Introducere in Dreptul Bancar

CAP 1.Dreptul bancar si rolul lui in sintemul bancar

1.Definiţie dreptului bancar:-este ramura de drept care conţine norme juridice ce reglementează activitatile,operatiunile bancare

si comercinatii care savarsesc aceste operatiuni,raporturile juridice din domeniul bancar, adică dintre comerciantul bancar si clienţi: Persoane fizice si juridice.

Comerţul de banca este reglementat de Codul Comercial Roman, care in art. 3 pct. 11 prevede : Legea considera ca fapte de comerţ operaţiunile de banca.

Desprins din ramura Dreptului Comercial, Dreptul Bancar conţine norme proprii de reglementare, generate de obiectul specific de activitate al comerţului bancar, norme cuprinse in izvoarele dreptului bancare.

2.Izvoarele dreptului bancar-coincid parţial cu izvoarele dreptului comercial si sunt următoarele :

1. Constituţia României, care se refera la economia de piaţa, mecanism cerere-oferta, proprietate publica si privata

2. Codul Comercial Roman (1887), izvor principal pentru Dreptul Comercial, care se refera la activitatea bancara in Art.3, pct. 11

3. Legi Comerciale generale :- Legea nr. 31/1990 a Societăţilor comerciale- Legea nr. 26/1990 a Registrului Comerţului- Legea nr. 82/1991 a Contabilităţii- Legea nr. 11/1991 a Concurentei

4. Legi Comerciale specifice:- Legea nr. 58/1998 privind activitatea bancara (modificata prin legea nr. 443/2004 si republicata)- Legea nr. 312/2004 privind statutul BNR- Legea nr. 278/2004 privind reorganizarea judiciara si falimentul Instituţiilor de credit- Legea nr. 178/2004 privind Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare (FGDB)

5. Normele BNR:- normele nr. 11/2003 privind supravegherea pe baza individuala consolidata a fondurilor proprii- normele nr. 10/2004 privind autorizarea băncilor- normele nr. 11/2004 privind modificarea situaţiei băncilor

3.Aparitia monedei Prin intermediul monedei se face orice plata,indifferent de calitatea de subiect de drept,categoria de marfuri,servicii sau lucrari executate.Aparitia monedei este legata de productia de marfuri care a determinat necesitatea de schimburi prin intermediul carora se puteau obtine marfurile de care oamnenii aveau nevoie. Aparitia monedei este marcata de faptul ca rolul de echivalent general nu l-a indeplinit aceeasi marfa,iar marfa nu a pastrat acest rol timp indelungat(este cazul animalelor care au avut pt prima data rol de echivalent general). Conditii ca o marfa sa aiba rol echivalent general:-sa fie general acceptata-sa fie relative rara-sa nu fie consumabila si sa nu altereze in timp-sa fie divizibila-sa poata fi tezaurizata-sa aiba valoare de interbuintare cat mai mica

1

CAP 2.Scurt Istoric privind aparitia bancilor

Băncile au evoluat o data cu societatea umana, din antichitate pana in epoca moderna.1. Antichitatea:

- cel mai vechi edificiu bancar este considerat templul din URUC din Mesopotammia, in perioada 3400- 3200 I. e.n, unde s-au descoperit primele table de contabilitate

Templul din SUMER, Babilon, se caracterizează prin descoperirea poliţei, ca document care consemna recunoaşterea unei datorii.

Răspândirea comerţului a determinat dezvoltarea comerţului de banca, practicarea împrumutului cu dobânda, folosirea scrisorii de schimb, apariţia Băncilor de stat sau private.

La ROMA, bancherii privaţi s-au instalat in FORUM, cu o masa, o banca pe care etalau monedele si pe care le împrumutau sau le schimbau.

Practicarea cămătăriei (împrumutului cu dobânda) s-a dezvoltat mai ales in contactul cu popoarele mediteraneene, deoarece dobânda era limitata la Roma dar liberalizata in provinciile romane (unde era de aproximativ 50%)

2. Evul Mediu   : -religia creştina interzice in mod expres dobânda, dar aceasta se practica in continuare in cuantumuri cuprinse intre 6-12%, rolul de bancher jucându-l mănăstirile, care pretind nu o dobânda ci o participare la beneficii sau despăgubiri.

In secolul al XII-lea vorbim de vânzare pe credit, împrumuturile se garantează prin gajuri iar dobânda ajunge la 30-40%. Se definitivează terminologia, apar termenii de Banca, bancher, bancruta in Italia, in statele-cetăţi Florenţa, Genova, Pisa.

3. Renaşterea - se caracterizează prin apariţia băncilor private in Franţa, Germania si Italia si a băncilor publice in Italia. 1532 este anul apariţiei Burselor – ANVERS- Franţa si LONDRA- Anglia. Apar ZAFIRII, ca persoane autorizate si limitate ca număr, care cunosc diferitele tipuri de moneda, împrumuta bani, înfiinţează bănci si devin bancheri.

4. Epoca moderna   : - apar băncile moderne ca cele de Emisiune, care monopolizează emisiunea biletelor pe plan

naţional (Amsterdam, Hamburg, Anglia si Franţa). Se dezvolta băncile private (case bancare) ROTSCHILD, care efectuează operaţiuni cu caracter excepţional.

Apar băncile comerciale. Acestea colectează depozite si finanţează afaceri internaţionale.Pentru clasele populare se constituie Casele de Economii, Case de economii pentru construcţii si

Cooperativele de Credit, denumite intr-un cuvânt Instituţii PARABANCARE.

2

CAP 3.Moneda si rolui ei in aparitia bancilor

Aparitia monedei este rezultatul dezvoltarii productiei si schimbului cu care a evoluat paralel si neintrerupt . A intrat in existenta sociala ca element de legatura intre om si viata sa econimica si, totodata ca expresie generalizarta a vietii practice .

Prin definirea monedei, majoritatea cercetorilor au incercat si incearca sa cuprinda aspecte de viata , legate indeosebi ,de functiile rolul sau in economie .

Aflandu-se in centrul vietii economice si sociale, moneda, sub toate formele sale, reprezinta un instrument de utilitate permanenta pentru toti agentii economice .Unii cercetatori  atribuie monedei doua insusiri esentiale si anume de a reprezenta si de a masura orice valoare , si au tras concluzia ca orice marfa poate fi moneda .Alti cercetatori neaga calitatea de marfa a monedei , atribuindu-i numai insusiri subiective definind-o ca o conventie artificiala superficiala .

A treia categorie de cercetatori prezinta moneda intr-o dubla acceptiune : atat ca marfa (cu insusiri intriseci deosebite si avand o existenta obiectiva ) cat si o creanta asupra emitentului sau a economiei , un semn al monedei marfa , ca o expresie a vointei oamenilor .

Mai mult decat prin aspectele sale, extrem de diverse, moneda se defineste prin functiile sale . Indiferent , insa de acceptiunea data monedei , moneda-marfa sau moneda-semn , exista o apreciere generala potrivit careia ea indeplineste mai multe functii, accentul fiind pus potrivit epocilor si scolilor dominante , pe una dintre ele .

Dintre aceste functii atribuite monedei , cele mai importante sunt :

1.moneda- instrument unic al tranzactiilor;

Intr-o economie de schimb moneda este instrumental unic al trazactiilor . Ea serveste drept contra-partida intre cererea tuturor bunurilor si serviciilor , pe toate pietele . Nevoia de moneda nu se concepe nici in economia lui ROBINSON , nici in economia de subzistenta . Ea apare numai intr-o economie de schimb .

2.moneda- etalon al valorii;

In aceasta functie moneda masoara valoarea bunurilor si serviciilor tranzactionate . Intrucat valoarea bunurilor comercializate se exprima totdeauna prin moneda , aceasta se interpune intre ele , permitand compararea lor . De altfel, calitatiile sale fac din moneda un numitor intre bunuri eterogene , acestea fiind grupate valoric pe baza unui etalon unic .

3.moneda- instrument de rezerva a valorii:

Intr-o economie de troc schimbul a doua bunuri este  intotdeauna instantaneu . Intr-o economie monetara agentul poate disocia schimbul in doua operatii diferite, care intervin in doua momente de timp diferite . Intre doua trazactii, moneda serveste ca rezerva a puterii de cumparare , fiind un de tezaurizare , un instrument permanent de rezerva a valorii .

3

CAP 4. Aparitia si dezvoltarea bancilor in Romania

1.IN ROMANIA :Prima Banca Româneasca este banca Albina din Sibiu, constituita după modelul reuniunilor de

credit săseşti.In anul 1874 se constituie Banca MARMOROSCH-BLANK, care devine cea mai importanta

Banca Comerciala din RomâniaIn anul 1919 se înfiinţează Casa de Economii si Consemnaţiuni (CEC), apar băncile populare.Prima lege bancara din România a intrat in vigoare la 8 Mai 1935.Începând cu anul 1948, rămân in funcţiune numai băncile specializate de stat, BNR, CEC, Banca

de Investiţii, Banca Romana de Comerţ Exterior, Banca pentru Alimentaţie si Investiţii in Agricultura.Prima banca romaneasca a fost banca ”Albina” din Sibiu,care a fost si prima incercare de

infiintarea a unei banci romanesti.Odata constituit,comitetul aproba statul,care va fi ulterior inaintat ministerului ungar de agrivultura si comert pt intocmirea referatului de infiintare.

Autorozatia de functionare a fost obtinuta la data de 14 iunie 1871.Scopul infiintarii reuniunilor de credit este spre a face ca poporul taran sa se poata cat mai mult

folosi de bunatatile institutului si spre a mijloci o legatura cu acest popor.Banca Alpina,rezultat al eforturilor de constituire ale unui invatator si condusa apoi de un

avocat,a supravietuit chira si marii crize a anilor 1929-1933,desfasurandu-si activitatea pana in momentul dizolvarii tuturor bancilor private.

Situatia acestei banci a fost tragica dupa anul 1990,deoarece ea intar in faliment in anul 1999 si a inghitit sume imense pt acoperirea platilor compensatiilor destinate deponentilor,pt administrarea sediilor si salariilor personalului acestora.

Dupa aproximativ 30 ani de la infiintarea primei banci romanesti,nuarul bancilor a ajuns la 100.Bancile infiintate dupa anul 1892 sunt banci mici,functionand in localitati cu o populatie redusa.In concluzie romanii au folosit organizatiile lor de credit in scopul intaririi economice si culturale

a neamului lor.

2.Scurt istoric al infiintarii Bancii Nationale a Romaniei

Constituirea BNR este legata de o anumita etapa istorica in dezvoltarea Romaniei.BNR ”cel mai mare edificiu national” a fost astfel infiintata ca institut bational de emisiune,urmand sa consolideze independenta politica a statului modern roman si sa determine alinierea Romaniei la marile prefaceri suferite de statele lumii in acea perioada.

3.Conducerea si administrarea BNR

BNR e condusa de un consiliu de administratie,iar conducereea executive este exercitata de guvernator,prim-viceguvernator si 2 viceguvernatori.La propunerea consiliilor permanente de specialitate ale celor doua Camere ale Parlamentului,consiliul este numite de catre Parlament pe o perioada de 6 ani cu posibilitatea reinoirii mandatului.Pentru membrii consiliului de administratie sunt prevazute anumite incompatibilitati.

Consiliul de administratie prezinta annual Parlamentului Romaniei darea de seama cu privire la situatia monetara si s creditului.

Guvernatorul BNR exercita anumite atributii in calitate de organ executive.Organul de control al activitatii BNR este comisia de cenzori care este alcatuita din 5

membrii.conturile si evidentele BNR vor fi supuse si analizei unor firme de audit financiar,selectate pe baza de licitatie.

4

4.Situatia financiara a BNR

Capitalul BNR apartine in totalitate statului roman si era de 100 miliarde lei.Bugetul anual de venituri si cheltuieli se aproba de consiliul de administratie si se verifica in executie de comisia de cenzori.BNR ii revine o raspundere specifica,conform careia va acopri numai in limita sumei ernat platite sau inregistrate in cont.Pt aceasta,titularii de cont trebuie sa sesizeze in scris in termenul stabilit de BNR.

5.Functionarea BNR

BNR este condusa de un consiliu de administratie numit de Parlament la propunerea consiliilor permanente de specialitate ale celor 2 camere.Numirile es fac pe o perioada de 5 ani,cu posibilitatea reinoirii mandatului.Principalele atributii ale consiliului de administratie sunt urm:

-stabilirea politicilor in domeniul monetar si al cursului de schimb-autorizarea,reglementarea,supravegherea institutiilor de credit

-monitorizarea sistemelor de plati

Reteaua cuprinde 19 sucursale si unitatea centrala. Presedintele consiliului de administratie este guvernatorul BNR.Organul de control este comisia de audit numita in aceleasi conditii ca si conducerea executiva si care este alcatuita din 5 membrii care verifica respectarea normelor legale.Consiliul de administratie asigura functionarea a 4 structuri care indeplinesc principalele functii ale acesteia:-Comitetul de Politica Monetara-Comitetul de supraveghere-Comitetul de Administrarea Rezervelor internationale-Comitetul de Audit

6. Capitalul BNR

In prezent BNr are un capital propriu de 30 milioane lei.

7.Atributiile BNR

a.elaborarea si aplicarea politicii monetare si a politicii de curs de schimbb.autorizarea,reglementarea si supravegherea institutiilor de credit,promovarea si monitorizarea bunei functionari a sistemului de platic.emiterea bancnotelor si a monedelor ca mijloace legale de plata in Romaniad.stabilirea regimului valutar si supravegherea respectarii eie.administrarea rezervelor internationale ale Romaniei

8.Actele emise de BNR

BNR are un rol de reglementare in sensul ca emite regulamente,ordine,normele si circularele care au caracter obligatoriu pt persoanele fizice si juridice.

9. Secretul profesional bancar

Membrii consiliului de administratie al BNR si salariatii sunt obligati sa pastreze secretul profesional asupra oricarei informatii nedestinate publicarii despre care au luat cunostinta pe parcursul exercitarii functiei si nu vor folosi aceste informatii pt obtinerea de iavantaje personale.Pastrarea secretului este obligatoriu si dupa incetarea activitatii in cadrul bancii.

5

CAP 5.Notiunea,caracteristicile si functiile societatii comerciale bancare

1.Notiunea de societate comerciala bancara Prin BANCA se intelege un organism de interpunere in operatiunile de credit,banca luand bani pe credit de la acei care cauta o plasare a capitalurilor lor si dand bani pe credit acelora ce au nevoie de acpitaluri,realizand in acest mod un beneficiu. SOCIETATEA COMERCIALA reprezinta acea grupare de persoane constituita pe baza unui contract de societate si beneficiind de personalitate juridica in care asociatii se inteleg sa puna in comun anumite bunuri pt exercitarea unor fapte de comert in scopul realizarii si impartirii beneficiilor. SOCIETATEA PE ACTIUNI reprezintă o societate pe acţiuni, care are un obiect specific de activitate, atragerea de fonduri de la persoanele fizice si juridice sub forma de depozit si acordarea de credite. Pe lângă aceste activităţi principale, Banca efectuează diverse servicii, numite operaţiuni accesorii si conexe. Elementul care reliefează pregnant o banca fata de o alta grupare colectiva cu caracter de comercialitate este OBIECTUL DE ACTIVITATE. Statutul sau juridic este diferenţiat fata de celelalte societăţi comerciale prin obiectul specific de activitate si prin controlul exercitat din partea BNR asupra constituirii si funcţionării sale.

2.Caracteristicile societatii comerciale bancare

- trăsături generale (comune tuturor Societăţilor pe Acţiuni) :a) număr minim de asociaţi/acţionari de 5 (cu propunere de modificare la 3)b) capitalul social este divizat in acţiunic) răspunderea asociaţilor pentru obligaţiile societăţii este limitata

- trăsături specifice :

A) trăsături care evidenţiază elementele esenţiale ale contractului de societate :a) obiectul de activitate – băncile fac parte din categoria instituţiilor de credit, care au ca

activitate principala atragerea de fonduri si acordarea de crediteb) aportul asociaţilor consta exclusiv in aport in numerar fiind interzis aportul in natura (permis

in cazul celorlalte SA-uri)c) capitalul social are un plafon minim ridicat , in valoare de 370 miliarde leid) forma juridica este exclusiv de SA, impusa in mod imperativ (ca o excepţie de la principiul

libertăţii comerţului, conform căruia comerciantul poate alege forma juridica de societate; la fel este cazul societăţilor de asigurări)

B)trăsături care rezulta din specificul activităţii bancare :a) structura organizatorica, conducătorii, administratorii se stabilesc prin statute propriib) SCB îşi asuma obligaţiile numai prin semnăturile a cel puţin 2 conducători bancari, cu

funcţiile stabilite prin statute propriic) SCB li se interzice sa încheie contracte care le-ar asigura poziţii dominante pe piaţad) activitatea SCB este supusa reglementarilor BNR in vederea aplicării politicii monetare de

credit, valutara, de plăti si de asigurare a prudentei bancare si supravegheree) toate SCB sunt obligate sa deschidă conturi curente la BNR si sa menţină rezerve minime

obligatoriif) SCB nu pot participa la constituirea unei Societăţi Comerciale, decât cu maxim 20% din

capitalul acesteia (excepţie operaţiunile de schimb valutar si activitatea de asigurare)g) limitarea riscurilor prin constituirea de rezerve minime obligatorii, limitarea împrumuturilor

si a participării la activitatea unui comerciant cu maxim 20%h) garantarea solvabilităţii

6

3.Functiile societatii comerciale bancare

Funcţiile SCB au evoluat de la :1. funcţii evidente, ca aceea de agent de schimb, bancher, financiar-finanţator de afaceri, la :2. funcţii implicite, organizator de plăti, compensator al activelor monetare si al ofertelor si

cererilor de fonduri, creator al monedei adiţionale si al afacerilor care stimulează dezvoltarea economica.

Cele doua laturi ale intermedierii pe care o realizează banca, reflecta alte funcţii :1 – funcţia de mobilizare a resurselor2 – funcţia de distribuire a creditelorFuncţii noi:

- asigurarea informaţiilor financiare cum ar fi date privind facilitarea creditelor- banca la domiciliu

4.Elemente caracteristice ale SCB

1. Forma Juridica: SA, reglementata expres prin legea nr. 58/1998. Din punct de vedere istoric, au existat discuţii permanente privind forma juridica a SCB încă din 1934. Se discuta daca o persoana fizica poate efectua comerţ de banca. S-a ajuns la concluzia ca societăţile de persoane (SNC, SCS) se exclud de la efectuarea comerţului de banca, datorita caracteristicilor legale si a răspunderii asociaţilor. A rămas in discuţie SRL-ul sub forma căreia unii autori considerau ca se poate face comerţ de banca. In 1998 s-a pus punct acestei controverse prin legea nr. 58/1998, impunându-se obligatoriu forma de SA, aşa cum s-au constituit primele bănci, adică sub forma societăţii anonime (forma preferata in lume)

SA-ul este societatea constituita prin asocierea a mai multor persoane care contribuie la formarea capitalului social, prin cote de participare, reprezentate prin titluri numite acţiuni, pentru desfăşurarea unei activităţi comerciale, in scopul împărţirii beneficilor si care răspund pentru obligaţiile sociale, numai in limita aporturilor lor.

Are capitalul social împărţit in actiuni, iar obligaţiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social.Este destinata marilor afaceri, fiind cea mai complexa si evoluata forma de asociere, ce

funcţionează pe principii democratice, care ii permit capitalizarea unor sume mici. Legea ii permite sa facă apel la subscripţia publica.

Este o societate de capitaluri; contează mai mult aporturile asociaţilor decât calităţile personale ale acestora.

CAP 6.Contractul de societate comerciala bancara

1.Constituirea societatii comerciale bancare.

In Romania,regulile generale privind constituirea societatilor comerciale sunt cuprinse in Legea nr.31/1990 privind societatile comerciale.Societatea comerciala este un contract care are ca fundament actul constitutiv.

Actul constitutive reprezinta o denumire cu caracter generic prin care se desemneaza contractual de societate sau statutul societatii cat si inscrisul unic.

Statutul SCB-reprezintă un surplus de reglementare care întregeşte contractul de societate. Se referă în general mai amănunţit la aspectele privind organizarea şi funcţionarea SCB.

Este un act juridic accesoriu contractului de societate definit astfel prin doctrină.Cuprinde clauze în concordanţă cu contractul de societate şi detailează aspecte privind AGA

controlul asupra gestiunii şi administrarea SCB.

7

Ca element esential al constituirii oricarei societati comerciale,vointa asociatilor,manifestata in conditiile legii,ii determina pe acestia sa puna in comun anumite bunuri,sa desfasoare o activitate comerciala si sa obtina,iar apoi sa imparta beneficiile.

Societatea comerciala dobandeste persoanlitate juridica prin indeplinirea formalitatilor cerute de lege care se intemeiaza pe actul normativ.

Constituirea societatilor comerciale bancare se realizeaza conform aceluiasi regim juridic aplicabil tuturor tipurilor de societati comerciale.

Principiile constituirii societatii comerciale sunt valabile si in cazul societatilor bancare.Fun damentul societatii comerciale il reprezinta actul normativ sau actele normative.Materializarea vointei asociatior de a constitui o societate comerciala se realizeaza in conditiile legii.

In afara contractului de societate si a elementelor specifice acestuia,legiuitorul a reglementat si modurile de constituire a societatii pe actiuni:

-constituirea simultana-constituirea continuataIn cazul societatii pe actiuni sau cu raspundere limitata,legea permite ca cele 2 acte(contractual

de societate si statut) sa se incheie sub forma unui inscris desemnat act constitutive.Termenul acestui act desemneaza atat contractual de societate cat si statul.

Ca societate pe actiuni,societatea comerciala bancara se constituie prin incheierea contractului de societate a statului societatii care se incheie printr-un inscris autentic.

2.Elementele esentiale ale contractului de societate comerciala bancara

A.Notiunea de societate comerciala bancara-este un contract in temeiul caruia 2 sau mai multe persoane(asociati)se inteleg sa puna in comun mai multe bunuri pt a desfasura impreuna o anumite activitate,in scopul realizarii si impartirii beneficiilor rezultate.

B.Conditii de valabilitate-conditii de fond:-consimtamantul partilor-capacitatea de a contracta-un obiect determinat-o cauza licita-conditii de formaContractul de societate sau actul constitutiv se incheie sub semnatura privata si se semneaza de toti asociatii sau de catre fondatori.Forma autentica este obligatorie doare atunci cand societatea pe actiuni se constituie prin subscriptie publica.Cuprinsul contractului este diferentiat in functie de forma juridica si se refera la clauzele comune tuturor societatilor comerciale:-identificarea partilor-individualizarea viitoarei societati-caracteristicile societatii-conducerea si gestiunea societatiiContractul de societate se caracterizeaza prin:-actionarii si fondatorii bancii-firma si sediul bancii-aporturile asociatilor-obiectul de activiate

C.Actionarii bancii-sunt persoanlele fizice sau juridice.Sunt 2 actionari.Ei au anumite drepturi patrimoniale:

8

-dreptul la dividente-dreptul asupra partilor cuvenite din lichidarea societatiiDrepturi nepatrimoniale:-dreptul de a participa la adunarea generala a actionarilor-dreptul la vot-dreptul la informareObligatia principal este aceea de a efectua platile varsamintelor datorate.

D.Actionarii semnificativi ai bancii-este persoana fizica,juidica sau grupul de personae care actioneaza concertat si care detine direct sau indirect,o participatie de cel putin 10% din capitalul social al societatii comerciale sau din drepturiel de vot.Acţionarii semnificativi trebuie să obţină ca şi acţionarii aprobarea prealabilă a BNR, să dispună de o situaţie financiară care să le permită onorarea obligaţiilor lor patrimoniale şi susţinerea băncii în cazul în care situaţia se deteriorează, să aibă o reputaţie de natură de a desfăşura o activitate în sectorul bancar şi să nu fii făcut obiectul unei anchete, să nu fi fost condamnat pt. evaziune fiscală; pt. care pJ care vor să devină acţionari semnificativi, condiţia este să se afle în funcţiune cel puţin 3 ani şi să fi înregistrat un A net pozitiv(profit) pe ultimii 3 ani.Elementul esenţial în definirea fondatorilor îl reprezintă colaborarea acestora în toate operaţiunilee legate de constituire.Fondatorii au obligaţia să contribuie per total cu cel puţin 30% la capitalul social al băncii.Şi ei sunt obligaţi să obţină şi ei aprobarea BNR.

Grupul de persoane care actioneaza impreuna reprezinta 2 sau mai multe personae fizice sau juridice care infaptuiesc o politica comuna fata de societate.Societatea detinuta public este definite ca fiind societatea comerciala pe actiuni constituita prin subscriptie publica sau ale carei valori mobiliare au facut obiectul unei oferte publice incheiate cu success.Un drept al acestor actionari este acela prin care pot cere ca alegerea membrilor consiliului de administratie sa se faca prin metoda votului cumulative.

E.Fondatorii societatii comerciale bancare-sunt persoanele care semneaza actul constitutiv si care au un rol determinat in constituirea societatii.Legea permite acestora sa participe la beneficiile nete ale societatii in anumite conditii referitoare la admiterea lor:-sa fie stipulate prin actul constitutiv-sa reprezinte o participare la beneficiile nete ale societatii-sa nu perzinte un procent mai mare de 6% calculat asupra beneficiului net-pariciparea la beneficii sa nu ai ba o durata mai mare de 5 aniElementul esential in definirea fondatorilor il reprezinta colaborarea acestora,astfel incat sarcina lor nu se reduce numai la incheierea si semnarea contractului de societate,ci si la efectuarea tuturor operatiunilor legel de constituire.

Drepturile fondatorilor:- remunerarea pt. constituirea societăţii- o cotă de maxim 6% din beneficiul net acordat pe o perioadă de cel mult 5 ani- despăgubiri pt. dizolvarea anticipată a societăţii făcută în frauda lor Obligaţiile fondatorilor:se referă la constituirea societăţii, la predarea documentelor către

administrator şi la suportarea consecinţelor rezultate din constituirea societăţii. Răspunderea fondatorilor:

-ei răspund împreună cu administratorii pt. valabilitatea operaţiunilor financiare încheiate înainte de constituire.-raspund impreuna cu primii administartori fata de societate si de terti pt subscrierea integrala a capitalului social

9

-vor fi descarcati de adunarea generala actionarilor numai dupa 5 ani de la constituirea societatii-raspund penal pt faptele ce constituie infractiuni prevazute in Lg nr.31/1990

Interdicţii privind fondatorii:- incapabilii- persoane condamnate penal pt. infracţiuni economice conform OG 159/2001

F. Firma banciiBanca va purta o denumire în care este obligatorie apariţia termenului ’’bancă’’, deci firma SCB se deosebeşte de firma altui comerciant inclusiv SA prin termenul de bancă. Se interzice folosirii acestei denumiri în legătură cu o activitate, un produs sau un serviciu. Nerespectarea acestei restricţii pote fi catalogată drept confuzie( faptă de concurenţă neloială).

G.Emblema bancii-este elementul de identificare a societatilor comerciale.Este semnul sau denumirea care deosebeste un comerciant de altul de acelasi gen.-are caracter facultativ

H.Sediul bancii Este elementul de identificare menit sa situeze societatea in spatiu.Este considerat la fiind locul in care vor activa organele de deliberare si administrative,locul unde acesta are centrul operatiunilor sale,unde se aduna actionarii si se afla administratiunea. Sediul SCB va dispune de mijloace de securitate şi dotări potrivit obiectului de activitate şi nu va fi amplasat la subsoluri sau la etajele locuinţelor. Legea 58/1998 vorbeşte de sediul sub forma sediului social unde se află conducere băncii şi sub forma sediului real care poată să nu coincidă cu locul în care se află organele de conducere. SCB poate deţine( din momentul constituirii sau pe parcursul funcţionării sale) sedii secundare:sucursale şi reprezentanţe în străinătate.

I.Aporturile asociatilor În acest domeniu se aplică un regim derogator în sensul că aporturile pot consta numai în numerar. Această cerinţă imperativă rezultă din specificului obiectului de activitate şi din scopul pt. care se constituie comerciantul bancar. Sumele de bani aduse ca aport intră în patrimoniul societăţii iar în cazul dizolvării ţi lichidării asociaţii au dreptul la o parte din A net proporţională cu participare la capitalul social.Aporturile nu sunt purtătoare de dobândă.

J.Obiectul de activitate al bancii.Activitatea bancara Este acela la care partile se obliga,adica prestatiile la care se obliga asociatii. Constă din operaţiunile bancare desfăşurate de bănci conform art. 11/L58/1998.Obiectul trebuie sa fie determinat,licit si moral; Comerţul de bancă este prevăzut ca faptă de comerţ în art3 Codul comercial român care le clasifică în operaţiuni principale: depozitul, creditul şi servicii bancare( operaţiuni conexe sau accesorii) Lg nr.58 prevede care sunt operaţiunile interzise( operaţiunile pe care o bancă nu le poate desfăşura). Activitatea bancara este atragerea de depozite sau alte fonduri rambursabile de la public si acordarea de credite in cont propriu. Desfasurarea de activitati interzise de catre o persoana pe cont propriu sau pe contul unei entitati care nu e institutie de credit,constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoarea de la a la 7 ani.

Activitatea bancara se clasifica astfel: activitati premise bancilor:-atragerea de fonduri rambursabile si de depozite

-acordarea de credite

10

-leasing financiar-operatiuni de plati-tranzactionare in cont propriu-administrarea de portofolii-inchiriere de casete de siguranta-operatiuni cu pietre pretioase

alte activitati: - operatiuni nefinanciare in mandate sau de commission-operatiuni de administrate a patrimoniului-prestarea de servicii clientele proprii

activitati cu bunuri mobile si immobile activitati interzise:-gajarea propriilor actiuni

-acordarea de credite garantate cu actiuni-atragerea de depozite sau fonduri rambursabile

Activitatea bancara se desfasoara in 3 sectoare: operatiuni de deposit operatiuni de acordare de credite servicii bancare

K.Capitalul social sl bancilor

Există un regim juridic derogator de la dreptul comun şi obligatoriu sub aspectul componenţei valorii proporţiei dintre capitalul subscris şi capitalul vărsat, durata şi eşalonarea vărsării aportului. Capitalul SCB este format din: capitalul iniţial care reprezintă o parte cuprinsă în fondurile proprii, capitalul iniţial plus alte elemente alcătuiesc deci fondurile proprii ale SCB.

Fondurile proprii ale SCB

Sunt alcătuite din:1. capital propriu alcătuit din:a) capital iniţialb) fondul pt. riscuri bancare generale2. capital suplimentar alcătuit din:a) fonduri speciale care alcătuiesc fondurile caselor de economii pt. construcţiib) rezerve, împrumuturi şi alte elemente

Capitalul SCB are următoarea componenţă:

- capital subscris şi vărsat numai în formă bănească: reprezintă o garanţie a mecanismului în care este implicată SCB.

În orice moment SCB, pe baza fondurilor proprii deci inclusiv a capitalului social trebuie să poată pune la dispoziţia clientului sume de bani( dacă banca are depozite) pt. acordarea creditelor.

Interdicţii pt. participanţii la capitalul social

Nu pot participa la capitalul social al unei bănci următoarele PJ:- fondurile cu capital de risc- fondurile de investiţii- alte fonduri de plasament colectiv a valorilor mobiliare- asociaţiile şi fundaţiile- sindicatele- PJ din state cu care RO nu întreţine relaţii diplomatice

11

Plafonul minim al capitalului social

Conform Normelor BNR nr. 11/2003 plafonul minim este de 370 mld ROL( pt. SCB deje constituite plafonul este de 320 mld ROL urmărind ca într-un interval de timp sa se ajungă la un plafon minim de 370 mld ROL. Subscrierea capitalului social se poate realiza fie odată cu încheierea contractului fiind vorba de o subscriere simultană şi integrală( numită constituire simultană) fie pe calea subscripţiei publice ( numită constituire succesivă). Deci, SCB se poate constitui în 2 modalităţi:

A. prin constituire simultanăB. prin constituire succesivă pe calea subscripţiei publice

L.Sucursalele si filialele SCB

Sucursalele reprezintă, ca şi în cazul celorlalte SC, desmembrăminte fără personalitate juridică. Sucrusala este definită astfel: unitate operaţională fără personalitate juridică care efectuează în mod direct toate sau unele dintre activităţile instituţiilor de credit(SCB), în limita mandatului dat de bancă.Sucursala are urmatoarele caracteristici: -este un dezmembramant fara personalitate juridical-este dependent economic si juridic fata de societatea fondatoare-are anumite attribute de identificare-exercita o functie de mandate

Filiala SCB reprezintă o SC cu personalitate juridică, înmatriculată în Registrul Comerţului.-este definită societatea mamă ca fiind: entitatea ce deţine direct sau indirect majoritatea voturilor dintr-o altă entitate numită filială. În filială societatea mamă are dreptul:

- sa numească/revoce majoritatea membrilor organelor de administrare- să exercite o influenţă dominantă- să numească majoritatea membrilor organelor de administraţie sau de control- să controleze majoritatea drepturilor de vot

Deci, filiala este o SC controlată prin mijloacele de mai sus de o societate mamă. Filiala are urmatoarele caracteristici:-are personalitate juridica si patrimoniu propriu-este infiintata intr-una din formele juridice legele-are la baza un act constitutiv valabil incheiat-este dependenta economic de societatea mama care detine controlul-este constituita,modificata sau preluata de societatea mama

3.Statutul social al SCB

Doctrina îl consideră un surplus de reglementare care întregeşte contractul de societate. Se referă la aspecte privind organizarea, funcţionarea şi conducerea băncii. Dezvoltarea reglementării privind AGA, administratorii şi controlul asupra gestiunii societăţii. Cuprinde clauze în concordanţă cu contractul de societate. Este un act juridic calificat de doctrina ca fiind accesoriu al contractului de societate.El trebuie sa cuprinda aceleasi elemente ca si contractul de societate. El are forma unei conventii a partilor,deci are si o natura juridica contractuala. Conditiile de validitate ale statutului societatii se refera la conditiile de fond(consimtamtul partilor,capacitate,obiect,cauza) si la conditiile de forma(forma autentica).Deci statutul se incheie in forma inscrisului sub semnatura privata sau in forma autentica .

12

CAP 7.Formarea capitalului social al SCB

1.Modalitati de formare a capitalului social In contractul de societate va fi prevazut capitalul social subscris si cel social varsat.Aceste modalitati se refera la :-formarea capitalului social prin aporturile asociatilor care constituie societatea(constituire simultana)-formarea capitalului social si cu ajutorul contributiilor altor persoane(constituire continuata) Asociatii sunt liberi sa aleaga modalitatea de constituire a societatii,in functie de interesele si posibilitatile lor.

2.Constituirea simultana(concomitenta) Formarea capitalului social are loc in acelasi timp cu incheierea actelor constitutive ale societatii. Fondurile proprii ale unei banci sunt alcatuite din:-capital propriu-capital suplimentar

Constituirea societatii comerciale bancare

CAP 1.Formalitatile constituirii SCB

1.Principii generale Dobandirea personalitatii juridice de catre comercianti are loc o data cu inmatricularea in registrul comertului,urmata de autorizarea functionarii.Inmatricularea se realizeaza pe baza unei cereri tip prin care se solicita efectuarea acestei operatiuni cu scopul exercitarii unei activitati comerciale.

2.Particularitatile constituirii bancilor Societile bancare se constituie cu respecatrea Lg nr 31/1990 privind societatile comerciale.Nicio banca din Romania nu poate functiona decat pe baza autorizatiei emisa de BNR.Caracterul specific al operatiunilor pe care bancile le indeplinesc determina particularitatile in ceea ce priveste formalitatile de constituire ale lor.

a.Constituirea bancilor in reglementarea actuala: Bancile pot functiona si constitui numai pe baza autorizatiei emise de BNR.Aceasta acorda autorizatia numai daca este incredintata ca banca poate asigura desfasurarea unei activitati in conditii de siguranta si de respectare a cerintelor unei administrari prudente si sanatoase,care sa asigure protejarea intereselor deponentilor si ale altro creditori. BNR analizeaza urmatoarele elemente,in vederea autorizarii bancii:-denumirea-obiectul de activitate-actionariatul-persoanele nominalizate sa asigure administrarea sau conducerea-auditoriul financiarb.Etapele constituirii bancii sunt:

aprobarea constituirii societatii comerciale bancare de catre BNRindeplinirea formalitatilor de constituire,conform dreptului comunautorizarea functionarii sicietatii comerciale bancare de catre BNR

13

Etapa 1.Aprobarea constituirii societatii comerciale bancare de către BNR: SCB va îndeplini condiţiile legale impuse prin normele BNR nr. 10/2004privind autorizarea băncilor. Normele prevăd documentaţia ce va fi depusă la BNR a.î aceasta să acorde autorizaţia de constituire. Documentaţia se referă la:

- calificarea şi experienţa profesională a conducătorilor băncii- nivelul minim al capitalului social subscris- studiul de fezabilitate- acţionarii semnificativi şi fondatorii- sediul- auditorul independent

Pe lângă acestea BNR poate solicita orice alte informaţii despre viitoarea bancă. În 4 luni de la primirea cererii de autorizare BNR poate să admită cererea sau să o respingă. În cazul aprobării fondatorii sunt obligaţi ca intr-un termen de 2 luni să prezinte BNR-ului toate documentele legale privind constituirea societăţii conform L31/1990. BNR stabileste anumite conditii in care va acorda autorizatia si anume:-conditii vizand persoanele fizice si juridice-conditii vizand scopul,capitalul social,forma juridica,sediul societatii

Pe langa cererea de autorizare,este necesara intocmirea si depunerea unor documentatii care se refera la:-calificarea si experienta profesionala a conducatorilor bancii-nivelul minim al capitalului social subscris-actionarii semnificativi ai bancii-structura actionariatului-sediul bancii-auditoriul independent In cazul aprobarii cererii,fondatorii sunt obligati ca intr-un termen de 2 luni de la comunicarea aprobarii de constituire sa prezinte BNR toate documentele privind constituirea legala a societatii comerciale.De la data depunerii de catre solicitant a documentelor legale de constituire,BNR este obligate sa decida cu privire la autorizarea functionarii societatii bancare in termen de cel mult 4 luni.

BNR va putea respinge cererea de autorizaredaca:-documentatia prezentata este incomplete sau nu este intcmita in conformitate cu dispozitiile legale in vigoare-banca nu dispune de fonduri proprii separate-BNR nu e satisfacuta de calitatea persoanleor care asigura administrarea si conducerea institutiei-calitatea actionarilor de credit nu corespunde cerintelor prevazute de prezenta ordonanta de urgent.

Etapa 2.Constituirea legala a băncii conform L31/1990: După obţinerea aprobării de constituire fondatorii urmează formalităţile pt. constituirea oricărei SC. Se redactează contractul de societate şi statutul societăţii care se depune împreună cu extrasul doveditor al capitalului social , cu dovada sediului şi cu toate celelalte documente cerute de L31/1990 la RC. În această etapă documentaţia se verifică de judecătorul delegat pt. a se stabilii legalitatea constituirii societăţii. Dacă sunt îndeplinite condiţiile legale se va înregistra SCB la RC şi se va obţine certificatul de înregistrare.

Etapa 3.Autorizatia funcţionării băncii de către BNR: Cu certificatul de înregistrare şi cu o documentaţie prevăzută de reglementări speciale fondatorii se vor adresa din nou BNR pt. a solicita autorizaţia de funcţionare. BNR va elibera autorizaţia în cel mult 4 luni. Banca nou constituită va putea desfăşura activităţi bancare începând cu data eliberării autorizaţiei de funcţionare. Ca finalitate a constituirii băncii aceasta va fi înregistrată în Registrul Bancar(RB). RB reprezintă instrumentul de publicitate al comerciantului bancar.

14

Registrul este ţinut de BNR care evidenţiază toate autorizaţiile emise; este public iar menţiunile din RB sunt prevăzute în normele BNR nr.18/2002. Pe lângă instrument de publicitate RB este şi mijloc de control din partea BNR. În RB la rubrica OBSERVAŢII se înscriu menţiuni privind modificările intervenite la bănci:

- retragerea autorizaţiei de funcţionare- schimbarea denumirii- reorganizarea judiciară- lichidarea- falimentul- instituirea unui regim de administrare total- fuziunea- absorbţia

3.Registrul institutiilor de credita.Regimul actelor juridice încheiate în cursul constituirii SCB

Efectele actelor juridice încheiate pt. societăţi sunt diferite după cum societatea a preluat sau nu aceste acte. Dacă la preia sunt considerate că au fost încheiate de societate retroactiv chiar din momentul încheierii acestora. Anumite acte pot să nu fie preluate de societate. În acest caz fondatorii răspund pt. aceste acte. Ex: acte dezavantajoase pt. societate( un angajament prin care fondatorii se obligă să angajeze societatea într-o relaţie dezavantajoasă; fondatorii se pot împrumuta în condiţii dezavantajoase a.î participarea lor la capitalul social să fie influenţată de restituirea împrumutului** au existat astfel de situaţii a.î pt. evitarea lor s-a interzis împrumutul fondatorilor. Deci participarea la capitalul social trebuie să aparţină acestora.

4.Retragerea autorizaţiei de funcţionare

Retragerea este vazuta ca o continuare a dispozitiilor legale de constituire ,deci din economia sa se desprinde concluzia ca inca din momentul acordarii autorizatiei,bancapoate fi sanctionata astfel.Retragerea ei are caracter de sanctiune si poate fi ceruta cjiar si de catre banca. Pe tot parcursul funcţionării SCB este supravegheată de BNR. Retragerea autorizaţiei de funcţionare se va dispune pt.:- la cererea băncii- ca sancţiune pt. nerespectarea măsurilor stabilite prin acte de control

Motive de retragere a autorizatiei:- autorizaţia a fost obţinută pe baza unor declaraţii false- banca nu a început operaţiunile bancare în termen de 1 an de la data primirii autorizaţiei sau a incetat sa mai desfasoare activitatea de mai mult de 6 luni- acţionaratul nu mai îndeplineşte condiţiile pt. asigurarea unei gestiuni prudente a băncii-banca nu mai indeplineste conditiile care au stat la baza acordarii autorizatiei-a avut loc o fuziune sau o diviziune a bancii in urma careia aceasta isi inceteaza existenta-a avut loc o transformare a banciis-a pronuntat o hotarare de declansare a procedurii falimentului bancii

Retragerea autorizaţiei se comunică băncii împreună cu motivele care au stat la baza acestei măsuri; se publică în MO ăi în 2 publicaţii de circulaţie internaţională. Aceste prevederi privind retragerea autorizaţiei se aplică şi în statele dezvoltate: în Germania acordarea licenţei poate fi refuzată pt. motive cum ar fi: lipsa calificării profesionale ale managerilor, resurse de capital inadecvate, violarea principiilor controlului dual( din partea Băncii Germaniei şi din partea Biroului Federal de supraveghere bancară din Berlin).

15

CAP 2.Consecintele incalcarii cerintelor legale de constituire a SCB

1.Principii generale si consecintele neregularitatilor constatate inainte si dupa inregistrarea SCB Constituirea oricarui tip de societate comerciala presupune intocmirea actului sau actelor constitutive si indeplinirea formalitatilor prevazute de lege.Daca aceste cerinte ale legii sunt respectate,SCB este considerata legal constituita. Anterior inregistrarii societatii in registrul comertului,daca se constat neregularitati,se impune regularizarea societatii astfel:-daca reprezentantii societatii nu au cerut inregistrarea societatii in termenul legal,ei pot fi pusi in intarziere de catre orice asociat.-daca judecatorul delegat constata anumite neregularitati cu ocazia verificarii legalitatii inregistrarii cu privire la actul normativ Daca se constat neregularitati dupa inregistrarea SCB in registrul comertului,societatea poate intra in legalitate numai in urma unei actiuni in regularizare.Aceasta ctiune se introduce in mod obligatoriu de organele societatii(administratori si cenzori) in termen de 8 zile de la constatarea neregularitatilor.In caz contrar orice persoana interesara paote cere tribunalului sa oblige organele SCB la efectuarea masurilor de regularizare.

2.Particularitati privind constituirea bancilor

a.Respingerea cererii de autorizare Inainte de inmatriculareaSCB vor fi aplicabile regulile dreptului comun.Autorizatia este definita ca fiind ”un act emis independent sub ce forma de catre autoritatea competenta,care da dreptul de a desfasura activitati specifice unei institutii de credit. Motivele respingerii cererii de autorizare a unei SCB pot fi clasificate astfel:

-motive care se refera la capitalul social si forma juridica-motive care se refera la imposibilitatea realizarii obiectului de activitate-motive care primesc persoanele implicate(conducatorii sau administratorii)-motive cu caracter extrem de general care se refera la nerespectarea prevederilor prezentei legi

b.Consecintele respingerii cererii de autorizare Ca urmare a respingerii de catre BNR a cererii de autorizare,solicitantul va suporta urmatoarele efecte:

-nu i se va emite autorizatia de functionare-se va revoca aprobarea de constituire

O noua cerere va putea fi adresata BNR dupa 6 luni de la data comunicarii respingerii cererii d autorizare.

CAP 3.Infiintarea sucursalelor si filialelor SCB

16

1.Sucursala SCB Este definita ca fiind o modalitate de extindere in interiorul inteprinderii fondatoare,contribuind la realizarea obiectului ei,infiintata din initiativa si cu fondurile societatii primare,prezinta structura de întreprindere comerciala,menita sa produca si sa distribuie marfuri si sa execute lucrari. Este privita ca fiind un dezmembramant,o modalitate de descentralizare a activitatii primare,avand o dubla subordonare fata de acesta.

2.Filiala SCB

Are mai multe definitii si anume:-societate dependenta de una sau mai multe societati-societate controlata exclusiv de o alta societate-societate controlata si fondata de societatea mama

3.Principii generale Sucursala este un dezmmbramant fara personalitate juridica al SCB si nu poate participa in nume propriu la circuitul civil,iar actele juridice sunt incheiata de perrezentantii desemnati de SCB care o infiinteaza. Filiala este o societate comerciala cu personalitate juridica,participanda la raporturile juridice in nume propriu prin actele juridice ale reprezentantilor sai,dobandeste drepturi si obligatii cu angajarea raspunedrii proprii.

4.Unitatile teritoriale ale SCB(Sucursalele si filialele)

a.reglementare anterioara a sucursalelor:

Lg 8/1998 definea anumiti termeni,aparand aici doua notiuni importante:societatea mama si sucursala

Societatea mama reprezinta entitatea care se afla in una din urm situatii:

-detine direct sau indirect majoritatea drepturilor de vot intr-o alta entitate-are dreptul sa numeasca sau sa revoce majoritatea conducatorilor unei alte entitati-are dreptul de a exercita o influenta dominanta asupra filialei-este asociat al unei filiale si controleaza singur majoritatea drepturilor conducatorilor filialei

Sucursala reprezinta unitatea operationala fara personalitate juridica a unei banci,care efectueaza in mod direct toate sau unele dinter activitatile bancii,in limita mandatului dat de acesta.

b.regle mentarea actuala a sucursalelor:

OUG nr 99/2006 defineste sucursala ca fiind unitate operational dependent dpdv juridic de o institutie de credit sau de o instituite financiara,care efectueaza in mod direct toate saun unele dintre activitatile acesteia. In situatia deschiderii uneia sau mai multe sucursale secundare odata cu infiintarea bancii,vor fi transmise BNR urmatoarele documente:-copia certificatului de inmatriculare la Oficiul registrul comertului si a incheierii de inmatriculare-adresa complete si nr de telefon ale sucursalei-pt persoanele desemnate sa asigure conducerea sediului secundar,copie dupa actul de identitate,curriculum vitae si certificatul de cazier judiciar.

c.reglememtarea anterioara a filialelor bancare: Toate filialele unei societati mama,care la randul ei,este filiala a altei societati mama,vor fi considerate filial ale celei din urma.

17

d.reglememtarea actuala a filialelor bancare: Filiala este o entitate aflata in relatie cu o societate mama,in una din situatiile prevazute:-are majoritatea drepturilor de vot intr-o entitate(filial)-are dreptul de a numi sau de a inlocui majoritatea membrilor organelor de conducere,administrare sau supraveghere ale unei entitati-are dreptul de a exercita o influenta dominant asupra unei entitati al carei actionar sau membru este in virtutea unui contract incheiat cu acea entitate-este actionar sau membru al unei entitati si majoritatea membrilor organelor de conducere,administrare si supraveghere al acelei filial aflat in functie in exercitiul financiar in curs.

Funcţionarea SCB

CAP 1.Obiectul de reglementare al SCB

1.Faptele de comert savarsite de BNRBanca apare in general ca un paznic al depunerilor ,distribuitoare de credite,creatoare de moneda,gestioanara a mijloacelor de plata,prestatoare de servicii financiare.Gestiunea bancara inseamna rentabilitate,acoperirea si divizarea riscurilor,respectarea unor restrictii referitoare la lichidare.

Functiile principale ale bancilor sunt:-sa atraga depozitele bancare ale clientilor,persoanelor fizice si juridice-sa permita clientilor sa-si retraga banii sau sa-i transfere in alte conturi-sa acorde imprumuturi clientilor care solicita credite Codul comercial roman stabileste care sunt faptele de comert,adica faptele huridice si operatiunile prin savarsirea carora se nasca raporturile juridice comerciale. Enumerarea faptelor de comert are un caracter enuntiativ permitand doctrinei recunoasteree ca fapte de comert si a altor acte di operatiuni care nu sunt prevazute expres in Codul comercial. In categoria faptelor de comert intra:-operatiunile de interpunere in schimb sau circulatie care corespund natiunii de ”comert”.

a.Activitatea bancară

Reprezintă atragerea de depozite sau alte fonduri rambursabile de la public( PF, PJ sau entităţi care nu au capacitatea de evaluare a riscului de nerambursabilitate a sumelor depuse) şi acordarea de credite. Codul comercial român cuprinde la art. 3 pct.11 operaţiunile de bancă şi de schimb. Deci banii şi creditul pot forma obiectul circulaţiei, comercialitatea lor fiind dată de elementele interpunerii în schimb sau circulaţie. O a doua sursă pt. definirea activităţii bancare o reprezintă Legea comerţului de bancă din 1934( prima lege bancară din RO) în care se vorbeşte de comerţul de bancă. Această activitate reglementată prin legi speciale este monopolul băncilor şi reprezintă o activitate permanentă şi stabilă de o anumită amploare. Art. 11 din L58/1998 prevede care sunt activităţile ce pot fi desfăşurate de o bancă în limita autorizaţiei de funcţionare. Întreaga activitate bancară se desfăşoară în conformitate cu cerinţele legii şi cu respectarea practicilor bancare prudente şi sănătoase sub autorizaţia BNR. Activitatea bancara se desfasoara in 3 sectoare distincte:-operatiuni de depozit-acordarea de credite

-serviciile bancare(cumpararea,vanzarea,custodia si asministrarea de active monetare,transferuri,operatiuni de clearing,virament).

Functiile ei sunt:

18

-intermefierea-gestiunea mijloacelor de plata-serviciile financiare si diverse-gestiunea visteriei si activitatea interbancara

Interdicţii privind activităţile desfăşurate de bancă- operaţiuni cu bunuri mobile şi imobile- gajarea propriilor acţiuni- acordarea de credite condiţionată de cumpărarea acţiunilor băncii- primirea de depozite când banca se află în încetare de plăţi- acordarea de credite condiţionată de acceptarea de către client a altor servicii

b.Operatiunile de banca: Operatiunile bancare reprezinta incasarile,platile,compensarile,transferurile,creditarile precum si orice tranzactie exprimata in valuta si care se poate efectua prin transfer bancar,in numerar,cu instrumente de plata sau orice alte modalitati de plata practicate de institutiile de credit in functie de natura operatiunii respective. Operatiunile valutate pot fi:-intre rezidenti si nerezidenti-curente-de capital-intre rezidenti Putem grupa operaţiunile bancare în:- operaţiuni pasive: depozitul- operaţiuni active: creditul- alte activităţi: depozitarea activelor fondurilor de investiţii, distribuirea de titluri şi acţiuni ale fondurilor de investiţii, operarea arhivei de garanţii reale mobiliare( gajul), operaţiuni cu metale preţioase sau operaţiuni de mandat.- servicii auxiliare( conexe): definirea şi administrarea de bunuri mobile şi imobile necesare activităţii şi orice alte operaţiuni necesare pt. realizarea obiectului de activitate autorizat.

c.Comertul de banca: Definitia pare formulata in Lg comertului de banca din 1934.Este acea activitate permanenta si stabila,desfasurata de catre societatile bancare,prin care acestea savarsesc operatiuni de banca. In Romania,comertul de banca(activitatea bancara) se desfasoara de catre SCB si numai de catre acestea,conform legislatiei bancare.Singura legatura dintre comertul de bnaca si operatiunile bancare ar fi interpunerea in circulatia creditului. In timp ce operatiunile de banca se refera la o actiune singulara,izolata,comertul de banca este o activitate profesionala,permanenta si stabila. Concluzionam ca ar fi indicat ca activitatea bancara,comertul de banca si operatiunile bancare sa fie desfasurate de catre SCB in conditiile reglementarilor speciale din domeniu.

2.SCB din Romania-banci universale Legislatioa bancara actuala stipuleaza ca pot fi infiintate banci comerciale universale neexistand nici un act normativ care sa permita creazrea de institutii bancare specializate.Separe ca in prezent nu putem vorbi

19

in Romania decat de banci universale care desfasoara intreaga gama de activitati cuprinse in legislatia banacra.Este vorba atat de persoanele juridice romane car si de sucursalele bancilor persoanelor juridice bancare. Banca universala este o institutie ce efectueaza toate operatiunile bancare si nu isi limiteaza activitatea la anumite sectoare.In Romania bancile comerciale sunt cele universale.CEC-ul opteaza pt pozitionarea de banca universala. Definitia care se da astazi bancii universale este cea de banca specializata in primirea de depozite la vederea si in activitatea de creditare pe termen scurt,specifica tarilorcu economie de piata(Franta). Bancile comerciale sau bancile de depozit sunt caracterizate prin aceea ca efectueaza toate tipurile de operatiuni bancare,deci au o activitate diversificata care se poate modifica liber in functie de cerinte si posibilitati.Toate operatiile de baza sunt reprezentate de constituirea de depozite si utilizarea lor in scopul acordarii de credite agentilor economici.

CAP 2.Operatiunile bancare.Depozitul bancar

1.Depozitul bancar Lg 58/1998 defineşte operaţiunea de depozit astfel: suma de bani încredinţată în următoarele condiţii:

a) să fie rambursată în totalitate, cu sau fără dobândă sau altă facilitate, la cerere sau la termenul convenit de deponent cu depozitarul

b) să nu se refere la transmiterea proprietăţii, la furnizarea de servicii sau la acordarea de garanţii. Depozitul reprezinta ”orice sold creditor ce rezulta din sume de puse intr-un cont bancar de orice tip,deschis in numele unei sau al mai multor persoane fizice,supuse rambursarii catre deponent de catre SCB in conformitate cu legea si cu termenii contractuali aplicabili. Depozitele la vedere şi la termen reprezintă operaţiuni pasive de atragere a resurselor bancare de la PF sau PJ în vederea păstrării şi fructificării acestora. Scopul băncilor este de a constitui disponibilităţile necesare pt. efectuarea operaţiunilor active: creditarea. Sursa creditului este în cele mai numeroase opinii depozitul. Iniţial exista însă ideea că sumele depuse reprezintă capital fără nici o întrebuinţare. Treptat însă s-a considerat că ,, creditul înlesneşte prin fondurile pe care alţi oameni nu le pot întrebuinţa, producţia atât în comerţ cât şi în industrie’’. Acest caracter este esenţial pt. calificarea operaţiunilor de depozit şi de creditare ca acte de cvomerţ, de interpunere în circulaţia numerarului şi a titlurilor cât şi pt. lor de operaţiunile civile adică contractul de depozit şi contractul de împrumut. Principala deosebire între depozitul şi creditul comercial şi cele civile constă în sursa sumelor împrumutate, astfel: creditorul civil împrumută capitalul propriu în timp ce bancarul împrumută banii altuia. Depozitele bancare au un caracter dublu:

-constituie obligatii ale unor banci fata de depunatori-pt depunatori ele reprezinta creante fata de banca,mijloace de plat ape care acestia le pot utilize

in orice moment pt efectuarea platilor catre terti.

Caracterul depozitului ca bancarăa) reprezintă o obligaţie a băncii faţă de deponentb) reprezintă o creanţă a deponentului faţă de bancă

2.Clasificarea depozitelor bancare În funcţie de termen restituirii:

1) depozite la vedere( la cerere): depozitele conform cărora deponentul poate retrage oricând suma depusă. Dobânda este mai mică sau poate lipsii( sistemul bancar francez).

20

2) depozite la scadenţă fixă( la termen): suma se retrage după un interval de timp prestabilit. Dobânda este mai mare deoarece banca nu este în pericol de a se afla în faţa unei retrageri intempestive. Termenul poate fi între 3-12 luni; acest depozit seamănă cu un împrumut cu dobândă acordat băncii de către deponent.

Depunerile sunt privite de bancă ca o sursă de finanţare mai ieftină decât împrumuturile pe piaţa interbancară.

a.Atragerea de depozite prin titluri

Certificatele de depozit(bonurile de casa)-sunt titlurile de credit emise de banci pt disponibilitatile banesti pe termen scurt al SCB sau ale persoanelor fizice. Bonurile de casă: titluri la purtător, la ordin sau nominative,transmisibile in modalitati corespunzatoare,reprezentand fonfuri depuse de banca prin care aceata se obliga sa restituie sumele primite la un termen fix.

b.Depozitul bancar si contul curent.Depozitul de fonduri la vedere si contul curent

O comparatie intre depozitul de fonduri la vedere(contract) si contul curent(contract) indica o asemanare in ceea ce priveste retragerea fondurilor in orice moment fara preaviz.Contul de depozit nu poate avea decat un sold creditor,fiind un cont pasiv,el nu are si un sold debitor asa cum are contul curent de disponibilitati. Titularul contului de depozit ,spre deosebire de titularul contului curent de disponibilitati poate efectua numai depuneri si retrageri,el nu poate trage cecuri sau semna ordine de plata asupra disponibilitatilor din cont.

3.Asigurarea depozitelor bancare

Prin L 178/2004 s-a constituit fondul de garantare a depozitului în sistemul bancar FGDSB. Fondul garantează rambursabilitatea depozitului în lei sau în valută pt. PF. Scopul constituirii fondului este consolidarea raportului clienţi-bancă prin atragerea fondurilor şi prin creşterea solvabilităţii globale a băncilor. Fondul este PJ de drept public care exercită un fel de tutelă statală asupra activităţii băncilor. Contribuţia iniţială a băncilor la fond a fost de 1% din capitalul social. Procent care a scăzut la 0,8% plătibil anual; procentul merge până la 1,6% dacă banca s-a angajat în politici nesănătoase.

Există o categorie de depozite negarantate de fond:- depozitele membrilor CA al băncii- depozitele comitetului director- depozitele experţilor contabili- depozitele soţilor, rudelor, afinilor; într-un cuvânt depozitele unor persoane aflate în relaţii speciale cu banca.

Resursele fondului sunt alcătuite din:- contribuţiile băncilor( contribuţie iniţială şi anuală)- împrumuturi- venituri din lichidarea creanţelor- venituri din investirea resurselor- alte venituri( donaţii, subvenţii)

Plata depozitelor garantate se face în următoarele situaţii:a) banca nu este în măsură să ramburseze depozitele iar BNR a decis să retragă autorizaţia de

funcţionareb) instanţa a hotărât începerea procedurii de faliment

21

CAP 3.Operatiuni bancare.Creditul bancar1.Creditul bancar

Creditul este definit ca o relatie baneasca intre o persoana fizica sau juridica(creditor) care acorda un imprumut in bani sau care vinde marfuri sau servicii pe datorie(cu plata amanata temporar) si o alta persoana fizica sau juridica(debitor) care primeste imprumutul sau cumpara pe datorie.El consta in imprumutul acordat cu titlu rambursabil si conditionat de plata unei dobanzi,iar in valoarea,suma de bani pe care creditorul o cedeaza cu titlu rambursabil debitorului sau. L 58/1998 defineşte în preambulul său operaţiunea de credit: orice angajament de punere la dispoziţie sau acordarea unei sume de bani ori prelungirea scadenţei unei datorii în schimbul obligaţiei debitorului la rambursarea sumei respective, la plata dobânzii şi a altor cheltuieli. L 58/1998 a fost completată prin L 190/1999 privind creditul ipotecar pt. investiţii imobiliare. L 58/1998 prevede de asemenea care sunt categoriile de credite:

- credite de consum- credite ipotecare- alte categorii de credite

a.reglemantarea anterioara: Creditul era astfel definit,orice angajament de punere la dispozitie sau acordarea unei sume de bani ori prelungirea scadentei unei datorii in dchimbul obligatiei debitorului la rambursarea sumei respective,precum si la plata unei dobanzi sau a altor cheltuieli legate de aceasta suma sau orice angajament de achizitionare a unui titlu care incorporeaza o creanta sau a altui drept la incasarea unei sume de bani.

b.reglementarea actuala: Printre activitatile permise bancilor,OUG nr 99/2006 enumera:-acordarea de credite(credite de consum,credite ipotecare,factoring cu sau fara regres,finantarea tranzactiilor comerciale,forfetare).

c.activitati interzise: Se interzice SCB sa acorde credite garantate cu actiuni,ale titluri de capital sau cu obligatiuni emise de banca insasi sau de o alta entitate apartinand grupului din care face parte banca.Fiecare banca este obligata sa intocmeasca si sa pastreze la sediul principal sau la sucursalele sale un exemplar al documentelor contractuale.De asemenea va pastra documentatia interna aferenta tranzactiilor derulate,evidenta zilnica a inregistrarilor pt fiecare client din care sa rezulte cel putin caracteristicile tranzactiilor derulate si soldul datorat clientului sau institutiei de credit.

d.principiile activitatii de creditare:-Principiul prudenţei bancare: se urmăreşte credibilitatea clienţilor ca o condiţie de acordare a creditelor-Contractualitatea: consemnarea în documente contractuale a operaţiunilor de creditare şi de garanţie-Rambursabilitatea creditului: obligaţia de rambursare la scadenţă a sumei împrumutate şi a dobânzii aferente-Respectarea destinaţiei creditului: principiul a fost formulat şi respectat în etapa de tranziţie a RO datorită tendinţei de încălcare a legii-Garantarea creditului: valoarea minimă a garanţiei trebuie să acopere valoarea maximă a împrumutului

2.Clasificarea creditelor

1) În funcţie de termenul de rambursare sau durata:- credite pe termen scurt( până la 1 an)- credite pe termen mediu(1-5 ani)

22

- credite pe termen lung( peste 5 ani)2) După destinaţie:

- credite destinate producţiei- credite pt. consum

3) După garantarea rambursarii:- credite garantate cu garanţii reale, mobiliare şi imobiliare- credite garantate cu garanţii personale( contract de fidejusiune)

4) După modalitatea acordării:- credite pe titluri- reporturi- scontul- deschiderea de credit

3.Funcţiile creditului

1) Funcţia distributivă: creditul asigură un sistem de relaţii între bănci şi comercianţi2) Funcţia de emisiune, de injectare a unui volum suplimentar de bani în economie

4.Trăsăturile specifice ale creditului bancar

În funcţie de sursă, destinaţie şi risc creditul poate fi analizat astfel:1) în funcţie de sursă: sursa o reprezintă în general depozitele. Clienţii băncii sunt atât

depunători( creditori ai băncii) dar şi debitori ai acesteia( când obţin un credit)2) în funcţie de destinaţie: creditul reprezintă instrumentul principal al creşterii producţiei3) în funcţie de risc: creditul poate fi analizat din perspectiva a două elemente:

- timpul( suma de bani va fi rambursată într-un timp determinat)- încrederea( cel care va propune acordarea unui credit va avea calităţi personale deosebite bazate

pe cunoaşterea firii umane

a.Clasificarea creditului în funcţie de performanţa financiară a clientului

A.Standard- clientul achită la scadenţă ratele şi dobândaB. În observaţie- performanţele financiare sunt bune dar nu se poate menţine acelaşi nivel o perioadă mai lungăC. Standard- performanţele financiare sunt satisfăcătoare dar cu tendinţe de înrăutăţireD. Îndoielnic- performanţe scăzute şi caracter ciclic la intervale de timp scăzuteE. Pierdere- clientul înregistrează pierderi iar perspectiva este de a nu se putea încasa nici ratele nici dobânda

b.Conditii de acordare a creditului bancar Creditul bancar se acorda respectandu-se anumite reguli de baza:-garantarea sa-cuantumul-documentele contractuale-persoana creditata

5.Notiuni generale privind riscul de credit

23

La calculul cerintelor de capital pt acoperirea riscului de credit,bancile pot utiliza,pt determinarea valorii ponderate la risc a expunerilor,abordarea standard sau cu aprobarea BNR.Metodologia de determinare a valorii ponderate la risc a expunerilor prin utilizarea abordarii bazate pe modele interne da rating si conditiile minime in care poate fi aprobata utilizarea acestei metode se stabilesc prin reglementari. Daca o banca nu mai indeplineste conditiile in care a obtinut aprobarea pt utilizarea abordarii bazate pe modele interne de rating trebuie sa prezinte BCR un plan adecvat de inlaturare a deficientelor sau sa probeze ca efectele generate de neindeplinirea conditiilor nu sunt semnificative.

6.Reguli speciale privind riscul de credita.reguli cu privire la imprumuturi mari: Normele BNR reglementează persoanele ce contractează împrumuturi mari. Un împrumut e considerat mare dacă suma tuturor împrumuturilor acordate unui singur debitor depăşeşte 10% din fondurile proprii ale băncii. Un singur debitor este orice persoană sau grup de PF sau PJ care beneficiază împreună/individual

de împrumuturi şi garanţii acordate de aceeaşi bancă şi sunt legate între ele astfel:- una dintre persoane exercită asupra celorlalte putere de control, direct sau indirect- nivelul cumulat al împrumuturilor acordate reprezintă un singur risc de credit pt. bancă deoarece persoanele sunt legate într-o asemenea măsură încât dacă una dintre ele va întâmpina dificultăţi de rambursare altele/celelalte vor întâmpina aceleaşi dificultăţi.

Fondurile proprii ale băncii cuprind: capitalul social şi capitalul suplimentar( din capitalul social făcând parte capitalul iniţial). Împrumuturile mari se acordă numai pe baza unei decizii luate în unanimitate de comitetul de direcţie iar suma acestora se va comunica de îndată BNR. Suma totală a împrumuturilor mari acordate de o bancă nu va putea depăşi de 8 ori nivelul capitalului propriu al băncii. Anumite împrumuturi nu intră în categoria acestor restricţii: împrumuturile garantate de bugetul de stat, împrumuturile acordate altei SCB sau garantate de altă bancă. BNR reglementează prin norme( ex: normele 8/1999 privind limitarea riscului de credit al băncilor) anumite aspecte prin care se urmăreşte supravegherea de BNR a solvabilităţii, expunerilor mari şi a împrumuturilor acordate persoanelor aflate în relaţii speciale cu banca, personalului propriu şi famililor acestora. O expunere mare reprezintă un împrumut în cuantum mare acordat unui singur debitore şi evidenţiat în situaţia financiar contabilă ca:- credite, efecte de comerţ scontate, investiţii în acţiuni sau alte valori mobiliare, garanţii emise, etc.

b.reguli cu privire la debitorii aflati in relatii speciale cu SCB:

Normele BNR reglementată care sunt aceste persoane:- salariaţii acestora- rudele acestora- acţionarii semnificativi- SC la al căror capital banca participă cu cel puţin 10%- personalul BNR cu atribuţii de supraveghere bancară- alte categorii de PF sau PJ

Prin regulamentul nr.1/1999 şi prin Normele BNR nr. 8/1999 s+au reglementat aspecte privind protecţia plăţilor în economie şi s+a organizat în cadrul BNR Centrala Riscurilor Bancare(CRB). Regulamentul nr.1 cuprinde dispoziţii de esenţa protecţiei creditului bancar iar Normele se referă la activităţi de contabilitate, formularistică, etc. Personalul SCB poate beneficia de acordarea unor împrumuturi care nu sunt în condiţii de favoare în urma deciziei consiliului de administraţie al băncii.

24

Suma totală a împrumuturilor acordate persoanelor aflate în relaţii speciale cu banca nu poate depăşii 20% din totalul fondurilor proprii. În prezent în ceea ce priveşte politica BNR de limitare a riscurilor de creditare BNR începe să se orienteze într+o altă direcţie şi anume renunţând la garanţiile aduse de client către afacerile pe care acesta le derulează. Dacă afacerile clientului nu permit rambursarea creditului şi a dobânzilor ele nu trebuie creditate. Se va elimina astfel acumularea unor garanţii inutile în portofoliul băncii dacă un client intră în dificultate, mai ales că până în prezent multe bănci nu au putut valorifica bunurile gajate pt. a-şi recupera banii.

7.Remunerarea creditului bancar acordat agentilor economici Relatia de credit dintre banca si agentul economic,persoana juridica ,este cea mai cuprinzatoare intr-o economie nationala.Remunerarea creditului este privita ca o expresie bicefala,intrucat se refera la acelasi fapt economic si juridic. Scopul creditului va fi atins prin respectarea concordantei plasamentelor bancare cu calitatea resurselor. Banca fiind in întreprindere care trebuie sa obtina profit,va apela la remunerarea creditului,adica la costul creditului.

Cap 4.Alte activiati desfasurate de SCB

1.Operatiuni legate de activităţi conexe şi accesorii

A.Operaţiunea de factoring

Factoringul este operaţiunea de mobilizare a creanţelor comerciale născută din practică. Prezintă interes datorită rapidităţii aplicării sale, graţie unui mecanism simplificat şi a complementarităţii serviciilor propuse. El este considerat şi o modalitae de gestiune economică. Termenul factoring este de oridine anglo-saxsonă, iar în limbajul uzual bancar se foloseşte termenul de imobilizare. Ca operaţiune întâlnită în relaţiile financiar-bancare el reprezintă un instrument de finanţare pe termen scurt. Totodată este şi un instrument de gestiune comercială simplificând evvidenţa contabilă şi operaţiunile contabile aferente. În legea privind activitatea bancară, operaţiunile de factoring le întâlnim alături de operaţiunile de creditare şi scontare ale efectelor de comerţ. Unii autori tratează factoringul în cadrul contractului de credit, la deschiderea de credit pe termen scurt. Factoringul este definit ca un contract ce presupune transmitrea unei creanţe de către o persoană sau entitate, creanţă rezultată din vaânzarea de bunuri sau prestarea de servicii, către o altă persoană sau entitate specializată care se obligă să le încaseze şi să suporte riscul insolvabilităţii debitorilor, în schimbul unei remuneraţii.Persoană care transmite se numeşte aderent, iar persoana care se transmite se numeşte factor.

Operaţiunea se desfăşoară în 2 etape:a)pe măsura efectuării livrărilor, comerciantul.transmite factorului un exemplar ale facturilor. (alături de alte documente justificative). Facturile sunt grupate pentru o perioadă detreminată într-un borderou care este însoţit de o cerere de plată adresată către factor. Factorul eliberează o chitanţă prin care el se subrogă comerciantului şi va plătii sumele din facturi către creditorii cpmerciantului.b)Factorul creditează contul aderentului cu suma rezultată din .facturi;el işi poate rezerva. dreptul de a refuza anumite facturi, deşi prin convenţia de factoring şi-a asumat exclusivitatea..în sensul obligaţiei comerciantului de a-i transmite toate creanţele sale. În practică se convine asupra unui plafon de credit în limita căruia factorul nu poate refuza toate creanţele sale. Astfel operaţiunile de factoring sunt de 2 tipuri:

25

- la scadenţă când factorul –banca plăteşte facturile la data scadenţei lor;- tradiţional (obişnuit) când banca plăteşte creanţele imediat.

Factoringul nu mai este un contract cu aplicabilitate numai pe plan internaţional.Băncile din Ro: BCR oferă finanţarea în regim de factoring în lei şi valută pt creanţele comerciale materializate în facturi provenind din livraări de mărfuri, executare de lucrări şi prestare de servicii. În prezent factoringul nu mai este utilizat doar de bănci, ci pe o scară din ce în ce mai largă de societăţile specializate în recuperarea creanţelor.

Avantajele operaţiunii de factoring Constau în preluarea riscurilor creanţei de către factor şi preluarea riscului de asigurarea de lichidităţi din partea unui comerciant. De aceea permite accelerarea rotaţiei capitalului comerciantului. Se simplifică formeleşi procedurile de plată spre deosebire de utilizarea cambiilor şi a biletelor la ordin.

B.Leasingul financiar Operatiunile de leasing pot fi desfasurate in mod direct odata cu aderarea Romaniei la UE.El se caracterizeaza prin aceea ca locatorul se limiteaza sa finanteze echipamentul,in timp ce utilizatorul plateste toate celelalte costuri,avand optiunea ferma si irevocabila de a cumpara materialul la finele contractului,la un pret determinat. Leasingul reprezinta o procedura de finantare a investitiilor prin care o banca dobandeste un bun,imobiliar sau mobiliar,pe care il inchiriaza unei intreprinderi sau unui particular,acesta din urma avand posibilitatea sa rascumpere bunul respectiv la expirarea contractului la un pret cuvenit(valoarea ramasa). Leasingul indeplineste una sau mai multe dintre urm conditii:-riscurile si beneficiile aferente dreptului de proprietate trec asupra utilizatorului din momentul incheierii contractului de leasing-partile au prevazut expres ca la expirarea contractului de leasing se transfera utilizatorului dreptul de proprietate asupra bunului-utilizatorul poate opta pt cumpararea bunului,iar pretul de cumparare va reprezenta cel mult 50% din valoarea de intrare.-perioada de folosire a bunului in leasing acopera cel putin 75% din durata normala de utilizare a bunului.

C.Operaţiuni de scontare

Scontul reprezintă operaţiunea bancară efectuată în ţările cu economie de piaţă în legătură cu circulaţia cambiilor comerciale (şi în mai mică măsură a cambiilor financiare). Scontarea constă în preluarea de către o bancă comercială contra unui comision,.a unei cambii de la beneficiarul ei înainte de a ajunge la scadenţă. Ceea ce banca plăteşte este suma înscrisă pe cambie, mai puţin dobânda socotită pînă la scadenţa cambiei.La scadenţă banca încasează de la debitor suma înscrisă pe cambie, operaţiunea fiind astfel lichidată. Esenţa scontări constă în transformarea creanţei rezultată din cambie în capital bănesc înainte de scadenţa titlului. Scontarea acceleraează circuitul capitalului şi contribuie la dezvoltarea producţiei. Există şi o scontare mai riscantă pentru bancă – scontul forfetar. (forfait = învoială, înţelegere). În acest caz banca renunţă la regresul său împotriva comerciantului cu care a încheiat înţelegerea, dacă debitorul creanţei intră în solvabilitate (în general este vorba de creanţe în valută).

D.Emiterea si administrarea de mijloace de plata:Sunt urmatoarele:

-cecuri de calatorie=sunt cele mai cunoscute servicii bancare oferite persoanelor care calatoresc.Ele sunt instrumente de plata in suma fixa emise de institutiile de credit,in moneda nationala sau in valuta.

26

-mijloacele de plata de tip electronic=permite utilizatorului sa efectueze operatiuni specifice de plata electronica(cardurile,instrumentele de plata cu acces la distanta)-cardurile=sunt suporturi de informatii standardizate,securizate si individualizate,care permite detinatorului sau sa foloseasca disponibilitatile banesti proprii dintr-un cont deschis pe numele sau la emitentul cardului si sa utilizeze o linie de credit.-instrumente de plata cu acces la distanta=sunt instrumentele care permit utilizatorilor sa aiba acces la fondurile aflate in contul detinatorului si prin intermediul caruia se pot efectua plati catre un beneficiar-instrumente de plata de tip moneda electronica=este instrumentul de plata reincarcabil sau nu, altul decat instrumentul de plata cu acces la distanta.Chip-card,o memorie a unui computer pe care sunt stocate electronic unitati monetare,permitand detinatorului sau sa efectueze operatiunile specifice de plata electronica si care este acceptat la plata si de entitati in afara emitentului.

E.Tranzactii in cont propriu sau in contul clientilorSe fac in conditiile legii:-instrumente ale pietei monetare(cecuri,cambii,bilete la ordic,certificate de depozit)-valuta-contracte fonanciare-instrumente avand la baza cursul de schim si rata dobanzii-valori mobiliare si alte instrumente financiare transferabile

F.Participarea la emisiunea de valori mobiliare si alte instrumente financiare:Se face prin subscrierea si plasamentul acestora ori prin plasament si prestarea de servicii legate de astfel de emisiunicare constau in :-tranzactionarea cu valori mobiliare-pastrarea in custodie si administrarea de valori mobiliare si alte instrumente financiare

G.Servicii de consultanta cu privire la structura capitalului: Pot consta in consultanta acordata entitatilor cu privire la structura capitalului,strategia industriala si aspectele conexe ale acesteia,consultanta si servicii privind fuziunile si achizitiile unei entitati.

H.Administrarea de portofolii si consultanta legata de aceasta: Se refera la serviciile si activitatile de investitii pe baze profesionale.Administrarea presupune executarea tuturor operatiunilor privind girul cambiilor pt scont pt incasare.

I.Custodie si administrare de instrumente financiare: Este vorba de activitati care acopera serviciile de investitii financiare stabilite normativ,atunci cand acestea au ca obiect instrumente financiare.

J.Intermediere pe piata interbancara: Piata interbancara reprezinta o componenta a piatei monetare,alaturi de piata titlurilor de creanta pe care opereaza bancile,trezoreria statului,CEC care au calitatea de creditori.

K.Inchiriere de casete de siguranta: Are la baza un contract de depozitare pe perioada determinata.Acces la cutia de valori are numai persoana care a inchiriat-o sau un imputernicit.

L.Dobandirea de participatii la capitalul altor entitati: Participatia reprezinta:-detinerea unor drepturi in capitalul altei entitati,reprezentate sau nu prin titluri-detinerea in mod direct sau indirect a 20% sau mai mult dic drepturile de vot sau din capitalul unei entitati

27

2.Servicii auxiliare Alaturi de operatiunile active si de cele pasive,se mai alatura si a 3 a categorie de operatiuni inteprinse de banci si anume” operatiunile indiferente”.Ele se socotesc astfel:

-executarea de plati-cecul si acreditivul-operatiile de incasso-operatiunile de bursa-negocierile cu valute straine,monezi de aur-pastrarea de valori in deposit precum si administrarea lor

Bancile furnizeaza clientilor 3 tipuri de servicii sau produse bancare:a.deschiderea de conturi bancare de diferite tipurib.facilitati de imprumut(de credit)c.servicii privind transferul fondurilor Fosta legislatie romana includea ca servicii auxiliare urmatoarele:-detinerea si administrarea de bunuri mobile si immobile necesare desfasurarii activitatii-orice alte activitati necesare pt realizarea obiectului de activitate autorizat

Banca ofera diverse servicii cum ar fi inchirierea caselor de bani si consulting.

Contractele bancare

CAP 1.Notiuni generale privind contractele bancare

1.Obiectul contractului bancar

Constă în comerţul de bancă, adică fiind constituit de operatiunile bancare.Cei care apeleaza la serviciile banacare sunt clientii si publicul bancii. Publicul este”orice persoana fizica sau juridica sau entitate fara personalitate juridica,ce nu are cunsotinte si experienta necesaraptnluarea riscului de nerambursare a plasamentelor efectuate.Nu intra in aceasta categorie:statul,autoritatile administratiei publice centrale,regionale si locale,agentiile guvernamentale,bancile centrale,institutiile de credit etc.

Operaţiunile bancare se desfăşoară prin intermediul contractelor bancare. Contractul bancar este acordul de voinţă prin care o parte, banca sau alt comerciant( cum ar fi o instituţie de credit) se obligă să efectueze operaţiunile bancare prevăzute de lege:- operaţiuni active- operaţiuni pasive- operaţiuni conexe

faţă de cealalaltă parte, client, care se obligă să respecte clauzele contractuale specifice contractului încheiat.

Ca orice contract, contractul bancar, va fi valabil încheiat dacă se respectă condiţiile generale de validitate:-obiectul contractului bancar- consimţământul- capacitatea părţilor- cauza contractului bancar

2.Notiunea de contracte bancare

28

Contractul bancar reprezinta acordul de vointa prin care o parte(banca sau comerciant)se obliga sa efectueze operatiunile bancare prevazute de lege(operatiuni pasive,active si conexe),fata de cealalta parte(public/client),care se obliga sa respecte contractele specifice contractului incheiat. Documentele contractuale trebuie sa fie redactate astfel incat sa permita clientilor intelegerea tuturor termenilor si conditiilor contractuale,in general a prestatiilor la care acestia se obliga potrivit contractului incheiat.

3.Caracterele juridice ale contractului bancar-este bilateral (sinalagmatic),adica da nastere la obligatii in sarcina ambelor parti-este cu titlu oneros,ceea ce inseamna ca ambele parti urmaresc obtinerea unor foloase patrimoniale-este comutativ,existenta si intinderea obligatiilor asumate de catre parti sunt certe si deci cunoscute chiar din momentul incheierii contractului-este consensual,acordul partilor fiind necesar si duficient pt incheierea valabila a contractului.-este de adeziune,continutul fiind de banca,clientul putand sa accepte conditiile oferite de banca si sa intre intr-un raport jurodic contractual cu aceasta sau sa le refuze si sa nu incheie contractul.

4.Incheierea contractelor bancare.Conditii de fondCa orice contract,trebuie sa indeplineasca anumite conditii pt a fi valabil incheiate:-consimtamantul-capacitatea-obiectul-cauza

a.Consimţământul părţilor

Părţile contractului bancar( subiectele raportului juridic) sunt:- SCB- PF/PJ Consimţământul SCB se exprimă prin formă scrisă a contractului şi prin individualizarea acestuia în funcţie de client şi de tipul de contract încheiat. Consimţământul va fi dat de reprezentantul legal desemnat de CA sau de funcţionarul bancar însărcinat cu această operaţiune. Consimţământul PF/PJ trebuie să emane de la o persoană cu capacitate deplină de exerciţiu pt. PF şi de la reprezentantul legal al PJ potrivit legii/statutului. Clientul îşi va exprima consimţământul cunoscând exact conţinutul şi efectele contractului bancar. În acest scop, băncii îi revine obligaţia de informare realizată nu numai prin încheierea în conţinutul contractului a clauzelor contractuale, ci mai ales prin aducerea la cunoştinţa clientului a tuturor clauzelor care atenuează răspunderea băncii sau care acordă acesteia drepturi specifice. Clauzele sunt opozabile clientului şi produc efecte juridice, chiar dacă ele nu reprezintă consensul părţilor, ci ţin mai mult de natura contractuală a relaţiilor client-bancă. În general, contractele bancare sunt contracte de adeziune. Clientul va adera sau nu la clauzele contractuale care nu sunt negociabile.Clauzele contractuale sunt completate prin normele legale în vigoare şi prin uzurile bancare.

În momentul semnării contractului, clientul va cunoaşte toate clauzele pt. ca obligaţia de informare a băncii sa existe cu certitudine, iar încheierea contractului să aibă loc în cunoştinţă de cauză.

b.Capacitatea părţilor Existenţa capacităţii depline de exerciţiu dobândită odată cu vârsta majoratului, reprezintă condiţia de fond în vederea încheierii contractului bancar ce către PF ( interzisul judecătoresc şi minorul încheie contracte bancare numai prin reprezentanţii legali).

29

Pt. PJ se aplică principiul specialităţii capacităţii de folosinţă, iar capacitatea dec exerciţiu se exprimă prin reprezentanţii legali ai PJ. La constituirea unei SC, asociaţii şi fondatorii vor putea cere încheierea unor contracte bancare în numele viitoarei societăţi( contract de depozit în numerar, în lei/valută) pt. vărsarea aporturilor la capitalul social.

c.Obiectul contractului bancar Este reprezentat de comertul de banca si operatiunile prevazute de Lg 99/2006.

d.Cauza contractului bancar

Cauza va fi licita sau certă, fiind interzise în conţinutul contractului clauzele ilegale, cum ar fi spălarea banilor.

5.Condiţiile de formă ale contractelor bancare: Deşi sunt contracte consensuale, forma actuală pe care o îmbracă contractele actuale este forma scrisă. Practica bancară a impus această formă pt. a se păutea dovedi existenţa contractului.

6. Trăsăturile specifice ale contractului bancar- Caracterul specific al obiectului contractului determinat de prevederile art. 11 din L.58/1998, care cantonează exclusiv obiectul de activitate al băncilor în aceste reglementări.- Existenţa unor tehnici utilizate exclusiv în domeniul bancar:

- cardurile bancare- scontul- monede electronică

-O atenţie mai mare acordată partenerului contractual ( clientului) în scopul protecţiei sale în relaţiile cu banca, pt. că acesta intră în raporturi juridice de pe o poziţie de inegalitate faţă da bancă.- Declararea contractelor bancare ca fiind TITLURI EXECUTORII- Conţin clauze de modificare unilaterală a prevederilor contractualeEx: cele mai frecvente modificări se referă la procentul dobânzilor dar şi la limitarea creditului acordat sau la aspecte cu caracter general- Caracterul de ADEZIUNE al contractului bancar, relevat de utilizarea exclusivă a formularelor tipizate de contract, cu clauze nenegociabile adresate clienţilor.

7. Aderarea clientului la condiţiile impuse de SCB-uri

În momentul în care clientul se adresează băncii pt. încheierea unui contract, el se va pus în situaţia de a adera nu numai la clauzele contractuale, ci şi la condiţiile generale de bancă, la uzurile convenţionale şi la regulile profesionale bancare depuse de client, al termenelor şi succesiunilor cronologice în care se efectuează operaţiunile bancare. Aceste condiţii sunt cuprinse în formularul tipizat de contract iar în caz contrar revine instanţei de judecată rolul de a verifica dacă clientul le-a cunoscut efectiv şi le-a acceptat. Uzurile convenţionale: deşi există distincţia dintre UZURILE CU VALOARE DE CUTUMĂ ŞI CELE CONVENŢIONALE, practica arată că prima categorie de uzuri este inclusă în condiţiile generale de bancă, iar cele convenţionale îşi menţin cea mai importantă poziţie în materia contractului bancar. Deci, UZUL(PRACTICA) va rămâne sursa de obligaţie ca rezultat al aderării clientului la contractul bancar. UZUL BANCAR: tot ceea ce face parte din funcţionarea normală a activităţii bancare:- efectuarea plăţilor acordate de client, care a deschis un cont de depozit de fonduri- încasarea dividendelor cuvenite în numele şi pe seama titularului de cont Instanţa va rămâne suverană în a constata şi interpreta uzuri bancare, pornind de la realitatea că ele exprimă voinţa părţii celei mai puternice, adică banca.

30

Reguli profesionale bancare: se referă la reglementările BNR cu caracter de obligativitate, atât faţă de client cât şi faţă de SCB(Normele BNR).

CAP 2.Categorii de contracte bancare

1.Contractul de cont curent

Contul curent este un contract prin care părţile numite CORENTIŞTI, convin ca în loc să lichideze creanţele lor reciproce izvorâte din prestaţiile făcute una către cealaltă, lichidarea să se facă la un anumit moment prin achitarea soldului de către partea care va fi debitoare. Creanţele reciproce ale părţilor se satisfac prin prestaţiile reciproce, urmând ca la un anumit termen să fie achitată creanţa rezultată din compensarea celor 2 mase de creanţe. Este cel mai frecvent întâlnit contract bancar.a.categorii de contracte bancare de cont curent:

Contractul de cont bancar de disponibilitati:-este un contract prin care clientul depune anumite fonduri,constituind un sold creditor,iar societatea bancara se obliga sa primeasca fonduriel clientului si sa execute ordinele clientului titular de cont,cu privire la fondurile ce vor fi debitate sau creditate in cont.

Este considerat bivalent deoarece are pe de o parte caracterul unui contract de depozit la vedere,fara obligatia bancii de a fructifica fondurile primite,iar pe de alta parte este un contract de servicii de casierie,clientul efectuand depuneri si retrageri.

Contractul de deschidere de credit in cont curent:-este contactul prin care banca se obliga sa acorde clientului o suma determinata,cu titlu de imprumut pt un termen stabilit,iar clientul se obliga sa ramburseze cresitul la termenul contractual impreuna cu dobanda cuvenita.El se incheie intre banca si clientul sau,care pot inchiea simultan si un contract de cont curent pt a derula prin cont curent creditarea.El are avantajul de reutilizare permanenta a creditului fata de o creditare obisnuita.

2.Contractul de cont de depozit de fonduri

Acesta este numit şi CONT DE DEPOZIT DE FONDURI, şi este convenţia încheiată de o SCB cu clientul pt. predarea unei sume spre fructificare, banca având dreptul de a dispune de aceste fonduri în propriul interes, dar şi obligaţia de a restitui la cererea titularului de cont, în orice moment sau la termenul convenit. Este un depozit neregulat prin care banca devine imediat proprietatea fondurilor si va suporta riscul pieirii fortuite.La cerere sau la termen,banca va restitui suma depusa indiferent de fluctuatia puterii de cumparare si de profilul obtinut de ea pe perioada depozitului. Depozitul nu este purtator de dobanda,obligatia bancii la plata acesteia intervenind doar in cazul in care ar fi pusa in intarziere cu privire la restituirea fondurilor. Scopul încheierii acestui contract este acela de fructificare a disponibilităţilor băneşti de către client şi mijloc de finanţare a creditelor de către partenerul bancar. Obiectul depozitului constă într-o sumă de bani, obligaţia băncii fiind de a restituii în condiţiile contractuale, iar obligaţia clientului este de a remite( înmâna ) suma de bani.

3.Contractul de credit bancar Constă în convenţia caracterizată prin elemente specifice:

- avansul de monedă fiduciară/scripturală- remuneraţia băncii

31

- rambursarea credituluiIn el vor fi incluse urmatoarele clauze contractuale:-denumirea si sediul bancii-identificarea debitorului si a persoanelor care il reprezinta-cuantumul credituluiin lei si procentul dobanzii-destinatia creditului-contul prin care se acorda creditul-data acordarii si termenul de rambursare-garantiile rambursarii-semnaturile partilor

a.Titluri executorii: L nr.58/1998 prevede expres că ‚, toate contractele de credit bancar precum şi garanţiile reale şi personale constituite în scopul garantării creditului bancar, constituie titluri executorii’’. Contractele nu trebuie să mai parcurgă calea unui proces pt. a dobândi titluri executorii. Deci, ecstea se pot pune în executare imediat prin investirea cu o formulă legală, dobândită în baza legii şi nu în baza unei hotărâri judecătoreşti. Banca a dobândit astfel un privilegiu prin lege, justificat de necesitatea reducerii timpului de recuperare a unui credit nerambursabil şi simplificându-se astfelş procedura. Banca va executa silit pe clientul care nu rambursează creditul fără să mai existe un proces, acesta putând utiliza garanţiile pe care clientul le-a adus în vederea obţinerii creditului. Garanţiile sunt evidenţiate de ARHIVA ELECTRONICĂ DE GARANŢII REALE MOBILIARE, organizată pe persoane şi pe bunuri, arhivă care permite stabilirea priorităţii garanţiilor. Banca îşi poate organiza prin lege propriul Corp al Executorilor Bancari, cu rolul de a executa silit garanţiile aduse de client ( Ordinul Ministrului de Stat nr. 2628/1999 a aprobat statutul Corpului Executorilor Bancari).

b.Executorul bancar: Statul prevede ca executorul bancar indeplineste actele de executare silita si celelalte acte care sunt in componenta sa ,in baza dispozitiei scrise a sefului Corpului executorilor bancari si a avizului prealabil.

Functionarea SCB

Cap 1.Conducerea SCB

1.Consideratii generale Ca organizare,banicle dispun de un for suprem de conducere(adunare generala),de structuri care ii asigura gestiunea curenta(presedinte,consiliu de administratie,comitet de directie),,de organe proprii de control,in conformitate cu prevederile generale al Lg 31/1990. In afara administratorilor care au acelasi statut,indiferent de forma juridica a SCB,este nevoie si de alte organe prin care sa se manifeste vointa SCB.Aici intra adunarea generala si organele de control a gestiunii SCB. Adunarea generala a actionarilor reprezinta organul colectiv de deliberare si decizie si cuprinde totalitatea asociatilor societatii. Administratorii societatii reprezinta organele de gestiune curenta,care aduc la indeplinire actele de vointa ale adunarilor generale.

32

Consiliul de supraveghere este numit de adunarea generala a actionarilor cu exceptia primilor membrii,numiti prin actul constitutiv.Ei sunt in numar de 3-11 si exercita controlul permanent asupra conducerii SCB de catre directorat,numeste si revoca membrii directoratului,verifica legalitatea operatiunilor de conducere,se pronunta si da acordul cu privire la anumite tipuri de operatiuni. Cenzorii societatii reprezinta organul cu cel mai important rol de control din societate,exercitat asupra actelor si operatiunilor administratorilor. Auditorii financiari sunt persoanele fizice sau juridice.

2.Organizarea SCBa.reglementarea anterioara: Banca va fi organizata astfel:-sa fie create premisele pt realizarea obiectivelor propuse-sa fie respectate prevederile legale cu privire la constituirea comitetului de risc-toti conducatorii bancii sa fie implicati in coordonarea activitatilor curente care presupun asumarea de catre banca a riscurilor. Pt ca banca sa functioneze in conditii optime,era obligata sa intocmeasca si sa pastreze la sediul principal,urm documente si evidente:-contractul de societate si statutul-registrul actionarilor,minutele si hotararile adunarii generale a actionarilor-registrele si inregistrarile contabile care evidentiaza clar situatia activitatii sale

b.reglementarea actuala: Banca este condusa de :-Adunarea generala a actionarilor-Administratorii-Auditorii financiari

CAP 2.Organul deliberativ al SCB

1.Adunarea generala a actioanrilor bancii-reprezinta organul colectiv de deliberare si decizie si cuprinde totalitatea asociatilor societatii.

a.Adunarea ordinara-:se intruneste cel putin o data pe an,in cel mult 5 luni de la incheierea exercitiului financiar.Adunarea ordinara poate sa discute si sa decida asupra oricerei probleme inscrise in ordinea de zi si este obligata:-sa discute,sa aprobe sau sa modifice situatiile financiare anuale,pe baza rapoartelor de supraveghere,de cenzori si sa fixeze dividentul-sa aleaga si sa revoce membrii consiliului de administratie si cenzorii-sa numeasca sau sa demita auditoriul si sa fixeze durata minima a contractului de audit financiar-sa pronunte asupra gestiunii consiliului de administratie

b.Adunarea extraordinara:se intruneste ori de cate ori este nevoie a se lua o hotatare in problemele care reclama modificarea actelor constitutive ale SCB.-schimbarea formei SCB-mutarea sediului-schimbarea ibiectului de activitate a SCB-infiintarea sau desfiintarea unor sedii secundare-prelungirea duratei SCB-majorarea capitalului social

33

-reducerea capitalului social-dizolvarea anticipata a SCB

c.Adunarea speciala:cuprinde anumite categorii de actionari.Sunt adunari speciale:-adunarea titularilor de actiuni preferentiale cu dividend prioritar fara drept de vot-adunarea detinatorilor de actiuni dintr-o anumita categorie

d.Convocarea adunarii generale:se convoaca de catre consiliul de administratie/directorat si de catre asociatii reprezentand cel putin 5% din capitalul social sau o cota mai mica.Eate publicata in Monitorul Oficial cu cel putin 30 zile inainte de data la care urmeaza sa aiba loc.Convocarea va cuprinde anumite elemente obligatorii:-locul si data tinerii adunarii-ordinea de zi

e.Sedinta adunarii generale:Asociatii au dreptul de a participa la adunarea generala,persobal sau prin reprezentare.Actionarii nu vor putea fi reprezentati in adunarea generala decat prin alti actionari,pe baza unei procure speciale. Sedinta se va tine ziua la ora si locul aratate in convocare si va fi deschisa de presedintele consiliului de administratie,iar secretarii alesi dintre actionari vor efectua atributiile ce le revin in aceasta etapa. Lucrarile adunarii trebuie consemnate intr-un proces-verbal semnat de presedinte si de secretar,care va constata indeplinirea formalitatilor referitoare la convocare. Hotararile se iau prin vot deschis.Votul secret este obligatoriu pt numirea sau revocarea membrilor consiliului de administratie.

f.Hotararile adunarii generale:sunt obligatorii,chiar si pt actionarii care nu au luat parte la adunare sau u votat contra.Publicitatea hotararilor este asigurata prin mentinerea lor in registrul comertului si prin publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei. Membrii consiliului de administratie nu pot ataca hotararile adunarii generale privitoare la revocarea din functie.Cererea de anulare a hotararii generale se poate face in termen de 15 zile de la data publicarii ei in Monitorul Oficial.Termenul de 15 zile este considerat un termen de prscriptie si nu de decadere,care incepe sa curga de la data publicarii hotararii in Monitorul oficial.

2.Actionarii semnificativi Un element important pt functionarea SCB l-a reprezentat notiunea de ”actionar semnificativ”. El reprezinta persoana fizica,juridica sau grupul de persoane care actioneaza impreuna si care detin,direct sau indirect,o participatie de 10% ori mai mult din capitalul social al unei SCB sau din drepturile de vot ori o participatie car permite exercitarea unei influente semnificative asupra gestiunii si politicii de afaceri a acesteia.Conditii pt dobandirea calitatii de actionar:-garantarea unei gestiuni prudente si sanatoase a bancii-realizarea unei supravegheri eficiente-asigurarea credibilitatii si viabilitatii sistemului bancar-protejarea intereselor deponentilor-situatie financiara stabila-sa furnizeze suficiente informatii care sa asigure transparente necesara apt identificarea structurii grupului din care face parte-persoanele juridice sa functioneze de cel putin 3 ani-sa fie supravegheate in mod adecvat de actre autoritatea competenta din tara de origine

CAP 3.Organul executiv al SCB

34

1.Sisteme de administrarea.Desemnarea administratorilor in sistemul unitar-ei sunt desemnati de catre adunarea generala ordinara a actionarilor.Pt ca numirea lor sa fie valabila dpdv juridic,persoana numita trebuie sa o accepte in mod expres.Persoanele care nu pot fi fondatori,nu pot fi nici administratori,directori,membrii ai consiliului de supraveghere si ai directoratului. Dintre administratori,unul poate fi desemnat ca administrator independent si trebuie sa se aiba in vedere urm criterii:-sa nu fie director al SCB sau a unei societatii controlate de catre aceasta si sa nu fi indeplinit o astfel de functie in ultimii 5 ani-sa nu fi fost salariat al societatii-sa nu primeasca sau sa nu fi primit de la societate ori de la o societate controlata de aceasta-sa nu fie actionar semnificativ al societatii-sa nu aiba sau sa nu fi avut in ultimul an relatii de afaceri cu societatea ori cu societatea controlata de aceasta-sa nu fie director intr-o societate

b.Atributiile administratorilor in sistemul unitar-ei vor avea ca obligatii principale pe cele referitoare la constituirea societatii,iar apoi pe cea de asigurare a functionarii SCB.El are urmatoarele competente:-stabilirea directiilor principale de activitate si de dezvoltare ale societatii-stabilirea politicilor contabile si a sistemului de control finanicar-numirea si revocarea directorilor-supravegherea activitatii directorilor-pregatirea raportului annual-introducerea cererii pt deschiderea procedurii insolventei societatii

c.Raspunderea administratorilor in sistemul unitar-sunt raspunzatori de indeplinirea tuturor obligatiilorsi fata de societate pt:-realitatea varasamintelor effectuate de asociati-existenta reala a dividentelor platite-existenta registrelor cerute de lege-exacta indeplinire a hotrarilor adunarilor generaleRaspunderea lor imbraca forma unei raspunderi civile contractual izvorate din contractual de mandate a unei raspunderi civile delictuale sau penale.Ei raspund pentru faptele proprii dar si pt faptele prejudiciabile ale altor persoan,daca nu si-au indeplinit bligatia de supraveghere.

d.Incetarea functiei de administrator in sistemul unitar-cauzele de incetare sunt:-revocarea-renuntarea-decesul-incapacitatea administratorului

2.Sistemul dualist

a.Desemnarea directoratului- revine consiliului de supraveghere care atribuie unuia dintre ei,functia de presedinte al directoratului.Actul constitutive determina durata mandatului directoratului care nu poate depasi 4 ani.

b.Atributiile directoratului-directoratul reprezinta societatea in raport cu tertii si in justitie.Direcoratul inregistreaza la registrul comertului numele membrilor sai,mentionand daca ei actioneaza impreuna sau separate.Acestia vor depune la registrul comertului specimen de semnatura.Cel puti odata la 3

35

luni,directoratul prezinta un raport scris consiliului de supraveghere cu priire la conducerea societatii,la activitatea acesteia.El inainteaza consiliului de supraveghere situatiile financiare anuale si raportul sau annual,imediat dupa elaborarea acestora

c.Raspunderea directoratului-el raspunde pt daunele cauzate societati de acestia prin incalcarea indatoririlor lor fata de societate.Actiunea in raspundere apartine adunarii generale care desemneaza persoana insarcinata sa exercite actiunea in justitie.Actionarii reprezentand individual sau impreuna cel putin 5 % din capitalul social,au dreptul de a introduce o actiune in despagubiri,in numele propriu,dar in contul societatii impotriva directoratului.

d.Incetarea mandatului de directorat-ei pot fi revocati oricand de catre consiliul de supraveghere.Actul constitutive poate prevedea ca ei pot fi revocati si de catre adunarea generala ordinara a actionarilor.Revocarea intervine si in cazul ramanerii irevocabile a hotararii instantei de admitere a actiunii in raspundere.

e.Desemnarea consiliului de supraveghere-sunt numiti de catre adunarea generala a actionarilor,cu exceptia primilor membrii,care sunt numiti prin actul constitutive.Candidatii pt posturile de membru in consiliul de supraveghere sunt nominalizati de catre membrii existenti ai consiliului.Numarul membrilor consiliului de supraveghere este stability prin actul constitutive si nu poate fi mai mic de 3 si nici mai mare de 11.

f.Atributiile consiliului de supraveghere-sunt urm:-exercita controlul permanent asupra conducerii societatii de actre directorat-numeste si revoca membrii directoratului-verifica conformitatea cu legea-raporteaza cel putin 1 data pe an adunarii generale a actionarilor cu privire la activitatea de supraveghere adesfasurata

g.Rraspunderea consiliului de asupraveghere-raspund pt daunele cauzate societatii prin incalcarea indatoririlor lor fata de societate.

3.Administratorii SCBa.Administratorul-banca poate fi administrate fie de un administrator,fie de un directorat si un consiliu de supraveghere.Administratorii pot fi numai persoanele fizice”responsabilitatile de conducere sau de administrare pot fi exercitate numai de persoanele fiizce”.fiecare persoana care administreaza banca trebuie sa fir aprobata de BNR inainte de incperea exercitarii responsabilitatilor.Ei trebuie sa dispuna de calificare si competent adecvate pt a fi in masura sa se pronunte in deplina cunsotinta de acuza cu privire la toate aspectele legate de activitatea desfasurata de institutia de credit.

b.Interdictii privind administrarea SCB- O persoana nu poate fi aleasa in consiliul de administratie,iar daca a fost aleasa,decade din mandatul sau in urm situatii:-persoana indeplineste o alta functie in cadrul institutiei de credit in cauza-in ultimii 5 ani,persoanei I s-a retras de catre autoritatea de supraveghere aprobarea de a exercita responsabilitati de administrare-ii este interzis sa exercite responsabilitati de administrare

c.Raspunderea administratorilor din domeniul bancar-in cazurile in care o institutie de credit sau o persoana juridical roman se fac vinovate de urm fapte:-incalcarea unei prevederi a prezentei OUG-nerespectarea masurilor dispuse de BNR-efectuarea de operatiuni fictive si fara acoperire reala-neraportarea,raportarea cu intarziere sau raportarea de date si informatii eronate catre BNR

36

Se pot apliva urm sanctiuni:-avertismnet scris-amenda-retragerea aprobarii acordate membrilor de administratie- retragerea autorizatiei acordate institutiei de credit

d. Administratorii interimari-SCB I se desemneaza un administrator interimat cu rolul de a conserva patrimonial bancii in scopul diminuarii activului si cresterii psivului institutiei de credit,de la momentul depunerii unei cereri de deschidere a procedurii falimentului si pana la data numirii lichidatorului.El este o persoana fizica sau juridical desemnata de BNR.

4.Conducatorii SCBa.Notiuni generale-Administrarea SCB se realizeaza de catre administratorul SCB care poate face toate operatiile legale cerute pt aducerea la indeplinire a obiectului SCB.Actele juridice incheiate de administratorul care are calitatea de reprezentant al SCB angajeaza societatea comerciala..

b.Conflictul de interese-este situatia in care o persoana ce exercita o demnitate publica sau o functie publica are un interes personal de natura patrimoniala care ar putea influenta indeplinirea cu obiectivitate a atributiilor care ii revin.

Inters material=averea,afacerea sau interesele familieiInteresul poate consta in :-incheierea unui contarct cu banca-administrarea unei personae juridice- o relatie materiala cu o persoana care este parte intr-un contract cu banca

c.Conditii speciale- conducatorul SCB decade din mandatul sau in urma situatii:-persoana indeplineste o alta functie in cadrul institutiei de credit in cauza-in ultimii 5 ani,persoanei I s-a retras de catre autoritatea de supraveghere aprobarea de a exercita responsabilitati de administrare-ii este interzis sa exercite responsabilitati de administrare si conducere a unei entitati

5.Comitetele bancilorSunt urm:-comitetul de audit-comitetul de administrare a riscurilor-comitetul de administrare a activelor si pasivelor-comitetul de credite

CAP 4.Organul de control al gestiunii SCB

37

1.Cenzorii societatilor pe actiuni Societatea pe actiuni va avea 3 cenzori si n supleant.

a.Numirea cenzorilor si mandatul lor-ei sunt alesi de adunarea genrala a actionarilor si durata mandatului lor este de 3 ani si pot fi realesi.Cenzorii trebuie sa-si indeplineasca persoan mandatul.Incompatibilitati:nu pot fi cenzori:-rudele sau afinii pana la gradul al 4 lea sau sotii administratorilor- persoanele care primesc sub orice forma un salariu de la administratorii societatii- persoanele carora le este interzisa functia de membru al consiliului de administratie Ei au dreptul sa obtina in fiecare luna de la administrator o situatie despre mersul operatiunilor.Le este interzis cenzorilor sa comunice actionarilor in particular sau tertilor datele referitoare la operatiunile societatii

2.Auditul financiar Situatiile financiare ale societatilor comerciale supuse obligatiei legale de auditare vor fi auditate de catre auditoria financiari personae fizice sau juridice in conditiile prevazute de lege.

a.Modul de lucru-pt indeplinirea obligatiei de raportare catre adunarea generala,cenzorii vor delibera impreuna.

b.Incetarea mandatului cenzoilor-revocarea lor se va putea face numai de adunarea generala.

c.Atributiile auditorului financiar-sunt urm:-intocmirea raportului annual impreuna cu opinia sa-analiza practicilor si procedurilor controlului si audiului intern

Modificarea si incetarea SCB

CAP 1.Notiunea de ”modificare a SCB”

1.Cazuri de modificare a bancilor

a.Notiuni-modificarea presupune adaptarea elementelor constitutive ale SCB la conditiile economice pe parcursul functionarii acesteia.Modificarea cuprinde deci orice schimbare privind elementele prevazute in actul normative la constituirea SCB. Actul normativ poate fi modificat prin hotatarea adunarii generale adoptata in conditiile legii. Pt modificarea societatii,asociatii vor avea in vedere respectarea acelorasi conditii legel cerute de lege si pt constituirea societatii.

2.Modificari supuse aprobarii prealabile a BNR Aceste modificari se refera la toate institutiile de credit si la banci.

a.Obiectul de activitate-Orice modificare a obiectului de activitate al unei banci,persoana juridical romana este supusa aprobarii prealabile.Completarea obiectului de activitate se va aproba doar in privinta activitatilor pt care este fundamentata in mod corespunzator capacitatea bancii de a le desfasura. Cererea de aprobare a completarii obiectului de activitate va fi insotita de urm documente:-hotararea organului competent privind modificarea obiectului de activitate-planul de activitate

38

-raportul unui auditor independent specializat privind gradul de adecvare a sistemului informatic activitatii ce urmeaza a fi desfasurata

b.Persoanele nominalizate sa exercite responsabilitati de administrare sau conducere-in cazul schimbarii unui director al consiliului de administratie,persoanele propuse pt functiile respective trebuie sa fie aprobate de BNR inainte de inceperea exercitarii responsabilitatilor. Cererea de aprobare va indica si motivul schimbarii persoanelor care au ocupat anterior respectivele pozitii si va fi insotita de hotararea organului competent si de documentatia specifica. Numirea directorilor se va realize intr-un termen de cel mult 2 luni de l data aparitiei situatiei schimbarii unui director.

c.Dobandirea de participatii calificate supusa aprobarii prealabile si majorarea lor-Bancile,personae juridice romane care intentioneaza sa dobandeasca participatii calificate intr-o entitate dintr-un stat tert,trebuie sa solicite aprobarea BNR daca,in urma dobandirii entitatea ar intra in sfera de consolifare prudentiala a institutiei de credit. Cererea de aprobare trebuie sa fie insotita de documentele urm:-hotararea organului competent privind dobandirea participatiei calificate-un plan de activitate care sa fundamenteze oportunitatea dobandirii participatiri calificate-o prezentare a cadrului legislative si institutional din statul tert-declaratia autoritatii competente cu supravegherea entitatii

3.Modificari supuse notificarii BNRSunt urm:-denumire si emblema-sediul social/real-restrangerea obiectului de activitate-majorarea sau reducerea capitalului social-persoanele care au legaturi stranse cu institutia de credit-schimbarea unei personae de pe o functie de conducere pe o alta functie de conducere-sucursalele si alte sedii secundare-participatiile calificate detinute de institutia de credit-orice alta modificare-alte notificari

a.Denumirea si emblema-modificarea emblemei sau denumirii se va realize cu respectarea dispozitiilor prevazute de lege . Notificarea va fi insotita de hotararea organului competent din care sa rezulte noua denumire sau emblema.

b.Sediul social/real-la schimbarea sediului social se vor vea in vedere dispozitiile art 5.Notificarea va fi insotita de hotararea organului competent din care sa rezulte modificarea intervenita.

c.Restrangerea obiectului de activitate-notificarea restrangerii obiectului va cuprinde motivele acestei modificari.De la data notificarii,se considera retrasa autorizatia in privinta activitatilor pe care institutia de credit nu le va mai desfasura.

d.Majorarea capitalului social-notificarea lui va fi insotita de hotararea organului competent din care sa rezulte:-suma cu care urmeaza sa se majoreze capitalul social-nivelul capitalului social preconizat a se realize in urma actiunii de majorare-sursele utilizate pt majorare

39

e.Reducerea capitalului social-notificarea va fi insotita de hotararea organului competent din care sa rezulte:-suma cu care urmeaza sa se diminueze capitalul-nivelul capitalului preconizat a se realize in urma actiunii de diminuare-motivele pt care se face reducerea-modalitatea de realizare a reducerrii capitalului

f.Persoanele care au legaturi stranse cu banca-bancile trebuie sa notifice BNR orice modificari cu privire la persoanele care au legaturi stranse cu banca.

g.Schimbarea unei personae din functia de conducere pe o alta functie de conducere-va fi notificata de catre BNR si notificarea va fi insotita de hotararea organului statutar competent si de o declarative pe propria raspundere a persoanei in cauza.

h.Sucursalele si celelalte sedii secundare deschise pe teritoriul Romaniei-deschiderea sau desfiinatrea de sucursale si alte sedii secundare pe teritoriul Romaniei de catre banci este supusa notificarii BNR.In cazul deschiderii unei sucursale se vor transmite BNR urm documente:-hotararea organului competent-copia certificate de pe certificatul de inmatriculare la oficiul registrului comertului-adreasa compleata si nr de telefon al sediului secundar-copia de pe actul de identitate,curriculum vitae si certifcatul de cazier

i.Participatiile calificate supuse notificarii si majorarea acestora-Bancile vor notifica BNR urm:-participatiile calificate Notificarea va fi insotita de urm documente:-hotararea organului competent privind dobandirea participatiei calificate-prezentarea scopului urmarit prin dobandirea participatiei-actul constitutive si certificatul constatator eliberat de oficiul registrului comertului

4.Fuziunea si divizarea bancii

a.Notiuni generale-sunt procedee tehnico juridice prin care se realizeaza retructurarea SCB.

b.Fuziunea bancilor- consta in absorbirea uneia sau mai multor banci de catre o alta banca.Fuziunea se poate realize:-intre 2 sau mai multe banci-intre banci si institutii financiare-intre banci si entitati prestatoare de srvicii auxiliare Este operatiunea prin care:-una sau mai multe societati sunt dizolvate fara a intra in lichidare si transfera totalitatea patrimoniului lor unei alte societati-mai multe societati sunt dizolvate fara a intra in lichidare si transfera totalitatea patrimoniului lor unei societati pe care o constituie

c.Divizarea bancilor-consta in impartirea intregului patrimoniu al unei banci care isi inceteaza existenta. Este operatiunea prin care:-o societate dupa ce este dizolvata fara a intra in lichidare,transfera mai multor societati totalitatea patrimoniului sau.-o societate dupa ce este dizolvata fara a intra in lichidare,transfera toate activele si pasivele sale mai multor societati nou constituite

Fuziunea sau divizarea roduc urm efecte:

40

-dizolvarea fara lichidare,a societatii isi inceteaza existent si transmiterea universal apatrimoniului sau catre societatea beneficiara-societatea beneficiara atribuie actiuni sau parti sociale asociatilor societatii-asupra drepturilor si obligatiile societatilor implicate in operatiune

d.Autorizarea BNR-conditiile autorizarii sunt urm:-indeplinirea de catre bancile participante la fuziune sai divizare a cerintelor de natura prudentiala

5.Transformarea unei entitati in banca Legiuitorul poate permite transformarea unei alte entitati in banca in conditiile stabilite pt autorizarea de catre BNR.o institutie de credit se poate transforma intr-o banca si invers,numai daca satisface toate cerintele aplicabile respective categorii.

CAP 2.Dizolvarea si lichidarea SCB

1.Dizolvarea SCBEa se realizeaza pe 3 cai:-de drept-prin vointa asociatilor- pe cale judecatoreasca Dizolvarea presupune acle operatii care declanseaza procesul de incetare a existentei SCb si asigura premisele lichidarii patrimoniului social. Cauzele generale de dizolvare sunt:-trecerea timpului stability pt durata societatii-imposibilitatea realizarii obiectu;ui societatii-declararea nulitatii societatii-hotararea adunarii asociatilor-hotararea tribunalului-falimentul societatii

SCB se dizolva in baza hotararii adunarii asociatilor.o societate comerciala poate ajunge la dizolvare si prin manifestarea vointei asociatilor in cadrul adunarii generale cu respecatrea prevederilor legale. Efectele procedurii de dizolvare se regasesc in deschiderea procedurii de lichidare.Odata cu dizovarea,administratorului I se interzice sa desfasoare operatiuni noi,el avand obligatia de a continua realizarea operatiunilro comerciale aflate in curs.Activitatea intreprinderii nu este normal,ci este orientate spre lichidare.

2.Lichidarea SCB-consta intr-un ansamblu de operatiuni care au ca scop finalizarea operatiunilor comerciale aflate in curs la data dizolvarii societatii,incasarea creantelor societatii,transformarea bunurilor societatii in bani,plata datoriilor si impartirea activului net intre asociati. Lichidatorii sunt persoanele insarcinate sa organizeze sis a conduca operatiunile de lichidare a SCB,Calitatea de lichidator o poate detine persoana fizica sau juridica care este autorizata in conditiile legii.Numirea lor se face prin hotararea adunarii generale a asociatior si mai pot fi numiti si de catre instant judecatoreasca.Ei au aceeasi raspundere ca si administratorii. Scopul tuturor operatiunilor de lichidare este acela al prefacerii bunurilor societatii in bani si achitarea datoriilor societatii prin lichidarea activului si pasivului societatii.

41

Procedura lichidarii SCb este incheiata odata cu terminarea operatiunilor de repartizare a actvului net intre asociati.In termen de 15 zile d la terminarea lichidarii,ei sunt obligati sa ceara radierea societatii din registrul comertului sub sanctiunea unei amenzi judiciare de 2 000 000 lei pt fiecare zi de intarziere care este aplicata de judecatorul delegate. Lichidarea activului cuprinde operatiunile de transformare a bunurilor societatii in bani. Lichidarea pasivului inseamna plata datoriilor societatii catre creditorii sai.

a.Lichidatorii bancii Lichidatorul asigura informarea periodica a crediorilor,in modalitatea considerate corespunzatoare,in special cu privire la progresele inregistrate in valorificarea activelor institutiei de credit.Lichidatorul este obligat sa pastreze secretul professional.

b.Creditorii bancii Orice creditor al bancii aflate in lichidare cu domiciliul/resedinta sau sediul social in Romania are dreptul de a inainta o declaratie de creante care se adreseaza lichidatorului.Declaratia de creante poate fi inaintata in limba oficiala ori in limbile statului membru de domiciliu. Deschiderea procedurii de lichidare nu afecteaza drepturile reale ale creditorilor sau tertelor parti asupra bunurilor corporale sau necorporale,mobile sau immobile,individual determinate sau determinate generic aflate in proprietatea bancii care la data intrarii in vigoare a hotararii de lichidare,sunt situate pe teritoriul altor state member. Drepturile se refera la:-dreptul de a vinde sau dispune de un bun si de a-I culege fructele-dreptul de preferinta la executarea bunurilor afectate unei garantii-dreptul de urmarire a bunului in mainile oricui s-ar gasi acesta-dreptul de usufruct asupra bunului

c.Efectele lichidariisunt urmatoarele:-contractele si relatiile de munca sunt guvernate de legislatia statului membru- contractile prin care se dobandeste dreptul de folosinta sau dreptul de achizitionare a unor bunuri sunt guvernate de legea statului membru pe teritoriul caruia este situate imobilul-drepturile asupra bunurilor immobile Deschiderea procedurii de lichidare in situatia in care este parte intr-un contract de vanzare-cumparare a unui bun,in calitate de comparator,nu afecteaza dreptul vanzatorului. Deschiderea procedurii de lichidare nu afecteaza drepturile creditorilor de a invoca compensarea legala,atunci cand legea aplicabila contractului permite o asemenea compensare.

Falimentul societatilor comerciale bancare

42

CAP 1.Particularitatile falimentului SCB

1.Notiuni introductive Cauzele pt care bancile falimenteaza sunt evidentiate de Comisia Bancara franceza.Riscurile de faliment sunt:-riscul de nerambursare a creditelor acordate clientilor-riscul interbancar,de nerambursare a creditelor pe care bancile si le acorda intre ele-riscul de credit acordat tarilor in curul de dezvoltare-riscul ratelor de schimb-riscul de participatie la capitalul altor societati nebancare

2.Condiţii pentru aplicarea procedurii falimentului bancar

a. Debitorul trebuie să fie o bancă legal constituită în RO.b. Debitorul să se afle în stare de insolvenţă – starea unei bănci ( instituţii de credit) care se află în una din situaţiile următoare:- incapacitate vădită de plată a datoriilor exigibile- scăderea sub 2% a indicatorului de solvabilitate a băncii ( instituţie de credit)- retragerea autorizaţiei de funcţionare a instituţii de credit BNR va putea cere deschiderea procedurii de faliment asupra unei bănci care s-a aflat fie sub supraveghere specială fie sub administrare specială şi nu a reuşit să se redreseze financiar. Supravegherea şi administrarea specială reprezintă măsuri de reorganizare a unei bănci ( anterioare deschiderii procedurii de faliment). Dar BNR poate cere deschiderea procedurii de faliment în mod direct fără să se aplice anterior măsurile de reorganizare judiciară.

CAP 2.Proceduri speciale privind supravegherea prudentiala bancilor.Supravegherea speciala si administrarea speciala a bancilor

1.Supravegherea prudentiala a bancilor În acest domeniu întâlnim dispoziţiile legale emise de legiuitor pt. supravegherea prudenţială a băncilor. Măsurile de supraveghere şi administrare specială au ca scop dispunerea unor sisteme financiare precare. Ele se impun când este iminentă declanşarea unei stări de insolvabilitate. Scopul principal este redresarea sistemului financiar al băncii a.î să se evite lichidarea sa iar banca să îşi poată relua activitatea sub controlul organelor statutare. Supravegherea şi administrarea specială sunt măsuri echivalente celor de reorganizare judiciară din dreptul comun. Aşa cum procedura reorganizării judiciare reprezintă un ansamblu de reguli care urmăresc stingerea pasivului debitorului comerciant aflat în încetare de plăţi, aflat sub controlul justiţiei, scopul supravegherii şi administrării speciale este redresarea comerciantului bancar. Principala deosebire între cele două constă în caracterul măsurilor dispuse. Cele privind redresarea S.C au caracter judiciar ( sunt dispuse de instanţă), cele dispuse în cazul SCB au caracter administrativ. Deci în cazul unei bănci procedura judiciară reglementată prin L 64/1995 este înlocuită cu o procedură administrativă conform L 58/1998. Există anumite opinii care nu sunt de acord cu aplicarea unei proceduri prealabile conform L 64/1995. Existând astfel de discuţii legiuitorul român a încercat să ne clarifice prin intrarea în vigoare a unei legi speciale privind falimentul bancar: L 278/2004.

43

SCB va parcurge 2 proceduri care au ca scop redresarea activităţii sale ca bancă aflată în dificultate:- supravegherea specială- administrarea specială

Supravegherea specială presupune desfăşurarea activităţii sub monitorizarea unei comisii a BNR ale celei măsuri sunt obligatorii pt. conducerea băncii şi pt. AGA.Administrarea specială-presupune desfăşurarea activităţii SCB sub conducerea unui administrator special desemnat de CA al BNR care preia atribuţiile CA al BNR şi care adoptă măsuri de redresare a acesteia d.p.d.v financiar pt. încadrarea în parametrii de supraveghere specială.

a.Procedura de redresare a SCB Notiunea de procedura este folisita in intelesul ei extrajudiciar,de ansamblu de acte si fapte indeplinite in cadrul activitatii desfasurate de o autoritate sau de o institutie publica.Atât supravegherea cât şi administrarea specială pot fi desemnate prin expresia:,, procedură de redresare’’.

b.Trăsăturile procedurii de redresare: Măsurile de supraveghere şi administrare specială reprezintă o procedură administrativă unitară:

a) este vorba de o procedură administrativă deoarece supravegherea specială este instituita de CA al BNR şi se desfăşoară sub controlul acesteia. BNR ca bancă centrală este o autoritate administrativă autonomă( nu este subordonată nici unei autorităţi, prezintă doar rapoarte în faţa Parlamentului român); deci este o autoritate de supraveghere prudenţială bancară împuternicită să emită reglementări(norme), să ia măsuri pt. respectarea lor şi aplică sancţiuni în caz de nerespectare.

Potrivit acestei abilităţi a BNR-ului CA ia hotărâri privind instituirea supravegherii sau administrării speciale, privind continuarea sau încetarea acestor măsuri. De aceea calificăm procedura de redresare ca fiind administrativă.

b) Împărţirea materiei din legea bancară în 2 componente- supravegherea şi administrarea- ne indică faptul că aceste măsuri constituie fie 2 etape care se succed cronologic, fie 2 procedee de redresare care pot interveni independent unul de celălalt. Astfel dacă măsurile de supraveghere specială dau rezultate nu se mai aplică administrarea specială; dacă supravegherea specială nu atinge rezultatele scontate se aplică administrarea specială, dar dacă banca are deja o situaţie financiară precară se poate trece direct la măsuri de administrare specială.

Reţinem că procedura de redresare are un caracter unitar exprimat prin măsuri speciale, consecutive sau alternative în raport de situaţia financiară a băncii căreia îi sunt destinate aceste măsuri.

2.Măsuri de supraveghere specială

Dacă o bancă încalcă legea sau reglementările prudenţiale ale BNR, încălcare constatată în urma activităţii de supraveghere sau în funcţie de raportările băncilor conform L bancare se instituie supravegherea specială. Precizăm că pe tot timpul activităţii sale banca se află sub o supraveghere prudenţială( care nu se confundă cu supravegherea specială). Toate măsurile luate de BNR au ca scop menţinerea băncii la un nivel normal al activităţii sale a.î Comisia de Supraveghere Specială din BNR urmăreşte modul în care banca stabileşte şi aplică măsurile necesare remedierii deficienţelor constatate organizării statutare ale băncii dispun suspendarea sau desfinţarea unor acte sau actvităţi bancare.

3.Masirile de administrare speciala Dispunerea masurilor de administrare speciala se facea prin hotararea consiliului de administratie al BNR atunci cand se constata ca :

44

-masurile de supraveghere speciala anu au dat rezultate intr-o perioada de pana la 120 zile-banca a incalcat in mod repetat prevederile legii-banca nu are nici un conducator sau nici un administrator

a.Administratorul special Este persoana fizica sau juridica specializata,constituita conform legii.El este numit de consiliul de administratie al BNR pt a gestiona o stare de criza financiara,bucurandu-se de prerogative si mai largi decat comisia de supraveghere speciala.El prelua atributiile consiliului de administratie al bancii.

b.Masurile ce puteau fi luate de administratorul special masuri privind organizarea si functionarea SCB:

-negocierea creantelor sau rescadentarea lor-suspendarea atragerii de depozite-inchiderea sediilor scundare neprofitabile

masuri privind activitatile frauduloase savarsite in banca:-reducerea pierderilor-incetarea ativitatilor frauduloase si a abuzurilor persoanelor aflate in relatii speciale cu banca

-introducerea de actiuni pt anularea actelor frauduloase-pastrarea in siguranta a activelor si documentelor bancii-sesizarea organelor competente daca sunt indicii cu privire la savarsirea unei infractiuni

4.Reglementarea actuala a supravegherii pridentiale a bancilora.Supravegherea speciala Supravegherea speciala este asigurata printr-o comisie instituita in acest scop,formata din maximum 7 specialisti in cadrul BNR,dintre care unul asigura indeplinirea functiei de presedinte al comisiei si unul,pe cea de vicepresedinte al acesteia.

b.Conditii pt instituirea supravegherea speciale BNR are posibilitatea de a dispune masura suprevegherii speciale in urmatoarele situatii:-incalcarea legii sau a reglementarilor emise in aplicarea acesteia-constatarea unei situatii financiare precare

Comisia de supraveghere speciala are ca atributii principale:-urmarirea modului in care consiliul de administratie si directorii institutiei de credit-suspendarea sau desfiintarea unor acte de decizie ale organelor statuate ale institutiei de credit-formularea de soclicitari privind modificarea/completarea cadrului de conducere-formularea de propuneri catre BNR pt dispunerea anumitor masuri sau pt aplicarea sanctiunilor prevazute de lege

c.Administrarea speciala Subiectele administrarii speciale-sunt institutiile de credit,persoanele juridice romane Cazurile de administrare speciala sunt urm:

-instituirea masurii de supraveghere speciala nu a dat rezulate intr-o perioada de pana la 3 luni-fondurile proprii se situeaza la un nivel care nu depaseste jumatate din nivelul minim al cerintelor de capital calculate-institutia de credit a incalcat in mod repetat dispozitiile legii-la nivelul institutiei de credit nu mai este asigurata exercitarea responsabilitatilor de administrare sau conducere

Procedura aplicarii administrarii speciale:-se publica anuntul privind instituirea administrarii speciale de catre BNR in Monitorul Oficial

45

-se desemneaza administratorul special de catre BNR prin hotararea de institutie a acestei masuri-BNR poate stabili anumite limite privind activitatea institutiei de credit in privinta

careia s-a hotarat instituirea administrarii speciale-administratorul special instiinteaza de indata compartimentele din cadrul institutiei de credit

corespondente-administratorul ia masuri pt redresarea situatiei de bancii-administratorul prezinta raportul sau catre BNR-BNR ia hotarare privind situatia bancii-publicarea anuntului de incetare a administrarii speciale-desemnarea noilor persoane care sa exercite responsabilitati de administrare

Efectele instituirii administrarii speciale:-mandatul consiliului de administratie si al directorilor inceteaza-toate operatiunile viitoare prin contul institutiei de credit se autorizeaza numai de catre administratorul special sau de catre persoanele imputernicite in mod expres de catre acesta.

Atributiile administratorului special:-consta in stabilirea conditiilor aptime pt conservarea valorii activelor institutiei de credit.-eliminarea deficientelor existente in administraea patrimoniului-incasarea creantelor si stabilirea redresarii situatiei financiare a institutiei de credit

CAP 3.Procedura falimentului bancar1.Deschiderea procedurii falimentului bancar Conditii pt aplicarea procedurii falimentului bancar:

A.Debitorul(institutia de credit) trebuie sa fie o banca legal constituita in Romania.Functionarea bancii este autorizata de catre BNR in conditiile stabilite de legislatie bancara.B.Debitorul trebuie sa se afle in stare de insolventa.Insolventa reprezinta starea institutiei de credit care se afla in una din situatiile urmatoare:

-incapacitatea vadita de plata a datoriilor exigibile-scaderea sub 2% a indicatorului de solvabilitate a institutiei de credit-retragerea autorizatiei de functionare a institutiei de credit

2.Participanţii la procedura falimentului bancar

OG 10/2004 aprobată prin L nr.278/2004 prevede care sunt subiectele procedurii falimentului bancar: instanţa judecătorească, judecătorul sindic, lichidatorul.

a.Instantele judecatoresti.Tribunalul: toate procedurile de faliment sunt de competenţa tribunalului în a cărui rază teritorială îşi află banca sediul principal. Atribuţiile tribunalului sunt exercitate de judecătorul sindic:

- emiterea hotărârii de deschidere a procedurii- judecare contestaţiei împotriva cererii de deschidere a procedurii- desemnarea lichidatorului- judecarea acţiunilor introduse de lichidatori sau de creditori- emiterea hotărârii de închidere a procedurii da faliment

46

b.Judecătorul sindic: judecător desemnat de preşedintele tribunalului dintre judecătorii sindici ( specializaţi în procedura lichidării şi a falimentului) care exercită in control de legalitate asupra desfăşurării procedurii.Judecătorul sindic are 2 categorii de atribuţii:

1. jurisdicţionale( de judecare a acţiunilor, a contestaţiilor, în general de pronunţare a hotărârilor referitoare la faliment)

2. administrative: desemnarea sau înlocuirea administratorului societăţii sau controlul activităţii acestuia.

Atribuţii:- controlul asupra administratorului special sau asupra lichidatorului- stabilirea programului şedinţei Adunării Creditorilor- avizarea planului de reorganizare( dacă este cazul)- avizarea planului de distribuire a sumelor rezultate din lichidarea patrimoniului băncii- introducerea de acţiuni pt. anularea actelor frauduloase încheiate de bancăJudecătorul sindic va solicita opinia BNR pe tot parcursul desfăşurării procedurii.

c. Lichidatorul: In cazul deschiderii procedurii de faliment,judecatorul-sindic va desemna un lichidator cu avizul BNR.Principalele atributii cu care e investit lichidatorul sunt:-deschiderea conturilor in lei si valuta cu mentiunea”cont tip institutie de credit in faliment”-inventarierea bunurilor debitorului si luarea masurilor pentru conservarea lor-examinarea activitatii institutiei de credit in raport cu situatia de fapt-angajarea personalului in vederea lichidarii-efectuarea de operatiuni in interesul procedurii falimentului-mentinnerea,rezilierea sau denuntarea unor contracte incheiate de debitor

Lichidatorul este asadar investit cu puteri de gestiune si control asupra bancii debitoare,ceea ce inseamna ca el se substituie conducerii bancii al carei mandat inceteaza la deschiderea procedurii. Puterile si functiile lichidatorilor se refera in principal,la incasarea datoriilor bancii,la plata creditorilor si la plata persoanelor indreptatite. Ei detin puteri mari si actioneaza independent.Ei pota apela la instanta in legatura cu orice problema mai speciala,cum ar fi situatiile cand se afla in dubiu.

Lichidatorul se substituie conducerii băncii debitoare, deci acţionează în calitate de mandatar al acesteia. Lichidatorii reprezintă banca în instanţă, deţinând puteri largi şi acţionând independent.

Lichidatorii pot fi revocaţi de instanţă sau da Adunarea Creditorilor sau pot demisiona ( dacă sunt PF).

3.Desfăşurarea procedurii

a.Cererea pt. deschiderea procedurii Sesizarea tribunalului se face printr-o cerere introdusă de către banca debitoare, creditoare sau BNR. Cererea băncii debitoare va fi însoţită de situaţia financiară anuală de listă a bunurilor băncii, de lista creditorilor si de contul de profit şi pierdere pa anul anterior. Cererea creditorilor va fi însoţită de titlu executor care atestă existenţa unei creanţe certe, lichide şi exigibile şi de alte dovezi care să ateste faptul că banca debitoare se află în încetare de plăţi de peste 7 zile. Cererea BNR va fi însoţită de hotărârea de retragere a autorizaţiei de funcţionare. Primind cerea, tribunalul fixează termenul de judecată şi notifică cererea părţilor interesate.

b.Efectele deschiderii procedurii de faliment :- ridicarea dreptului băncii de a îşi administra bunurile- suspendarea tuturor acţiunilor judiciare sa extrajudiciare

47

- interzicerea administratorului de a desfăşura activităţi bancare Aceste efecte sunt comune tuturor SC fiind prevăzute în L nr.64/1995 privind reorganizarea judiciară şi falimentul SC. Pt. SCB apar şi elemente specifice cum ar fi: dispoziţia BNR de a se închide conturile băncii debitoare şi de a se deschide contul tip instituţie de credit în faliment.

c.Derularea operaţiunii de lichidare

a) lichidatorul organizează negocierea cumpărării de active ale bănciib) vânzarea bunurilor bănciic) se pot aplica alternative juridice speciale: cesiunile de creanţă( dacă alte modalităţi de lichidare nu au

dat rezultate)

4.Închiderea procedurii de faliment

Procedura se va închide prin pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti, după aprobarea raportului final al lichidatorilor, distribuirea fondurilor şi depunerea fondurilor nereclamate la o bancă sa o instituţie de credit. Hotărârea de închidere se comunică tuturor creditorilor băncii, BNR-ului, şi se publică în 2 ziare circulaţie naţională. Pe parcursul procedurii, judecătorul sindic poate dispune închiderea procedurii dacă banca nu are active sau dacă aceste sunt insuficiente.

a.Raspunderea organelor de conducere si a cenzorilor Tribunalul poate diepune ca o parte din pasivul bancii ajunse in stare de faliment sa fie suportat de catre mambrii organelor de conducere sau ai organelor de control.Determinarea raspunderii juridice a persoanelor mentionate este consecinta raporturilor juridice dintre acestea,pe de o parte si banca debitoare pe de alta parte. Raspunederea individula a fiecaruia dintre conducatori se va limita la valoarea prejudiciului cauzat prin fapra proprie au prin contributia la fapta comuna.

Faptele care atrag raspunderea in cazul falimentului bancar:-au fost folosite bunurile institutiei in folosul propriu-au dispus continurea unei activitati care ducea la incetarea de plati-au tinut o contabilitate fictiva sau neconforma cu legea-au folosit mijloace ruinatoare pt a procura institutiei de credit fonduri in scopul intarzierii incetarii platii

Curs 10

48

Noţiuni despre evaziunea fiscală

Reglementarea legală actuală: Legea nr. 241/2005, care a abrogat expres Legea nr.87/1994. Actuala lege se numeşte „Legea pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale”.

Specialiştii în economie (I. Văcarel) consideră evaziunea fiscală ca fiind sustragerea de la impunere a unei părţi mai mari/mai mici din materia impozabilă.

În funcţie de modul în care este săvârşită evaziunea fiscală cunoaşte 2 forme de manifestare:- la adăpostul legii (evaziune legală)- cu încălcarea legii (evaziune ilicită, frauduloasă)Noţiunea de evaz. legală trebuie nuanţată pentru că există autori care îşi exprimă opinii contrare

acestei noţiuni. Aşa- numita evaz. fiscală legală este posibilă pentru că legislaţia din diferite ţări permite scoaterea de sub incidenţa impozitelor a unor venituri ce nu ar trebui să scape de la impozitare.

Evaz. fiscală legală este posibilă pentru că, deşi intenţia legiuitorului nu a fost de a permite sustragerea de la impunere a materiei impozabile legea susceptibilă de interpretare permite acest lucru.

Spre deosebire de evaz. fiscală legală ce constă într-o menţinere prudentă a sustragerii în limitele legale, fraude fiscală se săvârşeşte prin încălcarea flagrantă a legi, profitându- se de modul în care se face impunerea.

Prin evaziunea fiscală ilicită se înţelege acţiunea contribuabilului ce încalcă dispoziţia legală, cu scopul de a se sustrage de la plata impozitelor, taxelor şi contribuţiilor datorate statului.

Evaziunea este frauduloasă când contribuabilul recurge la disimularea obiectului impozabil, la subevaluarea cuantumului materiei impozabile sau la folosirea altor căi de sustragere de la plata impozitului datorat(se mai numeşte frauda fiscală).

Distincţia între evaz. fiscală legală şi cea fiscală frauduloasă prezintă interes sub 2 aspecte:o numai pentru evaz fiscală frauduloasă se aplică sancţiunile legale, evaz. legală

nefiind susceptibilă de sancţiunio studiul fenomenului evaz. fiscale legale prezintă importanţă pentru perfecţionarea

legislaţiei; dacă evaz. fiscală legală este consecinţa imperfecţiunii legii, cunoaşterea fenomenului va permite puterii executive şi celei legislative să adopte măsurile necesare pentru stoparea fenomenului.

Fosta lege a evaz. fiscale, definea fenomenul- sustragerea de la plata contribuţiilor, actuala lege limitându- se doar la declararea scopului pentru care a fost adoptată:

- instituirea de măsuri pentru prevenirea şi combaterea infracţiunilor de evaz. fiscală şi a unor infracţiuni în legătură cu acestea.

Această lege defineşte…………….de operaţiune fictivă, adică disimularea realităţii prin crearea aparenţei existenţei unei operaţii ce în fapt nu a existat.Cauzele fenom. evazionist

psihologia contribuabilului de a nu plăti niciodată decât ceea ce nu poate să nu plătească (un min. pentru omul, a înşela fiscul este o probă de abilitate şi un act de necinste în viziunea legislaţiei americane)

excesul de taxe şi impozite impuse de stat loveşte contribuabilul în interesele sale cele mai sensibile- interesele băneşti. Când sarcinile fiscale apasă prea greu asupra materiei impozabile, aceasta are tendinţa de a evada spre a fi salvată.

fenomenul este încurajat de facilităţile fiscale pe care puterea politică le acordă unor contribuabili, facilităţi ce nu au de a face cu politica fiscală. Rom. are o lungă tradiţie de a acorda facilităţi fiscale clientelei politice.

fenomenul evazionist îşi are originea şi în imperfecţiunile sistemului legislativ, în creşterea ratei inflaţiei şi a fenomenului de sărăcie a populaţiei. De ex., în Rom. anilor ’90, abia după 4 ani de la intrarea în vigoare a legii Soc. Com.)31/1990) a fost adoptată legea evaz. fiscale.

49

fenom. scapă aprobiului public pentru că cetăţeanul nu este atins în mod direct de neplata unor impozite, după cum nici încasarea impozitelor nu-i aduce nici un beneficiu direct (legea depersonalizează veniturile statului)

fenom. evaz. fiscale nu poate fi eradicat, ci doar limitat. Uneori contribuabilii manifestă înţelegerea faţă de fenomenul evaz. fiscale, iar la nivel naţional povara fiscalităţii determină combaterea fenomenului cu dificultate (nu doar în Rom)

fraudele de proporţii au devenit de multe ori parte a datoriei publice, transformându- se astfel în obligaţie fiscală pentru contribuabilii corecţi.

În anumite opinii, este posibil ca pe termen lung, de pe urma evaz. fiscale să aibă de câştigat economia în ansamblul ei, dacă eficienţa cu care este utilizată sursa de provenienţă din evaziune este mai mare decât cea pe care o obţine Guvernul pentru acele fonduri. De ex. Japonia duce o politică fiscală ce încurajează într- o anumită măsură evaz. fiscală în scopul încurajării formării capitalurilor.

Mijloace pentru combaterea evaz. fiscale: educaţia fiscală modificarea modalităţilor de impunere un sistem fiscal ponderat urmărirea fraudelor în scopul îndeplinirii obligaţiilor fiscale şi a asigurării respectării legiiprimele 3 mijloace nu privesc aplicarea legii fiscale, ci ţin de morala publică şi de atribuţiile legiuitorului. Mijloacele de care dispun organele fiscale sunt cele care privesc supravegherea contribuabililor şi sancţiunile ce pot fi aplicate.Forme de manifestare a evaz. fiscale

În cazul aşa numitei evaz. fiscale legale, aceasta are loc ori de câte ori materia impozabilă este sustrasă total sau parţial de la impunere:

Metode:- asocieri fictive cu ocazia constituirii unor soc. com. în scopul repartizării profitului între mai mulţi

asociaţi, deşi aceştia nu au avut nici o contribuţie la constituirea capitalului soc. sau la activitatea soc.- împărţirea veniturilor totale în mod egal între toţi membrii unei familii în scopul impozitării separate

- optarea pentru sistemul de amortizare accelerată pentru mijloacele fixe, care conduce la diminuarea profitului impozabil

- constituirea de fonduri de rezerve peste nevoile societăţii- acordarea de donaţii excesive prin sponsorizări, protocol, reclamă şi publicitate- plasarea economiilor în zone excluse de la plata impozitelor/ dobânzi

- exploatarea facilităţilor fiscale acordate de stat la înfiinţarea unor soc. comEvaz fiscală ilicită(frauda fiscală) se poate manifesta astfel:

- întocmirea de declaraţii de venituri false- vânzări nedeclarate fără întocmirea documentelor- întocmirea de documente de plăţi fictive (ex. plata unei soc com a unei persoane

pentru efectuarea de consultanţă)- înlocuirea şi ţinerea de registre contabile nereale- folosirea repetată a aceloraşi facturi pentru deducerea unor cheltuieli- falsificarea bilanţului- înlocuirea unor declaraţii vamale false la importul/ exportul de mărfuri…..

Sancţiunea evaz fiscale în dreptul românInfracţiuni:

o fapta contribuabilului ce nu reface documentele de evidenţă contabilă distruse, în termen înscris în documentele de control: emendă de la 50.000.000 la 300.000.000

o refuzul nejustificat al unei persoane de a prezenta organelor competente documentele legale şi bunuri din patrimoniu: sancţiune- închisoare: 6 luni- 3 ani

o împiedicarea organelor competente de a intra în sedii pentru diferite verificări: sancţ închisoare de la 6 luni la 3 ani şi amendă

50

o reţinerea şi nevărsarea cu intenţie a sumelor reprezentând impozite/ contribuţii cu reţinere la sursă: închisoare1- 3 ani

o punerea în circulaţie a timbrelor, banderolelor sau formularelor tipizate sau a celor falsificate: închisoare 2- 7 ani şi interzicerea unor drepturi

Constituie cauze de nepedepsire şi de reducere a pedepsei următoarele:- acoperirea integrală a prejudiciului în cursul urmăririi penale sau al

judecăţii (pedeapsa se reduce la jumătate)- dacă prejudiciul cuzat şi recuperat este de până la 50.000 euro se aplică o

sancţiune administrativă ce se înscrie în cazierul judiciarAceste cauze de reducere/ nepedepsire nu sunt aplicabile făptuitorilor care au mai săvârşit o infracţiune într- un interval de 5 ani de la săvârşirea faptei pentru care a beneficiat de reducere.Persoanele ce au fost condamnate pentru infracţiuni prevăzute de L.241/2005 nu pot fi fondatori, administratori, reprezentanţi legali sau directori ai soc com, iar dacă au fost alese sunt decăzute din drepturi.CAZIERUL FISCAL este mijlocul de evidenţă şi urmărire a disciplinei financiare a contribuabililor în scopul prevenirii evaz fiscale, precum şi al perfecţionării administrării impozitelor şi taxelor datorate bugetului de stat.În cazierul fiscal se ţine evidenţa persoanelor fizice şi juridice, a asociaţilor, acţionarilor, reprezentanţilor legali ai persoanelor juridice ce au săvârşit fapte sancţionate de legile financiare, vamale şi privind disciplina financiară.Cazierul fiscal se organizează de Ministerul Finanţelor Publice la nivel central şi la nivel local. La minister funcţionează cazierul fiscal naţional, în care se ţine evidenţa contribuabililor de pe tot teritoriul Rom. iar la nivelul Direcţiei Generale ale Finanţelor Publice judeţene şi a Municipiului Bucureşti funcţionează cazierul fiscal local ce ţine evidenţa contribuabililor cu domiciliul, sediul în zona teritorială a acestora.Separat, la nivelul Direcţiei Generale de Administrare a marilor contribuabili funcţionează cazierul fiscal în care este ţinută evidenţa contribuabililor mari cu sediul în Municipiul Buc şi în jud Ilfov.În cazierul fiscal se înscriu sancţiunile aplicate contribuabililor pentru săvârşirea faptelor sancţionate de lege.Din cazierul fiscal se pot scoate:

o faptele ce nu mai sunt sancţionate de legeo dacă a intervenit reabilitarea de drept sau judecătoreascăo dacă nu au mai săvârşit fapte de aceeaşi natură în termen de 5 anio dacă a intervenit decesul, respectiv radierea contribuabilului din evidenţe

Prezentarea certificatului de cazier fiscal este obligatorie în anumite situaţii.Eliberarea certificatului de cazier fiscal se face în termen de 10 zile de la solicitare, contra unei taxe, valabilitatea sa fiind de 15 zile de la data emiterii.

Contribuabilii pot cere rectificarea datelor înscrise, dacă acestea nu corespund situaţiei reale sau înregistrarea s-a făcut cu nerespectarea prevederilor legale. capitalului.

CURS 11

Procedura fiscală

Impozitele, taxele, amenzile, penalităţile……care alimentează fondurile publice se colectează ca venituri, într- o succesiune de acte juridice şi operaţiuni, numite procedura fiscale.

51

Drepturile şi obligaţiile părţilor din aceste raporturi sunt reglementate prin Codul de procedură fiscală intrat în vigoare la 1 ian 2004.

În dreptul financiar, ca şi în dreptul fiscal, obligaţia se analizează ca un raport juridic la care participă creditorul şi debitorul, respectiv ca un raport în care creditorul are un drept de creanţă, iar debitorul are o prestaţie colectivă de îndeplinit numită datorie.

Deci, raportul de drept fiscal cuprinde drepturile şi obligaţiile ce revin părţilor, pentru stabilirea, exercitarea şi stingerea şi stingerea drepturilor şi obligaţiilor din acest raport.

Particularitatea acestui raport constă în faptul că creditorul stabileşte unilateral obligaţia de a plăti sume de bani la termenul stabilit în contul bugetului public.

SUMA DE PLATĂ poartă denumirea de OBLIGAŢIE BUGETARĂÎn legislaţia actuală denumirile sunt:

obligaţii fiscale creanţe fiscale mai puţin creanţe/ obligaţii bugetare

Izvorul obligaţiilor fiscale îl constituie Legea/ actul normativ cu valoare de lege/ hotărârea consiliului local, care reglementează diferitele categorii de venituri.Obiectul obligaţiei fiscale constă într-o sumă de bani, reprezentând plata unui impozit, taxă, contribuţie, amendă, penalitate…..Obligaţia fiscală este constatată în formă scrisă prin titlul de creanţă fiscală. Creanţele fiscale sunt drepturi patrimoniale care rezultă din raporturile dreptului fiscal.Creditorul obligaţiei fiscale este statul/ unităţile administrativ- teritoriale, iar beneficiar este întreaga societate.Colectarea creanţelor fiscale se face în temeiul unui titlu, care este fie un titlu de creanţă fiscală, fie un titlu executor.Titlul de creanţă fiscală este modalitatea d individualizare a obligaţiei, respectiv actul juridic prin care se stabileşte şi se individualizează creanţa fiscală, întocmit de organele competente sau de persoanele îndreptăţite.Titlul de creanţă poate fi:

declaraţia fiscală documentul de impunere, întocmit/ confirmat de organul fiscal actul de control (în cazul unui control) actul prin care s- au anulat timbre fiscale ordonanţa procurorului/ hot judecătorească (cheltuieli judiciare/ amenzi) procesul verbal de constatare a contravenţiei şi aplicare a sancţiunii (amenzile

contravenţionale) alte documente

Titlul de creanţă fiscală este un act juridic unilateral, ce conferă statului un drept de creanţă, având ca obiect suma înscrisă în titlu, acesta având un caracter executoriu.Se întocmeşte în formă scrisă, unele având caracter explicit (proces verbal, declaraţia vamală), altele având un caracter implicit, în sensul că obligaţiile fiscale sunt individualizate prin acte juridice care au alt scop şi alt conţinut (ex:docum de plată a salariilor, docum de plată a dividendelor, drepturile de autor, inventator…..)Codul de procedură fiscală foloseşte pentru titlurile de creanţă şi denumirea de ACT ADMINISTRATIV FISCAL, adică actul emis de organul fiscal competent pt aplicarea legislaţiei privind stabilirea, modificarea sau stingerea drepturilor şi obligaţiilor fiscale.Actul administrativ fiscal se emite în formă scrisă şi va conţine în mod obligatoriu, elementele prevăzute de lege: denumire, dată……inclusiv ştampila organului emitent. Lipsa unui element poate atrage anularea actului administrativ fiscal.Actul adm fiscal (titlul de creanţă) produce efecte din momentul în care este comunicat contribuabilului sau la o dată anterioară menţionată în cuprinsul actului.

52

Lipsa unuia dintre elementele actului adm fiscal atrage nulitatea acestuia, care se poate constata la cerere sau din oficiu. Organul fiscal poate îndrepta erorile din cuprinsul actului adm fiscal, din oficiu sau la cererea contribuabilului. De asemenea, în condiţiile legii actul poate fi modificat/ desfiinţat.Stabilirea impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi altor sume datorate bugetului. Mijloace de probăSumele datorate bugetului se stabilesc prin:

declaraţie fiscală decizie emisă de organul fiscal( în cazurile prevăzute de lege)Declaraţia fiscală se depune de către persoanele obligate potrivit Codului fiscal, la termenele stabilite, prin completarea unui formular pus la dispoziţie gratuit de organul fiscal.Nedepunerea declaraţiei dă dreptul organului fiscal să procedeze la stabilirea din oficiu a obligaţiei fiscale, prin estimarea bazei de impunere.

Decizia de impunere se emite de organul fiscal şi cuprinde categoriile de impozit, taxă….., baza de impunere şi cuantumul.Pe lângă decizia de impunere poate exista şi o decizie referitoare la obligaţiile de plată accesorii. Ambele constituie şi înştiinţări de plată.Ex de decizii de impunere şi accesorii:

deciziile privind rambursări de TVA privind restituiri de taxe, impozite referitoare la baze de impunere la obligaţii de plată accesorii

Prescripţia dreptului de a stabili obligaţiile fiscaleDreptul organului fiscal de stabilire a obligaţiilor fiscale se prescrie în termen de 5 ani (dacă legea nu prevede altfel) Termenul de prescripţie începe să curgă de la data de 1 ian a anului următor celui în care s-a născut creanţa fiscală.Dreptul de a stabili creanţe fiscale se prescrie în termen de 10 ani, în cazul în care acestea, obligaţiile rezultă din săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală.Mijloace de probă:Organul fiscal poate proceda la solicitarea informaţiilor din partea contribuabilului, solicitarea de expertize, folosirea înscrisurilor şi/ sau efectuarea de cercetări la faţa locului cu scopul de a administra aceste mijloace de probă.Sarcina probei revine contribuabilului, iar organul fiscal are obligaţia de a motiva decizia de impunere pe baza mijloacelor de probă sau a constatărilor proprii.Reguli de bază ale administrării impoz şi taxelor

organul fiscal are obligaţia să aplice unitar prevederile legislaţiei fiscale pe terit Rom organul fiscal are dreptul să aprecieze relevanţa stărilor de fapt fiscale şi să adopte soluţia

cerută de lege limba oficială în administraţia fiscală este lb. română înainte de luarea unei decizii, organul fiscal este obligat să asigure contribuabilului

posibilitatea de a- şi exprima punctul de vedere cu privire la faptele şi împrejurările relevante în luarea deciziei

contribuabilul este obligat să coopereze cu organele fiscale în vederea determinării stării de fapt fiscale

funcţionarii publici din cadrul organului fiscal sunt obligaţi să păstreze secretul fiscal cât timp se află în funcţie, dar şi după ce nu mai deţin această calitate.

Relaţiile dintre contribuabil şi organele fiscale trebuie să fie fundamentate pe bună credinţă, în scopul realizării cerinţelor legii

Interpretarea reglementărilor fiscale trebuie să respecte voinţa legiuitorului Veniturile, alte beneficii şi valori patrimoniale sunt supuse legii fiscale, indiferent dacă sunt

obţinute din activit ce îndeplinesc sau nu cerinţele altor dispoziţii legaleRaportul juridic fiscalDistingem între raportul de drept material fiscal şi raportul de drept procedural fiscal

53

1. Raportul de drept material fiscal dă naştere creanţelor(oblig fiscale). Creanţele fiscale reprezintă drepturi patrimoniale care rezultă din raporturile de drept material fiscal.

Creanţele fiscale reprezintă drepturi constând în: Dreptul la perceperea impoz, taxelor…..denumite creanţe fiscale principale Dreptul la perceperea dobânzilor şi penalităţilor de întârziere denumite creanţe

fiscale accesoriiDacă se constată că plata sumelor a fost fără temei legal, cel care a făcut plata are dreptul la restituirea sumei respective.Obligaţia fiscale ale contribuabililor se reflectă în:

Obligaţia de a declara bunurile şi veniturile impozabile Oblig de a calcula şi înregistra în evidenţele contabile şi fiscale impoz, taxele……….. Oblig de a plăti taxele, impoz, alte sume Oblig de a plăti dobânzile şi penalităţile aferente impoz, taxelor…… Oblig de a calcula, reţine şi înregistra în evidenţele contabile şi de plată impoz, contribuţiile

care se realizează prin stopaj la ursă Orice alte oblig care revin contribuabililor

Momentul naşterii oblig fiscale:Dreptul de creanţă fiscală şi oblig fiscală corelativă se nasc în momentul în care se constituie baza de impunerea care le generează.Creditorii sunt pers titulare ale dreptului de creanţă fiscală; iar debitorii sunt pers care au obligaţia corelativă de plată a acestor drepturiDacă obligaţia nu a fost îndeplinită de debitor, devin debitori următorii:

Moştenitorul care a acceptat succesiunea Cel care preia drepturile şi obligaţiile debitorului supus divizării, fuziunii sau reorganizării

judiciare Pers căreia i s-a stabilit răspunderea în conformitate cu prevederile legale privind falimentul Pers care îşi asumă obligaţia de plată a debitorului printr-un angajament de plată sau alt încheiat

în formă autentică Alte pers

Plătitorul obligaţiei fiscale este debitorul/ pers care plăteşte în numele debitorului. Dacă debitorul este declarat insolvabil există anumite categorii care răspund solidar cu acesta:

Pers fizice/ juridice care în cei 3 ani anteriori datei declarării insolvabilităţii dobândesc cu rea credinţă active de la debitorii care îşi provoacă astfel insolvabilitatea

Administratorii, asociaţii şi orice alte persoane care au provocat insolvabilitatea pers juridice debitoare cu rea credinţă

Domiciliul fiscal. Se înţelege prin domiciliul fiscal: Pt pers fizică: - adresa unde îşi au domiciliul Pt pers juridică:- sediul social sau locul unde se execută gestiunea administrativă a afacerilor Pt asocieri şi entităţi fără personalitate juridică:- adresa persoanei care reprezintă asocierea/

entitatea sau domiciliul fiscal al oricăruia dintre asociaţi2. Raportul de drept procedural fiscal cuprinde drepturile şi obligaţiile ce revin părţilor

pentru îndeplinirea modalităţilor prevăzute în vederea stabilirii, exercitării şi stingerii drepturilor şi obligaţiilor părţilor

Subiectele raportului sunt statul, unităţile administrativ teritoriale, contribuabilul şi alte persoane.Contribuabilul este orice pers fizică sau juridică sau orice entitate fără personalitate juridică ce datorează impoz, taxe, către buget.Statul este reprezentat de Ministerul Finanţelor Publice prin Agenţia Naţională de Administrare FiscalăUnităţile administrativ teritoriale sunt reprezentate de autorităţile administraţiei publice locale şi de compartimentele de specialitate ale acestora.Agenţia Naţ de Adm Fiscală(ANAF), unităţile teritoriale ale acesteia şi compartimentele de specialitate ale administraţiei publice locale se numesc ORGANE FISCALE:

54

Curatorul fiscalUn contribuabil îşi poate exercita drepturile şi obligaţiile fiscale în mod direct .El poate fi reprezentat printr- un împuternicit( pe baza unei procuri)De asemenea, dacă nu există un împuternicit, organul fiscal va solicita instanţei să numească un curator fiscal pt contribuabilul absent sau care are domiciliul fiscal necunoscut sau care din cauza bolii, infirmităţii, bătrâneţii nu- şi poate îndeplini drepturile şi obligaţiile ce îi revin conform legii.

55