Dublete sinonimice:A asupri-exploataA atata-a incitaA banui-a suspectaA se cai-a regretaA cere-a solicitaA coti-a viraA darima-a demolaA dezgropa-a dezhumaA drege-a reparaA fagadui-a promiteA folosi-a utilizaA hotara-a decideA imbunatati-a amelioraA imparti-a divizaA inainta-a avansaA inabusi-a sufocaA incepe-a debutaA inchipui-a imaginaA incolti-a germinaA ingadui-a permiteA ingropa-a inhumsA intari-a consolidaA intovarasi-a acompaniaA invinui-a acuzaA lingusi-a adultaA mari-a amplificaA muri-a decedaA nadajdui-a speraA nazui-a aspiraA oglindi-a reflectaA opri-a sistaA osandi-a condamnaA parasi-a abandonaA pedepsi-a sanctionaA plati-a achitaA povesti-a naraA rugini-a oxidaA  scoate-a extrageA scrinti-a luxaA seca-a asanaA sfarsi-a terminaA sftui-a consiliaA starui-a perseveraA stirpi-a extirpaA se strica-a se alteraA sovai-a ezita

b) verbe tranzit ive-ref lexive (denumesc acţiuni care se răsfrâng asupra subiectului însuşi. Ele conţin în structura lor formele neaccentuate ale pronumelor reflexive. În propoziţie valoarea reflexivă poate fi reliefată cu ajutorul formelor accentuate ale pronumelor reflexive: a se îmbrăca (pe sine), a se pieptăna (pe sine), a se cunoaşte (pe sine), a se lăuda (pe sine);

Locutiuni verbaleLocutiuni verbale din morfologia limbii romane

Locutiunile verbale sunt grupurile de cuvinte (in care se afla obligatoriu un verb) cu pozitie fixa, alcatuind un tot cu sens unitar, echivalente in majoritatea cazurilor cu un verb simplu:

a-i parea rau(a regreta),a da ajutor (a ajuta),a se lua la harta (a se certa),a-si aduce aminte (a-si aminti).

Lociutiunile verbale sunt alcatuite din :

a)  verb si determinari substantivale: a-si da sufletul (a muri), a-si baga mintile in cap (a se cuminti), a ajunge la sapa de lemn (a saraci), a da de veste (a instiinta);

b) verb cu determinari intre care apare si un pronume cu valoare neutra: a o lua la fuga (a fugi), a o scalda (a raspunde evaziv);

c) verb si numeral: a da pe din doua (injumatati);

d) verb si adverb sau locutiune adverbiala : a da de-a dura (a rostogoli), a se da huta (a se legana).

Verbul care intra in componenta locutiunii verbale are rolul gramatical de a preciza modul, timpul, numarul si persoana actiunii, iar celalalt cuvant (substantiv, numeral, adverb) da, de obicei, sensul locutiunii.

Cand, in analiza gramaticala, se intalnesc locutiuni verbale, trebuie stiut ca functia sintactica a acestora este de predicat verbal si ca analiza morfologica nu i se aplica decat verbului.

Verbele care intra in structura locutiunilor verbale (a da, a face, a lua, a duce, a aduce, a baga etc) sunt instrumente lexicale sau auxiliare lexicale. Exista locutiuni care sunt echivalente cu un verb insotit de o complinire: a baga de seama (a observa, a fi atent); a baga in seama (a acorda atentie).

Asemenea verbelor (cu care sunt echivalente din punct de vedere semantic), locutiunile verbale pot avea complemente directe, indirecte sau circumstantiale si pot fi complinite chiar prin propozitii intregi:

Adu-ti aminte ce ai spus.Baga de seama ce vorbesti.

Concludent este faptul ca intre elementele componente ale locutiunilor verbale pot fi intercalate alte parti de vorbire:

Ii lua pe toti la rost.Isi bate foarte rau joc de elSta adeseori de vorba cu prietenul sau.

A lua ţeapă (a se păcăli), a-şi lua câmpii (a pleca), a se da de ceasul morţii (a se strădui).

A da : a da ortul popiiA lua: a lua peste piciora o lua la sanatoasaa-si lua zborulA sta: a sta pe ganduria sta ca pe aceA-si face aparitia(a aparea)a face cale intoarsa(a se intoarce)a se face ghem(a se ghemui)a face bucati(a bucati)a face gratii(a gratia)A pune in vederea trage pe sfoaraa-si da seama:a-si da sufletul (a muri), a-si baga mintile in cap (a se cuminti), a ajunge la sapa de lemn (a saraci), a da de veste (a instiinta); a-i parea rau(a regreta),a da ajutor (a ajuta),a se lua la harta (a se certa),a-si aduce aminte (a-si aminti