Grile Tehnologie Fara Raspuns

8/12/2019 Grile Tehnologie Fara Raspuns

1/45

GRILE EXAMEN LICEN 2011

Disciplina de Tehnologie farmaceutic

20/1. Un medicament poate fi substituit cu altul atunci cand:

A. Ambele contin aceeasi substanta medicamentoasa

B. Substanta medicamentoasa are un indice terapeutic ingustC. Substanta medicamentoasa este utilizata in tratamentul bolilor cu morbiditate ridicataD. Cele doua medicamente sunt bioechivalente

E. Substantele medicamentoase sunt instabile in tractul gastrointestinal

20/2. Factorii fiziologici care influenteaza biodisponibilitatea la absorbtie pe cale orala sunt:

A. Cantitatea si compozitia sucurilor digestive

B. Enzimele si flora bacterianaC. Irigarea cu sange a mucoasei gastrointestinalaD. Tehnologia de fabricare

E. Solubilitatea si viteza de dizolvare

20/3. Proprietatile fizico-chimice ale substantei medicamentoase care influenteaza biodisponibilitatea sunt:

A. Efectul primului pasaj hepaticB. Marimea particulelor

C. Polimorfismul

D. HranaE. Lipofil ia

20/4*. Biodisponibilitatea substantei medicamentoase din formele farmaceutice orale scade in urmatoarea

ordine:A. Comprimate acoperite < capsule < comprimate < pulberi < suspensii < solutii < emulsii

B. Comprimate < comprimate acoperite < capsule < pulberi < suspensii < emulsii < solutii

C. Comprimate acoperite < comprimate < capsule < pulberi < suspensii < emulsii < solutiiD. Capsule < comprimate acoperite < comprimate < pulberi < suspensii < emulsii < solutiiE. Comprimate acoperite < comprimate < pulberi < capsule < emulsii < suspensii < solutii

20/5. Agentii de viscozitate influenteaza biodisponibilitatea prin:

A. Cresterea vitezei de golire a stomaculuiB. Descresterea motilitatii intestinale

C. Scaderea vitezei de dizolvare a substantei medicamentoaseD. Scaderea vitezei de golire a stomacului

E. Scaderea vitezei de deplasare a moleculei de substanta dizolvata catre membranele de absorbtie

20/6. Inaintea formularii unui preparat farmaceutic trebuie sa cunoastem urmatoarele proprietati ale

substantei medicamentoase:A. CuloareaB. Solubilitatea

C. Stabilitatea

D. Coeficientul de repartitie

E. Gust

20/7. Biodisponibilitatea poate fi influentata de urmatorii factori farmaceutico-tehnologici:

A. Forma farmaceuticaB. Substantele auxiliare (tipul si cantitatea)

C. Procesul de fabricatie

D. Conditiile de depozitareE. Metoda de dozare aleasa


2/45

20/8. Substantele tensioactive modifica activitatea biologica a substantei medicamentoase, influentand:

A. Enzimele biologice

B. Legarea de proteinele receptoareC. Absorbtia din tubul digestivD. Procesul tehnologic

E. Procedeul analitic

20/9. Efectul de umectare al tensioactivilor faciliteaza:A. Cresterea suprafetei de contact substanta medicamentoasa/lichide gastrointestinaleB. Marirea vitezei de dizolvare

C. Marirea absorbtiei

D. Modificarea timpului de injumatatireE. Modificarea volumului de distributie

20/10. Efectul unui tensioactiv asupra biodisponibilitatii depinde de:A. Caracteristicile sale fizico-chimiceB. Concentratia sa

C. Natura substantei medicamentoase

D. Tipul de membrana biologica prin care are loc absorbtiaE. Procesul tehnologic folosit

20/11. Cedarea substantei medicamentoase din comprimate poate fi influentata de procedeul de granulare

prin:

A. Marimea granulatelorB. Metoda de granulare folosita

C. Cantitatea de lichid de granulare folositD. Metoda de dozare folosita

E. Recipientele de conditionare folosite

20/12. Alimentele pot influenta biodisponibilitatea prin:

A. Reducerea motilitatii stomaculuiB. Scaderea vitezei de golire a stiomaculuiC. Cresterea duratei de mentinere a substantei medicamentoase in stomac

D. Tipul de hrana

E. Termenul de valabilitate al lor

20/13*. Efectul primului pasaj hepatic poate fi evitat prin:

A. schimbarea caii de administrare

B. schimbarea formei farmaceutice administrateC. schimbarea principiului activ

D. modificarea absorbtiei substantei medicamentoase

E. modificarea eliminarii substantei medicamentoase

20/14. Efectul primului pasaj hepatic determina:

A. o actiune locala

B. o actiune sistemicaC. metabolizarea unei cantitati din doza administrataD. reducerea biodisponibilitatii

E. modificarea actiunii farmacodinamice

20/15. Biodisponibilitatea poate fi influentata de:

A. insuficienta renalaB. insuficienta hepatica


3/45

C. efectul primului pasaj hepatic

D. diaree

E. locul de actiune al substantei medicamentoase

20/16. La formularea medicamentelor se va tine seama de:

A. Modul de etichetare

B. Particularitatile caii de administrareC. Variabilele tehnologice de preparareD. Proprietatile biofarmaceutice ale substantei medicamentoase

E. Proprietatile fizico-chimice ale substantelor auxiliare

20/17. Biodisponibilitatea este caracterizata prin:

A. efectul primului pasaj hepaticB. proprietatile reologice ale substantei medicamentoaseC. cantitatea relativa de substanta medicamentoasa absorbita

D. viteza de absorbtie a substantei medicamentoase

E. aria de sub curba

20/18. Echivalenta farmacologica presupune:

A. Forme farmaceutice diferite

B. Substante medicamentoase diferiteC. Aceeasi activitate farmacologica

D. Acelasi mod de conditionareE. Aceeasi metoda de dozare

20/19. Echivalenta chimica presupune:

A. Acelasi mod de conditionare

B. Forme farmaceutice diferiteC. Aceeasi substanta medicamentoasaD. Aceeasi doza

E. Aceeasi cale de administrare

20/20. Factorii care pot influenta biodisponibilitatea sunt:

A. Umiditatea relativa a substanteiB. Viteza si cantitatea de substanta activa eliberata din forma farmaceutica si absorbtia dupa dizolvare

C. Efectul primului pasajD. Lumina

E. Farmacocinetica substantei medicamentoase

20/21. Biodiponibilitatea poate fi redusa de:

A. Metoda de dozare aleasa

B. Degradarea chimica a substantei medicamentoase

C. Interactiuni medicamentoaseD. Efectul primului pasajE. Forma farmaceutica

20/22. Substantele medicamentoase sunt absorbite prin:

A. Difuzie pasiva

B. Transport activC. Difuzie facilitata


4/45

D. Pinocitoza si fagocitoza

E. Diferenta de presiune

20/23*. Biodisponibilitatea absoluta reprezinta:

A. Un parametru farmacotehnic

B. Un parametru fizico-chimic

C. Un parametru farmacocineticD. O concentratie plasmatica maximaE. Raportul (S1/S2) intre concentratia sanguina a substantei medicamentoase obtinuta cu medicamentul

testat (S1) si concentratia sanguina a substantei medicamentoase dupa administrare i.v. (S2).

20/24. Forme farmaceutice cu probleme biofarmaceutice:

A. Suspensii orale si parenterale

B. Forme retard si depotC. Forme farmaceutice destinate absorbtiei prin mucoaseD. Preparate solide de uz oral cu substante greu solubile

E. Solutii medicamentoase

20/25. Pe baza curbei concentratie sanguina/timp se poate stabili:A. Concentratia minima eficienta (terapeutica)

B. Concentratia maxima (de siguranta)

C. Domeniul terapeuticD. Durata efectului

E. Concentratia in substanta medicamentoasa a formei farmaceutice

20/26. Pentru substantele medicamentoase usor solubile in apa, biodisponibilitatea este influentata de:

A. Gradul de absorbtie

B. Viteza de absorbtieC. Gradul de metabolizareD. Metoda de dozare

E. Modul de depozitare si pastrare

20/27. Pentru substantele greu solubile in apa, biodisponibilitatea este influentata de:

A. Viteza de dizolvareB. Metoda de dozare

C. Modul de depozitare si pastrareD. Modelul farmacocinetic monocompartimentat

E. Modelul farmacocinetic bicompartimentat

20/28. Factorii care influenteaza viteza de dizolvare sunt:

A. Marimea particulelor substantei

B. Temperatura

C. pHD. Coeficient de difuzieE. Metoda de dozare aleasa

20/29. Ce afirmatii sunt adevarate in cazul polimorfilor:

A. Substanta are mai multe forme cristaline

B. Substanta are un aranjament diferit in reteaua cristalinaC. Substanta are energii interfaciale diferite


5/45

D. Exista in mai multe forme metastabile

E. Exista in mai multe forme stabile

20/30. Caile de administrare parenterala sunt:

A. Caile intravasculare

B. Caile subcutane

C. Caile intraspinala si intratecalaD. Caile mucozaleE. Calea orala

20/31. Caile transmucozale sunt reprezentate de:

A. Calea intramedulara

B. Calea rectalaC. Calea vaginalaD. Calea nazala

E. Calea pulmonara

20/32. Faza farmacocinetica cuprinde:A. Absorbtia

B. Distributia

C. MetabolizareaD. Eliminarea

E. Cedarea substantei medicamentoase din forma farmaceutica

20/33. Pe baza curbei concentratie sanguina/timp se poate stabili:

A. Aria de sub curba

B. Timpul necesar aparitiei concentratiei minime (T latenta)C. Timpul necesar aparitiei concentratiei maxime (Tcmax)D. Varful de concentratie

E. Mecanismul de actiune al substantei medicamentoase

21/1. Conditionarea medicamentelor este operatia care confera:A. Biodisponibilitate maxima

B. Un invelis de forma si de material variatC. Efectul terapeutic

D. Aspectul definitivE. Utilizarea usoara de catre bolnav

21/2. Conditionarea unui medicament se compune din diferite elemente care indeplinesc urmatoarele roluri:A. de protectie

B. de absorbtie

C. functional

D. de identificare si informareE. de promovare a marketingului farmaceutic

21/3. Conditionarea trebuie sa confere:A. rezistenta fizica suficienta

B. impermeabilitate si etanseitate

C. eficacitate terapeuticaD. inocuitate absoluta


6/45

E. comoditate la utilizare

21/4. Prin recipiente bine inchise se intelege ca acestea trebuie sa:A. protejeze continutul de mediul extern

B. evite contaminarea cu produse solide sau lichide

C. evite accesul copiilor la continut

D. sa aiba dop rodatE. permita transportul

21/5. Prin recipiente inchise etans se intelege ca acestea trebuie sa:

A. nu permita accesul copiilor la preparateB. protejeze continutul de mediul extern

C. evite contaminarea cu produse solide, lichide, vapori, gaze

D. evite contaminarea cu microorganismeE. impiedice pierderea apei de cristalizare sau evaporarea solventilor

21/6. Avantajele sticlei ca material de conditionare:

A. material inertB. transparenta

C. impermeabilitateD. fragilitate

E. greutate mare

21/7. Recipientele de conditionare pot fi:

A. cu o singura dozaB. cu mai multe doze conditionate impreuna

C. cu mai multe doze conditionate individualD. cu sisteme de inchidere speciala

E. permeabile la gaze si lichide

21/8. Prin expresia ferit de lumina se intelege:A. recipientele sa fie din sticla de culoare brun inchis

B. recipientele sa fie din materiale care nu permit trecerea luminii

C. recipientele sa fie bine inchise

D. recipientele sa fie inchise etansE. recipientele sa fie pastrate in dulapuri inchise

21/9*. Ce intelegeti prin expresia la rece:

A. 4 CB. 2-8 C

C. 8-10 C

D. 8-15 CE. 0 C

21/10*. Ce intelegeti prin expresia la loc racoros:

A. 2-8 CB. 15-25 CC. 8-15 C

D. 8-10 C

E. 10-15 C

21/11. Medicamentele si substantele farmaceutice se depoziteaza:


7/45

A. pentru protectia fata de solicitari mecanice

B. la loc uscat

C. la o anumita temperaturaD. ferit de luminaE. ferit de umiditate

21/12. Recipientele nu trebuie:A. sa cedeze din componentele lorB. sa interactioneze fizic cu produsele conditionate

C. sa interactioneze chimic cu produsele conditionate

D. sa corespunda criteriilor de calitate prevazute in normativele in vigoareE. sa fie bine inchise

21/13. Ambalajul unui medicament asigura:A. protejarea medicamentului

B. prezentarea medicamentului

C. identificarea medicamentuluiD. efectul terapeutic

E. o biodisponibilitate crescuta

21/14. Prin expresia ferit de umiditate se intelege:

A. pastrarea medicamentelor in recipiente inchise etans

B. pastrarea medicamentelor in recipiente bine inchise, in prezenta unei substante deshidratanteC. pastrarea medicamentelor la loc racoros

D. pastrarea medicamentelor in recipiente de culoare brun inchisE. pastrarea medicamentelor la temperatura camerei

21/15. Dezavantajele materialelor plastice la conditionarea produselor farmaceutice sunt:A. greutate redusaB. nu sunt fragile

C. permeabilitate pentru gaze si vapori

D. interactiuni cu produsul farmaceutic prin absorbtie si adsorbtie

E. incarcare cu electricitate statica

21/16. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate in ceea ce priveste conditionarea formelor

farmaceutice in recipiente cu mai multe doze (tehnica blister):A. asigura separarea in doze unitare

B. evita contaminarea prin manipularea dozelor

C. evita erorile de administrareD. permite identificarea produsuluiE. se prelucreaza la rece

21/17. Elastomerii folositi la conditionare sunt:A. fenoplasteB. aminoplaste

C. cauciucuri naturale

D. cauciucuri sinteticeE. cauciucuri siliconice


8/45

21/18*. Ce dezavantaj limiteaza folosirea recipientelor din metal:

A. coroziunea

B. impermeabilitatea la gaze, lichideC. opacitateaD. rezistenta la variatii de temperatura

E. rezistenta mecanica

21/19. Materialele utilizate pentru blistere sunt:A. hartiaB. sticla

C. polivinilclorura

D. polipropilenaE. aluminiul

21/20. Avantajele materialelor plastice folosite la conditionare sunt:A. greutate redusa

B. fragilitate redusa (nu sunt fragile)

C. permeabilitate pentru gaze si vaporiD. interactiuni cu produsul farmaceutic prin absorbtie si adsorbtie

E. incarcare cu electricitate statica

21/21. Ce avantaje confera folosirea recipientelor din metal:A. coroziunea

B. impermeabilitatea la gaze, lichideC. opacitatea

D. rezistenta la variatii de temperaturaE. rezistenta mecanica

21/22. Recipientele cu substante farmaceutice, produsele industriale si oficinale inscrise in tabeleleSeparanda si Venena se pastreaza in:A. dulapuri speciale

B. sub cheie

C. au evidenta separata

D. trebuie pastrate la 2-8CE. au eticheta cu inscriptie neagra pe fond alb

21/23. Policlorura de vinil, ca materie prima folosita la fabricarea recipientelor de uz farmaceutic, prezinta

urmatoarele avantaje:A. rezistenta excelenta la abraziune

B. stabilitate buna

C. rezistenta chimica buna la: acizi, uleiuri, grasimi si alcooliD. rezistenta la socE. rezistenta la temperaturi scazute

21/24. Pentru recipientele folosite la conditionarea solutiilor injectabile, urmatoarele afirmatii sunt

adevarate:A. trebuie sa fie transparenteB. pot fi fabricate din sticla de tip IV

C. nu pot fi fabricate din plastomeri

D. trebuie sa fie impermeabile si etanseE. trebuie sa fie termorezistente


9/45

21/25. Proprietatile cele mai importante farmaceutice ale sticlei sunt:

A. coeficient de dilatare scazut

B. poate fi sterilizataC. transparentaD. asigurarea fotoprotectiei (sticla bruna)

E. conductilbilitate termica buna

21/26. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate pentru recipientele de sticla de tip I:A. sunt fabricate din sticla neutra, borosilicatB. sunt caracterizate de rezistenta hidrolitica inalta

C. sunt caracterizate de rezistenta hidrolitica moderata

D. sunt folosite pentru a conditiona toate tipurile de preparate injectabileE. pot fi refolosite indiferent de natura produsului conditionat

21/27. Recipientele a caror capac este prevazut cu substante deshidratante (silicagel) sunt destinateconditionarii de:A. comprimate efervescente

B. lozengi

C. pulberiD. capsule operculate

E. comprimate gastrorezistente

21/28. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate pentru flacoanele din plastomeri:

A. pot fi rigide sau flexibileB. pot fi opace sau transparente

C. sunt folosite exclusiv pentru conditionarea medicamentelor de uz externD. nu se folosesc pentru conditionarea solutiilor uleioase

E. pot fi prevazute cu un orificiu picator in dop

21/29. Pe eticheta produselor industriale este important sa se indice:

A. numele fabriciiB. denumirea produsuluiC. numarul de doze

D. conditiile de preparare

E. data prepararii

21/30. Recipientele de sticla de tip III sunt utilizate pentru a conditiona:

A. sange uman si componentele sangeluiB. preparate parenterale apoase cu pH mai mic de 7

C. preparate parenterale neapoaseD. pulberi de uz parenteral

E. preparate de uz neparenteral

21/31. Poliamidele folosite la fabricarea recipientelor farmaceutice prezinta urmatoarele avantaje:A. pot fi sterilizate la etuva, la temperaturi peste 180C

B. au rezistenta chimica buna

C. permit conditionarea sub vid

D. sunt transparenteE. permeabilitate foarte scazuta la gaze

21/32. Polietilenele, ca materiale folosite la fabricarea recipientelor farmaceutice, au urmatoarele calitati:A. comportare termica buna

B. stabilitate la UV

C. stabilitate la fenomenul de fisurare sub presiuneD. rezistenta la soc


10/45

E. inertie chimica

21/33*. Cauciucurile sunt cuprinse in grupa:A. polimerilor termorezistentiB. elastomerilor

C. polimerilor termoplastici

D. plastomerilor

E. fenoplastelor

22/1*. Cand sunt folosite solutii titrate 1:10 sau 1: 100:

A. Cand substantele active sunt in cantitate mai mica de 0,005 g.B. Cand substantele active sunt in cantitate mai mica de 0,01 g.

C. Cand substantele active sunt in cantitate mai mica de 0,05 g.

D. Cand substantele active sunt in cantitate mai mica de 0,10 g.E. Cand substantele active sunt in cantitate mai mica de 0,50 g.

22/2. Solventii prevazuti de F.R.X. la prepararea solutiilor sunt:A. Apa

B. AlcoolC. Glicerol

D. Uleiul de parafina

E. Uleiul vegetal

22/3. Solutia apoasa de clorhidrat de bromhexin contine acid tartric cu rol de:

A. SolubilizantB. Stabilizant

C. Nu contine acid tartric

D. Contine acid clorhidric HCl 0,1 ME. Contine acid citric ca solubilizant

22/4*. Clorura de calciu oficinala este o substanta:

A. EflorescentaB. Delicvescenta

C. HigroscopicaD. Este anhidra

E. Este stabila la temperatura camerei.

22/5. Care din urmatoarele solutii sunt oficinale:A. Solutia de clorura de calciuB. Solutia de acetat de amoniu

C. Solutia de clorhidrat de bromhexin

D. Solutia de clorura de amoniu anisata

E. Solutia de trinitrat de gliceril

22/6.F.R.X. oficializeaza urmatoarele limonade:

A. Limonada gazoasaB. Limonada citrica

C. Limonada lactica

D. Limonada fosforicaE. Limonada de citrat de magneziu


11/45

22/7. F.R.X. oficializeaza urmatoarele siropuri:

A. Siropul simplu

B. Siropul de portocaleC. Siropul de Balsam de ToluD. Siropul de codeina

E. Siropul de matraguna

22/8*. Solutia de clorhidrat de bromhexin are urmatoarea concentratie:A. 0,1 %B. 1 %

C. 0,2%

D. 0,5%E. 1,5%

22/9. F.R.X. mentioneaza ca preparatele lichide pentru uz oral trebuie sa contina:A. antioxidanti

B. edulcoranti

C. aromatizantiD. conservanti antimicrobieni

E. agenti de crestere a viscozitatii

22/10. Solutia efervescenta contine:

A. carbonat de sodiuB. acid tartric

C. bicarbonat de sodiuD. acid citric

E. acid clorhidric

22/11. Conservarea siropurilor se realizeaza prin:A. Sterilizare la autoclavB. Adaos de nipagin 0,10 %

C. Folosirea solutiei conservante ca vehicul

D. Mentinerea la temperatura de 8-15 C.

E. Adaosul de nipagin/nipasol (9:1) in concentratie de 0,15 %.

22/12. Limonadele sunt:

A. Solutii apoase ce se administreaza internB. Solutii hidroalcoolice

C. Solutii ce contin 15% sirop

D. Solutii ce se administreaza pe mucoaseE. Solutii ce se administreaza parenteral

22/13. Prepararea siropurilor se efectueaza prin:

A. Incalzire la 50 CB. La temperatura camereiC. Aducerea componentelor la temperatura de fierbere

D. Incalzire la 70-80C

E. Amestecarea siropului simplu cu solutii extractive sau solutii medicamentoase concentrate


12/45

22/14.Substantele medicamentoase greu solubile pot fi dizolvate in apa prin formare de complecsi de

inluziune cu ciclodextrine prin respectarea urmatorilor parametri :

A. pH-ulB. Raportul molecularC. Timpul de agitare

D. Temperatura mediului

E. Temperatura de amestecare

22/15. Dizolvarea prin hidrotropie a substantelor medicamentoase greu solubile in apa se realizeaza prin:

A. Folosirea de substante higroscopice

B. Formarea de complecsi moleculari solubiliC. Scaderea tensiunii interfaciale

D. Activarea puntilor de hidrogen

E. Modificarea structurii chimice

22/16. Procentul de zaharoza al zaharului folosit la prepararea siropurilor este:A. 98%

B. 85%C. 99%

D. 99,5%

E. 75%

22/17. Vehiculele folosite la prepararea apelor aromatice prin hidrodistilare sunt:

A. Apa distilataB. Apa demineralizata

C. Alcoolul

D. Alcool de 50E. Solutia conservanta la 35-40C

22/18. F.R.X. oficializeaza urmatoarele solutii de uz intern:

A. Solutia de epinefrinaB. Solutia de clorura de calciu

C. Solutia de acetat de amoniuD. Solutia de acetotartrat de aluminiu

E. Solutia de formaldehida

22/19. Care dintre solventii enumerati sunt oficinali:A. Apa demineralizataB. Alcoolul de 70 C

C. Apa distilata

D. Glicerolul

E. Izopropanolul

22/20. F.R.X. oficializeaza urmatoarele preparate industriale:

A. Solutia efervescentaB. Solutia de clorhidrat de bromhexin

C. Solutia de epinefrina

D. Solutia de borat de fenilmercurE. Solutia de digoxin


13/45

22/21. Solutiile oficinale de uz extern sunt urmatoarele:A. Solutia de clorhidrat de bromhexinB. Solutia de borat de fenilmercur

C. Tinctura de iod

D. Solutia de acetat de amoniu

E. Solutia alcoolica de camfor

22/22. Factorii care influenteaza viteza de dizolvare sunt:

A. Umiditatea atmosfericaB. Suprafata de contact solid/lichid

C. Agitarea

D. TemperaturaE. pH-ul mediului de dizolvare

22/23. Stabilitatea substantei medicamentoase dintr-un preparat farmaceutic se realizeaza:A. Prin adaos de stabilizanti fizico-chimici

B. Prin pastrarea la anumite temperaturiC. Prin adaos de conservanti

D. Prin expunere la radiatii UV:

E. Prin modificarea pH-ului mediului.

22/24. Factorii care intervin asupra solubilitatii sunt:

A. Structura chimica a substantei medicamentoase si a solventuluiB. Polimorfismul

C. Adaugarea de substante coloidale

D. pH-ul mediuluiE. Marimea particulelor de substanta medicamentoasa.

22/25. In functie de concentratia alcoolului, F.R.X. oficializeaza urmatoarele monografii:

A. Alcool absolutB. Alcool de 96 C

C. Alcool diluatD. Alcool de 50 C

E. Alcool de 70 C

22/26. Formularea unei solutii are urmatoarele obiective:A. Stabilitatea substantei medicamentoase in solutieB. Realizarea solubilitatii dorite

C. Toleranta

D. Doar solubilitatea in apa

E. Asigurarea caracterelor subiective.

22/27.Apele aromatice sunt obtinute prin urmatoarele metode:

A. Formarea de complecsi de aditieB. Prin solubilizarea uleiului volatil cu ciclodextrine

C. Prin antrenarea cu vapori de apa

D. Prin emulsionarea uleiului volatil in apaE. Prin dizolvarea directa a uleiului volatil in apa distilata


14/45

22/28. Apele aromatice obtinute prin dispersarea uleiului volatil in solutie conservanta folosesc urmatoriiintermediari:

A. Carbonat de magneziu

B. Talcul

C. Oxidul de magneziuD. Pasta de hartie de filtruE. Kiselgurul

22/29. Cantitatea de ulei volatil continut in apele aromatice este:

A. 0,2%

B. 0,02%C. 0,03%D. 1%

E. 0,5%

22/30. Industria de medicamente realizeaza urmatoarele tipuri de fiole cu solutii buvabile:

A. fiola tip picuratorB. fiola cu doua capete

C. fiole gemene

D. fiole cu doua compartimenteE. fiola insotita de un comprimat

22/31. FR. X prevede la controlul siropurilor:A. indicele de opalescenta

B. indicele de refractie

C. densitatea relativaD. pH-ulE. zaharurile reducatoare

22/32*. Solutia oficinala de digoxin se obtine cu urmatorii solventi:A. Apa

B. Alcool diluatC. Propilenglicol

D. Cosolventi: apa, alcool, propilenglicolE. Glicerol

22/33. FR. X oficializeaza urmatoarele monografii pentru solutiile de trinitrat de gliceril:A. 5%

B. 1%

C. 3%

D. 10%E. 0,1%

23/1. Caldura uscata se utilizeaza pentru a steriliza:A. Vase de sticla

B. Aparatura din portelan si metal

C. Uleiuri, grasimiD. Recipiente din plastomer transparent


15/45

E. Recipiente din plastomer opac

23/2*. Aparatele de sterilizare cu caldura uscata utilzeaza:A. Presiune

B. Vid

C. Umiditate

D. Convectie fortata a aerului caldE. Gravitatie

23/3. Temperatura si timpul de sterilizare la etuva:A. 180 C, 30 minute

B. 170 C, 1 ora

C. 160 C, 2 oreD. 150 C, 4 oreE. 120 C, 5 ore

23/4. Temperatura si timpul de sterilizare cu vapori de apa sub presiune sunt:

A. 134 C, 3 minuteB. 128 C, 10 minute

C. 121 C, 15 minute

D. 100 C, 60 minuteE. 80 C, 2 ore

23/5. Sterilizarea prin cldur umed se efectueaza in :

A. autoclave cu dispozitiv de evacuare a aerului plasat la partea superioara

B. autoclave echipate cu van de purjare la partea inferioar

C. autoclave cu vidD. autoclave cu orientarea vaporilor in partea superioaraE. autoclave cu orientarea vaporilor lateral

23/6. Factorii care influenteaza sterilizarea cu oxid de etilen sunt:A. umiditatea

B. presiuneaC. temperatura

D. gravitatiaE. lumina

23/7*. La sterilizarea prin filtrare microorganismele sunt:A. eliminate

B. distruse

C. atenuate

D. coagulateE. inactivate

23/8*. Procedeul aseptic utilizeaza:A. materiale si aparatura, recipiente, mediu de lucru sterile

B. temperatura ridicata

C. umiditateD. radiatii ionizante


16/45

E. gaze

23/9. Metodele de sterilizare prevazute de F.R.X. sunt:A. sterilizarea cu vapori de apa sub presiune

B. sterilizarea prin caldura uscata

C. sterilizarea prin filtrare

D. sterilizarea cu gazE. sterilizarea cu radiatii ionizante

23/10*. Preparatele injectabile apoase se izotonizeaza cu:

A. clorura de sodiuB. uree

C. bicarbonat de sodiu

D. clorura de potasiuE. sulfat de magneziu

23/11. Caile principale de administrare a medicamentelor injectabile sunt:A. intravenoasa

B. intramuscularaC. subcutanata

D. intracardiaca

E. intraraticulara

23/12. Nu se admite adaugarea de conservanti antimicrobieni in:

A. solutiile injectabile folosite in volum mai mare de 10 ml.B. solutii perfuzabile

C. preparate injectablie administrate intrarahidian, intracisternal si peridural

D. preparatele asepticeE. preparatele tindalizate.

23/13*. Ce tip de sticla nu se utilizeaza pentru preparatele injectabile:

A. sticla sodica

B. sticla borosilicatC. sticla sodica cu suprafata tratata

D. sticla silico-sodico-calcicaE. sticla sodico-calcica

23/14. Metodele fizice netermice de sterilizare sunt:

A. radiatii UVB. procedeul asepticC. filtrarea sterilizanta

D. radiatii ionizante

E. sterilizarea in autoclav

23/15. Solutiile perfuzabile sunt:

A. solutii apoase sterile si apirogene

B. emulsii tip U/A sterile si apirogeneC. suspensii apoase sterile si apirogene

D. suspensii uleioase sterile si apirogene

E. preparate care se administreaza cu dispozitivul de perfuzare, picatura cu picatura


17/45


18/45

23/23. Filtrarea sterilizanta este un procedeu care utilizeaza:

A. filtrarea lichidului printr-un material poros cu porii sub 1 m, sub influenta unei diferente de presiuneB. microfiltrareaC. ultrafiltrarea

D. osmoza inversa

E. filtrarea la presiunea normala

23/24. Alegerea unui dezinfectant se face in functie de urmatorii factori:A. concentratie

B. pH

C. timp de actiuneD. temperatura

E. presiune

23/25*. Substantele pirogene sunt:A. endotoxine provenite din germeni gram negativi

B. substante hipotermizante

C. polizaharideD. virusuri

E. plastomeri

23/26. Metode de depirogenare sunt:A. hidroliza acida

B. hidroliza alcalinaC. caldura umeda

D. caldura uscataE. alchilarea

23/27. O solutie izotonica are:A. aceeasi presiune osmotica cu cea a serului sanguin

B. aceeasi presiune osmotica cu cea a lichidului lacrimal

C. aceeasi presiune osmotica cu cea a umorilor organismului

D. acelasi punct crioscopic cu serul sanguinE. concentratie molara diferita de a serului sanguin

23/28. Solventii anhidri miscibili cu apa pentru scop injectabil sunt :

A. alcoolul etilicB. alcoolul benzilic

C. glicerolul

D. propilenglicolulE. uleiul de floarea soarelui

23/29. Antioxidantii reducatori care se utilizeaza in preparatele parenterale sunt:

A. bisulfitul de sodiuB. metabisulfit de sodiuC. acid tartric

D. acid fosforic

E. acid ascorbic


19/45

23/30. Agentii conservanti care se utilizeaza in preparatele parenterale au rol de:

A. substante bacteriostatice

B. inhibitori ai dezvoltarii microorganismelorC. diminuare a numarului de bacterii in timpD. asigurare a stabilitatii chimice

E. asigurare a stabilitatii fizice

23/31. Substantele tampon incluse in formula solutiilor injectabile sunt:A. acid acetic-acetat de sodiu

B. acid citric-citrat de sodiu

C. fosfat monosodic-fosfat disodicD. acid boric-borax

E. trihidroximetilaminometan (TRIS)

23/32. Principalele proprietati ale solventilor anhidri injectabili sunt:A. solubilitatea si miscibilitatea cu apa

B. viscozitate

C. puritateD. lipsa polaritatii

E. inocuitate

23/33. Solventii anhidri nemiscibili cu apa utilizati pentru preparatele parentele sunt:

A. uleiul de floarea soareluiB. uleiul de soia

C. uleiul de ricinD. parafian lichida

E. oleatul de etil

24/1. Durata stationarii solutiei oftalmice in ochi este de:A. 4-5 minuteB. 5-6 minute

C. 1 minut

D. 30 minute

E. 1 ora

24/2. Germenii microbieni contaminanti ai solutiilor oftalmice sunt:

A. Pseudomonas aeruginosaB. Staphylococcus aureus

C. Escherichia Coli

D. Bacillus subtilisE. Bacillus stearothermophillus

24/3. In practica pentru izotonizarea colirelor se utilizeaza:

A. Coeficientii de disociereB. Punctul de congelareC. Tabele cu valorile Sprowl

D. Nomograme

E. Sarcina electrica


20/45

24/4. Agentii tensioactivi actioneaza astfel:

A. Scad tensiunea superficiala

B. Scad rezistenta barierei epitelialeC. Scad timpul de contact cu mucoasa ocularaD. Maresc absorbtia substantei medicamentoase

E. Maresc solubilitatea substantei medicamentoase

24/5. Avantajele medicamentelor oftalmice sunt:A. Localizarea efectelor substantei medicamentoase in ochi

B. Actiune directa si rapida

C. Concentratie terapeutica ridicata in zona ocularaD. Aplicare usoara, rapida, netraumatizanta

E. Stationare indelunghata la nivelul zonei oculare

24/6. Dupa natura solventului colirele pot fi:

A. Colire apoase

B. Colire uleioaseC. Colire cu vehicul viscozifiant

D. Colire alcooliceE. Colire glicerolate

24/7*. Marimea particulelor solide ale suspensiilor oftalmice este de:

A. 25mB. 50 m

C. 100 mD. 150 m

E. 180 m

24/8. Clorura de benzalconiu utilizata in colire este:

A. agent conservant

B. activa in concentratii mari

C. sare cuaternara de amoniuD. activitate crescuta la pH = 8

E. activitate redusa la pH acid

24/9. Metilceluloza este o substanta auxiliara utilizata in colire cu rol de:

A. agent viscozifiant

B. a intirzia penetratia prin corneeC. a prelungi timpul de contact cu zona ocularaD. agent osmotic

E. agent izohidrizant

24/10. Polividona este o substanta auxiliara utilizata in colire cu rol de:A. agent viscozifiant

B. a solubiliza substanta medicamentoasa

C. a prelungi actiunea colirelorD. a conferi solutiei pH usor acid

E. a creste efectul iritant al colirelor


21/45

24/11. Recipientele de conditionare a colirelor sunt:

A. flacoane de sticla cu picator internB. fiole de sticla autocasabileC. flacoane de plastomer cu picator extern

D. oftadoze

E. cutii din plastomer

24/12. Absorbtia prin cornee a substantelor active prin cornee este influentata de:

A. structura chimica a substantei active

B. viscozitate mareC. pH-ul mediului

D. gradul de ionizare a substantei active

E. temperatura

24/13. F.R.X. prevede pentru colire urmatorii conservanti:

A. borat fenilmercuricB. nipagin

C. clorobutanolD. clorura de benzalconiu

E. diacetat de clorhexidina

24/14*. Sacul conjuctival contine un volum lacrimal de:A. 7-10 microlitri

B. 10 microlitriC. 30 microlitri

D. 0,1 microlitri

E. 1 microlitru

24/15*. O picatura de colir are un volum de:

A. 40-50- microlitri

B. 10 microlitriC. 1 microlitru

D. 7 microlitriE. 20 microlitri

24/16. Obiectivele formularii medicamentelor oftalmice cuprind asigurarea:

A. sterilitatii coliruluiB. stabilitatii chimice a substantei activeC. tolerantei la administrare

D. eficientei terapeutice

E. lipsei particulelor in suspensie

24/17*. Visozitatea colirelor nu trebuie sa depaseasca valoarea de:

A. 40-50 mPa.s

B. 10 cPC. 100 cP

D. 500 cP

E. 1000 cP


22/45

24/18*. Ca agenti surfactanti in colire se utilizeaza:

A. polisorbat 80B. sapun de sodiuC. lecitina

D. bromocet

E. Tego- betaina

24/19. Unguentele oftalmice:

A. Prelungesc durata contactului cu mucoasa conjunctivala

B. Contin excipienti sterili ca: vaselina, lanolina, parafina lichidaC. Pot fi tip emulsie H/L

D. Trebuie s fie sterile

E. Nu voaleaza ochiul

24/20. Colirele oficinale in F.R.X. sunt:

A. Colirul cu cloramfenicolB. Colirul cu resorcinol

C. Colirul cu sulfat de atropinaD. Colirul cu nitrat de pilocarpina

E. Colirul cu nitrat de argint

24/21*. Colirul cu sulfat de atropina se prepara in concentratie de:A. 1 g %

B. 0,1 g %C. 0,5 g %

D. 2 g %

E. 0,05 g %

24/22. Care din urmatoarele colire se izotonizeaza:

A. colirele hipotonice

B. colirele hipertoniceC. suspensiile

D. emulsiileE. solutiile apoase

24/23. Pentru colire se utilizeaza ca vehicule:

A. apa distilata sterilaB. vehicule izotonice sterileC. vehicule uleioase

D. alcool

E. glicerol

24/24*. Valorile de pH tolerate de ochi sunt:

A. 7,5- 9,5

B. 4,5C. 8

D. 3

E. 8,5


23/45

24/25. Solutiile oftalmice se izotonizeaza cu:

A. clorura de sodiu 0,9 %B. acid boric 1,8 %C. azotat de sodiu 1,45 %

D. borax 2 %

E. fosfat trisodic 2 %

24/26. Agentii viscozifianti pentru colire trebuie sa prezinte urmatoarele proprietati:

A. sa fie hidrosolubili

B. sa formeze solutii transparenteC. s fie ineri din punct de vedere chimic

D. sa fie bine tolerati

E. sa nu obstrueze caile lacrimale

24/27. Medicamentele oftalmice pot fi formulate ca:

A. picaturi pentru ochiB. bai oculare

C. unguente oftalmiceD. sprayuri

E. perfuzii

24/28. Parametri specifici ai lichidului lacrimal sunt:A. pH = 7,17,6

B. viscozitate: 1,31,9 mPas

C. temperatura: 30-35 C

D. indice de refractie: 1,336-1,357

E. pH = 2,58,5

24/29. In funcie de natura solventului, colirele soluii sunt:

A. colire apoase

B. colire uleioaseC. colire viscoase

D. unguente oftalmiceE. suspensii

24/30.Colirele care se administreaza local, fara suport intermediar sunt:

A. colire multidoze apoaseB. colire unidoze apoaseC. unguente oftalmice

D. solutii pentru lentile de contact

E. lentile terapeutice

24/31. Formele oftalmice cu eliberare modificata sunt:

A. colire apoase viscoase

B. colire uleioaseC. unguente oftalmice

D. colire apoase

E. bai oftalmice

Comment [UP1]:


24/45

24/32. Sistemele tampon folosite la prepararea colirelor sunt:

A. acid boric-boraxB. fosfat monosodic-fosfat disodicC. acid citric-citrat de sodiu

D. acid tartric-tartrat de sodiu

E. acid ascorbic-ascorbat de sodiu

24/33.Factorii care influenteaza degradarea substantelor active din colire sunt:

A. aerul

B. luminaC. temperatura

D. apa

E. azotul

25/1. Preparatele lichide pentru aplicare nazala oficializate de F.R.X. sunt:

A. UnguenteB. Solutii

C. EmulsiiD. Suspensii

E. Pulberi

25/2. Vehiculele utilizate la prepararea picaturilor pentru nas sunt:A. Solutii apoase izotonice

B. Ulei de floarea soarelui neutralizatC. Ulei de parafina

D. Alcool de 20

E. Solutii viscoase

25/3. PH-ul picaturilor pentru nas trebuie sa aiba valorile:

A. 5

B. 6C. 7

D. 8E. 7,5

25/4*. Picaturile pentru nas cu nafazolina au urmatoarea concentratie:

A. 1%B. 0,10%C. 0,01%

D. 0,50%

E. 0,20%

25/5. Picaturile pentru nas cu nafazolina mai contin:

A. Antioxidanti

B. IzotonizantC. Sistem tampon

D. Conservanti

E. Chelatanti ai ionilor metalici


25/45

25/6. La prepararea picaturilor pentru nas se utilizeaza urmatoarele sisteme tampon:

A. Citrat de sodiu/acid citricB. Fosfat disodic/fosfat monosodicC. Borax/acid boric

D. Trometamol

E. Acetat de sodiu/acid acetic

25/7*. Picaturile pentru nas cu nafazolina contin urmatorul conservant:

A. Clorura de benzalconiu

B. FenoseptC. Clorura de decualiniu

D. Bromura de cetilpiridiniu

E. Nu contine conservant

25/8. F.R.X. prevede la prepararea picaturilor pentru nas urmatoarele substante auxiliare:

A. Agenti pentru ajustarea pH-uluiB. Agenti pentru cresterea viscozitatii

C. SolubilizantiD. Stabilizanti

E. Conservanti antimicrobieni

25/9*. Picaturile pentru nas cu nafazolina sunt ajustate la pH-ul 6,5-7,5 cu:A. Tampon citrat

B. Tampon fosfatC. Nu este nevoie de sistem tampon

D. Trometamol

E. Tampon acetat

25/10. Tweenul 80 se poate folosi In preparatele nazale In concentratii de:

A. 0,1 %

B. 1 %C. 0,5 %

D. 0,3 %E. 2 %

25/11. Preparatele nazale prezinta urmatoarele avantaje:

A. Nu produc sensibilizariB. Permit o aplicare usoara si rapidaC. Permit absorbtia sistemica

D. Permit terapia locala cu substante vasoconstrictoare

E. Se preteaza la fabricare si conditionare automate.

25/12. Stratul de mucus are o grosime de:

A. 1 mm.

B. 2 mC. 0,5 m

D. 0,2 mm.

E. 0,1 mm.


26/45

*25/13. Mucoasa nazala secreta zilnic o cantitate de mucus de:A. 100 ml/ 24 oreB. 10001500 ml/ 24 ore

C. 200 ml/ 24 ore

D. 500 ml/ 24 ore

E. sub 100 ml/ 24 ore

25/14. Conditionarea picaturilor pentru nas se face in:

A. Recipiente unidozaB. Recipiente de capacitate 10 ml.

C. Recipiente prevazute cu sistem de picurare

D. Recipiente din plastomeriE. Recipiente din aluminiu.

25/15. Agentii viscozifianti utilizati in medicatia nazala:A. Se folosesc si ca izotonizanti

B. Trebuie sa fie hidrosolubiliC. Trebuie sa fie inerti din punct de vedere chimic

D. Trebuie sa nu influenteze clearance-ul mucociliar

E. Prezinta actiune conservanta

25/16. Epiteliul nazal este format din:

A. Celule cilindrice ciliateB. Celule calciforme

C. Celule cornoase

D. Celule cilindrice neciliateE. celule bazale

25/17. Secretia nazala provine din:

A. Glandele submucozaleB. Celulele calciforme

C. Celulele cilindrice ciliateD. Glandele lacrimale

E. Transsudatul plasmatic

25/18. Clearance-ul mucociliar este influentat de:A. Factori fiziciB. Conditiile fizice nu-l influenteaza

C. Agenti patogeni

D. Doar factorii patogeni

E. Factori chimici

25/19. Izotonizarea solutiilor cu administrare endonazala se realizeaza cu:

A. Acid boricB. Clorura de sodiu

C. Fosfat disodic

D. GlucozaE. Borax


27/45


28/45

26/1. Ce sunt suspensiile farmaceutice:

A. Preparate farmaceutice lichideB. Preparate farmaceutice semisolideC. constituite din una sau mai multe substante active insolubile

D. suspendate intr-un mediu de dispersie lichid

E. suspendate intr-un mediu de dispersie semisolid

26/2. Prepararea suspensiilor consta in:

A. pulverizarea substantei solide la gradul de finete corespunzator scopului

B. pulverizarea substantei solide la gradul de finete corespunzator modului de administrare;C. dispersare in mediu lichid

D. dispersare in mediu semisolid

E. se completeaza la masa prevazuta.

26/3. Suspensiile pentru administrare externa pot contine:

A. conservanti antimicrobieniB. agenti umecanti

C. colorantiD. agenti pentru corectarea mirosului;

E. edulcoranti

26/4. Intr-o suspensie, marimea particulelor poate fi:A. 200 m

B. 190 mC. 180 m

D. 100 m

E. 50 m

26/5. Suspensiile prezinta o stabilitate caracterizata prin:

A. coagulare

B. pot sedimenta in timpC. se disperseaza dupa o agitare timp de 1-2 min.

D. se disperseaza dupa o agitare timp de 3-4 min.E. mentionarea omogenitatii pe durata administrarii

26/6. Care suspensii trebuie sa fie sterile:

A. suspensii de uz internB. suspensii auriculareC. suspensii injectabile

D. suspensii oftalmice

E. suspensii aplicate pe pielea sugarilor

26/7. Ce afirmatii corespund F.R.X. pentru suspensii:

A. utilizarea de umectanti;

B. utilizarea de agenti de floculare;C. utilizarea de coloranti;

D. utilizarea de antiaderenti;

E. se pastreaza inchise etans.


29/45

26/8. Pentru care substante masa prelucrata sub forma de suspensie nu trebuie sa depaseasca doza maxima

pentru 24 h:

A. anodineB. puternic activeC. toxice

D. auxiliare

E. agenti de floculare

26/9.* Mentiunea A se agita inainte de administrare se scrie pe eticheta:

A. solutiilor

B. siropurilorC. suspensiilor

D. solutiilor perfuzabile

E. infuziilor

26/10. Controlul suspensiilor dupa F.R.X. consta in:

A. aspectB. culoare, miros, gust

C. marimea particulelorD. stabilitate

E. viscozitate

26/11. Suspensiile sunt:A. sisteme disperse omogene

B. sisteme disperse eterogeneC. faza interna este formata din particule insolubile

D. faza interna este formata din particule nemiscibile cu faza externa

E. faza externa este lichida

26/12. In formularea suspensiilor se urmareste:

A. evitarea sedimentarii;

B. reducerea vitezei de sedimentareC. reducerea fenomenului de crestere a cristalelor

D. asigurarea cimentariiE. asigurarea redispersarii omogene

26/13. Avantajele formei de suspensie farmaceutica sunt:

A. prelucrarea substantelor medicamentoase cu solubilitate redusa in apa;B. degradarea substantelor medicamentoase in suspensie este redusa;C. forma farmaceutica destinata copiilor;

D. stabilitate fizica mare

E. suspensiile parenterale prezinta actiune rapida

26/14. Formularea suspensiilor are in vedere ca particulele fazei dispersate sa fie:

A. defloculate

B. floculateC. dizolvate

D. cimentate

E. coagulate


30/45

26/15. Ce afirmatii sunt corecte pentru suspensiile floculate:

A. se recurge la o floculare controlataB. se folosesc agenti de floculareC. se urmareste cresterea marimii particulelor

D. se folosesc substante hidrofobe

E. se utilizeaza vehicul care poseda o viscozitate de structura

26/16. Faza insolubila a unei suspensii poate fi obtinuta prin precipitare:

A. cu un solvent organic;

B. prin modificarea pH-ului;C. prin dubla descompunere;

D. cu un agent de viscozitate

E. cu un agent de floculare

26/17. Marimea particulelor insolubile este precizata in F.R.X. pentru:

A. pulberi de uz intern;B. pulberi aplicate pe pielea sugarilor;

C. unguente oftalmice;D. picaturi pentru ochi;

E. suspensii

26/18. Suspensia defloculata se caracterizeaza prin particule care:A. se gasesc ca entitati individuale in vehicul;

B. se gasesc sub forma legata;C. particulele sedimenteaza in asociatii mari

D. particulele sedimenteaza individual

E. sedimentul se formeaza incet

26/19.* Care este factorul ce nu este prevazut in formula lui Stockes, privind sedimentarea particulelor intr-

o suspensie:

A. raza particulelorB. sarcina electrica

C. densitatea fazei interneD. densitatea fazei externe

E. viscozitatea mediului de dispersie

26/20. Stabilitatea cinetica si agregativa a suspensiilor poate fi influentata de:A. polimeri hidrofiliB. polimeri hidrofobi

C. uleiuri volatile

D. tensioactivi

E. sarcina electrica

26/21. Cum pot fi caracterizate suspensiile farmaceutice dupa fenomenul de sedimentare:

A. defloculateB. concentrate

C. diluate

D. monodisperseE. floculate


31/45

26/22.*Ce reprezinta din relatia Higuchi:

A. acceleratia gravitationalaB. constanta lui Kozeny

C. densitatea mediului extern

D. viscozitatea

E. factor de porozitate

26/23.* In ce situatie viteza de sedimentare scade:

A. suspensii concentrateB. suspensii diluate

C. suspensii monodisperse

D. suspensii obtinute prin condensareE. suspensii obtinute prin dispersare

26/24. Pentru reducerea vitezei de sedimentare a particulelor unei suspensii se foloseste:A. apa distilata;

B. apa demineralitzata;C. ulei de parafina;

D. vehicule tixotropice;

E. vehicule plastice

26/25. Agentii de peptizare sunt folositi pentru:

A. incarcarea particulelor cu sarcini de acelasi fel;B. incarcarea particulelor cu sarcini diferite;

C. respingerea electrostatica;

D. atractia intre particule;E. imbunatatirea stabilitatii cinetice.

26/26. Ce carecterizeaza o suspensie floculata:

A. supernatant clar;

B. sediment voluminos;C. redispersare dificila;

D. supernatant opalescent;E. redispersare usoara

26/27. Ce forma farmaceutica se prepara pentru copii:

A. capsuleB. comprimateC. drajeuri

D. suspensii

E. suspensii uscate

26/28. In formularea suspensiilor se urmareste ca particulele fazei dispersate sa fie:

A. defloculate

B. floculateC. precipitate

D. condensate

E. peptizate.


32/45


33/45

27/8. Cremele sunt unguenteemulsii in care faza apoasa este in concentratie:

A. 2%B. 5%C. 9 %

D. 25%

E. 40%

27/9. Unguentele pot fi constituite din:

A. excipienti

B. substante activeC. antioxidanti

D. conservanti antimicrobieni

E. coloranti

27/10. Sterilitatea se asigura la unguentele care se aplica pe:

A. pielea capuluiB. pielea pigmentata

C. plagiD. arsuri

E. pielea sugarilor

27/11. Ce afirmatii sunt corecte pentru unguentele ce se aplica pe plagi, arsuri:A. se prepara cu baze de unguent cu proprietati emulsive

B. se prepara cu baze de unguent cu proprietati peliculogeneC. se asigura sterilitatea prin autoclavarea produsului final

D. se asigura sterilitatea cu oxid de etilen

E. se folosesc metode care asigura sterilitatea

27/12. F.R.X prevede pentru unguente urmatoarele:

A. aspect omogen

B. culoare albaC. fara miros

D. culoare si miros caracteristice componentelorE. omogenitate fara aglomerari sau picaturi

27/13. Marimea particulelor intr-un unguent-suspensie poate fi:

A. 30 mB. 40 mC. 50 m

D. 80 m

E. 120 m

27/14. *pH-ul unguentelor poate fi:

A. sub 4,5

B. peste 8,5C. 4,56,5

D. 47

E. 4,58,5


34/45

27/15. Conservarea unguentelor dupa F.R.X se face:

A. in recipiente sterileB. in recipiente inchise etansC. in recipiente bine inchise

D. la temperatura de 815 C

E. la temperatura de maxim 25 C

27/16. Ce sunt unguentele oftalmice:

A. colire

B. preparate lichideC. preparate semisolide

D. preparate sterile

E. se aplica pe mucoasa conjunctivala

27/17. Ce recomanda in general F.R.X ca baze de unguent:

A. liposolubileB. de absorbtie

C. lavabileD. hidrosolubile

E. geluri

27/18. Substantele active se incorporeaza in bazele de unguent sub forma de:A. solutie

B. pulbere micronizataC. pulbere liofilizata

D. pulberi cu solubilitate mare

E. substanta amorfa

27/19. Unguentele oftalmice pot contine:

A. baza de unguent

B. antioxidantiC. coloranti

D. stabilizantiE. conservanti antimicrobieni

27/20. Marimea particulelor din unguentul oftalmic poate fi:

A. cel mult 25 mB. 10 mC. 20 m

D. 30 m

E. 60 m

27/21. Conservarea unguentelor oftalmice se face:A. in recipiente bine inchise

B. in recipiente sterile

C. in recipiente inchise etansD. cu cel mult 20 g unguent

E. cu cel mult 10 g unguent


35/45

27/22. *Ce afirmatie este gresita pentru unguentul emulgator:

A. este baza de unguent U/A

B. este baza de unguent A/UC. contine parafina lichidaD. contine vaselina alba

E. contine alcool cetilstearilic emulgator

27/23. *Ce unguent oftalmic descrie F.R.X:A. unguentul cu acetat de hidrocotizon

B. unguentul cu fenilbutazona

C. unguentul cu clorhidrat de pilocarpinaD. unguentul cu nitrat de pilocarpina

E. unguentul cu clotrimazol

27/24. Ce afirmatii sunt gresite pentru geluri:

A. se folosesc polimeri, semisintetici, sintetici

B. concentratia formatoare de gel este de 2 g%C. concentratia formatoare de gel este de pana la 10 %

D. incorporarea substantei active se face inainte de gelificareE. au caracter lipofil

27/25. Ce criterii de calitate trebuie sa indeplineasca unguentele medicamentoase:

A. stabilitate fizico-chimicaB. puritate

C. inocuitateD. eficienta

E. miros placut

27/26. Ce caracteristici prezinta bazele de unguent cu polietilenglicoli:A. se prepara din amestecul PEG 400PEG 4000 in proportie 40:60

B. se prepara din amestecul PEG 400PEG 4000 in parti egale

C. sunt grase

D. au tendinta de a produce deshidratare cutanataE. sunt lavabile

27/27. Care sunt componentele din grupa cerurilor utilizate pentru baze de unguent:

A. lanolinaB. ceara de albine

C. cetaceum

D. parafinaE. vaselina

27/28. Ce substante pot forma hidrogeluri organice:

A. bentonitaB. aerosilC. amidon

D. metilceluloza

E. carboximetilceluloza


36/45


37/45

28/5. Cedarea si absorbtia substantei medicamentoase din excipientii hidrosolubili se realizeaza prin:

A. Topirea la temperatura corpuluiB. Dizolvarea in mucusul rectalC. Formularea in gliceride semisintetice

D. Formularea in baze de PEG-uri care dizolva substante insolubile in apa

E. Emulsionarea in unt de cacao

28/6. Care este formula supozitoarelor cu glicerol:

A. glicerol si stearina

B. stearat de sodiuC. stearina si carbonat de sodiu

D. monostearat de gliceril

E. glicerol, carbonat de sodiu anhidru si stearina

28/7. Care sunt metodele de preparare ale supozitoarelor dupa F.R.X:

A. modelare

B. turnareC. presare

D. dizolvareE. dispersare

28/8. Ce afirmatii sunt gresite privind dozele terapeutice pentru substantele toxice si puternic active in

cazul supozitoarelor:A. nu se calculeaza

B. se calculeaza ca la suspensiiC. se calculeaza ca in cazul preparatelor farmaceutice administrate intern

D. se calculeaza in functie de marimea supozitorului

E. se calculeaza in functie de afectiune

28/9. Care sunt excipientii liposolubili pentru supozitoare mentionati de FR X:

A. Untul de cacao

B. Masa gelatinoasaC. Amestec de polietilenglicoli

D. Gliceride semisintetice neutreE. Ceara galbena

28/10. Care sunt excipientii hidrosolubili pentru supozitoare:

A. Masa gelatinoasaB. Amestec de poiletilenglicoliC. Grasimi semisintetice neutre

D. Unt de cacao

E. Stearat de sodiu

28/11. Care agenti de crestere a viscozitatii se utilizeaza la supozitoare:A. Stearat de sodiu

B. Stearat de potasiu

C. Alccool stearilicD. Monostearat de gliceril

E. Bentonita


38/45

28/12. Ce promotori de absorbtie se indica la supozitoare:

A. Acid oleicB. HialuronidazaC. Tensioactivi

D. Ulei de ricin

E. Aerosil

28/13. Cedarea substantelor medicamentoase din bazele de supozitor este crescuta cand :

A. O substanta liposolubila este inclusa intr-un excipient liposolubil

B. O substanta liposolubila este inclusa intr-un excipient hidrosolubilC. Gradul de dispersie al particulelor suspendate este mic

D. O substanta hidrosolubila este inclusa intr-un excipient liposolubil

E. Substanta este prezenta intr-o concentratie care depaseste doza maxima

28/14. Etapa limitanta de viteza a absorbtiei substantei medicamentoase din supozitoare este:

A. Viteza de dizolvare in mucusul rectalB. Timpul de injumatatire

C. Legarea de proteinele plasmaticeD. Transformarea la primul pasaj hepatic

E. Coeficientul de repartitie mucoasa / excipient al substantei dizolvate

28/15. Procedeele de preparare a supozitoarelor sunt:A. Procedeul Munzel

B. Modelarea manualaC. Presarea masei

D. Procedeul Konig

E. Topire si turnare

28/16.Prepararea industriala a supozitoarelor prin metoda topiriiturnarii se efectueaza prin:

A. Procedeu efectuat manual, in doua etape (daca nu exista probleme de formulare)

B. Procedeu semiautomatC. Procedeu automat in patru etape

D. Procedeu atomatizat in doua etapeE. Procedeu automatizat intr-o singura etapa, cu turanarea materialului topit ddirect in ambalaj

28/17. Care sunt modalitatile de incorporare a substantei medicamentoase in baza de supozitor:A. Prin dizolvare in excipientB. Prin dispersarea pulberii insolubile in excipient

C. Prin emulsionarea solutiei substantei medicamentoase in excipient

D. Prin dizolvarea substanei medicamentoase n faza n care se dizolv urmat de emulsionarea cu

restul ingredientelorE. Prin turnarea separata a substantei si apoi a excipientului in forme

28/18. Pentru a stabili cantitatea totala de excipient la prepararea supozitoarelor prin topire si turnare estenecesar sa se cunoasca:

A. Capacitatea formelor goale

B. Factorul de dislocuire al substntei medicmentoaseC. Cantitatea de substanta medicamentoasa


39/45

D. Sollubilitatea substantelor in excipient

E. Temperatura de topire a excipientului

28/19. Care sunt formele farmaceutice solide pentru administrare rectala:

A. Supozitoare

B. Rectiole

C. Unguente sterileD. Capsule rectaleE. Clisme

28/20. Neajunsurile caare pot apare in timpul prepararii supozitoarelor sunt:

A. Lipsa de coeziune

B. Uniformitatea maseiC. Lipsa de omogenitateD. Uniformitatea continutului

E. Crapaturi, fisuri

28/21. Controlul calitatii supozitoarelor urmareste:A. Uniformitatea in sectiune

B. Aspect, forma si dimensiuni

C. GustD. Identificarea si determinarea cantitativa a substantei active

E. Friabilitatea

28/22. Gliceridele semisintetice se obtin prin:

A.Hidrogenarea uleiurilor vegetale urmata de eliminarea trigliceridelor cu punct de topire scazut

B. BiosintezaC. Interesterificare sau transesterificareD. Reesterificare

E.Inginerie genetica

28/23. Substantele ajutatoare folosite la prepararea supozitoarelor apartin urmatoarelor categorii:

A. Modificatori ai hidrofilieiB. Adjuvanti tehnologici utilizati la malaxare

C. GlisantiD. Plastifianti

E. Antidezagreganti

28/24. Adjuvantii tehnologici utilizati la malaxare pentru obtinerea supozitoarelor sunt:A. Uleiuri neutre cu vascozitate redusa

B. Glicerina

C. Ulei de ricin

D. AlcoolE. Gliceride ale acizilor grasi saturati

28/25. Substantele medicamentoase se incorporeaza in baza de supozitor prin:A. Aerosolizare

B. Suspendare

C. BarbotaareD. Disolvare


40/45


41/45

E. Absenta capacitatii de emulsionare

29 /1. In aparatura de acoperire prin aerosolizare particulele sunt orientate spre fluxul aerului de uscare:A. de jos sau concurent

B. de sus sau contracurent

C. tangential

D. circularE. centrifugal

29/2. Etapele productiei industriale a capsulelor gelatinoase moi prin procedeul Scherer sunt:A. pregatirea gelatinei

B. dezaerarea materialului

C. formarea fasiilor de gelatinaD. Incapsularea si sudarea capsulelorE. rectificarea capsulelor cu ajutorul vidului

29/3. Cedarea substantelor medicamentoase din capsulele gelatinoase moi depinde de:

A. modul de dispersare(solutie sau suspensie)B. tipul vehiculului (miscibil sau nemiscibil cu lichidele digestive)

C. tipul de emulsie

D. forma capsulelorE. culoarea capsulelor

29/4. Formularea invelisului capsulelor gelatinoase moi include, In afara de gelatina:A. plastifianti

B. conservanti antimicrobieni

C. colorantiD. dezagregantiE. lubrifianti

29/5. Comprimatele filmate au urmatoarele avantaje fata de drajeuri:A. cresterea moderata in greutate a comprimatului acoperit

B. elasticitatea si flexibilitatea filmuluiC. evitarea zaharului

D. dirijarea dizolvarii In stomac sau in intestinE. permeabilitatea filmului pentru oxigenul din aer.

29/6. Acoperirea comprimatelor prezinta urmatoarele avantaje:A. protejarea continutului medicamentos fata de factorii de mediu

B. mascarea gustului sau mirosului neplacut al unor componenti ai comprimatului

C. usurarea curgerii comprimatelor in liniile de ambalare.

D. cresterea pretului de cost ca urmare a tehnologiei aplicateE. aparitia unor probleme biofarmaceutice.

29/7. Acoperirea comprimatelor cu zahar se face In instalatiile urmatoare:A. tobe de drajefiere clasice (Pellegrini, IDA)

B. toba perforata Accela- Cota

C. masini rotative Drycota- ManestyD. masini rotative Prescoter- Killiani


42/45

E. sisteme cu pat fluidizat

29/8. Fazele acoperirii cu zahar a comprimatelor sunt:A. izolarea samburelui

B. aplicarea stratului de acoperire intermediar

C. suspendarea in aer

D. acoperirea cu siropE. finisarea si polisarea

29/9. Conditiile de calitate a comprimatelor care urmeaza sa fie acoperirte cu zahar sunt:A. convexitate optima

B. rezistenta mecanica scazuta

C. friabilitate crescutaD. rezistenta mecanica crescutaE. friabilitate redusa

29/10. Polimerii gastrosolubili utilizati la acoperirea comprimatelor sunt:

A. polivinilpirolidonaB. polimeri ai acidului metacrilic si esterii sai

C. polivinil acetoftalat

D. hidroxietilcelulozaE. carboximetilceluloza sodica

29/11. Pseudolatexurile folosite ca formatori de film sunt:A. etilceluloza

B. polimetacrilati

C. polietilenglicoliD. guma arabicaE. guma tragacanta

29/12. Care dintre metodele de control al comprimatelor sunt oficializate:A. dezagregare

B. duritateC. uniformitatea masei

D. dizolvareE. uniformitatea continutului

29/13. Talcul poate indeplini rol de:A. aglutinant

B. diluant

C. glisant

D. dezagregantE. antiaderent

29/14. Substantele inerte care se comprima fara dificultati utilizate la comprimarea directa, sunt:A. amidonul

B. lactoza uscata prin spray

C. bentonitaD. celuloza microcristalina


43/45

E. fosfatul de calciu

29/15. Adaugarea corectorilor de gust si miros este admisa numai pentru:A. comprimatele care se mentin in gura

B. comprimatele vaginale

C. comprimatele pentru implante

D. comprimatele pentru inhalatiiE. comprimatele care se administreaza dupa o prealabila dizolvare

29/16. Sursele de acizi pentru comprimatele efervescente sunt:A. acidul citric

B. acidul tartric

C. acidul clorhidricD. acidul fosforicE. acidul acetic

29/17. Farmacopeea specifica ca invelisul capsulelor se prepara din:

A. amidonB. hidroxipropilmetilceluloza

C. gelatina

D. gelatina formolizataE. metilceluloza

29/18. In formula de preparare a continutului capsulelor, F.R.X. admite cel mult:A. 3% talc

B. 5% caolin

C. 1% acid stearicD. 1% stearat de magneziu sau stearat de calciuE. 10% aerosil

29/19. F.R.X. oficializeaza:A. capsule gelatinoase tari

B. capsule gelatinoase moiC. microcapsule

D. nanocapsuleE. capsule amilacee

29/20. Conditiile de calitate ale capsulelor, prevazute de FRX sunt:A. descriere

B. dezagregare

C. uniformitatea masei

D. masa totala pe recipientE. dozare

29/21. Continutul capsulelor gelatinoase moi poate fi:A. solutie apoasa

B. solutie uleioasa

C. suspensie apoasaD. suspensie uleioasa


44/45

E. emulsie U/A

29/22. Mijloacele farmaceutice prin care se obtine actiunea de lunga durata sunt:A. acoperirea

B. retinerea intr-o matrita inerta

C. formarea unor complecsi intre substantele active si substantele auxiliare

D. pulverizareaE. cernerea

29/23. Preparatele obtinute dupa principiul invelirii sau incorporarii in masa sunt:A. comprimate cu actiune prelungita

B. drajeuri

C. spansuleD. comprimate vaginaleE. comprimate pentru inhalatii

29/24. Tipurile de matrite ale comprimatelor cu actiune prelungita sunt:

A. matrite hidrofobeB. matrite din material plastic

C. matrite hidrofile

D. matrite solubileE. matrite insolubile

29/25. Caracteristicile comprimatelor tip matrita inerta sunt:A. substanta medicamentoasa se elibereaza prin eroziunea matritei

B. substanta medicamentoasa se incorporeaza in excipienti grasi topiti

C. substanta medicamentoasa se elibereaza treptat din scheletul inertD. matrita se elimina ca atareE. polimerii folositi creaza o structura de canalicule in interiorul comprimatului

29/26. Avantajele acoperirii comprimatelor:A. protejarea continutului medicamentos fata de factorii de mediu

B. mascarea gustului sau mirosului neplacut al unor componenteC. usurarea ingerarii

D. tehnologia de fabricare complicata fata de comprimatele neacoperiteE. prelungirea actiunii

29/27. Etapele caare se intalnesc la comprimare sunt:A. rearanjarea particulelor

B. dezagregarea

C. deformarea in punctele de contact

D. legareaE. evaacuarea

29/28. Pentru studiul static al comprimarii sunt importatnte urmatoarele proprietati:A. densitatea aparenta

B. friabilitatea

C. dezagregareaD. compresibilitatea


45/45

E. compactibilitatea

29/29. Tipurile de forte care intra in joc la formarea unui comprimat sunt:A. forte paralele

B. forte alunecatoare

C. forte de legatura primare

D. forte de atractie intermoleculareE. forte concurente

29/30. Comportamentul corpurilor la aaplicarea fortei de comprimare poate fi:A. elastic ideal

B. plastic ideal

C. tenaceD. ductilE. mixt

29/31. Proprietatile caracteristice ale solidelor sub comprimare uniaxiala pot fi:

A. corpuri casanteB. corpuri perfect elastice

C. corpuri cu limita de tensiune constanta in frecare

D. corpuri amorfeE. corpuri Mohr

29/32. Inregistrarea pressiunii poansonului superior in functie de deplasarea sa permite evidentiereaurrmatoarelor etape:

A. umplerea matritei

B. rearanjarea particulelor si deformarea elasticaC. deformarea plastica si cresterea densitatii compactuluiD. fragmentarea si sudarea care duc la densitatea maxima a compactului

E. incetarea fortei si evacuarea comprimatului

29/33. Energia de comprimare poate fi evaluata:

A. prin presiunea axialaB. prin presiunea radiala

C. ddin marimea ariei de sub curba fortadeplasareD. prin forta de comprimare maxima

Documents

Grile Tehnologie Fara Raspuns