Proiect de an - Копия

Mod Coala N. Document Semnat Data

coloanei de rerectificareCoala

Ministerul Educatiei şi Învaţamîntului al Republicii Moldova

Universitatea Tehnica a MoldoveiCatedra UIA

La disciplina OUIA

Tema:Proiectarea unei coloane de rectificare

A efectuat : St. Gr TV-121 Canțîr Rodica

A verificat: Profesor Chiaburu Vasile

Chişinau 2014

Proiect de an

1



Cuprinsul proiectului

1. Bazele teoretice ale procesului 2. Principul de functionare a aparatului. Descriere proces, substanţe care rezultă

din procesul de rafinare3. Proiectarea coloanei de rafinare4. Generalităti privind coloanele de rafinare cu talere: descriere, funcţionare,

procese5. Calculele la coloana de ractificare parametrii principali-reflux,reflux

minim,bilant termic, etc6. Diametrul interior al coloanei7. Bazele protectiei de munca.8. BIBLIOGRAFIA

2



1.Bazele teoretice ale procesului

Coloana de rectificareDistilarea este operatia unitara de separarea a unui component sau mai multor componenti dintr-un amestec omogen lichid. Separarea prin distilare, sau prin rectificare se bazeaza pe diferenta intre temperaturile de fierbere si intre presiunile de vapori ale componentilor care formeaza amestecul. In timpul fierberii, vaporii degajati din amestecul de lichide sunt mai bogati in componenti usor volatili, lichidul ramas imbogatindu-se in componenti greu volatili. Vaporii degajati si condensati formeaza fractiunea numita DISTILAT iar lichidul ramas nevaporizat, constituie rezidul de baza. O succesiune de vaporizari si condensari poarta denumirea de RECTIFICARE. In cazul amestecurilor de lichide, temperatura de fierbere depinde atat de presiunea sub care are loc fierberea, cat si de compozitia amestecului. La o presiune constanta, temperatura de fierbere a amestecului creste o data cu evaporarea componentilor usor volatili, ca rezultat al imbogatirii fazei lichide in componenti greu volatili.Operatiei de distilare si rectificare se supun urmatoarelor amestecuri de lichide:-amestecuri binare (formate din doi componenti);-amestecuri multicomponente (formate din trei sau mai multi componenti);-amestecuri complexe;-nu se cunoaste exact numarul si natura componentilor (titeiul).In functie de solubilitatea componentilor, amestecurile lichide binare pot fi: miscibile, partial miscibile (intre anumite proportii si intre anumite temperaturi) si total nemiscibile. La randul lor, amestecurile miscibile se impart in amestecuri ideale (fara punct de fierbere constant) si reale (cu temperature de fierbere maxima sau minima). Aceste amestecuri se mai numesc si amestecuri AZEOTROPE. Alcoolul de 95,6 % este un amestec azeotrop, cu punct de fierbere78,15oC; de aceea, pentru obtinerea unui alcool pur (alcool absolut) nu se poaterecurge la inca o distilare, ci se aplica metode speciale, de e-emplu tratarea cusubstante care se combina cu usurinta cu apa (oxid de calciu, sulfat de calciucalcinat etc.) urmata de distilare.

PROCEDEE INDUSTRIALE DE RECTIFICARERectificarea consta intr-o succesiune de evaporari si condensari realizate in aparate speciale numite coloane de rectificare, care au drept rezultat spararea aproape in stare pura a componentilor din amestecurile binare de lichide, sau separarea unei fractiuni inguste din amestecuri complexe.Principalele parti ale instalatiei de recticare sunt: balonul de distilare, coloana propriu-zisa, condensatorul vasul pt colectarea distilatului.Procesul de rectificare se efectueaza continuu si discontinuu le presiuni diferite : - la presiune atmosferica cand amestecul este lichid;- la presiune scazuta (rectificare in vid) pentru separarea amestecurilor cu punct de fierbere ridicat;- la presiuni ridicate, cand amestecul de distilat se afla in stare gazoasa la presiunea atmosfericaIn industria chimica si in laborator se folosesc pentru rectificare :

Coloana cu talere cu clopote ; Coloana cu talere cu placi performate sau site ; Coloana cu umplutura ; Coloana de contstructie speciala

Funcționarea coloanelor de rectificare continuă: amestecul ce trebuie separat este

3



introdus pe acel taler al coloanei unde compoziţia lichidului este identică cu cea a alimentării. Amestecul lichid curge din taler în taler (de sus în jos), în contracurent cu vaporii care urcă de la refierbător spre vârful coloanei. Deoarece vaporii au o temperatură puţin mai ridicată decât cea a lichidului, ei vor ceda prin contactul cu lichidul o cantitate mică de căldură către lichid, care se va încălzi puţin. Prin încălzire, din lichid se va vaporiza o cantitate mică de component uşor volatil, care va trece în fază de vapori. Prin cedarea de căldură către lichid vaporii se răcesc puţin, iar o cantitate mică de component greu volatil din vapori va condensa şi va trece în lichid. Astfel, la fiecare taler vaporii se îmbogăţesc puţin în component uşor volatil, iar lichidul se îmbogăţeşte puţin în component greu volatil. În acest fel, la vârful coloanei vaporii vor conţine mai ales component uşor volatil, iar la baza coloanei lichidul va conţine mai ales component greu volatil. O separare perfectă în componenţii individuali puri nu este posibilă prin distilare sau rectificare. Ajunşi la vârful coloanei, vaporii sunt trecuţi într-un condensator unde sunt condensaţi, lichidul obţinut prin condensare având aceeaşi compoziţie cu a vaporilor, deci este foarte bogat în component uşor volatil. O mare parte din acest lichid este reintrodus în coloană sub denumirea de reflux, iar restul este răcit şi evacuat din instalaţie sub denumirea de distilat. La baza coloanei, lichidul foarte bogat în component greu volatil este trecut printr-un refierbător, cu ajutorul căruia este încălzit şi sunt produşi vaporii care ajută la separarea componentelor în partea de jos a coloanei (pe fiecare taler trebuie să intre în contact vapori şi lichid). După ieşirea din refierbător lichidul este evacuat din coloană sub denumirea de reziduu. Încălzirea refierbătorului din baza coloanei se face, la instalaţiile industriale, cu abur. În Fig. 10 este reprezentată o secțiune printr-o coloană de rectificare cu talere și clopote. Interiorul coloanei este împărțit prin talere orizontale, metalice (în coloana din laborator acestea sunt confecționate din sticlă). Talerele conţin tuburi scurte care sunt acoperite cu clopote din acelaşi material, cu marginea zimţată. Vaporii trec prin tuburi, sunt forţaţi de clopote să treacă prin stratul de lichid de pe taler, intrând astfel în contact cu lichidul. Lichidul (refluxul) curge de pe talerul superior prin tubul deversor, trece transversal pe suprafaţa talerului, printre clopote, deversează peste prag (care fixează astfel nivelul lichidului de pe taler) şi curge apoi prin tubul deversor pe talerul următor. Curgerea lichidului şi vaporilor este în curent încrucişat, pentru un contact cât mai bun între cele două faze.Rectificarea continua, este un proces care decurge in regim stationar. In instalatia prezentata schematic in materia prima preincalzita pana la temperatura de fierbere se introduce in coloana pe unul din talere, pe care concentratia refluxului intern este egala cu a materiei prime, numi talerul de alimentare.

Bilantul de materie a coloanei de rectificare :Acceptam ca in coloana se introduce F kmol de amestec initial ,concentratia X F fractiei molare UV Deasupra din coloana se inlatura G kmol de vapori formind dupa conndensare flegma si distilat .Cantitatea distilatului obtonut Pcu concentratia X P fractii molare UV .Pentru stropirea coloanei se intoarce flegma cu cantitatea L kmol cu concentratia X L=X P fractiei molare . Jos din coloana se indeparteaza W kmol a rezidului concentratiei XW fractiei molare UV Ecuatia bilantului de materie este :

F+L=G+WDe aceea ca G=P+L ,atunci F=P+WRespectiv F*X F=P*X P+W*XW

Schema coloanei de rectificare

4



1 – alimentare cu amestec initial;2 – preancǎlzitor;3 – zona de epuizare din coloana de rectificare;4 – zona de concentrare;5 – condensator;6 – distribuitor;7 – reflux extern;8 – rǎcitor de disilat;9 – vas colector distilat;10 – vas colector reziduu;

Fig. 1 Schema instalatiei de rectificare continuǎ

Deasupra talerului de alimentare coloana prezinta portiunea de concentrare, iar sub acest nivel, portiunea e epuizare.Rectificarea continua a amestecurilor cu mai multi componenti nu se poate face intr-o singura coloana. In general daca amestecul are 'n' componenti, sunt necesare 'n-1' coloane de rectificare asezate in serie sau in paralel.Un aparat de tip coloana este constituit, în general, din urmatoarele parti principale: corpul coloanei, sistemul de rezemare, amenajarile interioare si amenajarile exterioare. Amenajarile exterioare ale coloanei au drept scop deservirea, întretinerea si operarea coloanei. Amenajarile interioare ale coloanei au drept scop crearea suprafetei de contact între faze, necesara pentru realizarea proceselor fizico-chimice propuse si reânoirea continua a fazei lichide.Din punct de vedere constructiv aparatele de tip coloana se deosebesc între ele, în primul rând, prin amenajarile interioare. Amenajarile interioare sunt dependente de natura procesului fizico-chimic din aparat, de parametri procesului si de modul de realizarea al acestuia.În acest context, fie se umple coloana cu corpuri de umplere, rezultând coloanele cu umplutura (Fig. .1.a), fie se compartimenteaza coloana pe înaltime cu ajutorul unor talere rezultând coloanele cu talere (Fig. .1.b).

5



a) b)

Fig. .1 Aparate de tip coloana.

a. Coloana cu umplutura; 1-corpul; 2,3-racord cu dispozitiv de alimentare; 4-gratar; 5-taler de redistribuire lichid; 6-umplutura; 7,8,9-racorduri; 10-gura de vizitare; 11-suport;

b. Coloana cu talere; 1-corp; 2-talere; 3- suport; 4-racord golire; 5-capac; 6-racord alimentare; 7- gura de vizitare; 8-platforma exterioara.

Coloana cu talere Coloanele cu talere sunt aparate de tip coloana la care transferul de substanta are loc în zona de spumare sau de pulverizare care rezulta ca urmare a barbotarii vaporilor, sau gazelor, prin stratul de lichid de pe taler.Dispersia fazelor fluide pe taler este mai uniforma decât la coloanele cu umplutura, iar flexibilitatea coloanei în functionare este mare. Fata de coloanele cu umplutura, coloanele cu talere prezinta o serie de dezavantaje printre care se mentioneaza: constructie mai complicata, pret de cost si întretinere pretentioasa precum si caderi de presiune mai mari.Din punct de vedere functional, dupa modul de desfasurare al procesului de transfer de substanta, coloanele cu talere pot fi cu transfer în strat spumant prin barbotare sau cu transfer prin pulverizarea lichidului în jet sau picaturi.În cazul transferului prin barbotare, lichidul este faza continua, iar gazul faza dispersata, pe când la transferul prin pulverizare gazul reprezinta faza continua iar lichidul este faza dispersa. În principiu forma constructiva a talerelor este cea care determina acest mod de functionare. Rolul talerului este acela de a asigura dispersarea fazei gazoase în cea lichida (sau invers) asigurând suprafata de contact necesara procesului. Talerele sunt elementele constructive cu rolul cel mai important în ceea ce priveste eficacitatea colanei si gradul de complexitate constructiva.

6



Dupa modul de circulatie al fazelor în coloana, coloanele cu talere pot fi: cu circulatie în contracurent; in echicurent sau în curent mixt; (Fig. 9.).

Fig. 9. Circulatia fazelor în coloanele cu talere. a. Circulatie în contracurent; b. Circulatie în echicurent; c. Circulatie în curent mixt; 1-corp coloana; 2-taler.

Extractia Extractia lichid –lichid presupune existenta a doua faze lichide care se aduc in contact direct prin dispersarea uneia in cealalta.Dispersarea se face sub forma de picaturi .Se poate dispersa atatfaza initiala supusa extractiei cat si solventul.La interfata de separare a fazelor are loc un proces detransfer –trecerea solutului dintr-o faza lichida in alta. Procesul de extractie poate fi reprezentat astfel:

(A+B)lichid1+(S) lichid2=(A+B+S)lichid1+( S+B+A)lichid2

Solutie initiala solvent rafinat extractOperatia de extractie decurge in urmatoarele etape:- amestecarea solutiei initiale cu solventul;- separarea fazelor extract si rafinat;- separarea solventului din faza extract;- separarae solventului din faza rafinat;

7



PROBLEMASa se proiecteze o coloana de rectificare cu actiune continua a unui amestec de apa –etanol cu

performanta coloanei GD=200kgh

(distilat ) , concentratia a ușor volatilului distilat

X D=70%vol, braga X F=10%vol ,rezidul constitue XW=0,01%vol și β=2,0.De calculate Consumul de incalzire cu abur ,nr talerilor in coloana ,diametrul și inaltimea coloanei Se da :

GD=200kgh

X D=70%vol X F=10%volXW=0,01 %vol β=2,0

Consum de incalzire cu aburi(D)?Nr talerilor?Diametrul(d)?Înaltimea coloanei(h)?

1) Recalculam concentrația bragii și rezidului din %vol=%mas=%mol cu ajutorul tab-27/282

X D=70%vol=62,39 %mas=39,27 %molX F=10%vol=8,01 %mas=3,34%molXW=0,01 %vol=0,00378%mas=0,0014%mol

XVOL=

0,0146,07

∗100

0,0146,07

+100−0,01

18

=0,021

0,00021+5,55=0,00378 %mas

X MAS=

0,0037846,07

0,0037846,07

+100−0,00378

18

=0,0014%mol

2) Aflam refluxul minim din formula 4-27

3) Dupa tab27 construim diagram x----y pentru amestecul etanol-apa și aflam B=25,5

RFmin=X D−BO

BO

=39,27−25,525,5

=0,548

4) Aflam refluxul din formula 4-28RF=RFmin∗β=2∗0,548=1,08Dupa tab 27 construim diagram t-x,y pentru a afla concentrația vaporilor și bragiiX D=39,27 %molX F=7,41%mol=17 %mas și t vapor=87,9CDin diagram t-x,y cunoaștem ca a:b=RF=1,08y=23%mol=43%mas

8



5) Calculam cantitatea de vapori ce trec prin coloana în deflegmator ,din formula 4-25

GV =GD(RF+1)

MV

=200¿¿

GV =13,72∗24,4=335,3kgh

M D= 100Xmas

M amestec

+100−Xmas

M B

= 10062,3946.07

+100−62,39

18

=29,15kg

kmol

Analogic aflam masa molara a vaporului M vap=24,44kg

kmol

Cantitatea de vapor din care sa format distilatul va forma : 200 /29,15=6,86kmol

h6) Calculam cantitatea bragii din 4-48

GV =GF+GD=GD ¿+1)

GF=13,72−6,86=6,86kmol

h sau GF=6,86∗20,12=138

kmolh

M F=100

1746,07

+100−17

18

=20,12kg

kmol

7) Calculam cantitatea necesara de amestec GF și Gwdupa bilant

{ GF=GD+GW

FXF=W XW +DXD

={ GF=GD+GW

( D+W )∗X F=D∗X D+W XW

={ GF=GD+GW

D ( XF−X D )=W ( X F−X E )=¿

{W=DXD−X F

X F−XW

=20062,39−8,01

8,01−0,00378GF=200+1359,5=1559,5

={GF=1359,5kgh

GF=1559,5kgh

8) Pentru calculul cantitații necesare pentru vapor formam bilanțul termic al coloanei

Cu amestec Q1=GF∗c f∗t f=1559,5∗4,27∗85=566020,5kjh

Unde în dependența de temperatura 85 aflam cu ajutorul( tab 15 ),c f =4,27 (kg∗K )

Cu braga Q2=GB∗cb∗t b=138,02*4,31*87,9=52281,2kjh

unde:cb=4,31 ( tab15 )

9



t b=85C Cu vapor Q3=D∗iabur=D∗2711,3

unde:iabur=c−rt=2711,3kjh

[ tab38 ] ; la p=0,22MPa siQ cond=123,27

Cu vapor ce trece prin deflegmator (formeaza braga si distilatul)

Q4=GD∗c v (1+RF )=335,3∗1715,3=575140,09kjh

Din [tab22] aflam c=1715,3,

Cu rezid Q5=Gw∗cw∗tw=1359,2∗4,27∗100,5=583280,3kjh

unde:cw=4,27 ; tw=100,5 [ tab15 ] Cu condensatul vaporului

Q6=D∗ccond∗Qcond=D∗4,187∗123,3

Qcond=123,27;ccond=4,187 (kg∗K )

Calculam cantitatea de vapor ?

D=575140+583280,3−566020,5−52281,2

2711,3−516,25=540118,6

2195,05=246,06

Luind in consideratie si pierderile de temperature

9) Calculam d v ?

d v=D∗100GD+X D

=246,06∗100200∗62,39

=2460612478

=1,971=2

10) Calculam numarul de talere necesare la coloana de rectificarePentru a gasi nr de talere in partea superioara a coloanei de rectificare formam ecuatia in dependent de formula [4-21]

y=X D

R+1+ R

R+1X=18,9+0,519 X ; y=b+ax

In dependent de ecuatia data ,construim diagrama ce indica partea superioara a coloanei cu talere si aflam nT

¿ =1,9

11) Aflam numarul de talere in partea inferioara (jos) a coloanei .Construim diagrama ce indica numarul de talere teoretic in coloana de rectificare in dependent de GLichid[formula 4-24]

GLichid=GF

M F

+ GM

=1559,518,96

+6,86=89,11kmol

h

10



M= 1008,01

46,07+

100−8,0118

=18,96kg

kmol

Nivelul vaporilor in coloana poate fi calculat dupa cantitatea de vapori [formula 4-25]

Gv=GD(RF+1)

M v

= D18

=24618

=13.66kmol

g ; de unde

y=89,11

Gv

x+(1−89,11Gv

)∗0,0014 ; y=6,52 x−0,007

Dupa diagram x-y pentru amestecul apa –etanol pentru recalcularea teoretic a nr de talere din partea inferioara a coloanei de rectificare avem: X F=3,34 %mol , X w=0,1, si n=5,37 Nr de talere necesare pentru finisarea amestecului 0,1%mol pina la 0,0014%mol calculam prin [formula 4-34]

nT 2inf =

0,434 ln [1+ 0,10,0014 ( 13,66∗13

89,11−1)]

0,434 ln13,66∗13

89,11

−1=1,850,29

−1=5,37

Numarul theoretic total de talere a coloanei nT=1,9+5+5,37=12,27=12

Pentru partea inferioara a coloanei n=0,5

nD¿ =1,9

0,5=3,8Talere

Pentru partea superioara a coloanei n=0,5

nDinfer=4,9+3,8

0,5=17 Talere

12) Aflam inaltimea coloanei din[ formula 4-39]hcol=(nD−1 ) n

hcol=0,25 (4+17−1 )=5m; de unde h=250mm(distanta dintre talere)13) Calculam volumul vaporilor dupa [formula 4-42] dupa care aflam densitatea vaporilor si

entalpia dupa( tabelul 22)

yv=8,01%mas; qv=0,632kg

m3; iv=2568

kjkg

V= 258∗2711,33600∗0,632∗2568

=0,119ms

Determinam viteza vaporului dupa[ formula 4-44]

v= 0,305∗25060+0,05∗250

−0,012∗30=76,2572,5

−0,36=0,68m3

s; unde z=30

11



Diametrul coloanei:

dcol=√ V0,785∗v

=√ 0,1190,785∗0,68

=√0,223=0,472m

Raspuns :D=246,06Nr talere =17Inaltimea=5mDiametru=0,472 m

Bazele protectiei de munca.Normele generale de protectie a muncii cuprind principii generale de prevenire a accidentelor de munca si bolilor profesionale precum si directiile generale de aplicare a acestora. Acestea au ca scop eliminarea sau diminuarea factorilor de risc de accidentare si/sau imbolnavire profesionala existenti in sistemul de munca, proprii fiecarei componente a acestuia (executant - sarcina de munca - mijloace de productie - mediu de munca, informarea, consultarea si participarea angajatilor si a reprezentantilor acestora.Prevederile Normelor generale de protectie a muncii, atat cele referitoare la securitatea in munca, cat si cele referitoare la sanatatea in munca, constituie cadrul general pentru elaborarea normelor specifice si a instructiunilor proprii de securitate a muncii.Normele generale de protectie a muncii se aplica tuturor persoanelor fizice sau juridice,in conditiile prevazute de lege, atat in calitate de angajator, cat si in calitate de angajat, precum si ucenicilor, elevilor si studentilor in perioada efectuarii practicii profesionale, cu exceptia celor care au drept obiect activitati casnice.Pentru activitatile care folosesc surse de radiatii nucleare, precum si pentru activitatile specifice de prevenire si stingere a incendiilor, vor fi respectate Normele de radioprotectie si, respectiv, Normele generale de prevenire si stingere a incendiilor. Normele specifice de securitate a muncii se emit de catre Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale si au aplicabilitate nationala.Angajatorul are obligatia de a elabora instructiuni proprii de securitate a muncii, care au ca scop detalierea si particularizarea prevederilor din normele generale, specifice, a standardelor si a altor reglementari in domeniu, in functie de particularitatile proceselor de munca.Înaintea începerii activităţii într-un laborator ste absolutnecesar ca să se cunoască modul de organizare şi instalaţiile unui astfel delaborator. De asemenea, trebuie să fie cunoscute formele de prezentare areactivilor, modul de manipulare a lor, şi în general o serie de reguli de conduităşi organizare a muncii.O importanţă deosebită o are cunoaşterea perfectă a regulilor de protecţiamuncii şi de prim ajutor. Însuşirea unor metode şi tehnici avansate de analiză şi,în general, de investigaţie chimică trebuie să fie fundamentată prin cunoaştereatemeinică a vaselor, ustensilelor şi aparatelor de laborator împreună cu metodelede separare a componenţilor din diferite tipuri de amestecuri. Special în acest scop. Lucrul tinerilor sub 16 ani la operaţiile manuale de încărcare, descărcare şitransport este interzis. Din ansamblul normelor referitoare la această problemă, norme care sereferă la ventilaţie, manipularea sticlăriei, a dispozitivelor de încălzire, a utilajelor sub presiune,a substanţelor toxice inflamabile etc, trebuie reţinută obligaţia generală pentru munca decercetare, de a se aplica şi respecta în toate fazele metodologice de lucru adecvată privind protecţia muncii.Din ansamblul normelor referitoare la această problemă, normel care se referă laventilaţie, manipularea sticlăriei, a dispozitivelor de încălzire, a utilajelor subpresiune, asubstanţelor toxice, inflamabile, etc trebuie reţinută obligaţia generală, pemtru munca decercetare, deci se aplică şi respectă în toate fazele metodologice de lucru adecvate prevenind protecţia muncii.În ceea ce priveşte măsurile de protecţie individuală ale muncitorului, pentru a completamăsurile, tehnicile luate în instalaţii este necesar să se folosească echipamentele şi materialul de protecţie individuală prevăzute de normative.

12



Toţi cei care conduc şi controlează procesele de producţie sunt obligaţi să nu permită executarea nici unei operaţii înainte de a verifica doatreafiecărui muncitor cu toate sortimentele de echipament şi materiale necesare.Tehnica securităţii şi igiena muncii Normele de igienă a muncii se referă la principalii factori profesionali nocivi din mediulde producţie. Ele stabilesc valorile limită sau optime ale acestor factori, valori care respectate previn îmbolnăvirile profesionale şi asigură condiţii normale de lucru.În aceste norme sunt tratate probleme referitoare la efortul fizic (mase maxime admise laridicat, distanţele de transport manual), microclimatul încăperilor de lucru (temperatură,umiditate, viteza curenţilor de aer, radiaţii termice etc), precum şi prevenirea îmbolnăvirilor profesionale şi a accidentelor de muncă provocate de gaze, vapori şi pulberi.Măsuri P.S.I.Incendiile şi exploziile se produc numai atunci când sunt prezente în cantităţi suficientetrei elemente: substanţa combustibilă, oxigenul şi căldura.Cauzele principale ale incendiilor şi exploziilor se datoresc, pe de o parte aprinderii şiautoaprinderii, iar pe de altă parte nerespectării parametrilor. Exploziile pot fi provocate dedepăşirea instantanee a limitei, de rezistenţă a pereţilor vaselor (cazare, butelii de gaze,reactoare, rezervoare etc) produsă de presiunea gazelor sau vaporilor. Exploziile produse degaze combustibile vapori sau praf în amestec cu aerul sau oxigenul au loc numai la anumiteconcentraţii, care variază cu presiunea şi temperatura amestecului.Incendiul izbucneşte ca urmare a depozitării în secţii a unor substanşe uşor inflamabilesau explozive, care depăşesc cantităţile admise precum şi a depozitării lor necorespunzătoare înambalajele deteriorate, lângă surse de căldură şi lipsa de supraveghere a lor. Cea mai frecventăcauză de aprindere este flacăra directă produsă de diferite surse.Căldura degajată în cursul unor reacţii chimice exoterme, poate constitui de asemenea, osursă de aprindere provocând incendiul. Deosebit de periculos este contactul acizilor concentrate ( H2SO4,HNO3) cu substanţe combustibile.Măsurile generale prevenirii incendiilor sau exploziilor sunt în principal următoarele:-evitarea sau reducerea substanţei combustibile;g -evitarea sau reducerea sursei de căldură;-evitarea sau reducerea oxigenului, aerului sau a substanţelor combustibile cu un conţinutmare de oxigen;-împiedicarea contactului substanţei combustibile cu sursa de căldură;-controlul permanent al surselor de căldură şi cunoaşterea caracteristicilor periculoase alesubstanţelor combustibile;-măsuri de siguranţă pentru evacuarea sursei de căldură şi oprirea accesului substanţelor combustibile în eventuala zonă de ardere;-controlul automat al concentraţiilor de oxigen în zona de pericol.Materiale folosite pentru stingerea incendiilor:Mijloacele tehnice de p.s.i. utilizate pentru întreruperea procesului de arderesau pentru protejarea materialelor combustibile din apropierea focarului sunt:-a) apa, care poate fi aplicată direct asupra focarului sau sub formă de jet compact ori-pulverizat (ceaţă sau ploaie), folosindu-se diferite mijloace uzuale (găleţi, vase etc.),-hidranţi şi accesorii ale hidranţilor şi instalaţii speciale (sprinkler, drencer,-pulverizatoare)-b) spumanţii folosiţi pentru obţinerea spumelor aeromecanice,-c) pulberile stingătoare, aplicate asupra focarului prin utilizarea unor instalaţii, utilaje-şi aparate adecvate-d) aburul, deversat în zona protejată prin intermediul unor instalaţii adecvate,-diluează concentraţia de oxigen sub limita necesară continuării procesului de ardere sau-atmosfera potenţial explozivă formată în urma unor scăpări de gaze;-e) gazele inerte, refulate asupra realizează efectul de stingere, în principal, prin-reducerea concentraţiei de oxigen sub limita necesară continuării procesului de ardere;-f) agenţii stingători sau neutralizatori speciali, refulaţi în zona protejată prin-intermediul unor instalaţii şi utilaje speciale sau stingătoare, inhibă sau stopează arderea-prin neutralizarea radicalilor liberi necesari continuării reacţiei de oxidare.

13



Bibliografie

1. E. A. Bratu – Operații unitare în ingineria chimică, vol. III, Editura Tehnică,București, 1985 2. A. G. Kasatkin – Procese și aparate principale în tehnologia chimică, Ed. Tehnică, 19533.Гребенюк С.М- Raschety_i_zadachi_po_protsessam_i_apparatam_pishchevykh_proizvodstv._

14

Documents

Proiect de an - Копия