Embed Size (px)
Citation preview
Mihai Pelin s-a nlscut la 25 august 1940,\a Cern[u{i.Volume publicate : Redactori gi pian$ti (1967), Inaderentd
( 1 968), Miorila nu s-a ndscut lingd stele (1973), Cdderea Plevnei(1977), $a pierdutd pe rnare (1983), Speranla (1984), Requiempentru Convenlia de Ia Geneva (editia I, Vene{ia, 1988 ; edilia aII-a, Bucureqti, 1996), Epistolarul infernului (1993), S ionisti s ubanchetd (1993), Legendd Si adevdr (1994), Culisele spionajuluiromdnesc (1997), Miza rdzboiului (1998), Operaliunile Meliya SiEterul. Istoria Europei Libere prin documente de Securitate(1999), Artur - Dosarul lon Caraion (2001), Iluziile lui luliuManiu (dou[ volume, 2001-2002), Opisul emigra{iei politice.Destine in 1222 de frqe alcdtuite pe baza dosarelor din arhiveleSecuritdtii(2002), Genii pi analfabefi, (2002), (Jn veac de spionaj,contraspionaj pi polilie politicd (2003), Italieni, vd ordon, trecelihutul ! (2003), SfE & SRI - Trecuhil nu seprescrie(2004), Deceniulprdbu;iilor Q 940-1950). Viet'le pictorilor, sculptonlor qi arhiteclilorromdni intre legtonari pi stalini6ti(2005), Diplomalie de dzboie005).
Intre 1987 qi 1990 a editat la Vene{ia trei volume masive dereconstituiri, documente civile gi militare din anii participdriiRomdniei la cel de-al doilea rdzboi mondial. A colaborat, deasemenea, cu serviciul specializat al Crucii Roqii din Miinchen(Suchdienst) la limurirea destinului a peste 1 600 de militari ger-mani captura{i de armata rorndn5 gi prelua{i abuziv de sovietiCi intoamna lui 1944.
A coordonat elaborarea primelor patru volume ale Cdr{ii Atbea Securitdyii. Dintre acestea, volumul Istorii literare Si aftistice(1969-1989) gi cel consacrat perioadei 23 august 1944-30 august1948 au fost publicate in 1996 gi, respectiv, 1997.
Noti asupra edi{iei
Prezenta editie constituie versiunea revizuitl a aparifiei subacelaEi titlu, din 1999,Ia EdituraAlbatros. in volumuf actual s-anoperat indreptdri redac{ionale, corecturi tacite qi alinierea la pro-tocolul editurii. Textului inilial i s-a adbugat indicele de nume $iunitdli militare.
Mihai Pelin
Oper a+iunileMelita si Eterul,,
!snrlrim Senx"mp*i X"l$:*ne
$3x"$$ slmcffit??*rltede $ec#r$tft**
Coordonatorul seriei ClarObscur : Petru Romosan
Macheta pi realizarea : coullJania
Redactarea : Iuliana Daniela Pop
Procesare computerizati : Vlad Predescu, Bogdan Constantinescu
Corecturi : Mihaela Popescu
Procesare filme : Fingerprint
Tipirit la Print Multicolor Iaqi
Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a RominieiPELIN, MIHAI
Operafiunile Melifa gi Eterul. Istoria Europei Libereprin documente de Securitate / Mihai Pelin. -Bucuegti : Compania, 2007.
696 p. ;23 cm. - (ClarObscur).Bibliogr.IndexrsBN 978-973-7 841 -44-5
654.195.6(430 Miinchen) Europa Liberb
@ compania, 2007
Str. Tuberozelor Nr. 9, Sector l, 0l14ll Bucureqti
Tel.:223 23 28 Fax:223 23 25
Tel. difnzare :223.23 24,223 23 37
e-mail : [email protected]
www,compania.ro
Cuprins
Un fel de istorie a Europei Libere
Cuvint inainte
De la rdzboiul cald la Rdzboiul Rece
Pionierii emisiunilor de la Mi.inchen
Debutul unui r5zboi fErd glorie
Cei de la radioascultare
Patimile lui Gheorghe Gheorghiu-Dej
Cogmarul Securitdlii - secfia Program
Primul directorat al lui No€l Bernard
Ultimii l3 din primul val
Spicheri, colaboratori gi transfugi
incepem o viafd noui ?
Un adept al schimb5rii de ton -Mihai Cismirescu
Oameni din al doilea val -George CiorEnescu
13
15
24
28
31
35
38
41
45
48
52
56
60
64
6 Operatiunile Mclita 9i Eterrrl
De la Radio Paris la Romdnia Libcri
Primele file din dosarul Max Binug
Grupul de la Paris, pleiada veche
Mesagerii fogtilor definuli politici
Obiectivul loan Cuga
Monitorizarea intelectual ilor
Grupul de Ia Paris, pleiada anilor'60
Figuri pasagere prin contabilitatea SecuritAfii (l)
Pelerinaje la Paris (l)
Curieri, intermediari, clsufe pogtale (l)
Cenaclul lui Leonid Mimdligd
Problema relafiilor romdno-sovietice
Marie-France lonescu qi trena ei de informatori
Operafiunea Melifa (l)
Figuri pasagere prin contabilitatea Securitdfii (ll)
Romdnia ;i drepturile omului (l)
Max BEnu; ;i vizitatorii sii consecvenfi
Cazul Paul Goma (l)
Cei cu Dumnezeu gi cei fird Dumnezeu
Cazul Paul Goma (ll)
Riposte prin presa scris5, din exil gi din far5 (l)
Cazul Paul Goma (lll)
Pelerinaje la Paris (ll)
Lupta cu un monstru sacru
68
72
75
78
82
86
90
94
98
102
106
109
113
117
121
126
129
133
137
141
145
149
153
157
Din nou despre Monica Lovinescu
qi Virgil lerunca
Operafiunea Melifa (ll)
in ciuda destinderii, Securitatea nu doarme
Dramele emigrafiei politice rom6negti
Grupul de la Paris - racordul cu pleiada nou5
Sub semnul schimbirii de opticd
in gura lupului
Cazul Virgil Tdnase
Dispute mai vechi decit lumea
Confuzii tn jurul lui Aristide Buhoiu
Jinte false
Cazul Paul Goma (lV)
Figuri pasagere prin contabilitatea Securitdtii
Surse gi canale de informare
Obiectivul Emil Georgescu
Discordii in grupul de la Paris
Pelerinaje la Miinchen (l)
Sorin Cunea - omul cu doud biografii
SLOMR
Cazul lui Gheorghe Calciu-Dumitreasa (l)
Trhdarea generogilor
Enigmatica Aurora Cornu
Rom6nia qi drepturile omului (ll)
Defecfiunea lui Constantin Alexandroaie
(ril)
Cuprins 7
161
165
168
772
176
180
183
787
191
195
199
203
206
210
214
218
222
226
229
233
237
241
244
248
Operafiunile Melifa gi Eterul
Schimbarea antenelor, bucuria nebunilor
O scrisoare spre neant
Avertizdri gi exercifii de caligrafie
Edgard Rafael gi lacob Popper
versus No€l Bernard
Operafiunea Eterul - babilonia debutului
Cazul Constantin Dumitrescu-Zdpadd
Curieri, intermediari, cisute pogtale (ll)
Inamicii publici nr. 1 Ei 2
Romdni contra evrei ?
Operafiunea de compromitere esueazd
Informafii din tabdra inamici
Povestea lui Vlad Georgescu
Delirul demol6rilor gi reacfiile emigraliei
Doi actori in pribegie
Reacfii in provincie, ecouri din provincie
Atentat sau reglare de conturi ?
Problema spinoasi a surselor (l)
Oameni din al treilea val -Neculai Constantin Munteanu
Meandrele birocrafiei
Doi istorici hdituifi
Vara fierbinte a anului 1981
Colaborarea cu ofilerul < Marcu r
Alte meandre ale birocratiei
251
255
260
263
267
272
276
281
28s
288
291
295
299
303
307
311
31s
319
323
327
330
335
339
O nemernicie - luxarea lui Cicerone Poghirc
Obiective meschine, planuri irealizabile
Singurul om de incredere al lui Eugen lonescu
Pelerinaje la Paris (lll)
Dosarul Ion Caraion
Cruciada inrpotriva coPiilor (l)
Disparifia lui Virgil Tinase
Riposte prin presa scrisd, din exil 9i din farE (ll)
Patimile lui Vasile Minuceanu
Pelerinaje la Paris (lV)
Contradicfii, birfe, tentative de compromitere
Pelerinaje la Miinchen (ll)
Figuri pasagere prin contabilitatea Securit5fii (lV)
Tot pe loc, pe loc, pe loc...
Aurel lozefini versus Vlad Georgescu
Maximum de vigilenfh gi replici necrufdtoare
Lovituri in gol, speculate la Bucuregti
Monitorizarea intelectualilor - faza finald
Ultima evadare spre Miinchen
Spaime, inepfii gi proiecte stupide
Un paradox al emigraliei romdne :
mai mulli autori decit cititori
La Budapesta apare o istorie a Transilvaniei
AceleaEi date, combinate in alt cocteil
Agonia grupei operative Eterul (l)
Cuprins
343
347'
351
355
3s8
362
365
370
374
378
381
385
389
394
397
407
404
408
472
476
479
423
427
431
1 0 Operaf iunile Meliga gi Eterul
Pelerinaje la Mtinchen (lll)
lnteresul pentru
George Ciordnescu renaqte
Cruciada impotriva copiilor (ll)
Cui ii este fricd de Matei Cazacu 7
Figuri pasagere prin contabilitatea Securitdfii (V)
Gelu lonescu rdmine in top
Arte ;i artigti (l)
Cazul Dorin Tudoran
Grupa operativd Eterul - evolufii la virf
DouS note despre Dan Culcer
Figuri pasagere prin contabilitatea Securitdfii (VI)
Vlad Georgescu - primul pe listd
Arte ;i artigti (ll)
Cazul Gheorghe Calciu-Dumitreasa (ll)
Alte informafii din tabdra inamic5
$erban Orescu rdmine sub lupi
Problema spinoasd a surselor (ll)
Figuri pasagere prin contabilitatea SecuritEfii (VII)
Liberali Ei fdrdnigti sub supraveghere informativd
< Actualitatea rom6neasc5 > provoacd nesomn
Agonia grupei operative Eterul (ll)
Emil Hurezeanu in conflict cu Fiii lui Avram lancu
RomAnia qi drepturile omului (lll)
435
439
443
446
449
454
457
467
464
468
471
475
479
482
485
489
493
496
s00
503
508
512
516
Cuprins
s19
(urr) s22
526
s30
533
s36
540
544
548
551
11
Cazul Vasile BuhI
Figuri pasagere prin contabilitatea Securitdfii
Doina Cornea gi Reuniunea de la Cracovia
Meciul rom6no-ungar - ultima reprizi
Moartea lui Vlad Georgescu
Un cintec de lebSd5 ?
Un nou director la orizont - Nestor Rates
Final de partide (l)
Povestea lui Nicolae Stroescu-StiniEoari
Final de partidi (ll)
Documente
Note
Surse
Indice de nume gi de unitili militare
555
620
668
671
De la rizboiul cald la Rizboiul Rece
La inceput a fost Free Europe National Committee (Comitetul Na(ionalpentru Europa Liberd), cu sediul la New York 2, Park Avenue 16, infiin{atin ianuarie 1949, din iniliativa l)epartamentului de Stat al SUA. Promo-torul proiectului a fost generalul american Lucius Clay, ndscut la23 apilie1897,|a Marietta, in Georgia, absolvent al Academiei Militare de la West
Point. in 1944, fusese unul dintre organizatorii debarcirii din Normandia.intre 1945 Ei 7949, a fost delegat al Americii in cadrul Comisiei Aliate de
Control din Germania qi a resimlit din plin agresivitatea sovieticd qi gocul
declangbrii Rizboiului Rece. in 1948, mai ales dupi instituirea de cdtre
rugi a blocadei Berlinului apusean, a in{eles cdrdzboitlin spe!6 va fi lungqi necm{dtor ;i a socotit cd era necesar ca Occidentul sd dispund de orga-nizatii gi instrumente capabile s[-i faci fa1d, nu numai din punct de vedere
militar, ci qi propagandistic. in rapoartele ei, Securitatea de la Bucure;tiinsinua cd Departamentul de Stat ar fi folosit ini{iativa lui Lucius Clay < drept
acoperire >>, ceea ce era un nonsens, de vreme ce intreaga activitate a co-mitetului Free Europe a fost una publicS, incd de la intemeierea lui. Astfela debutat istoria a ceea ce s-a numit pe scurt Free Europe Ei a postului de
radio cu acelaqi nume, instalat la Miinchen,inzona american6 de ocupa{iedin fostul Reich german.
Din pornire, Free Europe a dispus qi de seclii na{ionale, reprezenta-tive pentru !5rile din Europa rdsdriteani, aflatd sub ocupalie sovieticd.Dupd informaliile Securitelii, din sec{ia romAni au fbcut parte, chiar de lalansarea proiectului, doi emigran{i de marci. Unul era Mihail Fdrcdqanu,niscut in 1907,la Bucuregti, fiul lui Gheorghe gi al Mariei (cu ultimul do-miciliu in str. Pia Britianu nr. 9), cunoscut frunta; al Partidului Na{ional-Liberal. Evadase din RomAnia in1947 qi, in 1960, Securitatea il aprecia drept
<< un element de conducere al emigraliei romdne contrarevolulionare >.
Celblalt emigrant era Anghel Rugin6, fiul lui Nicolae gi al Sofiei, ndscutla 14 septembrie 1913, la Buciumeni, Tecuci, scdpat mai devreme de
supliciul de a suporta ocupalia sovieticd din Romdnia.Tn 1942, era studentla Paris, preocupat de chestiuni economice ; dupd incheierea rdzboiului, a
refuzat sd revind inlaril, preferind sd se stabileasc[ in SUA. Pentru o vre-me a fost funcfionar al Organiza{iei Intemationale pentru Refugia(i, subegida ONU, dupd care Securitatea l-a regdsit in comitetul Frec Eulopc, Cu
De la rdzboiul cald la Rizboiul Rece 25
privire la amindoi, inci de la inceputul anilor '50, cind i-a dat in urmdrire
generalfl, Securitatea a emis .rn verdict sec : (< in caz de identificare, sd fie
re{inu{i >.Lasfirgitul anilor '50, preqedinte de onoare al comitetului Free Europe
era Joseph c. Grew, fost ambasador al SUA la Tokio, iar preqedinte activ
Alexandler Archibold. La data aceea' principala crealie a acestui comitet'
studiourile de la Mtinchen, reprezenta o institulie consolidat[, emisiunile
lor bucurindu-se de o certd notorietate in intreaga Europd rdsdriteani. In
1960, programele lansate in eter de secfia romand insumau qase ore pe zi.
Ittuugutur"u postului de radio Europa Liberd a fost consemnati in
iulie 1950, insd redaclia romdna s-a format ceva mai tarziu qi prima ei
emisiune s-a produs la 29 octombrie 1951. Cel dintii director al acestei re-
daclii a fost publicisflrl Alexandru Gregorian. Ciudat este faptul cd Securi-
tatea pdrea i[ nu fi receptat evenimentul cu o promptitudine deosebit6.
Dintr-o sintezd intitulata < Emigrafia rom6n6 din Germania>>, datatd 72
februarie 7952, se inlelege c6 sec{ia romdnd a Europei Libere abia urma
sd ia fiin!6 la Miinchen, cind, de fapt, programele ei deveniserd o realitate
de peste trei luni. Deci, se poate spune ci Securitatea a inceput rSzboiul ei
.,, Eu.opu Liberd - un rizboi care a durat aproape patru decenii - p69ind
cu stingul qi ratind ocazia de a fi pe faz6. Tot ceea ce incepe prost, con-
form uneia dintre legile fundamentale ale lui Murphy, se termina qi maiprost. Cum de altfel s-a qi intimplat.-
in decembrie 1955, o altd sintezd despre emigralia romAni din prin-
cipalele ldri ale lumii atesta ci Securitatea nu era incd sigurd cind incepuse
s5 funclioneze sec{ia respectivi din Miinchen, Iocalizatd acurn in En-
glischen Garten. in acelaqi document apare ins[ o observalie demnd de totinteresul : < Redaclia romdnd de la Europa Liberi nu este dispusd si colabo-
reze cu legionarii din emigralie, datoritS antisemitismului 1or. > De fapt,
motivele discordiei erau mult mai adinci qi mai numeroase, linind de
esenla orientdrilor politice din lumea postbelicd occidentalS, in care legionarii
apdreau ca un anacronism, ca o relicvi a unei alte virste istorice. Cu toate
aiestea, impotriva propriilor constatiri, in practica ei curentd, cu o incdpd-
{inare demnd de catze mai bune, Securitatea s-a indirjit s6-i prezinte pe
redactorii de la Miinchen drept legionari, iar activitatea lor drept o expresie
a unei mentalitdli legionare. Ipocrizia aceasta flagrantd a costat-o extrem
de scump.Timp de un deceniu, din punct de vedere informativ, datele la care
au parvenii serviciile represive de la Bucureqti nu au strSlucit nici prin
volim qi nici prin precizie. Mai mult, pe marginea lor s-au brodat deseori
lel de fel de interpretdri fanteziste, in contradiclie totala cu adevdrul.
Un document din iunie 1961, intitulat < Schema de organizare a
postului de radio Europa Liberd > , debuta prin descrierea sumari a servi-
ci,rlui .lc inlbrrna{ii al instittr(ici, condus indeobgte de func{ionari anglo-
26 Operafiunile Melipa 9i Eterul
saxoni. intre ace;,tia, figurau atunci ca persoane importante americanulcharles Richter qi britanicul ralbot Hood. < Acest serviciu - se consernna -este sectorul principal al Europei Libere, care se ocupi cu culegerea deinformalii din ldrile. socialiste, primind totodatd informa{ii qi dii parteaagenliilor de presd qi serviciilor de spionaj imperialiste. Munca din iadrulserviciului de informalii este dirijati dup6 cum urrneazd : evaluarea infor-ma{iilor ; ascultarea emisiunilor de radio ; arhivd ; secretariat ; serviciul detraducitori ; coordonarea activitdlii filialelor Europei Libere din diferitestate. )) $ef al filialei romdneqti de la Londra era in-dicat Ion Ratiu.,. . In-diversele grupe ale secfiei de evaluare << sunt controlate, verificate
qi valorificate infonnaliile primite de la agenlii informatori, de lacorespon_den{ii qi agenlli de pres5, precum gi de ra filialele Ernopei Li6ere. Elementelecare luqeazi la aceastd se_c{ie au la dispozilia lor materiale ajutdtoare, ca :hErli, anuare, cd(i de telefoane, materiire documentare de aihivd, precumgi o cartotecb cu nume de personalitb{i politice, ofi1eri, func{ionaride statqin_ldrile respective. > Grupa romdnb era iondusdde Ionel Nicoiae Gheorghe,fiul generalului Ion Gheorghe, ultimul ministru plenipoten{iar la Berlindin timpul regimului antonescian
Seclia de radioascultare << are sediul in cartierul Schleissheim dinMrinchen qi este condusd de americanul peters. Rolul acestei sec{ii este deascultare a emisiunilor radio din toate ldrile lagdrului socialist. Din informa-liile pe.care le delinem, rezultd.cdar ftascurtite emisiunile a peste 50 staliide radio, care sunt inregistrate pe bandi de magnetofon, retranscrise sipredate sec{iei de evaluare, care hotdrdqte pdr{ile ie urmeazd,u n ,tooiut.,traduse sau prelucrate, pentru a fi falsihcite ;i retransmise. >> vom intre-rupe aici citatul din documentul securitdtii, observind c6 era imposibil sdse procedeze la falsificarea lozincilor gi a limbii de lemn din e'misiunileradiofonice romdnegti ale deceniului gase. chiar dacx ar fi fost scufundateintr-o
^baie de acizi,
-ele nu-qi puteau schimba nici fizionomia gi nici me-
sa1ul. ln realitate, la Miinchen erau monitorizate contradicliile inerente dinstructura lor festivistd, cititd, mai ales, printre rinduri. < $i in cadrul acesteiL*"lii . mai preciza sinteza_-, informaliile s'nt grupate de fugari pe nafiona-hte!, $i anume : arbanezd,,bulgard, cehoslovac-b, estoniani,iituuniurra, po-lonez6; romdnd;i ungard. >> Erau apoi nominalizali membrii grupei ro-bnede radioascultare.
. . Serviciul Program supira cer mai tare securitatea, deoarece acolo
se elaborau emisiunile destinate sd suceasci minlile cetilenilor RepubliciiPopulare Romdne. < ... Are sediul in cadrul centralei Europa Liberi dinMrinchen - nota documentrl din iunie 196l - qi este condus de un ame-rican care controleazl" direct orice emisiune, in cadrul acestui serviciu, seintocmesc programele gi temele emisiunilor, fbcindu-se gi transmiterea.c_ olectivele pe nalionalitbfi, care luqeazd in acest servicirl sunt compusedin fugari mai de suprafa{d,.respectiv fogtii politicieni, care sini tolos4ipentru intocmirea conferin{elor qi emisiunilor, crainici ia imprimarea dis-
De la rdzboiul catd la Rdzboiul Rece 27
curilor qi benzilor ce urmeazd a fi transmise, interviuri luate fugarilor etc. >>
Aprecierea era de-a dreptul aberanti: dup[ cum vom vedea, lista redacto-rilbr din serviciul Program, fumizatdchiar de Securitate, nu confine nici unnume de < fost politician >> cit de cit cgnoscut din Romdnia de odinioarf.Iar imprimarea pe discuri, ?n practica radiofonicd din Occident, fusese
abandonatb demult.<< Acest serviciu - mai aflim din sinteza Securitdlii - dispune qi de
o sec{ie muzical|, care procurd discuri cu cintece nafionale, improvizeazdorchestre... La sediul din SUA al comitetului Europei Libere se intocmeqte
cam 15 la suti din totalul materialelor pentru programe. Reshi de 85 la sutd
se intocmeqte la sediul european al Europei Libere din M{inchen. >> Iar ser-
viciul Secretariat aveain subordinea lui gi un corp de translatori.in sfirgit, iatd gi opiniile Securitblii despre serviciul Tehnic al Euro-
pei Libere : < ... Este condus, de asemenea, de americani, care se folosescpentru probleme tehnice de angaja{i germani ; qi-a inceput activitatea la4 iulie 1950, cu un emildtor de 7,5 kw ; trasmilind un program de 10 ore
pe sdptdmind. Un serviciu modern de teleimprimatoare face posibil[ men-
iinerea unei comunicatii duble simultane intre birourile din New York qi
ivttinrtr"n. in atribuliile serviciului Tehnic intrd gi menlinerea in stare de
funclionare a unui emilitor pe unde lungi, precum gi linerea in stare de
funclionare a aparatelor de receplie din seclia de radioascultare. Acestserviciu dispune de un laborator complet, in care sint confeclionate qi
experimentate aparatele de emisie-recepfie pe unde scurte, cu care sintdota{i agen(ii Europei Libere, care au misiunea de a desfbqura activitate de
subminare a ldrilor socialiste. Serviciul Tehnic mai are sarcina de a pregdtiagenlii Europei Libere in ce priveEte folosirea aparatelor, paralel cu aceas-
ta ocupindu-se gi de asigurarea filialelor Europei Libere cu elementelenecesare pentru problemele tehnice ale acestora. > $i asta era cam totul.Ni se propunea, mai degrab6, imaginea unei organizafii de spionaj decitaceea a unui vector ideologic al Occidentului.
Atenlia acordatS de Securitate serviciului Tehnic al Europei Libereviza, atprioritate, mdsurile antibruiaj elaborate la Miinchen. Nu am ajuns
la weun document care si ateste ci s-ar fi reuEit peneffarea acestor secrete.
Pionierii emisiunilor de la Miinchen
Fublicistul Alexandru Gregorian se afirmase in Rom6nia in presa de dreapta,dar in nici un caz nlr putea fi, in acelaqi timp, < legionar gi cuzist >, cumera clasat de securitate, fiind vorba de doub categorii politice diferite. inaprilie 1949, eru indicat drept director al publicaf lei lira, editati.de citreexilalii romani din ltalia, la care au colaboratAron cotrus si Vintil[ Horia.Apoi, a frcut parte din seclia pentru culturd, presi qi propiganda a MigcdriiRomdne pentru unitatea Europei, infiin{ati la 5 noiembrii tg+g,la Roma,de omul de afaceri Iosif constantin Drdgan. Abia dupr
"" u u*i acest rol,
Alexandru Gregorian apare in documente in postura de director al seclieilomdne a postului de radio Europa Liberi. Funclie din care a demisionatin 1954.
in catalogul emigraliei ostile din occident, editat de securitate ?nmartie 1960, lui Alexandru Gregorian i s-a dedicat urmdtoarea fiqi : < ... Fiullui constantin qi al Floarei, ndscut la 30 august 1909, in comuna cioceqti,regiunea Piteqti, cu ultimul domiciliu in Bucuregti, str. Aurel Vlaicu nr. r js,avocat qi ziarist. A fost colaborator al mai multor ziare legionare [in fapt,ctrziste_- n: n.l'. in 1943, a fost numit consilier de presd Ta oficint dipio-matic din Venelia. in acest timp, a fdcut spionaj in favoarea Germanieifasciste [o mare aberafie, deoarece, sub regimul Republicii de la Sald,instituitd de Mussolini in nordul Italiei, germanii conirolal practic totul,scutindu-se de serviciile unor alogeni nesiguri - n. n.]. in-r945, a fosijudecat qi condamnat pentru crime de rdzboj la muncd silnicd pe via\i,fevident, prin insdqi natura profe^siei sale, Alexandru Gregorian nu puteasdvirqi crime de rdzboi - n. n.]. in strdindtate, colaboreazii cu mai multeziare ale emigraliei contrarevolulionare qi posturi de radio, folosite defugarii romdni. rn caz de identificare, sb fie relinut. > Nu a fost relinut,deoarece nu a oferit Securitdlii aceastd ocazie, insd, dup6 cite se inlelegedin documente, nu arezistatmai mult de trei ani qi a fosfnevoit sd-qi abai-doneze postul, probabil ca urmare a unor presiuni asupra cdrora nu neqytem. pronunla, din lipsi de informa{ii. Nu ar fi exclui ca presiunile indiscu{ie si fi avut drept temei chiar argumente furnizate de Securitate, dinumbr6, dar, din acest punct de vedere, arhiva consultatd de noi are unaspect sibilinic. Dupd, 19 54,Alexandru Gregorian dispare din documente.In urma demisiei sale, postul de director al secliei romdne a EuropeiLibere a fost incredinlat lui Noel Bernard.
Pionierii emisiunilor de la Miirrchen 29
in continuare, ii vom prezenta pe protagoniEtii romAni ai EuropeiLibere in ordinea in care apar in schema elaboratd de Securitate, in iunie1961. $ef al secliei de evaluare a informaliilor era indicat Ionel NicolaeGheorghe, fiul generalului Ion Gheorghe. I s-a semnalatprezenla la insti-tu(ia din Miinchen incd din decembrie 1955. In martie 1960 i s-a schilatsumar biografia : era fiul lui Ion gi al Charlottei, ndscut in 1919, la Brdila.Ultimul sbu domiciliu se afla in Bucuregti, pe str. Ciprian Porumbescu nr. 4.
Era inginer de profesie. in 1940, plecase la studii tehnice in Germania, iardupb 23 august 1944 arefuzat si revind ?n !ar6. Normal, de weme ce tatdlsiu, frrd nici o justificare, fusese condamnat la moarte. Securitatea l-adesemnat drept un om de bazd al Europei Libere, iar intr-un document diniunie 1961 se consemna : < Prin funclia sa de qef al grupei romdne din cadrulsec{iei de evaluare a informaliilor, Ionel Gheorghe are legdturi directe cufilialele Europei Libere din alte !dri. Acesta se bucurd de increderea nemijlo-citd a gefului serviciului de Securitate de la Europa Liber5, Otto Rischer. >
Abia la 4 aprilie 1977, Securitatea Internd, de la Bucure;ti ii va re-zerva lui Ionel Nicolae Gheorghe o fiqd substanlial[, pe care o reproducemaici integral : << S-a ndscut in 1919, in Briila, de nalionalitate romdn6, ce-tdlenie vest-germand, de profesie inginer, in prezent qef al serviciului deanalizil gi cercetare a informaliilor privind Romdnia, din cadrul postului de
radio Europa Liberd, domiciliat in Mi.inchen, Rumannstrasse nr. 100, telefon364517 , RF Germania. Ionel Nicolae Gheorghe este fiul fostului generalIon Gheorghe, care, in anul 7942, a fost trimis ca ataEat militar la Legalia ro-mdnd din Berlin gi, apoi, ministru al Rom0niei in acelagi oficiu diplomatic,de unde arefuzat sd se inapoiezeinlar6. A desfbgurat activitate ostild impo-triva !5rii noastre, fEcind parte din conducerea emigraliei romdne din RFGermania. in anul 1938, a plecat in Germania, pentru continuarea studi-iloE devenind inginer. DupdZ3 august 1944, arefuzat s[ se inapoiezein\ar\.
incepind din 1953, lucreazdla seclia romdnd a postului de radio Eu-ropa Liber6, subordonindu-se pe linia muncii profesionale direct conduceriiComitetului Nalional pentru Europa Liberd din New York. in calitatea pecare o are, rispunde qi de arhiva documentari a poshllui de radio, pre-ocupindu-se sd o lind la curent cu toate problemele centrale. In acelaEitimp, este direct responsabil de problemele cu caracter informativ ale sec(ieipentnr Romdnia. ln afara datelor publice, Ionel Nicolae Gheorghe se ocu-pi de culegerea informafiilor privind personalitdlile qi cadrele cu funcliipolitice Ei pe linie de stat din Romdnia. in funclia pe care o de{ine, desfr-qoard o intensi activitate dugmdnoasd impotriva RS Rom6nia, intocmindmateriale cu un profund caracter ostil, privind politica internd gi externd a
{drii noastre, preclrm Ei articole denigratoare la adresa unor personalitilipolitice din {ar6, Este cunoscut ca agent CIA. ))
Dupd cum se vede, de la o etapd la alta, Securitatea aluneca pe aproxi-rna{ii ca un patinator n[uo. Cind a plccat subiectul figei in Reich : in 1938 snu in
30 Operafiunile Melifa gi Eterul
1940 ? Nici datele privind funcliile de{inute de Ion Gheorghe la Berlin, inanii rdzboiului, nu erau riguros exacte, degi Securitateaar fi putut sd le in-dice corect, pebaza arhivelor existente. Din p[cate, mu{i dintre cei rdmagi in!ard, din cauza unor asemenea aproximafii aparent inocente, au pldtit cu viafa.
Printre membrii de rind ai secliei de evaluare a informaliilor erau no-minaliza{i ofi{erul superior de marini Gheorghe Dumitrescu, comandorulde avialie Arpad Gergel gi fostul diplomat Caius V61eanu.
Viceamiralul Gheorghe Dumitrescu - ndscut la Bucuregti, la 16 oc-tombrie 1888, fiul lui $tefan qi al $tefaniei, cu ultimul domiciliu pe bd.Ana Ipitescu nr. 7 - era ataqat naval la Londra in momentul declangdriicelui de-al Doilea Rizboi Mondial. In toamna lui 1940, arefuzat sd se subor-doneze regimului totalitar instituit de generalul Ion Antonescu, in colaborarecu legionarii, qi s-a considerat dezlegat de orice obliga{ie fa!5 de statul ro-mdn. A revenit la Bucureqti la 28 septembrie I945,labordul unui avion bri-tanic, insd ceea ce se intimpla ?n Romdnia acelui timp l-a constemat multmai mult decit regimul expiat la 23 august 1944.La 31 octombrie 1948, atrecut ilegal frontiera spre Iugoslavia, impreunb cu generalul Dumitru Pe-trescu, fost ataqat militar al Romdniei la Washington, fiind internat de sirbiintr-un lagdr de refugiali politic. La I mai 1949, a evadat din lagdrul iugos-lav Ei, dupd numeroase peripe{ii, s-a predat autoritd{ilor militare britanice delaGorizia. Toate aceste detalii au fost raportate Securitifii, in martie 1952,de citre agenta C. Olariu, strecuratd in rindurile emigraliei romdne de laParis. Din catalogul emigra{iei ostile, editate de Securitate in martie 1960,afl6m cL viceamiralul Gheorghe Dumitrescu a fbcut parte Ei din Asocialiafogtilor combatan{i romdni din Fran{a. Nu se qtie cit timp a lucrat la EuropaLibera.
Comandorul de aviafie Arpad Gergel fusese aghiotant regal, impli-cat tangenlial in evenimentele dela23 august 1944.Din toate referinleledespre el, se poate inlelege cd l-a urmat pe Mihai I in exil, dupd abdicareade la 30 decembrie 1947. Nu am gisit in arhive nici un fel de date desprecind a inceput qi cit a durat prestalia lui de la Europa Liber6. Iar despreCaius V5leanu nu dispunem decit de datele pe care ni le oferd catalogulemigraliei ostile din martie 1,960 : era fiul lui Aurel gi al Alexandrinei, nds-cut la Lugoj , la 24 aprilie 1902 ; avocat de profesie ; in 1947 , a fost numitconsilier la Legalia RomAnX de la Berna qi, dup6 abdicarea regelui Mihai I,arefLrzat sb se intoarcd in {ar6.
Documentul Securit6lii din iunie 1961 mai preciza: << Secretara luiIonel Nicolae Gheorghe este Maria Manea, in etate de 37 de ani, originaridin RSS Moldoveneasc6. in !ar6, a lucrat pin5 in 1947, ca secretari teh-nici la Ambasada SUA din Bucureqti. > Ambasad[ care era, de fapt, lega-!ie. Alte date despre aceasti fiin{d nu am mai intilnit in arhive.
Debutul unui rdzboi fird glorie
in perioada postbelicd, aparatele de radio reprezentau o raritate in RomAnia.
Nici in anii '30, din punctul acesta de vedere, statisticile nu ne oferi unorizont strdlucit, insd ocupalia militar[ a l6rii agravase situalia la modulcatastrofal. Imediat dupd 23 august 1944, Comisia Aliatd (sovietici) de
Control a ordonat sechestrarea tuturor receptoarelor, care - cel pulin teo-retic - ar fi trebuit sd intre sub custodia poliliei, in depozite sigilate, pindla incheierea pdcii. Cele mai multe aparate de radio nu au fost restituiteproprietarilor lor de drept, fiind subtilizate fie de ruEi, fie de funclionariautohtoni debili la capitolul onestitate. Iar cele ce au revenit, totuqi, in ca-
sele din care fuseserd ridicate erau in majoritate defecte gi cu piesele des-
completate, deci inutilizabile. Nu intimplbtor, emisiunile din primii ani de
existenld ai postului de radio Europa Liberd au avut o audienli extrem de
scdzutd.3
Audienla sc[zutd la carc ne referim se explic[ qi printr-o altd impre-jurare, specific[ epocii : pur gi simplu, regimul nu dorea sd se qtie cd acestpost de radio existd qi, in intenlia de a menline cetilenii in ignoranld, zia-rele timpului evocau emisiunile de la Miinchen numai in cazuri cu totul qi
cu totul excepfionale, Deqi nu toate informaliile difuzate de Europa Liber5erau fbr6 cusur - redacfia nici nu era in misurd atunci sd verifice toate zvo-nurile care ii parveneau din {ari -, Eefii serviciilor de propagandd de la Bu-curegti nu ingiduiau in jurul acelor zvonuri nici o polemicd public6. De pild6,la 4 ieptembrie 1953, ora 18 : 45, s-a transmis o gtire pa4iil falsd : < in anultrecut, cinci ofileri de la Braqov au fugit cu comandantul lor politic cu totin Iugoslavia. Pentru aceasta, peste 300 de ofi1eri au fost arestali gi generalulDoncea, fost primar al Capitalei, a fost impuqcat. > Bineinleles, ConstantinDoncea nu fusese impuqcat, doar cdzuse in dizgra{ia lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, fapt banal in regimurile totalitare, fiind trecut la partea sedentar[ a
nomenclaturii, din motive cu totul striine de evaziunea aeiarfi a celor cinciofi1eri amintili. insd gtirea, parlial falsb, transmisd de Europa Liber5, ar fipntr"rt constittti ocazia unei reacfii argumentate, care nu s-a produs. Ca sd
fim qi mai explici{i, provocarea lansatd in eter prin microfoanele de la Miin-clren era una de ordin propagandistic qi, in mod normal qi loial, ar fi tre-buit sd i se rdspundd tot prin mijloace propagandistice, adicd tot prin cuvint.Rcgimul comunist din RomAnia acelui timp, care se miqca foarte repede,
32 Operafiunile Melipa Ei Eterul
dar gindea prea incet, a preferat sd dea intreaga afacere pe mina Securitilii,brusc abilitatd s[ batd cuvintul cu bita, O anomalie care se va perpetua pinbla exptfrea comunismului romdnesc.
Intr-adevdr, in scurt timp, prin pulinele aparate de radio care maifunclionau qi prin informalii care circulau de la om la om, cetd{enii romdniau aflat relativ repede tot ceea ce ar fi vrut s[ gtie despre activitatea stu-diourilor de la Miinchen. Implicit, in preocup5rile Securitdlii, impinse dinspate de organele de partid, s-a deschis un cimp nou de acliune : vindtoareaascultitorilor clandestini ai < oficinei imperialiste >. Dupd marile valuri dearestdri din anii 1948-1950, au urmat altele, favorizate de o conjuncturd im-previzibil5 anterior.
La mai pu{in de un an de la lansarea primelor emisiuni, institulia con-dusd de Alexandru Drdghici i-a luat in colimator pe cei dintii recalcitrantiin materie, vbdit dezinteresafi de programele postului nalional de radio. Erauoameni din toate categoriile sociale, de profesii diverse, atit din mediul urban,cit gi din cel rural. ceea ce urmeazd,reprezintdo seleclie sumard dintr-o ca-zuisticd vastd, concentrati intr-un numdr apreciabil de metri de raft de arhiv[.
Dintr-o sintezi a Securiti{ii din laqi, datatd2 iulie 1952, rezultd cd aufost depistali ascultind Europa Liberi lonel Grigore, proprietarul unui ate-lier de rotdrie din oraqul de pe Bahlui, Ei Pavel Ioni{[, militar deblocat dinDolhegti. in anul urmdtor, a fost arestat un cdlugdr greco-catolic, refugiat deprigoana dezldnluitd, impotriva cultului sdu intr-o pegteri din Apuseni. S-agdsit asupra sa Ei un aparat de radio cu baterii ; la anchetd, a mdrturisit foartesincer ci asculta Europa Liberi, remarcind, totodatd, cb acolo, la munte, seauzea foarte bine ; mult mai bine decit la orag. in 19s4, alli ascultdtori aiaceluiaqi post de radio au fost depista{i in mediile de iehoviqti din zonaIntorsurii Buzdului qi in cercuri ecleziastice din Braqov (pardon ! oragulstalin). In februarie 1955, Securitatea delinea informalii cd gi un anumeAurel Hdldciugd, din Ministerul rransporturilor, era qi el un ascultdtor p6-timaq al emisiunilor de la Miinchen.
La 18 decembrie 1955, cotidianu,l Scinteia le-a oferit cititorilor osurprizd de zlle mari : o scrisoare adresati opiniei publice romdnegti, princare Constantin-Titel Petrescu recunoqtea < marile transformiri petrecutein\ara noastri >>, indemnindu-i pe fogtii militanli socialigti sd pund surdindadversitdlii fald de comunism. In acelaqi timp, invita emigra{ia id se intoarci?9?sd, deoarece < guvernul popular allfuii, prin mdsurile luate, a dat posi-bilitatea celor care qi-au phrdsit patria sau au rdmas in afara ei s6 se inca-{192e in viala paqnicd gi constructivd a !5rii. >> Era o chestiune la careEuropaLiberd nu putea sd nu aib[ replicd.
scrisoarea era, evident, dictati de Securitate (Titel petrescu a recu-noscut ulterior) qi reprezenta preful eliberdrii lui dintr-o deten{ie care durade gapte ani incheiali. chiar a doua zi,la 19 decembrie 1955, lidenrl socia-list a pdrdsit penitenciarul Jilava qi prima lui grijd, odatd ajuns acasd, a flostsd asculte Europa Liber6, despre existenta cdreia aflase in puqcdric. (.rorncn-
Debutul unui rizboi firi glorie 33
tariile redactatelaMiinchen pe marginea gestului sdu nu-i erau deloc fa-
vorabile Ei l-au afectatprofund, incercind disperat sd se dezvinovileascd
fa
