8/18/2019 Istorie- Ideologii si practici politice in romania

1/3

IDEOLOGII ŞI PRACTICI POLITICE ÎN ROMÂNIA

  După 1918 viaţa politică românească a cunoscut o accentuată dezvoltare

democratică fundamentată pe introducerea votului universal în 1918 si pe adoptarea în1923 a noii Constituţii. In articolul erau prevazute drepturile si li!ertăţile cetăţene"ti

specifice unui stat democratic.Constitutia din 1923 la articolul 33 prevedea# $%oate puterile statului emană de la

naţiune& care nu le poate e'ercita decât numai prin dele(aţiune si după principiile sire(ulile a"ezate de Constituţiunea de faţă$. )a avea la !aza principiul separării puterilorin stat# puterea le(islativa& puterea e'ecutiva si puterea *udecatoreasca.

+revederile Constitutiei din 1923 au constituit !aza democratiei române"ti inter!elice&dar funcţionarea mecanismului democratic sta!ilit prin aceasta s,a dovedit a fi dificilă.-ipsa de e'perienta a electoratului& rivalitatea dintre partide& am!itia conducatorilor&(ravitatea pro!lemelor ce urmau a fi rezolvate au dus la o deteriorare a mecanismelorconstitutionale si la concentrarea puterilor in mainile e'ecutivului si ale sefului statului.

In sistemul politic din omania inter!elica partidele politice aveau un rol esential& dar

Constitutia din 1923 nu continea nici un cuvant despre acestea. %otusi le(eafundamentală prevedea anumite drepturi si li!ertati care pentru a putea fi e'ercitate&presupunea e'istenta partidelor politice.

/e inre(istreaza& intre anii 1918,1921& o ma'ima proliferare a partidelor politice $uneleintitulându,se a(rariene$ sau $ţărăniste $ cu scopul de a atra(e electoratul din mediulrural& ma*oritar& altele nationaliste care urmarea atra(erea celor sensi!ili la ideea depatriotism.

/cena politica inter!elica a fost dominata de doua partide# +artidul 0ational-i!eral si +artidul 0ational %aranesc care au (uvernat tara in cea mai mare parte aperioadei inter!elice.

Liberalismul punea in centru societatii individul& teorie care a fost sustinuta pana laprimul raz!oi mondial. Dupa raz!oi au loc modificari in ideolo(ia li!erala& aparandneoli!eralismul care pune accentul pe interventia statului& apreciind ca interesul (eneralprima asupra celui individual. ceasta conceptie a fost dezvoltata de personalitati demarca& precum# tefan eletin& 4i5ail 4anolescu& 6intilă 7rătianu& 6ictor /lăvescu ".a.)i au adus importante contri!utii la teoria si practica industrializarii& punctul esential aldoctrinei neoli!erale. 6iitorul era& in conceptia lui /t. eletin , cel mai de seamateoretician al neoli!eralismului , in industrializare si ur!anizare. )i au accentual rolulindustriei si au întrevăzut o strânsă le(atura intre industrializare& modernizare siconsolidarea independentei politice.

eprezentantii neoli!eralismului au dezvoltat teoria privind &&protecţionismul&

concretizată in formula $prin noi în"ine$ prin care se putea asi(ura o valorificaresuperioara a resurselor naţionale& in primul rând prin forţe proprii. Deviza $prin noi în"ine$ nu tre!uie interpretată ca o atitudine e'clusivistă& de înlăturare a capitaluluistrăin& ci ca o cola!orare cu acesta in condiţii mai avanta*oase ca până atunci.

+entru /tefan eletin& Constitutia din martie 1923 reprezenta documentul oficial denastere a neoli!eralismului românesc. e(imul politic avea un caracter democratic si se întemeia pe separaţia puterilor in stat. )l aprecia# +entru întâia oară acest act istoricpleacă de la următoarele puncte de vedere& care alcătuiesc esenţa noului li!eralism# a:

8/18/2019 Istorie- Ideologii si practici politice in romania

2/3

intervenţia puterii de stat "i !: concepţia li!ertăţilor individuale ca $funcţii sociale.Democratia& idee de !aza a (andirii li!erate de pretutindeni s,a !ucurat si ea& pe plan

teoretic& de atentia ideolo(ilor li!erali& cu deose!ire in perioada inter!elica& in careaceasta era virulent com!atuta de (ruparile e'tremiste de dreapta.

Ţărănismul a fost cea de,a doua conceptie cu un impact deose!it in societatearomânească. ceasta conceptie a fost promovata de Constantin /tere& 6ir(il 4ad(earu&Ion 4i5alac5e& ;5. ane ".a. )i susţin că omânia , ca si celelalte state a(rare , evoluape o cale necapitalistă& întemeindu,se pe mica proprietate ţărănească. /pre deose!ire depoziţia proindustrială& puternic susţinută în plan politic de +artidul 0aţional -i!eral ,care considera pro!lema a(rară rezolvată& în linii (enerale& prin aplicarea reformeia(rare după primul raz!oi mondial , +artidul 192: etc.

8/18/2019 Istorie- Ideologii si practici politice in romania

3/3

  Cel de,al doilea deceniu inter!elic are ca trăsătură alternanţa la (uvernare a naţional,ţărănistilor si li!eralilor. %aranistii au (uvernat in intervalele 1928,1931 si 1932,1933punând in practică politica economica a $portilor desc5ise$. eveniti la (uveraare& in1933& li!eralii au promovat măsuri de incura*are a industriei nationale si de cre"tere arolului statului in economie. Datorită unui comple' de factori interni& dar "i pe un fond

internaţional caracterizat prin ofensiva forţelor de e'tremă dreaptă& re(imul democraticsta!ilit prin Constitutia din 1923 a început sa funcţioneze tot mai defectuos "i a e"uat inurma ale(erilor parlamentare din 193A.

Extremismul. lături de cele două concepţii , li!eralismul si ţărănismul , in perioadainter!elica au aparut si curente e'tremiste de dreapta si de stân(a. Cea mai importanta(rupare extremistă de dreapta a fost cea a lui Corneliu elea Codreanu care& in 192A&se desprinde din -i(a părării 0aţionale Cre"tine "i întemeiază -e(iunea r5an(5elul4i5ail& iar in 193= î"i constituie o secţie politică numită ;arda de Bier.

Doctrina le(ionară se proclamă& înainte de toate& cre"tină& element menit sa su!liniezeatât orientarea antisemită& cât si condamnarea morală a oamenilor politici din partideledemocratice acuzaţi de materialism& de lipsă de credinţă în Dumnezeu. -e(ionarii aulansat teoria purificării prin moarte& e'acer!ând misticismul& promovând ura&intoleranţa si apolo(ia morţii. In viziunea lor democraţia parlamentara era condamnatala pieire& fiind socotita vinovata de scindarea natiunii prin lupta dintre partide& desla!irea autoritatii statului& saracirea populatiei& lipsa de moralitate& facilitareaacapararii avutiei tarii de catre politicieni si evrei si su!ordonarea omaniei mariifinanţe internationale evreie"ti. In locul sistemului democratic de ale(ere aconducătorilor ţării& le(ionarii sustineau teoria elitelor. In planul politicii e'ternemi"carea le(ionara a acţionat pentru alianţa omâniei cu ;ermania si Italia afirmând că"eful lor& Corneliu elea Codreanu va face din omânia o ţară mândră ca soarele de pecer$. -e(ionarii au a*uns la putere in septem!rie 19?=. )i au instaurat un re(imdictatorial& au promovat o politica profund antidemocratica& de teroare.

Extrema stângă din omânia este reprezentată de +artidul Comunist& înfiinţat in1921 care a aderat la Internaţionala a III,a comunistă. Concepţia comunista >mar'ist,leninistă: aprecia că orânduirea capitalistă e perimată din punct de vedere istoric sitre!uia lic5idată pe calea revoluţiei. )senţa doctrinei comuniste se afla in documentele+artidului Comunist& care apreciau ca omânia era o $veri(a sla!ă a lanţuluiimperialist$ "i că de aceea tre!uia pre(ătită revoluţia in vederea înlăturării de la putere a !ur(5eziei si mo"ierimii& instaurării puterii proletariatului& naţionalizării principalelormi*loace de producţie in scopul edificării societăţii socialiste.

In anul 1923 comuni"tii români au adoptat si susţinut teza cominternistă privinddreptul popoarelor la autodeterminare& mer(ând până la despărţirea de stat. stfel

omânia era considerată $stat multinaţional$& creaţie a $imperialismului apusean$ sitre!uia dezmem!rată. rientarea antinaţională a +.C.. a dus la scoaterea lui în afarale(ii& in anul 192?. In au(ust 19??& în condiţiile înlăturării re(imului antonescian& +Cparticipa la (uvernare "i treptat reu"e"ete să preia întrea(a putere.