Opinia Comisiei de la Venetia

7/29/2019 Opinia Comisiei de la Venetia

http://slidepdf.com/reader/full/opinia-comisiei-de-la-venetia 1/25

CDL-AD(2013)004

Strasbourg, Var șovia, 11 martie 2013 CDL_AD (2013)007

Opinia nr. 697/2012 Textul originalului: î n engleză

Opinia ODIHR nr. POLIT-MOL/221/2013

COMISIA EUROPEANĂ PENTRU DEMOCRAŢIE PRIN DREPT(COMISIA DE LA VENEŢIA)

ȘI

OFICIUL OSCE PENTRU INSTITUȚII DEMOCRATICE ȘI DREPTURILE OMULUI(OSCE/ODIHR)

AMICUS CURIAECOMUN

PENTRU CURTEA CONSTITUȚIONALĂ A MOLDOVEIPRIVIND COMPATIBILITATEACU STANDARDELE EUROPENE

A LEGII NR. 192 DIN 12 IULIE 2012PRIVIND UTILIZAREA SIMBOLURILORREGIMULUI COMUNIST TOTALITAR

ȘI PROMOVAREA IDEOLOGIILOR TOTALITARE

A REPUBLICII MOLDOVA

Adop tat d e Comisia de la Venețiala a 94a Ședință Plenar ă

(Veneția, 8-9 martie 2013)

î n baza comentariilor elaborate de către

Domnul Sergio BARTOLE (Membru supleant, Italia)Doamna Veronika BILKOVA (Membr ă, Republica Cehă)Domnul Chris toph GRABENWARTER (Membru, Austria)

Doamna Hanna SUCHOCKA (Membr ă, Polon ia)Domnul Richard KATZ (OSCE/ODIHR, expert)Domnul Daniel SMILOV (OSCE/ODIHR, expert)

Acest document nu va fi distribuit la reuniune. Vă rugăm să veniţ i cu copia dată.

www.venice.coe.int

http://www.venice.coe.int/

http://www.venice.coe.int/



CDL-AD(2013)004

CUPRINS

I. Intr oducere............................................................................................................................................................................................................................................3

II. Remarc i prel imi nare ............................................................................................................................................................................................................................3

III. Circ umstanțele cau zei ........................................................................................................................................................................................................................3

A. Simbolul secerii și ciocanului............................................................................................................................. 3

B. Situația î n Moldova............................................................................................................................................. 4

IV. Stan darde le Eur open e ......................................................................................................................................................................................................................6

A. Consiliul Europei................................................................................................................................................ 6

B. Uniunea Europeană ...........................................................................................................................................7

C. Organizația pentru Securitate și Cooperare î n Europa.................................................................................... 8

V. Exemple î n legislația, jurisprudența și practicile naționa le .....................................................................................................................................................8

A. Interzicerea simbolurilor comuniste și propagandei comuniste....................................................................... 8

○ Cehoslovacia: § 260 din Codul Penal (1992)......................................................................................... 8

○ Ungaria: articolul 269/B din Codul Penal (2000).................................................................................... 9

○ Lituania....................................................................................................................................................11

○ Polonia: articolul 256 din Codul Penal (2011)......................................................................................12

B. Interzicerea simbolurilor totalitare sau neconstituționaleși a propagandei conexe.....................................14

C. Interzicerea simbolurilor și propagandei naziste............................................................................................15

VI. Anali za Leg ii 192 .............................................................................................................................................................................................................................15

A. Ingerințe............................................................................................................................................................15

B. „Prevăzut de lege”............................................................................................................................................16

a. „Simbolurile regimului comunist totalitar”..............................................................................................17

b. „Promovarea ideologiilor totalitare”.......................................................................................................17

C. Urmărirea unui scop legitim.............................................................................................................................18

D. Necesitatea î ntr-o societate democratică .......................................................................................................19

a. Limitări impuse partidelor politice..........................................................................................................20

b. Limitarea libertății de exprimare............................................................................................................24

c. Contravenții.............................................................................................................................................25

VII. Remarci con cl udent e .....................................................................................................................................................................................................................26



CDL-AD(2013)004

I. Introducere

1. Î n scrisoarea din 15 noiembrie 2012, Dl. Alexandru Tănase, președintele Cur ții Constituționalea Republicii Moldova a solicitat un amicus curiae cu privire la Legea nr. 192 din 12 iulie 2012 privind

interzicerea folosirii simbolurilor comuniste (secera și ciocanul și orice suport cu aceste simboluri) î nRepublica Moldova, prin amendarea a trei legi: Legea privind partidele politice (CDL-REF (2013)007);Codul contravenţ ional (CDL-REF(2013)008) și Legea privind libertatea de exprimare (CDL-REF(2013)009). Î n aceeași zi, Curtea Constituțională din Moldova a remis o cerere similar ă OficiuluiOSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (OSCE/ODIHR), solicitându-i opinia privindcorespunderea amendamentelor sus-menționate cu standardele internaționale relevante șiangajamentele OSCE vizândlatura umană.

2. Ca și procedur ă standard, î n cazurile când astfel de solicitări sunt recepționate, Comisia de laVeneția și OSCE/ODIHR elaborează o opinie comună la subiectul sesizat, fapt despre care a fostinformată Curtea Constituțională a Moldovei. Î n calitate de raportori ai Comisiei de la Veneția au fost

numiți Dl. Sergio Bartole, Dna. Veronika Bilkova, Dl. Christoph Grabenwarter și Dna. HannaSuchocka; comentariile au fost elaborate î n consultare cu Grupul-Nucleu de Exper ți pe Partide Politiceal OSCE/ODIHR. Comentariile sunt bazate pe traducerea engleză a Legii pusă la dispoziție dePartidul Comunist din Moldova și pe versiunea rusă disponibilă pe pagina de internet a ParlamentuluiMoldovei.

3. Acest aviz a fost adoptat de Comisia de la Veneția la a 94aȘedință Plenar ă (Veneția, 8-9martie 2013).

II. Remarci p reliminare

4. Consider ând faptul că acesta e un amicus curiae adresat Cur ții Constituționale a Moldovei,intenția nu este să prezinte o poziție finală privind constituționalitatea Legii nr. 192 din 12 iulie 2012, cisă ofere Cur ții material privind compatibilitatea acestei Legi cu standardele europene aplicabile,precumși cu elemente din drept constituțional comparativ pentru a facilita examinarea ei î n raport cuConstituția Moldovei. Curtea Constituțională a Moldovei are ultimul cuvânt cu privire la interpretareaConstituției și la asigurarea compatibilității ei cu legislația națională.

III. Circumstanțele cauzei

A. Simbolul secerii și ciocanului

5. Simbolul secerii și ciocanului, care a î nlocuit originalul ciocanului de pe plug, a fost introdus î nRusia î n 1917/1918, ca și expresie a unității țăranilor și muncitorilor – două clase sociale de bază percepute ca fiind progresiste potrivit ideologiei marxiste.1 Î n 1922, secera și ciocanul au devenitsimbolul URSS și î n 1924 au fost oficial î ncorporate î n steagul și stema URSS (Constituția din 1924). Î n timpul Războiului Rece, simbolul era utilizat î n alte țări comuniste din Europa Centrală și de Est,precumși pe alte continente.

6. Folosirea secerii și ciocanului s-a redus semnificativ după căderea comunismului. Totuși,simbolul î ncă este reprezentat pe steagurile și stemele câtorva entități federale ale Federației Ruse

1 Î n Austria, simbolul secerași ciocanul, deși nu erau suprapuseși nu aveau origini sau trecut comunist, au f ăcut parte din

stema de stat din 1919 (a se vedea articolul 8a, para 2 a Legii Constituționale Austriece Federale), unde ei reprezentauclasele de muncitoriși țărani (care î mpreună cu clasa de mijloc reprezentată de o coroană murală constituiau națiuneaaustriacă)



CDL-AD(2013)004

(steagul regiunii Vladimir și stema regiunii Breansk). El, de asemenea, se află î n uzul unor companiiprivate, cum ar fi compania aeriană rusească Aeroflot. Finalmente, urmează a fi notat faptul că osecer ă și un ciocan sunt reprezentate pe steagul și stema regiunii separatiste a Moldovei –Transnistria.

B. Situația î n Moldova

7. Articolul 32 al Constituției moldovenești sună î n felul următor:

Libertatea opiniei şi a exprimării

(1) Oricărui cetăţ ean î i este garantată libertatea gî ndirii, a opiniei, precum şi libertatea exprimării î n public prin cuvî nt,imagine sau prin alt mijloc posibil.

(2) Libertatea exprimării nu poate prejudicia onoarea, demnitatea sau dreptul altei persoane la viziune proprie.

(3) Sî nt interzise şi pedepsite prin lege contestarea şi def ăimarea statului şi a poporului, î ndemnul la r ăzboi deagresiune, la ur ă naţ ională, rasială sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial, la violenţă publică,precum şi alte manifestări ce atentează la regimul constituţ ional.

8. Articolul 41 al Constituției moldovenești sună î n felul următor:

Libertatea partidelor şi a altor organizaţ ii social-politice

(1) Cetăţ enii se pot asocia liber î n partide şi î n alte organizaţ ii social-politice. Ele contribuie la definirea şi la exprimareavoinţ ei politice a cetăţ enilor şi, î n condiţ iile legii, participă la alegeri.

(2) Partidele şi alte organizaţ ii social-politice sî nt egale î n faţ a legii.

(3) Statul asigur ă respectarea drepturilor şi intereselor legitime ale partidelor şi ale altor organizaţ ii social-politice.

(4) Partidele şi alte organizaţ ii social-politice care, prin scopurile ori prin activitatea lor, militează î mpotriva pluralismuluipolitic, a principiilor statului de drept, a suveranităţ ii şi independenţ ei, a integrităţ ii teritoriale a Republicii Moldova sî ntneconstituţ ionale.

(5) Asociaţ iile secrete sî nt interzise.

(6) Activitatea partidelor constituite din cetăţ eni str ăini este interzisă.

(7) Funcţ iile publice ai căror titulari nu pot face parte din partide se stabilesc prin lege organică.

9. La 12 iulie 2012, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Hotăr ârea nr. 191 privind

aprecierea istorică și politico-juridică a regimului comunist totalitar din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească. Hotăr ârea condamnă regimul totalitarist comunist de comiterea crimelor î mpotrivaumanității și informează cu privire la planul de interzicere a folosirii simbolurilor comuniste șipromovarea ideologiei totalitare.

10. Î n aceeași zi, Parlamentul a adoptat Lega nr. 192 care implementează această Hotăr âre prininterzicerea folosirii simbolurilor comuniste și promovării ideologiei totalitare. Adoptarea acestei legi afost inițiată de Partidul Liberal și votată cu sprijinul deputaților din Alianța pentru Integrare Europeană (Liberal Democrații și Democrații), î n două lecturi, cu 53 voturi din 101. Deputații Partidului Comunistnu au participat la votare și au păr ăsit sala î n semn de protest. Legea a intrat î n vigoare la 1 octombrie2012.



CDL-AD(2013)004

11. Atât Hotăr ârea, cât și Legea au fost elaborate î n baza raportului prezentat î n 2010 de cătreComisia pentru studierea și aprecierea regimului comunist totalitar (așa numita Comisie Ghimpu),creată î n ianuarie 2010 prin Decretul Nr. 165-V al președintelui interimar al Moldovei, Dl. MihaiGhimpu. Comisia a recomandat condamnarea regimului totalitar comunist pentru comiterea crimelor

î mpotriva umanității, precumși adoptarea legislației privind lustrațiași scoaterea î n afara legii a folosiriisimbolurilor comuniste și a î nsuși termenului „comunism”.

12. Prin Legea nr. 192, a fost amendată Legea privind partidele politice (CDL-REF (2013)007)prin includerea articolului 4 § 5, care interzice „utilizarea de către partidele politice a simbolurilor regimului comunist totalitar (secera şi ciocanulşi orice suport cu aceste simboluri), precum şipromovarea ideologiilor totalitare.” Mai mult, legea acum prevede și (Articolul 22 § 1(e))sancţ ionareacontravenţ ională repetată privind î ncălcarea prevederilor prezentei legi (inclusiv noul articol 4 § 5)ceea ce duce la î ncetarea activității partidului politic.

13. Codul Contravențional a fost de asemenea amendat prin includerea unui articol nou 671

(CDL-REF(2013)008) care prevede că propagarea şi/sau utilizarea pe teritoriul Republicii Moldova î nscopuri politice sau de propagandă a simbolurilor regimului comunist totalitar (secera şi ciocanul şiorice suport cu aceste simboluri), precum şi promovarea ideologiilor totalitare se sancţ ionează cuamendă de la 100 la 150 de „unităţ i convenţ ionale”2 aplicată persoanei fizice și cu amendă de la 300la 500 de „unităţ i convenţ ionale” aplicată persoanei cu funcţ ie de r ăspundereşi persoanei juridice.

14. Legea cu privire la libertatea de exprimare a fost amendată prin includerea unei prevederi(CDL-REF(2013)009) ce interzice „propagarea şi/sau utilizarea î n scopuri politice a simbolurilor regimului comunist totalitar (secera şi ciocanul şi orice suport cu aceste simboluri), precum şipromovarea ideologiilor totalitare”(articolul 3 § 4.1).

15. La 18 septembrie 2012, 29 deputați î n parlament ai Partidului Comunist au depus o sesizarela Curtea Constituțională a Republicii Moldova privind constituționalitatea Hotăr ârii nr. 191și a Legii nr.192. La 4 octombrie 2012, Curtea Constituțională a dispus faptul că instituția sa nu are autoritatea derevizuire a Hotăr ârii datorită naturii ei și lipsei caracterului normativ. Î ntr-același timp, a fost declarată admisibilitatea sesizării privind Legea vizată.

16. Partidul Comunist al Republicii Moldova este un partid politic î nregistrat la 27 aprilie 1994.Simbolul său oficial de partid este o secer ă, un ciocanși o carte deschisă. Acest partid a participat cusimbolul său oficial î nregistrat î n șase alegeri parlamentare (1998, 2001, 2005, 2009, 2009, 2010),odată î n alegeri prezidențiale (1996) și cinci alegeri locale (1995, 1999, 2003, 2007 și 2011). Î nrezultatul ultimelor alegeri parlamentare, Partidul Comunist din Moldova dispunea de 42 mandate î n

parlamentși are î n jur de 35.000 membri.

17. La sf âr șitul lui 2012, conducătorului Mișcării de Tineret a Comuniștilor i-a fost administrată oamendă (maximă) de 3000 lei pentru afișarea simbolurilor comuniste î n timpul unui miting.

18. Î n cadrul alegerilor locale din 11 noiembrie 2012, la doi candidați la funcția de primar dinpartea Partidului Comunist din Moldova li s-a interzis î nregistrarea cu simbolul de partid de cătreConsiliul electoral local de circumscripție relevant î n baza Legii nr. 192. Aceste decizii au fostconfirmate de Comisia Electorală Centrală și ulterior, după recurs, de către Curtea de Apel Chișinăușide Curtea Supremă de Justiție. Acești candidați au participat la alegeri f ăr ă simbolul de partid.

2O unitate convențională echivalează cu 20 lei moldovenești (art. 34, alineatul 1 al Codului Contravențional al RepubliciiMoldova).



CDL-AD(2013)004

IV. Standardele Europene

A. Consiliul Europei

19. Libertatea de exprimare este garantată de articolul 10 al Convenției Europene pentruDrepturile Omului, precumși de articolul 19 al Pactului Internațional privind Drepturile Civile și Politiceale căror semnatare sunt majoritatea țărilor europene, inclusiv Moldova. Mai mult, aceasta [liberaexprimare – nota traducătorului] se conține î n toate Constituțiile și Declarațiile pentru Drepturi șiLibertăți adoptate de țările europene, inclusiv î n Constituția Republicii Moldova (articolul 32, alin. 7 demai sus). Libertatea de exprimare este considerată ca fiind „unul din pilonii esențiali ai societățiidemocratice și condiție de bază pentru progresul ei și î mplinirea individuală a fiecăruia”.3 O protecțiedeosebită este consfințitădiscursului politic, ca și condiție prealabilă și componentă necesar ă ademocrației.

20. Libertatea de asociere este asigurată de articolul 11 al Convenției Europene pentru Drepturile

Omului, articolul 22 al Pactului Internațional privind Drepturile Civile și Politice, inclusiv de Constituțiileși Declarațiile privind Drepturile și Libertățile la nivel național, precum și de Constituția RepubliciiMoldova (articolul 41,par. 8 din textul de mai sus). Acesta este un drept individual al omului careasigur ă oamenilor posibilitatea să se î ntrunească și î mpreună să urmărească, promoveze și să-șiapere drepturile lor comune.

21. Î n ciuda rolului său autonomși domeniului specific de aplicare, articolul 11 urmează a fi văzutprin prisma articolului 10. Protejarea opiniei și libertatea exprimării lor este unul din obiectivele libertății î ntrunirii și de asociere, conform prevederilor articolului 11. Aceasta e cu atât mai mult aplicabil vizavide partidele politice privind rolul lor esențial î n asigurarea pluralismului și funcționării adecvate ademocrației.

22. Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a avut pe rol cazuri privind afișarea unui simbolasociat cu o mișcare sau entitate politică î n contextul articolului 10 al Convenției Europene pentruDrepturile Omului și anume: Vajnai vs. Ungaria (Dosarul nr. 33629/06), hotăr ârea din 8 iulie 2008 (ase vedea paragr. 51-57); Fratanalo vs. Ungaria (Dosarul nr. 29459/10), hotăr ârea din 3 noiembrie2012și Faber vs. Ungaria (Dosarul nr. 40721/08), hotăr ârea din 24 iulie 2012 (a se vedea paragrafele39-42 de mai jos).

23. Două rezoluții ale Adunării Parlamentare a Consiliului Europei abordează două condamnăriale regimurilor totalitare: Rezoluția 1096 (1996) privind Măsurile de eliminare a moştenirii fostelor sisteme totalitare comuniste4 și Rezoluția 1481 (2006) privind necesitatea condamnării internaţ ionale acrimelor regimurilor comuniste totalitare.5 Aceste rezolu

ții nu abordeaz

ăuzul simbolurilor comuniste.

24. Comisia de la Veneția a emis un număr de rapoarte privind partidele politice. Unica referință explicită la simbolurile de partid se conține î n Instrucț iunile privind reglementarea partidelor politice alOSCE/ODIHRși a Comisiei de la Veneția:6

70. Se consider ă rezonabil ca legislaț ia privind î nregistrarea partidelor politice să cear ă ca statul să fie

informat privind datele de bază ale partidului politic. Spre exemplu, reglementarea din acest domeniu ar putea

3CEDO, Vajnai, paragr. 46 4http://assembly.coe.int/ASP/Doc/XrefATDetails_E.asp?FileID=16507 5

http://assembly.coe.int/ASP/XRef/X2H-DW-XSL.asp?fileid=17403&lang=EN 6OSCE/ODIHR – Comisia de la Veneția, Instrucț iuni privind reglementarea partidelor politice, (CDL-AD(2010)024, paragr.70), disponibil pehttp://www.osce.org/odihr/77812.

http://assembly.coe.int/ASP/Doc/XrefATDetails_E.asp?FileID=16507

http://assembly.coe.int/ASP/XRef/X2H-DW-XSL.asp?fileid=17403&lang=EN

http://www.osce.org/odihr/77812

http://www.osce.org/odihr/77812

http://assembly.coe.int/ASP/XRef/X2H-DW-XSL.asp?fileid=17403&lang=EN

http://assembly.coe.int/ASP/Doc/XrefATDetails_E.asp?FileID=16507



CDL-AD(2013)004

cere o declaraț ie a adresei permanente a partidului și î nregistrarea numelui și simbolisticii de partid pentru alimita eventuale confuzii pentru votanț i și cetăț eni. Unele state interzic utilizarea numelor și simbolurilor asociatecu instituț ii naț ionale sau religioase. Aceste tipuri de cerinț e pentru î nregistrare sunt rezonabile. Reglementareanumelui și simbolisticii de partid î n scopul evitării confuziei e de asemenea importantă pentru ca statul să fie î n

stare să asigure informarea corespuzătoarea electoratului, care să fie î n stare să-și exercite libera alegere.

25. Iar î n ceea ce privește rolul partidelor politice și dizolvarea lor, Comisia de la Veneția aadoptat o serie de rapoarte: Raportul privind alegerile și partidele politice,7 Instrucțiunile comune aleComisiei de la Veneția și al OSCE/ODIHR privind reglementarea partidelor politice;8 Manual privindinterzicerea sau dizolvarea partidelor politice.9

B. Uniunea Europeană

26. Î n 2005, ca și reacție la o propunere a grupului German din Parlamentul European deadoptarea a normelor anti-rasiste ce ar interzice utilizarea simbolisticii naziste î n statele UE, membriiPE din țările post-comuniste (Republica Cehă, Ungaria, Lituania, Slovacia) s-au pronunțat pentru

extinderea acestei interdicții și asupra simbolisticii comuniste. Comisia Europeană a respins această inițiativă afirmând că nu este adecvată abordarea acestei problematici î n cadrul normelor ce urmărescca scop combaterea rasismului și a recomandat ca acest subiect să fie lăsat la latitudinea guvernelor naționale.

27. Î n decembrie 2010, miniștrii de externe ai Bulgariei, Republicii Cehe, Ungariei, Letoniei,Lituanieiși României au solicitat Comisiei Europene să „incrimineze penal aprobarea, respingerea saudeprecierea crimelor comunismului.” Comisia a constatat lipsa unității opiniilor statelor membre privindobiectul solicitării, precumși faptul că nu sunt î ntrunite condițiile necesare pentru ca UE să adoptelegislația î n acest domeniu.10

28. Rezoluția 213 (2009) a Parlamentului European privind conștiința europeană și totalitarismul11 exprimă o condamnare drastică a tuturor regimurilor totalitare și nedemocratice, dar nu abordează utilizarea simbolisticii lor.

C. Organizația pentru Securitate și Cooperare î n Europa

29. Î n iunie-iulie 2009, î n timpul sesiunii a 18a a Adunării Parlamentare, Organizația pentruSecuritate și Cooperare î n Europa (OSCE) a adoptat la Declarația de la Vilnius, care printre altelestatua faptul că „ î n secolul douăzeci țările europene au trecut prin două regimuri totalitare – nazist șistalinist, care au cauzat acte de genocid, î ncălcarea drepturilor și libertăților omului, crime de r ăzboi șicrime î mpotriva umanității”;12 [declarația – nota traducătorului] a î ndemnat toate statele participante

din cadrul OSCE „să se opună î n mod unitar tuturor regimurilor totalitare, oricare trecut ideologic nu ar

7CDL-AD(2006)025,http://venice.coe.int/docs/2006/CDL-AD(2006)025-e.pdf 8CDL-AD(2010)024,http://venice.coe.int/docs/2010/CDL-AD(2010)024-e.pdf 9(CDL-INF(2000)001,http://venice.coe.int/webforms/documents/CDL-INF(2000)001-e.aspx 10RaportulComisieiadresatParlamentuluiși Consiliului European privind „Memoriacrimelorcomise de regimuriletotalitare î nEuropa”din decembrie 2010 (COM(2010) 783 final, http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CELEX:52010DC0783:RO:NOT(adresa direct î nromână – nota trad.). 11http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRef=-//EP//TEXT+MOTION+P6-RC-2009-0165+0+DOC+XML+V0//RO (adresadirectă cu textul î nromână – nota trad.). 12

Rezoluția privind Reunificarea Europei Divizate:promovarea drepturilor omuluişi libertăţ ilor civice î n regiunea OSCE î nsec. XXI, adoptată laȘedința Anuală a Adunării Parlamentare a OSCE, Vilnius, 29 iunie, 2009, AS(09), D1E, par. (3)(http://www.oscepa.org/publications/declarations/doc_download/261-vilnius-declaration-english)

http://venice.coe.int/docs/2006/CDL-AD(2006)025-e.pdf


http://venice.coe.int/webforms/documents/CDL-INF(2000)001-e.aspx

http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRef=-//EP//TEXT+MOTION+P6-RC-2009

http://www.oscepa.org/publications/declarations/doc_download/261-vilnius-declaration-english)

http://www.oscepa.org/publications/declarations/doc_download/261-vilnius-declaration-english)

http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRef=-//EP//TEXT+MOTION+P6-RC-2009

http://venice.coe.int/webforms/documents/CDL-INF(2000)001-e.aspx





CDL-AD(2013)004

avea”;13 și a condamnat „glorificarea regimurilor totalitare, inclusiv demonstrațiile publice de glorificarea trecutului nazistși stalinist”.14

V. Exemple de legislație națională, jurisprudență și practică15

A. Interzicerea simbolur ilor comun iste și a propagandei comuniste

30. La nivel național, legislația de interzicere a utilizării simbolisticii comuniste sau propagandeicomuniste a fost adoptată î n unele țări din Europa Central și de Est, precum fosta Cehoslovacie,Ungaria, Lituania și Polonia.

31. Nici una din aceste legi nu prevede interzicerea folosirii de către partidele politice asimbolurilor comuniste ca și simbol de partid sau careva sancțiuni specifice pentru partidele politice.

o Cehoslovacia: § 260 din Codul Penal (1992)

32. Î n 1991, Codul Penal din Cehoslovacia a fost amendat prin includerea noului § 260incriminându-i pe cei care „sprijină și promovează mișcările care î n mod demonstrativ vizează suprimarea drepturilor și libertăț ilor cetăț enilor sau r ăspândirea dușmăniei naț ionale, rasiale, de clasă sau religioase.”Comunismul și fascismul au fost date ca și exemple pentru astfel de mișcări.

33. Constituționalitatea amendamentului a fost examinată la Curtea Constituțională cehoslovacă,la solicitarea unui grup de 83 deputați a Adunării Federale. Printr-o hotăr âre din 4 septembrie 1992,Curtea Constituțională a respins sesizarea, menținând constituționalitatea Codul Penal amendat.Curtea a declarat că § 260 era deplin compatibil cu o serie de drepturi ale omului invocate de cătreautorii sesizării, inclusiv libera exprimare, libertatea gândirii și cu principiul nullum crimen sine lege.

Decizia î nsă a fost luată î n baza î nțelegerii faptului că sprijinul sau promovarea fascismului șicomunismului nu erau incriminate per se, dar numai î n măsura î n care aceste mișcări î ntrunesccriteriile generale: „mișcări care î n mod demonstrativ vizează suprimarea drepturilor și libertăților cetățenilor sau r ăspândirea dușmăniei naționale, rasiale, de clasă sau religioase.”

34. Curtea Constituțională ulterior a concretizat faptul că interzicerea cu desăvâr șire a sprijinului

sau promovării fascismului ori comunismului ar fi incompatibilă cu principiile de specificacitate a legiipenale, î ntrucât „ î ntr-un caz de așa natur ă o mișcare fascistă sau comunistă nu ar fi definită adecvat.”Finalmente, axându-se specific pe comunism Curtea a afirmat faptul că ideologia comunistă ar putea cuprinde atât ideile ce decurg din § 260 al Codului Penal (pledoarie î n favoarea acapar ăriiviolente a puterii, teoria dictaturii proletariatului etc), cât și ideile din afara acestui domeniu ( î nsăși

ideea de eliminare a claselor î n societate etc). Incriminarea penală a sprijinului sau propagandei î nfavoarea mișcărilor ce promovează ideea de genul ultimelor ar egala, î n evaluarea Cur ții, cu violarealibertății de exprimare.

35. Ca și r ăspuns la această hotăr âre, referința la fascismși comunism a fost eliminată din § 260al Codului Penal.

13

Ibid., par. 11 14 Ibid., par. 17 15Rezumatul nu este exhaustiv



CDL-AD(2013)004

o Ungaria: articolul 269/B al Codului Penal (2000)

36. Articolul 269/B al Codului Penal stipulează:„(1) O persoană care (a) r ăspândește, (b) folosește î n public sau (c) expune svastica, insigna SS, crucea cu

săgeț i, simbolul secerii și ciocanului sau o stea roșie ori un simbol ce reprezintă unul din ele, comite un delict –î n afar ă de cazul când este comisă o infracț iune mai gravă – și urmează să-i fie administrată o amendă penală (pénzbüntetést).

(2) Comportamentul descris î n alineatul (1) nu este pasibil de pedeapsă, dacă este săvâr șit î n scopeducativ, științ ific, artistic sau pentru a oferi informaț ie privind evenimentele istorice sau contemporane.

(3) Alineatele (1) și (2) nu se aplică insignelor de Stat î n vigoare.”

37. Această prevedere a devenit obiectul unui proces la Curtea Constituțională, printre altele î nbaza pretinsei incompatibilități cu libertatea constituirii unui partid politic, libertatea gândirii, conștiințeiși religiei, libertatea exprimării și interzicerea discriminării. Majoritatea autorilor au atacat această parte

a prevederii, care declar ăca și infracțiune penală propagarea, utilizarea publică sau expunereasimbolurilor comuniste (secera și ciocanul, steaua roșie sau simbolurile care ar reprezenta acelașilucru).

38. Î n Hotăr ârea sa din 12 mai 2000, Curtea Constituțională a respins sesizarea la toatetemeiurile conținute. Curtea a declarat că libertatea constituirii partidelor politice nu a fost î ncălcată,deoarece „penalizarea utilizării simbolurilor de despotism nu are legătur ă constituț ională directă culibertatea constituirii și funcț ionării partidelor politice”; libertatea gândirii, conștiinței și religiei nu au fostviolate, așa cum „respectiva prevedere statutar ă stabilește pedepsirea unei anumite conduite” și„vizează mai degrabă interzicerea prin lege a utilizării exterior orientate decât identificarea interioar ă af ăptașilor”;interzicerea discriminării nu a fost î ncălcată, dat fiind faptul că Codul Penal „la modul

general interzice utilizarea simbolurilor de despotism.”

39. O parte substanțială a hotăr ârii se axează pe libertatea exprimării. Accentuând că libertateaexprimării este un „drept-mamă” al așa numitului drept fundamental al comunicării, CurteaConstituțională a statuat că acest drept ar putea fi limitat doar atunci când este necesar î n modinevitabil și atunci când restricția este conformă cu cerința propor ționalității. O astfel de situație ar putea fi dacă un anumit tip de conduită „pune î n pericol liniștea publică prin provocarea unei atingeridemnităț ii comunităț ilor angajate să respecte valorile democratice”. Curtea a reiterat faptul că î nlumina standardelor internaționale, statele se bucur ă de o marjă de apreciere la impunerea restricțiilor la libertatea de exprimare și că odată cu exercitarea acestei discreții, ele ar trebui să ia î n considerarevalorile lor constituționaleși experiența istorică.

40. Î n urma aplicării acestor standarde la prevederea amendată a Codului Penal, Curtea aconchis că nu a avut loc î ncălcarea dreptului la libera exprimare. Restricția impusă asupra exercităriiacestei libertăți avea o bază legală clar ă, cu un conținut „determinat destul de bine pentru a permitecetăț enilor să-și conformeze conduita la cadrul legal”. Curtea urmărea un scop legitim, de „prevenire aactelor care ar pune î n pericol liniștea publică și ar aduce atingeredemnităț ii comunităț ii”. Aceasta era„necesar î n mod inevitabil”și „propor țional obiectivului de protejare”. Respectarea propor ționalității afost asigurată prin faptul că doar trei tipuri active de conduită specifică au fost scoase î n afara legii, iar prevederea permitea explicit utilizarea simbolurilor comuniste î n scopuri educaționale, științifice,artistice sau de cercetare istorică.

41. Hotăr ârea nu a abordat î n mod desf ășurat natura simbolurilor comuniste. A fost luat ca atarefaptul că aceste simboluri (ciocanul, secera și steaua roșie) au un singur sens, fix, pentru locuitorii



CDL-AD(2013)004

Ungariei a fost luat ca atare; faptul că ele au avut legătur ă cu ideologia comunistă și regimul comunist;și faptul că ideologia comunistă a fost o ideologie a urii și agresiunii; precumși că simbolurile î nconsecință erau simboluri ale despotismului.

42. Î n 2008, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a pronunțat o hotăr âre cu privire lacondamnarea unui cetățean ungur î n temeiul articolului 269/B din Codul Penal pentru purtarea unuisimbol comunist î n timpul unui eveniment public.*Autorul sesizării, vice-președintele PartiduluiMuncitorilor, a afirmat că condamnarea lui î ncălca articolul 10 al Convenției Europene pentruDrepturile Omului privind libertatea exprimării.

43. Guvernul Ungariei a revendicat faptul că sesizarea era incompatibilă î n ratione materiae cuprevederile Convenției Europene pentru Drepturile Omului, potrivit cu articolul 17 al Convenției, potrivitcăruia „Nicio dispoziţ ie din prezenta Convenţ ie nu poate fi interpretată ca autorizând unui stat, unuigrup sau unui individ, un drept oarecare de a desf ăşura o activitate sau de a î ndeplini un act ceurmăreşte distrugerea drepturilor sau libertăţ ilor recunoscute de prezenta Convenţ ie, sau de a aduce

limitări acestor drepturi şi libertăţ i, decât cele prevăzute de această Convenţ ie”. Curtea a respinsaceastă revendicare, afirmând că „nu poate conchide faptul că gestul autorului sesizării avea intențiade a justifica sau propaga opresiunea totalitar ă” (paragr. 25) și că sesizarea ar constitui un abuz ladreptul de petiționare.

44. Deliber ând cu privire la fondul cauzei, hotăr ârea Cur ții a confirmat că sancțiunea penală impusă asupra autorului sesizării constituie o ingerință î n exercitarea libertății de exprimare.Această ingerință a fost impusă prin lege și urmărea scopuri legitime î ntru prevenirea dezordinii și protejăriidrepturilor altora. Î nsă, ea nu oferea r ăspuns unei nevoi sociale presanteși, ca atare, nu era necesar ă î ntr-o societate democratică. Î n temeiul acestor argumente, Curtea a conchis asupra faptului că impunerea sancțiunii penale duce la violarea articolului 10 al Convenției Europene.

45. Î n noiembrie 2011, CEDO a constatat o altă î ncălcare a articolului 10 al Convenției, î n bazaacestei legi, î n cazul Fratanolo vs. Ungaria, care la fel se referea la afișarea publică a unei stele roșiide către un membru al unui partid de stânga din Ungaria.

46. La 19 februarie 2013, Curtea Constituțională a abrogat interdicția privind utilizarea simbolurilor regimurilor totalitare fascisteși comuniste.

o Lituania

47. Î n iunie 2010, î n Codul Penal lituanian a fost introdusă o prevedere (articolul 1702) privind

Sprijinirea publică, negarea, deprecierea semnificativă a crimelor internaționale, crimelor comise deUniunea Sovietică a Germaniei naziste [greșeala redacției. Varianta corectă: „ori de Germania nazistă”

– nota traducătorului] î mpotrivaRepublicii Lituania sau locuitorilor ei – prevedere care stipulează:

„1. Cel sau cea care sprijină î n mod public crima genocidului sau alte crime î mpotriva umanităț ii sau crime de r ăzboi,stabilite de legile Republicii Lituania, actele Uniunii Europene, hotăr âri finale (efective) ale instanț elor lituaniene sau alecelor internaț ionale, neagă sau micșorează semnificativ aceste crime, î n cazul î n care fapta a fost comisă î ntr-o manier ă amenințătoare, abuzivă sau insultătoare sau dacă a dus la tulburarea ordinii publice; de asemenea, dacă el sau ea sprijină î n mod public agresiunea Lituaniei de către URSS sau de către Germania nazistă, precum și crima genocidului sau altecrime î mpotriva umanităț ii și crimele de r ăzboi ale URSS sau ale Germaniei naziste pe teritoriul Republicii Lituania sauî mpotriva locuitorilor Republicii Lituania ori sprijină infracț iule grave și foarte grave comise î n 1990-1991, le neagă sau lemicșorează semnificativ, î n cazul î n care aceasta a fost comis î ntr-o manier ă amenințătoare, abuzivă sau insultătoare sau

*Nota traducătorului: purtarea unei stele roșii ca și insignă pe reverul hainei. The Budapest Times, „Red star unstruck”, 17iulie 2008, sursă electronică:http://www.budapesttimes.hu/2008/07/17/red-star-unstruck/ [accesat: 1 martie 2013].

http://www.budapesttimes.hu/2008/07/17/red-star-unstruck/

http://www.budapesttimes.hu/2008/07/17/red-star-unstruck/



CDL-AD(2013)004

dacă a dus la tulburarea ordinii publice este pasibil/ă de o amendă, restr ângere a libertăț ii sau de arestare sau detenț ie depână la 2 ani.

2. Persoanele juridice, la fel, pot fi responsabilizate pentru a astfel de activitate”.

48. Î ncepând din iunie 2008, articolul 18818al Codului Infracțiunilor Administrative („Demonstrarea

și distribuirea simbolurilor naziste și comuniste”) interzice demonstrarea și distribuirea simbolurilor naziste și comuniste. Infractorii sunt pasibili de o amendă de 500-1.000 LTL (145-289 EUR).

49. De asemenea, articolul 5 din Legea cu privire la î ntruniri stipulează că „următoarele î ntruniriurmează a fi interzise, dacă participanț ii: <…> afișează steagul ori stema Germaniei naziste, URSSsau cele ale RSS Lituaniene sau un steag, stemă sau uniformă a cărei parte constitutivă este steagulori stema Germaniei naziste, URSS sau cele ale RSS Lituaniene, imaginile l iderilor Partidului Na ț ionalSocialist German sau ale Partidului Comunist al URSS responsabili pentru represiunile popula ț ieilituaniene, simbolurile sau uniformele organizaț iilor comuniste sau naziste ori steagurile și emblemelece au la bază steagul sau stema Germaniei naziste, URSS sau ale RSS Lituaniene, simbolurilesvasticii naziste, ale SS naziste, secera și ciocanul sovietic, steaua roșie sovietică cu cinci colț uri,execută imnul naț ional al Germaniei naziste, al URSS sau al RSS Lituaniene”.

50. Aceste prevederi, potrivit informației deținute, au fost obiect a două recursuri î n fațaautorităților judiciare; ambele cazuri sunt î n proces de examinarela moment.

51. Î n vara anului 2012, un automobil belorus a fost oprit să intre pe teritoriul lituanian î ncorespundere cu cadrul legal. Î n octombrie 2012, Lituania a presat Comisia Europeană să î nlăture unposter care afișa o secer ă și un ciocan de pe un afiș al concursului cu genericul ”Europa pentru toți”montat î n incinta sediului său din Brusselles. Reprezentantul Lituaniei î n UE, Leonid Donskis, a numitsecera și ciocanul „un simbol modern /…/ legat de ideologia bazată pe violență /și/ care simbolizează durerea Europei Centrale și de Est.”

o Polonia: articolul 256 al Codului Penal (2011)

52. Articolul 11 din Constituția Poloniei statuează următoarele: „Republica Polonia urmează să asigure libertatea creării și funcț ionării partidelor politice. Partidele politice urmează a fi î ntemeiate peprincipiul voluntariatului și egalităț ii cetăț enilor polonezi, iar scopul lor urmează a fi influenț areaformulării politicii Statului prin căi democratice”. Articolul 13 din Constituție, î nsă, prevedereurmătoarele: „Partidele politice și alte organizaț ii programul cărora se bazează pe metode totalitare șimoduri de activitate ale nazismului, fascismului sau comunismului, precum și cele ale căror programesau activităț i consimt la ura rasială sau naț ională, aplicarea violenț ei î n scopul obț inerii puterii oriinfluențării politicii de Stat, sau prevăd un caracter secret pentru structura lor proprie sau a membriei,

urmează a fi interzise.”

53. Î n corespundere cu articolul 188 § 4 al Constituției, Tribunalul Constituțional se pronunță asupra constituționalității scopurilor și activităților unui anumit partid politic. Constituția poloneză nuconține prevederi pertinente interdicției utilizării simbolurilor totalitare. Așa cum este clar stipulat că interzicerea se bazează pe scopurile și activitățile partidului, adică î nsăși esența eforturilor sale, esteexclus ca interzicerea să fie relaționată doar de prezentarea exterioar ă a partidului sub formasimbolurilor [formatarea trad.].

54. Legea cu privire la partidele politice din 27 iunie 1997, prevede două tipuri de mecanisme decontrol ale partidelor politice î n contextul restricțiilor constituționale (menționate mai sus) ale

obiectivelor și activităților lor: a) controlul preventiv care are loc î n momentul când un partid se î nregistrează și b) controlul represiv. Instanțele de judecată î nregistrează partidele politice. Art. 14.1



CDL-AD(2013)004

prevede că î n eventualitatea dubiilor privind constituționalitatea scopurilor și activităților partiduluicorespunzător celor din statutul său (…)sau din program, instanța care î nregistrează sistează procedura de î nregistrare (art. 12) și adresează o petiție Tribunalului Constituțional pentru a sepronunța vizavi de constituționalitatea sa (art. 14.3). Î n cazul î n care Tribunalul Constituțional pronunță

neconstituționalitatea scopurilor partidului, instanța î i refuză î nregistrarea. Art. 44 se refer ă la controlulrepresiv pertinent unui partid care deja a fost î nregistrat. Î n cazul î n care Tribunalul Constituțional(corespunzător art. 188.4) decide că scopurile și activitățile sale nu se conformează Constituției,instanța care a î nregistrat purcede imediat la iradierea sa din registru.

55. Articolul 286 al Codului Penal din 1997 prevede: „Oricine promovează î n mod public un sistemde stat fascist sau unul totalitar ori incită la ur ă bazată pe diferenț e naț ionale, etnice, rasiale saureligioase ori lipsă de religiozitate este pasibil de pedeapsă.” Î n 2009, §§ 2 la 4 au fost adăugate laarticolul 286, care acum prevede următoarele:

„1.Oricine promovează î n mod public un sistem de stat fascist sau unul totalitar ori incită la ur ă bazată pe diferenț enaț ionale, etnice, rasiale sau religioase ori lipsă de religiozitate este pasibil de pedeapsă.

2. Toț i cei care produc, î nregistrează sau importă, procur ă, stochează, posedă, prezintă, transportă sau trimit – î nscopul diseminării – materiale tipărite, î nregistr ări sau alte obiecte ce cuprind cele specificate î n § 1 sau suporturi alesimbolurilor fasciste, comuniste sau altele de tip totalitar, urmează a fi supuși aceleași penalităț i.

3. Făptașul acț iunii interzise de § 2 nu comite o infracț iune, dacă acț iunea respectivă a fost comisă ca și parte aactivităț ii artistice, educaț ionale, colecț ionare sau academice.

4. Î n cazul condamnării infracț iunii indicate î n § 2, instanț a va ordona confiscarea obiectelor vizate de § 2, chiar dacă ele nu constituie proprietatea f ăptașului.”

56. Un număr de deputați parlamentari de stânga ai Alianței Democratice de Stânga (SDL) auatacat constituționalitatea acestor amendamente la Curtea Constituțională, susținând că naturadispropor țională a amendamentului ar limita exprimarea publică și dezbaterea publică liber ă ca șirezultat al măsurilor arbitrare î ntreprinse de acest organ statal. Ei de asemenea au invocat faptul că amendamentul era contrar articolului 10 al Convenției Europene.

57. Tribunalul Constituțional a luat hotăr ârea (nr. K 11/10 din 19 iulie 2011) potrivit căreiaformularea „sau servesc ca și suporturi ale simbolicii fasciste, comuniste sau altui tip de totalitarism”din Codul Penal era incompatibilă cu articolele 42 § 1 (principiul „nullum crimen sine lege”) î n raport cuarticolul 54 § 1 (libertatea exprimării) a Constituției Poloniei. Dar, Tribunalul a decis că art. 256 § 2 dinCodul Penal privind incriminarea penală „a producerii, duplicării, importării, procur ării, stocării,prezentării, transportării sau transferului î n scopul diseminării materialului tipărit, î nregistr ărilor saualtor obiecte conținând substanța enunțată î n art. 256 § 1 din Codul Penal este î n corespundere cuarticolul 42 § 1 î n raport cu articolul 54 § 1 și articolul 2 din Constituție. Î n fundamentarea hotăr âriisale, Tribunalul a f ăcut referință la soluțiile î n vigoare î n alte state, î ndeosebi la cele din Ungaria și lahotăr ârile CEDO î n cazul Vajnai î mpotriva Ungariei.

58. Tribunalul Constituțional a conchis următoarele: „Reglementările și hotăr ârile instanțelor dinstatele europene, î ndeosebi ale celor din Germania și Ungaria, permit afirmarea faptului că incriminarea penală a pregătirii, distribuirii sau publicării materialelor ce promovează un regim totalitar sau incitarea la ur ă î n baza naționalității, religiei, originii sau rasei este permisivă î n cazul î n caredefinirea legală și penală este suficient de precisă astfel î ncât să nu constituie ingerință ne î ntemeiată î n exercitarea dreptului la libera exprimare și nu permite extinderea interpretării. Libertatea exprimăriieste o valoare plasată sub protecție specială. Ingerința î n exercitarea acestui drept prin reglementăripenale cere precizie și precauție din partea legiuitorilor, cât și a instanțelor de drept.” (…) „Cu privire lasimilaritatea sistemului juridic al Ungariei și al Poloniei, Tribunalul a luat î n considerare urmărilehotăr ârii CEDO î n cazul Vajnai î mpotriva Ungariei, pentru o evaluare a normelor poloneze. Aceasta

era aplicabil î n mod specific pentru chestiunea referitoare la art. 256 § 2 de a nu incrimina penal



CDL-AD(2013)004

conduita legată de simboluri, care poate fi ambivalentă î n natura sa și referitor la î ntrebarea dacă aceanormă nu î ncalcă libertatea exprimării prin imprecizia sa.” Tribunalul a reiterat poziția sa anterioar ă,potrivit căreia „utilizarea unei fraze definite insuficient cere garanții procedurale particulare care să asigure transparența și mijloacele pentru instituția de evaluare ca să evalueze substanța concretă

conținută î ntr-o frază imprecisă.”

59. Făcând referire la hotăr ârea CEDO î n cazul Vajnai î mpotriva Ungariei, Tribunalul a statuatfaptul că utilizarea obiectelor a căror semnificație ar putea fi ambiguă nu poate fi pasibilă der ăspundere penală.

B. Interzicerea simbolur ilor totalitare sau neconstituționale și propaganda conexă

60. Î n anumite țări, utilizarea simbolurilor totalitare sau neconstituționale sau corelarea cupropagarea lor este interzisă, f ăr ă specificări privind extinderea prevederii asupra simbolurilor șiideologiei comuniste. Acesta este cazul Albaniei,16 Republicii Cehe,*17 Germaniei,18 Italiei19 și

Slovaciei.20

16Codul Penal, art. 225, Distribuirea scrierilor neconstituționale: 1) Distribuirea scrierilor sau utilizarea simbolurilor apar ținând unui partid neconstituțional, organizație sau asociație ori unui uneia din cele interzise anterior î n aceleașitemeiuri, se pedepsește cu o amendă de până la trei ani de detenție. 2) Distribuirea sau introducerea materialelor,scrierilor sau simbolurilor î n Republica Albaneză de peste hotare, cu intenția de a r ăsturna ordinea constituțională sau de aafecta integritatea teritorială a țării, se pedepsește cu o amendă de până la trei ani de detenție. *Nota trad.: Referirea la anul 1961 a Codului Penal nu are sens literal, datorită includerii î n Codul curent a prevederilor celui din 1961. – Respectiv, este vorba de versiunea actuală a Codului: ”Czechoslovak legislation, unless pecificallyrepealed, continues to apply in the Czech Republic. This is also true of the Criminal Code ("trestní zákon" and the CriminalProcedure Code ("trestní øád"), both of which date back to 1961 and have several times been amended in recent years.” 17 § 260 al Codului Penal din 1961: Sprijinirea și Promovarea Mișcărilor ce Vizează Suprimarea Drepturilor și Libertăților Cetățenilor. (1) Persoana care sprijină și promovează mișcările ce vizează suprimarea drepturilor și libertăților cetățenilor

sau care promovează ura națională, rasială, de clasă sau religioasă, urmează a fi condamnat la un termen de detenție dela trei la cinci ani. (2) Infractorii urmează a fi condamnați la un termen de la trei la opt ani, dacă: (a) săvâr șesc o faptă dinsub-punct (1) prin r ăspândirea presei (scrise), difuzării filmelor, radiofonice sau televizate ori a altor mijloace efectivesimilare; sau (b) săvâr șesc o astfel de faptă ca și membri ai unui grup organizat; sau (c) săvâr șesc fapta î n timpul unei stăriexcepționale î n țar ă. § 403 al Codului Penal: Sec. 403 – Fondarea, spijinul sau promovarea unei mișcări vizând suprimareadrepturilor și libertăților umane. (1) Persoana care fondează, spijină sau promovează vreo mișcare vizând constatabilsuprimarea drepturilor și libertăților umane sau care promulgă ura î n bază de rasă, etnie, religie sau de clasă, precumșiura î mpotriva altui grup de persoane este pasibil de detenție pentru un termen de la unu la cinci ani. (2) Infractorii suntpasibili de detenție pentru un termen de trei la opt ani, a) dacă comit fapta potrivit celor specificate î n Sec. 403-1 prinr ăspândirea presei (scrise), difuzării filmelor, radiofonice sau televizate, utilizarea rețelelor de calculatoare accesibile publicsau prin oricare alt mod vizual, b) dacă comit o astfel de faptă î n timpul unei stări excepționale î n țar ă sau pe timp der ăzboi. (3) Pregătirea [fapteipotrivitcelorspecificate î n Sec. 403-1] estepasibilă de pedeapsă. 18Codul Penal, § 86 Răspândirea Mijloacelor de Propagandă a Organizațiilor Neconstituționale: (1) Oricine r ăspândește î n

țar ă sau produce, stochează, importă sau exportă ori face accesibile publicului prin purtătoare de date media pentrur ăspândire î n țar ă sau peste hotare, mijloace de propagandă: 1. ale unui partid declarat neconstituțional de CurteaFederală Constituțională ori un partid sau organizație care nu mai are drept de apel și a fost determinat ca fiind oorganizație substitutivă a unui astfel de partid; […] 4. Mijloace de propagandă conținutul cărora vizează promovareascopurile unei fost organizații Național Socialiste, urmează a fi pedepsit cu detenție cu termen ce nu depășește trei ani saucu o amendă. […] (3) Sub-paragraful (1) devine inaplicabil dacă mijloacele de propagandă sau fapta săvâr șită servește î ntru promovarea iluminării civice, î n scopul evitării scopurilor democratice, să promoveze arta sau știința, cercetarea saupredarea, raportarea privind evenimentele istorice curente sau î n scopurile asemănătoare. […] § 86a StGB [Codul PenalGerman – nota trad.] Utilizarea Simbolurilor Organizațiilor Neconstituționale: (1) Oricine: 1. distribuie î n țar ă sau foloseștepublic, î n cadrul unei î ntruniri sau î n scrieri (§ 11 sub-paragraful (3)) r ăspândite de el, simboluri ale unui partid sauorganizații indicate î n § 86 sub-paragraful (1), p. 1,2 și 4; sau 2. produce, stochează, importă sau exportă obiecte pe caresunt reprezentate sau conțin astfel de simboluri pentru distribuire sau uz î n țar ă ori peste hotare, î n maniera indicată î npunctul 1, urmează a fi pedepsit cu î nchisoarea pentru nu mai mult de trei ani sau amendat. (2) Simbolurile, î n sensul celor

specificate î n sub-paragraful (1), vor fi steaguri, insigne, uniforme, slogane și forme de salut. Simbolurile care sunt î ntr-atâtde asemănătoare î ncât să fie eronat percepute ca fiind cele enumerate î n propoziția 1 urmează a fi considerateechivalente lor. […]



CDL-AD(2013)004

61. Î n Republica Cehă, unde e stabilită ca și infracțiune penală sprijinirea sau promovarea„mișcărilor ce au ca scop suprimarea drepturilor și libertăților cetățenilor” (nota de subsol 14), adevenit necesar ă definirea acestor mișcări, așa cum Codul Penal nu specifică. Î n decembrie 2011, la

poliție a fost prezentat un raport privind comiterea unei crime î n legătur ă cu un mozaic combinat alunei stele roșii și a secerii și ciocanului, gravat pe fațada unei case din centrul unui or ășel ceh, Semily.Mozaicul, cu originalul creat î n anii ’70, a fost descoperit atunci când un afiș publicitar instalatneregulamentar pe o casă a fost î nlăturat. Î n raport se afirma că expunerea publică a acestui simbol î ncălca § 260 al Codului Penal.

62. Î n februarie 2012, poliția a emis o dispoziție de ne î ncepere a cauzei. Notificarea a citat faptulcă î n Republica Cehă nu exista o listă a simbolurilor care ar fi fost automat interzise. Fiecare simbolurma să fie evaluat, î n baza fiecărui caz î n parte. Cu privire la mozaic, poliția a afirmat faptul că deșiambele simboluri – secera și ciocanul, cât și steaua roșie, prin prisma istorică a Cehiei erau tradiționallegate de comunism, ele aveau o semnificație mai largă, secera și ciocanul î n general exprimând

legătura î ntre agricultori și muncitori î n lupta lor î mpotriva capitalismului [hyperlink al traducătorului cuinformație la subiect]; iar steaua roșie era un simbol tradițional al libertății, la fel folosit î n afaracercurilor comuniste. Ulterior poliția a susținut că descoperirea mozaicului nu a avut ca scoppromovarea comunismului. Mai mult, o astfel de promovare nu ar cădea neapărat sub incidența § 260al Codului Penal, așa cum „comunismul ca atare nu î ntotdeauna vizează scopuri nelegitime.”Utilizarea simbolurilor comuniste este clasificată ca și crimă î n cazul î n care are legătur ă cu „o ramur ă a comunismului care urmărește preluarea puterii prin violență, vizează […] abolirea libertății alegerilor electorale și propagă dictatura proletariatului și rolul conducător al partidului /comunist/.” După părereapoliției cehe, î n cazul Mozaicului din Semily această condiție nu a fost satisf ăcută.

C. Interzicerea simbolur ilor și propagandei n aziste

63. Finalmente, unele țări precum Austria, Belorusia, Brazilia, Franța și Federația Rusă au pus î nafara legii simbolurile și propaganda nazismului.

VI. Analiza Legii 192

A. Ingerințe

64. Legea 192 interzice utilizarea simbolurilor regimului comunist totalitar, precumși propagandaideologiilor totalitare. Persoanele fizice și juridice care î ncalcă această interdicție sunt pasibili deamendare. Partidele politice care sunt sancționate pentru î ncălcări repetate ale interdicției pot fidizolvate.Sancționarea (prin amendare/dizolvare) persoanelor fizice sau a partidelor politice pentru

utilizarea simbolurilor politice ale regimului comunist totalitar și propagarea ideologiilor totalitare, f ăr ă î ndoială constituie o ingerință î n exercitarea dreptului la libera exprimare și libertatea asocierii.

19Legea din 13 octombrie 1975, nr. 654, articolul 3: Orice organizație, asociație, mișcare sau grup ce urmărește invitarea ladiscriminare sau violență î n baza rasei, naționalității sau religiei urmează a fi interzisă. Legea din 26 iunie 1993, nr. 205,articolul 2.1: Oricine expune sau exprimă, î n cadrul î ntrunirilor publice, embleme sau simboluri caracteristice sau obișnuitepentru organizații, asociații, mișcări sau grupuri specificate î n articolul 3 al Legii 654/1975 urmează a fi pedepsit cu î nchisoarea pentru un termen de până la trei ani sau cu o amendă î n valoare î ntre 200.000 și 300.000 lire (100 – 150euro). 20

Codul Penal, paragraful 422: (1) Orice persoană care demonstrează public, î ndeosebi prin folosirea steagurilor,emblemelor, uniformelor, sloganurilor, simpatiile sale pentru mișcări ce conduc la suprimarea drepturilor și libertăților fundamentale urmează a fi pasibil de pedeapsă cu î nchisoarea cu termen de la șase luni la trei ani.



CDL-AD(2013)004

65. Suplimentar, potrivit Legii 192, candidații Partidului Comunist moldovenesc sunt î mpiedicați să participe la alegeri dacă utilizează simbolul lor de partid, î nregistrat legal. Comisia de la Veneția asubliniat anterior faptul că „partidele politice există î n scopul câștigării puterii politice prin alegeri libereși corecte”21 și de asemenea faptul că „o funcție major ă a partidelor politice este prezentarea

candidaților pentru alegeri î n efortul de a câștiga și exercita autoritate politică.”22 Este indisputabilfaptul că pe lângă denumirea partidelor, simbolurile contribuie la informarea adecvată a electoratuluipentru a-și exercita libera alegere; votanții identifică candidații și prin denumirea și prin simbolulpartidului. După părerea Comisiei de la Veneția ș a OSCE/ODIHR, imposibilitatea Partidului Comunistși a candidaților săi de a participa la alegeri cu simbolul î nregistratși public recunoscut echivalează cuingerința î n libertatea asocierii (și î n dreptul lor la alegeri libere și corecte, potrivit articolului 3 dinProtocolul nr. 1 al Convenției Europene).

66. Î n acord cu jurisprudența stabilită î n practica CEDO, pentru ca o ingerință î n dreptul laexprimare și î n dreptul la asociere să fie legitimă, sunt necesare următoarele: a) să fie prevăzută delege; b) să urmărească un scop legitimși c) să fie necesar ă î ntr-o societate democratică. Statul este

responsabil de stabilirea dovezilor cu privire la î ntrunirea acestor cerințe.

67. Ar putea fi invocat faptul că nu are loc vreo ingerință, așa cum practicile interzise de Legea192 nu beneficiază de protecția Convenției Europene și altor instrumente internaționale primordiale.Articolul 17 al Convenției prevede că „nimic /…/ nu poate fi interpretat ca autorizând unui stat, unuigrup sau unui individ, un drept oarecare de a desf ăşura o activitate sau de a î ndeplini un act ceurmăreşte distrugerea drepturilor sau libertăţ ilor recunoscute de prezenta Convenţ ie, sau de a aducelimitări acestor drepturişi libertăţ i, decât cele prevăzute de această Convenţ ie.”

68. Urmează a fi notat faptul că CEDO a aplicat articolul 17 î n cazuri rare și î ntotdeauna cu privire

la anumite manifestații ale libertății și la anumite organizații (a se vedea cazul Vajnai î mpotriva

Ungariei, §§24-26). Mai mult, se observă o tendință de diminuare î n folosirea articolului 17.Finalmente, articolul 3(4) al Legii privind Libertatea Exprimării, prevede î n mod expres faptul că restricțiile libertății de exprimare care derivă din Legea 192 sunt impuse î n cadrul limitelor prevăzutede articolul 3(3) al Legii privind Libertatea Exprimării, care reflectă articolul 10(2) al Convenției. Estepractic imposibil ca o măsur ă să cadă sub incidența articolului 10(2) al Convenției și î ntr-același timpsă fie exclus de sub protecția articolului 17 al Convenției. Respectiv, î n opinia Comisiei de la Venețiașia OSCE/ODIHR, articolul 17 este inaplicabil î n cazul vizat.

B. „Prevăzut de lege”

69. Ingerința î n libera exprimare și asociere trebuie să fie prevăzută de lege. Î n jurisprudența

CEDO, expresiile „prevăzut de lege” și „ î n acord cu legea” din articolul 8 și 11 solicită nu doar camăsura contestată să aibă careva temei î n legislația națională, dar și să se facă referință la calitatealegii vizate. Legea urmează a fi î n mod adecvat accesibilă și previzibilă, î nsemnând, formulată cusuficientă precizie pentru a permite individului – dacă e necesar, cu consultație relevantă – să reglementeze conduita sa (a se vedea, printre altele, cazul Sunday Times î mpotriva Marii Britanii(nr.1), 26 aprilie 1979, § 49, seria A, nr.30). Experiența indică, î nsă, faptul că este imposibilă atingereaunei precizii absolute î n formularea prevederilor legale. Dacă legea sancționează penal o anumită conduită, lipsa specificacității ar putea implica violarea principiului nullum crimen sine lege, conformarticolului 7 al Convenției.

21Raport privind alegerile și partidele politice, CDL-AD(2006)025 22OSCE-ODIHR – Comisia de la Veneția, Ghid privind regulamentele de partid, paragraful 126.



CDL-AD(2013)004

70. Legea nr. 192, f ăr ă î ndoială, este o „lege” î n sensul formal al articolelor 10(2) și 11(2) aleConvenției. Rămâne a fi stabilit dacă legea î ntrunește condițiile accesibilității și previzibilității, astfel î ncât să î ntrunească cerințele calității inerente conceptului de „lege”.

a. „Simbolurile regimului comunist totalitar”

71. Legea nr. 192 interzice utilizarea simbolurilor regimului comunist totalitar. CurteaConstituțională a Poloniei a statuat că referința la „suporturi ale simbolurilor fasciste, comuniste saualtele de tip totalitar”nu era destul de specifică și a dat loc multor interpretări (cazul anului 2011).Referința la „o svastică, o insignă SS, o cruce cu săgeți, un simbol al secerii și ciocanului sau o stearoșie ori un simbol care să reprezinte oricare din ele”din Codul Penal al Ungariei, dimpotrivă, a fostcomplet compatibilă cu principiul specificacității de către Curtea Constituțională a Ungariei, cât decătre CEDO.

72. Legea nr. 192 statuează explicit că simbolurile regimului comunist totalitar, utilizarea și

promovarea cărora este interzisă, cuprind „secera și ciocanul și orice suport cu aceste simboluri.”Formularea sugerează că lista simbolurilor interzise este de tip enumerativă, fiind excluse din aria deaplicare orice alte simboluri ce ar avea oficial legătur ă cu comunismul, precumsteaua roșie. Mai mult,faptul că simbolul este ținta presupune că unica formă interzisă de lege este cea care oficial arelegătur ă cu regimurile comuniste, cu secera și ciocanul suprapuse.

73. Până aici, î n ce privește referința la sintagma „simbolurilor comuniste totalitare”, Legea nr. 192nu este ambiguă și, respectiv, e compatibilă cu principiul specificacității,după părerea Comisiei de laVeneția și a OSCE/ODIHR.

b. „Promovarea ideologiilor totalitare”

74. Referința la „promovarea ideologiilor totalitare” este mai problematică. Legea nr. 192 nuspecifică care ideologii sunt considerate „totalitare”. Așa cum legea a fost adoptată ca și parte a unuiset de măsuri anti-comunist, putem presupune că legiuitorul s-a referit la ideologia comunistă. Totuși,forma plurală a cuvântului („ideologiilor”) î n text sugerează că ideologia comunistă nu este unicacuprinsă de această formulare. Care alte ideologii, dacă există vreuna, cad sub incidența domeniuluide aplicare al Legii, r ămâne a fi neclar.

75. Mai mult, legislația nu specifică care idei, concepte și principii sunt incluse î n ideologiiletotalitare care nu ar trebui promovate. Ideologiile, definite ca și „sisteme de idei și idealuri, î ndeosebicele ce formează baza teoriei economice sau politice și politicii” (Dicționarul Oxford), tind să fie

complexeși extensive, cuprinzând un set de idei interpuse. Ele ar putea avea multe ramuriși curente,deosebindu-se substanțial una de alta. Ideologiile ar putea să se suprapună, î mpărtășind unele dinidei și principii. Chiar dacă cercetătorii politici și filosofii cel mai probabil nu s-ar pune de acord privindconținutul exact al diverselor teorii. Așteptarea ca un cetățean obișnuit să î nțeleagă mai bine lucrurile î n acest domeniu ar î nsemna ridicareaștachetei la un nivel ireal de î nalt.

76. Comisia de la Veneția notează că Curtea Constituțională a Poloniei a constatat faptul că expresia „simboluri fasciste sau comuniste” nu a fost suficient de specifică astfel î ncât oamenii să î nțeleagă care simboluri sunt interzise (cazul anului 2011). Curtea Constituțională a Cehiei a declaratcă incriminarea penală a sprijinirii sau promovării „fascismului și comunismului”, f ăr ă definirea acestor termeni echivalează cu violarea principiului specificacității (cazul anului 1992). Termenul „ideologiilor

comuniste” e cel puțin la fel de vag ca și sintagmele infinit de largi „simbolurilor comuniste saufasciste”ori „fascismși comunism”, dacă nuși mai vag.



CDL-AD(2013)004

77. Suplimentar la acestea, Comisia de la Veneția și OSCE/ODIHR notează că î n Moldovapartidele politice ar putea fi declarate neconstituționale dacă „prin scopurile ori prin activitatea lor,militează î mpotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept (…)”, potrivit articolului 41 din

Constituție și sunt interzise î n temeiul articolului 3 din Legea cu privire la partidele politice, dacă prinstatutul și programul lor redau „idei contrare prevederilor constituției moldovenești”. Dacă „promovareaideologiilor totalitare” nu intr ă î n domeniul de aplicabilitate a articolului 3 din Legea cu privire lapartidele politice, astfel î ncât să necesite reglementare suplimentar ă potrivit Legii nr. 192, atuncisensul celor interzise prin „ideologii totalitare” devine și mai neclar.

78. Comisia de la Veneția și OSCE/ODIHR respectiv consider ă că, din perspectiva europeană șiatâta timp cât nu există o definiție clar ă și ușor accesibilă î n altă parte a legislației Moldovei sau î n

jurisprudența națională consecventă, î n măsura î n care se refer ă la sintagma „ideologiilor totalitare”,Legea nr. 192 nu este conformă cu specificacitateacerută de prevederile articolelor 10 și 11 aleConvenției Europene. Î n concluzie, interzicerea promovării „ideologiilor totalitare” nu este î n

conformitate cu standardele europene, f ăr ă ca să fie pusă î n discuție evaluarea necesității ei î ntr-osocietate democratică.

C. Urmărirea unui scop legitim

79. Libertatea exprimării și libertatea asocierii poate fi restricționată î n urmărirea scopurilor legitime statuate î n articolele 10(2) și 11(2) ale Convenției (și analogic, î n articolele 19(3) și 22(2) alePactului internațional pentru drepturile civile și politice).

80. Î n corespundere cu practica de elaborare a amicus curiae, Comisia de la Veneția șiOSCE/ODIHR nu au pus legea î n discuție cu legiuitorul din Moldova și respectiv nu au fost informați

detaliat despre scopurile specifice ale legiuitorului. Pe fundalul adoptării ei, am putea totuși să presupunem că această lege urmărește, î n primul r ând, dintr-o perspectivă retroactivă, să vindecedurerea trecutului prin scoaterea î n afara legii a utilizării simbolurilor și propagării ideilor asociatefostului regim responsabil pentru crimele grave.23 Interdicția î n acest sens urmărește scopul protejăriidemnității victimelor, ajutând populația să treacă peste traumele trecutului și să contribuie lareconciliere.

81. Î ntr-același timp, interdicția utilizării unor astfel de simboluri și propaganda unor astfel deideologii ar putea de asemenea să urmărească protejarea sistemului democratic, drepturilor omului șidrepturilor fundamentale. Î n acest caz, la fel cum CEDO a constatat î n dizolvarea partidelor politice,24 interdicția urmărește prevenirea mișcărilor extremiste de la ofensarea altor cetățeni și de la realizarea

planurilor lor și atingerea obiectivelor.25

82. După părerea Comisiei de la Veneția și a OSCE/ODIHR, î n cazul interdicției din Moldova autilizării simbolurilor regimului comunist ar putea fi o anumită latur ă diferită de cele pertinentă multor altor state post-comuniste. Spre deosebire de Ungaria și Polonia, Moldova a fost nu doar parte asferei sovietice de influență î n sensul mai larg al acestui termen, ci a fost parte integrantă a structurii

23Această perspectivă a fost invocată de Ungaria î n cazul Vajnai, prin care guvernul a f ăcut referire la „sentimente agitate,frică sau indignare /…/ și uneori chiar violarea drepturilor celor decedați”(par. 33) ce ar putea fi provocate prin afișareasimbolurilor fostului regim comunist. 24Herri Batasaunași Batasauna î mpotriva Spaniei, 30 iunie 2009, par. 63-64; Partidul Comunist Unit î mpotriva Turciei, par.

41. 25Aceasta e perspectiva adoptată de Curtea Constituțională a Cehoslovaciei î n cazul din 1992 și de Poliția Cehiei î n cazulMozaic Semily din 2012.



CDL-AD(2013)004

federației cunoscute ca și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste. Î n structura de stat, simbolul„secerii și ciocanului”era emblema oficială de stat (art. 143 din Constituția din 1936 a URSS) care af ăcut uz de metode nedemocratice și totalitare, inclusiv neobservarea libertății exprimării șipluralismului politic. Respectiv, î n cazul Moldovei, invocarea acestui simbol de partide politice ar putea

fi văzut nu doar ca și tehnică emotivă, ci și ca referire la un document legal concret (constituțiasovietică), care era executabil pe teritoriul actual al Moldovei, precum și metodele pe care lereprezenta.

83. Î n lumina celor menționate, Comisia de la Veneția și OSCE/ODIHR consider ă că legea poatefi socotită ca servind scopul legitim de prevenire a dezordinii, protejării siguranței publice și protejăriidrepturilor și libertăților altora.

D. Necesitatea [Legii] î ntr-o so cietate democratică

84. Restricțiile impuse libertății exprimării și libertății de asociere trebuie să r ăspundă unei nevoi

sociale presante și să fie propor ționale acele nevoi. La adoptarea lor, statele urmează să facă uz de omarjă de apreciere care le-ar permite să țină cont de valorile lor democratice și experiența istorică.Această discreție reflectă faptul că statele sunt cel mai bine plasate pentru a evaluat situația peteritoriul lor și să decidă cu privire la măsurile necesare spre adoptare. Î ntr-același timp, statele trebuiesă ia î n considerare importanța dreptului protejatși a accentelor speciale puse pe libertatea discursuluipoliticși libertatea asocierii partidelor politice. Comisia de la Veneția și OSCE/ODIHR subliniază faptulcă potrivit standardelor internaționale, libertatea exprimării se extinde și asupra informației sau ideilor care pot fi tratate ca ofensatoare, șocanteși deranjante.

85. După cum CEDO accentua î n cazul Vajnai, limitările libertății de exprimare legate de discursulpolitic sunt „justificate doar î n măsura î n care există o nevoie socială clar ă, presantă și specifică. Prin

urmare, aplicarea oricăror restricții trebuie realizată cu cea mai mare grijă, î ndeosebi atunci când cazulimplică simboluri care au semnificații multiple (par. 51). La fel, î n cazul Partidului pentru Democrație șiLibertate (OZDEP), CEDO a declarat că „ținând seama de rolul esențial pe care î l au partidele politice î n funcționarea adecvată a democrației, excepțiile prevăzute de articolul 11, î n cazurile î n care suntvizate partidele politice, urmează a fi interpretate cu strictețe; doar temeiurile convingătoare, cucaracter de constr ângere pot justifica restricțiile impuse libertății de asociere a partidelor” (par. 44).

86. Legea nr. 192 interzice utilizarea simbolurilor comuniste și propaganda ideologiilor totalitareprin trei canale: a) legea privind partidele politice; b) legea privind libertatea de exprimare și c) CodulContravențional. Comisia de la Veneția și OSCE/ODIHR vor examina dacă au fost asigurate stipulărilecuvenite pentru a lua î n considerare propor ționalitatea interdicției î n fiecare din aceste texte legislative.

a. Limitări impuse partidelor politice

87. Noul alineat 5 al articolului 4 din Legea privind partidele politice interzice „utilizarea de cătrepartidele politice a simbolurilor regimului comunist totalitar (secera şi ciocanul şi orice suport cu acestesimboluri), precumşi promovarea ideologiilor totalitare,” f ăr ă a introduce careva calificări î n vedereaaplicării acestor restricții. Astfel, interdicția este absolută și nu este restr ânsă la cazurile de pericol clar și actual pentru o societate democratică, securitate națională și prevenirea dezordinii constituționale.Cu toate acestea, nu sunt stabilite criterii pentru această interdicție de către instanțe și autoritățipublice.

88. Această interdicție totală afectează nu doar manifestările ocazionale ale libertății deexprimare, dar și organizarea stabilă a Partidului Comunist din Moldova, care are ca și simbol de



CDL-AD(2013)004

partid secera și ciocanul, corespunzător î nregistrat și recunoscut public. Aceasta are loc prin două modalități: î n primul r ând, potrivit alineatului 1.e) al articolului 22 din Legea privind partidele politice,sancționarea contravenționalărepetată privind î ncălcarea prevederilor prezentei legi duce la î ncetareaactivităților partidului. Aceasta î nseamnă că pentru un partid politic, î ncălcarea repetată a interdicției

utilizării simbolurilor comuniste determinăsancționarea cea mai radical posibilă – î ncetarea existențeipartidului. Mai mult, î ncetarea lui este automată, f ăr ă drept de recurs. Astfel, este suficientă doar afișarea de două ori a secerii și ciocanului, urmată de impunerea amenzilor, pentru a-i fi î ncetată existența. Î n al doilea r ând, candidații Partidului Comunist din Moldova nu pot participa la alegeri cusimbolul de partid, ceea ce afectează șansele partidului ca votanții lor potențiali să poată identifica î nmod corespunzător candidații săi.

89. Este un fapt bine stabilit î n jurisprudența CEDO că astfel de măsuri drastice, precumdizolvarea unui partid î ntreg, pot fi luate doar î n cazuri de infracționalitate gravă.26 De aceea natura șiseveritatea ingerinței este un factor de care urmează să se țină cont la evaluarea propor ționalității.27

90. CEDO a subliniat de asemenea faptul că un partid politic poate promova o schimbare î n legeasau structura legală și constituțională a statului, cu două condiții: î n primul r ând, mijloacele folosite î nacel scop trebuie să fie legal și democratice î n orice privință; î n al doilea r ând, î nsăși schimbareapropusă trebuie să fie compatibilă cu principiile democratice fundamentale. Aici neapărat se impunegândul că un partid politic ale cărui conducători incită la violență și care vin cu o politică care eșuează la respectarea democrației sau care urmărește distrugerea democrației și batjocorirea drepturilor șilibertăților recunoscute-ntr-o democrație, nu poate să pretindă la protecția garantată de Convenție î mpotriva penalităților impuse î n acele temeiuri.28

91. Curtea ulterior a statuat că constituirea și programul unui partid politic nu pot fi luate ca șicriterii unice pentru determinarea obiectivelor și intențiilor sale. Conținutul programului trebuie să fie

comparat cu acțiunile liderilor și membrilor și a pozițiilor pe care le susțin. Luate î mpreună, aceste acteși puncte de vedere pot fi relevante î n procedurile de dizolvare a unui partid politic, dat fiind că, ca șitot î ntreg, ei își fac cunoscute scopurile și intențiile.29

92. Comisia de la Veneția de asemenea a subliniat î n 1999 î n Instrucțiunilesale privindinterzicerea dizolvarea partidelor politice și măsuri analogice: „Interzicerea sau dizolvarea partidelor politice, ca și măsur ă cuprinzătoare, urmează a fi aplicată cu maximă reținere.” Î ncetarea este î ndreptățită doar „ î n cazul partidelor care pledează pentru aplicarea violenței sau uz de violență ca șimijloc politic de a r ăsturna ordinea constituțională democratică, prin asta subminând drepturile șilibertățile garantate de constituție.”

93. Instrucț iunile privind reglementarea partidului politic al OSCE/ODIHR – Comisia de la Venețiade asemenea prevede că „posibilitatea de dizolvare sau interzicere a formării partidului politicurmează a fi modelate cu atenție și aplicate doar î n cazuri extreme. Partidele politice nu trebuieniciodată dizolvate pentru î ncălcări minore de conduită administrativă sau operațională. […] La fel, un

26A se vedea Refah Partisi; Partidul Comunist Unit al Turciei și alții, citat mai sus, § 46; Partidul Socialistși Alții î mpotrivaTurciei, 25 mai 1998, § 50, Rapoartele 1998-III; și Partidul Libertățiiși Democrației (OZDEP) î mpotriva Turciei [GC], nr 23885/94, § 45, Convenția Europeană 1999- VIII; Herri Batasauna î mpotriva Spaniei, § 78. 27A se vedea, spre exemplu, Surek î mpotriva Turciei (nr. 1) [GC], n. 26682/95, § 64, Convenția Europeană 1999-IV, HeriBatasuna, § 78. 28A se vedea, mutatis mutandis, Partidul Socialistși alții î mpotriva Turciei, sus-citat, §§ 46 și 47; Partidul Comunistilor (Nepeceristi) și Ungureanu î mpotriva României, sus-citat, § 46; Yazar și alții î mpotriva Turciei, nr. 22723/93, 22724/93 și

22725/93, § 49, Convenția Europeană 2002-II;și Refah Partisi și alții, sus-citat, §98 29A se vedea Partidul Comunist Unit al Turciei î mpotriva Turciei și altora, § 58, sus-citatși Partidul Socialistși alții, § 48sus-citat.



CDL-AD(2013)004

partid politic nu ar trebui să fie interzis sau dizolvat din cauza că ideile sau nu sunt favorabile, popularesau sunt ofensive. Dacă partidul vizat nu aplică violența și nu amenință pacea civilă sau ordineademocratică constituțională a țării, atunci nu este î ndreptățită niciinterzicerea, nici dizolvarea.30

94. CEDO a indicat î n cazul Vajnai că orice interdicție privind utilizarea simbolurilor comunistetrebuie să ia î n considerare pluralitatea semnificațiilor atribuite majorității simbolurilor. Ca și „ î nsemnesau imagini de identificare a unei idei, persoane sau eveniment cu scopul de stabilire a legăturii dintre î nsemnși ideile, persoanele sau evenimentele simbolizate î n baza caracterelor lor comune” (Ungaria,p.18), simbolurile prin natura lor sunt deschise diverselor interpretăriși asocieri.

95. Î n fostele țări comuniste din Europa Centrală și de Est, secera și ciocanul sunt î n primul r ândasociate cu regimurile comuniste din trecut ale Europei Centrale și de Est. Există un consens privitor la faptul că aceste regimuri au săvâr șit î ncălcări masive ale drepturilor omului. Respectiv, pe parcursulultimelor două decenii, câteva țări din regiune au adoptat legi de condamnare a fostului regimși l-audeclarat nelegitim sau criminal. Î n Moldova, această condamnare a fost realizată prin Hotăr ârea nr.

191 privind examinarea istorică și politico-juridică a regimului comunist totalitar al Republicii SovieticeSocialiste Moldovenești, î n iunie 2012. Deși f ăr ă putere normativă, hotăr ârea este importantă î nfurnizarea unei evaluări politiceși morale a fostului regim.

96. Evaluarea critică a regimurilor comuniste totalitare din Europa Centrală și de Est a fost deasemenea inclusă î n Rezoluțiile 1096(1996) și 1481(2006) ale APCE și Rezoluția 213 a ParlamentuluiEuropean. Aceleași instrumente accentuiază nevoia distanțării clare de crimele trecutului și deasigurare a respectului pentru drepturileși demnitatea victimelor.

97. Î nsă, secera și ciocanul sunt de asemenea legate de comunism, î n sens general. Evaluareaacestei ideologii seamănă a fi mai puțin unanimă î n Europa. Î n Rezoluția 1481(2006), APCE a

confirmat faptul că „unele partide comuniste europene au contribuit la stabilirea democrației”(par. 4). Î n cazul Mozaicului din Semily, poliția Cehiei susținea că „comunismul ca atare nu î ntotdeaunaurmărește scopuri nelegitime” (p.2). Î n doar trei ani după căderea comunismului, î n 1992, CurteaConstituțională a Cehoslovaciei a declarat că comunismul ca atare nu corespunde neapărat criteriileunei mișcări ce urmărește scopul de suprimare a drepturilor și libertăților cetățenilor. Mai mult,partidele comuniste activează î n cadru legal î n multe țări din și din afara Europei. Sunt puține țări,dacă există, î n care comunismulper se, f ăr ă condiții suplimentare, care ar fi î n afara legii.

98. Practica curentă de utilizare a simbolului secerii și ciocanului î n Europa, la fel, este gr ăitoare(a se vedea paragr. 5-6).

99. Unii consider că secera și ciocanul reprezintă î n mod exclusiv guvernare totalitar ă comunistă. Î n Lituania, (a se vedea paragr. 47-49), utilizarea secerii și ciocanului este interzisă. Î n cazulMozaicului din Semily (2012), î n schimb, poliția din Cehia a interpretat secera și ciocanul ca și unsimbol legat nu doar de regimul comunist, ciși de comunism î n sens mai larg.

100. CEDO, î n cazul Vajnai pune la î ndoială legalitatea acestei interdicții, declar ând secțiunea269B a Codului Penal „inacceptabil de largă” (paragr. 56), dar nu a s-a referit î n mod specific la secer ă și ciocan.

30OSCE/ODIHR – Comisia de la Veneția, Instrucț iuni privind reglementarea partidului politic, par. 92.



CDL-AD(2013)004

101. Comisia de la Veneția și OSCE/ODIHR subliniază că secera și ciocanul sunt folosite decâteva (dar nu de toate) partide î nregistrate î n Europa (Austria, Bosnia și Herzegovina, Germania,Italia, Norvegia, Portugalia, România, San Marino, Suedia).

102. Comisia de la Veneția și OSCE/ODIHR notează î n continuare și confer ă o importanță deosebită faptului că secera și ciocanul au fost î nregistrare de Partidul Comunist din Moldova ca șisimbol de partid la 27 aprilie 1994și de atunci a fost utilizat î n mod legal de către acest partid. PartidulComunist din Moldova a participat cu acest simbol î nregistrat î n șase alegeri parlamentare (1998,2001, 2005, 2009, 2009 și 2010), o alegere prezidențială (1996) și cinci alegeri locale (1995, 1999,2003, 2007 și 2011); astfel, acest partid a participat î n viața politică a Moldovei atât ca și partid de laguvernare, cât și î n opoziție, f ăr ă intenție cunoscută de a r ăsturna prin aplicarea violenței ordineaconstituțională democratică.

103. Este confirmat faptul că un o persoană fizică sau un partid care utilizează secera și ciocanultrebuie să știe că a fost utilizat de către regimul comunist trecut. Totuși, absența indiciilor din

programul partidului și din acțiuni concrete cu privire la faptul că crimele comise de acel regim ar fiaprobate și că ideologia sa totalitar ă ar fi î mbr ățișată, utilizarea simbolului comunist nu poate propriu-zis să fie perceput ca sfidând statul de drept. Cu toate acestea, este de conceput faptul că un partidde stânga bazat pe principii democratice, funcționând î ntr-un sistem democratic ar putea folosi unsimbol comunist f ăr ă a pune la î ndoială principiile democratice î n corespundere cu care funcționează statul. Î n Moldova, î n special, din cauza utilizării frecvente și indisputabile a simbolului de cătrePartidul Comunist din Moldova î ncepând din 1994, legătura î ntre simbol și ideologia comunistă totalitar ă urmează a fi considerată ca fiind mai î ndepărtată.

104. Comisia de la Veneția și OSCE/ODIHR sunt de părerea că, dintr-o perspectivă europeană,afișarea secerii și ciocanului nu poate fi percepută astăzi î n Moldova ca și reprezentând exclusiv

sprijinul pentru conducerea totalitar comunistă. Această concluzie este sprijinită și de faptul că î nsășiLegea nr. 192 adaugă la interzicerea afișării secerii și ciocanului, interzicerea promovării ideologiilor totalitare: legiuitorul din Moldova a considerat că aceste două tipuri de conduită sunt distincte.

105. Privitor la existența unei „nevoi sociale presante” de interzicere a simbolurilor regimuluicomunist totalitar din trecut î n Moldova de azi (asumând faptul că au existat câțiva factori cepreveneau adoptarea unei astfel de interdicții pentru aproape 25 de ani după căderea regimuluicomunist), vizând scopul de vindecare a durerii trecutului, Comisia de la Veneția și OSCE/ODIHR nusunt î n drept să evalueze dacă această nevoie mai este atât de acută și dacă e presantă; î n ceea ceprivește prevenirea dezordinii și siguranța publică, Comisia de la Veneția și OSCE/ODIHR notează că Moldova este membr ă a Consiliului Europei din iunie 1995 și a Convenției Europene pentru Drepturile

Omului din septembrie 1997. Ele [aceste instituții – nota trad.] nu sunt î n cunoștința vreunui pericolreal și actual din partea unei instituții politice sau a unui partid care ar urmări restaurarea dictaturiicomuniste. Invocarea unui pericol speculativ, ca și măsur ă de prevenție pentru protejarea democrației,nu poate fi văzută cași „o nevoie socială presantă.”

106. Chiar dacă ar fi să asumăm faptul că există o nevoie socială presantă, Comisia de la Venețiași OSCE/ODIHR subliniază faptul că o astfel de nevoie nu ar justifica impunerea unei interdicțiiabsolute, la ea fiind adăugată și sancțiunea automată de î ncetare a activității partidului: î n orice caz,trebuie să existe o relație de propor ționalitate. Faptul urmăririi unui scop neconstituțional ce duce spre î ncetarea activității unui partid politic trebuie să fie stabilit prin abordarea fiecărui caz î n parte, printr-odecizie luată de un organ judiciar „ î ntr-o procedur ă ce ofer ă garanțiile unui proces cuvenit, a

deschideriiși judecății echitabile.”Nu poate fi admisă automatizarea.



CDL-AD(2013)004

107. Urmează a fi notat faptul că Legea Moldovei cu privire la Partidele Politice prevede oprocedur ă judiciar ă pentru î ncetarea activității partidului politic. Partidele politice care prin statutul șiprogramul lor r ăspândesc idei contrarea prevederilor constituției moldovenești sunt interzise î ncorespundere cu articolul 3 din Legea cu privire la Partidele Politice. Mai mult, potrivit articolului 21

este posibilă limitarea activității unui partid politic, printr-o hotăr âre a Cur ții de Apel Chișinău „dacă prinacţ iunile acestuia se aduc prejudicii grave pluralismului politic sau principiilor democraticefundamentale.”Iar dizolvarea partidului poate fi pronunțată de către Curtea de Apel Chișinău î n bazaarticolului 22, î n cazul î n care partidul politic comite pe parcursul unui an aceleași acțiuni care anterior fuseser ă limitate potrivit cu articolul 21 sau dacă realizarea voinței politice a partidului are loc prinmetode ilicite sau prin mijloace contrare ordinii publice.

108. Articolul 4, alineatul 5 raportat la articolul 22(1) a Legii privind Partidele Politice î mpiedică realizarea acestei proceduri, prin evitarea controlului judiciar și a cerinței propor ționalității.

109. Aceasta implică excluderea candidaților de partid din participarea la scrutin cu simbolul lor

oficial, doar prin acțiunea prevederilor tehnice ale acestei legislații electorale.

110. Î n acest sens, Comisia de la Veneția și OSCE/ODIHR au notat î n Instrucț iunile privindreglementarea partidelor politice că ”… î n cazurile când cerinț ele existente de î nregistrare suntschimbate, aceste schimbări nu ar trebui să rezulte î n revocarea statutului de î nregistrare al partiduluipolitic. Partidele î nregistrate conform legislaț iei anterioare de î nregistrare trebuie să aibă posibilitateasă-și menț ină statutul ca și partide politice și să li se ofere oportunitatea rezonabilă de completare adocumentelor lor de î nregistrare”.31Potrivit articolului 18 al Legii cu privire la Partidele Politice,modificările legislației din domeniu includ și obligația partidului politic să-și amendeze și completezestatutul „conform procedurii stabilite.”Dacă utilizarea secerii și ciocanului de Partidul Comunist dinMoldova nu mai este acceptabilă, acest partid trebuie să aibă oferită oportunitatea rezonabilă să

purceadă la modificările necesar, iar î ntre timp candidaților lor ar trebui să li se permită participarea lascrutine cu simbolul oficial.

111. Î n continuare, a fost notat faptul că alineatul 5 din articolul 4 privind utilizarea simbolurilor comuniste „de către partide.” Î n Instrucțiunile sale privind interzicerea sau dizolvarea partidelor politiceComisia de la Veneția a subliniat faptul că ar trebui să fie delimitată conduita individuală a membrilor unui partid politic de activitățile propriu-zise ale partidului, chiar dacă nu a reacționat la acele conduite.

112. Î n concluzie, dintr-o perspectivă europeană, Comisia de la Veneția și OSCE/ODIHR sunt depărerea că interzicerea totală stabilită de articolul 4 alineatul 5 și efectele sale conform articolului22(1)(e) din Legea cu privire la Partidele Politice contravin î n mod clar standardelor

internaționale(articolele 10și 11 ale Convenției).

b. Limitarea libertății de exprimare

113. Articolul 32 § 3 din constituția Moldovei, reflectând articolul 10 § 3 al Convenției, enumer ă tipul de manifestări î n exersarea dreptului la libertatea opiniei și exprimării, care sunt permise ca legeasă le interzică și să le sancționeze („contestarea şi def ăimarea statului şi a poporului, î ndemnul lar ăzboi de agresiune, la ur ă naţ ională, rasială sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatismteritorial, la violenţă publică, precumşi alte manifestări ce atentează la regimul constituţ ional”: a sevedea paragr. 5 de mai sus). Această prevedere cere implementare legislativă î n vederea identificăriicazurilor î n care limitarea constituțională poate fi aplicată atunci când la mijloc este un pericol real.

31OSCE/ODIHR – Comisia de la Veneția, Ghid privind reglementarea partidelor politice, paragraful 68.



CDL-AD(2013)004

Lista limitărilor cerute sau posibile din articolul 32 exclude expres posibilitatea restricționării exersăriilibertății de exprimare atunci când nu urmărește punerea î n pericol a intereselor și valorilor protejatede Constituție.

114. Aplicarea limitărilor prevăzute de § 3 al articolului 3 din Legea cu privire la libertateaexprimării este permisă potrivit paragrafului 4 „doar î n cazul î n care restr î ngerea este propor ţ ională cusituaţ ia care a determinat-o, respectându-se echilibrul just dintre interesul protejat şi libertatea deexprimare, precum şi libertatea publicului de a fi informat.” Aceasta î nseamnă că libera exprimarepoate fi restricționată doar atunci când măsura este propor țională scopurilor urmărite î n conformitatecu un echilibru just, spre exemplu raportul dintre garantarea liberei exprimări și libertatea publicului dea fi informat. Autoritatea publică competentă (executivă sau judiciar ă) astfel are o marjă de discreție șii se î ncredințează sarcina echilibr ării, printr-un act administrativ sau judiciar, interesele diferite ce pot fiafectate.

115. Noul articol 41 din Legea cu privire la Libertatea de Exprimare interzice „propagarea şi/sau

utilizarea î n scopuri politice a simbolurilor regimului comunist totalitar” și „promovarea ideologiilor totalitare” î n condițiile alineatului 3, așadar numai atunci când ele atentează la regimul constituțional șinumai dacă restricția este propor țională scopului legitim urmărit, î nsemnând că dacă ele sunt denatur ă să producă un pericol clar și actual. Astfel, î n ceea ce privește simbolurile comuniste, î n cazul î n care criteriul necesității î ntr-o societate democratică este respectat, î n principiu această prevedere î ntrunește standardele internaționale.

116. Urmează a fi notat, î nsă, că alineatul 4 al articolului 3, care stabilește principiile echilibr ăriiintereselor, prevede că trebuie luate î n considerare doar libera exprimare și libertatea de a fi informat.Răspândirea și utilizarea simbolurilor totalitare riscă să intre î n conflict cu alte drepturi și libertăți, carenu sunt prevăzute explicit î n lege. Î n lipsa unei reguli specifice, există astfel pericolul ca prevederile

referitoare la simbolurile și ideologiile comuniste să fie abordate diferit de către diverse instanțe șiautorități publice de administrare.

117. Î n ceea ce privește promovarea ideologiilor totalitare, Comisia de la Veneția și OSCE/ODIHRdeja și-au expus opinia (a se vedea paragrafele 74-78 de mai sus) potrivit căreia, din punct de vedereeuropean, aceasta nu este conformă criteriului „ î n acord cu legea” î n sensul articolului 10 alConvenției, respectiv nu este necesar ă examinarea propor ționalității ei.

c. Contravenții

118. Articolul 671 al Codului Contravențional al Republicii Moldova prevede sancționarea pentru

propagarea și/sau utilizarea î n scop politic sau de propagandă a simbolurilor și pentru promovareaideologiilor totalitare.

119. Sancționarea este prevăzută spre realizare î n formă contravențională. Deși amenda de 100-150 unități convenționale pentru persoane fizice și de 300-500 de unități convenționale pentrupersoane cu funcții de r ăspundere este relativ mare pentru standardele Moldovei, aceasta nudepășește î ntr-un mod exagerat mărimea amenzilor prevăzute pentru alte contravenții. Interdicția arelegătur ă cu „utilizarea și propagarea simbolurilor î n scopuri politice și de propagandă,”prin aceastaindicând expres faptul că legea nu va fi aplicată la utilizarea ei apolitică (personală, artistică,educațională etc) a secerii și ciocanului. Complexitatea delimitării clare dintre primași ultima urmează totuși a fi luată î n considerare aici.



CDL-AD(2013)004

120. Cu privire la promovarea ideologiilor totalitare, Comisia de la Veneția și OSCE/ODIHR dejași-au expus opinia (a se vedea paragrafele 74-78 de mai sus), indicând asupra faptului că nu seconformează criteriului de aflare „ î n corespundere cu legea” î n sensul articolului 10 din Convenție,respectiv nu este necesar ă examinarea propor ționalității acesteia.

121. Cu referire la utilizarea seceriiși ciocanului, Comisia de la Veneția și OSCE/ODIHR aminteschotăr ârea CEDO î n cazul Vajnai unde subliniază faptul că promovarea potențială a ideologiei totalitarecomuniste, cât de insuportabilă ar putea fi aceasta, nu poate constitui unicul motiv pentru limitareautilizării unui simbol, î n special al unuia cu mai multe sensuri prin sancționare penală. Simpla afișaresau folosire a simbolului de către o persoană fizică, inclusiv de către un membru al unui partid politic î nregistrat f ăr ă fi cunoscut ca având ambiții totalitare, nu poate fi egalată cu propagandă periculoasă. Î n schimb, potrivit cu articolul 671 din Codul Contravențional al Moldovei, propagarea și/sau utilizareasimbolurilor regimului comunist totalitar, este considerată ca f ăcând incontestabil aceasta. Comisia dela Veneția și OSCE/ODIHR nu sunt î n cunoștință de cauză privind vreun pericol curent, imediat sauchiar î ndepărtat de dezordine sau de amenințare î n adresa drepturilor altora, care ar fi provocate de

afișarea publică a secerii și ciocanului î n Moldova. Această interdicție pare a fi inacceptabil de largă,așa cum î n loc să vizeze persoane și mișcări care promovează violența și ura (Codul Penal alMoldovei deja conține prevederi care interzic aceasta: articolul 341 și 346), ea doar vizează persoanele care folosesc un anumit simbol î n scopuri politice sau de propagandă.

122. Î n concluzie, Comisia de la Veneția și OSCE/ODIHR sunt de părerea că articolul 671 dinCodul Contravențional al Moldovei nu î ntrunește standardele articolului 10 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului.

VII. Remarci concludente

123. Așa cum acesta este un amicus curiae pentru Curtea Constituțională, intenția este nu de aadopta o poziție finală privind constituționalitatea Legii nr. 192 din 12 iulie 2012, ci să furnizeze Cur țiiacest material cu privire la compatibilitatea aceste legi cu standardele europene și cu elemente dindreptul constituțional comparativ, pentru a facilita examinarea de către Curtea Constituțională a Legiinr. 192 î n lumina constituției din Moldova. Curtea Constituțională a Moldovei are ultimul cuvânt cuprivire la interpretarea Constituției și la asigurarea compatibilității ei cu legislația națională.

124. Statele nu sunt î mpiedicate să interzică, sau chiar să incrimineze penal, utilizarea anumitor simboluri sau promovarea anumitor ideologii. Totuși, o astfel de interdicție sau incriminare penală trebuie să se conformeze anumitor cerințe, pentru a satisface standardele europene privind libertateade exprimare și libertatea de asociere, potrivit jurisprudenței CEDOși activității Comisiei de la Veneția

și OSCE/ODIHR.

• Î n primul r ând, interdicția urmează a fi stipulată î ntr-o lege care este accesibilă șiformulată cu suficientă precizie. Legea trebuie să specifice care simboluri și careideologii sunt interzise și care sunt urmările î ncălcării interdicției.

• Î n al doilea r ând, interdicția trebuie să urmărească î n mod exclusiv scopurile legitimeenumerate î n articolele 10 și 11 ale Convenției Europene pentru Drepturile Omului.

• Î n al treilea r ând, interdicția trebuie să fie necesar ă î ntr-o societate democratică. – Eatrebuie să r ăspundă „unei nevoi sociale presante” și să fie propor țională scopurilor

legitime urmărite.



CDL-AD(2013)004

125. Legea nr. 192 din 12 iulie 2012 pare să nu î ntrunească aceste cerințe, î n baza câtorvaargumente.

• Î n primul r ând, prin interdicția promovării „ideologiilor totalitare” f ăr ă definirea acestei

sintagme, legea nu satisface principiul specificității, ceea ce creează dificultate pentru caoamenii să-și ajusteze conduita la cerințele normelor legale și, prin urmare, creează oamenințare gravă liberei dezbateri politice î n cadrul societății moldovenești.

• Î n al doilea r ând, r ămâne nesigur și nu este clar î n ce măsur ă interdicția ofer ă un r ăspuns la„nevoia socială presantă.”

• Î n al treilea r ând, riscul î ncetării automate a existenței partidelor politice care au fost amendatepentru î ncălcarea repetată a Codului Contravențional este vădit î n afara propor ționalitățiiscopurilor legitime urmărite de legeși de urgența acestei situații.

• Î n al patrulea r ând, Partidul Comunist din Moldova nu poate fi expus î ncetării activității lui dacă continuă să folosească simbolurile sale și candidații săi nu pot fi î mpiedicați să participe laalegeri cu simbolul de partid; dacă utilizarea secerii și ciocanului de către Partidul Comunistdin Moldova nu mai este acceptabilă, acest partid ar trebui să beneficieze de oportunitatearezonabilă de a purcede la schimbările necesareși î ntre timp, candidaților săi ar trebui să li sepermită să participe la alegeri cu simbolul oficial.

• Î n al cincilea r ând, amenzile nu pot fi impuse î n baza simplei afișări a secerii și ciocanului șitrebuie să fie aplicabile doar atunci când afișarea lor a fost demonstrată că a reprezentatpropagandă periculoasă.

126. Comisia de la Veneția și OSCE/ODIHR r ămân la dispoziția Cur ții Constituționale sau a altor autorități ale Republicii Moldova pentru asistență ulterioar ă necesar ă.

Documents

Opinia Comisiei de la Venetia