Friedrich Durrenmatt (1921-1990), dramaturg i prozator elveian de talie european. Fiul unui pastor. Studii defilozofie, literatur i teologie. i-a incercat talentul mai intii ca grafician, tematica desenelor sale expresiveprefigurind-o pe aceea a scrierilor de mai tir-ziu. Preocupat de confuzia de valori i de incertitudinile epocii incare triete (azi, scrie el, nu mat exist nici vinovai, nici oameni care s poarte rspunderea a ceva"). in operalui un loc central il ocup problematica dreptii i indurrii, tratat in cheie tragicomic i grotesc. Cele maimulte din povestirile sale imbrac forma literaturii poliiste. Ca dramaturg unul din cei mai importani delimb german din secolul XX prefer comedia, considerand-o unica form dramatic ce mai poate exprimaazi tragicul".Numeroase premii literare, printre care: Premiul Austriac de Stat pentru Literatur European (1983); PremiulGeorg Biichner i Premiul memorial Friedrich Schiller (ambele in 1986); Premiul Ernst Robert Curtius pentrueseistic (1989) .a.Opera. Dramaturgie: Romulus cel Mare (1948); Csnicia domnului Mississippi (1952); Un inger sosete laBabilon (1954); Vizita btrinei doamne (1956); Frank al V-lea (1960); Fizicienii (1962); Regele Ioan (1968);Play Stnndberg (1969); Rgazul (1977); Pana de automobil o comedie (1979); Achterloo (1983) .a. Romanei povestiri: Oraul (1952); Judectorul i clul (1952); Bnuiala (1953); Grec caut grecoaic (1955); Pana deautomobil (1956); Fgduiala (1958); Tunelul (1964); Prbuirea (1971); Justiie (1985); Misiunea (1986) .a.

FRIEDRICH DURRENMATTFGDUIALA

RECVIEM PENTRU ROMANUL POLIISTTraducere din german de PETRONELA NEGOANU

HUMANITASBUCURETI FRIEDRICH DURRENMATTDAS VERSPRECHENREQUIEM AUF DEN KRIM1NALROMANDiogenes Verlag AG Zurich, 1998c 1986by Diogenes Verlag AG Zurich.AII rights reservedc HUMANITAS, 2003

In martie, anul acesta, trebuia s in o conferin la Cuera1, in cadrul societii An-dreas-Dahinden, despre arta dea scrie romane poliiste. Am sosit cu trenul abia la cderea nopii, totul era ingheat, iar norii pluteau jos de totpeste pustiul zpezii viscolite. Conferina a avut loc in sala Asociaiei Comercianilor. Public era puin, intrucit inacelai timp, in amfiteatrul liceului din localitate, Emil Stai-ger2 inea o prelegere despre opera de btri-nee a luiGoethe. Nici eu, nici asculttorii mei n-aveam nici un chef, i muli dintre localnici au prsit sala inainte deincheierea expunerii. Dup o scurt convorbire cu ciiva membri ai comitetului, cu doi, trei profesori de liceu,care ar fi preferat s fie i ei prezeni la prelegerea despre Goethe, precum i cu o1 Capitala cantonului Graubunden, situat in sud-es-tul Elveiei.2 Emil Staiger (1908-1987), teoretician i istoric literar elveian.ardoamnfilantroap care conducea onorific Uniunea personalului casnic din Elveia rsritean, m-am retras laHotelul Steinbock din apropierea grii, unde fusesem gzduit, dup ce mi se achitaser onorariul i cheltuielilede deplasare. Dar i aici domnea dezolarea, in afar de o revist economic german i un Weltwoche vechi, nicio alt lectur la-ndemin. in hotel, o linite nefireasc; de dormit nici gGINd, de teama cumplit c ai putea s nute mai trezeti. Noaptea, ca ieit din vreme, halucinant. Afar incetase ninsoarea, totul era nemicat, felinarelede pe strzi nu se mai cltinau, nici vintul nu mai sufla, nici ipenie de om sau vieuitoare; doar din gar unuierat care se pierdu in vzduh M-am dus Ia bar s mai beau un whisky. in afar de doamna cea btriioar, careservea, am gsit acolo inc un domn care se grbi s se prezinte de indat ce m-am aezat Era dr H., fostcomandant al Poliiei cantonale din Zu-rich, un brbat inalt, greoi, de mod veche, purtind de-a curmeziul, pestevest, lanul de aur al ceasului, cum rareori mai vezi in zilele noastre. in ciuda virstei, prul epos ii era incnegru, mustaa stufoas. edea la bar pe unul dintre scaunele inalte, sorbea vin rou printre rotocoalele de fumale unei Bahiane" i-i spunea pe nume doamnei care servea. Glasul ii era puternic, micrile vioaie, un omdeschis, care m atrgea i in aceeai msur m i intimida. Cind s-a fcut aproape ora trei i la primul JohnnieWalker" s-au mai adugat alte patru, btrinul mi-a propus s m duc a doua zi dimineaa la Zurich, cu Opel-Kapitanul su. Am primit invitaia, in-trucit nu cunoteam decit superficial regiunea din jurul oraului Cuera i ingeneral aceast parte a Elveiei. Dr H. venise in Grau-bunden ca membru al unei comisii federale i fiindcvremea rea il impiedicase s se m-toarc, luase i el parte la conferina mea, fr s-i dea cu prerea asupra ei,dar spunindu-mi in treact: Vorbeti cu destul stingcie.A doua zi de diminea am pornit la drum. Eram ca paralizat pentru c in zori inghiisem dou pastile deMedomin spre a mai putea dormi puin. intunericul inc struia, cu toate c trebuia s fie ziu de mult; undevalucea o gean de cer metalic. in rest se inghesuiau nori trindavi, impovrai de zpad; iarna prea c inc nuvrea s prseasc aceste meleaguri. Oraul era impresurat de inlimi care n-aveau totui nimic maiestuos,sem-nind mai degrab cu ingrmdiri de bolo-vni, ca i cum s-ar fi spat un nemrginit mormint. Evident, aaera i Cuera, un ora numai piatr, cenuiu, cu mari cldiri administrative. Mi se prea de necrezut c pe-aieicretea via-de-vie. Am incercat s ptrundem in oraul vechi, dar maina greoaie s-a rtcit; am nimerit infundturi inguste i pe strzi cu sens unic, ceea ce ne-a silit s facem complicate manevre de intoarcere, spre aiei din labirintul caselor; caldarimul era acoperit de ghea, astfel c am fost bucuroi s ne indeprtm de ora,cu toate c nu vzuserm mai nimic din aceast veche reedin episcopal. Era parc o fug. Moiam obosit, omoiala ca de plumb; printre norii joi se strecura, fantomatic, o vale nins, incremenit de frig. Nu tiu cit adurat goana, pin ce ne-am apropiat cu precauie de un sat mai mare, sau poate era un orel. Dintr-o dat totul fuscldat in soare, intr-o lumin atit de puternic i orbitoare, incit intinderea de zpad prinse a se topi. O ceaalburie se desprinse de pmint, spre a se imprtia in chip ciudat peste cimpurile de omt, ascunzindu-mi iariprivelitea vii. Toate se desfurau ca intr-un vis urit, vrjit, ca pentru a m impiedica s cunosc aceast parte arii, aceti muni. M cuprinse iar oboseala, care se aduga la chinuitorul piriit al pietriului presrat pe drum; laun pod, maina incepu s derapeze uor; ddurm apoi i peste un transport militar; parbrizul se murdri atit detare, incit alergtoarele nu izbutir s-1 mai curee. H. edea ursuz ling mine, la volan, absorbit,8concentrat s urmreasc drumul anevoios, imi prea ru c primisem propunerea lui i blestemam whisky-ul iMedominul. Situaia se imbunti incetul cu incetul. Valea reapru, cu contur mai firesc. Pretutindeni ferme, idcolomici fabrici, curenie i austeritate i, in cele din urm, oseaua fr ghea i zpad, strlucind deumezeal, dar sigur, ingduin-du-ne s lum oarecare vitez. Nu ne mai strimtorau munii care incepeau s seindeprteze. Am oprit la o staie de benzin.Casa imi fcu de la inceput o impresie ciudat, poate fiindc se deosebea de mediul inconjurtor ingrijit, tipicelveian. Era jalnic, mustea din ea umezeala; de pe acoperi se prelingeau piraie. O jumtate era din piatr, iarcealalt, un opron al crui perete de lemn, de-a lungul oselei, era acoperit cu afie vechi, peste care se puseseraltele, straturi, straturi: Fumai tutun Burrus chiar i in pipe moderne"; Bei Canada Dry"; Sport Mint"; Vitamine";Ciocolat cu lapte lindt" a. md. De-a latul peretelui era scris cu litere uriae: Pneuri Pirelli". Celedou pompe de benzin erau infipte in faa jumtii de piatr a casei, pe un loc prost pavat, cu gropi; totul iifcea impresia de drpnare, inciuda soarelui care prea acum s impung, aproape suprtor.9 S coborim, spuse fostul comandant; m-am supus, fr s-i pricep intenia, bucuros s respir aer proaspt.Pe o banc de piatr, in faa uii date de perete, edea un btrin. Era nebrbierit i nesplat; purta un halat deculoare deschis, murdar i mototolit, nite pantaloni negri cu un luciu unsuros, care cindva fuseser ai unuismoching; in picioare, papuci vechi. Holba ochii prostit i am simit de departe duhoarea buturii: absint.Caldarimul in jurul bncii era acoperit cu mucuri de igri ce pluteau in apa zpezii topite. Bun ziua, spuse comandantul, stinjenit deodat, dup cum mi se pru. Te rog s-mi umpli rezervorul. Super.Cur, te rog, i parbrizul. Apoi se intoarse spre mine: s intrm.Abia atunci am bgat de seam firma cir-ciumii: o plac roie de tinichea, prins deasupra singurului geam carese vedea, iar deasupra uii se putea citi: La Trandafirul". Am intrat intr-un coridor murdar: duhoare de rachiu ibere. Comandantul a luat-o inainte, a deschis o u de lemn, ca unul care cunotea locul. Sala de consumaie erasrccioas i intunecat; citeva mese i bnci simple de lemn; pe perei erau lipite fotografii cu stele decinematograf, decupate din reviste ilustrate; postul de radio austriac transmitea un mercurial pentru Tirol, iarindrtul tej-10ghelei sttea o femeie usciv, care cu greu putea fi observat. imbrcat intr-un capot, cltea paharele, pufinddintr-o igar. Dou cafele cu frica, ceru comandantul.Femeia incepu s se agite, iar din incperea invecinat iei o chelneri leampt, de vreo treizeci de ani, dupcum mi se pru mie. Are aisprezece, mormi comandantul.Ne servi fata. Purta o fust neagr i o bluz alb, pe jumtate descheiat, sub care nu mai avea nimic; eranesplat. Prul ii era nepieptnat i blond, cum il avusese pesemne cindva i femeia de dup tejghea. Mulumesc, Annemarie, zise comandantul i puse banii pe mas.Fata nu-i rspunse, nici mcar nu-i mulumi. Ne burm cafeaua in tcere; era ingrozitoare. Comandantul iiaprinse o Bahian". Postul de radio austriac anuna acum cota apelor, in timp ce fata ii tiriia papucii prinincperea vecin unde se intrezrea lucind ceva albicios, fr indoial un pat in dezordine. S mergem, fu de prere comandantul.Afar, dup ce arunc o privire asupra pompei de benzin, plti. Btrinul pusese benzina i curise parbrize. Pe curind, zise comandantul luindu-i rmas-bun i iar m uimi neajutorarea lui; btrinul nu-i rspunse nici dedata asta; se aez11pe banc, ctind cu o privire stins, pierdut, prostit.Ajuni la Opel-Kapitn l-am mai privit o dat; btrinul, cu faa transfigurat de o credin puternic, stringeapumnii, scuturin-du-i i murmura intretiat: Atept, atept, va veni, va veni. Ca s fiu cinstit, incepu intr-un tirziu dr H. pe cind ne pregteam s trecem peste pasul Kerenzer oseauaera iari ingheat, iar in vale, Walensee sclipea rece, neprimitor; oboseala ca de plumb a Medominului imirevenise impreun cu amintirea gustului de fum al whisky-ului i cu impresia alunecrii intr-un vis absurd, frsfirit ca s fiu cinstit, n-am preuit niciodat prea mult romanele poliiste i-mi pare ru c dumneata teindeletniceti cu asta. Pierdere de vreme! Ceea ce ai spus ieri in conferina dumitale se mai intampl, intr-adevr;de cind politicienii abdic intr-un chip atit de condamnabil de la indatoririle lor fr-ndoial c tiu acestlucru, fiind i eu politician, deputat, dup cum vei fi auzit (n-o tiam; ii auzeam glasul ca din deprtare, baricadatinapoia oboselii mele, totui atent ca un animal in vizuin) oamenii ndjduiesc c mcar poliia se va pricepes menin ordinea in lume, cu toate c nu-mi pot inchipui o speran mai12jalnic decit asta. Din pcate, in toate aceste povestiri poliiste se mai practic i o alt ar-latanie. Nu m gindescla faptul c toi criminalii votri ii primesc pedeapsa. Acest basm frumos e necesar din punct de vedere moral,face parte din minciunile care susin statul, ca i cucernica zical c meseria de criminal nu-i rentabil. Dar n-aidecit s priveti societatea omeneasc pentru a-i da seama ca-re-i adevrul in aceast privin vreau s trecins peste asemenea amnunte, fie i numai din raiuni comerciale, pentru c orice public i fiecare contribuabilare dreptul la eroii lui i la un happy-end. Sintem in egal msur obligai, atit noi, cei de la poliie, cit i voi,literaii, s li-1 punem la-ndemin. Ceea ce m supr mult mai mult in romanele voastre e aciunea. Aiciineltoria e prea absurd i neruinat. V furii logic aciunea, ca o partid de ah: aici criminalul, acolo victima,dincoace complicele, dincolo profitorul; e de ajuns ca detectivul s cunoasc regulile i s repete partida, c1-a i descoperit pe criminal, ajutind dreptatea s triumfe. Ficiunea aceasta m infurie. Realitatea o rezolvi culogica numai in parte. Totui recunosc c i noi, cei de la poliie, sintem de asemenea silii s procedm logic,tiinific; dar factorii care ne incurc socotelile, care ne stric jocul, sint atit de frecveni, c deseori numainorocul pur in13profesie i intimplarea hotrsc in favoarea sau defavoarea noastr. Dar in romanele voastre, intimplarea nujoac nici un rol, iar dac exist ceva din ea, devine indat soart, fatalitate: de cind lumea, voi, scriitorii, sacrificaiadevrul in favoarea regulilor dramatice. Dai dracului o dat regulile astea! Un caz, dac nu-i cunoti toateascunziurile, nu poate fi rezolvat ca o problem de matematic, i de obicei cunoti doar citeva dintre elemente,de cele mai multe ori de importan secundar. Apoi, intimplarea, incalculabilul, incomensurabilul joac un rolprea mare. Legile noastre se sprijin numai pe probabilitate, pe statistic, nu pe cauzalitate; se potrivesc numai ingeneral, nu i in cazurile speciale. Individul nu intr in socoteal. Mijloacele noastre criminalistice nu sintsuficiente i cu cit le extindem mai mult, ele devin, in fond, mai neindestultoare. Dar vou, scriitorilor, nici cv pas. Voi nu incercai s v hruii cu o realitate care se sustrage mereu, in schimb cldii o lume care trebuiedominat. Aceast lume poate c e desvirit, s-ar putea s fie aa, dar e o minciun. Lsai de-svirirea la oparte dac vrei s progresai, s ajungei la fapte, la realitate, cum se cuvine brbailor, altfel batem pasul pe loc,absorbii de exerciii stilistice nefolositoare. Dar s revin la obiect.14In cursul acestei diminei ai fost desigur surprins de unele lucruri. intii, cred, de felul meu de a vorbi; un fostcomandant al poliiei cantonale din Zurich ar trebui s nutreasc preri mai moderate, sint ins btrin i nu-mimai fac iluzii. imi dau seama cit de indoielnic e totul, de cit de puine sintem in stare, cit de uor ne putem inela,dar tocmai din acest motiv trebuie s acionm, chiar cu riscul de a aciona greit.Ai fost surprins, fr-ndoial, i de faptul c m-am oprit adineauri la acea mizerabil staie de benzin. ii voimrturisi ins imediat: netrebnicul acela jalnic i beat, care ne-a servit cu benzin, a fost colaboratorul meu celmai destoinic. Socot pe legea mea c m pricep intru citva in meserie, dar Matthi a fost un adevratgeniu, depind pe oricare dintre detectivii votri.intimplarea s-a petrecut acum vreo nou ani, continu H. dup ce depi un camion al Companiei Shell. Matthia fost unul dintre comisarii mei, sau, mai bine zis, unul dintre locotenenii mei, fiindc la poliia cantonalpurtm grade militare. Era jurist ca i mine. ii luase doctoratul la Basel, de unde era originar; in anumite cercuricu care venea in contact profesional", mai apoi i in iindurile noastre, a fost supranumit Matthi in final". Erao fire singuratic, imbrcat corect, im-15personal, formalist, fr relaii; nu fuma i nu-i plcea butura, dar ii stpinea cu duritate i nemilos meseria, ipe cit era de dumnit, pe atit repurta succese. Nu l-am ineles pe de-a-ntregul niciodat. De fapt eram singurulcare-1 simpatizam asta, pentru c in general imi plac oamenii cu mintea clar, cu toate c lipsa lui de umorm clca adesea pe nervi. Avea o inteligen remarcabil, dar, datorit structurii exagerat de rigide a rii noastre,ii pierduse sensibilitatea. Era un spirit organizatoric, care minuia aparatul poliienesc intocmai ca pe uncalculator. Nu se cstorise, nu vorbea niciodat despre viaa lui particular, pe care probabil nici n-o avea. Searta preocupat exclusiv de profesiune, i cu toate c era un criminalist de mare clas, o exercita fr patim. inciuda indrtniciei neobosite dovedite in munc, activitatea prea totui s-1 plictiseasc, pin cind se impotmoliintr-un caz care-i rscoli brusc pasiunea.Tocmai in vremea aceea doctorul Matthai atinsese punctul culminant al carierei sale. La departament se iviserunele greuti in privina lui. Consilierul guvernamental incepuse s fie preocupat de pensionarea mea i, inconsecin, de gsirea unui succesor. De fapt, singurul care intra in discuie era Matthai. Viitoarea sa alegereintimpina totui obstacole, care nu puteau fi trecute cu vederea. Nu nu-16mai c nu era inscris in nici un partid, dar i subalternii ar fi avut de obiectat. Pe de alt parte nici acolo sus nu seputea trece peste un funcionar atit de destoinic; de aceea, cind a sosit rugmintea statului iordanian s le trimitemla Amman un specialist, pentru a le reorganiza poliia, cererea a fost bine venit: Zurichul 1-a propus peMatthi, acceptat atit de Berna, cit i de Amman. Toi au rsuflat uurai. Alegerea 1-a bucurat nu numai dinpunct de vedere profesional. Avea cincizeci de ani soarele deertului nu putea s nu-4 priasc; se bucura deplecare, de zborul peste Alpi i Mediterana, il preocupa chiar o plecare definitiv, intenionind ca mai tirziu s seretrag la sora lui, vduv, care locuia in Danemarca. Tocmai ii golea biroul din ciS-direa Poliiei cantonale, dinKasernenstrasse, cind primi un telefon. Matthi a ineles cu destul greutate informaia telefonic incilcit, spuse comandantul continuindu-ipovestirea. il chema unul dintre vechii lui clieni", un negustor ambulant cu numele von Gunten, dinMgendorf, un ctun in apropiere de Ziirich. E drept c Matthi nu mai avea chef s se ocupe de acest caz inultima dup-amiaz pe care o petrecea in Kasernenstrasse; biletul de avion era cumprat, plecarea fiind fixatpeste trei zile. Eu17ins lipseam; m aflam la o consftuire a comandanilor de poliie ce se inea la Berna i eram ateptat s mintorc abia spre sear. in cazul anunat se impunea o aciune urgent; lipsa de experien ar fi putut zdrnicitotul. Matthi a cerut legtura cu postul de poliie din Mgendorf. Era pe la sfiritul lui aprilie; afar turna cugleata, fohn-ul bintuia acum i in ora, fr ca zpueala neplcut care te sufoca, s scad.La cellalt capt al firului a rspuns poliistul Riesen. Plou i la Mgendorf? a intrebat posomorit Matthi, cu toate c rspunsul era uor de ghicit; faa i s-aintunecat i mai mult.A ordonat apoi ca negustorul ambulant s fie supravegheat in chip discret la circiuma Hirschen". Matthi a pusreceptorul la loc. S-a intimplat ceva? a intrebat Feller curios, ajutindu-i la impachetat.eful se pregtea s ia o intreag bibliotec adunat incetul cu incetul. Plou i la Mgendorf, a rspuns comisarul. Sesizai echipa volant. Asasinat? Ploaia e o porcrie, a mormit Matthi drept rspuns, fr s-i pese c-1 jignea pe Feller.inainte de a se urca in main, unde-1 ateptau nerbdtori procurorul i sublocote-18nentul Henzi, Matthi a rsfoit dosarul lui von Gunten. Individul mai fusese condamnat Atentat la pudoareimpotriva unei fete de paisprezece ani. Ordinul de a-1 supraveghea pe negustorul ambulant, continu H., s-a dovedit o greeal care in nici un caz nuputea fi prevzut. Mgendorf constituia o mic obte. Cei mai muli dintre locuitori erau rani, cu toate c uniilucrau in vale, in fabrici, iar alii la c-rmidria din apropiere. Ce-i drept, erau i ciiva oreni" care locuiauaici, la ar, doi, trei arhiteci i un sculptor clasicizant, dar acetia nu se amestecau in treburile satului. Toi secunoteau intre ei; cei mai muli erau inrudii. intre sat i ora, dei nu in chip oficial, exista un conflict latent,deoarece pdurile care imprejmuiau ctunul erau proprietatea oraului, situaie de care nici un adevrat ran dinMgendorf nu inuse seam vreodat i care, odinioar, dduse mult de lucru autoritilor silvice. Acesteaceruser i obinuser, cu ani in urm, infiinarea unui post de poliie la Mgendorf. La asta se mai aduga ifaptul c duminica stucul era inundat de o mulime de oreni care rmineau i peste noapte, atrai de hanulCerbul", inmd seama de toate astea, poliistul de aici trebuia s fie priceput in meserie, dar pe de alt19parte s se dovedeasc prevenitor i omenos fa de sat. Poliistul Wegmuller, care fusese numit aici, ineleseserepede cum stau lucrurile. Se trgea dintr-o familie de rani, bea zdravn i-i inea pe cei din Magendorf cu superioritatein friu, dar, firete, cu atitea concesii, incit ar fi trebuit s intervin; totui il socoteam rul cel mai mic,atitudine la care m constringea i lipsa de personal. Aveam linite i-1 lsam pe Wegmuller in pace. Darlociitorii lui, in perioada cind el se afla in concediu, aveau de furc. Tot ce fceau era greit in ochii celor dinMagendorf. Cu toate c, datorit situaiei economice infloritoare, braconajul i furtul de lemne, in ocolul silvieaparinind oraului, deveniser de mult de domeniul legendei, totui tradiionala lor indrtnicie fa deautoritatea statului mocnea mai departe in rindurile populaiei. Rie-sen, mai cu seam, a intimpmat de data astagreuti. Era un flcu simplu, uor de jignit i lipsit de umor, care nu putea face fa ze-flemelflor neincetate alestenilor din Mgen-dorf, susceptibilitatea lui fiind exagerat chiar i pentru locuri mai obinuite decit satul acesta,indat ce-i termina rondurile cerute de serviciu i controalele zilnice, disprea de teama ranilor. in acestecondiii s-a dovedit cu neputin a-1 urmri cu discreie pe negustorul ambulant. Apariia poliistului la circiu-20m, la Cerbul", pe care altfel o ocolea cu team, a aprut din capul locului ca o aciune a forei publice.Poliistul s-a mai i aezat in chip demonstrativ fa in fa cu negustorul ambulant, aa incit ranii curioi auamuit. Cafea? a intrebat circiumarul. Nimic, a rspuns Riesen, sint aici in interes de serviciu.ranii s-au holbat curioi la negustorul ambulant. Da' ce-a fcut? a intrebat un btrin. Nu te privete.Circiuma era scund, plin de fum: o vizuin din lemn, cldura apstoare; cu toate astea patronul nu aprindealumina. ranii stteau la o mas lung, avind in fa vin alb sau bere, i se profilau ca nite umbre pe geamurilecu reflexe argintii, pe care ploaia curgea iroaie. De undeva rzbtea clmpnitul unui fotbal de mas. Dealtundeva sunetul i uruitul unui tonomat american.Von Gunten bea rachiu de ciree. Se temea. edea ghemuit intr-un col, cu braul drept sprijinit de toarta couluisu i atepta. I se prea c sade acolo de o venicie. Atmosfera era tcut, mocnit, dar amenintoare. Geamuriles-au mai luminat, ploaia s-a mai potolit i deodat s-a ivit iar soarele. Doar vintul mai urla i zgiliia inczidurile. Von Gunten21a fost bucuros cind a auzit, in cele din urm, mainile sosind. Hai, i-a spus Riesen ridicindu-se. Au ieit amindoi. in faa circiumii atepta o limuzin de culoare inchis iduba echipei volante; maina sanitar venea in urm. Piaa satului era scldat intr-un soare strlucitor. La fintinstteau doi copii, de vreo cinci, ase ani, o feti i un biat, fetia cu o ppu sub bra. Biatul cu un bicimic. Von Gunten, ezi ling ofer! i-a strigat Matthi prin geamul limuzinei, i apoi, dup ce negustorul ambulants-a aezat rsuflind uurat, de parc acum se afla in siguran, iar Riesen s-a urcat in cealalt main, a adugat:Acum, arat-ne ce-ai gsit in pdure.Au mers prin iarba ud deoarece drumul spre pdure se prefcuse intr-o mocirl noroioas; curind dup aceea,printre tufiuri, in frunzi, nu departe de marginea pdurii, au dat de micul cadavru i s-au aezat in jurul lui. Autcut cu toii. Din ramurile fonitoare cdeau inc picuri mari, argintii, sclipind ca diamantele. Procurorul i-aaruncat igara o Brissago" i a clcat peste ea perplex. Hertzi n-a indrznit s priveasc. Matthai i-a spus: Hertzi, un poliist nu se uit niciodat inlturi.22Fotografii i-au pregtit aparatele. Greu de gsit urme dup ploaia asta, a zis Matthi.Dintr-o dat au rsrit printre cei de fa bieaul i fetia, privind int intr-acolo, fetia tot cu ppua in brae ibiatul tot cu biciul lui. indeprtai copiii.Un poliist i-a luat de min, conducindu-i spre osea, unde micuii s-au oprit.Dinspre sat s-a ivit prima ceat de oameni, cu cirdumarul printre ei, acesta putind fi recunoscut de departe duporul su alb. Facei cordon, a ordonat comisarul.Ciiva s-au aezat in posturi. Alii au inceput s scotoceasc prin imprejurimi. Apoi s-au agitat primele bliuri. O cunoti pe feti, Riesen? Nu, domnule comisar. Ai mai vzut-o prin sat? Cred c da, domnule comisar. Ai fotografiat-o? Mai facem dou fotografii de sus. Matthai a ateptat. Urme? Nimic. Totul innmolit. Ai cercetat nasturii? Amprente digitale? Nici o speran dup ploaia asta torenial.Matthai s-a aplecat apoi cu bgare de seam.23 Cu un brici, a constatat el, dup care a adunat prjiturile imprtiate, punindu-le cu grij in coule. Covrigi.Un poliist a anunat c cineva din sat ar dori s le vorbeasc. Matthi s-a ridicat. Procurorul a privit spremarginea pdurii unde atepta un om cu prul alb, cu o umbrel agat de braul sting. Henzi sta rezemat de unfag. Era livid. Negustorul ambulant se aezase pe coul su, susinind una i bun: Am trecut pe-aici numai intimpltor, numai intimpltor! Aducei-1 aici pe btrin. Omul cu prul alb a venit prin tufi i a incremenit. Doamne, Doamne! a ingimat el doar. imi permitei s v intreb cum v cheam? i-a spus Matthi. Sint invtorul Luginbiihl, a rspuns incet omul cu pr alb, privind in lturi. O cunoatei pe fetia asta? Gritli Moser. Unde locuiesc prinii ei? La Moosbach. Departe de sat? Un sfert de or.Matthi a privit spre feti. Era singurul care se incumeta s se uite intr-acolo. Nici unul nu scotea un cuvint.24 Cum s-a intimplat? a intrebat invtorul. O crim de natur sexual. Fetia inva cu dumneavoastr la coal? Cu domnioara Krumm. in clasa a treia. Familia Moser mai are i ali copii? Gritli era singur la prini. Ar trebui s-i anune cineva. N-a rspuns nimeni. Poate dumneavoastr, domnule invtor? a intrebat Matthi.Luginbiihl a rmas tcut citva timp. S nu m credei la, a spus el in cele din urm ovind, dar n-a vrea s-o fac, nu pot, a adugat in oapt. ineleg, a rspuns Matthi. Poate preotul? E in ora. Bine, domnule Luginbiihl, putei pleca, a incheiat calm comisarul.invtorul s-a indreptat spre osea, unde ranii se adunaser unul dup altul.Matthi a aruncat o privire intrebtoare spre Henzi, care continua s stea rezemat de fag. V rog, nu pot, domnule comisar, a rostit sublocotenentul incet.Nici procurorul n-avea tria s-o fac. Matthi s-a mai uitat o dat intr-acolo, apoi la rochia roie din tufi, rupt,nclit de singe i ploaie.25 in cazul sta am s m duc eu, a zis el i a luat couleul cu covrigi.Moosbach era situat intr-o mic adincitur mltinoas, ling Magendorf. Matthai a lsat maina de serviciu insat i a pornit pe jos. Voia s mai citige timp. A zrit casa de la distan. Deodat s-a oprit i s-a rsucit pe clciie.Auzise pai. Erau bieaul i fetia, cu obrajii imbujorai. O luaser pesemne pe scurttur, altminteri nu-iputea explica sosirea lor.Matthi i-a vzut mai departe de drum. Casa era joas, cu perei albi i birne intunecate, iar deasupra cuacoperi de indril. in spatele casei pomi fructiferi, iar in grdin p-mint negru, m fa un brbat crpa lemne.Ridicand privirea, 1-a observat pe comisarul care se apropia. Ce dorii? a intrebat omul.Matthi a ovit, incurcat, apoi s-a prezentat i 1-a intrebat, doar pentru a mai citiga timp: Domnul Moser? Eu sint, ce dorii? a spus iar omul. S-a apropiat, cu toporul in min, oprindu-se in fata lui Matthi. Avea vreo patruzeci de ani. Era usciv, cu chipul brzdat, ochii suri etau iscoditori lacomisar. in u s-a ivit o femeie, i ea in rochie roie. Matthi se fr-26minta cum s inceap. Chibzuia de mult, dar nu gsise inc soluia. in clipa aceea i-a venit Moser in ajutor.Zrise couleul in mina lui Matthi. I s-a intimplat ceva lui Gritli? a intrebat el privindu-1 din nou struitor pe comisar. Ai trimis-o undeva pe feti? s-a interesat Matthai. La bunica ei, in Fehren, a rspuns ranul.Matthai a stat pe ginduri; Fehren era satul invecinat. Fcea deseori drumul sta? a intrebat. in fiecare miercuri i simbt dup-^nas, i-a rspuns ranul, apoi, cuprins dintr-o dat de o spaimnprasnic, a adugat: De ce vrei s tii? De ce aducei inapoi couleul?Matthai a aezat couleul pe buturuga pe care Moser crpase lemne, apoi a spus: Gritli a fost gsit moart in pdurea de ling Magendorf.Moser nu s-a urnit. i nici femeia in rochie roie, care continua s stea in cadrul uii. Matthai a vzut cum dintr-odat faa brbatului s-a fcut livid, npdit de sudoare, iroaie de sudoare. S-ar fi uitat bucuros in alt parte, erains ca vrjit de aceast fa, de aceast sudoare, i au rmas aa, uitindu-se int unul la altul.27 Gritli a fost omorit, s-a auzit Matthai rostind cu un glas ce i se prea lipsit de comptimire, fapt care 1-asuprat. Dar nu e cu putin, nu pot exista asemenea montri, a optit Moser i toporul ii tremura in min. Totui exist, domnule Moser, i-a spus Matthai.Brbatul continua s-1 priveasc int. Vreau s merg la copilul meu, a optit el cu glas stins.Comisarul a dat din cap. Eu n-a face asta, domnule Moser; tiu c e groaznic ceea ce spun, dar e mai bine s nu te duci s-i vezifetia.Moser s-a apropiat i mai mult de comisar, atit de aproape, incit cei doi brbai se priveau ochi in ochi. De ce e mai bine? a strigat el. Comisarul nu i-a rspuns.Moser a mai legnat o clip toporul in min, ca i cind ar fi vrut s loveasc; dar s-a intors i s-a indreptat spresoia lui, care continua s stea in u. Tot nemicat, tot mut. Matthai a ateptat. Nu i-a scpat nimic, i deodati-a dat seama c scena aceasta n-o va uita niciodat. Moser i-a imbriat soia, zguduit dintr-o dat de unsuspin inbuit. i-a ascuns faa in umrul ei, in timp ce privirile femeii au rmas aintite in gol.28 Miine sear vei putea s-o vedei pe micua voastr Gritli, le-a fgduit neajutorat comisarul. Va arta caadormit.Deodat femeia a inceput s vorbeasc. Cine e ucigaul? a intrebat ea cu un glas atit de linitit, incit Matthai s-a speriat. Asta o voi afla, doamn Moser.De ast dat femeia 1-a intrebat amenintor, poruncindu-i parc. Fgduii? Fgduiesc, doamn Moser, a rostit comisarul cuprins dintr-o dat de dorina de a se indeprta cit mai curindde acolo. Pe fericirea dumneavoastr? Comisarul a ovit. Pe fericirea mea, a rostit el in cele din urm.De altfel asta i voia s spun. Atunci plecai, i-a cerut femeia. Ai jurat pe fericirea dumneavoastr.Matthai ar fi vrut s mai adauge un cuvint de mingiiere, dar nu-i venea nimic in minte. imi pare ru, a mai rostit cu glas domol i a fcut cale intoars.A pornit incet pe drumul pe care venise. Avea in fa satul cu pdurea. Deasupra, cerul era acum limpezit de nori.La marginea oselei i-a zrit din nou pitulai pe cei doi copii, care, dup ce a trecut ostenit pe ling ei, l-au urmatcu pai mruni. Apoi, deodat,29Matthi a auzit dinspre casa care o prsise un rcnet ca de animal. A grbit pasul fr s-i poat da seama caredintre prini plin-gea aa, brbatul sau femeia.Primele dificulti s-au ivit pentru Matthi o dat cu intoarcerea la Mgendorf. Duba cu echipa volant plecasedin sat i-1 atepta. Locul crimei i imprejurimile mai apropiate fuseser cercetate cu de-amnuntul i barate.Trei ageni in civil se ascunseser in pdure. Aveau misiunea s-i observe pe trectori. Poate in felul acesta aveaus dea de urmele criminalului. Restul echipei trebuia s se intoarc in ora. Cerul se inseninase, dar ploaia nuadusese nici o destindere. Peste sate i pduri fohn-ul inc bintuia, vuind in rafale prelungi, dar molatice. Clduranefireasc, apstoare ii inria pe oameni, ii intrit, ii fcea nerbdtori. Cu toate c era inc lumin, felinarelese i aprinseser pe ulie. ranii dduser nval. il descoperiser pe von Gunten i-1 luau drept fpta.Negustorii ambulani sint intotdeauna suspeci. il credeau arestat i inconjuraser duba echipei volante.Negustorul ambulant sta inuntru tcut. Tremura ghemuit intre poliitii care edeau epeni. Oamenii s-auapropiat de main pin i-au turtit feele de geamurile ei. Poliitii nu tiau ce s fac. in maina de serviciu, care30staiona in urma dubei, se afla procurorul, blocat i el. in afar de asta mai era acolo i automobilul mediculuilegist, sosit de la Zii-rich, i maina sanitar, cu micuul cadavru in ea, un autovehicul alb, purtind semnul cruciiroii. Brbaii adstau amenintori, dar tcui; femeile stteau lipite de pereii caselor. i ele tceau. Copiii secraser pe ghizdul fintinii. O furie surd, fr vreun plan anumit, ii adunase pe rani laolalt. Voiau rzbunare,dreptate. Matthi a incercat s-i fac loc spre duba echipei volante, dar i-a fost cu neputin. Lucrul celmai cuminte era s-1 caute pe primar. A intrebat de el, dar nimeni nu i-a rspuns. S-au auzit doar citeva vorbe deameninare spuse in oapt. Comisarul a chibzuit un rstimp apoi s-a indreptat spre circium. Nu se inelase;primarul se afla acolo. Era un brbat scund, greoi, cu infiare nesntoas. Bea, pahar dup pahar, vin deVeltlin1, pindind prin geamurile joase. Ce putere am eu, domnule comisar? a intrebat el. Oamenii sint indrtnici. Au impresia c poliia eneputincioas. i socotesc c ar trebui s-i fac singuri dreptate. Apoi a adugat oftind: Gritli a fost un copilbun. Ne era drag tuturor.Primarul avea ochii plini de lacrimi.1 Regiune viticol in cantonul elveian Graubiinden.31 Negustorul ambulant e nevinovat, i-a spus Matthi. Atunci de ce l-ai arestat? Nu-i arestat. Avem nevoie de el ca martor. Primarul s-a uitat posomorit la comisar. Nu vrei decit s ieii din incurctur, a replicat el. Dar tim noi ce tim. inainte de toate, ca primar al comunei, trebuie s te ingrijeti s putem pleca nestingherii.Primarul ii golea paharul plin cu vin rou. Bea fr s scoat o vorb. Ei? a intrebat nemulumit Matthi. Primarul struia in incpinarea lui. il vor pune pe negustor s plteasc cu capul, a mormit el.Comisarul i-a vorbit rspicat: in cazul sta, mai intii s-ar ajunge la lupt, primare. Vrei s-1 aprai pe unul vinovat de asasinat cu viol? Fie c e vinovat, fie c nu, ordinea trebuie respectat.Primarul se plimba minios de-a lungul cir-ciumii joase. Nefiind nimeni la tejghea, se oprea s-i toarne singurvinul. Bea cu atita grab, incit pe cma i se prelingeau dungi intunecate. Afar, mulimea continua s stealinitit. Dar cind oferul a incercat s pun32maina in micare, rindurile s-au strins i mai mult.Procurorul a intrat i el in circium. Se strecurase cu greu printre steni; hainele ii erau in dezordine. Primarul s-asperiat. Apariia procurorului nu-i venea la socoteal; ca oricrui om obinuit, meseria asta nu-i era pe plac. Domnule primar, a rostit procurorul, se pare c ranii din Mgendorf vor s-i fac dreptate prin linaj. incazul acesta nu-mi r-mine alt soluie decit s cer intriri. Poate c aa o s v bgai minile-n cap. S mai incercm o dat s vorbim cu stenii, a propus Matthai.Procurorul a btut cu arttorul miinii drepte in pieptul primarului. Dac nu-i convingi s ne dea imediat ascultare, ai s-o peti, a mormit el.Clopotele bisericii au inceput s sune alarma. ranii primeau intriri din toate prile Sosiser pin i pompierii,luind poziie impotriva politiei. S-au auzit primele insulte. Stridente, izolate. Malacilor! Blegilor!Poliitii s-au pregtit; ateptau atacul mul-timii tot mai agitate, dar erau la fel de neajutorai ca i stenii;activitatea lor obinuit consta in meninerea ordinii i in aciuni individuale; aici se gseau in faa unei situaii33necunoscute. ranii incremeniser iar, se mai potoliser. Procurorul impreun cu primarul i cu Matthi ieiserdin circium, in faa uii erau nite trepte de piatr cu o balustrad de fier. Oameni bum, le-a strigat primarul, v rog s luai aminte la cele ce v va spune domnul procuror Burkhard.in mulime nu s-a observat nici o reacie. ranii i muncitorii stteau, ca i inainte, tcui, nemicai,amenintori, sub cerul care se inveminta cu haina strlucitoare a inserrii; felinarele, ca nite luni palide, selegnau deasupra pieei. Stenii erau hotrii s dispun singuri de soarta celui pe care-1 considerau uciga.Mainile poliiei preau, in viitoarea mulimii, ca nite animale mari, intunecate. Au incercat iari s scape,motoarele au urlat, apoi s-au potolit din nou, descurajate. Era absurd. Peste toate se lsase o descumpnire greacu privire la cele petrecute, peste acoperiurile intunecate ale satului, peste pia, peste mulimea adunatlaolalt; ca i cum asasinatul acesta ar fi otrvit intreaga lume. Oameni buni, a inceput procurorul incet i cuglas ovielnic; totui se auzea fiecare cuvint. Steni din Magendorf, sintem cutremurai de monstruoasa crim,Gritli Mo-ser a fost ucis. Nu tim cine a comis asasinatul...34Dar procurorul n-a apucat s continue. Predai-1!Pumnii s-au ridicat, s-au auzit fluierturi. Comisarul privea pironit locului masa aceea de oameni. Matthai, telefoneaz repede, cere intriri, i-a ordonat procurorul. Von Gunten e ucigaul! a strigat un ran deirat, usciv, cu faa ars de soare, nebrbierit de zile intregi. Lamvzut eu! N-a mai fost nimeni in vilcea.Era ranul care lucrase la cimp. Matthi a pit in fa. Mi, oameni buni, a strigat el, eu sint comisarul Matthi i v declar c sintem gata s vi-1 predm penegustorul ambulant!Surpriza a fost atit de mare, incit s-a fcut linite ca de mormint. Ai innebunit? i-a uierat enervat procurorul. Din vremuri vechi, criminalii sint judecai in ara noastr de ctre justiie, condamnai cind poart vina iachitai dac sint nevinovai, a continuat Matthi. Voi ai ho-trit s-1 judecai singuri. Nu vreau s discut dacavei acest drept, de vreme ce vi l-ai luat.Comisarul vorbea limpede i rspicat. ranii i muncitorii il ascultau ateni; voiau s-i35aud fiecare cuvint. Fiindc Matthai le vorbea serios, il luau i ei in serios. Dar, a continuat el, trebuie s v cer i vou ceva, aa cum cer i justiiei: s se fac dreptate. intrucit elimpede c nu vi-1 putem preda pe negustor decit dac sintei convini c vrei s facei dreptate. Aa vrem! a strigat unul.Judecata voastr trebuie s indeplineasc o condiie, dac vrei s fie o judecat dreapt. Condiia este: s vferii de a sviri o nedreptate; condiia aceasta trebuie s-o respectai i voi. Primim! a strigat un maistru de la fabrica de crmid. Deci trebuie s cercetai dac e drept sau nu s-1 invinuii pe von Gunten de a fi comis omorul. Cum s-a ivitbnuiala? S-a mai fcut o data vinovat' a strigat un alt ran. Asta intrete bnuiala c von Gunten ar putea fi ucigaul, dar nu constituie inc dovada c e cu adevrat, i-aexplicat Matthai. L-am vzut in vilcea, a strigat din nou ranul cu faa nebrbierit, ars de soare. Vino aici, 1-a chemat comisarul. ranul ovia. Du-te, Heiri, nu-i fie fric! 1-a indemnat unul.36ranul a urcat treptele. ii pierduse sigurana. Primarul i procurorul se retrseser spre intrarea circiumii,Matthai rminind singur pe scar cu ranul. Ce dorii de la mine? a intrebat ranul. Eu sint Benz Heiri.Stenii incordai se holbau la ei; poliitii ii puser la loc bastoanele de cauciuc i priveau scena cu sufletul lagur. Bieandrii din sat se urcaser pe scara pompierilor care fusese ridicat pe jumtate. Dumneata l-ai vzut pe von Gunten in vilcea, a inceput comisarul. Era singur acolo? Singur! Dumneata ce fceai? Semnm cartofi, impreun cu familia mea. De cit vreme v indeletniceai cu asta? De la ora zece. Am prinzit pe cimp cu ai mei, i-a rspuns ranul. N-ai mai vzut pe nimeni in afar de negustor? Pe nimeni! Pot s jur! 1-a asigurat Benz. Asta-i o prostie, Benz! i-a strigat un muncitor. Pe la ora dou am trecut eu pe lin-g tarlaua ta de cartofi.Au mai srit i ali doi muncitori. i ei trecuser pe la dou, pe biciclet, prin vilcea. i eu am avut drum cu crua pe-acolo, m prostnacule! i-a strigat un alt ran. Dar37tu eti hapsin la lucru, m, zgircitule, iar alor ti li s-au incovoiat spinrile de cit ii sileti s roboteasc. Pe lingtine ar putea trece sute de femei despuiate fr s-i ridici privirea ctre ele. Risete. Aadar, negustorul ambulant n-a fost singurul care a trecut prin vilcea, a stabilit Matthi. Dar s cercetm maideparte. Exist o osea paralel cu pdurea i care duce la ora. A fost careva pe acolo? Fritz Gerber, a strigat cineva. Eu am trecut, a recunoscut un ran greoi, aezat pe tulumba de incendiu. Eram cu crua. Cind? Pe la ora dou. Din oseaua aceasta se desprinde o crare care duce la locul crimei, a stabilit comisarul. Nu cumva ai observatpe cineva? Nu, a mormit ranul. Sau vreo main staionind? ranul aezitat. Cred c da, a adugat el nesigur. Eti convins? Era acolo ceva. Poate un Mercedes rou, tip sport? Se poate. Sau un Volkswagen gri? i asta se poate.38 Rspunsurile dumitale sint lipsite de precizie, i-a spus Matthi. Pi, la drept vorbind, aproape c adormisem in cru, a mrturisit ranul. I se in-timpl oricui pe asemeneazpueal. Fiindc ai pomenit de asta, in s-i atrag atenia c n-ar trebui s dormi pe o osea public, 1-a pus la punctMatthai.- Caii au ei de grij, i-a rspuns ranul. Toi au izbucnit in ris. Ei, aadar, acum v dai seama, in calitate de judectori, de greutile ce v stau in fa, a constatat Matthi.Crima nici mcar n-a fost comis intr-un loc pustiu. Doar la vreo cincizeci de metri de familia care lucra la cimp.Dac oamenii acetia ar fi fost ateni, nenorocirea nu s-ar fi intimplat. Dar ei lucrau fr grij, fiindc nu segindeau citui de puin la posibilitatea unei asemenea frdelegi. N-au vzut venind nici fetia, nici pe ceilalicare au trecut pe osea. Le-a btut la ochi negustorul ambulant, asta-i tot. Dar i Gerber moia in cru i acumnu ne poate da nici o declaraie care s cintreasc greu prin precizia ei. Aa stau lucrurile. S-a dovedit oare prinaceasta vinovia negustorului ambulant? E o intrebare pe care s-ar cuveni s v-o punei. in sfirit, in favoarea luivorbete faptul c a anunat poliia. Nu tiu cum vei proceda voi ca judectori, dar vreau s v spun39cum am dori s procedm noi, cei de la poliie.Comisarul s-a oprit. Era iari singur in faa stenilor din Magendorf. Benz se intorsese stingherit in mijloculmulimii. Noi am cerceta cu de-amnuntul orice om suspect, fr a ine seam de poziia lui social; am urmri oriceurme imaginabile; ba mai mult, dac ar fi nevoie, am cere i ajutorul poliiei altor ri. Vedei dar, judeciivoastre ii stau la dispoziie puine mijloace pentru a ajunge la adevr, pe cind noi dispunem de un aparat uriapentru a stabili adevrul. V rog s hotrii acum ce vei face.Tcere. Oamenii czuser pe ginduri. Ni-1 predai intr-adevr pe negustorul ambulant? a intrebat maistrul. Avei cuvintul meu! Dac struii, vi-1 predm, i-a rspuns Matthai.Stenii erau nehotrii. Vorbele rostite de comisar fcuser impresie asupra lor. Procurorul era nervos. Toatincurctura asta il ingrijora; rsufl totui uurat auzindu-1 pe un ran c strig: Luai-1 cu voi!Mulimea tcut a lsat un culoar de trecere. Linitit, procurorul a aprins o Brissago". Ai procedat cu indrzneal, Matthai. Ce-ar fi fost dac-ar fi trebuit s te ii de cu-vint?40 tiam c nu va fi cazul, i-a rspuns el calm. S sperm c nu faci niciodat o fg-duial pe care s fii obligat s o respeci, a zis procurorul i i-a maiaprins un chibrit pentru igara lui.L-a salutat apoi pe primar i s-a indreptat spre maina gata de plecare.Matthai nu s-a intors cu maina procurorului. S-a urcat ling negustorul ambulant. Poliitii i-au fcut loc. ininteriorul dubei era zpueal. Nu indrzneau inc s coboare geamurile. Cu toate c lsaser loc de trecere,stenii tot mai zboveau aici. Matthai s-a aezat ling von Gunten, care sta ghemuit in spatele oferului. Sint nevinovat, i-a spus incet von Gunten. Bineineles, i-a rspuns Matthai. Nu m crede nimeni, i-a optit von Gunten, nici poliitii. Aa-i inchipui dumneata, l-a asigurat comisarul cltinind din cap. Negustorul ambulant nu s-a linitit cu atit. Nici dumneavoastr nu m credei, domnule doctor.Maina a pornit. Poliitii edeau tcui. Se lsase noaptea. Lmpile aezate de-a lungul oselei aruncau luminiaurii peste feele im-41pietrite. Matthai simea c toi il bnuiau pe negustorul ambulant, c suspiciunea cretea. Ii fu mil de el. Te cred, von Gunten, a repetat Matthi, dindu-i seama c nici el nu era pe deplin convins. Te cred c etinevinovat.Se apropiau primele case ale oraului. Va trebui s te prezentm comandantului, von Gunten. Eti martorul nostru cel mai important, a spuscomisarul. Da, ineleg, a murmurat negustorul ambulant, apoi a optit din nou: Nici dumneavoastr nu m credei. Prostii!Negustorul ambulant nu putea fi convins. O tiu, a zis el, dar atit de incet c aproape nu i se auzea glasul i a privit fix luminile roii i verzi alereclamelor, care se rsfrin-geau acum, ca nite constelaii fantomatice, in interiorul mainii care aluneca uniform. intimplrile de mai sus, imi povesti dr H. mai departe, mi-au fost aduse la cunotin in Kasernenstrasse, dupintoarcerea mea de la Berna cu acceleratul de apte i jumtate. Era al treilea copil ucis in felul acesta. Cu doi aniin urm fusese omorit cu un brici o feti in cantonul Schwyz, iar cu cinci ani in urm, alta, in Sankt Gallen. Defpta, nici urm.42Am cerut s-mi fie adus negustorul ambulant. Era un brbat de patruzeci i opt de ani, mic, gras, cu aspectnesntos, probabil guraliv i obraznic de felul lui, de data aceasta ins, speriat. La inceput declaraiile sale aufost limpezi. Susinea c ar fi zbovit la marginea pdurii, c i-ar fi desclat pantofii i i-ar fi pus pe iarbcoul cu mruniuri. Inteniona s treac prin Mgendorf i s-i desfac acolo marfa: perii, bretele, lame,ireturi .a.m.d. dar aflase pe drum de la pota c Wegmuller, fiind in concediu, era inlocuit de Riesen. Din acestmotiv ar fi ovit i s-ar fi aezat in iarb; cic tinerii notri poliiti ar fi de cele mai multe ori prea zeloi i el iitia pe aceti domni. Susinea c a aipit puin. Vilceaua umbrit de rcoarea pdurii era strbtut de o osea.Prin apropiere lucra pe ogor o familie de rani pzit de un ciine. Prinzul pe care-1 luase la circiuma Ursul" dincomuna Fehren fusese substanial mincare bernez i buse vin de Twann; ii plcea s m-nince imbelugat iavea cu ce plti, dei umbla nebrbierit, neingrijit i zdrenros; infiarea ii era ineltoare, fiind unul dintreacei negustori de mruniuri care citigau ceva bnui i aveau oarecari economii. La acest prinz se maiadugase mult bere i dou tablete de ciocolat Lindt", pe cind sttea tolnit in iarb. Furtuna care se apropia i43rafalele vintului il adormiser cu totul. Totui, puin mai tirziu, cic l-ar fi trezit un strigt, strigtul rsuntor alunei fetie; ameit de somn, a privit in susul vii i i s-a prut c i familia de rani care lucra la cimp a tras cuurechea intr-acolo, mirat; apoi, strjuii de ciine, cu spinrile incovoiate, oamenii s-au aternut iar pe treab. I-atrecut prin minte c putea s fi fost un ipt de pasre, poate o cucuvea; nu putea ti. Aceast explicaie 1-a linititins. A moit mai departe, cind, deodat, 1-a surprins linitea mormintal a naturii i cerul dintr-o dat intunecat.Atunci s-a inclat, i-a prins in spate coul nelinitit i bnuitor amintindu-i de misteriosul strigt depasre. De aceea a hotrit c e mai sntos s n-aib de a face cu Riesen i a renunat s treac prin Mgendorf.in satul sta tot nu fcuse niciodat cine tie ce vinzare. Aa c s-a decis s se intoarc in ora, scurrind drumulprin pdure, spre a ajunge la staia de tren, i drept urmare a dat peste cadavrul fetiei ucise. Atunci a alergat laCerbul", cir-ciuma din Mgendorf, i 1-a intiinat pe Matthi; ranilor nu le-a suflat o vorb, de team s nu-1bnuiasc.Astea au fost cele declarate de el. Am cerut s fie scos din incpere, dar s nu fie lsat s plece. Poate c nu eratocmai corect. Procurorul nu emisese ordinul de detenie preven-44tiv, dar n-aveam timp de mofturi. Relatarea lui, ce-i drept, mi s-a prut verosimil; mai trebuia ins verificat odat; in definitiv, von Gunten avea cazier judiciar. Eram prost dispus. Cazul nu fgduia nimic bun; intr-un fel,toate se puneau de-a curmeziul, numai c nu tiam cum; dar o simeam. M-am retras in chiimia" mea, cum iispuneam: o incpere mic, afumat, ling biroul oficial. Am cerut s mi se aduc o sticl de Chateaune-uf-du-Pape, de la un restaurant din apropiere de Sihlbriicke, i am but citeva pahare. in cmrua aceasta domneaintotdeauna o dezordine inspiminttoare, nu vreau s-o ascund; cri i dosare zceau unele peste altele, dinprincipiu, desigur, cci sint de prere c e de datoria fiecruia, in acest stat ordonat, s construiasc aa-zicindmici insule de dezordine, fie i numai in secret. Am cerut apoi s mi se aduc fotografiile. Erau oribile. Dupaceea am studiat harta. Locul crimei nici c-ar fi putut fi ales mai perfid! Teoretic nu se putea stabili dac ucigaulera din Mgendorf, din satele invecinate, dac venise din ora, pe jos, ori cu trenul. Totul era cu putin. A aprutMatthi. imi pare ru, i-am spus, c in ultima zi pe care i-o petreci la noi trebuie s te ocupi de un caz atit de trist. Aa-i meseria, domnule comandant.45 Cind examinez fotografiile astea imi vine s dau dracului totul, i-am rspuns i le-am virit iar in plic.Eram suprat i poate c nu m puteam stpini pe deplin. Matthi era cel mai bun dintre comisarii mei vezi cpstrez aceast ierarhizare, ceea ce nu s-ar cuveni, dar mi-este mai simpatic de aceea, socoteam plecarea luiin acel moment foarte neplcut.Prea c-mi ghicete gindurile. Cred c cel mai nimerit ar fi s predai cazul lui Henzi, a opinat el.Ezitam. Dac n-ar fi fost vorba de un asasinat cu viol, a fi primit imediat sugestia. Cind e vorba de alt gen decrime e mai uor. Nu trebuie decit s te gindeti la mobiluri: lipsa de bani, gelozia, i cercul suspecilor se restringede indat. Dar acest procedeu e lipsit de sens cind e vorba de un asasinat cu viol. El poate fi comis frmartori, neobservat de nimeni, intr-o cltorie de afaceri, de cineva care, vzind o fat sau un biat, coboar dinmain, i seara e din nou acas, la Lausanne, la Basel, oriunde, iar noi stm aici fr puncte de reper. Nu-1subestimam pe Henzi; era un funcionar destoinic, dar mi se prea c n-are destul experien.Matthi nu imprtea oviala mea. Datorit mie ii cunoate meseria, a lucrat sub conducerea mea trei ani, il considercel mai bun succesor al meu. Va rezolva problemele la fel de bine ca i mine. i apoi, pin miine mai sint i euaici, a mai adugat el.L-am chemat pe Henzi dispunind ca impreun cu sergentul Treuler s constituie un colectiv restrins de anchet.Henzi s-a bucurat; era primul su caz independent". Si mulumeti lui Matthi, am mormit eu, intrebindu-1 de starea de spirit a poliitilor.Bijbiiam, n-aveam nici un punct de reper, nici un fel de rezultate i era important ca ei s nu-i dea seama denesigurana noastr. Sint convini c am pus mina pe criminal, a rspuns Henzi. Negustorul ambulant? Bnuiala nu poate fi cu totul inlturat. Von Gunten a mai comis un atentat la pudoare. impotriva unei fete de paisprezece ani, a intervenit Matthi. Asta e altceva. Ar trebui s-1 supunem unui interogatoriu incruciat, a propus Henzi. Mai e timp, am hotrit eu. Nu cred c individul are vreo legtur cu omorul. E doar antipatic i de aceea cadeasupra lui bnuiala. Dar, domnii mei, sta nu-i un motiv crimi-nalistic, ci un motiv subiectiv, care trebuie imediatinlturat.Cu acestea, m-am desprit de subalterni, fr ca proasta dispoziie s mi se schimbe.4647Am mobilizat intregul nostru efectiv poliienesc, in cursul aceleiai nopi i ziua urmtoare s-a cercetat la garajedac nu s-au observat cumva urme de singe in vreo main; mai tirziu s-au fcut cercetri i la spltorii. Amreexaminat alibiurile tuturor celor ce veniser vreodat in conflict cu anumite dispoziii ale legii. La Mgendorf,oamenii notri au ptruns, cu ciini i chiar cu un aparat de detectat mine, in pdurea in care s-a comis asasinatul.in sperana c se vor gsi urme, dar mai ales arma uciga, au fost scotocite toate tufiurile. Au cercetatsistematic fiecare metru ptrat, au coborit in Tobei, au cutat in piriu. Au fost adunate obiectele gsite; pdurea afost greblat, pin departe, spre Ma-gendorf.La cercetrile din Magendorf am participat personal, ceea ce, de altfel, nu intra in obiceiurile mele. Matthai preai el nelinitit. Cu toate c era o zi plcut de primvar, blin-d, in care fohn-ul nu se fcea simit, totui eramtare posomorii.La Cerbul", Henzi lua interogatorii ranilor i muncitorilor din fabric, iar noi ne pregteam s facem o vizitla coal. Am scurtat drumul i am mers prin mijlocul unei livezi cu pomi fructiferi. Unii erau gata inflorii. Dinsprecoal rsuna cintecul Cuprmde-mi mumie i m-nsoete. Terenul de gimnastic din48faa colii rmsese pustiu. Am ciocnit la ua clasei din care rzbtea imnul i am intrat.Cintau fete i biei, copii de la ase la opt ani cele trei clase inferioare. invtoarea care dirija corul i-a lsatbraele in jos i ne-a privit cu neincredere. Copiii au incetat s cinte. Domnioara Krumm? Cu ce v pot fi de folos? Sintei invtoarea lui Gritli Moser? Ce dorii de la mine?Deirat, cu ochi mari, plini de amrciune, domnioara Krumm avea vreo patruzeci de ani.M-am prezentat i m-am intors apoi spre clas. Bun ziua, copii!Copiii se uitau la mine curioi. Bun ziua! mi-au rspuns ei. Mi-a plcut ce ai cintat. Repetam coralul pentru inmormintarea lui Gritli, m-a lmurit invtoarea.intr-o lad cu nisip era cldit insula lui Robinson. Pe perei atirnau desene fcute de copii. Ce fel de copil a fost Gritli? am intrebat ovind. Toi o iubeam, mi-a rspuns invtoarea. Era inteligent? Era o feti inzestrat cu foarte mult fantezie.49M-a cuprins iar oviala A dori s pun citeva intrebri copiilor Poftii.Am pit in faa clasei. Majoritatea fetelor aveau codie i purtau oruri viu colorate. Ai auzit, desigur, le-am spus, ce a pit Gritli Moser. Eu sint de la poliie, comandantul, care va s zic, aa caun cpitan peste soldai, i e de datoria mea s-1 caut pe cel care a omorit-o pe Gritli. Vreau s v vorbesc nu caunor copii, ci ca unor oameni mari. Individul pe care-1 cutm e bolnav. Toi cei care sviresc asemenea faptesint bolnavi. Aa fiind, ei incearc s-i ademeneasc pe copii intr-o ascunztoare, pentru a le face ru, in pdure,in vreo pivni, sau in cine tie ce alte locuri dosnice; i asta se intimpl foarte des; avem, in canton, peste dousute de cazuri anual. Se intimpl uneori ca asemenea ini s vatme atit de ru un copil, incit il omoar, aa cums-a intimplat i cu Gritli. De aceea, pe asemenea rufctori trebuie s-i arestm. Sint prea periculoi pentru aputea tri in libertate. Acum m-ai putea intreba de ce nu-i inchidem mai repede, inainte de-a se intimpl onenorocire, ca aceea petrecut cu Gritli Fiindc n-avem nici un mijloc s-i recunoatem pe aceti oamenibolnavi. Ei sint bolnavi pe dinuntru, nu pe dinafar.Copiii ascultau cu sufletul la gur.50 Voi trebuie s m ajutai, am continuat eu. Trebuie s-1 gsim pe cel care a omorit-o pe Gritli Moser, altfel vamai ucide o feti.M aflam acum in mijlocul copiilor. V-a povestit Gritli ca i-ar fi vorbit un necunoscut?Copiii tceau. V-a mirat ceva deosebit in ultimul timp la Gritli?Copiii nu tiau nimic. N-avea Gritli, in ultima vreme, vreun lucru pe care nu-1 avusese inainte?Copiii n-au rspuns. Cine era prietena ei cea mai bun? Eu, a optit o feti.Era o fptur micu de tot, cu pr castaniu i ochi cprui. Cum te cheam? am intrebat-o. Ursula Fehlmann. Aadar, Ursula, tu ai fost cea mai bun prieten a lui Gritli? edeam in aceeai banc.Fetia vorbea atit de incet, incit a trebuit s m aplec spre ea. Nici ie nu i s-a prut nimic neobinuit? Nu. N-a intilnit Gritli pe nimeni? Ba da, a rspuns fetia. Pe cine? Nu era om, mi-a spus Ursula.51Acest rspuns m-a surprins. Ce vrei s spui, Ursula? A intilnit un uria, a optit fetia. Un uria? Da. Vrei s spui, c-a intilnit un brbat inalt? Nu. Tatl meu e inalt, dar nu-i uria. i cit era de mare? am intrebat-o. Cit un munte, mi-a rspuns ea, i era negru de tot. i acest uria i-a druit ceva lui Gritli? am intrebat. Da, a zis Ursula. Ce? Nite arici mititei. Arici? Ce-o mai fi i asta, Ursula? am intrebat-o descumpnit. Uriaul era plin tot cu arici micui, a struit fetia. Asta-i o prostie, Ursula, am contrazis-o eu, un uria n-are arici! Era pesemne un uria al aricilor. Fetia inea mori la spusele ei. M-am intors la catedra invtoarei. Avei dreptate, domnioar Krumm, i-am zis. Gritli pare s fi fost inzestrat intr-adevr cu mult fantezie. Era o feti cu imaginaie plin de poezie, mi-a rspuns invtoarea, privind in gol, cu ochii triti. Acum artrebui s mai repet co52ralul pentru inmormintarea de miine. Copiii nu-1 tiu destul de bine.Domnioara Krumm a dat tonul.Cuprinde-mi miinile i m-nsoete, au inceput din nou s cinte copiii.Nici interogatoriul luat ranilor din M-gendorf la Cerbul" unde l-am inlocuit pe Henzi n-a adus nimicnou, iar ctre sear am plecat la Ziirich, fr nici un rezultat, aa cum venisem. Tceam. Fumasem prea mult ibusem vinul rou local. Cunoti vinurile astea, cam dubioase. Matthi edea i el po-somorit ling mine, infundul mainii; abia cind automobilul a inceput s coboare spre Romerhof comisarul a inceput s vorbeasc. Nu cred, mi-a spus, ca asasinul s fie vreunul din Mgendorf. Trebuie s fie acelai fpta ca i in SanktGallen i Schwyz; crima s-a petrecut in acelai fel. Probabil c opereaz din Zurich. Probabil, i-am rspuns. O fi vorba de vreun automobilist, sau poate vreun turist. ranul Gerber a vzut o main parcat in pdure. Pe Gerber l-am audiat personal azi, am declarat eu. Mi-a mrturisit c dormea prea adinc pentru a putea sobserve ceva.Am tcut din nou.53 imi pare ru c trebuie s v prsesc in mijlocul unui caz neclarificat, a inceput apoi s spun Matthai cu glasovielnic, dar trebuie s respect contractul cu guvernul iordanian. Pleci miine cu avionul? l-am intrebat. La ora trei dup-amiaz, prin Atena, mi-a rspuns el. Te invidiez, Matthai, i-am spus cu toat seriozitatea. A prefera i eu s fiu ef de poliie la arabi decit aici, laZurichL-am lsat apoi la Hotelul Urban, unde locuia de ani de zile i m-am dus la Kronen-halle", unde luam masa, subtabloul lui Miro. Locul meu. intotdeauna m aez acolo i m-ninc din voiture1.Cind, cu toate acestea, ctre ora zece, m-am mai dus o dat in Kasernenstrasse i am trecut prin faa fostuluibirou al lui Matthai, l-am intilnit pe Henzi pe coridor. El plecase inc de pe la prinz din Magendorf; la drept vorbind,faptul m mirase, dar, intrucit ii repartizasem lui cazul, principiul meu era s nu sicii omul. Henzi eraoriginar din Berna, ambiios, ins iubit de poliiti. Se cstorise cu o fat din Hottinger; trecuse de la socialiti laliberali i era pe drumul cel bun pentru a1 Adic luind mincarea de pe cruciorul pe rotile, care circul intre mese54face carier Amintesc de asta doar in treact; acum e la independeni. Individul nu vrea inc s recunoasc, mi-a spus el Cine? l-am intrebat mirat i m-am oprit din mers Cine nu vrea s recunoasc? Von Gunten. Eram uluit. Interogatoriu de durat? Toat dup-amiaza, mi-a rspuns Henzi. i dac va fi nevoie, toat noaptea. Acum se ocup Treuler de el. Amieit doar s iau aer. Asta a vrea s-o vd i eu, i-am spus, i, curios, am intrat in fostul birou al lui Matthai.Negustorul ambulant edea pe un scaun de birou fr sptar, iar Treuler, picior peste picior, pe un altul, in faafostei mese de lucru a lui Matthai; ii rezemase de ea braul sting, sprijinindu-i capul in palm. Fuma. Fellerintocmea procesul-verbal. Henzi i cu mine ne-am oprit in prag, fr a fi observai de negustorul ambulant carese afla cu spatele la noi. N-am fcut-o eu, domnule sergent, murmura el. Nici n-am afirmat asta. Spuneam doar c ai fi putut-o face, i-a rspuns Treuler. Se va dovedi dac am sau nudreptate. S-o lum55de la inceput. Te odihneai deci la marginea pdurii? Da, domnule sergent. i ai dormit? intr-adevr, domnule sergent. De ce? Doar voiai s te duci la Mgen-dorf. Eram obosit, domnule sergent. De ce l-ai intrebat pe pota despre poliistul din Mgendorf? Pentru a m informa, domnule sergent. Ce voiai s afli? Nu-mi prelungisem brevetul de negustorie. Voiam s tiu care era situaia la poliia din Mgendorf. i care era situaia? Am aflat c la Mgendorf era un lociitor; atunci mi-a fost team, domnule sergent. i eu sint lociitor, 1-a lmurit sec poliistul. De mine nu i-e fric? Ba da, domnule sergent. Din pricina asta n-ai intrat in sat? Da, domnule sergent. Versiunea asta nu-i chiar atit de rea, a recunoscut Treuler, dar poate mai exist i alta care ar avea avantajul dea fi adevrat. Am spus adevrul, domnule sergent. Nu cumva voiai s afli de la factor dac nu-i vreun poliist prin apropiere?56Negustorul ambulant 1-a privit bnuitor pe Treuler. Ce vrei s spunei, domnule sergent? Poate, i-a rspuns tacticos Treuler, voiai s te asiguri din spusele potaului c nu era nici un poliist invilceaua Rotkehl pentru c, socot, ateptai fata.Negustorul ambulant 1-a privit ingrozit. Dar n-am cunoscut-o pe feti, domnule sergent, a strigat el disperat, i chiar dac a fi cunoscut-o, n-a fiputut-o face. Nu eram singur in vilcea. Familia de rani era doar pe cimp. Nu sint un uciga. V rog s m credei. Te cred, 1-a linitit Treuler, dar trebuie s-i verific declaraia; trebuie s inelegi asta. Ziceai c dup ce te-aiodihnit, ai luat-o prin pdure pentru a te intoarce la Ziirich? Se apropia furtuna, i-a explicat negustorul ambulant, i am vrut s scurtez drumul, domnule sergent. Atunci ai dat de cadavru? Da. Fr s-1 atingi? Fr, domnule sergent.Treuler a tcut. Cu toate c nu-i vedeam faa, imi ddeam seama c negustorului ambulant ii era fric. Mi-eramil de el. Eram totui din ce in ce mai convins de vinovia lui,57poate datorit i faptului c ndjduiam ca, in sfirit, s-1 gsim pe vinovat. Von Gunten, te-am dezbrcat de haine i i-am dat altele. Nu-i imaginezi pentru ce? a intrebat Treuler. Nu tiu, domnule sergent. Pentru a face o analiz cu benzidin. tii ce inseamn o analiz cu benzidin? Nu, domnule sergent, a rspuns neajutorat negustorul ambulant. O analiz chimic, pentru a constata urme de singe, i-a explicat Treuler cu fantomatic blindee. Von Gunten,am gsit pe bluzonul dumitale urme de singe. De-al fetiei. Fiindc... fiindc m-am impiedicat de cadavru, domnule sergent, a rspuns von Gunten gemind. A fostingrozitor.Negustorul ambulant i-a acoperit obrazul cu miinile. i, desigur, numai de fric nu ne-ai mrturisit asta! Da, domnule sergent. i vrei acum ca noi iari s te credem? Nu sint eu ucigaul, domnule sergent, 1-a implorat dezndjduit negustorul ambulant, credei-m. Chemai-1pe domnul doctor Matthi, tie c spun adevrul. V rog. Doctorul Matthi nu mai are nici o legtur cu acest caz, i-a rspuns Treuler. Miine pleac in Iordania.58 in Iordania?! a rostit in oapt von Gunten. N-am tiut.A rmas tcut, cu privirea aintit in podea, in birou s-a aternut o linite mormintal, nu se auzea decit tic-taculceasornicului i cite-odat, de afar, o main.Atunci a intervenit Henzi. A inchis intii fereastra, apoi s-a aezat la biroul lui Matthi, prietenos i prevenitor,numai c a potrivit in aa fel lampa de birou incit a indreptai-o spre negustorul ambulant. Nu te neliniti, domnule von Gunten, i-a spus sublocotenentul peste msur de politicos; nu vrem s techinuim in nici un fel; numai c ne strduim s aflm adevrul. De aceea trebuie s ne adresm dumitale. Etimartorul cel mai important. Trebuie s ne ajui. Da, domnule doctor, a rspuns negustorul ambulant i prea c mai prinsese ceva curaj.Henzi i-a umplut pipa. Dumneata ce fumezi, von Gunten? igri, domnule doctor. Treuler, d-i o igar.Negustorul ambulant a cltinat din cap, cu privirea aintit in podea. il orbea lumina, Te supr? 1-a intrebat Henzi prietenos. imi bate drept in ochi.Henzi a schimbat poziia abajurului.59 E mai bine acum? Mai bine, a rspuns incet von Gunten. In glasul lui se desluea recunotin. Ia spune, von Gunten, ce fel de lucruri vinzi? Basmale? a inceput Henzi. Da, i basmale, a rspuns el ovind. Nu tia de ce i se pune intrebarea. Altceva? ireturi de ghete, domnule doctor. Perii de dini. Past de dini. Spun. Crem de ras. Lame? i lame, domnule doctor. Ce marc? Gillette. Asta-i tot? Aa cred, domnule doctor. Bine. Mi se pare ins c ai uitat cite ceva, i-a spus sublocotenentul, in timp ce ii fcea de lucru cu pipa. Einfundat, a zis el, apoi a continuat, ca in treact: Von Gunten, inir linitit restul lucruoarelor. Noi am cercetatcu de-amnuntul coul dumitale.Negustorul de mruniuri a tcut. Ei?Cuite de buctrie, a adugat incet i trist von Gunten.Pe ceaf ii strluceau broboane de sudoare. Henzi arunca nori de fum, unul dup altul,60linitit i in tihn, ca un tinr domn prietenos i plin de bunvoin. Mai departe, von Gunten, afar de cuite de buctrie? Brice. De ce oviai s-o spui?Negustorul ambulant a tcut. Henzi a intins mina, a schiat, in aparen fr intenie, un gest spre lamp, dar i-aretras-o cind 1-a vzut pe von Gunten tresrind. Sergentul nu-1 pierdea nici o clip din ochi. Fuma igar dupigar. La fumul acestora se aduga fumul de pip al lui Henzi. Aerul din camer te ineca. A fi deschis bucurosferestrele. Dar ferestrele inchise fceau parte din metod. Fetia a fost omorit cu un brici, a aruncat ca din intimplare, discret, Henzi.Tcere. Negustorul ambulant edea prbuit fr vlag pe scaunul su. Drag von Gunten, a reluat Henzi reze-mindu-se de speteaza scaunului, s vorbim ca intre brbai. Nu-inevoie s ne inelm. tiu c dumneata ai comis omorul; dar mai tiu c i dumneata eti tot atit de inspimin-tatde aceast fapt ca i mine, ca noi toi. Te-a apucat pur i simplu deodat i ai devenit ca un animal; ai atacat prinsurprindere fetia i ai ucis-o fr s fi vrut i fr s te fi putut impotrivi. A fost ceva mai presus de dumneata.Iar cind i-ai revenit, von Gunten, ai61fost peste msur de speriat. Ai dat fuga la Mgendorf, pentru a te preda, dar acum i-ai pierdut curajul. Curajulde a mrturisi. Acest curaj trebuie s-1 regseti, von Gunten i noi vrem s te ajutm s-o faciHenzi a tcut. Negustorul ambulant s-a cltinat pe scaunul lui. Prea c acui-acui se va prbui. Sint prietenul dumitale, von Gunten, i-a declarat Henzi, nu pierde ocazia asta Sint obosit, a rspuns negustorul ambulant gemind. Toi sintem obosii, i-a spus Henzi. Sergent Treuler, f rost de nite cafele i, mai tir-ziu de bere. i pentrumusafirul nostru von Gunten. Noi, cei de la poliia cantonal, sintem politicoi. Sint nevinovat, domnule comisar, a optit rguit negustorul ambulant, sint nevinovat.A sunat telefonul; Henzi a ridicat receptorul, a ascultat atent, apoi 1-a pus in furc su-rizind. Spune-ne, von Gunten, ce-ai mincat ieri la prinz? 1-a intrebat el tacticos. Mincare bernez. Aa. i mai ce? La desert, brinz. Brinz de Emmental, de Greyerz?62 De Tilsit i Gorgonzola, a rspuns von Gunten tergindu-i sudoarea de pe ochi. Negustorii ambulani mninc bine, a constatat Henzi. Dar altceva n-ai mai mincat? Nimic Eu a chibzui cu mai mult atenie, 1-a dojenit Henzi. Ciocolat, i-a amintit von Gunten. Vezi c mai e ceva, 1-a incurajat Henzi dind din cap Unde ai mincat-o? La marginea pdurii, a rspuns vinz-torul ambulant, privindu-1 neincreztor i obosit.Sublocotenentul a stins lampa de birou. Doar plafoniera mai lumina slab incperea plin de fum. Von Gunten, tocmai acum am primit raportul Institutului medico-legal, a spus el comptimitor S-a fcutautopsia fetiei. S-a identificat ciocolat in stomacul ei.De data aceasta eram i eu convins de vinovia negustorului ambulant. Mrturisirea lui nu era decit o chestiunede timp. I-am fcut un semn din cap lui Henzi i am prsit incperea.Nu m inelasem. A doua zi, simbt dimineaa pe la orele apte, Henzi m-a chemat la telefon. Negustorulambulant ii recunoscuse fapta. La ora opt eram la serviciu. Henzi63se afla inc tot in fostul birou al lui Matthai. Privea pe fereastra deschis; s-a intors spre mine obosit, m-a salutat.Pe podea zceau sticle de bere; scrumierele erau pline. in incpere nu mai era nimeni. O mrturisire amnunit? l-am intrebat. O va face i pe asta, mi-a rspuns sublocotenentul; principalul e c-a recunoscut asasinatul cu viol. Sper c s-a procedat corect, am mormit eu.Interogatoriul durase peste douzeci de ore. Firete, asta nu era permis; dar noi, cei de la politie, nu ne putemconduce intotdeauna dup instruciuni. Alte metode neingduite n-au fost folosite, domnule comandant, mi-a declarat Hertzi.Am intrat in chiimie", cerind s mi-1 aduc pe negustorul ambulant. Abia se mai inea pe picioare; il sprijineapoliistul care-1 insoea; a refuzat ins s se aeze cind l-am invitat s ia loc. Von Gunten, i-am spus cu o not involuntar prietenoas in glas, dup cite aud ai recunoscut c ai omorit-o pemicua Gritli Moser. Eu am omorit-o, mi-a rspuns negustorul ambulant atit de incet, privind int in podea,incit abia l-am putut inelege. Acuma l-sai-m in pace. Du-te la culcare, von Gunten, i-am spus, vom vorbi despre asta mai tirziu.L-au scos afar i la u s-a intilnit cu Mat-thi. Negustorul ambulant s-a oprit. Respira greu. A deschis gura capentru a spune ceva, dar a tcut totui. L-a privit doar pe Matthai care, stingherit, i-a fcut loc. Haide, i-a spus poliistul i l-a luat de acolo pe von Gunten.Matthai a intrat in chiimie", a inchis ua, iar eu mi-am aprins o Bahian". Ei, Matthai, ce zici de asta? Nenorocitul sta a fost interogat peste douzeci de ceasuri? Henzi a preluat metoda de la dumneata; erai la fel de incpinat la interogatorii, i-am rspuns eu. Nu gsetic a condus cu mult pricepere primul su caz?Matthai nu mi-a rspuns. Am cerut dou cafele cu frica i cornuri. Amindoi aveam contiina incrcat. Cafeauafierbinte nu ne-a redat buna dispoziie. Prevd, a remarcat in cele din urm Matthai, c von Gunten va reveni asupra declaraiei sale. Posibil, i-am rspuns posomorit. in cazul acesta il supunem din nou la interogatoriu.6465 il credei vinovat? m-a intrebat el. Dumneata nu? l-am intrebat la rindul meu.Matthi a ovit: Ba da, i eu, mi-a rspuns fr convingere.Dimineaa nvlea prin fereastr. Argint mat. Dinspre cheiul riului Sini ptrundeau zgomotele strzii, iar dincazarm se auzeau exerciii de mar.in clipa aceea a aprut Henzi. A intrat fr s bat la u: Von Gunten s-a spinzurat, ne-a anunat el.Celula se afla la captul coridorului celui mare. Am dat fuga intr-acolo. Doi gardieni se i ocupau de negustorulambulant. Zcea pe podea. I-au sfiiat cmaa, pieptul pros nu mai tresalt. Bretelele atirnau inc de fereastr. Nu mai ajut nimic, a remarcat unul dintre poliiti. E mort.Mi-am aprins iar Bahiana" stins, iar Henzi a luat o igar.Cu asta, cazul Grirli Moser e lichidat, am constatat eu i, prin coridorul fr sfirit, m-am intors frint deoboseal in biroul meu. Dumi-tale, domnule Matthai, ii urez cltorie plcut spre Iordania.Pe la ora dou dup-amiaza ins, cind Fel-ler s-a infiinat la Urban" spre a-1 lua pe Matthai pentru ultima oari a-1 conduce cu maina de serviciu la aeroport, dup ce geamantanele au fost urcate in automobil, comisarul afost de prere c mai aveau timp s fac un ocol prin Mgendorf. Feller s-a supus i a apucat-o prin pdure. Auajuns in piaa satului tocmai cind se apropia cortegiul funebru: un ir lung de oameni tcui. Venise o mulime delume, atit din satele apropiate, cit i de la ora, ca s asiste la inmorminta-re. Ziarele publicaser tirea despremoartea lui von Gunten; toat lumea simea c i se luase o piatr de pe inim. Dreptatea invinsese. Matthaicoborise impreun cu Feller din main i se oprise printre copii, in faa bisericii. Sicriul impodobit cu trandafirialbi fusese aezat pe un car tras de doi cai. in urma lui veneau copiii din sat, doi cite doi, purtind coronie,condui de invtoare, de invtor, de preot; fetele aveau rochii albe. Urmau prinii lui Gritli Moser, dousiluete negre. Femeia s-a oprit locului i 1-a privit pe comisar. Faa-i era fr expresie, ochii goi. V-ai inut fgduiala, a rostit ea incet, dar destul de clar pentru a fi auzit de comisar. V mulumesc.Apoi a pit mai departe, neinfrant, mirt-dr, alturi de un brbat prbuit, imbtrinit brusc.6667Comisarul a mai ateptat pin ce a trecut intregul cortegiu: primarul comunei, oficialitile, rani, muncitori,gospodine, fete, toi in hainele lor de srbtoare cele mai bune. Amuise totul sub lumina soarelui de dup-amiaz,nici in asisten nu se mica nimeni, se auzea doar dangtul prelung al clopotelor bisericii, uruitul caruluii nenumraii pai ai oamenilor pe caldarimul tare al oselei satului. La aeroport, a spus Matthi, urcindu-se din nou in maina de serviciu.in sala de ateptare, dup ce i-a luat rmas bun de la Feller i dup controlul paaportului, a cumprat NeueZurcher Zeitung. in paginile ziarului era publicat fotografia lui von Gunten, asasinul lui Gritli Moser, dar iaceea a comisarului, insoit de o noti asupra noii numiri, ce-i fcea cinste. Un brbat care atinsese punctulculminant al carierei. Cind a ajuns ins pe pista de zbor, cu mantaua de ploaie pe bra, a observat c terasacldirii era plin de copii. Erau elevi venii s viziteze aeroportul; fete i biei in haine de var viu colorate; inmijlocul veseliei i uimirii, la fiecare decolare i aterizare a uriaelor aparate argintii, filfiiau mici stegulee ibatiste. Comisarul a avut o ovial, apoi s-a indreptat spre avionul Societii Swissair.68Cind a sosit el, ceilali pasageri se i urcaser. Stewardesa care conducea pasagerii la avion a intins mina s iabiletul, dar comisarul s-a intors din nou. S-a uitat la mulimea de copii, care, fericii i invidioi, fceau semnespre avionul gata de decolare. Domnioar, a spus el, nu plec, i intor-cindu-se in cldirea aeroportului, a trecut pe sub terasa pe care segsea mulimea de copii, indreptindu-se spre ieire.L-am primit pe Matthi abia duminic dimineaa, nu in chiimie", ci in biroul meu oficial, cu o privire tot atit deoficial indreptat spre cheiul riului Sihl. Pe perei atirnau tablouri de Gubler, Morgenthaler, Hunziker, pictoricunoscui din Zurich. Eram suprat; se iviser necazuri; sosise o not a departamentului politic, de la un domncare partout nu voia s vorbeasc decit franuzete; ambasada Iordaniei protestase pe ling Consiliul de minitri,iar de acolo ni se cereau lmuriri pe care nu le puteam da pentru c nu inelegeam de ce procedase aa fostul meusubaltern. Luai loc, domnule Matthi, am spus. Formalismul meu 1-a cam intristat. Ne-am aezat. Nu fumam i nici nuaveam intenia s-mi aprind vreo igar. Asta 1-a nelinitit. Confederaia, am continuat eu, a incheiat cu Iordaniao convenie prin care-i ddea un spe-69cialist in domeniul poliienesc, ulterior ai incheiat dumneavoastr, domnule doctor Matthi, un contract cu statuliordanian. Prin faptul c n-ai plecat, aceste convenii au fost inclcate. inind seama c sintem juriti, nu enevoie s vorbesc mai explicit. Nu e nevoie, a spus Matthai De aceea, v rog s plecai totui acolo, cit se poate de curind, am propus eu. Nu plec, mi-a rspuns Matthai. De ce? Ucigaul micuei Gritli Moser n-a fost gsit inc. Credei c negustorul ambulant era nevinovat? Da. Dar, in definitiv, avem mrturisirea lui. i-a pierdut pesemne controlul nervilor.Interogatoriul indelungat, disperarea, sentimentul c e abandonat... Aici am i eu o vin, a urmat el incet.Negustorul ambulant mi s-a adresat mie i eu nu l-am ajutat. ineam s plec in Iordania.Situaia era ciudat. Cu o zi inainte nu exista distan in raporturile noastre; acum edeam formali i boi unulin faa celuilalt, amindoi in haine de duminic. V rog, domnule comandant, s-mi mai predai o dat cazul, mi-a spus Matthai. Asta n-o pot face, am rspuns, in nici un caz, dumneavoastr nu mai sintei in serviciul nostru, domnuledoctor Matthi.Comisarul m-a privit int, surprins. Sint concediat? Ai plecat din serviciul poliiei cantonate pentru c voiai s v luai in primire postul din Iordania, i-amexplicat eu calm. C rtu v-ai respectat contractul, v privete. Dar dac v angajm acum din nou, ar insemna csintem de acord cu atitudinea dumneavoastr. Vei inelege c asta nu e cu putin, Bine, mi-a rspuns Matthi. ineleg. Din pcate lucrurile nu se mai pot schimba, am rostit eu.Am tcut amindoi. in drumul meu spre aeroport, cind am trecut prin Magendorf, erau acolo copii, a spus domol Matthai. Ce vrei s susinei cu asta? Numai copii in cortegiul funebru. E cit se poate de firesc. i la aeroport erau copii. Clase intregi. Ei i?Priveam uimit la Matthi. S presupunem c am dreptate, s presupunem c ucigaul lui Gritli Moser e inc in via, n-ar fi atunci i alicopii in primejdie? a intrebat Matthi. Fr indoial, i-am rspuns linitit.7071 Dac exist posibilitatea acestui pericol, a struit Matthai, e de datoria poliiei s apere copiii i spreintimpine o nou crim. Deci n-ai plecat in Iordania fiindc vrei s aperi copiii? l-am intrebat incet. De aceea, mi-a rspuns Matthi.Un rstimp am tcut. Vedeam acum cazul mai lmurit i incepeam s-1 ineleg. Posibilitatea unei primejdii cares 1 amenine pe copii, am spus eu apoi, trebuie acceptat. Pre-supunind c bnuiala lui Matthai ar fi intemeiat,se putea ndjdui ca adevratul uciga s se trdeze o dat, sau ca, in cel mai ru caz, cu prilejul crimeiurmtoare, s lase indicii mai clare. Cuvintele mele pot s par cinice, dar lucrurile nu stau aa. Sint doar ingrozitoare.Puterea poliiei are i trebuie s aib limite, intr-adevr, totul e cu putin, pin i neverosimilul, dar sintemobligai s plecm de la verosimil. N-am putea spune cu certitudine c von Gunten e vinovat, de fapt n-am puteaoafirma niciodat; dar am putea spune c e probabil s fie el vinovatul. Dac nu vrem s nscocim un altul inloc, necunoscut, atunci singurul care ar intra in discuie ar fi negustorul ambulant. A mai comis atentate lapudoare; avea asupra sa brice i ciocolat; avea pete de singe pe haine; apoi meseria 1-a dus i prin Schwyz, iprin Sankt Gallen, deci acolo unde s-au comis celelalte dou asasi-72nate; in afar de asta, a depus i mrturie i s-a sinucis; a pune la-ndoial vinovia sa ar fi curat diletantism.Raiunea sntoas a omului ne spune c von Gunten ar fi ucigaul. C raiunea sntoas a omului se poateinela, c e omenesc s fie aa, acesta e riscul nostru. i trebuie s ni-1 asumm. i apoi, din nefericire,asasinarea lui Gritli Mo-ser nu e singura crim care ne d de furc. Echipa volant tocmai a pornit la Schlieren.S-au produs alte patru spargeri importante azi-noapte. Nu ne-am putea ingdui deci luxul unor noi cercetri nicidin punct de vedere tehnic. N-am putut face decit ceea ce a fost cu putin, i asta am fcut-o. Copiii sint mereuin primejdie. inregistrm anual peste dou sute de atentate la pudoare. Asta numai in cantonul nostru. Puteamlmuri prinii, puteam preveni copiii; toate le-am fcut, dar nu putem stringe plasa poliiei intr-atita, incit s numai aib loc crime. Crime se-ntimpl mereu, nu fiindc sint prea puini poliiti, ci mai cu seam pentru cpoliitii exist. Dac noi n-am fi necesari, n-ar exista crime. Acest lucru nu trebuie s-1 pierdem din vedere. Trebuies ne indeplinim datoria, in privina aceasta Matthai are dreptate, dar principala noastr datorie este s nemeninem in limitele stabilite, altfel ar insemna s crem un stat poliienesc.73Am tcut.Afar au inceput s rsune clopotele bisericilor. ineleg c situaia dumneavoastr personal e dificil. Ai nimerit cum nu se poate mai prost, am remarcat euin incheiere, politicos. V mulumesc, domnule doctor, mi-a spus Matthi. Deocamdat m voi ocupa de cazul lui Gritli Moser. Caparticular. Ar fi mai bine s renunai, l-am sftuit. Nici nu m gindesc, mi-a rspuns el. Nu mi-am artat fi nemulumirea. Atunci pot s v rog s nu ne mai in-oportunai cu chestiunea aceasta? l-am intrebat, in timp ce m ridicam depe scaun. Cum dorii, a rostit Matthai. Ne-am desprit fr s ne dm mina.Trebuind s prseasc cldirea goal a poliiei, lui Matthai i-a venit greu s treac prin faa fostului su birou.Placa de la u fusese inlocuit i Feller, pe care 1-a intilnit cci ii fcea de lucru pe-aici i duminica s-asimit incurcat. Abia 1-a salutat, murmurind citeva cuvinte ca pentru sine. Matthai a avut el insui impresia c arfi o fantom, dar, mai presus de toate, il stingherea faptul c nu mai avea maina de serviciu la dispoziie. Era hotrits se inapoieze cit mai curind posibil laMagendorf; hotrirea aceasta ins n-o putea infptui atit de uor; dimpotriv, se dovedea destul de complicat, cutoate c satul nu era departe: trebuia s ia tramvaiul opt, apoi autobuzul. In tramvai 1-a intilnit i pe Treuler carese ducea impreun cu soia la socri; 1-a privit uluit pe comisar, dar nu 1-a intrebat nimic; in general Matthi aintilnit numai cunoscui, ca de pild pe un profesor de la ETH1 i pe un pictor, crora le-a dat rspunsuri vagiasupra faptului c renunase la plecare. Situaia era de fiecare dat penibil, intrucit fusese srbtorit pentruavansare" i pentru cltorie; se simea ca o stafie, ca un inviat din mori.La Magendorf se terminase liturghia. ranii, in haine de srbtoare, stteau in pia ori se-ndreptau in grupurispre Cerbul". Era mai rcoare decit in zilele trecute, dinspre apus se ingrmdeau nori grei. La Moosbach,tineretul juca fotbal; nimic nu arta c abia cu citeva zile in urm s-ar fi comis o crim in apropierea satului. Toierau veseli; undeva se cinta Lafintin-nfaa porii. Dinaintea unei case rneti artoase, cu perei de birn iacoperi inalt, copiii se jucau de-a v-ai ascun-1 Eidgenossische Technische Hochschule coala superioar tehnic federal.7475selea; un biat numra pin la zece, iar ceilali o zbugheau. Matthi i-a privit. Nene, a rostit incet un glas, ling el. Matthi a privit in jurintre o grmad de lemne si zidul grdinii sttea o feti in rochie albastr. Ochi cprui, pr castaniu. UrsulaFehlmann. Ce vrei? a intrebat-o comisarul. Stai in faa mea, s nu m gseasc, i-a optit fetia.Comisarul s-a aezat in faa fetiei. Ursula, i-a zis el. Mai incet, a murmurat fetia, se aude c vorbeti cu cineva. Ursula, a spus comisarul de ast dat in oapt. Eu nu cred in istoria aceea cu uriaul. Ce nu crezi? C Gritli Moser s-a intilmt cu un uria mare cit un munte. Dar exist uriai! Ai vzut tu vreunul? Nu, dar Gritli 1-a vzut. Acum stai linitit.Dinspre cas s-a furiat un biat cu pistrui i pr rocat. Era cel care trebuia s-i gseasc pe ceilali. S-a oprit infaa comisarului, apoi s-a furiat spre cealalt parte a casei rneti. Ursula a chicotit incet. Nu m-a vzut.76 Gritli i-a spus numai o poveste, i-a optit comisarul. Nu, s-a-mpotrivit fetia, uriaul o atepta pe Gritli in fiecare sptmin i-i druia arici. Unde? in vilceaua Rotkehl, i-a rspuns Ursula. L-a i desenat. Aa c trebuie s existe. i aricii i-a desenat.Matthai a rmas pe ginduri. L-a desenat pe uria? Desenul e atirnat pe perete, in clas, i-a spus fata D-te la o parte.Ursula a init dintr-o dat din ascunzi, s-a strecurat pe ling Matthi, s-a npustit spre cas i a ajuns la uoruluii, izbutind s-1 loveasc inaintea biatului, care venea in goan din spatele casei, strigind vesel.tirile primite luni dimineaa erau ciudate i nelinititoare. in primul rind, primarul din Magendorf s-a plins printelefon c Matthi ar fi intrat in localul colii i ar fi sustras un desen al lui Gritli Moser, fetia asasinat; pe viitorinterzice poliiei cantonale asemenea imixtiuni in sat; dup toat spaima, aveau acum nevoie de linite; incheind,i nu tocmai politicos, mi-a mai imprtit c dac se va mai arta pe acolo, il va alunga pe Matthi din sat cu unciine de curte. Apoi s-a plins i77Henzi c a avut cu Matthai la Kronenhalle" o explicaie penibil; fostul lui superior, in vdit stare de ebrietate inghiise pe nersuflate un litru de Reserve du Patron", dup care ceruse coniac 1-a acuzat c a comis unasasinat judiciar; soia lui, fata aceea din Hot-ting, fusese foarte contrariat. Dar asta inc nu era totul. Dupraportul de diminea, am aflat de la Feller, care fusese informat de cineva din politia oreneasc, c Matthi afost vzut in diferite baruri i c locuiete acum la Hotelul Rex". Totodat s-a comunicat c Matthi a inceputdintr-o dat s fumeze Pa-risiennes". Omul era cu totul altul, metamorfozat, ca i cind i-ar fi schimbatcaracterul peste noapte. M gindcam c-i ameninat de o criz nervoas i i-am telefonat psihiatrului nostru, carene fcuse expertize in nenumrate cazuri.Spre surpriza mea, medicul mi-a rspuns c Matthi i-a anunat vizita la el dup-amia-z. I-am relatat celeintimplate.Dup asta, am rspuns in scris ambasadei iordaniene. I-am informat c Matthai e bolnav i cere un concediu,comisarul urmind s se prezinte la Amman peste dou luni.Clinica particular era departe de ora, lin-g satul Rothen. Matthai luase trenul, aa c avea de parcurs pe jos oporiune mai mare78de drum. N-avusese rbdare s atepte maina potei, care-1 depise in curind i comisarul privise suprat inurma ei. Strbtuse aa citeva ctune. Copiii se jucau pe marginea oselei, iar ranii lucrau pe cimp. Cerul eraargintiu, acoperit. Se fcuse iari frig; temperatura aluneca spre zero, fr s-1 ating, din fericire. Matthi amers de-a lungul colinelor i a cotit spre Rothen pe drumul care, trecind peste cimpie, ducea spre sanatoriu.Privirea i-a fost atras in primul rind de o cldire galben, cu un horn inalt. Aveai impresia c te indrepi spre oconstrucie trist de fabric. Dar pe msur ce se apropia, aspectul devenea mai prietenos. Plopi i fagi acopereauinc in intregime vederea spre corpul principal: remarcase ins i ciiva cedri i o wellingtonia uria. Ptrunse inparc. Drumul se bifurca. Matthi se orienta dup o tbli indicatoare: Direciunea. Printre copaci i tufiurisclipea un mic lac sau poate numai o fiie de cea. Tcere de moarte. Matthi nu auzea decit scrinetul pailorsi pe pietri, Mai tirziu urechea lui a perceput fiiitul unei greble: un flcu lucra la aleea cu pietri; micrile iierau lente i uniforme. Matthi s-a oprit nehotrit. Nu tia incotro s se-ndrepte; o alt tbli indicatoare nu maiexista. Putei s-mi spunei unde se afl direciunea? s-a adresat el tinrului.79Flcul nu i-a rspuns. Grebla mai departe, uniform, linitit, ca o main, ca i cind nu i-ar fi vorbit nimeni, ca icind n-ar fi fost nimeni de fa. Chipul ii era lipsit de expresie; i cum activitatea lui era disproporionat inraport cu fora sa fizic mare, comisarul a avut impresia c-1 amenina un pericol. Ca i cind tinrul l-ar fi pututlovi, dintr-o dat, cu grebla. Nu se simea deloc in siguran. ovind, i-a continuat drumul i a ptruns intr-ocurte. indat dup aceea a dat de o a doua, mai mare. De o parte i de alta erau colonade, ca intr-o mnstire;totui curtea se termina cu o cldire, care prea o cas de ar. Nici aici nu era ipenie de om; de undeva ins,rzbtea un glas tinguitor, subire, care implora, repetind mereu acelai cuvint, fr intrerupere, mereu acelai.Matthai s-a oprit din nou, nehotrit. L-a copleit o tristee inexplicabil. Ca niciodat a simit c-i lipsete curajul.A apsat pe clana unei pori vechi, plin de crestturi i crpturi adinci; dar ua nu s-a deschis. Nu seauzea dccit glasul, iari i iari glasul. A strbtut colonada, ca un somnambul. in vaze mari de piatr erau laleleroii sau galbene. De data aceasta a auzit pai; trecea prin curte un domn in virst, inalt i demn. Surprins,uor mirat. il conducea o sor.80 Bun ziua, a spus comisarul, a dori s merg la profesorul Locher. Sintei anunat? l-a intrebat sora. Sint ateptat. Ducei-v in salon, l-a indemnat ea, indi-cind o u cu dou canaturi, are s vin cinevaA pornit apoi mai departe, la bra cu b-trinul care moia; a descuiat o u i a disprut cu el. De undeva, glasultot se mai auzea. Matthai a intrat in salon. Era o incpere spaioas, cu mobile vechi, cu fotolii i o canapeauria, deasupra creia atirna, intr-o ram aurit, portretul unui brbat. Pesemne fondatorul spitalului. Pe pereiatirnau i alte fotografii din regiuni tropicale, poate din Brazilia. Matthai a avut impresia c recunoateimprejurimile oraului Rio de Janeiro. S-a indreptat spre ua cu dou canaturi: ducea spre o teras; pe balustradade piatr erau cactui mari. Ceaa se inteise, acoperind vederea spre parc. Comisarul avea impresia c-ar maiexista o poriune mai ridicat, cu vreun monument, poate un mormint, i amenintor, ca o umbr, un plopargintiu. Matthai i-a pierdut rbdarea. i-a aprins o igar; noua sa pasiune il calma. S-a intors in camer, spresofa, in faa creia era o mas rotund, veche, cu cri vechi: Gaston Bonnier, Flore complete de France, Suisseet Belgique. A rsfoit-o: plane81ingrijit desenate, cu flori, ierburi, desigur foarte frumoase, linititoare; dar comisarului nu-i erau de nici un folos.A mai fumat o igar. in cele din urm a venit o sor, o persoan mic, energic, cu ochelari fr ram. Domnul Matthi? a intrebat ea. Chiar el.Sora a privit in jur. N-avei bagaj?Matthi a dat din cap, uimit o clip de intrebare. A dori doar dteva informaii de la domnul profesor, a rspuns el. Poftii, i-a spus sora i 1-a condus prin-tr-o mic u.A intrat intr-o incpere mic i, spre surprinderea lui, aproape srccioas. Nimic nu arta c e vorba decabinetul unui medic. Pe perei tablouri asemntoare cu cele din salon, in plus, fotografii ale unor brbai gravi,cu ochelari fr ram, cu brbi, chipuri hidoase. Evident predecesori. Biroul i scaunele erau incrcate cu cri;doar un jil vechi de piele era liber. Medicul, in halat alb, edea ascuns indrtul vrafului de dosare. Era mic,slab, aducea cu o pasre i purta ochelari fr ram, la fel ca sora i ca brboii de pe perete. Ochelarii fr rampreau a fi aici obligatorii, poate ca o caracteristic, ca un semn82distinctiv al unui ordin secret, ca tonsura clugrilor, mai tia Matthi ce?Sora s-a retras. Locher s-a ridicat i 1-a salutat. Bine ai venit, i-a spus el oarecum jenata f-te comod. Cam srccios la noi. Sintem o fundaie, avem fonduripuine.Matthi s-a aezat in jilul de piele. Medicul a aprins lampa de birou, intr-atita era de intuneric in camer. Pot fuma? a intrebat comisarul. Locher a rmas uluit. Te rog, i-a rspuns el i 1-a privit cu atenie pe deasupra ochelarilor prfuii. inainte nu fumai, nu-i aa? Nu, deloc.Medicul a luat o coal i a inceput s rruz-gleasc, desigur, o insemnare oarecare. Matthi a ateptat. Te-ai nscut la 11 noiembrie 1903, nu-i aa? 1-a intrebat medicul, in timp ce scria. Aa-i. Locuieti tot la Hotel Urban"? Acum stau la Rex". Aa, la Rex"! in Weinbergstrasse. Deci, dragul meu Matthi, trieti tot in camere de hotel? Te surprinde?Medicul i-a ridicat privirea de pe hirtii.83-Mi, omule, i-a spus el, locuieti de aproape treizeci de ani la Ziirich. Alii intemeiaz familii, nasc urmai,dau avint viitorului. Dumneata n-ai nici un fel de via particular? Iart-m c te-ntreb. ineleg, i-a rspuns Matthi, care din-tr-o dat pricepuse totul, inclusiv intrebarea sorei despre valize. Desigurc te-a informat comandantul.Medicul i-a pus cu grij tocul rezervor alturi. Ce-nelegi prin asta, stimabile? Ai primit insrcinarea s m consuli, i-a spus rspicat Matthi, stingindu-i igara. Pentru c poliieicantonale nu-i par tocmai zdravn la cap.Au tcut amindoi. Afar, ceaa struia chiar in faa ferestrei, monoton, ca un amurg inform, tirindu-se sur princamera clin de cri i maldre de dosare, la care se adugau frigul, aerul mucegit, amestecat cu miros demedicamente.Matthi s-a ridicat, indreptindu-se spre u i a deschis-o. Afar ateptau doi vljgani in halate albe, cu braeleincruciate. Comisarul a inchis ua. Doi ingrijitori. Pentru cazul cind a face dificulti.Locher nu putea fi clintit din calmul su.84 Ascult, Matthi, i-a spus el. Acum vreau s-i vorbesc ca medic. Cum doreti, a rspuns acesta i s-a aezat.Fusese informat, a continuat Locher luind iar stiloul in min, c Matthi ar fi comis in ultima vreme aciuni carenu mai puteau fi considerate normale. De aceea un cuvint sincer ar putea fi preuit la adevrata lui valoare.Matthai avea o meserie dur i era obligat s se poarte dur cu oamenii care ajungeau in sfera activitii lui; deaceea trebuia, pe bun dreptate, s-1 scuze i pe el, pe medic, pentru c, datorit meseriei sale, era dur i spunealucrurile pe leau. Era i bnuitor. La urma urmelor, dac stai i te gindeti, atitudinea lui Matthi de a renuna inchip atit de neateptat la un prilej ca acela de a pleca in Iordania i se prea ciudat; la asta se mai aduga ideeafix de a voi s caute un asasin care a i fost gsit; apoi hotrirea brusc de a fuma, tot atit de neobinuit ca iinclinaia spre beie s bei patru pahare duble de coniac, dup un litru de Reserve, mi omule, mi brbate,asta seamn al dracului cu manifestrile versatile ale unei alterri de caracter; aduce cu simptomele unei boliincipiente. Ar fi numai in interesul lui Matthi s fie examinat temeinic, pentru a obine o imagine clar, a