EVALUAREA MULTI-HAZARD IN

MUNICIPIUL BUCURESTI SI ZONA

STUDIATA: CONDITII DE TEREN SI

VULNERABILITATE

Zona de studiu si sub-zonele aferente

• subzona 1: Antim – bd. Regina Maria;

• subzona 2: artera majora – bd. Unirii;

• subzona 3: Apolodor – bd. Natiunilor Unite;

• subzona 4: Mihai Voda – Splaiul Dambovitei

Subzona 1 este delimitata de bulevardul Unirii la nord,

de bulevardul Libertatii la vest si de bulevardul Regina

Maria si de centura Caransebes la sud-est.

Subzona 1 este constituita, in mare parte, din cladiri

construite la sfarsitul secolului XIX si inceputul secolului XX,

si care reflecta stilul epocii. Intre acestea, au fost construite,

ulterior, imobile interbelice, cu parter si 1-2 etaje sau mai

inalte iar, dupa 1990, blocuri cu regim mediu de inaltime.

Destructurarea zonei datorita demolarilor, atat in anii ’80,

cat si dupa 1990, se remarca prin numeroasele locuri

virane sau prin insertiile de cladiri noi, cu arhitectura prea

putin inspirata si neintegrata in contextul urbanistic al

zonei.

Subzona 2 contine bulevardul Unirii, artera principala de

circulatie pentru axa est-vest a Capitalei. Delimitat de

doua fronturi continue de cladiri cu parter, mezanin si 7-8

etaje, construite spre sfarsitul anilor ’80, bulevardul uneste

Piata Constitutiei cu Piata Alba Iulia, avand o latime de

cca 80m si 2(3) benzi de circulatie pe sens.

Subzona 3 este delimitata la sud de bulevardul Unirii, la

vest de Splaiul Independentei, la nord de Splaiul

Independentei si de bulevardul Natiunile Unite, iar la vest

de bulevardul Libertatii si de Piata Constitutiei. Similar

subzonei 1, subzona 3 este marcata de destructurarea

tesutului urban in urma demolarilor practicate in anii ’80.

Prezenta locurilor virane este mai accentuata decat in

subzona 1. Dupa 1990, au fost construite un numar limitat

de cladiri noi, multietajate.

PROIECTUL “URBASRISK”Finantare: MEN–UEFISCDI, Programul National

PARTENERIATE IN DOMENIILE PRIORITARE - 2012-2015

Consortiu: Universitatea de Architectura si Urbanism „Ion

Mincu”, Bucuresti si Institutul National de Cercetare-

Dezvoltare in Constructii, Urbanism si Dezvoltare

Teritoriala Durabila - URBAN-INCERC

Etapa 1/2012: pregatire proiecte, documentare pe

proiecte de arhitectura, urbanism, structuri ● initierea

investigarii situatiei elementelor expuse si a evaluarii

multi-hazard a elementelor expuse riscului in Municipiul

Bucuresti si zona studiata

Rezultat final: stabilirea instrumentelor de evaluare si

decizie pentru strategiile publice de cartare si reducere a

riscurilor, organizarea blocurilor de securitate urbana si a

habitatului temporar in zona.

ZONA DE STUDIU – CONCEPTUL

INVESTIGARII SITUATIEI

ELEMENTELOR EXPUSE

Zona de studiu este cea destructurata de demolarile

regimului comunist in asa-numitul Centru Civic, in

vecinatatea actualului Parlament, aflata inca in faza

post-traumatism.

In etapa de inceput a proiectului, s-a studiat conceptul de

reconstructie urbana sub regimuri autoritare, fiind

identificate cateva paradigme, de la modelul statului

centralizat – varianta socialista - Skopje, Macedonia, 1963

vs. Bucuresti, Romania, post-1977, pana la modelul

interventiei guvenamentale centrale de tip paternalist,

combinate cu atributii regionale si locale – Italia 1980,

1997, 2002, 2009 si cazurile Noua Zeelanda, 2010-2011,

Chile, 2010, Tohoku, Japonia, 2011, Lorca, Murcia, 2011; un

caz extrem este modelul statului aflat in situatii politico-

sociale si economice precare, Haiti, 2010.

Situatia actuala a fost analizata avand in vedere:

• normativele tehnice din Uniunea Europeana

• normativele tehnice si legislatia din Romania, in

domeniul alcatuirii si dimensionarii constructiilor si

structurilor, arhitecturii – cerinte functionale

• legislatia privind protectia si masurile de interventie la

nivel ISDR-ONU

• cerintele UE reprezentate de Strategia de Securitate

Interna in Actiune: Cinci pasi pentru o Europa mai

sigura, 2010

• cutremurele distructive recente dintre 2008 si 2012,

precum si cele din ultimele cinci decenii, 1963-2011

• caracteristicile de teren, vulnerabilitate si efectele

locale

• instrumentele informatice avansate de cartografiere

aplicabile

Subzona 4 este delimitata la vest de bulevardul

Libertatii, la sud, de bulevardul Natiunilor Unite, iar la est,

de Splaiul Independentei si include preponderent, in

interiorul incintei formate din blocuri din anii ’80, cladiri

interbelice, de dimensiuni relativ reduse, cu 2 si 3 etaje, ca

si blocuri mai inalte, din aceeasi perioada. Exista insertii

izolate, din anii ’60. Mari suprafete sunt locuri virane, in

general abandonate sau transformate in parcari.

Conditii de teren, vulnerabilitate si

efecte locale in zona pilot studiata

Zona apartine, in mare masura, luncii si terasei raului

Dambovita, in care exista depozite aluvionare

neconsolidate de grosimi neregulate, iar nivelul apelor

freatice este ridicat. Dezvoltarea urbanistica si,

concomitent, cresterea lungimilor retelelor de alimentare

cu apa, ca si lipsa unei gospodariri judicioase a lucrarilor

edilitare, au condus in timp la aparitia unor fenomene

specifice de degradare la fondul construit.

S-a procedat la o analiza multicriteriala si corelativa a

geologiei zonei si caracteristicilor arhitectural-constructive,

vulnerabilitate de tesut urban, ca si de resurse / valoare

patrimoniala pe 4 subzone, care au fost evaluate ca

sistem urban, tip de materiale si cladiri, in vederea

delimitarii unui habitat patrimonial.

Zona construita aflata in spatele blocurilor noi si riverana

Dambovitei a suferit avarii in 1940, iar in 1977 s-au

inregistrat avarieri sau chiar prabusiri ale unor blocuri

inalte, pre-1940. In zona exista mai multe cladiri

expertizate si incadrate in clasa I de risc seismic. Prabusirile

si avarierile cladirilor inalte pre-1940 nu pot fi, insa, direct

corelate cu conditiile de amplasament, vulnerabilitatea

acestora fiind rezultatul unei interactiuni dinamice

specifice.

Cu privire la caracteristicile de vulnerabilitate, clasificarea

cladirilor s-a facut dupa material si sistem structural – 7

categorii, regimul de inaltime – 5 categorii, perioada

constructiei – 6 categorii. S-au analizat date din fisele tip

UAUIM pentru caracteristicile arhitectural-constructive

care pot fi utilizate in cadrul unei matrice / baze de date

geospatiale.

CARTOGRAFIEREA VALORII CA

RESURSE A ELEMENTELOR

EXPUSE HAZARDULUI. ZONE DE

STUDIU SI CATEGORIILOR DE

CLADIRI VS. CARACTERISTICI DE

VULNERABILITATE DE TESUT

URBAN

Evaluare combinata, bazata pe utilizarea unui ansamblu

de instrumente software avansate, gratuite sau

comerciale, accesibile on-line sau local, completata cu

inspectia la fata locului si fotografierea aspectelor

relevante. Datele au fost centralizate, corelate si analizate

pentru extragerea informatiei necesare.

Cea de-a cincea editie a Conferintei de cercetare in constructii, economia constructiilor, arhitectura,

urbanism si dezvoltare teritoriala avand ca tema

“VECHI SI NOU IN URBANISM, ARHITECTURA SI CONSTRUCTII”19 aprilie 2013

PROIECTUL PROIECTUL „„URBASRISKURBASRISK””::BLOCURI URBANE IN ZONE CENTRALE PROTEJATE,BLOCURI URBANE IN ZONE CENTRALE PROTEJATE,

EXPUSE LA HAZARDURI MULTIPLE EXPUSE LA HAZARDURI MULTIPLE -- EVALUARE, CARTARE SIEVALUARE, CARTARE SI

STRATEGIE DE REDUCERE A RISCURILOR IN BUCURESTISTRATEGIE DE REDUCERE A RISCURILOR IN BUCURESTI

prof. dr. arh. Cristina Olga GOCIMAN, conf. dr. arh. Tiberiu FLORESCU,

arh. Cristian MOSCU, conf. dr. ing. Mihaela Stela GEORGESCU

Universitatea de Architectura si Urbanism „Ion Mincu”, Bucuresti

dr. ing. Emil-Sever GEORGESCU, conf. dr. ing. Iolanda-Gabriela CRAIFALEANU,

dr. ing. Daniela DOBRE, dr. geol. Elena Andreea CALARASU, ing. Florenta Nicoleta TANASE

Institutul National de Cercetare-Dezvoltare in Constructii, Urbanism si Dezvoltare Teritoriala Durabila URBAN-INCERC

Centrul European pentru Reabilitarea Cladirilor - ECBR

1

2

3

4

Subzona 1

Subzonele 2 si 3

Google Earth

Google Maps Google Maps

norc.ro

Subzona 4