Examen - Drept Financiar

8/9/2019 Examen - Drept Financiar

1/35

Test 1

1.1.Definiti dreptul financiar(cel putin 3 notiuni).

Dreptul financiar poate fi definit- totalitatea actelor norm. care reglem. relaiile de constituire,repartizare i utilizare a fondurilor bneti ale statului i ale instituiilor publice, destinatesatisfacerii sarcinilor social-economice ale societii.Dreptul financiar-totalitatea normelor de drept care reglementeaza raporturile sociale ce apar la

constituirea,utilizarea fondurilor banesti a statului,destinate satisfacerii sarcinilor si necesittilorsocial-economice a societatii.Drept financiar-reprezinta ramura de drept alcatuita din norme de drept in vederea reglementariirelatiilor financiare,utilizarii fondurilor banesti,destinate interesului public..

1.2.Clasificati izvoarele dreptului financiar:

Izvoarele dreptului financiar sunt alctuite din totalitatea actelor normative care reglementeazraporturile juridice financiare. n raport de gradul de generalitate sau specificitate, se distingurmtoarele izvoare:

A. IZVA!" C#$%" A&" D!"'T$&$I I%A%CIA!

Astfel, n ierar!ia izvoarelor, comune distingem ca prim izvor de drept financiar - "onstituia.

#egea fundamental a rii prevede dispoziii referitoare la elaborarea, aprobarea i e$ecutareabugetului public naional i a contului de inc!eiere a e$erciiului bugetar, de asemenea prinnormele constituionale sunt stabilite competentele statului cu privire la gestiunea banului public,sarcini referitoare la controlul e$ecuiei bugetare, politica valutar, politica fiscal etc."a izvoare comune se mai disting, legile ordinare ale parlamentului, decretele prezideniale i!otr%rii ale guvernului.

.IZVA!" *'"CIIC" A&" D!"'T$&$I I%A%CIA!

Izvoarele specifice sunt actele normative care cuprind dispoziii referitoare la relaiile financiare."a izvoare specifice ale dreptului financiar citm:&."odul 'iscal al () *.#egea () cu privire la bani +.#egea () cu privire la anca

ationala a )oldovei .#egea () privind sistemul bugetar si procesul bugetar/.0otarirea 1uvernului () privind aprobarea normelor pentru efectuarea operatiunilor de casain economia nationala a () s.a.2upa scop:-acte de intocmire a bugetului de stat-acte de imprumut public,de formare si intrebuintare a fondurilor banesti3-acte de control financiar2upa efectele produse:-acte financiare-acte juridice,manifestari de vointa.-operatiuni financiare-nu prodic efecte juridice dar stau la baza emiterii actelor juridicefinanciare,ele sunt acte de calcul a veniturilor,c!eltuielilor savirsite de functionari de specialitate

financiar-contabila.2upa aparitie4organul care le-a emis5:-#egi-sunt emise de 6arlament cu aplicabilitate asupra statului,al unitatilor administrativ-teritoriale si instintutiilor publice.-Acorduri internationale-izvoare de drept cu conditia ca () sa fie parte la acest accord si acesteasa fie ratificate de 6arlament.-0otaririle 1uvernului-se emit pentru organizarea e$ecutarii legilor.-Actele normative ale )'-acte normative prin care se instituie norme juridice care dezolta sidetaliaza cuprinsul dispozitiilor generale din legile de specialitate financiara.

1.3.Ar+u,entati locul si rolul dreptului financiar in siste,ul dreptului:

7 opinie unanima este aceea conform careia dreptul financiar face parte din dreptulpublic.(eferitor la domeniul public putem afirma ca normele juridice financiare asigura


2/35

constituirea de fonduri in vederea finantarii si administrarii nevoilor de interes general, ca sidestinatia si modul de realizare a finantarii. In cazul domeniului privat, normele juridice care

privesc finantele publice isi indreapta atentia si eforturile in vederea: -delimitarii si colectariiresurselor publice de la contribuabili3 -incurajarii prin intermediul unor facilitati fiscale a unoractivitati economice3 -stoparii unor activitati comerciale in functie de interesul public3 -sustineriiunor comercianti pentru progres si dezvoltare3 2reptul financiar prezinta o importanta sporita si

un puternic rol activ, avand in vedere ca prin normele juridice ce contribuie la formarea sa poatesprijini si stimula anumite sectoare productive din economie.

In ceea ce priveste locul ocupat de catre dreptul financiar in cadrul sistemului de drept si tinandcont si de e$istenta celor doua mari diviziuni ale dreptului, putem afirma ca ramura dreptuluifinanciar face parte din dreptul public deoarece reglementeaza prin propriile norme interese cucarater general, public. In cadrul dreptului public, dreptul financiar se regaseste in legatura cudreptul constitutional, ramura de mare importanta care s-a consacrat prin intermediul"onstitutiei. (eglementarile constitutionale contureaza o serie de directii generale de actiunecatre bugetul de stat, procedura bugetara, impozite si ta$e. 7 alta relatie o reprezinta relatia cudreptul administrativ, intrucat aceasta ramura de drept cuprinde dispozitii privitoare la organele

puterii e$eciutive, organele financiare de stat ce fac parte din administratia de stat si constituieadminstratia finantelor publice. 8inand cont de faptul ca e$ista o serie de masuri coercitive indomeniul dreptului financiar ce privesc constatarea si sanctionarea infractiunilor, putem afirmaca acesta poseda relatii cu drept penal. Legatura cu dreptul muncii rezida in formarea siutilizarea fondurilor bugetului de stat, pentru asigurarile sociale de stat si alte resurse financiare.7 alta stransa legatura se remarca intre dreptul financiar, dreptul civil si drept comercial, avandin vedere ca cele trei ramuri inglobeaza norme juridice ce reglementeaza intr-o maniera prioritararaporturi patrimoniale ce au ca obiect anumite drepturi precum si obligatii ce pot fi cuantificate,determinate si concretizate prin intermediul monedei.


3/35

2.1.Definiti notiunea de -u+et(inclusiv conf le+islatiei !#):

ugetul reprezint un procedeu economic-financiar, cu caracter evalutiv, programatic icomparativ, compus din dou pri, respectiv din partea de venituri i partea de c!eltuieli, care sentocmete pentru o perioad determinat, n legtur cu resursele financiare ale oricrei

persoane fizice sau juridice.

#egea privind sist. ugetar i proces bugetar prevede c bugetul st cuprinde sursele de venituri i destina ie c!eltuielilor pentru un an bugetar. "onform legislatiei prin buget se intelege undocument4o lege votata de 6arlament5 in care sunt inscrise c!eltuielile statuuli si veniturilenecesare pentru acoperirea acestora.ugetul de stat este elaborat annual de catre 1uvern siaprobat ulterior de 6arlament.

2.2.Ar+u,entati i,portanta principiilor si ordinea repartizarii veniturilor si celtuielilor

-u+etare:

(epartizarea veniturilor si c!eltuielilor in sistemul bugetar este subordonata unor reguli de

conduita in vederea solutionarii unor probleme principale:-se acorda statului si administratiei de stat acel volum de resurse financiare care sa asigureindeplinirea de cater aceste organe a functiilor puse in sarcina lor3-sa asigure asa c!eltuili bugetare care sa corespunda sferelor de activitate a acestor organe.6rocesul de repartizare a veniturilor si c!eltuielilor se bazeaza pe urmatoarele principii:&.Principiul reglementarii uniforme4centralizate5-se e$prima in stabilirea prin acte normative a

bazelor commune care determina sistemul de venituri si c!eltuieli de diferit nivel,ordinea deaprobare a normativelor de defalcari sau modalitatea de utilizare a mijloacelor bugetareimprumutate9.Principiul echilibrarii maximal posibile a bugetului-se infaptuieste in conditiile deficitului

bugetar cronic printr-un sstem de masuri special elaborate care duc la inlaturarea sau lamicsorarea acestui fenomen.*.Principiul subordonarii administrative,insemnatatii obiective si masurilor finantate-din bugetse finanteaza actiunile care se atribuie la competenta fiecarui organ de stat.+.Principiul teritorialitatiitrecerii in fond a veniturilor-foarte important la constituirea bugetelorlocale.5.Principiul autonomiei autoritatilor publice locale la repartizarea unor venituri4 i aprob

propriul buget i l c!eltuie conform necesit ilor unit ii5.

2.3."valuati natura /uridica a -u+etului de stat a !#:

;ub aspectul naturii juridice a bugetului de stat in literature de specialitate s-au formulat o seriede teorii:&.Bugetul este un act administrativepentru ca atit veniturile cit si c!eltuielile bugetare suntevaluari realizate de agentii administativi.2.Bugetul este un act legislative-este o decizie care emana de la puterea legislativa.3.Bugetul este un act administrativ+legislative-bugetul este o lege in partea creatoare dedispozitii generale si este un act administrative in partea creatoare de dispozitii individuale.+.Bugetul este un plan financiar-imbraca forma unui act normativ.5.Are natura juridica de lege-se considera ca bugetul este adoptat printr-o lege care poartadenumirea de #ege bugetara anuala


4/35

*u-iectul 3:Celtuielile pu-lice

3.1.Definiti celtuielile pu-lice:

6rin c!eltuiele publice statul acopera necesitatile publice de bunuri si servicii considerateprioritare in fiecare perioada. "!eltuielile publice e$prima relatii economico - sociale in formabaneasca care se manifesta intre stat, pe de o parte, si persoane fizice si juridice, pe de alta parte,

cu ocazia repartizarii si utilizarii resurselor financiare ale statului, in scopul indeplinirii functiiloracestuia. "ontinutul economic al c!eltuielilor publice se afla in stransa legatura cu destinatia lor,unele c!eltuieli publice e$primand un consum definitiv de produs intern brut, iar altele oavansare de produs intern brut."!eltuielile publice inseamna numai acele c!eltuieli care se acopera de la bugetul administratieicentrale de stat, din bugetele locale sau din bugetul asigurarilor sociale de stat.

3.2.Clasificati celtuielile pu-lice:

"lasificaia c!eltuielilor publice se face pe mai multe criterii:

1.lasifica!ia administrativ"< pe criteriul instituiilor prin intermediul crora se efectueaz

c!eltuieli publice 4ministere, instituii publice autonome, uniti administrativ teritoriale etc.5.

2.lasifica!ia economic"< pe dou criterii: al scopului n care sunt efectuate plile 4c!eltuielipublice curente sau de funcionare i c!eltuieli publice de capital sau de investiii53 al e$isteneisau nu a unei contraprestaii 4c!eltuieli publice ale serviciilor publice, numite i administrative ic!eltuieli publice de transfer5.

*.lasifica!ia func!ional"< pe criteriul sectoarelor de activitate ctre care sunt repartizateresursele financiare publice 4a5 n domeniul social: nvm%nt, sanitare, ocrotire social etc.3 b5n domeniul cercetrii3 c5 n domeniul economic 4investiii, acordarea de subvenii i faciliti3 d5n domeniul aprrii i siguranei naionale3 e5 n domeniul administrativ public central i local3f5 n ceea ce privete dob%nzile aferente datoriei publice5.

#.lasifica!ia financiar"< pe criteriul momentului efecturii i a efectului avut de acestea4c!eltuielile publice definitive caracterizate prin faptul c se finalizeaz cu pli la scadeneferme, certific%nd lic!idarea total a angajrii statului pentru efectuarea c!eltuielilor prevzute n

buget3 c!eltuieli publice temporare: majoritatea sunt operaiuni de trezorerie urmate de pli cuscadene certe3 c!eltuieli publice virtuale: pe care statul le va realiza n anumite condiii doar5.

5.$i pe criteriul formei de manifestare4cu= fr contraprestaie3 definitive= provizorii3 speciale=globale5

3.3.or,ulati structura celtuielilor pu-lice confor, -u+etului pentru anul 200:

ivelul si structura c!eltuielilor publice sint stabilite in functie de nevoile publice care urmeazaconform prioritatilor acestora,si ierar!izarii lor pe anumite criterii,sa fie realizat in perioadaconsiderate4anul financiar,anul bugetar5."!eltuielile publice reflecta cererea de resurse,dar volumul veniturilor posibile de realizatreflecta oferta de resurse.Introducerea c!eltuielilor publice in buget presupune diferite etape:-Identificarea nevoilor3

-;tabilirea importantei nevoilor si ierar!izarea lor3->rgenta rezolvarii acestor c!eltuieli3-?ficacitatea c!eltuielilor3 -?forturi si efecte.


5/35


6/35

1.3."valuati rolul %# in circulatia ,onetara:

7biectivul principal al ncii aionale este de a realiza i a menine stabilitatea monedeinaionale. anca aional conlucreaz cu 1uvernul n realizarea obiectivelor sale i, conformlegii, ntreprinde aciunile necesare pentru a realiza o astfel de conlucrare. anca aionaladuce periodic la cunotina publicului rezultatele analizei macroeconomice, evoluiei pieeifinanciare i informaia statistic, inclusiv cea privind masa monetar, acordarea creditelor,

balana de pli i situaia pieei valutare.

n scopul ndeplinirii atribuiilor sale anca aional are dreptul s emit !otr%ri, regulamente,instruciuni i ordonane. Actele normative ale ncii aionale, care snt obligatorii pentruinstituiile financiare i alte persoane juridice i fizice, se public n )onitorul 7ficial al(epublicii )oldova i intr n vigoare fie la data publicrii lor, fie la o alt dat prevzut nte$tul actului respectiv, cu condiia informrii publiculuiIn &&, conform legislatiei a fost format un sistem bancar de doua niveluri, in care ..).indeplineste functia de banca centrala, dar nu este angajata in activitatea bancara comerciala.Apoi 6arlamentul a adoptat doua legi cu privire la ..). si institutiile financiare. Aceste legi

includ elemente indreptate spre intarirea rolului ..). in elaborarea si implimentarea politiciimonetare si valutare si spre o activitate sigura si durabila a sistemului financiar...). este responsabila pentru autorizarea, supraveg!erea si reglementarea activitatiiinstitutiilor financiare.Atribuiile de baz ale ..). sunt:

-stabilirea i promovarea politicii monetare i valutare n stat3

-emisiunea monedei naionale3

-autorizarea, supraveg!erea i reglementarea activitii instituiilor financiare3

-gestionarea rezervelor valutare ale statului3


7/35

*u-iectul 2:u+etul asi+urarii sociale de stat

2.1.Indentificati continutul -u+etului asi+urarilor sociale de stat:

B-$$ este planul financiar annual care reflecta constituirea,repartizarea si utilizarea fondurilorbanesti necesare ocrotirii pensionarilor,salariatilor si a membrilor de familie.A;; este o componenta a bugetului public national.

"ontinutul sau trebuie privit sub 9 aspecte:1.La venituri cuprinde*-contributia pentru asigurarile sociale de stat platite de catre agentii economici si institutii3-contributia salariatilor si ale celorlalti asigurati3-contributiile pentru asigurari sociale datorate de unitatile particulare bazate pe libera initiativa3-dobinzi pentru disponibilitatile din conturi3-contributiile differentiate ale salariatilor si pensionarilor care merg la tratament balnear sauodi!na.1.La cheltuieli cuprinde:-pensiile4pentru munca depusa si limita de virsta,invaliditate5.-indemnizatiile si ajutoarele de asigurari sociale4ajutor de deces,de ingrijirea copilului bolnav saucu !andicap53-trimiter la tratament balnear si odi!na3-c!eltuieli cu plata ta$elor postale ocazionate de traansimiterea pensiilor3

2.2.*electati particularitatile eecutarii A**:

?$ecutarea A;; consta in realizarea contributiei si a celorlalte venituri,in corelatie practicenecesara cu plata pensiilor,indemnizatiilor si ajutoarelor banesti acordate din acest buget.6articularitatile ce individualizeaza e$ecutarea A;; privesc in special:

&.@eniturile9."!eltuielile @eniturile bugetului asigurarilor sociale de stat provin din contributii de asigurari

sociale4 9*angaj=Bsal5, din transferul da la bug. de st. i din alte venituri 4din dobinzi, dinmajorari pentru plata cu intirziere a contributiilor5"!eltuielile bugetului asigurarilor sociale de stat acopera contravaloarea prestatiilor deasigurari sociale din sistemul public, cheltuielile aferente organi(arii si functionarii

sistemului public,finantarii unor investitii proprii, alte cheltuieli preva(ute de lege. 2in veniturile bugetului asigurarilor sociale de stat se preleva anual pina la *C pentruconstituirea unui fond de rezerva. 'ondul de rezerva cumulat nu poate depasi DC din nivelul c!eltuielilor prevazute pentru

anul bugetar respectiv. 'ondul de rezerva se utilizeaza pentru acoperirea prestatiilor de asigurari sociale in situatiitemeinic motivate sau a altor c!eltuieli ale sistemului public, aprobate prin legea

bugetului asigurarilor sociale de stat.

2.3.or,ulati adoptarea A**:

Acest buget se intocmeste distinct de bugetul de stat,cuprinde relatiile financiare deconstituire,repartizare si utilizare a fondurilor benesti necesare asistentei si protectieisociale.?laborarea A;; ets asigurata de )' publice in conformitate cu prevederile #egii prvind

finantele publice locale.A;; este e$aminat de comisisa parlamentara de specialitate,celelalte comisii ale 6arlamentuluisi 2irectia juridical a organului legislative care prezinta 6lenului 6arlamentului un raport si aviz


8/35

la data stabilita de acesta."oncomitent,proiectul legii A;; este e$aminat de "urtea de "onturicare prezinta 6arlamentului un aviz la data stabilita de acesta.In baza avizelor "omisiilor permanente si avizului 2irectiei juridice,"omisia de specialitateintocmeste raportul si lista de recomandari asupra legii A;; si le prezinta 6arlamentului.?$aminarea proiectului legii A;; in 6arlament se efectueaza in * lecturi.In fiecare lectura6arlamentul e$amineaza proiectul legii A;; si nota e$plicative.#egea bugetului poate fi

adoptata si in 9 lecturi daca toate c!estiunile sunt e$aminate intr-o singura lectura.#a prima lectura se e$amineaza:-directiile principale ale politicii bugetare ale asigurarii sociale de stat3-conceptiile de baza a proiectului3A doua lectura:-veniturile estimate sub forma de calcul si structura lor3-c!eltuielile estimate:structura si destinatia lor3-deficitul sau e$cedentul bugetului.A treia lectura:6arlamentul la prezentarea "omisiei de specialitate:-e$amineaza alocatiile detaliate care vor fi effectuate3-stabileste alocatiile care vor fi finantate in mod prioritar3

-e$amineaza alte detalieri din proiectul legii.6ina la decembrie a fiecarui an 6arlamentul adopta legea A;; care va fi promulagat de6resedintele statului,apoi va fi publicata si va intra in vigoare la & ianuarie a urmatorului an.2aca#egea A;; nua fost adoptat cu cel putin * zile inainte de e$pirarea e$ercitiului bugetar,seaplica #egea A;; al anului precedent.


9/35

Test

*u-iectul 1:inantele pu-lice

1.1.Definiti notiunea de finante pu-lice

In opinia unor autori, finantele reprezinta relatiile aparute in procesul de asigurare si repartizare a

fondurilor necesare statului e$primate valoric sub forma de bani. Aceste relatii se concretizeaza

in transferuri banesti de la agentii economici, institutii si persoane fizice la bugetul de stat, de la

bugetul de stat catre agentii economici, intre institutii si c!iar in interiorul unor structuri

economice, cu prilejul formarii sau utilizarii diferitelor fonduri.&

7 alta definitie a finantelor publice o propune 2. 2. ;aguna sub urmatoarea forma: totalitatea

relatiilor sociale de natura economica ce apar in procesul reali(arii si reparti(arii in forma

baneasca, a resurselor necesare statului pentru indeplinirea functiilor si sarcinilor sale/.9

8ot in sensul definirii finantelor publice, profesorul I. "ondor afirma ca:

sunt caracteri(ate ca relatii referitoare la formarea si intrebuintarea fondurilor banesti ce se

acumulea(a in bugetele publice si se utili(ea(a in mod nerambursabil pentru satisfacerea

nevoilor generale ale societatii/.*

1.2.*ta-iliti si co,parati trasaturile caracteristice ale conceptelor finantelor pu-lice:

"onceptiile specialistilor care abordeaza problema finantelor publice sunt urmatoarele:1.&inatele publice [email protected].&inantele publice moderne4primele decenii ale sec.EE-anii &FD3.&inantele publice postmoderne4&FD-prezent5.6rimul concept classic al finantelor publice era strins legat de perioada in care statul isi desfasuraactivitatea dupa principiul laisser faire,laisser passer.In acea perioada finantele publice serveaudoar pentru constituirea fondurilor banesti ale statului si aveau un c!aracter neutru.In cel de-al doilea concept spre deosebire de primul,statul urmeaza sa joace un rol mai active inviata economica a societatii in veedrea influentarii proceselor economice spre un curs maifavorabil.In comparative cu cele doua concepte,in cel de-al treile se contureaza armonizarea intereselor si

interventia statului in sectorul privat,insa interventia statului se pronunta doar pentru a stabilicadrul juridic al acestei concurente de piata,in baza functionarii mecanismelor preturilor siimpiedicarii abuzurilor din partea monopolurilor.

1.3."sti,ati activitatile financiare ale statului la etapa actuala:

#a etapa actuala activitatea financiara a statului se bazeaza pe domeniul privat.statul constituindun sstem financiar comple$ de acte,operatiuni si institutii publice de natura financiara sau cuatributii financiare de control privind formarea si intrebuintarea fondurilor banesti ale

&

9

*


10/35

statului,unitatilor administrative teritoriale si ale altor entitati de interes public.'acind referire laetapa actuala () depaseste o perioada indelungata de tranzitie unde activitatea financiara isi arerolul superior pentru ameliorarea situatiei.In asemenea conditii statul trebuie sa cunoascate!nicile de utilizare a disponibilitatilor banesti din partea contribuabililor pentru ma$imizarea

profitului si rentabilitatea.7 activitate financiara bine dezvoltata nu inseamna altceva decit intreprinderi sanatoase,business

orientat spre o dezvoltare continua,implimentarea noilor te!nologii,toate acestea pentrumentinerea unui ec!ilibru sistemului financiar. ;istemul financiar al () la etapa actuala esteformat din urmatoarele elemente ) $istemul bugetar - este un sistem unitar de bugete si fonduri,care constituie bugetul public national si include: bugetul de stat-constituie totalitateaveniturilor si destinatiei c!eltuielilor pentru un an bugetar3 Bugetulasigurarilor sociale de stat- care cuprinde veniturile si c!eltuielile si rezultatele financiare ale sistemului public3 bugetelelocale- bugetele autoritatilor administrativeteritoriale3 fondurile asigurarilor obligatorii deasistenta medicala- aceste fonduri se e$amineaza si se aproba de 6arlament (), o data cu

bugetul de stat, acestefonduri se constituie din primele de asigurare obligatorii de asistentamedicala, alteincasari prevazute de legislatie3 fondurile speciale (extra bugetare)- in acestefonduri se colecteaza venituri cu destinatie speciala pentru realizare


11/35

*u-iectul 2:Creditul

2.1.Definiti notiunea de credit si ele,entele lui

reditul reprezinta suma de bani pe care o banca o acorda unei persoane fizice sau juridice pe oanumita perioada de timp, pna la o anumita data numita scadenta si pentru care primeste o

dob%nda.reditul reprez cedarea unei sume de bami efectuata la un moment dat din partea unui sub econaltuia cu oblig ca cel din urma va restitui la o anumita data suma primita plus o sum de bani carese numeste intere sau dobinda.

lementele creditului*1.$ubiecteleraportului de credit In calitate de creditori se afrima intreprinderile, care manevreazaimportante disponibilitati monetare. In calitate de debitori alaturi de intreprinderi si populatie seafirma si statul, ca unul din principalii debitori.9. transmiterea- valori, bani, puterea de cumparare pe care cred il transmite deb.*.0ermenul de gratie-perioada intre momentul angajarii creditului si inceperea rambursarii lui

4elem fac-v5+.atele partiale-cele care se ramburseaza esalonat la anumite termene conform intelegeriistipulate in contractul de credit..arantarea credituluiga'ul5-ets format din anumite bunuri care se constituie la dispozitiacreditorului sau a unui tert pentru asigurarea indeplinirii de catre debitor a unor obligatiuni de ovaloare in general mai redusa.B.4obinda-o suma de bani platita de debitor creditorului sau pentru imprumutul acordat pe untermen determinat.F. $cadenta-momentul stabilit pentru intoarcerea bunului/. penalit" i 4fac-v5

2.2.Clasificati creditul:

'ormele principale sub care se prezinta creditul in economia de piata sunt:&.reditul commercial-reprezinta creditul pe care sil acorda egentii economici la vinzarea marfiisub forma aminarii platii.9.reditul bancar-se acorda agen econ sau pers fiz sub forma baneasca de catre instit fin

bancare. 4in punct de vedere al calitatii debitorului si creditorului,se face distinctia intre*&.reditul privat-in care participantii la raportul de credit sunt subiect de dr privat39.reditul public-in cadrul caruia debitorul este reprezentat de stat,iar populatia si agentiieconmici apar in calitate de creditori.

n functie de scopul acordarii creditelor*&."redite de productie,care pot fi:-credite de consumpt consumul curent ale pers fiz- de productiedestinat pt investitii in sectorul de productie4upa natura garantiilor,se intilnesc urmatoarele forme de credite*1.redite reale-sunt cele pentru care garantia se prezinta sub forma de:-garantie imobiliara concretizata intr-un contract de ipoteca asupra terenului sau cladirilor3-garabtie mobiliara,care consat in valori mobiliare32.redite personale-au la baza garantii morale,care se pot prezenta astfel:

4upa intinderea drepturilor creditorului*&.redite denuntabile-care s emanifesta atunci cind creditorul isi rezerva dreptul ca

oricind,inainte de scadenta,sa ceara rambursarea acestui credit,cu sau fara avizarea debitorului.9.redite nedenuntabile-cind creditorul are dreptul de a cere rambursarea numai la o scadentadinainte stabilita.


12/35

*."redite legate-caz in care creditorul conditioneaza acordara creditului de folosirea sa inanumite scopuri convenite de debitor.

4upa termenul de rambursare*1.redite pe termen scurt)de la 1 luna)pina la 12 luni.2.redite pe termen mediu)a caror rata de rambursare este de la 1 an la 5 ani.3.redite pe termen lung)a caror rata de rambursare depaseste 5 ani.

+."redite overnig!t-o banca ce se afla pe un continent ce este z ice crediteaza o alta banca de peun alt continent4;>A-?uropa5.

2.3."valuati do,eniul de utilizare a ,i/loacelor din i,pru,uturile eterne:

2omeniul de utilizare a mijloacelor din imprumuturile e$terne:&.;ustinerea balantei de plati39.'inantarea prectelor de investitii pentru dezvoltarea domeniilor prioritare ale economiei3*.Acoperirea deficitului bugetar3+.'inantarea c!eltuielilor legate de lic!idarea consecintelor calamitatilor naturale si altor situatii

e$traordinare3.'inantarea c!eltuielilor rezonabile legate de contractul datorat de stat3B.Importul de materie prima3F.7norarea obligatiilor asumate prin acordarea garantiilor de stat pentru imprumuturi3/.;erviciul de refinantare datoriei contractate anterior.


13/35

*u-iectul 3:Veniturile pu-lice

3.1.Definiti notiunea i,pozitului si taei:

mpo(itul reprez o contributie baneasca obligatorie i cu titlu nerambursabil datorata conformlegii buget de st de catre pers fiz si jur pt veniturile pe care le obtin sau bunuri pe care le poseda.0axareprez suma datorata de pers fiz sau jur pt anumite acte sau servicii indeplinite sau prestatela cererea si in folosul acestor pers de catre org de st, instit pub.

3.2.Clasificati i,pozitele:

?$ist i se folosesc numeroase impozite. 1ruparea lor n clase dup trsturi comune constituieo necesitate deopotriv teoretic i utilitar.a)2up forma n care se percep, impozitele se clasific) impo(ite 6n natur":4 impo(ite 6n bani*

b)2up obiectul impunerii, impozitele se grupeaza in : ) impo(ite pe avere* care afecteaz bunurile de natur mobiliar sau imobiliar alecontribuabililor 4impozitul pe cldiri, pe terenuri,

) impo(ite pe venit* care vizeaz veniturile persoanelor fizice sau pe cele ale societilor

comerciale 4impozitul pe profit5.) impo(ite pe consum4c!eltuieli5: care vizeaz c!eltuielile de consum 4accizele, tva5.c)n funcie de scopul urmrit e$ist:) impo(ite financiare 4cu caracter fiscal5: care se instituie n vederea realizrii de veniturinecesare acoperirii c!eltuielilor publice.) impo(ite de ordine: introduse cu intenia limitrii unor aciuni sau pentru atingerea unui el cenu are caracter fiscal.d)n raport cu frecvena realizrii lor, impozitele pot fi:) permanente: adic se instituie i se ncaseaz periodic, prezint o anumit regularitate 4suntanuale, trimestriale, lunare, c!enzinale, decadale, etc5, cuprinz%nd impozitele obinuit practicate.) extraordinare: se introduc i se percep o singur dat 4de pild, impozitul pe averea i c%tigulde rzboi5.e)2up instituia care le administreaz, impozitele se pot clasifica n:) impo(ite de stat*care n statele de tip federal sunt ale federaiei, ale statelor, provinciilor sauregiunilor acesteia, iar n statele de tip unitar aparin administraiei centrale de stat. "ele mainumeroase i importante impozite sunt incluse n aceast categorie.) impo(ite locale*care sunt comunale i ale organului teritorial administrativ. ;unt considerateimpozite de interes local.g)2up incidena asupra pltitorilor, impozitele pot fi:) impo(ite directe4convenionale5: se percep drect de la contribuabili, ele fiind stabilite nominal,n funcie de mrimea veniturilor i=sau a veniturilor acestora.

#a r%ndul lor, impozitele directe pot fi grupate n: impo(ite reale4obiective5: se caracterizeaz prin aceea c se stabilesc asupra obiectivelorimpozabile, fr a ine seam de situaia personal a subiectului impozitului.

impo(ite personale 4subiective5: sunt aezate asupra veniturilor sau averilorcontribuabililor i in seama de situaia personal a acestora.

-impo(ite indirecte 4neconvenionale5: impozite care se percep cu ocazia v%nzrilor de bunuri,prestrilor de servicii sau e$ecutrii de lucrri.


14/35

3.3.*electati ,odalitatile de stin+ere a o-li+atiei -u+etare:

$tingerea obliga!iilor fiscale prin plat"*;tingerea obligaiilor fiscale are loc, de regul, prin aceast modalitate, contribuabiliie$ecut%ndu-i de bunvoie obligaia impus n mod unilateral de ctre stat. 6lata sumelorcuvenite bugetului de stat se poate realiza, n funcie de caracteristicile veniturilor bugetare,

potrivit prevederilor legale care le instituie, n una din urmtoarele modaliti: prin plat direct,

prin reinere la surs, prin aplicare i anulare de timbre fiscale mobile.ompensarea *Aceasta modalitate de stingere a obligatiei bugetare intervine in situatia in care un contribuabila

platit bugetului general consolidat o suma nedatorata sau a platit mai mult decat datora. ;umeleastfel platite se vor compensa cu alte obligatii fiscale ale contribuabilului, restante sau viitoare."ompensarea este alternativa cu restituirea acestor sume."ompensarea se face de organul fiscal competent la cererea debitorului sau inainte de restituireaori rambursarea sumelor cuvenite acestuia.7rganul fiscal poate efectua compensaredin oficiu ori de cate ori constata e$istenta unor creantereciproce.$tingerea obligatiei fiscale prin anulare*

;tingerea obligatiei fiscale prin anulare se efectueaza prin acte cu caracter general sau individual,adoptate conform legislatiei.

2ata a stingerii obligatiei fiscale prin anulare este considerata data indicata n actul de anularesau data ntrarii n vigoare a actului legislativ privind anularea obligatiei fiscale.nscrierile nconturile personale privind stingerea obligatiilor fiscale prin anulare se efectueaza n temeiuldocumentelor fiscale interne, elaborate de Inspectoratul 'iscal 6rincipal de ;tat, precum si tinndcont de lamuririle date organelor fiscale privind particularitatile e$ecutarii pentru fiecare actlegislativ privind anularea obligatiei fiscale.

$tingerea obligatiei fiscale prin prescriptie *

;tingerea obligatiei fiscale prin prescriptie se efectueaza n urma survenirii termenelor deprescriptie pentru determinarea obligatiei fiscale sau stingerea ei prin e$ecutare silita.2ata astingerii obligatiei fiscale prin prescriptie este considerata prima zi dupa data n care a e$pirattermenul de prescriptie.nscrierile n conturile personale privind stingerea obligatiilor fiscale prin

prescriptie se efectueaza n temeiul documentelor fiscale interne, elaborate de Inspectoratul'iscal 6rincipal de ;tat, n scopul reflectarii n sistemul de evidenta al ;erviciului 'iscal de ;tat adeciziei scrise a conducerii organului fiscal sau organului "entrului pentru "ombaterea "rimelor?conomice si "oruptiei, n functie de faptul care organ administreaza obligatia fiscalarespectiva.n cazul serviciului de colectare a impozitelor si ta$elor locale, stingerea obligatiei

fiscale prin prescriptie se efectueaza n baza deciziei adoptate de catre consiliul local.$tingerea obligatiei fiscale prin scadere

2ata stingerii obligatiei fiscale prin scadere este considerata data deciziei emise de organul cuatributii de administrare fiscala, care administreaza obligatia respectiva.nscrierile n conturile

personale privind stingerea obligatiilor fiscale prin scadere se efectueaza n temeiuldocumentelor de uz intern, elaborate de Inspectoratul 'iscal 6rincipal de ;tat, n scopulreflectarii n sistemul de evidenta al ;erviciului 'iscal de ;tat a deciziei conducerii organuluifiscal sau organului "entrului pentru "ombaterea "rimelor ?conomice si "oruptiei, n functie defaptul care organ administreaza obligatia fiscala respectiva.n cazul serviciului de colectare a

impozitelor si ta$elor locale, stingerea obligatiei fiscale prin scadere se efectueaza n bazadeciziei adoptate de catre consiliul local.
http://www.euroavocatura.ro/dictionar/3715/Contribuabilhttp://www.euroavocatura.ro/dictionar/395/Compensarehttp://www.euroavocatura.ro/dictionar/3715/Contribuabilhttp://www.euroavocatura.ro/dictionar/395/Compensare


15/35

Test

*u-iectul 1:inantele pu-lice

1.1.Identificati trasaturile caracteristice ale finantelor pu-lice:

8rsturile finanelor publice:

;unt relaii cu caracter economic, ntruc%t ele apar n procesul formrii, repartizrii iutilizrii produsului social.

Apar n form bneasc, deoarece n cadrul produciei de mrfuri i al aciunii legii

valorii, produsul de producie, reproducie i de circulaie a mrfurilor, repartiiaprodusului social, relaiile de sc!imb, retribuirea muncii, precum i relaiile dintre ageniieconomici sau dintre acetia i persoanele fizice, se e$prim prin intermediul banilor, ncadrul unor relaii bneti. oiunea de finane publice sau relaii financiare nu poate ficonfundat cu cea de bani sau relaii bneti. anii reprezint o marf, iar finanele suntrelaii de constituire, repartizare i utilizare a mijloacelor bneti.

;unt relaii fr ec!ivalent, adic nu presupun n mod necesar o contraprestaie directdin partea subiectului beneficiar al mijloacelor bneti.

)ijloacele bneti repartizate i utilizate de subiectele beneficiare nu se ramburseaz.

1.2.Ar+u,entati deose-irile dintre finantele pu-lice si finantele private:

oiunile de finane publice i private sunt adecvate situaiei din rile cu economie de pia, ncare cea mai mare parte a mijloacelor de producie se afl n proprietate privat, fapt care face

posibil realizarea unei delimitri nete ntre sectorul public i cel privat. 'inanele publice suntasociate ntotdeauna cu statul, unitile administrativ-teritoriale, c!eltuielile, mprumuturile idatoria acestora. 'inanele private sunt asociate ntotdeauna cu activitile financiare alentreprinderilor economice, ale bncilor i societilor de asigurri private, n legatur curesursele i necesitile acestora, mprumuturile primite sau acordate, creanele de ncasat iobligaiile de plat, asigurrile i reasigurrile de bunuri, persoane i rspundere civil.

ntre finanele publice i cele private e$ist o serie de deosebiri dup cum urmeaz:

(esursele necesare statului pentru realizarea funciilor i sarcinilor acestuia se procur pecalea impozitelor i ta$elor, prin msuri de constr%ngere n principal, n timp ce resurselentreprinderilor private i ale persoanelor fizice se procur de pe pia, pe bazecontractuale.

;tatul poate lua orice masur n legatur cu moneda naional, n timp ce ntreprinderileprivate nu pot dec%t s o foloseasc.

'inanele publice sunt folosite n principal n scopul satisfacerii nevoilor generale alesocietii, n timp ce finanele private sunt folosite n slujba realizrii de profit de ctrentreprinztorii particulari.

1estiunea finanelor publice este supus dreptului public, iar gestiunea financiar antreprinderilor private urmeaz regulile dreptului civil i comercial.


16/35

1.3."sti,ati functiile finantelor pu-lice:

'inanele publice sunt necesare, n mod subiectiv i obiectiv, deoarece contribuie la realizareasarcinilor i funciilor statului, care nu ar putea fi nfptuite fr p%rg!iile financiare. )ijloacele

prin care finanele publice, ca relaii financiare i ndeplinesc acest rol, sunt funciile acestora:

funcia de repartiie funcia de control

'uncia de repartiie se manifest n procesul repartiiei produsului social 4produsului intern brut5i cuprinde dou faze:

constituirea fondurilor 4resurselor5 bnesti3 redistribuirea 4utilizarea5 acestora.

n prima faz are loc formarea fondurilor publice de resurse bneti, aciune la care participsocieti comerciale, regii autonome, instituii publice, alte persoane juridice i persoanele fizice,indiferent dac sunt rezidente sau nerezidente. 'ondurile publice de resurse se constituie n maimulte forme concrete cum sunt: impozite , ta$e, contribuii petru asigurri sociale, amenzi ,

majorri i penalizri de nt%rziere ,rambursri ale mprumuturilor de stat acordate ,dob%nziaferente i ajutoare primite (esursele din care se constituie fondurile publice provin din toateramurile economice i din toate sectoarele sociale: public, privat, cooperatist, mi$t. n proporiecov%ritoare, resursele bneti ale finanelor publice sunt mobilizate cu titlu definitiv i frcontraprestaie. A doua faz a funciei de repartiie o reprezint distribuirea fondurilor publice pe

beneficiari < persoane juridice i fizice. 2istribuirea este dat n competena autoritilor publicei se face n raport cu resursele financiare disponibile i cererea de resurse financiare.2istribuirea fondurilor publice nseamn stabilirea c!eltuielilor publice pe destinaii: nvm%nt,sntate, cultur, asigurri sociale i protecie social, gospodrire comunal i locuine, aprarenaional, ordine public, administraie public, aciuni economice, datorie public. n cadrulfiecrei destinaii, resursele se defalc pe beneficiari, obiective i aciuni. 2istribuirea sau

redistribuirea produsului intern brut 4produsul social5 are loc n dou modaliti:

n cadrul aceluiai tip de proprietate, c%nd are loc un transfer de resurse bneti ntre stati unitile sale n ambele sensuri

cu sc!imbarea titlului de proprietate c%nd transferul are loc ntre stat pe de o parte iagenii economici cu capital privat sau mi$t i populaie pe de alta parte, i invers.

(edistribuirea se poate realizea i pe plan e$tern, prin contractarea de mprumuturi e$terne,acordarea de mprumuturi e$terne, ac!itarea cotizaiilor i contribuiilor ctre organismeinternaionale de ctre stat sau alte instituii publice, primirea sau acordarea de ajutoare e$ternede ctre stat, etc. 'uncia de control a finanelor publice se justific deoarece fondurile publice

aparin ntregii societi. ;fera de manifestare a funciei de control este mai larga dec%t cea afunciei de repartiie, deoarece vizeaz, pe l%ng constituirea i repartizarea fondurilor financiare

publice, i modul de utilizare a resurselor. 'uncia de control a finanelor publice nu se limiteaz


17/35

la modul de constiturire a fondurilor publice i la repartizarea acestora pe beneficiari, ciurmrete i legalitatea, necesitatea, oportunitatea i eficiena cu care instituiile publice i ageniieconomici cu capital de stat utilizeaz n concret resursele bneti de care dispun.

n consecin, controlul se efectueaz nu numai activitilor specifice funciei de repartiie, ci else e$ercit i asupra produciei realizate n sectorul de stat, a sc!imbului i consumului ce are loc

n acest sector.

*u-iectul 2:'ricedura -u+etara 2.1.Definiti notiunea le+ala si doctrinara a procedurii

-u+etare: "onform #egii privind sistemul bugetar si procesul bugetar :G 6rocesul bugetarreprezint etape consecutive de elaborare, aprobare, e$ecutare i raportare a e$ecutrii

bugetului.G 6rocedura bugetara este activutatea care incepe cu elaborarea bugetului si se terminacu aprobarea darii de seama despre e$ecutarea lui pentru anul bugetar respectiv.

"onform doctrinei,prin procedura bugetara se intelege un ansamblu de acte si operatiuni cuc!aracter te!nic si normative infaptuite de organe specializate ale statului in scopul elaborarii,adoptarii,e$ecutarii si inc!eierii bugetului public national.

2.2.*ta-iliti i,portanta darii de sea,a cu privire la eecutarea -u+etara:

6rocedura e$ecutiei bugetare annuale cuprinde actele si operatiunile de realizare a veniturilor siefectuare a c!eltuielilor prevazute de legea bugetara anuala.6rocedura e$ecutiei bugetare este compusa din mai multe etape:1.eparti(area lunara a veniturilor si cheltuielilor:responsabilitatea generala pentru e$ecutarea

bugetului de stat revine 1uvernului. n termen de &D zile dup adoptarea legii bugetare anuale,)inisterul 'inanelor:a5 solicit de la autoritile publice centrale planurile de finanare ale acestora, precum i aleinstituiilor subordonate3

b5 ntocmete repartizri lunare ale veniturilor prevzute de legea bugetar anual i de alte actelegislative.n termen de + de zile dup publicarea legii bugetare anuale, )inisterul 'inanelor aprobrepartizarea lunar a veniturilor i c!eltuielilor bugetului de stat conform "lasificaiei bugetare.)inisterul 'inanelor poate aproba alocaii pentru fiecare program guvernamental.(epartizarea lunar se semneaz de ministrul finanelor sau de o persoan autorizat din)inisterul 'inanelor, care aprob cererea de c!eltuieli pentru un scop specific.

ici o autoritate public nu poate efectua c!eltuieli fr autorizaia semnat de ministrulfinanelor sau de persoana autorizat din )inisterul 'inanelor.2.xecutia partii de venituri a bugetului*realizarea veniturilor anuale ale bugetului de stat suntsupuse cerintelor de legalitate.

n buget se percep impozitele, ta$ele i alte ncasri numai dac au fost stabilite prin lege.#a colectarea veniturilor sunt necesrae o serie de cate si operatiuni:&.Identificarea veniturilor si bunurilor impozabile si ta$abile si stabilirea obligatiunilor fata de

bugetul de stat39.Incasarea veniturilor bugetare realizate in urma platii de catre subiectele platitoare a sumelordatorate bugetului de stat3*.>rmarirea colectarii veniturilor bugetare care cuprinde o serie de masuri initiate de oprganelefinanciare si bancare in vederea asigurarii integrale si la termenele prevazute a tuturor veniturilor

bugetare.3.xecutarea de casa a bugetului*operatiunile e$ecutiei de casa a bugetului de stat specifice si

principale sunt:incasarea veniturilor bugetare,pastrarea fondurilor banesti realizate pina la

scadenta c!eltuielilor bugetare si eliberarea fondurilor banesti necesare efectuarii acestorc!eltuieli conform normelor privind e$ecutia platii de c!eltuieli a bugetului de stat.


18/35

?$ecutarea de casa a bugetului de stat se efectueaz de )inisterul 'inanelor prin 8rezoreria de;tat prin mijloace bneti.)inisterul 'inanelor poate angaja bncile, care activeaz pe teritoriul(epublicii )oldova, n calitate de ageni pentru efectuarea operaiunilor ce in de e$ecutarea decas a bugetului.n realizarea acestor funcii )inisterul 'inanelor este responsabil de:a5 asigurarea evidenei stricte a veniturilor n baza ncasrilor efective n ordinea colectrii3

b5 efectuarea de c!eltuieli, n caz de e$isten a autorizaiei.c5 administrarea veniturilor i c!eltuielilor prin conturi distincte bazate pe "lasificaia bugetar3d5 asigurarea serviciului datoriei de stat.#a data de *& decembrie a fiecrui an, )inisterul 'inanelor nc!ide toate conturile desc!ise ndecursul anului bugetar curent, pentru a ntocmi raportul annual#.xecutia partii de cheltuieli a bugetului*

n procesul e$ecutrii bugetului de stat, autoritile publice pot face c!eltuieli pentru diverseprograme guvernamentale, cu condiia ca aceste alocaii s corespund legii bugetare anuale i sse efectueze n baza autorizatiei.Alocaiile aprobate pentru utilizri specifice nu pot fi redistribuite ntre destinatari.Alocaiile incluse n repartizarea lunar pentru utilizri specifice nu pot fi transferate pentru alte

utilizri fr notificarea i aprobarea ministrului finanelor.8oate alocaiile se nc!id la finele anului bugetar, cu e$cepia cazurilor n care, conform actelornorma tive, soldurile snt accesibile spre utilizare n anul bugetar imediat urmtor.2ac anumite c!eltuieli snt stabilite pentru un termen ce depete un an, sumele necesare snt

prevzute n legile bugetare anuale ulterioare.?ventualele disponibiliti rmase neutilizate la finele anului bugetar pot fi realocate n anul

bugetar viitor.

2.3."valuati ela-orarea proiectului -u+etului de stat a !#: Aceasta etapa incepe in cursulanului . Astfel incit pina la finele fiecarui e$ercitiu bugetar sa se ajunga la adoptarea de catre

parlament a budgetului elaborate. ?laborarea proectului budgetului de stat ii revine )in. 'inanteastfel din punct de vedere metodologic la elaborarea proectului budgetului de stat rolul importantrevine evaluarii sau estimarii si calculul evaluarii sau estimarii si calcului veniturilor sic!eltuielilor bugetare precum si metodele utilizate in acest scop. In vederea estimarii veniturilorsi c!eltuielilor sunt utilizate urmatoarele metode:

metoda autonoma matoda majorarii metoda evaluarii directe

)etoda autonoma se i-au drept baza la intocmirea budgetului venitirilor si c!eltuelilor ultimuluibuget al carui e$ercitiu este inc!eiat si se efectueaza evaluarile formate care sunt influentate de

modificarile in legislatia financiar-fiscala.Aceasta metoda nu necesita un volum mare de lucrudar prezinta un dezavantaj care este rupt de realitate, din motivul ca functiile economice sisociale care au fost 9 ani in urma nu se mentin pe perioada elaborarii budgetului de stat.)etoda majorara se bazeaza pe rezultatele e$ecutarii bugetare de stat pentru ultimii anideterminindu-se ritmul de crestere sau dupa caz de descrestere a veniturilr si c!eltuelilor

bugetare.)etoda evaluarii directe presupune efectuarea de calcule pentru fiecare sursa de venit si pentrufiecare categorie de c!eltuieli. In ceea ce priveste propunirele de buget in (.).care suntreprezentate de autoritatile publice conform structurii si continutului determinat de catre)in.'inante cuprind :veniturile si c!eltuelile realizate in anul bugetar trecut, veniturile sic!eltuelile pentru viitor, estimate pentru cel putin 9 ani dupa anul viitor. In desfasurarea

procedural a elaborarii proectului bugetar de stat un rol deosebit ii revine )in.;erviciilor pentruelaborarea proectelor bugetare46otrivit art. &F a legii cu privire la sistemul bugetar si procesul

bugetar, actiunile de baza necesare pentru elaborarea proectului budgetului de stat se prezinta


19/35

)in. 'inantelor de catre )in. ?conomiei care prezinta prognoza indicatorilor macro-economicipentru anul bugetar viitor, prognnoza indicatorilor asigurarii sociale de stat este prezentata decatre "..A.;. precum si de )inisterul ;anatatii si a protctii sociale .Indicatorii 'ondurilorAsigurarii 7bligatorii de Asistenta )edicala, anca ationala prezinta prognoza balanta de platia creditelor, si a obligatiilor e$terne .)inisteru 'inante primeste propunerile de buget inaintate deautoritatile publice si la o data stabilita de catre )inistru le e$amineaza de comun accord cu

reprezentantii acestor autoritati cu dreptul de a decide in ultima instant revenindui )inisterului ,inainteaza toate veniturile si c!eltuelile financiare. 6roectul bugetului de stat impreuna cu notae$plicativa inainteaza si cu ane$ele inainteaza guvernului notificarile bugetare de stat pe un au.

*u-iectul 3:Veniturile pu-lice

3.1.!elatati despre particularitatile taelor co,parativ cu i,pozitele:

;pre deosebire de impozit,te$ele dau dreptul platitorului sa beneficieze de un contraserviciudirect si imediat, insa de regula nu se pune semnul egalitatii intre costul serviciului efectuat decatre stat sau institutiile sale si suma perceputa cu titlu de ta$a.Impozitele reprezinta o contributie baneasca obligator cu titlu nerambursabil, datorata,

conform legii, de catre persoanele fizice sau juridice pentru veniturile pe care le obtin sau pebunurile pe care le poseda. Impozitu este oplata cu titlu gratuit ce nu tine de efectuarea unoractiuni determinate si concrete de catre organelle imputernicite sau personaele cu funcie deraspundere a acestea pentru sau in raport cu contribuabilii care a ac!itat aceasta ta$a.8a$a reprezinta plata efectuata de persoana fizica sau juridical pentru serviciile prestate acestorade institutiile publice. 8a$a este o plata obligator cu titlu gratuit care nu este impozit .spredeosebire de impozit ta$a se creaza prin:

plata neec!evalenta subiectul platilor este prHcis determinat din momentul prestatiei serviciului ta$a reprezinta plati effectuate de personae fizice sau juridice pentru serviciile sau

lucrarile prestate in mod direct sau indirect de catre institutiile speciale de statImpozitele si ta$ele au urmatoarele functii commune: contributii la formarea fondurilor generale de dezvoltare a societatii redistribuirea unor venituri primare sau derivate reglarea unor fenomene economice sau sociale

3.2.Deter,inati ele,entele definitorii ale veniturilor -u+etare:

@eniturile bugetului de stat, reprezint acea parte a veniturilor publice cuvenit puterii centrale astatului, pentru a fi folosit apoi n scopul ndeplinirii obiectivelor i programelor puteriicentrale, pe perioada ultimului an bugetar.@eniturile bugetare au unele elemente comune ce faciliteaz determinarea, urmrirea i realizarealor cum ar fi:

&. denumirea venitului bugetar- se stabilete n raport de natura financiar economic ijuridic care o caracterizeaz, e$. impozit pe venit, pe profit, pe cldiri etc

9. debitorul sau subiectul impunerii < contribuabilii adic persoane fizice, persoane juridice*. obiectul sau materia impozabil - sau baza impozabil este suma asupra creia se aplic o

cot de impozit pt. a se stabilii valoarea impozitului ce trebuie pltit. n ara noastrbunurile impozabile sau ta$abile sunt terenurile, cldirile, mijloacele de transport.

+. unitatea de evaluare < reprezint elementul care e$prim cuantumul unitar al venitului

bugetar n raport cu baza de calcul. "uantumul unitar al venitului se stabilete printr-o cotde impunere care reprezint suma sau procentul care se aplic asupra obiectului impozabil.


20/35

n practic, cotele de impunere au fost stabilite difereniat fiind aplicat o cot fi$ sau ocot procentual. "ota procentual poate fi de trei feluri:

a. proporional < c%nd rm%ne nesc!imbatb. progresiv < crete n raport cu creterea valorii bazei de calculc. regresiv < pe msur ce baza de calcul sporete cota de impunere scade

. unitatea de impunere < este reprezentat de unitatea prin care se e$prim mrimea

obiectului impozabil. ?$: la impozit pe venit monetar leu, dolar3 la impozitul pe avere:metru ptrat, !a.B. asieta fiscal 4modul de aezare al impozitului5 < dup obiectul sau materia impozabil

const n totalitatea operaiunilor pe care organele fiscale le realizeaz n vedereaidentificrii subiecilor impozabili, stabilirii mrimii materiei impozabile i a cuantumuluiimpozitului. Asieta constat e$istena unei creane fiscale a statului cre%nd pentrucontribuabili obligaia de plat a impozitului.

)etode de aezare a impozitului:

i. direct" 7 se realizeaz pe declaraia contribuabilului 4contribuabilul este obligat sin o eviden a veniturilor i c!eltuielilor, s ntocmeasc un bilan i s nainteze

organelor fiscale declaraii din care s rezulte veniturile realizate5 i pe bazadeclaraiei unei tere persoane, mrimea obiectului impozabil se stabilete pe bazadeclaraiei scrise a unei tere persoane care fi$eaz ori cunoate mrimea obiectuluiimpozabil

ii. indirect" 7 presupune identificarea i evaluarea venitului bugetar prin raportare laaspectul e$terior al obiectului impozabil

iii. metoda a8e("rii pe ba(e forfetare 7 agentul de impunere i pltitorul stabilesc decomun acord mrimea apro$imativ a materiei impozabile dup care se va pltiimpozitul

iv. metoda administrativ"< agentul fiscal stabilete n mod unilateral mrimea materieiimpozabile pe baza datelor e$istente la sediul organului financiar.

F. perceperea venitului bugetar < ncasarea venitului bugetar const n realizarea efectiv asumei valorice de bani i se realizeaz prin:

a. plat direct < const n plata datorat pe care contribuabilul o face nmod direct n contul bugetului de stat din propria iniiativ la termenulstabilit.

b. reinere i vrsare < se aplic atunci c%nd debitorul este angajatul unoruniti i primete de la acestea venituri care sunt surse impozabile.Impozitul este calculat i automat reinut dup care este vrsat la bugetulde stat, debitorul primind de la angajator un venit net

c. aplicarea de timbre fiscale < const n aplicarea i anularea de timbre

fiscale pe acte emise care sunt supuse la o anumit ta$./. termenele de plat < sunt fi$ate prin lege, de regul au caracter imperativ i nerespectarea

lor se sancioneaz cu majorri. nlesnirea, drepturile i obligaiile debitorilor < sunt elemente pe care legea le prevede prin

care contribuabilul beneficiaz de anumite avantaje n folosul politicii fiscale a statului.nlesnirea presupune reducerea sau scutirea de impozite. 2repturile decurg din regulilegenerale ale raportului juridic financiar-fiscal, debitorii fiind subieci pasivi. 7bligaiile -contribuabilii sunt obligai s pun la dispoziia organelor fiscale toate documentele i sofere toate informaiile pentru stabilirea e$act a materiei impozabile

&D. rspunderea debitorilor < dac nu-i ndeplinesc obligaiile fiscale, contribuabilii rspundadministrativ, civil, penal n raport cu faptele comise.

&&. calificarea veniturilor bugetare < d posibilitatea stabilirii caracterului central sau local aunui venit bugetar pentru a se stabili spre ce conturi urmeaz s se ndrepte impozitul orita$a stabilit n sarcina contribuabilului.


21/35

3.3."valuati co,parti,entul venituri fiscale ale &e+ii -u+etului de stat pentru anul 200:

Test 5

*u-iectul 1:Dreptul financiar:

1.1.Indentificati o-iectul si ,etoda de re+le,entare dreptului financiar.

2reptul financiar poate fi definit ca totalitatea normelor de drept care reglementeaza relatiilesociale ce apar la constituirea , administrarea, repartizarea si utilizarea fondurilor banesti astatului destinate satisfacerii sarcinilor si necesitatilor social-economice ale statului.

7biectul de reglementare a dreptului financiar reprezinta o totalitate de relatii financiare si maiputem atribui fi$area sistemului financiar, distribuirea competentei in acest domeniu intreadministratia central si cea locala in domeniul de activitate financiara a statului. 7biectul dereglementare a dreptului financiar reprezinta o totalitate de relatii sociale ce apar in procesulconstituirii,administrarii, repartizarii si utilizarii fondurilor banesti ale statului si suntreglementate de normele dreptului financiar)etoda de reglementare a dreptului financiar este metoda imperativa sau matoda subordonarii

partilor in raportul juridic , esenta ei consta in faptul ca unul dintre subiecte impune o anumitaconduit celuilalt, adica nu are loc egalitatea subiectelor si obligativitatea subiectului de a seconforma celuilalt subiect.

1.2.*ta-iliti structura si felurile nor,ei de drept financiar.

6ornind de la notiunea de norma juridical a dreptului financiar se poate define ca o regula deconuita stabilita sau recunoscuta de stat, care cuprinde drepturile si obligatiile subiectelor

participante la raportul de drept financiar si a carui respectare este asigurata de autoritatea de stat.2upa continutul lor normele de drept financiar se clasifica in:

materiale procesuale

)ateriale sunt acelea ce stabilesc structura sistemului bugetar , forma si continutul obligatiilorfinanciare ale persoanelor fizice fata de stat adica acelea care stabilesc drepturile si obligatiilesuiectelor participante.

6rocesuale sunt cele care stabilesc forma si modul de actiune a normelor material e$: prosedurabugetara ,stabilirea modalitatii de constituirae a organilor financiare.ormele drptului financiar au c!aracter general , impersonal si privesc un numar nelimitat departicipant si se aplica repetat in timp ori de cite ori sunt intrunite conditiile vizate in ele.2upa structura logico-juridca norma dreptului financiar are urmatoarele * elemente:

ipoteza-indica imprejurarile in care se aplica dispozitiile normei de drept3 dispozitia-indica conduit subiectilor si poatefi:

-onerative, adica obligatia de a face careva actiuni-pro!ibitive, adica obligatia de a se abtine de a face careva actiuni-dispozitive

;anctiunea-sunt stabilite sanctiuni pecuniare4amenzi fiscal, diferite majorari deintirziere,suspendarea finantarii.


22/35

1.3.Analizati si ar+u,entati felurile si particularitatile asezarii sanctiunilor financiare in

nor,ele de drept financiar.

;pecificul normelor de drept financiar consta in faptul ca spre deosebire de normele altor ramuride drept reglementeaza raporturi care apar in procesul constituirii, repartizarii si utlizariifondurilor de resurse banesti ale statului necesare realizarii sarcinilor sale.Astfel se stabilesc sanctiuni specific relatiilor de drept financiar:

amenda fiscal4baneasca5 majorari de intirzieri suspendarea finantarii majorarea dobinzii vinzarea silita a garantiilor gajului


1.1.!elatati despre functiile creditului.

Importanta si rolul creditului este determinat de urmatoarele functii: &unctia distributiveconsta in redistribuirea resurselor banesti, disponibile la un moment

dat in economie si acordarea de imprumuturi in alte sectoare, svere de activitate care au

nevoe de resurse financiare.4participa la concentrarea capitalului si distribuirea lui5 &unctia de transformare a economiiei in investitiicare se realizeaza conform regulei

?Jinvestitiile, adica prin intermediul creditului sunt puse la dispozitia intreprinderiloreconomiile inactive.4se pune in circulatie banul azi5

&unctia de emisiune monetara, ca urmare a consolidarii ei de credit bazata pe incredereaintre participanti la actul economic a fost create moneda fiduciara cu o valoare fictive

bazata pe incredere, iar ulterior determinate de nevoile sc!imbului de marfuri apar si alteinstrumente si te!nici de plata.4ine$istenta materiala a banilor doar ca o valoare5

&unctia de asigurare a stabilitatii pretutilor, ea se realizeaza prin reglarea dimensiunilorcererei si ofertei, marfurilor si serviciilor creditindu-se pe deoparte consumul sip e de alta

parte stocarile.4pt ca preturile sa nu fie fluctuante permanent51.2.*ta-iliti do,eniul de utilizare a ,i/loacelor din i,pru,uturile interne.

Imprumuturile publice sunt veniturile e$trordinare la care se recurge la dezec!ilibru budgetuluiadica atunci cind veniturile ordinare sunt insuficiete pentru a face parte c!eltuielilor.Imprumuturile de stat sunt relatii contractuale prin care creditorul transforma in proprietateastatului cu conditia rambursarii acestora de catre stat la e$pirarea termenului pentru care au fostacordate. Imprumuturile publice au urmatoarele trasaturi:

>tilizarea reproductive a acestui capital, in relatie cu creditul public intotdeauna seacorda superiritate statului

(olul deosebit al statului este ca el inc!eie aceste contracte fara a asigura careva gaj In cazul creditului bancar contractual se inc!eie in baza principiului egalitatii partilor , in

cazul creditului public uneori se aplica principiul constringerii)ijloacele obtinute din imprumuturile interne si e$terne se utilizeaza pentru dezvoltareaeconomiei tarii, crearea de noi locuri de munca, imbunatatirea conditiilor sosiale si ecologice dintara. Instrumentele generatoare de datorie de stat interna sunt instrumente financiarereglementate de legislatia (.)., valorile de stat emise pentru plasarea interna a imprumuturilorde stat..1.3."la-orati planul unui i,pru,ut etern.

"reditul e$tern este creditu acordat de catre stat ,banci sau personae fizice sau juridice unor tari,banci sau persoanelor fizice sau juridice.

"reditele pot fi acordate de institutii financiare international unor state3 "redite interguvernamentale care sunt acordate de catre state altor state3 "redite acordate de catre state unor institutii bancare particulare a altor state.


23/35

>n rol important in totalitatea veniturilor unui stat alaturat resurselor financiare proprii(evine si resurselor e$terne. Astfel din punct de vedere economic creditele e$terne trebuie inmare masura sa fie destinate dezvoltarii lor economice sau sectoarelor economice care suntdotate cu resurse economice interne. 2in punct de vedere social credetele e$terne in primul rindtrebuie sa postul tranzitiei pentru o perioada in care va fi mai usor de suportat rambursarearesurselor contractante anterior.

*u-iectul 3:u+etul local

1.1. !elatati despre autono,ia finantelor pu-lice locale.

Autoritatile publice locale sunt o colectivitate umana delimitate teritorial care au autoritatepublica diferita de cele central de stat. Autonomiea financiara a acestora este absolute necesara

deoarece autonomia, nu ar fi posibila administrarea fara autoritatile financiare care ii asigurasuportul material a functionarii, comunitatile locale isi cunosc posibilitatile proprii privindresursele de provenienta publica, dar mai ales nevoile privind c!eltuielile ei trebuie acoperite

pentru producerea de servicii publice la nivel local. Autonomia finantelor publice locale este: 7 clectivitate locala are dreptul la resursele proprii adecvate de care sa poata

dispune liber in vederea e$ercitarii atributiilor sale (esursele financiare ale colectivitatii locale trebuie sa fie proportionale cu

responsabilitatile stabilite de constitutie 6rotectia colectivitatlor locale mai slabe din punct de vedere financiar "el putin o parte din resursele financiare a colictivitatii locale trebuie sa se

produca impozite, ta$e locale din proportiile stbilite de lege In scopul finantarii propriilor obiective de investitii a colectivitatilor publice locale

trebuie sa aiba acces la plata de capital.

1.2.*ta-iliti locul -u+etelor locale in cadrul .'.%.

6entrua aprecia locul bugetelor locale in sistemul bugetului de stat contemporan ne folosim depondereli pe care le au veniturle si c!eltuelile in totalul celor consolidate. 8ransformarile de labugetul de stat la bugeturile rationale, bugeturile central >8A 1agauzia, bugetul municipiului"!isinau, de la aceste bugete la bugetele locale. #a elaborarea bugetelor locale se tine cont:

In termenul stabilit de )inisterul 'inantelor directiile de finante ale autoritatilorpublice locale depun la ).'. pentru analiza, prognoza tuturor tipurilor de impozitesi ta$e ce urmeaza a fi incasate in anul urmator precum si projectile bugetelorlocale de nvelul 9

In termen cel mult *D zile de la data publicarii legii bugetului autoritatile publicelocale aduc bugetele aprobate

In termenul stabilit de ).'. directiile de finante prezinta ).'. rapoartetrimestriale si anuale privind e$ecutia bugetalor respective.

1.3.Interpretati procesul adoptarii de nivelul doi.

'inantelor unitatilor administrativ-teritoriale se administreaza in conditiile #egii privindfinantele

publice locale conform principiului autonomiei locale. 6rocesul bugetar si bugetele unitatiloradministrative-teritoriale de nivelul & si 9 sunt independente unul de altul precum si de bugetulde stat. Autoritatile publice locale dispun de baza fiscal proprie 4distinct de cea a statului5


24/35

constituite din impozite cuantumul caror este stabilit in legea cu privire la finantele publicelocale.aza fiscal a autoritatilor publice locale va fi proportional competentei lor proprie

prevazuta de "onstitutie, de prezenta lege si afinanciare necesare lte acte legislative. Autoritatilepublice locale dispun si de alte surse financiare cum ar fi : ta$e locale, venituri si bunurileunitatilor administrative teritoriale si cele prevazute din prestari servicii. @eniturile nefiscale nuse include la calcularea transferurilor cu destinatie generala. 6rocedurile de disribuire a

resursurilor financiare proprii ale autoritatilor publice locale precum si orice modificari alegislatiei referitoare la functionarea sistemului finantelor publice localevor fi coordinate in modobligatoriu cu structurile representative ale autoritatilor publice locale. ?ste interzisa oricedelegare de competentefara alocarea de surse financiare, necesare pentru a acoperi constiturearealizarii competentei respective.

Test 6

*u-iectul 1:Circulatia ,onetara

1.1.Definiti e,isiunea ,onetara

misiunea monetara-este acel drept a statelor de a bate moneda, reprezinta un atribut alsuveranitatii lor monetare, care pe plan international a fost recunoscut pentru prima data, in modoficial, in anul &9 si care consta in urmatoarele operatiuni: crearea semnelor banesti, adicatiparirea biletelor si baterea monedelor3 stocarea de catre emitent a semnelor banesti, punerea incirculatie a semnelor banesti create in acest scop, respectiv retragerea acestora.

1.2.*ta-iliti avanta/ele (dezavanta/ele) platilor fara nu,erar:

6latile fara numerar constau in faptul ca moneda c ear trebui sa faca obiectul platii,in loc sa fieinminata beneficiarului in forma de moneda manuala etse substituita printr-o dispozitie prin caredin disponibilul e$istent in contul platitorului se trece in contul beneficiarului suma convenitadrept plata.

Avanta/e:

umerarul disponibil al 6' si 6K ar reprezenta un capital in stare latenta.Acelasi capitalfiind pus la institutie bancara ar putea fi investit in activitati economice,iar detinatorulcapata un profit4dobinda5.

6rin acetse palti sunt inlaturate riscurile legate de prestarea si manipularea numerarului3 6latile cu numerar presupun o deplasare sau a platitorului sau abeneficiarului,acestea insa

nu. 6latile fara numerar pot fi revazute,verificate,controlate in baza documentelor din baza

contabilului 6rin aceste plati detinatorul are posibilitatea sa se elibereze de perocuparile de plata a

unor sume periodice,sume benesti legate cu asigurarea circulatiei numerarului.2ezavantaje:>n dezavantaj al platilor fara numerar este legat de risc,de neincredere-deblocarea sistemului desiguranta.

1.3."sti,ati platile in nu,erar facute de '7 confor, le+islatiei:

6latile in numerar sunt acelea in care se intrbuinteaza semnul monetar sau de !irtie sau de metalsi constau in compensarea drepturilor si obligatiilor de plata reciproca.2in analiza efectuarii

platilor in numerar de catre 6K si anume la circulatia platilor in numerar e$ista restictii."onform #egii cu privire la antrprenoriat si intreprinderi presupune ca fa de ntreprinderi iorganizaii, indiferent de tipul lor de proprietate i forma de organizare juridic, care efectueazdecontri n numerar n sum ce depete &DDD de lei pentru fiecare tranzacie.2e asemenea

pina la &D mii lunar la plata impozitelor si ta$elor.


25/35

In vederea combaterii evaziunii fiscale la e$fectuarea decontarilor in numerar precum siindeplinirii de catre agentii economici a prevederilor legale privind protectiaconsumatorilor,1uvernul prin 0otarirea nr.++F din 9/.D+./ a !otarit de a obligaintreprinderile,organizatiile,intitutiile,filialele acestora indiferent de forma de proprietate siorganizatorico-juridica care desfasoara activitatea de intreprinzator si presteaza servicii innumerar sa utilizeze masini de casa si control cu memorie fiscala.

;e permite comercializarea fara utilizarea masinilor de casa:-fermierilor,6' si bisericilor.2e asemenea:-activitatii posesorilor de patent de intreprinzatori3-servicii medicale3-comercializarea obiectelor de cult in lacasurile religoase3-testerea serviciilor de avocat.

*u-iectul 2:'rocedura -u+etara

2.1.!elatati despre continutul eecutiei -u+etare:

?$ecutia bugetului avind importanta practica de a garanta rolul acestiu buget in viata publicaeste indrumata si controlata cu ajutorul evidentei contabile bugetare ca parte a sistemuluicontabil unificat al economiei nationale?$ecutia bugetului public national presupune la fel ca realizarea venitului si efectuareac!eltuielilor aprobate prin legea bugetului anuala sa se faca sub controlul unor organe de statcu raspundre in activittea de stat"ontrolul e$ecutarii bugetare se efectuiaza de:& 6arlamenutl ()9 "urtea de conturi* )inisterul finantelor2upa e$pirarea e$ercitiului financiar anual se procedeaa la intocmira darii de seama contabile

2.2 or,ulati adoptarea -u+etului de stat al !#

"onform legii privind sistemul bugetar si si procesul bugetar 1uvernul prezinta parlamentuluipina la & octombrie a fiecarui an proiectul bugetului de stat6roiectul legii bugetare anuale include ane$ele si este nsoii de nota e$plicativ.Adiional la proiectul legii bugetare anuale. )inisterul 'inanelor prezint calculele veniturilor ic!eltuielilor bugetare.6roiectul legii bugetare anuale este e$aminat do "omisia ?conomie, uget i 'inane, care

prezint 6arlamentului un aviz la data stabilit de acesta. "oncomitent, proiectul legii bugetareanuale este e$aminat de "urtea de "onturi, care prezint 6arlamentului un aviz la data stabilit

de acesta.6e lng "omisia de specialitate, proiectul legii bugetare anuale se e$amineaz de toate"omisiile permanente i 2irecia juridic a 6arlamentului. #a data stabilit de 6arlament,"omisiile permanente i 2irecia juridic prezint avizele la proiectul legii bugetare anuale"omisiei ?conomie, uget i 'inane.n baza avizelor "omisiilor permanente i avizului 2ireciei juridice. "omisia ?conomie. ugeti 'inane ntocmete raportul i lista de recomandri asupra proiectului legii bugetare anuale ile prezint 6arlamentului la data stabilit de acesta.?$aminarea proiectului legii bugetare anuale n 6arlament se efectueaz n trei lecturi.n fiecare lectur 6arlamentul e$amineaz proiectul legii bugetare anuale i nota e$plicativ.#egea bugetar anual poale fi adoptat i in dou lecturi, dac toate c!estiunile din lecturile doi

i trei suni e$aminate ntr-o singur lectur.A 5 ?$aminarea in prima lectur.


26/35

n decursul primei lecturi. 6arlamentul audiaz raportul 1uvernului i coraportul "omisiei?conomie. uget i 'inane asupra proiectului legii bugetare anuale i e$amineaz:a5 direciile principale ale politicii bugetare-fiscale3b5 concepiile de baz ale proiectului.6arlamentul adopt. n prima lectur, proiectul legii bugetare anuale i l remite "omisiei?conomie. uget i 'inane pentru pregtirea de e$aminare n a doua lectur.

n caz de respingere. 6arlamentul stabilete un termen pentru mbuntire i prezentare repetata proiectului legii bugetare anuale n prima lectur. 5 ?$aminarea in a doua lectur.n decursul lecturii a doua, 6arlamentul, la prezentarea "omisiei ?conomie, uget i 'inane,e$amineaz:a5 veniturile estimate sub form de calcule i structura lor:b5c!eltuielile estimate, structurii i destinaia, lor3c5 deficitul scai e$cedentul bugetului de stal.6arlamentul adopt. n a doua lectur, proiectul legii bugetare anuale i l remite "omisiei?conomie uget i 'inane pentru pregtirea de e$aminarea ri a treia lectur..n caz de respingere. 6arlamentul stabilete un termen pentru mbuntire i prezentare repetat

a proiectului legii bugetare anuale n a doua lectur." 5 ?$aminarea in a treia lectur.n decursul lecturii a treia, 6arlamentul la prezentarea "omisiei ?conomie. uget i 'inane:a5 e$amineaz alocaiile detaliate pentru autoritile publice:

b5 stabilete alocaiile care vor fi finanate in mod prioritar3cj e$amineaz alte detalieri din legea bugetar anual.6n la decembrie a fiecrui an. 6arlamentul adopt legea bugetar anual, care va fi

promulgat de 6reedintele statului, apoi va fi publicat i va intr n vigoare la D& ianuarie aurmtorului an. 8ermenul de decembrie are un caracter de orientare i nu produce nici un efect

juridic dac a fost nclcat.

2.3 Ar+u,entati corelatia puterii le+islative si eecutive in procedura -u+etara.

2upa cum am mentionat mai sus "onform legii privind sistemul bugetar si si procesul bugetar1uvernul prezinta parlamentului pina la & octombrie a fiecarui an proiectul bugetului de stat.2aranterior acestiu lucru minister finantelor prezinta guvernului proiectul aupra caruia trebuie sa se

pronunte.6roiectul min .finantelor este elaborat pe baa informatiilor si rapoartelor preentate deautoritatilt publice6arlamentul dupa ce a primit de la guvern proiectul il preinta curtii de conturi ,care se pronuntacu un aviz catre parlament si acesta din urma purcede mai departe .Analizind aceasta etepa putem sa ne dam seam de fsptul ca legaturile intre acestea puteri alestatului sunt strinse .


27/35

*u-iectul 3:r+anele de activitate financiara a statului:

3.1.!elatati despre atri-utiile financiare ale 'resedintelui !#

6otrivit dispoziiilor art. F+ alin. 4*5 din "onstituia (epublicii )oldova, legile, adoptate de

6arlament, se trimit, spre promulgare 6reedintelui (epublicii )oldova. 6romulgarea legii esteactul final al procedurii legislative i ine e$clusiv de competena efului statului+L.?ste firesc ca eful statului s aib posibilitatea de a e$amina legea bugetar anual, adoptat de6arlamentul (epublicii )oldova, e$ercitndu-i atribuiile constituionale ce i revin n aceastcalitate, de a asigura buna funcionare a autoritilor publice."onform art. * alin.4l5 din "onstituia (epublicii )oldova .6reedintele (epublicii )oldova

promulg legileL.6romulgarea legii bugetare anuale este operaiunea final a procedurii legislative i ea permiteefului statului s investeasc legea cu formul e$ecutorie, oblignd autoritile publice despecialitate financiar i cu atribuii financiare s procedeze la e$ecutarea prevederilor legii

bugetului de stat pe anul urmtor de gestiune. "onform art. + alin.4l5 din "onstituia statuluinostru statueaz, c decretul de promulgare a legii bugetare anuale emis de 6reedintele(epublicii L)oldova snt obligatorii pentru e$ecutarea pe ntreg teritoriul statului, avnd caracternormativ. 2ecretele 6reedintelui (epublicii )oldova se promulg ntr-un termen de dous%ptmini :>neori. 6reedintele statului, printr-o scrisoare de remitere, poate cere 6arlamentuluiree$aminarea legii bugetare anuale pentru orice motive, incepind cu inacceptabilitateat unorte$te i terminind cu ndreptarea unor erori materiale. (ee$aminarea legii bugetare anuale poatefi cerut de ctre eful stalului numai a singur dat i nu sint obligatorii pentru 6arlament. Inacest sens. trimiterea de ctre 6reedintele (epublicii )oldova a legii

bugetare anuale, cu obieciile sale, spre ree$aminare 6arlamentului nseamn, de fapt. refuzul

efului statului de a o promulga.n cazul adoptrii repetate de ctre 6arlament a legii .bugetare anuale, cu sauL fr luarea nconsideraie a obieciilor e$puse n scrisoarea cte remitere de eful statului. 6reedintele(epublicii )oldova este obligai de a promulga legea bugetar anual. >lterior, 2ecretul cu

privire la promulgarea legii bugetare anuale se public n )onitorul 7ficial.

3.2 Co,parati controlul financiar efectuat de #inisterul inantelor si CCC"C

9ntru 6ndeplinirea atribu!iilor ce 6i revin, :inisterul este autori(at* &5 s solicite i s primeasc de la autoritile administrative centrale i autoritileadministraiei publice locale, de la ntreprinderi, instituii i organizaii materiale necesare ce in

de realizarea atribuiilor sale3

+


28/35

95 s cear conductorilor i altor persoane cu funcii de rspundere din autoritile iinstituiile publice, altor beneficiari de mijloace de la buget lic!idarea nclcrilor admise lae$ecutarea bugetului de stat i a bugetelor unitilor administrativ-teritoriale i s verificendeplinirea prescripiilor sale3 *5 s suspende temporar finanarea de la bugetul de stat a autoritilor i instituiilor publice,altor beneficiari de mijloace de la buget, dac acestea nu au prezentat materialele solicitate, nu

au nlturat, n termenele stabilite, nclcrile i neajunsurile depistate, nu au prezentat la timprapoartele privind utilizarea mijloacelor alocate anterior, precum i alte rapoarte obligatorii, s-auesc!ivat de la prezentarea altor documente i informaii solicitate, necesare pentru realizareafunciilor sale3 +5 s perceap pe cale e$trajudiciar, n condiiile legii, mijloacele alocate de la bugetul de statsau din mijloacele i fondurile speciale, n cazul n care acestea snt folosite n alte scopuridect cele preconizate3 5 s desc!id conturi bancare la anca aional a )oldovei i n alte instituii financiare3 B5 s formeze rezerva necesar de mijloace financiare pentru c!eltuielile prioritare ale

bugetului de stat3 F5 s emit, n limitele competenei sale, acte normative departamentale e$ecutorii pentru

autoritile administraiei publice, persoanele juridice, indiferent de subordonarea lordepartamental,forma organizatorico-juridic i tipul de proprietate, precum i pentru persoanefizice3 /5 s e$ercite orice alte drepturi stabilite prin actele normative ale (epublicii )oldova.

-tributiile * A5 s dispun, n legtur cu e$aminarea cererii sau comunicrii, nregistrate n modul stabilit,despre infraciunile ce in de competena sa ori n legtur cu urmrirea penal a acestorinfraciuni, efectuarea unor revizii economico-financiare, &5 n procesul controalelor fiscale efectuate n cadrul urmririi penale, s dispun de drepturileorganelor fiscale, iar angajaii si - de drepturile funcionarului fiscal, inclusiv de dreptul de acalcula obligaia fiscal i de a o transmite organului fiscal pentru e$ecutare silit3 *5 s suspende operaiunile persoanelor juridice, precum i ale persoanelor fizice subiecte aleactivitii de ntreprinztor, pe conturi n bnci i n alte instituii financiare i s sec!estrezemijloacele bneti, bunurile materiale, datoriile debitoare i alte active ale acestor persoane ncazul depistrii unor fapte de activitate economic ilicit, neonorrii obligaiilor fa de bugetsau s sisteze e$ecutarea operaiunilor financiare limitate sau suspecte3 +5 s solicite i s primeasc din partea autoritilor publice, instituiilor financiare, ageniloreconomici i persoanelor fizice informaiile i documentele necesare pentru ndeplinireaatribuiilor ce i revin3 5 s efectueze e$pertize criminalistice i de alt natur, precum i cercetri ce in de

competena sa, s solicite autoritilor publice, ntreprinderilor, organizaiilor i instituiilor destat antrenarea de specialiti i e$peri la verificri sau e$pertize, la elucidarea unor probleme despecialitate3 B 5 s efectueze fotografierea, nregistrarea sonor i video, dactiloscopia i nregistrarea

persoanelor reinute sau inute sub arest, conform legislaiei3 /5 s constate nclcarea legislaiei economico-financiare, fiscale i s aplice sanciunile

prevzute de lege3 &D5 s ridice, n cazurile ce nu sufer amnare, documentele contabile ale subiecilor deantreprenoriat, documentele cu falsuri nscrise, bunuri fr stpn, obiecte i documente, n bazainformaiilor operative, pn la soluionarea definitiv a cazului3 &&5 s iniieze aciuni de citare n faa instanei de judecat n conformitate cu legislaia3

&95 s participe la elaborarea i perfecionarea cadrului legislativ viznd prentmpinarea icontracararea infraciunilor economice i a corupiei3


29/35

&*5 s solicite i s primeasc din partea autoritilor publice suportul informaional iconsultativ necesar efecturii e$pertizei anticorupie a proiectelor de acte legislative i a

proiectelor de acte normative ale 1uvernului3 &+5 s nainteze, conform legii, sesizri privind nlturarea cauzelor i condiiilor care aufavorizat comiterea de infraciuni a cror contracarare ine de competena sa3 &5 s efectueze sc!imb de informaii despre relaiile economice ale persoanelor juridice i

fizice din (epublica )oldova cu cele din alte ri n baza tratatelor interstatale3 &B5 s foloseasc mijloacele de informare n mas pentru stabilirea circumstanelor n care s-aucomis infraciunile, precum i pentru urmrirea persoanelor care se esc!iveaz de la urmrire

penal i judecat.

3.3.or,ulati si ar+u,entati controlul financiar efectuat de Curtea de Conturi8

-tribu!iile de control al ur!ii de onturi.

"urtea de "onturi e$ercit controlul asupra modului de formare, de administrare i dentrebuinare a resurselor financiare publice, precum i asupra modului de gestionare a

patrimoniului public.6rin controlul su "urtea de "onturi urmrete respectarea legilor i aplicarea principiilor deeconomicitate, raionalitate i eficien n gestionarea mijloacelor materiale i financiare alestatului.

Pentru exercitarea atribu!iilor urtea de onturi controlea("*M formarea i utilizarea resurselor bugetului de stat. ale bugetului asigurrilor sociale de stat,ale fondurilor de asigurri obligatorii n medicin3M format ea, utilizarea i gestionarea fondurilor speciale, precum i a fondurilor de tezaur

public:M formarea i gestionarea datoriei publice, respectarea garaniilor guvernamentale pentrucreditele interne i e$terne3M procesul de reorganizare i privatizare a patrimoniului statului.M activitatea altor organe de control, precum i a structurilor de control intern:M emisiunea banilor, utili=arca resurselor creditare i valutare ale slalului3$uni supuse revi(iei financiare*A5 Aparatul 6arlamentului. Aparatul 6reedintelui (epublicii )oldova. "urtea"onstituionala, Aparatul1uvernului. "urtea ;uprema de Kustiie. Kudectoria ?conomic. 6rocuratura 1enerala. "omisia

aional a

@alorilor )obiliare35 autoritile administraiei publice centrale de specialitate, alte autoriti administrative.anca aional a)oldovei i bncile comerciale n care cota statului n capitalul social este mai mare dect D lasut.


30/35

Test 9


1.1.Definiti creditul pu-lic:"(?2I8># 6>#I"Jansamblul relatiilor de utilizare si mobilizare a resurselor cu caractertemporar si rambursabil in scopul acoperirii c!eltuielilor publice."reditul public reprezinta o relatie contractuala prin care creditorul transmite in proprietateastatului mijloace cu conditia rambursarii acestuia de catre stat la e$pirarea termenului pentru careau fost acordate.

1.2.*ta-iliti avanta/ele si dezavanta/ele creditului etern:

"reditul e$tern reprezinta imprumutul acordat de catre stat,banci si alte 6' si K unor tari,banci sipersoane fizice si straine.Avantaje:

6ermit realizarea unor importuri modernizarii economice,ceea ce duce la crestereacompetitivitatii produselor pe piata e$terna3

?fectuarea unor investiti in obiective economice3 "rearea de noi locuri de munca pentru personalul provenit din ramurile afectate3 Asigurarea efectuarii reformelor in conf cu procesele ce se afirma pe plan e$tern.

2ezavantajele: 7 datorie de stat e$terna importanta atrage dupa sine alocarea pentru plata serviciilor

acestora a unei importante parti a intrarilor in valuta convertibila cu vederi asuprascaderii nivelului de investitii3

Acumularea unui insemnat debit al datoriei e$eterne este un process dureros pentru tarilecu e$port necompetitiv si reprezinta o ipoteca asupra generatiilor viitoare.

1.3.Dezvoltati aspectul le+al referitor la instru,entele +eneratoare de i,pru,ut intern si

etern:

Imprumutul de stat in calitate de act juridic, reprezinta o conventie inc!eiata intre 6' si 6K, avindcalitate de creditor de stat- debitor, prin care o parte se obliga sa puna la dispozitia celeilalte partio suma de bani cu titlu de imprumut,iar cealalta se oblige sa respecte conditiile"onventiei,platind pentru utilizarea creditului o anumita suma de bani.)' utilizeaza instumente generatoare a imprumuturilor de stat reglementate de legislatia(),inclusive valorile mobiliare de stat,emise pentru plasarea pe piata interna.

Intern:-0@;4!irtii de valloare de stat53-imprumuturile de la ) si alte institutii financiare din ()3


31/35

-alte insturmente generatoare de datorie de stat interna.?$tern:-0@;,reprezentind un contract de imprumut cu valoare e$primata in orice moneda legala cue$ceptia celei nationale3-imprumuturile de la 1uvernele acestor state,de la agentii 1uvernelor altor state3-imprumuturile de la institutiile financiare straine,organizatiile internationale financiare3

-alte imprumuturi bi- sau multilaterale.

*u-iectul 2:Controlul financiar

2.1.!elatati despre for,ele controlului financiar:

Formele controlului financiar:

n functie de momentul exercitarii*

- "ontrolul anterior < este efectuat inainte de realizarea operatiunilor economice, pentru apreveni incalcarea disciplinei financiare. "ontrolul este realizat prin verificarea documentelorprin care sunt contractate drepturi si obligatii patrimoniale3

- "ontrolul concomitent < se realizeaza in acelasi timp cu derularea operatiunilor economice sieste efectuat atat de catre persoanele din conducerea unitatii, cat si de catre fiecare salariat in

parte, prin autocontrol.- "ontrolul posterior < se realizeaza, dupa cum arata si numele, dupa efectuarea operatiuniloreconomice. Acest tip de control este e$ercitat de catre organe specializate prin studierea datelorinregistrate in documentele si evidentele institutiei care fac obiectul controlului.

n functie de aria de cuprindere*

- "ontrolul general , denumit si control de fond, presupune un control e$!austiv al unitatiieconomice, fiind cercetate toate sectoarele de activitate si toate operatiunile efectuate.

- "ontrolul partial vizeaza doar cateva sectoare, eventual cele care fac obiectul unor suspiciuni.

- "ontrolul total si prin sondaj. "ontrolul total vizeaza o analizare in profunzime a tuturor

documentelor si operatiunilor efectuate de catre institutie, in timp ce controlul prin sondaj serealizeaza prin alegerea unor documente sau operatiuni considerate reprezentative pentruinstitutia respectiva.

- "ontrolul mi$t cuprinde o utilizare combinata a fomelor de control anterioare.

n functie de scopul urmarit*

- "ontrolul tematic


32/35

- "ontroale sub forma de anc!eta


33/35

definitiva. In aceasta etapa se sintetizeaza, se definitiveaza constatarile facute in timpulcontrolului, actele facandu-se in tot acest timp si nu la inc!eierea controlului, aceasta ar duce laingreunarea valorificarii actelor. >ltima etapa consta in valorificarea actiunii decontrol,care se concretizeaza prin luarea masurilor si urmarirea e$ecutarilor de catre unitateacare a dispus controlul, ca urmare a constatarilor facute in acte. @alorificarea rezultatelor are ca

principal scop remedierea deficientelor. 6entru aceasta se va intocmii un plan de masuri,

organelor de control revenindu-le sarcina sa acorde sprijinul necesar unitatii pentru a-l realiza..6utem trage concluzia ca daca se tine cont de toate aceste momente in realizarea

Documents

Examen - Drept Financiar