o clauza contrara $onstitutiei, autorizatia de ratificare sau de aprobare nu poateinterveni decat dupa revizuirea $onstitutiei. &ar $onstitutia )paniei prevede in art. = ca"&nceierea unui tratat international continand dispozitii contrare $onstitutiei va trebuiprecedata de o revizuire a acesteia."

4. Acce%ul liber la )u%titie

)olutionarea conflictelor de catre o putere independenta si impartiala este ogarantie a drepturilor si libertatilor, daca fiecare persoana are accesul liber la justitie.2otrivit acestui principiu oricine trebuie sa aiba acces liber la justitie fie ca este cetateanroman, cetatean strain sau apatrid, pentru apararea drepturilor, a libertatilor si aintereselor sale legitime.

Din art. <3 pct. 3 din $onstitutie rezulta ca, legile si $onstitutia nu apara si nugaranteaza orice interese, ci numai acele interese care se intemeiaza pe drept, pecutuma, in general pe izvoarele de drept. &nteresele nelegitime nu pot si nu trebuie

ocrotite, ele fiind contrare legalitatii si statului de drept. Aceasta nu inseamna ca va firespinsa o actiune apriorie motivandu-se ca interesul este nelegitim. ;olosind exprimareainterese legitime textul constitutional nu pune o conditie de admisibilitate a actiunii in justitie, ci obliga justitia sa ocroteasca numai interesele legitime, deci sa judece si dacainteresele sunt legitime sa le ocroteasca. 2osibilitatea sesizarii justitiei pentru aparareadrepturilor, libertatilor si a intereselor legitime se poate realiza fie pe calea actiunii directe,fie prin orice alta cale procedurala, inclusiv pe calea exceptiei de neconstitutionalitate.

De mentionat ca accesul liber la justitie fiind garantat de $onstitutie nu poate fiingradit de nici o lege.

3;. Pre'u(tia de nevinovatie

91



2otrivit art. <5 pct. 4 din $onstitutia Romaniei "pana la ramanerea definitiva aotararii judecatoresti de condamnare, persoana este considerata nevinovata".

$onform art. > pct. < din $onventia 9uropeana a Drepturilor 'mului "oricepersoana acuzata de o infractiune este prezumata nevinovata pana ce vinovatia sa va filegal stabilita".

$a urmare prezumtia de nevinovatie presupune-o persoana poate fi acuzata numai in limitele legii, pe baza de probe siindicii de vinovatie, si numai de organele abilitate/ orice acuzatie in afara acestor limite,intra sub incidenta $odului penal/

-persoana nu este obligata sa-si probeze nevinovatia, fiind prezumata canevinovata pana in momentul ramanerii definitive a otararii de condamnare/

-o persoana necondamnata judecatoreste definitiv, trebuie tratata curespectarea tuturor drepturilor ce i se cuvin unei persoane nevinovate/

-sarcina administrarii probelor de vinovatie o are organele abilitate alestatului, care trebuie sa o realizeze cu respectarea procedurilor legale.

33. Caracterul de e6ce$tie al re%tran#erii e6ercitiului dre$tului %au al unor libertati

2otrivit Declaratiei Drepturilor 'mului si $etateanului *;ranta, 34=+ art. ?"Libertatea consta in a putea face tot ce nu dauneaza altuia. De asemenea, exercitiuldrepturilor naturale ale fiecarui om nu are alte limite decat cele care asigura celorlaltimembrii ai societatii sa se bucure de aceleasi drepturi. Aceste limite nu pot fi determinatedecat de lege".

&n art. 3 al $onventiei 9uropene a Drepturilor 'mului se arata ca "Nici o dispozitiedin prezenta conventie nu poate fi interpretata ca implicand, pentru un stat, un grup sauun individ, un drept oarecare de a desfasura o activitate sau a indeplini un act ceurmareste distrugerea drepturilor sau a libertatilor recunoscute de prezenta $onventiesau a aduce limitari mai ample acestor drepturi si libertati decat cele prevazute de aceasta$onventie". Din examinarea acestor prevederi rezulta ca limitarile si restrictiile suntposibile daca sunt expres prevazute de lege/ sunt necesare intr-o societate democraticapentru a proteja securitatea nationala, ordinea publica, sanatatea sau morala publica,drepturile si libertatile celorlalti sunt proportionale cu cauza care le-au determinat.

Art. ?= din $onstitutia Romaniei permite restrangerea exercitarii unor drepturi inurmatoarele conditii cumulative

restrangerea sa se faca numai prin lege/ astfel sunt excluse alte acte

normative *otarari de 6uvern, ordine ale ministrilor etc.+/ restrangerea sa se faca numai daca se impune/ restrangerea sa se faca numai in anumite cazuri strict precizate de

$onstitutie apararea sigurantei nationale, a ordinii, a sanatatii ori amoralei publice, a drepturilor si a libertatiilor cetatenilor/ desfasurareainstructiei penale/ prevenirea consecintelor unei calamitati naturaleori ale unui sinistru deosebit de grav/

restrangerea trebuie sa fie proportionala cu situatia care a determinat-o si nu poate atinge existenta dreptului sau a libertatii.

TEME $entru re2erate-

92



a+ 2rincipiul neretroactivitatii legii si implicatiile acestuia.b+ 2rincipiul prezumtiei de nevinovatie.c+ $omentati art. ? din Declaratia Drepturilor 'mului si $etateanului

"Libertate consta in a putea face tot ceea ce nu vatama altuia/ astfel exercitiul drepturilor naturale ale fiecarui om nu are limite decat acelea care asigura celorlalti membri ai

societatii folosinta acelorasi drepturi. Aceste limite nu pot fi determinate decat prin lege."$omparati textul citat cu art. ? din $onstitutia Romaniei.d+ $omparati art. 5C si art. ?= din $onstitutia Romaniei cu art. 3C pct. < din

$onventia 9uropeana a Drepturilor 'mului in care se arata "9xercitarea acestor libertati*libertatea de exprimare+ ce comporta indatoriri si responsabilitati, poate fi supusa unor formalitati, conditii, restrangeri sau sanctiuni prevazute de lege, care constituie masurinecesare, intr-o societate democratica, pentru securitatea nationala, integritatea teritorialasau siguranta publica, apararea ordinii si prevenirea infractiunilor, protectia sanatatii sau amoralei, protectia reputatiei sau a drepturilor altora, pentru a impiedica divulgarea deinformatii confidentiale sau pentru a garanta autoritatea si impartialitatea puterii judecatoresti."

e+ $omparati art. < din $onstitutie *libera circulatie+ cu art. < din 2rotocolulnr. ? la $onventia pentru Apararea Drepturilor 'mului si a Libertatilor fundamentale "3+'ricine se gaseste in mod legal pe teritoriul unui alt stat are dreptul sa circule in modliber si sa-si aleaga in mod liber resedinta sa. <+'rice persoana este libera sa paraseascaorice tara, inclusiv pe a sa. 5+9xercitarea acestor drepturi nu poate face obiectul altor restrangeri decat acelea care, prevazute de lege, constituie masuri necesare, intr-osocietate democratica, pentru securitatea nationala, siguranta publica, mentinerea ordiniipublice, prevenirea faptelor penale, protectia sanatatii sau a moralei, ori pentru protejareadrepturilor si libertatilor altora. ?+Drepturile recunoscute in paragraful 3 pot, de asemenea,in anumite zone determinate, sa faca obiectul unor restrangeri care, prevazute de lege,sunt justificate de interesul public intr-o societate democratica."

BIBLIO+RA*IE

3. 2rincipalele instrumente internationale privind Drepturile 'mului la care Romaniaeste parte, :ol. &&, &.R.D.'. 7ucuresti, 3===, p. ?=->/ >=-3

<. $ristian &onescu - Drept $onstitutional si &nstitutii 2olitice, :ol. &, 9ditura LuminaLex, 7ucuresti-3==, p. 3<-34?

5. &on Deleanu - Drept $onstitutional si &nstitutii 2olitice, 1ratat vol. &,9ditura 9uropaNova 3==>, 7ucuresti, p.3<>-3=5

?. 1udor Draganu - Drept $onstitutional si &nstitutii 2olitice, :ol. &, (niversitatea9cologica "Dimitrie $antemir", 1argu ures,3==5/ p.<-4<.. &oan uraru - Drept $onstitutional si &nstitutii 2olitice, 9ditura Actami, 7ucuresti-

3==, p. 3<-<C>:ictor Duculescu - Drept $onstitutional $omparat, :ol. &, 9ditura Lumina Lex 7ucuresti3===

93



DREPTURI SI LIBERTATI CARECARACTERI!EA!A *IINTA UMANACAENTITATE BIOLO+ICA

3. Dre$tul la viataDreptul la viata este inscris, printre drepturile esentiale ale fiintei umane, in

Declaratia (niversala a Drepturilor 'mului, declaratie preluata in $onstitutiile celor maimulte state *art. 5 in $onstitutia Romaniei+.

Dreptul la viata este cel mai natural drept al omului. &n $onventia 9uropeana aDrepturilor 'mului34C se dispune "Dreptul la viata al oricarei persoane este protejat prinlege. oartea nu poate fi cauzata cuiva in mod intentionat, decat in executarea uneisentinte capitale pronuntate de un tribunal in cazul in care infractiunea este sanctionata cuaceasta pedeapsa prin lege. oartea nu este considerata ca fiind cauzata prin incalcareaacestui articol in cazurile in care aceasta ar rezulta dintr-o recurgere absolut necesara la

fortaa. pentru a asigura apararea oricarei persoane impotriva violentei ilegale/b. pentru a efectua o arestare legala sau pentru a impiedica evadarea unei persoane

legal detinute/c. pentru a reprima, conform legii, tulburari violente sau o insurectie.

2actul privitor la drepturile civile si politice stabileste in art. > pct. 3 ca "Dreptul laviata este inerent persoanei umane. Acest drept trebuie ocrotit prin lege. Nimeni nu poatefi privat de viata sa in mod arbitrar."

2otrivit $onstitutiei &taliene art. 3 "1oti au dreptul la viata si la integritate fizica simorala, astfel ca, nimeni nu poate fi supus torturii, pedepselor sau vreunui tratamentinuman sau degradant.

2edeapsa cu moartea este abolita, cu exceptia dispozitiilor cuprinse in legilepenale militare in timp de razboi."(nele $onstitutii ale statelor nu consacra in mod expres dreptul la viata, ci

numeroase alte drepturi ca obligatii corelative ale statului garantate. Astfel, corelativ dreptului la viata, statului ii revin obligatii esentiale ca asigurarea

conditiilor minime de existenta pentru ca cetatenii sa aiba o viata decenta/ protectiamediului in care traieste omul/ asigurarea mijloacelor necesare pentru ocrotirea sanatatiilui/ prevenirea si combaterea infractiunilor contra vietii, incriminarea omorului, genocidului,a avortului ilegal, interzicerea eutanasiei, suprimarea pedepsei cu moartea etc.

$a urmare, dreptul la viata poate fi privit in doua acceptiuni intr-o acceptiunerestransa, dreptul la viata priveste viata persoanei numai in sensul ei fizic, iar intr-o

acceptiune larga viata persoanei este privita ca un univers de fenomene, fapte, cerinte si180 $.9.D.'. face parte din dreptul intern, fiind ratificata de 2arlamentul Romaniei prin Legea nr. 5C din 34mai 3==?.

94



dorinti ce se adauga, permit si imbogatesc existenta fizica343. &n aceasta ultima acceptiunelarga, dreptul la viata este asigurat prin intregul sistem constitutional.

$onstitutia Romaniei reglementeaza dreptul la viata in ambele sensuri. Astfel in art.<< se prevede ca dreptul al viata este garantat, iar pedeapsa cu moartea este interzisa.$oncomitent sunt reglementate alte drepturi conexe dreptului la viata, cum sunt dreptul la

integritate fizica si psiica, libertatea individuala, dreptul la viata intima, familiala si privata,dreptul la ocrotirea sanatatii, interzicerea muncii fortate etc.1otodata $onstitutia Romaniei reglementeaza obligatii ale )tatului corelative

dreptului la viata cum sunt obligatiile statutului ce decurg din garantarea dreptului la viata,astfel

- prevenirea si combaterea infractiunilor si altor fapte perculoase pentru viatapersoanei si viata publica *omorul, tentativa de omor, lovituri cauzatoare de moate,uciderea din culpa, genocidul etc.+/

- asigurarea masurilor de dezvoltare economica si de protectie sociala necesare unuitrai decent/

- protectia copiilor, tinerilor, a familiei si a persoanelor andicapate/- protectia proprietatii private si publice/- ocrotirea sanatatii/- ocrotirea vietii intime, familiale si private/- interzicerea pedepsei cu moartea/- interzicerea muncii fortate.

&nterzicerea pedepsei cu moartea de catre $onstitutia Romaniei exprima tendintadominanta in lume, prezenta in documentele juridice, politice si sociologice, de inlaturare aacestei sanctiuni. 2edeapsa cu moartea este nu numai o incalcare a drepturilor naturaleale omului, dar este prin naturra sa o cruzime, ce foarte rar s-a dovedit dreapta siniciodata eficienta, sustin unii autori. ai mult, ea produce efecte ireparabile, istoriadovedind ca de foarte multe ori a fost efectul unor grave erori judiciare si ca nu totdeaunaa pedepsit ceea ce trebuia astfel pedepsit.34<

odul de reglementare in art. << pct. 5 din $onstitutia Romaniei, prin care seinterzice pedeapsa cu moartea nu admite nici o exceptie, cum ar fi cea pe timp de razboi.&n $onstitutia &taliei, pedeapsa cu moartea este interzisa, "cu exceptia cazurilor prevazutede legile militare pe timp de razboi."

De asemenea, spre deosebire de $onstitutia Romaniei, 2rotocolul nr. > al$onstitutiei 9uropene a Drepturilor 'mului prevede in art. <, o exceptie de la abolireapedepsei cu moartea si anume "pedeapsa cu moartea in timp de razboi". &nterzicereapedepsei cu moartea, cu mentinerea exceptiei pe timpul razboiului se regaseste si in$onstitutia )paniei *art. 3+. 9ste adevarat ca nimeni nu doreste razboiul, dar orice stat

care se respecta este indreptatit sa ia in calcul si un astfel de risc, si sa-si creeze olegislatie rationala, legislatie care sa serveasca interesele natiunii. (n razboi poateinterveni prin surprindere, ceea ce exclude timpul necesar pentru modificarea $onstitutieiastfel incat sa prevada posibilitatea introducerii pedepsei cu moartea in caz de razboi. 'astfel de exceptie socotim ca trebuie sa i se gaseasca locul si in $onstitutia Romaniei dinmoment ce in art. =< pct. 5 si art. =5 se vorbeste de "agresiunea armata indreptataimpotriva tarii si respectiv, starea de asediu si starea de urgenta", ca ipoteze prevazute in$onstitutie.

&n constitutiile a 34 state din cadrul )tatelor (nite ale Americii, pedeapsa cumoartea este admisa atat pe timp de pace cat si pe timp de razboi, motivandu-se ca incanu sunt conditiile necesare pentru interzicerea acesteia.

181 &oan uraru, op. cit., p. <C4182 &. uraru, op. cit. p. <C4

95



' problema interesanta o ridica art. < pct. < din $onventia 9uropeana a Drepturilor 'mului, la care Romania a aderat in anul 3==? prin Legea nr. 5C. Astfel, se puneintrebarea daca art. <C pct. 5 din $onstitutia Romaniei, care interzice pedeapsa cumoartea, nu este incompatibil cu art. < pct. < din $onventia 9uropeana a Drepturilor 'mului care admite moartea rezultata dintr-o recurgere absolut necesara la forta a+pentru

a asigura apararea oricarei persoane impotriva violentei ilegale/ b+pentru a efectua oarestare legala sau pentru a impiedica evadarea unei persosane legal detinuta/ sic+pentru a reprima, conform legii, tulburari violente sau o insurectie.

)ocotim ca aceste prevederi nu contravin art. <C pct. 5 din $onstitutie, deoarecesituatiile reglementate de aceasta nu are nici o legatura cu interzicerea pedepsei cumoartea. &n astfel de cazuri, moartea intervine nu ca urmare a unor pedepse, ci in cazulunor actiuni legitime fara alternativa.

2e de alta parte, potrivit art. 33 pct. < din $onstitutia Romaniei, $onventia9uropeana a Drepturilor 'mului face parte din dreptul intern al Romaniei in baza Legii nr.5CB3==?. &ar conform art. <C pct. < din $onstitutia Romaniei daca exista neconcordantaintre pactele si tratativele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romania

este parte, si legile interne, au prioritate reglementarile internationale.2rin reglementarile din art. < pct. < din $onventia 9uropeana se apara de fapt

drepturile si libertatile omului in conditii speciale, astfela+ &n $odul penal este reglementata legitima aparare, caz in care moartea cauzata

agresorului, in limitele legii, nu este sanctionata. &n acest sens, este in stare de legitimaaparare acela care savarseste fapta pentru a inlatura un atac material, direct, imediat siingust, indreptat impotriva sa, a altuia sau impotriva unui interes obstesc, si care pune inpericol grav persoana sau drepturile celui atacat ori interesul obstesc. 9ste de asemeneain legitima aparare si acela care din cauza tulburarii sau temerii a depasit limitele uneiaparari proportionale cu gravitatea pericolului si cu imprejurarile in care s-a produs atacul. Aceste dispozitii ale $odului penal coroborate cu cele ale art. < pct. < lit. a din $onventia9uropeana a Drepturilor 'mului, definesc cazul cand cauzarea mortii unei persoane nu sesanctioneaza daca se savarseste in conditiile cumulative

- ale legitimei aparari sipentru apararea oricarei persoane impotriva violentei ilegale.

9ste de observat ca, ciar daca sunt indeplinite conditiile legitimei aparari,cauzarea mortii agresorului nu este scuzabila atunci cand autorul pune in pericol orice altavaloare din cele prevazute de art. ?? al. < din $odul penal, cu exceptia vietii, integritatiifizice si psiice a persoanei.

&n astfel de situatii viata agresorului este mai importanta decat valorile aparate si nuse admite suprimarea vietii persoanei pentru apararea unui bun mobil sau imobil.

b+ &n scopul efectuarii unei arestari legale sau pentru a impiedica evadarea uneipersoane legal detinute atunci cand in mod absolut necesar s-a recurs la forta, moarteacauzata nu este imputabila. Aceasta prevedere a $onventiei 9uropene a Drepturilor 'mului trebuie coroborata cu dispozitiile Legii nr. 3B3==> care reglementeaza folsoireauzului de arma in astfel de situatii.

$azurile de folosire a armamentului345 in astfel de conditii sunt strict prevazute delege, numai daca este absolut necesar, daca nu exista alte alte mijloace legale, inconditiile legitimei aparari si a somatiilor prevazute de lege, daca exista un mandat legalde arestare si o stare legala de detinere.

c+ 2otrivit art. < pct. < lit. c, moartea nu este imputabila daca aceasta ar rezultadintr-o recurgere absolut necesara la forta, pentru a reprima, conform legii, tulburari

violente sau o insurectie.

183 9ste vorba de persoanele autorizate sa detina si sa foloseasca armamentul pentru aparare.

96



Astfel potrivit art. ? lit. din Legea nr. 3B3==>, uzul de arma se poate face pentruindeplinirea atributiilor de serviciu sau a misiunilor militare, impotriva grupurilor depersoane sau a persoanelor izolate care incearca sa patrunda fara drept in sediile sau inperimetrele autoritatilor si institutiilor publice.

2otrivit art. 3 din legea nr. 3B3==>, "uzul de arma in conditiile si situatiile

prevazute in prezentul capitol, se face in asa fel incat sa duca la imobilizarea *nuneutralizarea+ celor impotriva carora se foloseste arma, tragandu-se, pe cat posibil, lapicioare pentru a evita cauzarea mortii acestora. Daca uzul de arma si-a atins scopulprevazut in aliniatul 3, se inceteaza recurgerea la un asemenea mijloc." Din aceste ultimedispozitii rezulta ca daca agentul autoritatii publice a vizat zone vitale, ale persoanei *cap,inima etc.+, atunci se pune problema folosirii ilegale a armamentului, fapta sa ne maiincadrandu-se in conditiile Legii romane nr. 3B3==> si evident a $onstitutiei. &ar in cazul incare desi agentul a respectat conditiile legii, moartea a intervenit ca urmare a faptului ca,persoana vizata in mod imprevizibil si-a expus zonele vitale pe directia de tragere,moartea acesteia nu ii este imputabila.

Din acest punct de vedere reglementarea din Legea nr. 3B3==> este mai

precisa si in favoarea drepturilor omului, respectiv celui care a incalcat legea, asa cumsunt si prevederile Legii nr. >CB3==3 privind organizarea si desfasurarea adunarilor publice.

0. Dre$tul la inte#ritate 2i'ica %i $%i,ica

Dreptul la integritate fizica si psiica a fost inspirat de asemenea de Declaratia(niversala, care in art. proclama ca "nimeni nu va fi supus la tortura, nici la pedepse sautratamente crude inumane sau degradante". &n acelasi sens a fost formulat art. din2actul international relativ la drepturile civile si politice. Art. 5 al $onventiei 9uropene reia,in esenta, art. din Declaratia (niversala, mai putin termenul "tratamente crude",spunand ca "nimeni nu poate fi supus torturii si nici la pedepse sau tratamente inumnesau degradante". 9l nu a preluat insa aliniatul < de la art. al 2actului unde se spune "&nspecial, este interzis ca o persoana sa fie supusa, fara consimtamantul sau, uneiexperiente medicale sau stiintifice."

Dreptul la integritatea fizica este clar definit prin ciar formularea constitutionala.)transa sa legatura cu dreptul la viata a determinat reglementarea in acelasi articol.Respectul integritatii fizice este garantat ciar prin $onstitutie, rezultand astfel obligatiaautoritatilor publice de a o asigura.

'rice atingere adusa integritatii fizice a persoanei va trebui sanctionata de catre

lege/ iar daca "atingerea" se impune, totusi, din considerente de ordin social, ea se poateface numai pe baza legii, in conditiile art. ?= din $onstitutie *de exemplu vaccinareapentru combaterea unei epidemii, recoltarea de sange pentru dovedirea intoxicatieialcoolice, efectuarea unei operatii cirurgicale cu acordul pacientului etc.+. &n spiritul$onstitutiei pentru protectia integritatii fizice legiuitorul a incriminat ca infractiuni sisanctionat faptele contra vietii, integritatii corporale si sanatii, a infiintat organeleimputernicite cu prevenirea constatatoare si sanctionarea acestora, precum si procedurilede urmat. *art. 3? - 34 din $odul penal si articolele corespunzatoare din $odul deprocedura penala sunt dispozitii legale date in acest sens.+

Dreptul la integritatea psiica este ocrotit si considerat de valoare constitutionala,omul fiind conceput - sub aspect juridic - ca un complex de elemente in care fizicul si

psiicul nu pot fi despartite. utilarea uneia sau alteia dintre integritati este contraradrepturilor omului.

97



Respectul vietii, a integritatii fizice si psiice implica in mod firesc interzicereatorturii, a pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante, ceea ce face in modexpres art. << pct. < din $onstitutie. 2racticarea unor asemenea procedee si tratamenteeste o incalcare a demnitatii si personalitatii omului, omitand obiceiuri primitive caretrebuie repudiate si reprimate de catre lege.

2otrivit $onventiei contra torturii si altor pedepse sau tratamente crude, inumaneori degradante, tortura este un act prin care se produce o durere sau o suferinta ascutita,fizica sau mentala, intentionat unei persoane cu scopul de a obtine de la ea sau de la oterta persoana informatii sau marturisiri, de a pedepsi un act pe care ea sau o tertapersoana l-a comis sau se presupune de a o fi comis, de a intimida sau de a facepresiune asupra sa sau de a intimida sau face presiuni asupra unei terte persoane, saupentru oricare alt motiv fondat pe o forma de discriminare indiferent care este, daca oasemenea durere sau asemenea suferinta sunt produse de un agent al autoritatii publicesau orice alta persoana avand o imputernicire oficiala sau la instigarea sa ori cuconsimtamantul sau expres sau tacit.

De asemenea, $onventia cuprinde angajamentul statelor de a lua masuri

legislative, administrative, judiciare si orice alte masuri eficiente pentru a impiedicacomiterea de acte de tortura, aplicarea de pedepse sau tratamente crude, inumane saudegradante, pe teritoriul ce se afla sub jurisdictia lor.

Din punct de vedere penal, tortura este incriminata si sanctionata in art. <>3 din$odul penal roman, cu pedeapsa incisorii de la < la < de ani sau detentia pe viata.

De observat ca, in art. <>3 aliniatul din $odul penal se spune "Nici o imprejurareexceptionala, oricare ar fi ea, fie ca este vorba de starea de razboi sau de amenintari curazboiul, de instabilitate politica interna sau de orice alta stare de exceptie, nu poate fiinvocata pentru a justifica tortura/ de asemenea nu poate fi invocat nici ordinul superioruluisau al unei autoritati publice.

6arantarea dreptului la integritatea fizica si psiica se face nu numai fata deautoritatile publice si agentii acestuia prin art. <> din $odul penal dar si fata de orice altapersoana, prin incriminarea infractiunilor contra vietii, integritatii corporale si sanatatii. *art.34C-34? din $odul penal roman+.

1.Dre$tul la ocrotirea vietii inti(e 2a(iliale %i $rivate

$onventiile internationale si $onstitutia Romaniei impun autoritatilor publiceobligatia de a ocroti viata intima, familiala si privata, precum si oricarei persoane, de arespecta dreptul la viata intima, familiala si privata.

Atingerile aduse vietii intime, familiale si private pot sa se infatiseze nu numai caviolarii ale spatiului in care se desfasoara activitatea persoanei, dar si ca incalcari aledomeniului rezervat gandurilor, manifestarilor intime prin violarea secretuluicorespondentei, a comunicarilor, a convorbirilor *prin interceptarea+ ori ca imixtiuniabuzive in viata intima a persoanei prin captarea de la distanta de imagini, sunete legatede viata personala a celui vizat, sau prin inregistrarea de la distanta a convorbirilor purtate, a destainuirilor facute, ori prin obtinerea de fotografii in locuri private, sau cuprivire la fapte private, care ar putea dezvalui manifestari intime ale persoanei.

$onstitutia Romaniei in art. <>, foloseste terminologia "viata intima, familiala siprivata", fara a le defini. Din moment ce le-a folosit constituantul inseamna ca le-a datsemnificatii diferite, astfel incat reglementarea sa fie precisa si completa sub acest aspect.

&n art. 34 al $onventiei 9uropene a Drepturilor 'mului se prevede "3.'ricepersoana are dreptul la respectarea vietii sale private si de familie, a domiciliului sau si acorespondentei sale. <.Nu este admis amestecul unei autoritati publice in exercitarea

98



acestui drept decat in masura in care acest amestec este prevazut de lege, si dacaconstituie o masura care intr-o societate democratica, este necesara pentru securitateanationala, siguranta publica, bunastarea economica a tarii, apararea ordinii si prevenireafaptelor penale, protejarea sanatatii si a moralei, ori protejarea drepturilor si libertatilor altora."

'bservam ca in aceasta $onventie nu se vorbeste de dreptul la viata intima,lasand sa se inteleaga ca acesta este inclus in dreptul la viata privata si familiala.)ocotim ca reglementarea din $onstitutia Romaniei este mai reusita avand in

vedere problemele ridicate de evolutia dreptului.&n noul $od penal francez la art. <<>-3 se vorbeste de "intimitatea vietii private"

atunci cand defineste ca infractiuni pentru care prevede sanctiuni penale, fapte prin carese aduce atingere intimitatii vietii private, cum sunt inregistrarea, transmiterea, vizuala saufonica din intimitatea vietii private a altuia.34?

&n doctrina italiana s-au depus, de asemenea, eforturi pentru a se clarificaconceptul de intimitate *riservatezza+ introdus pentru prima data, prin Legea nr. =4 din C=aprilie 3=?.34

2otrivit legii penale italiene *art. 3> bis+ este incriminata fapta aceluia care prininstrumente de captare vizuala sau sonora isi procura ilicit informatii sau imagini tinandde viata privata care se desfasoara in domiciliul unei persoane sau in alte locuriapartinand acelui care are dreptul de a interzice aceasta. &n $odul penal spaniol *art. 3=+se incrimineaza fapta aceluia care pentru a descoperi secretele unei persoane atingeintimitatea acesteia si isi insuseste fara consimtamant, scrisori, inscrisuri, mesaje sauorice alte documente sau bunuri. $odul penal american ocroteste dreptul persoanei laintimitate incriminand patrunderea ilicita in locuri private, cu intentia de a asculta sausupravegea o persoana, instalarea de dispozitive de ascultare, fotografiere etc, inclusivde la distanta.34>

$onstitutia )paniei in art. 34 pct. 3 prevede "9ste garantat dreptul laonoare, intimitate personala si familiala si la propria imagine." 'bservam ca se vorbestede intimitate personala, distinct de intimitate familiala. 1ot in acest articol la pct. ? se arata"2rin lege se va limita folosirea informaticii pentru a garanta onoarea si intimitateapersonala si familiala a cetatenilor si exercitiul deplin al drepturilor acestora."

Asa cum am aratat, reglementara data de $onstitutia Romaniei in acestdomeniu este mai precisa si completa. Astfel putem vorbi de un drept la viata intima, undrept la viata familiala si un drept la viata privata. Aceste drepturi trebuie sa-si gaseasca inlege reglementari specifice diferite.

Dupa prof. &. Deleanu "viata intima" semnifica dreptul individului de a trai asacum intelege respectand insa si drepturile altora34. &n incercarea de a delimita oarecum

dreptul la viata intima de dreptul la viata familiala si viata privata vom pleca de la definitiadata intr-un dictionar francez a adjectivului intim respectiv "interior si profund" careconstituie esenta unui lucru/ care leaga sau este legat de un sentiment profund 344. Dreptulla viata intima este o posibilitate care contine prerogativele, manifestari legate desinguratatea persoanei si de persoanele sau lucrurile admise in intimitatea sa, prin acte,expresii, fapte, gesturi etc. nedestinate publicitatii. Astfel in intimitate orice persoanainclusiv functionarul public isi poate exprima orice gand, opinie si ciar injuria, fara ca

184 &ves AA(D. Noul $od 2enal. Dalloz-3==<.2aris, pag. 34<185 L.Delpino, Dirito penale, parte speciale, &M. 9dizione, Napoli, 3==>, p. 4sa ajunga la cunostinta altor persoane *7ricola, 2alazzo+ sau ocrotesc interesul individului de a pastrapentru el in mod exclusiv, orice informatie asupra propriilor actiuni *antovani+.186 American La &nstitute.odel 2enal $ode. 2iladelpia.2.A.3=4, p.3=187 &on Deleanu. drept $onstitutional si &nstitutii 2olitice. 1ratat :ol. &&. 9ditura "9uropa Nova", 7ucuresti,3==>, p. 354188 Dictionaire du franPais. &mprimQ en ;rance. &mprimerie 8QrisseK 9vreux. 3==. p.=4

99



fapta sau actul sau sa atraga o raspundere juridica/ deci, fapta sau actul savarsit inintimitate, de regula nu lezeaza interesul public sau al altei persoane, si ca atare nu suntincriminate, ceea ce exclude imixtiunea faptului in intimitatea persoanei. :iata intima nupoate fi cenzurata, de aceea cele afirmate in intimitate nu pot atrage raspunderea pentruinfractiunea de calomnie sau marturie mincinoasa. :iata intima contine acte si fapte care

exced vieti de familie. :iata initima tine in primul rand de persoana, si astfel se face odistinctie intre intimitatea personala si intimitatea familiei, care se desfasoara dupa altereguli. Dreptul la viata intima nu cunoaste alte limite decat cele care sunt necesare altor membri ai societatii pentru a se bucura de aceleasi drepturi.

2rin viata familiala intelegem tot ce este privitor la familie, destinat familiei,apartinator familiei.

La nivel de familie, si viata acesteia, are un grad de intimitate, care trebuierespectat de toti si ocrotit de stat. Aceasta presupune drepturi ale membrilor familiei atat ininteriorul acesteia cat si in exterior, corelativ cu obligatiile membrilor familiei, ale oricareipersoane cat si ale autoritatilor statului. Dreptul la viata familiala presupune respect siocrotire a intimitatii conjugale, secretul de familie si alte drepturi prevazute in $odul

familiei. ocrotite de )tat.Dreptul la viata privata, in sens restrans este un drept complex, care cuprinde tot

ce nu apartine dreptului public, dreptului la viata intima si dreptului la viata familiala. :iataprivata include dreptul la identitate - dreptul de a nu se dezvalui, fara temei sau faraconsimtamantul expres al presoanei, numele adevarat, adresa, varsta, situatia familiala,modul de intrebuintare a timpului liber, a elementele patrimoniului sau, obiceiuri cotidieneetc.34=

)ecretul contractelor civile comerciale, din domeniul privat 3=C, tine de dreptul laviata privata3=3.

Dreptul la viata intima, dreptul la viata familiala si dreptul la viata privata in sensrestrans sunt ocrotite prin instituirea in norme juridice diferite, ca abateri disciplinare,contraventii, infractiuni a actelor si faptelor daunatoare de pagube, reglementara siprevederea procedurilor si organelor care sa descopere, cerceteze si judece persoanelevinovate de incalcarea acestui drept, precum si modalitatile de reparare a acestuia.

&n sens larg dreptul la viata privata include atat dreptul la viata intima cat si dreptulla viata familiala. 1otusi asa cum a procedat constitutional este necesara reglementarea siprotejarea distincta a acestor drepturi, deoarece actele si faptele de incalcare, a fiecaruia,presupune alte conditii de incriminare, sanctionare, cercetare si judecare.

2rotectia vietii intime, familiale si private este asigurata si prin consacrareaconstitutionala a dreptului la propria imagine. Astfel in art. 5C din $onstitutie se prevede"Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viata particulara a

persoanei si nici dreptul la propria imagine."Dreptul la propria imagine este un drept complementar al dreptului la viata intima,familiala si privata.

&maginea proprie trebuie inteleasa in contextul acestui drept ca fiind acea imaginepublica, creata sau lasata sa se creeze, in mod constient de catre persoana fizica. 'ricepersoana are o imagine proprie nedestinata publicitatii, imagine care trebuie respectata siaparata de legiuitor. )pre exemplu, anumite trasaturi, defecte, insusiri etc. sunt apreciatede persoana respectiva ca nu trebuie cunoscute de nimeni in afara de ea sau de membriifamiliei, ori preotul, medicul, avocatul etc. Acestea sunt protejate prin dreptul la imaginea

189 &on Deleanu, op. cit. p. 35>190 (lpian spunea 8uius studii duoe sunt positiones publicum et privatum. 2ublicum ius est !uod ad statum

rei romanae spectat privatum !uod ad singulorum utilitatem pertinet.*&nstitutiile, din $orpus iuris civilis, Deiustitia est de iure, &:+191 A se vedea si art.3C din $onventia pentru protectia drepturilor omului si a demnitatii fiintei umane cuprivire la aplicarea bilogiei si medicinei.

100



proprie si pot fi facute publice numai cu consimtamantul expres al persoanei in cauza.)unt numeroare cazurile cand unele personalitati, din domeniul cinematografiei, artei,sportului accepta pentru sume importante instrainarea unor imagini sau alte documente cusecrete intime, de familie sau din viata privata, pentru a satisface curiozitatea cititorilor sautelespectatorilor consumatori de senzational. &n ;ranta de exemplu, s-au dat otarari

judecatoresti care au recunoscut dreptul de proprietate a fiecaruia asupra imaginii sale.De altfel, potrivit art. <<>-3 pct. < din Noul $od penal francez constituie infractiunesi se sanctioneaza cu incisoarea de pana la un an si amenda 5CC.CCC franci "fixarea,inregistrarea sau transmiterea imaginii unei persoane aflate intr-un loc privat, faraconsimtamantul acesteia". &ar in art. <<> -3 din acelasi cod este sanctionat si acela carefoloseste imaginile obtinute in conditiile art. <<> -3 si le aduce fara drept la cunostintapublicului sau a unui tert.

$urtea din 2aris a considerat ca este un atentat la viata privata a persoanei ciar simpla publicare a adresei, numarului de telefon si a resedintei private a unui cantaret,fara consimtamantul acestuia.

De precizat ca trebuie facuta deosebirea dintre demnitatea si functia publica pe de

o parte si persoana publica de pe alta parte, deosebire cu implicatii majore asupradrepturilor acestora la viata intima, familiala, privata si propria imagine.

2ersoana publica, este aceea persoana care fara a detine o functie sau demnitatepublica satisface in regim de drept privat anumite interese ale unui anumit public/ dinaceasta categorie fac parte artisti, sportivi etc. Daca acestia nu satisfac in bune conditiiaceste interese este problema lor, iar aceste interese nu au caracterul intereselor publiceinstitutionalizate.

$a atare, anumite deficiente, comportari etc. ale persoanei publice ciar dacaafecteaza prestatia acestora, nu trebuie cunoscute de public decat numai cuconsimtamantul persoanei.

&n cazul unei demnitati sau functii publice, situatia este alta. Demnitarul sifunctionarul public este in slujba natiunii, si satisface anumite interese ridicate de lege larang de interes public. 'r tot ceea ce poate dauna prestatiei la care este obligatdemnitarul si functionarul public, trebuie sa ajunga la cunostinta publicului, care trebuie saaprecieze si sa ceara sa se ia masurile in consecinta in deplina cunostinta de cauza. )preexemplu o deficienta de comportament, ce poate constitui obiectul unui santaj, in cazulunei persoane publice,respectiv artist, sportiv etc. nu justifica publicitatea, insa in cazulunei demnitati sau functii publice este necesar a fi adusa la cunostinta publicului pentru aevita un eventual santaj, cu implicatii negative asupra serviciului public.

&ntr-o speta solutionata in Austria, un ziarist vienez a fost condamnat de autoritatileaustriece, la amenda penala de 3.CCC silingi, pentru ca a facut public faptul ca 7runo

TreisK, cancelar federal in functie, a apartinut unei brigazi ).). in timpul celui de al doilearazboi mondial. )esizata $urtea 9uropeana a Drepturilor 'mului, s-a apreciat ca nu afost incalcat dreptul la viata privata a cancelarului, demnitar public, fapta ziaristului fiind justificata de intersul public si astfel a obligat statul austriac la restituirea amenzii, plataunei sume de <4?.5>,>C silingi reprezentand celtuieli de deplasare, sejur si dauneinterese ale ziaristului3=<.

Drepturile la viata intima, familiala si privata, precum si dreptul la imaginea proprie,sunt garantate din punct de vedere penal prin

-instituirea ca infractiune, divulgarea secretului profesional, in care se include siacte si fapte din viata intima, familiala sau privata a persoanei, de care autoritatile iau lacunostinta/

192 :. Dabu. Despre dreptul si arta apararii. Regia Autonoma "onitorul 'ficial",7ucuresti, 3==? p.<<<

101



-secretul profesional trebuie respectat in tot cursul procesului penal, civil,comercial, sub aspectul dreptului la viata intima, familiala la propria imagine sau privata apartilor in proces/

-astfel judecatorii au obligatia de a declara sedinta secreta de judecata inprocesele in care, publicitatea ar afecta aceste valori, fara sa aduca vreun serviciu legii

sau justitiei/3=5

*art. <=C al. <, 5 si ? din $od de procedura penala+Daca judecarea in sedinta publica ar putea aduce atingerea vietii intime a uneipersoane, instanta, la cererea procurorului, a partilor, ori din oficiu, poate declara sedintasecreta pentru tot cursul sau pentru o anumita parte a judecarii cauzei.

-instituirea si de alte fapte ca infractiuni cum sunt violarea de domiciliu *art. 3=< din$.p.+, violarea secretului corespondentei *art. 3= din $.p.+, calomnia *art. <C> din $.p.+s.a.

Deci, orice act sau fapt din viata intima, familiala sau privata a demnitarului sifunctionarului public, care nu poate influenta negativ prestatia sociala, a acestuia, esteprotejata.

2entru a preveni incalcarea acestor drepturi Adunarea 2arlamentara a $onsiliului

9uropei a adoptat Rezolutia 3CC5 cu privire la etica ziaristica. &n aceasta Rezolutie, printrealtele se arata "Nici editorii sau proprietarii, nici ziaristii nu trebuie sa considere cainformatia le apartine. &ntr-o intreprindere dedicata informatiei, aceasta nu trebuie tratataca o marfa, ci ca un drept fundamental al cetatenilor. &n consecinta, nici calitateainformatiilor sau opiniilor nu trebuie exploatate in scopul cresterii numarului de cititori sauauditori si in consecinta a resurselor publicitare."

7. Dre$tul de a di%$une de ea in%a%i

9ste de fapt un aspect al vietii intime si private, fiind unul din cele mai naturale,inalienabile si imprescriptibile drepturi ale omului. Desi receptat mai tarziu in vocabularulconstitutional acest drept este incorporat de multa vreme in drepturile umane, ciar dacanu explicit.

Astfel, Declaratia de &ndependenta a )tatelor (nite *? iulie 3>+ se arata ca totioamenii se nasc egali/ ei sunt dotati de $reator cu anumite drepturi/ printre aceste drepturise gasesc viata, libertatea si cautarea fericirii. Libertatea si fericirea care presupun maimulte cautari, sperante, apar apoi formulate in declaratiile de drepturi ce au urmat, desiconceptul de fericire este cel mai dificil de definit. $autarea fericirii implica si dreptul de adispune de tine insusi.3=?

Acesta este dreptul de a dispune de corpul sau, sau cea de libertate corporala.ulta vreme aceasta libertate a fost refuzata din motive religioase, morale sau din motivecutumiare. De aceea ea apare, explicit in legislatie mult mai tarziu decat alte drepturi silibertati.

Dreptul persoanei de a dispune liber de corpul sau este o vece revendicarefeminista, strans legata de libertatea sexuala in evitarea riscului maternitatii. &n timpaceasta libertate a cuprins in continutul sau dreptul de a folosi anticonceptionale, dreptulla avort *creandu-se cum se spune deseori, o noua etica+, transexualismul *problema incadiscutabila juridic in unele sisteme de drept+, dreptul de a dona organe sau tesaturi pentrutransplanturi sau alte experiente medicale si de inginerie genetica *transferul de gene,clonarea+.

193 &oan uraru, op. cit. p. 3<4194 &oan uraru, op. cit. p. <34

102



De acest drept sunt legate si problemele ridicate de secretul medical, vaccinareaobligatorie, analiza grupelor sanguine in materie de filiatie, represiunea alcoolismului,obligativitatea viitorilor soti de a-si comunica reciproc starea sanatatii, obligatia sau refuzulindividului de a se lasa ingrijit medical, experimentarea medicala pe om, suicidul - inclusivprin greva foamei3= s.a.

Dreptul persoanei de a dispune de ea insasi cuprinde cel putin doua aspectenumai persoana poate dispune de fiinta sa, de integritatea sa fizica si de libertatea sa/ prinexercitarea acestui drept persoana nu trebuie sa incalce drepturile altora, ordinea publicasau bunele moravuri. Acest drept are o valoare aparte pentru viata si libertatea persoanei.&n temeiul lui, omul are dreptul de a participa sau nu ca subiect de anceta, investigatii,cercetari sociologice, psiologice, medicale sau de alta natura, de a accepta sa sesupuna unor experimente medicale, stiintifice, de a accepta prin acte juridice transportulde organe si tesaturi umane, de a participa ca subiect in operatiile de inginerie geneticaetc.

2rin consacrarea aceastui drept s-a creat cadrul juridic constitutionalreglementarilor care au aparut deja si care vor fi elaborate in acest domeniu.3=>

&n art. <> pct. < din $onstitutia Romaniei este reglementat dreptul persoanei de adispune de ea insasi, intr-o maniera moderna, fata de constitutiile altor tari si conventiileinternationale in materie. Astfel, "2ersoana fizica are dreptul sa dispuna de ea insasi,daca nu incalca drepturile si libertatile altora, ordinea publica si bunele moravuri." &n$onventia 9uropeana a Drepturilor 'mului acest drept are o reglementare implicita/singur in art. al 2actului &nternational privitor la drepturile civile si politice se interzice "cao persoana sa fie supusa, fara consimtamantul sau unei experiente medicale saustiintifice".3=

8. Dre$tul 2iintei u(ane de a&%i inte(eia o 2a(ilie

Art. ?? din $onstitutia Romaniei dispune ";amilia se intemeiaza pe casatoria liber consimtita intre soti, pe egalitatea acestora si pe dreptul si indatorirea parintilor de aasigura cresterea educatia si instruirea copiilor. $onditiile de inceiere, de desfacere si denulitate a casatoriei se stabilesc prin lege. $asatoria religioasa poate fi celebrata numaidupa casatoria civila. $opii din afara casatoriei sunt egali in fata legii cu cei din casatorie.

&n art. 3< din $onventia 9uropeana a Drepturilor 'mului se consacra dreptulpersoanei de a se casatori si de a intemeia o familie, "potrivit legilor nationale carereglementeaza exercitiul acestui drept", incepand - cum spune articolul mentionat "de lavarsta pubertatii". 1extul isi are originea in art. 3> al Declaratiei (niversale, care, mai

precizeaza ca dreptul persoanei de a se casatori si de a intemeia o familie exista "faranici o restrictie in privinta rasei cetateanului sau religiei"/ ca barbatul si femeia "au drepturiegale la inceierea casatoriei, in decursul casatoriei si la desfacerea ei". Acelasi articoldefineste familia ca "element natural si fundamental al societatii", ea avand "dreptul laocrotire din partea societatii si a statului".

;ata de normele internationale mai sus citate, art. ?? din $onstitutia Romaniei parea fi in discordanta sub aspectul obiectului reglementarii, el referindu-se nu la dreptul lacasatorie si la intemeierea unei familii, ci la principiile care fundamenteaza familia, la

195 Astfel, daca legislatia in privinta avortului estre foarte larga in Anglia, 9lvetia, Norvegia, )uedia,Danemarca, 'landa, ).(.A. s. a. ea este foarte restrictiva in &talia, )pania, 2ortugalia si indeosebi in&rlanda. ;ranta si 6ermania se situeaza sub acest aspect intr-o zona intermediara.196 &oan uraru, op. cit. p. 3<=197 A se vedea si Legea privind preluarea si transplantul de tesaturi si organe umane publicate in onitorul'ficial din 35.C3.3==4 precum si Declaratia Asociatiei edicale ondiale, asipra grevistilor foamei. alta,3==3, in 6eorge )cripcan. 7ioetica. 9ditura 2olirom, 3==4, p. 3>?

103



conditiile de forma si de fond ale casatoriei si la statutul copiilor din afara casatoriei.1otusi, prevederile art. ?? alin. 3 din $onstitutie implica neindoielnic dreptul la casatorie sila intemeierea unei familii din moment ce se spune ca "familia se intemeiaza pe casatorialiber consimtita intre soti". )otii sunt egali fata de lege, de exemplu, in ce priveste ocrotireaparinteasca, drepturile nepatrimoniale si patrimoniale, dobandirea sau pierderea cetateniei

etc. ;iliatia materna este stabilita prin simplul fapt al nasterii copilului, iar cea paternaprin recunoastere voluntara sau prin otarare judecatoreasca/ parintii copilului nascut inafara casatoriei au aceleasi obligatii nepatrimoniale si patrimoniale fata de acest copil casi fata de copilul nascut in cadrul casatoriei/ drepturile copilului la succesiunea parintilor sai sunt aceleasi ca si in cazul in care s-ar fi nascut in timpul casatoriei/ casatoria intretatal si mama copilului ii confera acestuia statutul juridic al unui copil nascut in timpulcasatoriei etc.

Astfel nu este admisa nici o discriminare intre copilul din afara casatoriei si cel dincasatorie.

TEME $entru re2erate-- Despre obligatile corelative dreptului la viata.- Despre compatibilitatea dispozitiilor din $onstitutia Romaniei

referitoare la pedeapsa cu moartea si cele prevazute in $onventia9uropeana a Drepturilor 'mului

- Dreptul la viata intima a persoanei publice si al functionarul public.- Dreptul la propria imagine.

BIBLIO+RA*IE

3. &oan uraru - Drept $onstitutional si &nstitutii 2olitice, 9ditura Actami, 7ucuresti-3==, p.<C-<<C

<. &oan Deleanu - Drept $onstitutional si &nstitutii 2olitice, 9ditura 9uropa Nova -3=>>,p.35<-3?C

5. 6eorge )cripcan - 7ioetica. 9d. 2olirom, 3==4, p.?5-?. :alerica Dabu - Despre dreptul si arta apararii. Regia Autonoma "onitorul 'ficial"

7ucuresti, 3==?, p. 35-<<5. :ictor Duculescu - Drept $onstitutional $omparat, 9d. Lumina Lex, 7ucuresti, 3===>. &.R.D.' - 2rincipalele instrumente internationale privind Drepturile 'mului la care

Romania este parte, 7ucuresti, 3===. :ictor Luncan - Drepturile 'mului. 9ditura Lumina Lex, 7ucuresti, 3===

104



DREPTURI SI LIBERTATI ALE PERSOANEI IN RAPORTURILE EI CU SOCIETATEA SISTATUL E/ERCITATE DE RE+ULA INDIVIDUAL

3. Libertatea individuala %i %i#uranta $er%oanei

&n art. = din 2actul &nternational cu privire la drepturile civile si politice la careRomania a aderat prin Decretul nr. <3<B3=? este reglementata libertatea si sigurantapersoanei astfel "'rice om are dreptul la libertate si la securitatea persoanei sale.

Nimeni nu poate fi arestat sau detinut in mod arbitrar. Nimeni nu poate fi privat delibertatea sa decat pentru motive legale, si in conformitate cu procedura prevazuta delege. 'rice individ arestat va fi informat, in momentul arestarii sale, despre motiveleacestei arestari si va fi instiintat, in cel mai scurt timp, de orice invinuiri care i se aduc.'rice individ arestat sau detinut pentru comiterea unei infractiuni penale va fi adus, intermenul cel mai scurt, in fata unui judecator sau al unei autoritati imputernicite prin lege,sa exercite functiuni judiciare si va trebui sa fie judecat intr-un interval rezonabil sau sa fieeliberat.

Detentiunea persoanelor care urmeaza a fi trimise in judecata nu trebuie saconstituie regula, dar punerea in libertate poate fi subordonata unor garantii asigurandinfatisarea lor la sedintele de judecata, pentru toate celelalte acte de procedura si, dacaeste cazul, pentru executarea otararii.

'ricine a fost privat de libertate prin arestare sau detentiune are dreptul de aintroduce plangere in fata unui tribunal, pentru ca acesta sa otarasca neintarziat asupralegalitatii detentiunii sale si sa ordone eliberarea sa, daca detentiunea este ilegala.

'rice individ care a fost victima unei arestari sau detentiuni ilegale are dreptul la odespagubire." Dreptul la libertate si la siguranta este reglementat si in art. din $onventia

9uropeana a Drepturilor 'mului/ astfel "'rice persoana are dreptul la libertate si lasiguranta. Nimeni nu poate fi lipsit de libertatea sa, cu exceptia urmatoarelor cazuri sipotrivit cailor legale

a. daca este retinut legal pe baza condamnarii pronuntate de un tribunal competent/b. daca a facut obiectul unei arestari sau al unei detineri legale pentru nesupunerea la

o otarare pronuntata, conform legii, de catre un tribunal ori in vederea garantariiexecutarii unei obligatii prevazute de lege

c. daca a fost arestat sau retinut in vederea aducerii sale in fata autoritatii judiciarecompetente, sau cand exista motive verosimile de a banui ca a savarsit oinfractiune sau cand exista motive temeinice de a nu crede in necesitatea de a-limpiedica sa savarseasca o infractiune sau sa fuga dupa savarsirea acesteia/

d. daca este vorba de detentia legala a unui minor, otarata pentru educatia sa subsupravegere sau despre detentia sa legala in scopul aducerii sale in fata autoritatiicompetente/

105



e. daca este vorba despre detentia legala a unei persoane susceptibile sa transmita oboala contagioasa, a unui alienat, a unui alcoolic, a unui toxicoman sau a unuivagabond/

f. daca este vorba despre arestarea sau detentie legala a unei persoane pentru a oimpiedica sa patrunda in mod ilegal pe teritoriu sau impotriva careia se afla in curs

o procedura de expulzare ori de extradare.'rice persoana arestata trebuie sa fie informata, in termenul cel mai scurt si intr-olimba pe care o intelege, asupra motivelor arestarii sale si asupra oricarei acuzatii aduseimpotriva sa.

'rice persoana arestata sau detinuta, in conditiile prevazute de paragraful 3 lit. c+din prezentul articol, trebuie adusa de indata inaintea unui judecator sau a altui magistratimputernicit prin lege, cu exercitarea atributiilor judiciare si are dreptul de a fi judecata intr-un termen rezonabil sau eliberata in cursul procedurii.

2unerea in libertate poate fi subordonata unei garantii, care sa asigure prezentareapersoanei in cauza la audiere.

'rice persoana lipsita de libertatea sa prin arestare sau detinere are dreptul sa

introduca un recurs in fata unui tribunal, pentru ca acesta sa statueze intr-un termen scurtasupra legalitatii detinerii sale si sa dispuna eliberarea sa, daca detinerea este ilegala.

'rice persoana care este victima unei arestari sau a unei detineri in conditiicontrare dispozitiilor acestui articol are dreptul la reparatii."

&storia indelungata si sinuoasa a libertatii individuale, permanentele conflicte ceintervin intre lege si teorie, pe de o parte si, practica autoritatilor publice, pe de alta parte -practica ce nu rareori a inregistrat abuzuri si ilegalitati, uitandu-se uneori *din pacate preades+ ca autoritatile trebuie sa fie in slujba cetatenilor si nu invers - au impus formulareaunor reguli constitutionale clare, a caror aplicare sa nu fie stanjenita de interpretari sispeculatii.3=4

Astfel o reglementare moderna si clara se gaseste in art. <5 din $onstitutiaRomaniei. ' prima dispozitie constitutionala este aceia ca, "libertatea individuala sisiguranta persoanei sunt inviolabile."

Libertatea individuala, in contextul art. <5 din $onstitutie, priveste libertatea fizica apersoanei, dreptul sau de a se comporta si misca liber, de a nu fi retinut, arestat saudetinut decat in cazurile si dupa procedurile expres prevazute de $onstitutii si legi.Libertatea consta in a putea face tot ceea ce nu dauneaza celuilalt/ astfel exercitiuldrepturilor naturale ale fiecarui om nu cunoaste decat acele limite care sunt necesarealtor membri ai societatii pentru a se bucura de aceleasi drepturi. Aceste limite nu pot fideterminate decat de catre lege. Legea nu are dreptul sa interzica decat actiunilepericuloase pentru societate. 1ot ceea ce nu este interzis de catre lege nu poate fi

impiedicat si nimeni nu poate fi obligat sa faca ceea ce legea nu ordona3==

.Libertatea individuala poate fi limitata prina. o legea dreapta *adica o lege in care limitarile sunt facute in numele libertatii ca

garantii ale libertatii+/b. o lege abuziva/c. activitati ale individului sau grupului *abuz de libertate+/d. abuzuri ale autoritatii.

$aracterul de fiinte sociale, admite ca limitari ale libertatii individuale numai aceleaprevazute de o lege dreapta, prin care se asigura si libertatile celorlalti. Libertateaindividuala, nu este, nu poate si nu trebuie sa fie absoluta. Legea dreapta, care limiteazalibertatea individuala in societate, o si apara in acelasi timp, fata de abuzul de orice

198 &on uraru, op. cit., p. <3C199 A se vedea $onstitutia Republica ;ranceze. 9ditura ALL. 7ucuresti. 3==4. fila ?C

106



natura. &n cazurile de la literele b, c si d, actele de incalcarea libertatii individuale, trebuieincriminate prin lege, descoperite, cercetate, judecate si santionate.

2rotectia libertatii individuale presupune- o anumita limitare a libertatii individuale, pentru a nu deveni abuziva, adica pentru

a nu afecta libertatea altuia/

- limitarea drepturilor autoritatilor publice in asa fel incat sa nu incalce libertateaindividuala ci sa o protejeze/

- reglementarea unor garantii in cazul procedurilor de infaptuire a justitiei, garantiicontra abuzurilor autoritatilor/

- instituirea drept abateri, contraventii, infractiuni sanctionate potrivit legii, a faptelor care afecteaza libertatea individuala.6radul de protectie a libertatii individuale, da gradul de siguranta a persoanei.Dupa prof. &. uraru, notiunea de siguranta a persoanei exprima ansamblul

garantiilor care protejeaza persoana in situatiile in care autoritatile publice, in aplicarea$onstitutiei si legilor, iau anumite masuri care privesc libertatea individuala, garantii careasigura ca aceste masuri sa nu fie ilegale<CC. Acest sistem de garantii *de regula+ permite

realizarea represiunii faptelor antisociale, dar in acelasi timp asigura inocentilor ocrotirea juridica necesara.

&n ceea ce ne priveste socotim ca in sintagma "siguranta persoanei" trebuie inclusedoua mari categorii de garantii astfel a+ garantiile fata de abuzul sau neglijenta autoritatii,si

b+ garantiile fata de orice persoana, care ar putea sa atenteze la libertateaindividuala.

6arantarea libertatii individuale fata de autoritati presupune- reglementarea activitatii autoritatilor, in raport cu individul- instituirea unor drepturi pentru invinuit, inculpat, retinut, arestat, condamnat in

raport cu autoritatile/- instituirea de responsabilitati si raspunderi pentru autoritatile care incalca libertatea

individuala si principiile procedurilor judiciare.6arantarea libertatii individuale fata de orice persoana, presupune

- instituirea drept contraventii si infractiuni cu sanctiunile corespunzatoare, a faptelor persoanei sau a persoanelor care incalca libertatea individuala/

- descopera cercetarea si tragerea la raspundere a celor care incalca libertateaindividuala/

- stabilirea si asigurarea indeplinirii obligatiilor autoritatilor publice privind asigurareasecuritatii persoanei.

&n art. <5 pct. < din $onstitutie se dispune "percezitionarea, retinerea sauarestarea unei persoane sunt permise numai in cazurile si cu procedura prevazuta delege". Aceasta inseamna ca numai prin lege pot fi reglementate cazurile si procedurapercezitiei, retinerii sau arestarii si deci acestea nu pot fi reglementate prin vreun actnormativ inferior legii, respectiv otararile de 6uvern, instructiunile si ordinele ministrilor sau actele normative emise de autoritatile publice locale.

2rin cazurile prevazute de lege urmeaza sa intelegem numai situatiile bineprecizate, in care autoritatile publice competente pot proceda la percezitii, retineri sauarestari. 2entru a prevenii abuzurile ciar din partea legiuitorului, constituantul i-a stabilitanumite limite. Astfel constituantul i-a permis legiuitorului *2arlamentul+ ca prin lege sareglementeze patrunderea sau ramanerea in domiciliul persoanei fara invoirea acesteia,

numai in urmatoarele cazuria. pentru executarea unui mandat de arestare sau a unei otarari judecatoresti/

200 &. uraru. op. cit. p. <33

107



b. pentru inlaturarea unei primejdii privind viata, integritatea fizica sau bunurile uneipersoane/

c. pentru apararea sigurantei nationale si a ordinii publice/d. pentru prevenirea raspandirii unei epidemii.

2ercezitiile pot fi ordonate exclusiv de magistrat si pot fi efectuate numai in

formele prevazute de lege.2ercezitiile in timpul noptii sunt interzise, afara de cazul delictului flagrant. &ntemeiul acestor dispozitii constitutionale, legiuitorul a reglementat in $odul de procedurapenala institutia percezitiei.

2otrivit acestui cod "cand persoana careia i s-a cerut sa predea vreun obiect sauvreun inscris,... tagaduieste existenta sau detinerea acestora, precum si ori de cate oripentru descoperirea si strangerea probelor este necesar, organul de urmarire penala sauinstanta de judecata poate dispune efectuarea unei percezitii. 2ercezitia poate fidomiciliara sau corporala.

2ercezitia domiciliara se face numai- cu autorizarea procurorului/- cu autorizarea instantei/- in caz de infractiune flagranta, fara nici o autorizare.- cu consimtamantul scris al persoanei la domiciliul careia se efectueaza.

&n temeiul $onstitutiei, s-au introdus restrictii in plus la efectuarea percezitieidomiciliare la parlamentari cand este necesara incuviintarea $amerei din care face parte.&n afara de aceasta, prin lege s-au prevazut unele restrictii la calitatea magistratului careautorizeaza percezitia in cazul militarilor, procurorilor, judecatorilor, notarilor, avocatilor/*de exemplu pentru avocati autorizarea percezitiei domiciliare o da numai primul-procuror nu si ceilalti procurori+.

&n practica s-a ridicat problema daca dispozitiile art. 3C3 al. < din $odul deprocedura penala referitor la efectuarea percezitiei domiciliare pe baza consimtamantuluiscris al percezitonatului sunt constitutionale.

)ocotim ca aceasta dispozitie este constitutionala deoarece-in art. <5 pct. < constituantul dispune ca percezitia este permisa numai in cazurile

si cu procedura prevazuta de lege, ceea ce inseamna ca legiuitorul este, imputernicit inacest sens si daca asa a otarat legiuitorul, aceasta este in limitele $onstitutiei/

- in art. < pct. 3 teza && constituantul dispune ca nimeni nu poate patrunde sauramane in domiciliul ori in resedinta unei persoane fara invoirea acesteia/ or legiutorul in temeiul "invoirii acesteia" a introdus conditia mai restrictiva prinsintagma "consimtamantul scris al acesteia" in cazul percezitiei, ceea ceinseamna ca percezitia nu poate fi efectuata pe baza unei invoiri verbale/

-

in art. 3< din Declaratia (niversala a Drepturilor 'mului si in art. 3 al 2actului&nternational cu privire la Drepturile $ivile si 2olitice, sunt interzise imixtiunilearbitrare sau ilegale in domiciliul persoanei.Retinerea persoanei, este o masura prin care o persoana este privata de libertate

pana la <? ore potrivit $onstitutiei Romaniei, dar numai in cazurile si in conditiile prevazutde lege.

&n dreptul romanesc sunt cunoscute doua masuri de retinere, una politieneasca siuna procesual penala. Astfel, potrivit art. 3> lit. b din Legea nr. <>B3==? persoanelesuspecte de actiuni prin care se pericliteaza ordinea publica, viata persoanelor sau altevalori sociale, care refuza sa-si decline identitatea ori aceasta nu poate fi stabilita, suntconduse la sediul politiei pentru clarificarea situatiei, si, dupa caz, prezentarea acestora,

de indata, in fata organului de urmarire penala competent, activitati ce nu pot dura maimult de <? de ore.

108



$ea de a doua masura a retinerii este o masura procesual penala, preventiva, princare persoana fata de care exista unele indicii ca a savarsit o fapta, prevazuta sipedepsita de lege, este privata de libertatea sa de catre autoritatile competente pe odurata de maximum <? de ore, potrivit $onstitutiei Romaniei. Aceasta masura estereglementata in detaliu in $odul de procedura penala. 1otusi, putem retine ca dispozitiile

constitutionale prevad anumite reguli stricte pentru "retinere" care nu au fost lasate laaprecierea legiuitorului astfel durata maxima a retinerii este de <? de ore/ autoritatea <C3

care retine este obligata sa-i aduca de indata la cunostinta retinutului motivele retinerii, pelimba care o intelege, iar invinuirea in cel mai scurt termen/ eliberarea retinutului esteobligatorie daca motivele acestei masuri au disparut. Aceasta inseamna ca retinerea,poate dura si mai putin, si o ora si zece ore, in functie de motivele retinerii si deoperativitatea in rezolvarea problemelor pe care le ridica fiecare caz in parte. Nimic nuimpiedica juridic raspunderea autoritatii pentru o retinere pana la limita maxima, daca sedovedeste ca aceasta retinere a fost abuziva si ca deci, ea nu era necesara.

Desigur este rolul legislatiei procedural-penale sa reglementeze procedurile retineriipana la detalii, un loc important trebuind sa-l ocupe evidentele strict necesare.

De mentionat ca masura retinerii nu este reglementata constitutional in multe state,fiind lasata la nivelul legii. Astfel in ;ranta, )pania, &talia, Anglia, (ngaria si altele, masuraretinerii este reglementata cu o durata mai mare de <? de ore, fiind pana la doua si ciar trei zile, dupa cum a apreciat legiuitorul din statul respectiv.

Arestarea este o masura care atinge grav libertatea individuala, ea avandconsecinte deosebite, uneori nebanuite, asupra reputatiei persoanei, a vietii sale intime sifamiliale, a fericirii sale. De aceea arestarea este supusa unor reguli clare si fermeimperative, dispunerea sa revenind unor autoritati care sa actioneze numai din ordinullegii, independent si impartial, respectiv magistratilor *procuror si judecator+.

Regulile constitutionale, pentru masura arestarii, stabilite in $onstitutia Romaniei*3==3+ sunt

a+ Arestarea unei persoane este permisa numai in cazurile si cu proceduraprevazuta de lege/ aceasta inseamna ca, numai legiuitorul, in $odul de procedura penalastabileste, strict cazurile si conditiile in care se poate dispune arestarea.

b+ Arestarea se face in baza unui mandat de arestare motivat emis de magistrat*judecator sau procuror+.

)pre deosebire de alte constitutii, $onstitutia Romaniei a limitat durata unui mandatde arestare, de pana la 5C de zile, ceea ce inseamna ca durata unui mandat de arestarepoate sa fie si sub treizeci de zile.

c+ 2relungirea duratei arestarii se aproba numai de instanta de judecata. &ntrucaturmarirea penala in cauzele complexe, dureaza, iar starea de arest poate fi necesara in

scop preventiv si al instructiei judiciare, se procedeaza la prelungirea duratei arestarii.)ocotim ca, in temeiul art. <5 pct. < din $onstitutie, prin vointa legiuitorului,arestatul se mentine in arest pana la judecarea recursului, prev. de art. 3= al. din $odulde procedura penala in cazul recursului procurorului impotriva inceierii prin care s-adispus respingerea prelungirii arestarii preventive, recurs care este suspensiv deexecutare. &n interesul instructiei penale, se poate solicita instantei competenteprelungirea duratei arestarii preventive. Aceasta poate aproba de fiecare data,prelungirea arestarii cu cate 5C de zile. &n legislatia romana nu este limitat numarul deprelungiri al duratei arestarii de catre instanta, cu exceptia art. pct. 5 din $onventia9uropeana a Drepturilor 'mului care impune o durata rezonabila pentru arestare. Aceastadurata rezonabila potrivit practicii $urtii 9uropene a Drepturilor 'mului, este in functie de

complexitatea cauzei, apreciindu-se de la caz la caz.201 Autoritatile imputernicite de lege care au dreptul sa dispuna masura retinerii unei persoane sa emita"'rdonanta de retinere" sunt organele de cercetare penala si magistratii.

109



d+ Autoritatea care efectueaza arestarea ii aduce de indata la cunostinta arestatuluimotivele arestarii, iar invinuirea in cel mai scurt timp, in prezenta unui avocat ales saunumit din oficiu/ Aceasta prevedere este foarte importanta nu numai pentru transparentaactiunii autoritatilor publice ci si pentru evitarea unor erori si pentru a asigura dreptul laaparare. $at priveste limba in care se face comunicarea este limba pe care o intelege cel

in cauza. 9ste o prevedere fireasca, o garantie a sigurantei peresoanei.e+ Asupra legalitatii mandatului, arestul se poate plange judecatorului, care esteobligat sa se pronunte prin otarare motivata. 9ste de observat ca arestatul se poateplange oricand, asupra legalitatii mandatului, iar judecatorul este obligat sa se pronuntede fiecare data, bineinteles luand masuri in cazul cand arestatul abuzului de acest drept. Aceasta presupune ca arestatul se poate plange in fiecare zi, numai daca apar motive noi,din care rezulta ilegalitatea arestarii. 2entru netemeinicia arestarii, arestatul se poateplange procurorului. )ocotim ca este in spiritul $onstitutiei si al $onventiilor internationale,ca in caz de ilegalitate a arestarii, procurorul este in drept sa revoce masura arestarii, sanu se mai astepte procedura la instanta, deoarece aceasta pana la pronuntare nu inlaturaoperativ arestarea ilegala.

Repetarea plangerii impotriva arestarii, daca nu sunt motive noi, constituie un abuzde drept. otivele plangerii la instanta trebuie sa vizeze legalitatea masurii si nutemeinicia acesteia, adica spre exemplu, arestarea nu se incadreaza in nici unul dincazurile prevazute de art. 3?4 din $odul de procedura penala cum sunt starea de recidiva,a comis din nou o infractiune, incearca sa zadarniceasca aflarea adevarului, pedeapsaeste mai mare de < ani, iar lasarea in libertate prezinta pericol pentru ordinea publica etc.

Admiterea ca si respingerea plangerii impotriva masurii arestarii trebuie sa fiemotivata in scris in inceiere de catre judecator. &ncalcarea acestei dispozitiiconstitutionale se sanctioneaza cu nulitatea prevazuta de art. 3= din $odul de procedurapenala.

f+ 9liberarea celui arestat este obligatorie, daca motivele arestarii au disparut. Aceasta dispozitie constitutionala presupune

- la orice cerere a arestatului sau a procurorului, instanta este obligata sa verificelegalitatea arestarii si a existentei motivelor acesteia/

- din 5C in 5C de zile instanta verifica legalitatea arestarii si o prelungeste numaidaca este necesar/

- atat politistul, procurorul si instanta sunt obligate sa se sesizeze din oficiu atuncicand motivele care au stat la baza arestarii, au disparut/

- punerea in libertate a arestatului este obligatorie atunci cand motivele au disparut.g+ 2ersoana arestata preventiv are dreptul sa ceara punerea sa in libertate

provizorie sub control judiciar sau pe cautiune. Aceasta regula a libertatii provizorii,

denumita si regula increderii, incearca sa valorifice la maximum prezumtia de nevinovatiedar si sa reduca la minimul riscul unor erori judiciare, si in general al unor acteireparabile. $ererea de liberare provizorie, se solutioneaza de procuror sau instanta.Liberarea provizorie a arestului preventiv se poate realiza sub doua forme controlul judiciar sau cautiunea. $ontrolul judiciar ca si cautiunea sunt institutii procesual-penalecare garanteaza ca persoana pusa in libertate provizorie va raspunde tuturor solicitarilor autoritatilor judiciare, solicitari legate desigur de procesul penal in care este implicata.Liberarea provizorie sub control judiciar sau pe cautiune se realizeaza potrivit unor regulidetaliate, reguli ce sunt de domeniul procedurii penale.<C<

0. Inviolabilitatea do(iciliului

202 Art. 3>C3-3>C3C din $odul de procedura penala

110



2otrivit art. < din $onstitutia Romaniei, domiciliul si resedinta persoanei suntinviolabile. Nimeni nu poate patrunde sau ramane in domiciliul sau resedinta uneipersoane fara invoirea acesteia cu unele exceptii expres prevazute de lege a+pentruexecutarea unui mandat de arestare sau a unei otarari judecatoresti/ b+pentru inlaturareaunei primejdii privind viata, integritatea fizica sau bunurile unei persoane/ c+pentru

apararea sigurantei nationale sau a ordinii publice/ d+ pentru prevenirea raspandirii uneiepidemii/ Aceasta inseamna ca numai prin lege se poate deroga de la regula inviolabilitatiidomiciliului, si numai in cazurile prevazute de $onstitutie in art. < literele a-d.&nviolabilitatea domiciliului implica si protectia fata de percezitii abuzive. Dar asa cumdispune legiuitorul, inviolabilitatea domiciliului nu poate opri cursul justitiei, nu poate servica mijloc de protejare a raufacatorilor, nu poate duce la imposibilitatea luarii masurilor necesare pentru salvarea vietii sau averii unei persoane, apararea sigurantei nationale, aordinii publice etc. )ituatiile prevazute in art. < al. < din $onstitutie sunt complexe, fiinddetaliate de lege. Daca in ce priveste situatiile prevazute de literele a, c si d, ele suntexclusiv acelea in care legea ordona, pentru aplicarea ei sa se patrunda in locuinta uneipersoane, situatie prevazuta la litera b, cuprinde si cazurile in care, desi legea nu ordona,

nu sanctioneaza totusi patrunderea in domiciliul unei persoane fara invoirea acesteia,respectiv in cazul starii de necesitate. Asa cum s-a aratat, deja in literatura juridica, indesfasurarea vietii social-umane se ivesc uneori situatii de fapt, provocate fie de oameni,fie de cauze fortuite, care pun in pericol valori sociale ocrotite de lege, iar salvareaacestora de la un pericol nu este posibila decat prin savarsirea unei fapte care in modobisnuit este socotita ca ilicita. &n aceste situatii fapta savarsita pentru salvarea valorilor aflate in pericol se considera comisa in stare de necesitate. &ar starea de necesitateconstituie in anumite conditii cauza de inlaturare a caracterului penal al faptei careexclude existenta infractiunii si a raspunderii penale. )e considera a fi stare de necesitatein caz de incendiu, inundatii, cutremure de pamant. &n asemenea situatii nu numaiautoritatile dar si cetatenii pot patrunde in locuinta unei persoane in scopul de a inlaturaprimejdia privind viata, integritatea sau bunurile unei persoane. De asemenea se maipoate patrunde in locuinta unei persoane, fara invoirea acesteia, si pentru salvarea uneipersoane care incearca sa se sinucida sau a unei persoane accidentate sau bineinteles siin caz de strigate de ajutor dinauntru. Asemenea fapte, comise in atari situatii beneficiazade efectele starii de necesitate. De la derogarile mai sus aratate, nici o alta lege nu poateinstitui alte derogari, indiferent de motivatia care s-ar invoca.

&n ceea ce priveste percezitiile, constituantul instituie urmatoarele reguli- percezitiile se efectueaza numai En conditiile prevazute de lege/- percezitiile nu se confunda cu cazurile de patrundere sau ramanere in domiciliul

sau resedinta persoanei, la care se refera art. < pct. 3 si < din $onstitutie/

percezitia presupune mai mult decat o "vizita"/- percezitiile pot fi ordonate exclusiv de magistrat *procuror, judecator+/- percezitiile pe timpul noptii sunt interzise, afara de cazul delictului flagrant/ fata de

aceasta dispozitie constitutionala consideram ca dispozitia art. 3C5 teza ultima din$odul de procedura penala este discutabila deoarece instituie un drept alprocurorului de a efectua percezitie si in timpul noptii.2otrivit art. 3C5 din $odul de procedura penala, percezitia domiciliara se

efectueaza numai intre orele >-<C, iar in celelalte ore numai in caz de infractiune flagranta,sau cand percezitia urmeaza a se efectua intr-un local public. 2ercezitia inceputa intreorele >-<C, poate continua si in timpul noptii.

)ocotim ca din dispozitiile art. => si 3CC din $odul de procedura penala rezulta ca

percezitia domiciliara este o activitate procesual-penala, care cu exceptia flagrantuluidelict se poate efectua numai dupa inceperea urmaririi penale. 2roblema este

111



controversata cu atat mai mult cu cat sintagma "delict flagrant" folosita de art. < pct. ? din$onstitutie i se da o sfera mai larga decat cea a sintagmei "infractiune flagranta".<C5

1. Libertatea con%tiintei

2otrivit art. <= din $onstitutia Romaniei, libertatea gandirii si a opiniilor precum silibertatea credintelor religioase nu pot fi ingradite sub nici o forma.

Libertatea constiintei presupune posibilitatea persoanei de a avea o conceptie a sadespre lumea inconjuratoare si in general despre orice. Libertatea constiintei este unadintre primele libertati inscrise in catalogul drepturilor umane, pentru ca mai ales libertateareligioasa - ca parte a acestei libertati - a avut o istorie a sa aparte, o istorie indelungatapresarata cu intoleranta si ruguri, cu excomunicari si prejudecati, cu multe suferinte sidureri. &n aceasta istorie indelungata s-au formulat cum era si firesc, si teorii si exprimari juridice diferite, insa rolul dreptului ca factor civilizator si pacificator fiind aici incontestabil. Astfel daca intr-o conceptie se considera ca libertatea religioasa include si libertatea

constiintei, intr-o alta conceptie se considera ca libertatea constiintei si libertateareligioasa sunt doua libertati distincte. &n fine, teoria mai larg acceptata astazi este cea Ensensul careia libertatea constiintei are o sfera larga cuprinzand in ea si libertateareligioasa, mai mult, se mai considera ca exista si libertatea cultelor, ca libertate distincta.2rof. &oan uraru, interpretand art. <= din $onstitutia Romaniei, arata ca libertateaconstiintei este posibilitatea persoanei fizice de a avea si de a-si exprima in particular sauin public o anumita conceptie despre lumea inconjuratoare, de a imparti sau nu o credintareligioasa, de a apartine sau nu unui cult religios, de a indeplini sau nu ritualul cerut deacea credinta<C?. Avem rezerve fata de aceasta definitie deoarece leaga libertateaconstiintei, de exprimarea acesteia in public, aspect care priveste o alta libertate si anumelibertatea de exprimare. Aceasta deosebire este necesara deoarece libertatea constiinteieste nelimitata, pe cand libertatea de exprimare este limitata de lege. Libertatea constiinteica libertate fundamentala are un continut complex, ea incorporeaza mai multe aspecte,mai multe "libertati". )ocotim ca in $onstitutia Romaniei se da o reglementare maisistematica, libertatii constiintei si libertatii de exprimare spre deosebire de art. 34 si 3= dinDeclaratia (niversala a Drepturilor 'mului, in care nu se face o deosebire intre cele doualibertati, ba mai mult vorbeste in paralel de "libertatea gandirii, a constiintei si a religiei".<C

2otrivit $onstitutiei Romaniei, libertatea constiintei presupunea. libertatea gandirii/ gandirea nu are si nu trebuie sa aiba limite, aceasta este

garantata distinct pentru a proteja spiritul uman de orice manipulare, indoctrinare,spalarea creierului, ipnoze, dezinformare etc./ din nefericire la ora actuala se

studiaza si s-au pus la punct mijloace si metode de influentarea gandirii, si inspecial a maselor atentand astfel la libertatea gandirii/ libertatea gandirii excludeorice constrangere psiica si fizica, pentru a impune mijloace, metode derationament, concluzii, scopuri etc.

203 A se vedea &on Deleanu, op. cit. vol. &&, p. 3C204 &oan uraru, op. cit., p. <54205 &n Declaratia (niversala a Drepturilor 'mului se prevede

Art. 34. 'rice persoana are dreptul la libertatea gandirii a constiintei si a religiei/ acest drept implicalibertatea de a-si scimba religia sau convingerile precum si libertatea de a-si manifesta religia sauconvingerile sale, individual sau in colectiv, atat in public cat si privat, prin invatamant, ca practici, cult si

indeplinirea de rituri. Art. 3=.'rice persoana are dreptul la libertatea de opinie si de exprimare, ceea ce implica dreptul de

a nu fi tulburat pentru opiniile sale si acela de a cauta, de a primi si de a raspandi, fara a se tine seama degranite, informatii si idei prin orice mijloc de exprimare."

112



b. libertatea de opinie, este posibilitatea oricarei persoane fizice de a avea o parerepersonala in orice domeniu/ nimeni nu poate fi constrans sa-si insuseasca opiniilealtora, si sa nu aiba propriile opinii, pareri, atitudini/ in procesul de instruire,persoana are dreptul de a alege ceea ce invata si totodata are dreptul si la o opiniepersonala care in raport de motivare trebuie respectata.

c. libertatea credintelor religioase, presupune- spirit de toleranta si respect reciproc/- cultele religioase sunt libere si se organizeaza potrivit statutelor proprii in

conditiile legii/- in relatiile dintre culte sunt interzise orice forme, mijloace, acte sau actiuni de

invrajbire religioasa/- cultele religioase sunt autonome fata de stat si se bucura de sprijinul

acestuia, inclusiv prin inlesnirea asistentei religioase in armata, in spitale, inpenitenciare, in azile si in orfelinate/

- nimeni nu poate fi constrans sa adopte o opinie ori o credinta religioasa,contrara convingerilor sale.

'bservam ca in acest articol *<=+ constituantul reglementeaza pe langa libertateacredintelor religioase, libertatea de exprimare a acestora in public, introducand unelelimite a acestei ultime libertati "potrivit statutelor proprii in conditiile legii". De altfel, 2actul&nternational relativ la drepturile civile si politice, prin art. 34 stabileste ca libertatea deexprimare a religiei si convingerilor nu poate face obiectul decat al unor restrictii prevazutede lege si care sunt necesare protectiei securitatii ordinii si sanatatii publice, moralei saulibertatilor si drepturilor fundamentale ale altora.

Libertatea constiintei trebuie inteleasa si ca un factor de continuitate spirituala incadrul familiei, parintii avand dreptul natural, dar si obligatia de a se ocupa de cresterea sieducarea copiilor lor. &n mod firesc cresterea si educarea copiilor in familie se face inconcordanta cu ideile si conceptiile parintilor, filiatia fiind prin ea insasi si o relatiespirituala, parintii purtand raspunderea morala, sociala si deseori juridica pentru faptele,actele si atitudinea copiilor lor minori. &n acelasi mod sunt privite lucrurile si atunci candcresterea si educarea copiilor minori revine altor persoane decat parintii firesti.

9xprimand aceste corelatii libertati si raspunderii morale, religioase, politice si juridice, $onstitutia stabileste ca parintii sau tutorii au dreptul de a asigura, potrivitpropriilor convingeri, educatia copiilor minori a caror raspundere le revine. &n ceea cepriveste cultele religioase trebuie sa observam ca termenul cult, are doua acceptiuni. &ntr-o acceptiune prin cult se intelege o asociatie, o organizatie religioasa, iar in cea de adoua, ritualul practicat.

&n ambele acceptiuni cultul religios inseamna forma in care este exteriorizata

credinta religioasa respectiv de asociatie religioasa *biserica sau cult+ cat si ritualurilecerute de acea credinta cum ar fi procesiunile.$onstitutia Romaniei consacrand separarea statului de biserica, garanteaza

autonomia cultelor religioase, dar obliga statul sa sprijine cultele inclusiv prin inlesnireaasistentei in armata, in spitale in penitenciare, in azile si orfelinate.

7. Libertatea de e6$ri(are

6andurile, opiniile, credintele si creatiile spirituale de orice fel pot fi cunoscutenumai daca sunt exprimate. Atat timp cat nu sunt exprimate, acestea nu cunosc limitele,

asa cum am aratat la libertatea constiintei. 1rebuie facuta deosebire dupa cum libertateade exprimare se exercita in public sau intr-un cadru privat. 9xprimarea in cadrul privat

113



este practic nelimitata, cu exceptia cazurilor, care este adevarat sunt foarte rare si in modexpres prevazute de lege.<C>

De asemenea, libertatea de exprimare in public are unele restrangeri, mai multedecat atunci cand se face intr-un cadru privat stabilite prin lege, potrivit dispozitiilor constitutionale.

2otrivit art. 5C din $onstitutie, libertatea de exprimare este posibilitatea omului dea-si exprima prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace decomunicare in public, gandurile, opiniile, credintele religioase si creatiile spirituale de oricefel. )ocotim ca libertatea de exprimare include si libertatea presei, libertatea cuvantului,libertatea creatiilor de orice fel. 'bservam ca aici constituantul se refera la libertatea deexprimare in public, si nu intr-un cadru privat. $at priveste formele si mijloacele de exprimare formularea constitutionala estecuprinzatoare acestea fiind in grai, scrisul, imaginile, sunetele si alte mijloace decomunicare in public.

2otrivit art. 3< din $odul penal, fapta se considera a fi savarsita in public atuncicand a fost comisa

a. intr-un loc care prin natura sau destinatia lui este totdeauna accesibil publicului,ciar daca nu este prezenta nici o persoana/

b. in orice alt loc accesibil publicului, daca sunt de fata doua sau mai multe persoane/c. in loc neaccesibil publicului cu intentia insa ca fapta sa fie auzita sau vazuta si daca

acest rezultat s-a produs fata de doua sau mai multe persoane/d. intr-o adunare sau reuniune de mai multe persoane, cu exceptia reuniunilor care

pot fi considerate ca au caracter de familie, datorate relatiilor dintre persoaneleparticipante/

e. prin orice mijloc cu privire la care faptuitorul si-a dat seama ca fapta ar puteaajunge la cunostinta publicului.9xprimarea gandurilor, obiceiurilor, credintelor, posibilitatea de a crea si a exprima

creatiile de orice fel, in istoria lor ca drepturi umane, au dus la formularea a trei marireguli libertatea de exprimare/ interzicerea cenzurii si responsabilitea.

$onstitutia Romaniei interzice cenzura de orice fel, precum si suprimareapublicatiilor. )uprimarea unei publicatii ca sanctiune este o sanctiune exagerata, ea vine,prin duritatea sa, in conflict cu ideea de respect a libertatii umane.

;ata de art. < din $onstitutia Romaniei din anul 3=<5, $onstitutia actuala nuinterzice suspendarea publicatiilor. )uspendarea unei publicatii nu este o sanctiune atatde severa ca suprimarea. ;aptul ca prin $onstitutie nu este explicit interzisa, nu poate fiinterpretat in sensul ca ea va trebui sa figureze in lege *legea presei de exemplu+.Legiuitorul va aprecia daca o asemenea sanctiune trebuie sa figureze sau nu intre

sanctiunile ce se pot aplica in domeniul presei.Libertatea presei implica si libertatea de a infiinta publicatii. De aici rezultapermisiunea infiintarii si gestionarii unor asemenea structuri care sa asigure bazamateriala necesara. 2entru a garanta libertatea de exprimare, se permite legii sa impunamijloacelor de comunicare in masa, obligatia de a face publica sursa finantarii. Aceastadispozitie este de natura a impiedica coruptia in presa si santajul respectiv a articolelor comandate, calomnii in presa, concurenta neloiala etc.

Libertatea de exprimare permite cetatenilor *de altfel oricui, in general+ de aparticipa la viata politica, sociala si culturala, manifestandu-se public gandurile, opiniile,credintele etc. Dar aceasta libertate de exprimare nu poate fi absoluta *o libertate absolutase transforma in contrariul sau+ si ca atare este supusa unor coordonate juridice *limite+.

Aceste coordonate juridice trebuie sa fie insa expres prevazute de lege si necesare206 2otrivit art. <C< din $odul penal, actele au caracter obscen savarsite asupra unui minor sau in prezentaunui minor se pedepsesc cu incisoare de la 5 luni la < ani sau amenda.

114



ocrotirii unor valori politice, economice, sociale si umane. )ub acest aspect esteinteresant de remarcat ca 2actul &nternational privitor la drepturile civile si politice, prin art.3= alin. 5 stabileste ca exercitiul libertatii de exprimare comporta indatoriri speciale siresponsabilitati speciale si ca poate fi supusa anumitor restrictii care trebuie sa fie expresstabilite prin lege si sunt necesare respectarea drepturilor sau reputatiei altora,

salvgardarea sigurantei nationale a ordinii publice, sanatatii sau moralitatii publice. 1otacest 2act, prin art. <C, stabileste ca legile trebuie sa interzica propaganda in favoarearazboiului/ ori apelarea la ura nationala, rasiala sau religioasa care constituie o incitare ladiscriminare, la ostilitate sau la violenta. Rezulta fara putinta de tagada, ca existenta unor limitari in acest domeniu este deja consacrata, pentru a se preintampina abuzul inexercitarea libertatii de exprimare.

&ntr-o asemenea viziune juridica, dispozitiile constitutionale interzic acele exprimaricare urmaresc prejudicierea demnitatii, onoarei, vietii particulare a persoanei si dreptulsau la propria imagine/ defaimarea tarii si a natiunii, indemnul la razboi de agresiune, laura nationala, rasiala, de clasa sau religioasa, incitarea la discriminare, la separatism,teritorial sau la violenta publica, manifestari obscene, contrare bunelor moravuri.

Din aceasta regula rezulta ideea de protectie constitutionala a unor importantevalori umane, statale si politice.

9xistenta unor coordonate juridice inlauntrul carora trebuie sa se exercite libertateade exprimare, implica si raspunderea juridica pentru depasirea acestor limite, altfel spuspentru abuzul in exercitarea acestei libertati asa de importante. De aceea in art. 5C pct. 4din $onstitutia Romaniei sunt stabilite formele raspunderii si subiectii acestora. $atpriveste raspunderea civila pentru daunele cauzate prin informatia sau creatia adusa lacunostinta publicului, revine editorului sau realizatorului, autorului, organizatoruluimanifestarii artistice, proprietarului mijlocului de multiplicare, al postului de radio sau deteleviziune, in conditiile legii. 2rin exprimarea in conditiile legii, se da legiuitorului misiuneade a stabili in detaliu conditiile stabilirii raspunderii, dimensiunile acesteia si repartizarearaspunderii civile pe cei raspunzatori.<C

$onstituantul stabileste o ordine a raspunderii civile, care trebuie respectata atuncicand se solicita despagubiri. &n primul rand se cer de la editor sau realizator si apoi de laautor si ceilalti. )ocotim ca aceasta raspundere, justifica si un anume drept al celor careraspund de a se opune sau nu la publicarea articolului, informatiei in editura saurealizarea ce o coordoneaza.

Dar aceasta nu inseamna cenzura deoarece autorul poate publica la orice altaeditura. $onstituantul instituie o responsabilitate pentru delictele de presa ce se stabilescprin lege.

Aceasta presupune ca legiuitorul, va stabili o responsabilitate contraventionala si

infractionala, in domeniul presei. &n aceasta problema s-au exprimat o serie de reguli carese impun astfel. )tatul trebuie sa se opuna tendintelor de a obstructiona pluralismul inpresa sau celor de concentrare excesiva a industriei presei.

Limitele criticilor admisibile sunt mai largi fata de guvern, decat fata de un simpluparticular, sau ciar de un om politic<C4. 1rebuie facuta distinctia intre fapte si judecati devaloare deoarece existenta primelor poate fi demonstrata insa dovada adevarului celor dina doua categorie este imposibila<C=.

Limitele criticilor admisibile sunt deci mai largi pentru un om politic decat pentruun simplu particular a decis $urtea 9uropeana. 9xigentele de protejare a reputatiei omuluipolitic trebuie puse in balanta cu interesele discutarii libere a problemelor politice <3C. )tatul207 &oan uraru, op. cit. p. <?<. 2ana in prezent nu a fost adoptata o noua lege a presei care sa

reglementeze aceste probleme conform $onstitutiei actuale.208 :incent 7erger. urisprudenta $urtii 9uropene a Drepturilor 'mului. &.R.D.'. 3==. p.?<<209 :incent 7erger. op. cit. p. ?<C210 &bidem

115



este dator sa garanteze obiectivitatea informatiilor oferite si impartialitatea in tratamentuldiverselor mijloace de informare<33.

8. Dre$tul la $ro$rietate

&n articolul ?3 din $onstitutie denumit "2rotectia proprietatii private" se dispune"dreptul de proprietate precum si creantele asupra statului sunt garantate. $ontinutul silimitele acestor drepturi sunt stabilite prin lege. 2roprietatea privata este ocrotita in modlegal de lege, indiferent de titular."

2roprietatea nu poate fi aparata eficient decat prin drept, si in mod deosebit prindreptul de proprietate. $and vorbim de dreptul de proprietate intelegem existenta unor obligatii pentru ceilalti, prin care se realizeaza proprietatea obligatii a caror respectareeste asigurata prin forta de constrangere a )tatului.

Dreptul de proprietate este reglementat de lege, in asa fel incat include toateprerogativele realizarii acestui drept. 2rerogativele dreptului de proprietate suntsistematizate in trei concepte dreptul de posesie, dreptul de folosinta si dreptul dedispozitie. $onstitutia Romaniei acorda o importanta deosebita proprietatii stabilind regulicu putere constitutionala<3< astfel

- Dreptul de proprietate este garantat/ aceasta dispozitie presupune obligatii pentrulegiuitor sa stabileasca modalitatile de garantare, obligatiile persoanelor si aleautoritatilor in acest sens/

- $reantele asupra statului sunt garantate aceasta inseamna ca datoriile agentuluieconomic statal, falimentar, se preiau de )tat si se acita fara a exista nici unrisc<35.

- Nimeni nu poate fi expropiat decat pentru o cauza de utilitate publica, stabilitapotrivit legii cu dreapta si prealabila despagubire/ o astfel de reglementare segaseste si in alte constitutii si conventii internationale.

'bligatia de a despagubi proprietarul pentru daunele aduse solului, plantatiilor sauconstructiilor, precum si pentru alte daune imputabile autoritatii.

- Despagubirile se stabilesc de comun acord cu proprietarul sau in caz, dedivergenta, prin justitie.

- Dreptul de proprietate obliga la respectarea sarcinilor privind protectia mediului siasigurarea bunei vecinatati, precum si la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit

legii sau obiceiului, revin proprietarului.- Averea dobandita licit nu poate fi confiscata. $aracterul licit al dobandirii seprezuma. Aceasta dispozitie constitutionala a abrogat din $odul penal romanpedeapsa confiscarii averii si ciar a prevederilor Legii nr. 34B3=>4, privind controlulaverilor.

- 7unurile destinate, folosite sau rezultate din infractiuni ori contraventii pot ficonfiscate numai in conditiile legii.

- 2roprietatea privata este, in conditiile legii inviolabila.

211 &on Deleanu op. cit. vol. &&, p. 3=212 &n constitutiile )paniei *art. 55+, &taliei *art. ?<+, 6ermaniei *art. 3?+, aponiei *art. <=+ regulileconstitutionale prin care este reglementata proprietatea si dreptul de proprietate sunt mai restranse, acestea

fiind lasate de domeniul de reglementare al legii.213 Asa a fost in cazul 7ancorex. De asemeni, creantele fata de $9$ sunt garantate de )tat. &n cazul unei7anci private autorizate creantele asupra acesteia sunt garantate numai pana la un anumit cuantum dinfonduri speciale.

116



- $etatenii straini si apatrizi nu pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor.9xproprierea este trecerea silita in proprietatea statului terenurilor si constructiilor.$onstitutia stabileste doua conditii cumulative pentru ca o expropriere sa fie

efectuata si anume existenta unei cauze de utilitate publica ea insasi definita prin lege siplata unei prealabile si drepte despagubiri.

$at priveste folosirea subsolului unei proprietati imobiliare de catre autoritatilepublice, pentru lucrari de interes general, ea creaza obligatia constitutionala pentruacestea de a despagubi proprietarul pentru daunele ce le sunt imputabile.

2rezumtia de legalitate a dobandirii proprietatii prevazuta in art. ?3 pct. din$onstitutia Romaniei, presupune

- inlaturarea oricaror prevederi a legii care ar institui pedepsa confiscarii averii/- nimeni nu poate fi obligat sa probeze caracterul legal al dobandirii proprietatii sale/- pot fi confiscate numai in conditiile legii, bunurile<3? destinate, folosite sau rezultate

din infractiuni ori contraventii.De mentionat ca potrivit art. <C pct. < din $onstitutia Romaniei, toate dispozitiile

referitor la proprietate prevazuta in pactele si tratatele la care Romania a aderat, fac parte

din dreptul intern si pot fi invocate de orice persoana in apararea drepturilor sale.<3

9. Dre$tul la (o%tenire, corolar al dreptului de proprietate, este garantat in art. ?<din $onstitutia Romaniei, fiind un drept in temeiul caruia o persoana poate dobandi pecale succesorala, in conditiile legii, orice bun.

:. Dre$tul la un nivel de trai decent *art. ?5 din $onstitutie+ este corelat cuobligatia statului de a lua masuri de dezvoltare economica si de protectia sociala care safie de natura sa asigure cetatenilor un trai satisfacator. Acesta este un drept fundamentalnu o simpla problema de politica economica si sociala. &n art. < al Declaratiei (niversalese vorbeste de dreptul la un nivel de viata corespunzator asigurarii sanatatii persoanei,bunastarii proprii si a familiei. Dreptul la un nivel de viata corespunzator cuprinde - cumprecizeaza art. < din Declaratie - "rana, imbracamintea, locuinta, ingrijirea medicala,precum si serviciile sociale necesare." Asociat acestui drept este "dreptul la asigurare incaz de somaj, de boala, de invaliditatea, vaduvie, batranete sau in alte cazuri de pierderea mijloacelor de subzistenta ca urmare a unor imprejurari independente de vointapersoanei..."*art. < din Declaratie+

Aceasta presupune ca intre m asurile de reforma economica si cele de asigurare aunui nivel de trai decent, la toti cetatenii, sa existe corelare.

<. Dre$tului la ocrotirea %anatatii ii corespunde obligatia statului sa ia masuripentru asigurarea igienei si sanatatii publice. Dreptul la ocrotirea sanatatii reglementatin $onstitutia Romaniei la art. 55, nu este reglementat distinct in Declaratia (niversala, incele doua 2acte &nternationale sau in $onventia 9uropeana. 9l rezulta insa din altereglementari ale documentelor juridice internationale, aratate, precum si din uneledocumente fara forta juridica. &n $onstitutia 'rganizatiei ondiale a )anatatii se arata "'stare de perfecta sanatate pe care poate sa o atinga un om constituie un drept

214 )ocotim ca era mult mai corect sa se fi folosit, temenul de lucruri in loc de bunuri, pentru ca sunt obiectece trebuiesc confiscate, desi nu fac parte din categoria bunurilor, cum sunt otravurile, stupefiantele, actelefalse, ceile false etc.215 Art. 3 din 2rotocolul aditional la $onventia pentru aparare drepturilor omului si a libertatilor fundamentale/

art. 3 din Declaratia (niversala a Drepturilor 'mului si altele.asigurari sociale pentru boala, accidente sau maternitate, controlul exercitarii profesiilor medicale si aactivitatii paramedicale, precum si alte masuri de protectie a sanatatii fizice ori mentale a persoanei sestabilesc potrivit legii.

117



fundamental al oricarei fiinte umane indiferent de rasa, vederi politice, situatie economicasau sociala."

Din reglementarea nationala si internationala rezulta, credem, cateva concluziia. Dreptul la ocrotirea sanatatii poate fi evaluat atat ca drept individual, cat si ca drept

colectiv.

b. $orespunzator acestui drept, statului, autoritatilor sale si persoanelor private lerevin atat obligatii negative, de abtinere cat si obligatii pozitive, de actiune.c. (nele obligatii ale autoritatilor publice sunt de rezultat, altele sunt de mijloace.d. Dreptul la ocrotirea sanatatii se afla in interconexiune cu alte drepturi

fundamentale.e. Dreptul la sanatate imbraca noi aspecte in conditiile toxicomaniei si a traficului de

stupefiante<3>.

4. Dre$tul la (unca %i $rotectie %ociala a (uncii este reglementat in art. 54 siart. 5= din $onstitutia Romaniei, in care se stabilesc o serie de reguli constitutionale/

2actul international relativ la drepturile economice sociale si culturale foloseste in

art. > exprimarea de drept la munca. &n unele constitutii se consacra dreptul si obligatia dea muncii.

&n $onstitutia ;rantei se stabileste ca fiecare are indatorirea de a muncii si dreptulde a obtine un serviciu. $onstitutia )paniei dispune ca toti spaniolii au indatorirea de amuncii si dreptul la munca *art. 5+. $onstitutia 6ermaniei reglementeaza "libertateaprofesiei", vorbind numai de dreptul de a-si alege in mod liber profesia si interzice muncafortata, munca tratand-o ca pe o libertate si nu un drept. &n $onstitutia &taliei in art. 5-5sunt reglementate raporturile economice si in special, conditiile in care se efectueazamunca, fara a vorbi in mod expres de un drept la munca. Art. < din $onstitutia aponieiproclama "toate persoanele au dreptul si isi asuma obligatia de a muncii".

&n $onstitutia Romaniei *3==3+ art. 54, desi se vorbeste de dreptul la munca,acesta este reglementat ca o libertate de a muncii, care include libertatea alegeriiprofesiei, libertatea alegerii locului de munca, protectia sociala a muncii, retributia munciidepuse, dreptul la negocieri colective<3. 'bservam ca nu se vorbeste de obligatiacorelativa a statului<34 de a asigura loc de munca pentru orice persoana, ba mai mult,dreptul la munca pentru cetatenii straini si apatrizi este supus unei autorizari, autorizarecare in Romania a fost introdusa dupa anul 3==>, spre deosebire de alte tari, in careaceasta autorizare prealabila este impusa de mult.

&n $onstitutia Romaniei *art. 54+ se proclama "Dreptul la munca nu poate fi ingradit. Alegerea profesiei si alegerea locului de munca sunt libere." 9ste evidenta reglementareadreptului la munca, sub forma libertatii de a muncii, deoarece nu rezulta obligatia

corelativa a statului pentru asigurarea unui loc de munca<3=

. 2otrivit art. 35? din $onstitutiaRomaniei, economia Romaniei este o economie de piata, in care statul asigura printrealtele "protectia concurentei reale si crearea conditiilor necesare pentru cresterea calitatiivietii." Deci, ocuparea locurilor de munca se face pe criteriul competentei, printr-oconcurenta reala si nu al asigurarii neconditionate a unui loc de munca.

2otrivit art. > din 2actul international relativ la drepturile economice, sociale siculturale, statul trebuie sa asigure orientarea si formarea tenica si profesionala,elaborarea de programe, de politici si de tenici potrivite sa asigure o dezvoltareeconomica, sociala si culturala constanta si o deplina intrebuintare productiva a fortei demunca in conditii care garanteaza indivizilor exercitiul libertatilor politice si economice.

216 Romania a aderat la $onventia luptei contra drogurilor din 3=44217 A se vedea &oan uraru, op. cit. p. <<218 A se vedea &on Deleanu, op. cit. vol. &&, p. 3>= *subsol+219 2entru o alta interpretare a se vedea &. uraru, op. citate, p. <<

118



&n art. 54 pct. < din $onstitutie, se dispune ")alariatii au dreptul la protectia socialaa muncii. asurile de protectie privesc securitatea si igiena muncii/ regimul de munca alfemeilor si al tinerilor, instituirea unui salariu minim pe economie, repaosul saptamanal,concediul de odina platit, prestarea muncii in conditii grele, precum si alte situatiispecifice. Durata normala a zilei de lucru este in medie de cel mult opt ore. La munca

egala femeile au salariu egal cu barbatii. Dreptul la negocieri colective in materie demunca si caracterul obligatoriu al conventiilor colective sunt garantate." Deci, dreptul laprotectie sociala pe care il au salariatii include aspecte clar formulate in textulconstitutional si care vor forma obiectul legilor in acest domeniu, la care constituantul aadaugat "precum si alte institutii specifice" exprimandu-se caracterul descis spre solutiilegislative care sa asigure cat mai eficient protectia sociala a muncii.

&n art. 5= din $onstitutie sunt prevazute si alte norme constitutionale care interzicmunca fortata siexceptiile de la acest principiu astfel unca fortata este interzisa. Nu constituie muncafortata a+serviciul cu caracter militar sau activitatile desfasurate in locul acestuia de ceicare potrivit legii, nu presteaza serviciul militar obligatoriu din motive religioase/ b+munca

unei persoane condamnate prestata in conditii normale in perioada de detentie sau deeliberare conditionata/ c+prestatiile impuse in situatia creata de calamitate ori de altpericol, precum si cele care fac parte din obligatiile civile normale stabilite de lege.

3;. Dre$tul $er%oanelor ,andica$ate de a se bucura de o protectie sociala, esteprevazut in art. ?> din $onstitutie. )tatul are obligatia sa asigure realizarea unei politicinationale de prevenire, de tratament, de readaptare, de invatamant, de instruire si deintegrare sociala a andicapatilor respectand drepturile si indatoririle ce revin parintilor situtorilor. Declaratia drepturilor persoanelor andicapate<<C enumera principalele drepturi cerevin acestor persoane/ respectul demnitatii umane/ beneficiul acelorasi drepturi civile sipolitice, ca si alte fiinte umane/ masuri speciale care sa-i permita cea mai larga autonomieposibila/ tratamente medicale, psiologice si functionale, ajutoare, educatie si readaptare/securitate economica si sociala si un nivel de viata decent/ respectarea nevoilor sale intoate etapele planificarii economice si sociale/ dreptul de a trai in cadrul familiei sale sauintr-un camin care sa o inlocuiasca/ protectia impotriva oricarei exploatari, reglementarisau tratament discriminatoriu, abuziv sau degradant, asistenta legala calificata.

33. Dre$tul la #reva. ")alariatii au dreptul la greva pentru apararea intereselor profesionale, economice si sociale. Legea stabileste conditiile si limitele exercitarii acestuidrept, precum si garantiile necesare asigurarii serviciilor esentiale pentru societate.",dispune art. ?C din $onstitutie.

6reva inseamna incetarea colectiva, voluntara a lucrului de catre salariati invederea satisfacerii de catre unitate a unor revendicari de ordin profesional, revendicarideterminate si comunicate unitatii, dar pe care aceasta a refuzat sa lesatisfaca.

Regulile constitutionale ale dreptului la greva sunt- este un drept numai al salariatilor/ exercitarea acestuidrept, aduce unele prejudicii angajatorului si astfel il aduce la masa tratativelor/- prin exercitarea dreptului la greva se apara numai interesele profesionale,

economice si sociale/ aceste interese, trebuie sa faca obiectul raporturilor juridicedintre grevisti si cei de la care se revendica aceste drepturi, interese/

- conditiile si limitele exercitarii dreptului la greva se stabilesc prin lege. *Legea nr.

3B3==3+/

220 Declaratia a fost adoptata de Adunarea 6enerala a '.N.(. la = decembrie 3=

119



- dreptul la greva se poate exercita numai in conditiile in care serviciile esentialepentru societate sunt asigurate. *serviciile publice, transporturi feroviare,distribuirea energiei etc.+6reva este forma colectiva protestatara si revendicativa a salariatilor care are ca

efect juridic imediat suspendarea contractului de munca<<3.

$a majoritatea covarsitoare a tuturor celorlalte drepturi, dreptul la greva este - si el- susceptibil de exercitare abuziva atragand deci o raspundere juridica corespunzatoare,de exemplu

- urmarirea unor scopuri politice/- nerespectarea procedurilor prealabile declansarii grevei/ *greva surpriza, greva

spontana etc.+- ocuparea locurilor de munca si impiedicarea celor care doresc sa-si continue

munca/ *greva este un drept, nu o obligatie+- obligarea la greva, blocarea accesului la locurile de munca, a cailor de comunicatie

etc./- neasigurarea serviciilor esentiale pentru societate/- efectuarea grevei in alte locuri decat la locul de munca/- invocarea unui drept la greva de cei care nu au calitatea de salariati *elevi,

studenti+.Din pacate, uneori, din necunoasterea legii si a cailor legale, de satisfacere a

intereselor economice, sociale si profesionale si de reparare a drepturilor incalcate, seuzeaza abuziv de greva. Aceasta afecteaza democratia si implicit modul de satisfacere arevendicarilor formulate.

3<. Dreptul copiilor si al tinerilor de a li se asigura un regim special de protectie si deasistenta, in realizarea aspiratiilor lor legitime este consacrat atat in art. ? cat si in alteledin titlul && al $onstitutiei. Deci, in $onstitutie sunt multe articole care consacranddrepturile si libertatile cetatenesti, vizeaza de fapt si drepturile copiilor si al tinerilor. Art. ?din $onstitutie prevede un drept de sinteza care cu putere constitutionala prevede

- dispune un regim special de protectie si de asistenta in realizarea drepturilor copiilor si tinerilor, regim care trebuie reglementat prin legi/

- acordarea de catre stat a alocatiilor pentru copii, ajutoare pentru ingrijirea copiluluibolnav ori andicapat, precum si "alte forme de protectie sociala a copiilor sitinerilor ce se vor stabili prin lege."

- sunt interzise exploatarea minorilor, folosirea lor in activitati care le-ar daunasanatatii, moralitatii sau care le-ar pune in primejdie viata ori dezvoltarea normala/

- minorii sub 3 ani nu pot fi angajati ca salariati/-

autoritatile publice au obligatia sa contribuie la asigurarea conditiilor pentruparticiparea la viata economica, culturala si sportiva a tarii. Art. < pct. < din Declaratia (niversala proclama ca "mama si copilul au dreptul la

ajutor si ocrotire speciala"<<<.

31. Dre$tul la invatatura

Acestui drept i se acorda o atentie deosebita in $onstitutie, in care sunt stabiliteurmatoarele dispozitii cu putere constitutionala, astfel

Dreptul la invatatura este asigurat prin invatamantul general obligatoriu, prininvatamantul liceal si prin cel profesional, prin invatamantul superior, precum si prin alte

221 A se vedea &on Deleanu, op. cit. vol. &&, p.3C222 $arles $adoux. Droit $onstitutionnel ei institutions politi!ues, vol. &, $ujas, 2aris,3=5,p. <+&oanuraru, op. cit. p. <<

120



forme de instructie si de perfectionare. Dreptul la invatatura este un drept care imbinalibertatea cu obligatia *invatamantul primar si general+. Dreptul la invatatura trebuie astfelorganizat incat sa se asigure sanse juridice egale oamenilor, ceea ce implica folosirea cuprioritate a criteriului competenta profesionala si interzicerea discriminarilor sauprivilegiilor. 2rin dreptul la invatatura trebuie sa se urmareasca deplina dezvoltare a

personalitatii umane si a simtului demnitatii sale, intarirea respectului pentru drepturile silibertatile publice, favorizarea intelegerii, tolerantei si prieteniei intre popoare, grupurirasiale, etnice sau religioase, promovarea ideii de pace.<+ 'rganizarea si desfasurareainvatamantului trebuie sa se realizeze in limba oficiala a statului care potrivit art. 35 si art.5< pct. < din $onstitutie este limba romana. Avand in vedere ca in Romania sunt cetateniromani si de alte nationalitati, in art. > si art. 5< pct. < si 5 din $onstitutie se prevede "&nconditiile legii, invatamantul se poate desfasura si intr-o limba de circulatie internationala.Dreptul persoanelor apartinand minoritatilor nationale de a invata limba lor materna sidreptul de a putea fi instruit in aceasta limba sunt garantate/ modalitatile de exercitare aacestor drepturi se stabilesc prin lege."

&nstitutiile de invatamant, inclusiv cele particulare se infiinteaza si isi

desfasoara activitatea in conditiile legii. &nvatamantul de stat este gratuit potrivit legii. 9steevident ca invatamantul obligatoriu trebuie sa fie gratuit, fara deosebire de realizarea sa informe statale sau particulare. $onstitutia garanteaza autonomia universitara, reglementatade lege in ceea ce priveste conducerea, functionarea formativa, profesionala, educativa sistiintifica.

' componenta a dreptului la invatatura este si invatamantul religios. )tatul asiguralibertatea invatamantului religios, potrivit cerintelor fiecaui cult, si libertatii constiintei. &nscolile de stat, invatamantul religios este organizat si garantat prin lege. Legea il vaorganiza, garanta astfel incat sa nu contravina principiilor ce rezulta din art. <= din$onstitutie. &ntr-o asemenea viziune legea va trebui sa prevada explicit ca invatamantulreligios in scolile de stat este facultativ, numai o asemenea prevedere dand satisfactiedeplina libertatii constiintei si mai ales dreptului parintilor sau tutorilor de a asigura, potrivitpropriilor convingeri, educatia copiilor minori a caror raspundere le revine.

37. Dre$tul %trainilor %i al a$atri'ilor la $rotectia Statului roman estereglementat in art. 34 din $onstitutie. 2rotectia cetatenilor straini si apatrizi este larga sisubstantiala, intrucat practic, ei se bucura de toate drepturile si libertatile, garantate de$onstitutie si de alte legi, mai putin de cele specifice conditiei de cetatean roman.$etatenii straini si apatrizi pot fi extradati numai in baza unei conventii internationale sauin conditii de reciprocitate. Asupra expulzarii si extradarii decide numai instanta judecatoreasca. Art. 3? al 2rotocolului nr. ? interzice "expulzarile colective ale strainilor".

38. Dre$tul de a'il *art. 34, alin. <+ este recunoscut in favoarea acelor care, dincauza activitatii lor progresiste, democratice, pusa in slujba umanitatii, sunt expusi in tarilelor unor masuri sau tratamente samavolnice. 2otrivit paragrafului < al art. 3? dinDeclaratia (niversala, dreptul de azil nu poate fi invocat in caz de urmarire realmente justificata de savarsirea unei infractiuni de drept comun sau pentru actiuni contrarescopurilor si principiilor Natiunilor (nite, iar potrivit art. 3 paragraful < din $onventiaasupra azilului teritorial, dreptul de azil nu poate fi invocat nici atunci cand exista temeiurisa se creada ca persoana care solicita azilul a savarsit o crima contra pacii, o crima derazboi sau o crima contra umanitatii. Dreptul de azil se acorda si se retrage in conditiilelegii cu respectarea tratativelor si a conventiilor internationale la care Romania este parte.

TEME $entru re2erate-

121



- Dreptul de proprietate in $onstitutia Romaniei si in $onventiile &nternationale.- Dreptul la greva.- Libertatea presei si dreptul la propria imagine.- Libertatea constiintei.

- Libertatea individuala si siguranta persoanei.

BIBLIO+RA*IE

3. &oan Deleanu - Drept $onstitutional si &nstitutii 2olitice, vol. &&, 9ditura 9uropa Nova7ucuresti-3=>>, p.3?-3>

<. &oan uraru - Drept $onstitutional si &nstitutii 2olitice, 9ditura Actami, 7ucuresti-3==,p.<<-<?=

5. $ristian &onescu - Drept $onstitutional si &nstitutii 2olitice, :ol. &&, 9ditura LuminaLex, 7ucuresti-3==, p. 3>3-33

?. $onstitutia Romaniei din 3==3. :incet 7erger - urisprudenta $urtii 9uropene a Drepturilor 'mului, &.R.D.'.,3==>. :ictor Diculescu - Drept $onstitutional $omparat, 9ditura Lumina Lex 7ucuresti,

3===

aaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaassssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssss

122

Documents

Drept Constitutional