1 | P a g e

PROIECTARI IN CONSTRUCTII BUILDING DESIGN SF.GHEORGHE 520089 STR.N.IORGA , BL.4 / B , JUD. COVASNA ROMANIA tel. 0267 351399 , fax. 0267 351399 , e-mail : proinv@planet.ro C.F. : R 6605290 ; Reg.C : J 14 932 / 94 ; B.R.D. Sf.Gheorghe / 251100996023145

MEMORIU GENERAL

1. INTRODUCERE

1.1. DATE DE RECUNOASTERE A DOCUMENTATIEI Denumirea lucrarii: PLAN URBANISIC ZONAL EXTRAVILAN RECI

ZONA INDUSTRIALA FABRICA DE DEBITARE SI PRELUCRARE A LEMULUI Beneficiar: SC HOLZINDUSTRIE SCHWEIGHOFER SRL SEBES, str. Industriilor, nr.1, jud. Alba

RO-14554103, J-141-2002

Proiectant general: S.C. PRO - INVEST S.R.L. SF. GHEORGHE SF. GHEORGHE, str. N. Iorga, nr.4, jud. Covasna RO-6605290, J-932-1994

Data elaborari : MAI 2013

1.2 OBIECTUL LUCRARII Obiectul lucrarii Plan Urbanistic Zonal - ZONA INDUSTRIALA FABRICA DE DEBITARE SI PRELUCRARE A LEMNULUI din Comuna Reci, consta in analizarea si rezolvarea complexa a problemelor functionale, tehnice si estetice din zona Nord-

Vestica extravilan a comunei Reci, la Sud de calea ferata Sf.Gheorghe-Covasna si la est de DN11 care face legatura intre brasov-Tg.secuiesc-Bacau Zona sistematizata in prezentul Plan Urbanistic, are o suprafata totala de

67,60 ha, situat in extravilanul comunei Reci. Prin prezentul PUZ se propune includerea in intravilanului construibil

al localitatii a unei suprafate de 67,60 ha reprezentata de teren proprietate particulara al SC HOLZINDUSTRIE SCHWEIGHOFER SRL, cu folosinta actuala de teren agricol, in vederea realizarii de investitii cu caracter industrial.

Denumire proiect / cod PLAN URBANISTIC ZONAL

FABRICA DE DEBITARE SI

PRELUCRARE A LEMNULUI - RECI

3 /2013

Beneficiar de investiie SC HOLZINDUSTRIE SCHWEIGHOFER SRL SEBES, str. Industriilor , nr.1 , jud. Alba

RO-14554103 , J-141-2002

Faza de proiectare P.U.Z.

Volum documentaie SINTEZA

Data elaborrii proiectului MAI 2013

2 | P a g e

Planul urbanistic zonal stabileste aliniamentele constructiilor preconizate a se realiza in viitorul apropiat, intr-o solutie de ansamblu pentru intreaga zona, corelat cu prevederile Planului urbanistic general al localitatii.

Avind in vedere politica de dezvoltare a localitatilor judetului Covasna, prin intermediul administratiei locale, politica urbana in care consultarea populatiei joaca

un rol important, s-a considerat necesar a se rezolva in cadrul Planului urbanistic zonal a urmatoarelor obiective principale:

1.Propunerea realizarii unui zone de dezvoltare INDUSTRIALA DE DEBITARE SI PRELUCRARE A LEMNULUI, in partea nordica a extravilanului comunei Reci, zona

adiacenta caii ferate Sf. Gheorghe-Covasna-Bretcu, la Sud de aceasta cale ferata si la Est de DN11. 2.Transformarea si reconfigurarea geografica a zonei prin asigurarea

elementelor de regulament care sa faca posibila amplasarea si functionarea complexului de cladiri si platforme tehnologice necesare procesului de prelucarare a

lemnului 3.Reglementarea modului de amplasare, conformare si dezvoltare constructiva si edilitara a intregului ansamblu, pe baza principiilor urbanistice de protectie a

mediului si de sustenabilitate a constructiilor.

4. Prin regulamentul aferent PUZ se vor stabili urmatoarele: - organizarea circulatiei carosabile cu acces la DN11 - rezolvarea accesului la calea ferata regionala a caii ferate de incinta

- stabilirea aliniamentelor construibile - stabilirea regimului de inaltime al viitoarelor constructii

- delimitarea proprietatilor terenurilor - completarea infrastructurii tehnico - edilitare

1.3. SURSE DOCUMENTARE - BAZA TOPOGRAFICA

La baza elaborarii studiului de sistematizare a stat ridicarea topografica intocmita de firma SC GE-END SRL din Sf.Gheorghe, avizat de catre O.C.P.I. Covasna. Suportul topografic a fost pus la dispozitia S.C. PRO - INVEST S.R.L. de

catre beneficiar. Totodata s-a luat in studiu si zona limitrofa zonei efectiv sistematizate.

2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTARII URBANISTICE 2.1. INCADRAREA IN LOCALITATE

Din analiza prevederilor Planului urbanistic general, retinem urmatoarele

concluzii si propuneri care au stat la baza elaborarii P.U.G.: - evolutia istorica, economica si culturala a Comunei Reci ii confera acestuia o pozitie deosebita in cadrul retelei de localitati a judetului si prin apropierea de

Sf.Gheorghe - directia principala de dezvoltare ramine cea economica, acordindu-se o

atentie deosebita cresterii numarului de locuri de munca in sfera sectorului tertiar - pentru necesitati teritoriale privind dezvoltarea de unitati industriale noi, dotari comerciale majore sau dotari importante cu caracter social-agrement, vor fi

luate in considerare terenurile disponibile din cadrul platformelor existente, precum si extinderea intravilanului existent in aceste zone

3 | P a g e

- zona aferenta circulatiei rutiere necesita modernizarea retelei existente, precum si realizarea de noi trasee de circulatie rutiera care sa deserveasca zonele functionale care vor fi realizate

- echiparea tehnico - edilitara a localitatii prevede modernizarea retelelor existente, precum si dezvoltarea cu noi trasee si retele pentru alimentarea cu apa,

canalizare, retele gaz metan, telefonie, etc. - fata de situatia existenta si necesitatile de dezvoltare a localitatii se propune a fi intocmite PUZ - uri si PUD uri pentru diverse zone de interes ale localitatii 2.2. ANALIZA SITUATIEI EXISTENTE

2.2.1. Aspecte generale

Conform PUG Reci, amplasamentul se afla n extravilanul comunei Reci, in partea Nordica a teritoriului administrativ al comunei, amplasamentul studiat fiind

limatat spre nord de calea ferata care face legatura intre localitatile Sf. Gheorghe-Covasna-Bretcu.

In prezent terenul are functiunea de teren agricol. Zona studiata in cadrul prezentului PUZ este situata n afara zonelor protejate, si este evidentiata in PUG Reci

ca fiind ZONA NEINUNDABILA. Zona studiata, denumita in continuare ZONA INDUSTRIALA FABRICA DE

DEBITARE SI PRELUCRARE A LEMNULUI, care face obiectul prezentului PUZ, are o asezare favorabila din punct de vedere al posibilitatilor de acces la calea ferata si la

drumurile nationale. Din punct de vedere al teritoriului existent, zona analizata, se prezinta astfel: - zona studiata in cadrul PUZ = 67,60 ha

- zona efectiv sistematizata in cadrul PUZ = 67,60 ha - suprafata de teren sistematizat, care se propune a fi cuprinsa in

intravilanul comunei Reci = 67,60ha. Zona sistematizata este o zona agricola fara nici un fel de constructii existente pe amplasament.

De asemenea in zona studiata se gasesc amplasate 2 puturi, statie de tratare apa si rezervor, statie de pompare apa spre conducta de aductiune cu apa a Comunei

Reci. In partea de est a amplasamentului se afla linii electrice de joasa,medie si

inalta tensiune 2.2.2. Analiza geotehnica DATE PRELIMINARE

CONDIII NATURALE Date privind morfologia i topografia terenului Perimetrul este situat la limita sudic, sud-vestic a Bazinului Trgu Secuiesc n versantul drept al Rului Negru, principalul colector de ape din Bazinul Trgu

Seciuesc. Imobilul se afl n lunca rului, n imediata vecintate spre sud de calea ferat Sf. Gheorghe Tg. Secuiesc, la est de bariera pe DN 11. Bazinul Trgu Secuiesc, unitatea de relief major din care face parte zona localitii Reci, este treapta cea mai joas de relief, format ntr-o perioad de subsiden n intervalul de timp Pliocen, nceputul Pleistocenului i prin fenomene de

4 | P a g e

colmatare cu o sedimentaie de tip molas, urmat de un proces de exondare iniiat la sfritul Pliocenului i n Cuaternar. Date privind geologia zonei. Stratigrafia perimetrului Zona localitii Reci este caracterizat prin prezena depozitelor de umplutur molasic de vrst Pliocen Pleistocen, respectiv Holocen, formate pe un fundament aparinnd Pnzei Curbicorticale, din cadrul Fliului intern al Carpailor Orientali.

Intr-un cadru mai larg, la alctuirea geologic a zonei iau parte formaiuni aparinnd Cretacicului, Pliocenului i Cuaternarului (Pleistocenului i Holocenului).

Schia geologic a perimetrului Reci

Legenda Holocen superior

Cretacic (br - al) Holocen inferior

Pleistocen superior

Pleistocen mediu

Pleistoceninferior

Cretacicul - Formaiunile cretacice, dezvoltate n faciesul specific fliului intern, alctuiesc o mare parte din rama i fundamentul vestic al bazinetului Trgu Secuiesc (ramei de vest). Sub aspect litologic, se remarc alternane ritmice ntre pachete de gresii cenuii i marne, marnocalcare, brecii i conglomerate, microconglomerate.

Aceste depozite au vrsta albian - senonian, fcnd parte din pnza fliului curbicortical. Aceste formaiuni apar la suprafa n imediata apropiere nordic a comunei (zona biserici reformate). isturile negre din zon, care apar pe areale relativ restrnse sunt de vrst Neocomian Albiene i de asemenea Pnzei curbicorticale

5 | P a g e

Pliocenul - Umplutura Bazinului Trgu Seciuesc este format n principal din depozite Pliocene de tip molas, care stau discordant peste depozitele de fli Cretacic i Paleogen. Depozitele Pliocene sunt formate n principal din marne, marno-argile, argile,

argile-nisipoase, nisipuri, crbuni (lignit), reprezentnd depozite lacustre de vrst Romanian. n zona comunei Reci grosimea depozitelor pliocene este variabil, dar nu

depete 200 m. Acestea sunt prezente numai n sectorul sudic al localitii. In zona central a localiti aceste depozite au grosini de cca 100-150 m, iar n sectorul nordic (zona biserici reformate) lipsesc. Cuaternarul - Cuaternarul este dispus discordant peste formaiunile Pliocene sau peste ale fliului Cretacic i se dezvolt ntr-un facies argilos continental, respectiv ntr-unul fluviatil-lacustru.

In zona comunei Reci este caracteristic prezena depozitelor pliocenului inferior format din depozite argiloase, nisipose continentale, de culoare galben-brun, care se dezvolt pn n apropierea drumului naional respectiv dealul din nordul localitii. Peste aceste formaiuni cu grosimi variabile (10 80 m) s-au format pe anumite sectoare depozite lacustre, aluvionare detritice, prfoase, nisipoase aparinnd pleistocenului superior. In zona de lunc a Rului Negru sunt prezente depozite nisipoase, prfoase aluvionare resedimentate, cu grosimi variabile. Grosimea acestor depozite nu depesc 6-8 m, fiind situate n lunca rului. Acestea au vrsta Holocen.

Tectonica - Din punct de vedere geologic zona este situat pe depozitele sedimentare Pliocen-Pleistocen-Holocene ale Bazinului Trgu Secuiesc, cruia i este caracteristic o tectonic ruptural. Depozitele fundamentului Bazinului Trgu Secuiesc, ct i a ramei muntoase sunt intens cutate, nclecate i faliate n fazele orogenetice austriac i laramic. Pe raza localizii Reci apar exondat, cunoscut la suprafa. Depozitele de umplutur, pliocene ale bazinului sunt intens solicitate de tectonica ruptural, ca urmare ele sunt intens faliate. Aceste micri tectonice au afectat depozitele pliocene i o mare parte a depozitelor Pleistocene antepasadene. Depresiunea Brsei, respectiv bazinul Trgu Secuiesc s-a format n Pliocen de-a lungul

faliilor regionale cu orientare preferenial nord sud, paralele cu principalele uniti structurale ale Carpailor Orientali. Dup formarea depozitelor Pliocene, aceste formaiuni au fost supuse unor procese de exondare i faliere, la limita Pliocen Pleistocen, cu ocazia fazei tectonice valahe.

Formaiunile Pleistocenului superior i ale Holocenului nu sunt afectate de fracturi, ele acoper constant depozitele mai vechi, formnd depozite cvaziorizontale. ncadrarea prealabil a lucrrii (categorie geotehnic): n urma analizei datelor geologo tehnice preliminare s-a realizat ncadrarea prealabil a lucrrii: categoria geotehnic 1, risc geotehnic redus.

SINTEZA INFORMAIILOR OBINUTE DIN CERCETAREA TERENULUI DE FUNDARE 1. Volumul de lucrri realizate n faza actual PUZ, au fost executate 20 foraje geotehnice, cu un volum de 160 ml, prelevri probe, 20 ncercri in situ cu penetrometrul dinamic PDU. 2.Stratificaia pus n eviden

6 | P a g e

Forajele executate n zon au pus n eviden o stratificaie caracteristic regimului deluvial-proluvial si aluvionar, prezentnd variaii pe orizontal i pe vertical.

2.2.3. Analiza cailor de comunicatie existente in zona amplasamentului Zona este deservita de urmatoarele artere de importanta diferentiata, astfel :

- in partea Vestica a amplasamentului exista DN 11 Brasov-Bacau, drum din care

se va realiza, pe baza de proiect de specialitate aprobat si autorizat conform legislatiei in vigoare, accesul auto si pietonal la investitie, in dreptul km.35.

- in partea Nordica a amplasamentului exista calea ferata Sf.Gheorghe-Covasna-Bretcu din care, pe baza unui proiect de specialitate aprobat si autorizat conform

legislatiei in vigoare, se va face racord cale ferata industriala la platforma incintei, si se va afce transportul materialului lemnos materie prima si a produselor finite

- in partea de Est si Sud-Est a amplasamentului exista Drumul de Exploatare 53 care face legatura intre DN 11 si comuna Reci cu acces direct in DN11; in faza

preliminara de studiu al terenului si de realizare a lucrarilor provizorii de organizare de santier se propune accesul auto la incinta din acest drum de exploatare.

- din punct de vedere al sistemului rutier existent, DN11 are imbracaminte definitiva asfaltica, aflata in stare medie de deterioarare (reabilitare)

- in restul zonei studiate, nu exista drumuri amenajate.

2.2.4. Analiza fondului construit existent in zona amplasamentului

- in zona sistematizata nu exista nici un fel de constructii

- in zona studiata (adiacenta zonei sistematizate) exista urmatoarele constructii si amenajari : - gara CFR Moacsa pe traseul Sf.Gheorghe-Covasna

- 2 foraje care asigura apa potabila pentru Comuna Reci - statie de tratare apa , rezervor si statie pompare apa potabila cu raza

de protectie sanitara de 40m, respectiv 70m. - drumuri de exploatare

2.2.5. Analiza nivelului de echiparea edilitara existenta in zona

2.2.5.1. Alimentarea cu apa In zona studiata de prezentul PUZ exista retele de apa potabila pe latura Sudica a amplasamentului executate in anul 2002 .Capacitatea puturilor va putea

prelua toti consumatorii de apa potabila (non-industriali) prevazuti in PUZ , pe baza acceptului beneficiarului retelei.

2.2.5.2. Canalizarea menajera si pluviala In zona studiata nu exista retele de canalizare menajera sau pluviala.

2.2.5.3. Alimentarea cu energie electrica si telefonizare

La limita Estica a amplasamentului se afla linii electrice de medie joasa, medie si inalta tensiune. La marginea Nordica a zonei studiate, langa calea ferata si la Vest paralel cu DN 11, se afla linii telefonice importante care vor fi protejate pe

parcursul executiei obiectivelor.

7 | P a g e

2.2.5.4. Alimentarea cu gaze naturale

In zona studiata nu se afla retele de gaz metan.

2.2.6. Disfunctionalitati

Din analiza situatiei existente reies urmatoarele disfunctionalitati principale :

- avand in vedere denivelarile mari ale terenului natural se impune necesitatea miscarii unor cantitati mari de pamant pentru asiguararea planeitatii platformei tehnologice; aceasta platforma va fi adusa la nivelul caii ferate existente, pentru a

permite racordarea liniei interioare de cale ferata propusa la linia ferata regionala existenta la nord de amplasament.

- existenta unor amenajari tehnice, respectiv puturile de captare de apa si statia de tratare, care impun restrictii privind amplasarea si aliniamentul constructiilor propuse.

- lipsa totala a canalizarilor pluviale si menajere in zona se impune realizarea de investitii importante privind infrastructura edilitara pentru colectarea, epurarea si

transportul apelor pluviale de pe platformele tehnologice propuse la cel mai apropiat emisar; eliminarea apelor pluviale se va face pe baza unui proiect supus analizei si

aprobarii Agentiei de Mediu Covasna si Sectia de Gospodarire a Apelor din Sf.Gheorghe, Covasna.

2.2.7. Necesitati si optiuni Dorinta unanima a autoritatilor locale si a factorilor interesati cu privire la

organizarea viitoare a zonei industriale a Comunei Reci , obtinute de proiectant prin discutii directe si consultari, au relevat urmatoarele necesitati, care au devenit elemente de tema:

- realizarea unor constructii si amenajari care sa NU CONSTITUIE prin functionarea tehnologica preconizata poluare si mai ales sa nu prezinte riscuri peste

nivelul legal admis asupra sanatatii umane. - asigurarea a circa 650 locuri noi de munca specifice industriei de prelucrare a lemnului

- atragerea in zona de alti investitori importanti care vor contribui la ridicarea nivelului de dezvoltare a Comunai Reci si a jud. Covasna

- rezolvarea dotarilor tehnico-edilitare necesare functionarii corespunzatoare a viitoarelor constructii care se vor realiza in zona studiata, in corelare cu dotarile existente in zonele adiacente

3. STABILIREA MODULUI DE ORGANIZARE ARHITECTURAL URBANISTICA, CATEGORII DE INTERVENTIE , REGLEMENTARI 3.1. ELEMENTE DE TEMA

Tema de proiectare care a stat la baza elaborarii prezentului PUZ, prevede in principal, cerinte de stabilire a suprafetelor construibile, cu destinatie de

FABRICA DE DEBITARE SI PRELUCRARE A LEMNULUI precum si a rezolvarii utilitatilor tehnico-edilitare si a sistemelor de deservire carosabila.

3.2. DESCRIEREA SOLUTIEI DE ORGANIZARE ARHITECTURAL - URBANISTICA

Criteriile principale de organizare arhitectural - urbanistica a zonei au fost in principal urmatoarele:

8 | P a g e

- asigurarea terenurilor si aliniamentelor obligatorii pentru constructiile propuse, in functie de procesul tehnologic specific

- organizarea amplasarii cladirilor si platformelor in stricta corelatie cu fluxul tehnologic si procesul de productie al fabricii de debitare si prelucrare lemn

- rezolvarea retelelor tehnico - edilitare nou propuse in functie de zonele libere rezultate pe platforma tehnologica propusa, in corelatie cu retelele edilitare existente in zona

3.3. ORGANIZAREA CIRCULATIEI

3.3.1. Caile de comunicatie Organizarea circulatiei in cadrul ansamblului studiat (pe platforma

tehnologica propusa), se fundamenteaza pe traseele LIBERE REZULTATE dupa amplasarea unitatilor tehnologice functionale.

- accesul autovehiculelor in zona sistematizata se propune a se realiza din DN 11 prin intermediul unui sistem - intersectie cu retrageri pentru benzi de deccelerare si accelerare, precum si cu banda de asteptare pe directia de mers Tg.Secuiesc - Brasov

- se propune instituirea unei zone de restrictie de construire pe DN 11, de 20m fata de marginea viitoarei extinderi a drumului

- din drumul de beton de legatura intre DN11 si platforma tehnologica betonata propusa se va asigura si in continuare accesul la drumul de exploatare De 53, care

face legatura cu statia de epurare-rezervor apa potabila si mai departe catre comuna Reci. - in interiorul zonei sistematizate, in functie de zonele functionale pe care le

deservesc, se vor stabilii si marca trasee pietonale si auto-tehnologice - toate zonele carosabile din interiorul zonei sistematizate vor fi dimensionate

corespunzator pentru a permite accesul masinilor de interventie pompieri, salvare, politie

3.3.2. Profiluri transversale caracteristice si solutii de amenajare pentru arterele de circulatie

Alcatuirea profilelor transversale se va realiza in conformitate cu STAS 10.144/3 (Elemente geometrice ale strazilor), STAS 10. 144/5 (Calculul capacitatii de circulatie

a strazilor), si STAS 10.144/6 (Calculul capacitatii de circulatie a intersectiilor de strazi).

S-a adoptat urmatoarea sectiune transversala: STRATIFICATIE PROPUSA PLATFORMA TEHNOLOGICA (si sistem carosabil)

- 40-50cm balast - 16-20cm piatra sparta

- 25 cm balast stabilizat cu 6 %ciment - 22 cm beton rutier BCR4 - armat Pantele in profil transversal vor fi de 1,5 %

Colectarea apelor meteorice de pe platforma tehnologica carosabila se va asigura prin gurile de scurgere la canalizarea pluviala tehnologica si conduse la un

separator de produse petroliere si deznisipator; dupa epurare apele devenite conventional curate se vor deversa in emisarul indicat de SGA Covasna, prin bazinele de retentie amplasate in incinta. (apele meteorice de pe platforma se colecteaza separata de canalizarea pluviala de pe acoperisurile cladirilor, care sunt considerate conventional curate)

3.3.3. Sistematizare verticala

9 | P a g e

Se vor asigura o serie de masuri si lucrari care sa asigure: - racordarea sistemului rutier interior zonei (propus) la sistemul DN11, fara

declivitati majore - declivitati acceptabile pentru accesele locale la constructii

- scurgerea apelor de suprafata (in mod continuu, fara zone depresionale intermediare) CALCUL SAPATURA-UMPLUTURA

Indepartare strat vegetal cca. 60 cm = 396.000 mc Sapatura = 376.200 mc

Sapatura ptr. atingerea cotei CFR= 275.200 mc

Total sapatura = 1.047.400 mc Total umplutura = 694.000mc

Total pamant necesar sa fie transportat = 353.400mc

Cota "de rosu" pentru calea ferata de incinta = RL.540.801 3.4. ZONIFICAREA TERITORIULUI, BILANT TERITORIAL

Functiunea dominanta PROPUSA pentru zonei sistematizate va fi cea INDUSTRIALA, completat cu zone functionale cu caracter special edilitar-utilitar.

Avind in vedere marimea ansamblului si suprafata efectiv sistematizata, precum si pentru a identifica cu usurinta prescriptiile si recomandarile regulamentului aferent

PUZ, se propune impartirea teritoriului studiat intr-o singura Unitate Teritoriala de Referinta (U.T.R.), ale caror limite au fost materializate dupa: - criteriul functiunii predominante

Astfel s-a materializat UTR astfel: - UTR 1 delimitata la Vest de DN11 ,la Sud si Est de proprietati particulare

teren agricol, la Nord de cale ferata regionala Sf.Gheorghe-Covasna Pentru zona functionale s-au intocmit fise cuprinzind prescriptii si recomandari cu privire la regimul de amenajare propus a se institui in zona respectiva.

Bilantul teritorial global al suprafetei sistematizate, se prezinta astfel:

- suprafata teren aferent PUZ = 676.074 mp - suprafata teren efectiv sistematizata = 676.074 mp - suprafata teren cuprinsa actual in intravilanul construibil = 0,0 ha

- suprafata teren care va fi cuprinsa in intravilanul construibil =676.074 mp. - suprafata construita maxima (propusa) = 95.000 mp

- suprafata construita desfasurata maxima (propusa) = 112.000 mp - suprafata drumuri carosabil de legatura cu DN11 = 4.600 mp.(cu servitute de trecere in favoarea Cons. Local Reci ptr. acces la Drum de exploatare De 53) - suprafata zone verzi amenajate = 15.500 mp - Coeficientul de Utilizare a Terenului (CUT) - global = 14 % - Procentul de Ocupare a Terenului (POT) - global = 0,17

3.5. REGIMUL DE INALTIME AL CONSTRUCTILOR

Regimul de inaltime al cladirilor propuse s-a stabilit in functie de destinatia de constructii hale industriale; acestea vor avea un regim de inaltime diferentiat, cu volumetrice individuale pe fiecare constructie in parte, in functie de procesul

tehnologic adapostit. Cea mai inalta cladire va fi centrala termica pe cogenerare, care va avea o

inaltime de 31,25 m fata de cota teren amenajat si un cos tip turn de 35 m. inaltime. Celelalte cladiri vor avea urmatoarele inaltimi raportate la cota teren amenajat: - silozuri b.a. pentru rumegus (ptr. fabricatie peleti) H = 30m.

- hala rindeluit H = 18,0 m. - hala de prelucrare lemn H = 16,5 m.

10 | P a g e

- hala productie peleti H = 15 m. - cladire sociala (vestiare+cantina) H = 6,9 m.

- cladire birouri H = 7,3m.

3.6. REGIMUL DE ALINIERE AL CONSTRUCTIILOR Criteriile care au stat la baza determinarii regimului de aliniere al constructiilor au fost urmatoarele :

- fluxul tehnologic impus de procesul si de fazele de productie - respectarea unor distante minime laterale - intre constructii, care sa

permita miscarea utilajelor tehnologice pe platforma betonata. Regimul de aliniere al constructiilor, marcat in plansa de reglementari A-03, indica distantele intre cladirile principale si intre cladiri si limita platformei tehnologice.

Pentru stabilirea cu exactitate a limitelor laterale de amplasare a constructiilor fata delimitele proprietatii, se vor respecta distantele prevazute de Codul

Civil dintre peretele lateral al constructiei si limita laterala a proprietatii. 3.7. MODUL DE UTILIZARE A TERENULUI

Pentru caracterizarea modului de utilizare al terenurilor se stabilesc valori maxime privind procentul de ocupare a terenului (POT) si coeficientul de utilizare a

acestuia (CUT), pentru toate U.T.R. din teritoriului considerat. Procentul de ocupare a terenului (POT) exprima raportul dintre suma

suprafetei construite si a suprafata terenului considerat. Coeficientul de utilizare a terenului (CUT) exprima raportul dintre suprafata desfasurata construita si suprafetei terenului considerat.

Valorile acestor indici s-au stabilit in functie de destinatia cladirilor, regimul de inaltime, relieful terenurilor, precum si pe baza reglementarilor in vigoare. Indicii

rezultati pe zona functionala (UTR) sunt mentionati in regulamentul aferent PUZ. 3.8. ECHIPAREA EDILITARA PROPUSA.

3.8.1. Alimentarea cu apa potabila

- se va realiza prin racordarea la sistemul centralizat de apa al comunei Reci, pentru acest racord se va obtine acordul Primariei Reci, pe baza de documentatie tehnica specifica.

- se va realiza, la limita sudica a incintei, un sistem de rezervor si statie pompare cu apometru, de la care se va face distributia interioara incintei cu apa

potabila la fiecare cladire care dispune de grupuri sanitare. - traseele retelelor proiectate sunt marcate in detaliu in plansa A-04 cuprinzind dotarile tehnico - edilitare ale zonei studiate, urmind ca acest sistem de retele

(informativ) sa fie definitivat in cadrul proiectului de alimentare - aductiune apa si canalizare menajera a zonei.

BREVIAR CALCUL APA POTABILA .S-a intocmit conform STAS 1478/90 :1343 /1 91 SR 1343-1-2006 si SR 1846- 2- 2007

1.Necesarul de apa fabrica Reci Nr.angajati muncitori 630 pers/ 3 schimburi; qsp = 50 l/om si zi ; Nr.angajati birou 20 pers/ 1 schimb 8 h; qsp = 20 l/om si zi ; Kzi = 1,35: Ko = 2,5 Qmed zi = 630 50 /1000 = 31,5 mc/zi

Qmax zi = 1,35 31,5 = 42,5 mc/zi Qmax h = 2,5 42,5 /24h = 4,42mc/h

Angajati birou Qmed zi = 20 20 /1000 = 0,4 mc/zi Qmax zi = 1,35 0,4 = 0,54mc/zi

Qmax h = 2,5 0,54 /8h = 0,17mc/h

11 | P a g e

NECESARUL TOTAL DE APA RECE Qmed zi = 31,5 + 0,4 = 31,9mc/zi

Qmax zi = 42,5 + 0,54 = 43,04mc/zi Qmax h = 4,42 + 0,17 = 4,59mc/h = 1,27l/s = 1,3 l/s.

Dimensionarea conductei de apa rece pentru bransament Debitul de calcul pentru dimensionarea conductei de bransament: qc = a b c E c - 6,0 a - 0,15

b - 1 E = E1 + E2 E1 suma bateriilor amestecataoare de apa calda E2 suma echivalentilor robinetelor de apa rece Domeniul de aplicare pentru E 36,0

E = 75L 0,35 + 40WC 0,5 + 15P 0,17 + 30 D 1,0

E = 78,80 din anexa D avem qc = 8,00 l/s Din nomograma pentru dimensionarea conductelor din polipropilena pentru apa rece

reiese ca este necesara o conducta avand Dn 110mm, care se va racorda la reteaua stradala existenta avand Dn 125mm.

3.8.2. Alimentarea cu apa industriala si PSI - pe baza de studiu hidrogeologic se va realiza un sistem de puturi forate si

statie de pompare, care vor asigura apa necesara procesului tehnologic si pentru alimentarea rezervorului de apa intangibila PSI (cca 2.500 mc) - se va realiza o retea de alimentare cu apa tehnologica la cladirile care impun

prin tehnologie si procesul de productie folosirea acesteia - se va realiza separat o retea de alimentare cu apa a rezervorului PSI, de unde

se va realiza racordul catre fiecare cladire din incinta, pentru asigurarea apei de stins incendiu care se va folosi in sistemele de sprinclere si hidranti interiori. - pe platforma tehnologica se va realiza un sistem de hidranti exteriori

alimentat din rezervorul de incendiu - calcularea numarului puturilor forate necesare pentru a asigura apa industriala

si de incendiu se va realiza pe baza de studiu hidrogeologic 3.8.2. Canalizare menajera

Apele uzate menajere provenite de la grupurile sanitare se vor colecta prin intermediul unei retele de canalizare si vor fi conduse pana la o statie de epurare ape

uzate menajere, dupa care vor fi conduse la emisarul indicat de SGA Covasna. Reteaua de canalizare din incinta se va realiza din tuburi PVC- KG Dn 160-200 mm.

Traseul retelei de canalizare este marcat in detaliu in plansa A-04 cuprinzind dotarile tehnico- edilitare ale zonei studiate, urmind ca acest sistem de retele

(informativ) sa fie definitivat in cadrul proiectului de alimentare - aductiune apa si canalizare menajera a zonei.

BREVIAR CALCUL CANALIZARE MENAJERA S-a intocmit conform STAS 1478/90 :1343 /1 91 SR 1343-1-2006 si SR 1846- 2- 2007 Quz med zi =31,9 mc/ zi

Quz max zi = 43,04 mc/ zi Quz mah h = 4,59mc/h = 1,3 l/s Dimensionarea conductei de canalizare menajera

qs = a 3,0 E1 Domeniul de aplicare pentru Es 2,5 a= 0,33

12 | P a g e

Es= 75L 0,17+ 40WC 2,0 + 15P 0,05 + 30D 0,66

Es = 125,3 din tabelul 4.4. STAS 1795-86 avem qs = 11,00 l/s

Apele uzate menajere vor fi conduse prin conducte din PVC KG avand Dn 160 200mm si deversate intr-o statie de epurare mecano biologica cu un debit mediu zilnic Q = 32,0 mc/zi 3.8.3. Canalizare pluviala

Apele meteorice care vor fi colectate vor fi de doua tipuri: - ape meteorice de pe acoperisurile cladirilor considerate conventional

curate vor fi colectate prin retele de canalizare pluviala separate si conduse la bazinele de retentie ape pluviale si apoi la emisar. - ape pluviale adunate de pe platformele tehnologice si platformele

carosabile, ape posibil poluate cu hidrocarburi, se vor colecta printr-o retea pluviala separata si dupa ce trec prin separator de produse petroliere, vor fi conduse la

bazinele de retentie si apoi la emisarul indicat de SGA Covasna.

Calculul debitelor de ape pluviale se calculeaza conform SR 1846 2 /2007 La determinarea debitelor de ape meteorice trebuie tinut seama de:

- clasa de importanta a folosintei de de apa pentru care se realizeaza reteaua de canalizare determinate conform STAS 4273 - regimul precipitatiilor, relieful si conditiile de scurgere, permiabilitatea solului

- necesitatea de aparare, in parte sau in totalitate a zonei canalizate impotriva inundatiilor in cazul unor ploi mai mari decat ploaia de calcul.

Qmax p% = m S I p% (l/s) m coeficient de reducere a debitului, datorat efectului de acumulare a apei meteorice in reteaua de canalizare intre momentul inceperii ploii si momentul in care

se realizeaza debitul maxim in sectiunea de scurgere. S este suprafata bazinului de canalizare de pe care se colecteaza apa care trece

prin sectiunea de calcul in ha. este coeficientul mediu de scurgere adimensional Ip% este intensitatea medie a ploii cu probabilitatea de depasire p% valoarea se

adopta in curbele IDF conf. STAS 9470 in litri pe secunda hectar

Qmax p% = 708300 x 0.95 x 30 l/mpora = 20186550 l/h mp= 5607.4 l/s = 5.6 mc/s 6 mc/s

Calculul apelor pluviale in faza asta este estimativ, deci calculat pe un debit maxim posibil, rotunjit putin in sus pe 6 mc/s.

3.8.4. Alimentarea cu energie termica

Din punct de vedere al alimentarii cu caldura a noilor constructii care se vor realiza, se propune realizarea unei centrale termice pe cogenerare proprii avind la baza urmatorele considerente:

- in zona studiata nu exista retele termice care ar putea prelua noii consumatori

- din procesul de debitare si prelucrare a lemnului rezulta o cantitate insemnata de biomasa (coaja de copac si de rumegus) care nu se folosesc la fabricarea de peleti

Prin acest proiect se doreste valorificarea resturilor din lemn rezultate in urma procesului de productie prin utilizarea acestora intr-o instalatie ce va produce energie

electrica si energie termica in cogenerare.

13 | P a g e

Energia electrica generata din biomasa (sursa regenerabila) este mult mai fezabila

decat cel obtinut din combustibili petrolieri sau gaz natural. Pentru biomasa pretul este de 0,02 0,05 $ /KWh fata de 0,35 0,50 $/KWh atunci cand combustibilul folosit este diesel. Deasemenea obtinerea energiei electrice din energie solara sau eoliana este costisitoare fara beneficierea unor subventii.

DESCRIERE COMPONENTE: 1.Sectiune de alimentare automata. Cu minisiloz, cu extractor, dozator, elemente de

comanda si control 2.Unitate de combustie.Camera de combustie de mari dimensiuni cu gratare mobile, sistem de recirculare a fumului pentru preincalzirea aerului de combustie, sistem

hydraulic de comanda a gratarelor mobile. Materialul refractar este in masura sa suporte temperaturi foarte inalte de 1200 grade in regim continuu si de max 1400

grade pentru intervale de timp de 30 min. Gratarul de combustie este divizat in mai multe zone de lucru pentru o admisie cit mai corecta a aerului primar de combustie. 3.Sistem de descarcare automata a cenusei. Sistem ce respecta normele de igiena

avind un snec special care transporta cenusa intr-un recipient special. 4.Tablou electric de comanda si control cu inverter, PLC, panou de comanda interfata

om/masina. Tabloul electric este complet echipat cu intrerupator general cu dispozitiv de blocare, intrerupator de comanda cu cheie, diverse butoane de comanda, lampi de

semnalizare, comutatoare, controler logic programabil PLC care gestioneasa procesul de ardere. Tabloul electric controleaza:

a.Temperatura in camera de combustie b.Temperatura la intrare in cazan

c.Temperatura la iesire din cazan d.Nivelul de emisie la iesire masurat cu sonda lambda e.Controlul depunerii in camera de combustie.

Toate semnalele analogice si digitale colectate sunt analizate de PLC care comanda o gestiune automata cat mai eficienta pentru obtinerea unor rezultate in

functionare fara erori de conducere in procesul de combustie, acest lucru regasindu-se intr-o functionare indelungata fara interventii de intretinere si service. O unitate de recuperare energetica cazan de tip vertical cu tuburi de ulei cu

diametru optim dimensionat pentru acest gen de aplicatie cu drumuri de fum plus preincalzitor de aer pentru aerul de combustie. Dotat cu usi (captusite cu material

refractar si izolate termic) de inspectie si de curatare pentru o buna intretinere a instalatiei. Unitatea de recuperare va furniza agent termic la temperatura de max 315 grade C, iar circulatia in cazan se face cu o pompa de recirculare.

Unitatea de separare pulberi din fum, formata dintr-o serie de multicicloane asigura o foarte buna decantare a pulberilor aflate in suspensie in gazele evacuate din

cazan.Cos de fum cu lungime de 35 ml. 4. Modul ORC Cogenerarea se va face in sistem ORC -Organic Ranking Cycle-.

Acest sistem presupune o instalatie care sa furnizeze agent termic la 300 350 grade C; uleiul diatermic din instalatie incalzeste intr-un vaporizator un fluid organic,

acest fluid antreneaza o turbina, turbina actioneaza generatorul de curent, fluidul din secundarul turbinei trece printr-un economizor si ajunge in condensator, unde surplusul de caldura (la o temperatura de 80/60 grade C) este preluat de un

schimbator de caldura pentru apa calda iar apoi fluidul organic este pompat pentru a relua circuitul termic.

Din circuitul secundar al schimbatorului de caldura al condensatorului rezulta un surplus de energie termica care este direct proportional cu puterea generatorului de energie electrica.

Acest sistem prezinta foarte multe avantaje la un consum de energie termica la

14 | P a g e

temperaturi de 80 95 grade C. De exemplu la un necesar de energie termica de 2,3 MW rezulta o productie neta de energie electrica de cca. 520 kW, iar la un necesar de

energie termica de 9,5 MW rezulta o productie neta de energie electrica de cca 2.000 kW.

Principalele avantaje ale sistemului ORC sunt: inalta eficienta a sistemului(mai ales in cogenerare), eficienta ridicata a turbinei, datorita folosirii unui ulei/fluid organic in loc de vapori de apa, turbina este foarte silentioasa si nu este expusa coroziunii,

viteza periferica este redusa, fapt ce permite cuplarea directa a axului turbinei cu axul generatorului electric fara reductoare de turatie, viata de lucru foarte lunga datorita

faptului ca se utilizeaza un fluid organic, cheltuieli de exploatare si intretinere foarte reduse, nu necesita statii de tratare a apei ca in cazul turbinelor cu vapori de apa. EFICIENTA ENERGETICA: Putere termica biomasa 100 % => Putere termica

cogenerare 79 % Energie electrica 18 % Pierderi termice si electrice 3 %. Balanta calculata pentru o instalatie de cogenerare cu biomasa (temperatura circuit ulei

diatermic 310 250 grade C, temperatura apa calda pentru cogenerare 6080gradeC. 5. Tocator de deseuri (capacitate 2.500 kg/h) ROTOR din otel Fe 510 (UNI 7746) de inalta rezistenta echipat cu rulmenti oscilanti

dublii, cu rezistenta mare la efort indelungat, angrenaj cu reductor cu surub (cu imersie in baie de ulei), dispozitiv anti-stress care amortizeaza toate socurile pentru

protejarea grupului reductor/motor; suport lame din otel cimentat si sudat in locasuri speciale frezate in corpul rotorului; contracutit din otel tratat si reglabil pentru o

precizie optima de taiere. CUTITE lame din otel special de inalta duritate, usor de schimbat, reascutibile, reversibile si reutilizabile.

CENTRALINA oleodinamica, cu presiune de lucru reglabila in functie de exigentele de lucru, actioneaza cu un cilindru hidraulic montat sub sertarul tocatorului si serveste la

o continuitate constanta a presarii materialului de tocat asupra rotorului, fapt care mareste productivitatea masinii. CUVA DE ALIMENTARE cuva de capacitate mare, care sa permita o autonomie mare de lucru in cazul in care nu este disponibil un sistem automat de alimentare. SITE din tabla de otel, diametrele standard ale gaurilor din sita sint de 20 30 50 mm. TABLOU ELECTRIC complet, cu PLC si software dedicat pentru controlarea parametrilor functionali si de siguranta, acesta gestionand si fazele de lucru. Componentele de

inalta calitate, de marci cunoscute, fapt care sa faciliteze o depanare usoara. Bloc de inversare automata a sensului de rotatie al rotorului comandat de PLC in caz de

anomalii a parametrilor de control. In caz de blocare a rotorului intervine PLC-ul care determina oprirea motorului electric, inversarea sensului pentru inlesnirea deblocarii, protejand in acest fel grupul reductor/motor de la daune ireparabile.

3.8.5. Alimentarea cu gaz metan Avand in vedere ca in zona nu exista retele de gaz metan si in procesul

tehnologic de debitare si prelucrare a lemnului nu este necasara folosirea gazului metan , Fabrica de debitare si prelucrare a lemnului Reci NU VA FI alimentata cu gaz metan. 3.8.6. Alimentrea cu energie electrica

A. Alimentarea cu energie electrica a zonei studiate Alimentarea cu energie electrica a complexului precum si livrarea in Sistemul

Energetic National a surplusului furnizat de centrala termica pe cogenerare se va face

pe baza unui studiu de solutie elaborat de unitati specializate.

15 | P a g e

Se va realiza incinta o platforma tehnologica unde se vor amplasa posturi de transformare. Acestea vor trebui sa permita accesul direct al echipelor de interventie

din partea ELECTRICA.

B. Alimentarea consumatorilor din zona studiata Din postul de transformare propriu se vor alimenta TABLOURIILE PRINCIPALE PENTRU

FIECARE ZONA FUNCTIONALA prin intermediul a 2 (doua) cabluri subterane unul activ iar al

doilea de rezerva. Aceste cabluri vor fi duse in paralel in acelasi sant

(l * h = 80*100cm).

Pozarea cablurilor se va face subteran, pe un strat de nisip de grosime 20 cm care se va

compacta. Peste acest strat se vor poza cablurile subterane.

Peste cabluri se va aplica un strat de pamint de 30 cm compactat peste care se pozeaza

prima folie de avertizare a prezentei cablului aflat sub tensiune.

Peste aceasta folie se aplica un al 2 lea strat de pamint cu o grosime de 20 cm

compactat peste care se pozeaza al 2 lea rind de folie prezenta cablu sub tensiune. Se va

complecta cu pamant (compactat) pina la umplerea santului.

NOTA:Aceasta modalitate de pozare se va respecta la toate traseele subterane din

incinta.

Totodata din postul de transformare se vor mai alimenta 2 tablouri, unul pentru

asigurarea iluminatului exterior, respectiv unul pentru alimentarea cu energie electrica a

sistemelor de pompare si a celorlalte utilitati.

C. Alimentare sisteme de pompare

Alimentarea cu energie electrica a statiei de pompe incendiu, pompe submersibile pentru apa potabila, pompa de evacuare a apelor pluviale, etc. se va

realiza dintr-un tablou special destinat acestui scop. De la tabloul din statia de pompe incendiu vor pleca 4 cabluri de tip

CSYABY3*1.5 mmp pentru alimentarea butoanelor de comanda ale pompei de incendiu.

D. Iluminatul exterior de incinta a platfromei tehnologice Iluminatul exterior al incintei se va realiza cu corpuri de iluminat montate pe

stilpi metalici cu inaltimi de 20 m. Aceste corpuri se vor alimenta prin trasee de cabluri subterane tip CYABY 3*4 mmp.

Iluminatul exterior este impartit in 12 circuite diferite fiecare circuit plecind din aferent iluminatului exterior.

Comanda iluminatului se va face temporizat respectiv in functie de nivelul de iluminare din exterior. Toti stilpi aferenti iluminatului exterior se vor lega la o centura de impamintare

realizata din platbanda de OL-ZN 40*4 mm si ingropata la 0.8 m. Stilpi metalici vor fi prevazuti cu cutie de conexiuni la interior si siguranta de

B6A(p+n) pentru protectia lampii de pe stilpul respectiv si posibilitatea inlocuirii ei fara oprirea tensiunii pe intreg circuitul.

E. Prize de pamint si centuri de impamintare

16 | P a g e

Prizele de impamintare artificiale vor fi prize de pamint mixte(verticale si orizontale).

Priza verticala se va realiza din electrozi de OL-ZN in forma de stea ,cu o inaltime de 1,5m si sistem de prindere mecanic in trei puncte prin intermediul unor

suruburi cu M10, iar cea orizontala din platbanda zincata de 40*4 mm. Legatura intre cele 2 componenete ale prizei mixte se vor realiza mecanic cu suruburi piulite si saibe grover (electrodul de otel zincat avind pe el din fabricare o

placa cu 3 (trei) perforari special conceputa pentru prinderea platbandei). Una din prizele de impamintare, cea aferenta postului de transformare, va avea

o valoare sub 4 Ohm (la aceasta priza se vor prevedea 2 jonctiuni de control). La fiecare locuinta individuala se va prevedea o priza de impamintare cu o

valoare sub 4 Ohmi, respectiv cite 2 jonctiuni de control pentru fiecare casa in parte.

Pentru realizarea echipotentializarii platformei, prizele de pamint respectiv centura de impamintare a stilpilor se vor lega intre ele cu platbanda de 40*4 mm.

Valoarea finala masurata nu trebuie sa depaseasca 0.5 Ohm. F. Instalatia de protectie la supratensiuni atmosferice

In conformitate cu rezultatele studiului pentru determinarea nivelului de protectie, aceste obiective trebuiesc protejate cu IPT care satisface cerintele nivelului I

de protectie (eficienta sistemului de paratraznet E trebuie sa fie 0.95

17 | P a g e

3.9.2. Tipul de proprietate al terenurilor si circulatia terenurilor Analiza tipului de proprietate al terenului, pe categorii de folosinta se prezinta

astfel: - total suprafata zona efectiv sistematizata: 676.074 mp.

- suprafata teren trecut in domeniul privat al statului: 0,0 mp - suprafata teren apartinind domeniului privat: 676.074 mp.

4. CONCLUZII. PREZENTARE CAPACITATI SI CARACTERISTICI TEHNICE ALE INVESTITIEI

Holzindustrie Schweighofer este liderul de piati in procesarea lemnului din Romania,

detinand 4 fabrici de debitare si prelucrare a lemnului, cu o cifra de afaceri totala de 500

milioane de euro (totalizand peste 2.500 de angajati.)

Noua fabrica de la Reci se preconizeaza a fi pusa in functiune in 2014.

Vor fi create in mod direct cca.650 locuri de munca si indirect vor fi generate, in industriile

aferente, inca 2.000 locuri de munca

Fabrica de cherestea cu procesare ulterioara moderna :

-Capacitatea anuala de debitare planificata va fi de 800.000 mc.

-80% din cherestea va fi exportata; cea mai importanta piata ramane Asia (in principal

Japonia).

-Produsele secundare (tocatura) si produsele finite vor fi transportate pe calea ferata, utilizand

zilnic 100 de vagoane.

-Nevoia de energie a fabricii va fi asigurata de cea mai moderna centrala de cogenerare de

energie termica si electrica care va fi alimentata doar cu biomasa. Caldura rezultati va fi

utilizati pentru uscarea cherestelei si producerea a 100.000 tone de peleti pentru piata

europeana.

lndicatori tehnico-economici:

Valoarea de investitie : 150 milioane Euro

Locuri de munca create : 650 directe si cca. 2.000 locuri de munca generate indirect

Suprafata fabricii : cca. 70 HA

Capacitate de debitare : 800.000 mc.material lemnos /an

Capacitate producere peleti : 100.000 tone /an

capacitatea de productie a energiei : 10 MW electric

In vederea stabilirii categoriilor de interventii, a reglementarilor si restrictiilor

impuse, in prezenta documentatie au fost efectuate analize si propuneri referitoare la :

- incadrarea in Planul urbanistic general al localitatii

- stabilirea suprafetelor de teren construibile

- rezolvarea circulatiei carosabile si pietonale

- echiparea cu utilitati edilitare (informativ)

- stabilirea tipurilor de proprietate a terenurilor si circulatia terenurilor

- stabilirea regulamentului general al zonei studiate, si a regulamentelor

subzonelor

SEF DE PROIECT arh. urbanist Nemeth Csaba Iosif

18 | P a g e

5. REGULAMENT AFERENT P.U.Z. Regulamentul explica si detaliaza sub forma unor prescriptii si recomandari

Planul urbanistic zonal, in limitele teritoriului efectiv sistematizat, in vederea urmaririi aplicarii acestuia. Prezentul regulament al PUZ cuprinde reguli specifice de urbanism, instituite

in teritoriul considerat, care completeaza sau detaliaza regulamentul aferent Planului urbanistic general al localitatii.

Regulamentul cuprinde prescriptii si recomandari generale la nivelul zonei studiate, si prescriptii si recomandari specifice la nivelul subzonelor stabilite in cadrul PUZ - zonificare UTR.

5.1. PRESCRIPTII SI RECOMANDARI GENERALE

5.1.1. Prescriptii si recomandari generale la nivelul zonei studiate Activitatea de construire in zona studiata (efectiv sistematizata) urmeaza sa se desfasoare pe baza urmatoarelor principale categorii de prescriptii :

- corelarea prevederilor prezentului regulament cu prevederile PUG - functiunea principala a zonei studiate va fi de ZONA INDUSTRIALA

- realizarea constructiilor se va realiza exclusiv pe terenuri libere, dupa obtinerea titlurilor de proprietate, sau prezentarea dovezilor legale privind dreptul de folosinta a terenurilor, si eliberarea autorizatiilor de constructie

- eliberarea autorizatiilor de construire se va putea emite si pentru excecutarea etapizata a lucrarilor de constructii in cazul rezolvarii in sistem local a

alimentarii cu apa si canalizare a constructiilor , pina la definitivarea globala a alimentarii cu apa si canalizare a intregii zone aferente prezentului P.U.Z.

5.1.2. Prescriptii compozitionale si functionale privind organizarea arhitectural -urbanistica a zonei studiate ( efectiv sistematizate )

Sunt necesare masuri de promovare a lucrarilor si operatiunilor urbanistice care contribuie la organizarea functionala si spatiala a zonei studiate, si anume:

- respectarea amplasamentelor prevazute in cadrul Planului urbanistic zonal, pentru construirea de cladiri si amenajarile aferente - respectarea destinatiei terenurilor in functie de zonarea stabilita

( folosinte admise / interzise) - respectarea regimului de aliniere al constructiilor, si al regimului

de inaltime al acestora - respectarea prescriptiilor privind accesele la constructii - respectarea prescriptiilor privind utilizarea unor categorii de

materiale de constructie / finisaj - referitor la modul de utilizare a terenurilor, se vor respecta indicii

de ocupare a terenurilor 5.1.3. Recomandari privind organizarea circulatiei

Lucrarile privind circulatia vor respecta prevederile Planului urbanistic general si ale Planului urbanistic zonal, atit ca alcatuire a platformei tehnologice

generale, cit si ca rezolvare a profilelor, categoria tehnica a drumului de acces din DN11, precum si urmatoarele : - amplasarea constructiilor fata de zonele si traseele tehnologice de circulatie

trebuie sa respecte profilurile transversale caracteristice ale sigurantei in exploatare si regimul de aliniere propus

- lucrarile de platforme tehnologice carosabile se vor executa dupa terminarea lucrarilor tehnico - edilitare subterane, fiind interzise desfaceri ulterioare pentru pozarea lucrarilor subterane

- executia platformelor de circulatie tehnologica betonate si a lucrarilor de sistematizare verticala se va face pe baza unui program corelat cu programul de

19 | P a g e

constructii si instalatii, respectindu-se prevederile tehnice de executie din normele si standardele in vigoare

- se vor efectua, in mod obligatoriu, detalii de organizare si marcare si semnalizare a circulatiei, stabilirea fluxurilor de vehicule, pietoni, vehicule stationate

5.1.4. Recomandari privind amenajarea si intretinerea spatiului public si mobilier urban

Spatiile de utilitate publica,daca este cazul, amenajarile aferente acestora, precum si constructiile de utilitate publica, se vor realiza in conformitate cu

prevederile prezentului PUZ. Amenajarea spatiilor publice, realizarea constructiilor si a mobilierului urban

se va face numai pe baza de documentatii de specialitate aprobate, a certificatelor de urbanism si a autorizatiilor de construire, eliberate conform Legii nr. 50 / 1991.

5.1.5. Utilizari functionale permise Cererile pentru autorizatii de executare de lucrari de constructii se pot

elibera daca sunt respectate urmatoarele conditii generale ( in corelare cu reglementarile specifice UTR) :

- constructii si amenajari provizorii pentru lucrari de organizare de santier - cladiri industriale si platforme de depozitare

- platforme tehnologice care asigura si spatiile necesare circulatiei mijloacelor de transport tehnologic ( auto si cale farata industriala de incinta) - amenajari conexe tehnologice si pentru realizarea lucrarilor edilitare de

alimentare cu apa, canalizare menajera si pluviala, statie transformare, bazine de retentie ape pluviale si rezervoare PSI si silozuri depozitare,etc.

- constructiile pot avea inglobate functiuni conexe nepoluante, si care nu necesita un volum mare de transporturi, asigurind servicii profesionale, sociale, comert sau prestari servicii .

- lucrari de imprejmuiri incinta , cu imprejmuire metalica de tip industrial

5.1.6. Utilizari interzise Cererile pentru autorizatii de executare de lucrari de constructii pot fi refuzate sau conditionate, daca :

- terenurile vizate pentru constructii sunt inundabile, erodate, alunecari - terenurile vizate pentru constructii nu respecta zonele de protectie

sanitara a puturilor si a conductei de aductiune apa - noile constructii sunt unitati poluante, care prezinta riscuri tehnologice

- noile constructii nu sunt deservite de drumuri publice sau accese care

sa le asigure functionarea normala, sau sunt inaccesibile din punct de vedere al stingerii incendiilor

- derogari de la prevederile din regulament, se admit in cazuri bine justificate datorate naturii terenului, configuratiei parcelelor sau caracterului constructiilor invecinate, cu avizul compartimentului de specialitate din cadrul

aparatului propriu al Consiliului Local.

5.2. PRESCRIPTII SI RECOMANDARI SPECIFICE LA NIVELUL UTR. Data fiind marimea zonei studiate, si pentru a identifica cu usurinta

prescriptiile si recomandarile regulamentului aferent PUZ, se propune un singur UTR ale carui limite sunt materializate dupa urmatoarele criterii : - limitele cadastrale ale terenului

- functiunea predominanta

20 | P a g e

Pentru UTR , s-a intocmit fisa cuprinzind prescriptii si recomandari cu privire la regimul de amenajare instituit in zona. Aceste prescriptii respecta si detaliaza

prescriptiile si recomandarile generale, instituite pentru intreaga zona studiata in cadrul prezentului PUZ.

5.2.1. UTR nr.1. A. Date de recunoastere

- UTR 1 delimitata la West de DN11 sim terenuri particulare, la Sud si Est de terenuri particulare, la Nord de cale ferata regionala Sf.Gheorghe-Covasna

- suprafata terenului sistematizat : 676.074 mp.

- tipul de proprietate a terenurilor : - proprietate privata in folosinta exclusiva = 676.074 mp - proprietate privata in folosinta comuna suprafata drumuri carosabil de

legatura cu DN11 = 4.600 mp.( cu servitute de trecere pentru Drum de exploatare De 53

- terenul este liber de orice sarcina - POT propus = 14% , CUT propus = 0,17

- zona de protectie de 40 m., respectiv 70m. in jurul puturilor de alimentare cu apa

- zona de protectie 20 m fata de cale ferata regionala ( limita Nord) - zona de protectie 25 m fata de DN11

B. Caracterul zonei - functiunea principala : constructii industriale

- functiuni conexe : amenajari conexe tehnologice si pentru realizarea lucrarilor edilitare de alimentare cu apa, canalizare menajera si pluviala, statie

transformare, bazine de retentie ape pluviale si rezervoare PSI si silozuri depozitare,etc.

C. Caracteristici ale parcelelor. - Pentru a fi construibila, o parcela pentru constructii industriale trebuie sa

indeplineasca urmatoarele conditii minime obligatorii : - sa aiba o suprafata minima de 2000 mp.

- sa aiba acces la un drum public sau privat, fie direct, fie prin intermediul unui pasaj amenajat pe terenul vecinului

- caracteristicile acceselor trebuie sa permita satisfacerea regulilor minimale fixate prin textele reglementarilor in vigoare, privind paza contra incendiilor, accesul masinilor de salvare, evacuarea gunoiului menajer, etc.

- sa ofere posibilitati pentru rezolvarea utilitatilor necesare functionarii si desfasurarii activitatii tehnologice specifice

D. Natura ocuparii si utilizarii functionale a terenului .

- Utilizari permise : - constructii si amenajari provizorii pentru lucrari de organizare de santier

- taieri si defrisari de vegetatie inalta , lucrari de terasamente si miscari de pamant ,amenajari de drumuri de acces provizorii , in masura in care acestea impiedica realizarea diverselor lucrari de constructii, cu conditia obtinerii autorizatiilor

prevazute de lege - cladiri industriale si platforme de depozitare

21 | P a g e

- platforme tehnologice care asigura si spatiile necesare circulatiei mijloacelor de transport tehnologic ( auto si cale farata industriala de incinta)

- amenajari conexe tehnologice si pentru realizarea lucrarilor edilitare de alimentare cu apa, canalizare menajera si pluviala, statie transformare, bazine de

retentie ape pluviale si rezervoare PSI si silozuri depozitare,etc. , in scopul ridicarii calitative si completarii viitoarelor functiuni - constructiile pot avea inglobate functiuni conexe nepoluante, si care nu

necesita un volum mare de transporturi, asigurind servicii profesionale, sociale, comert sau prestari servicii .

- lucrari de imprejmuiri incinta ,la limita proprietatii cu garduri metalica de tip industrial , cu conditia ca nici un element al acestuia sa nu depaseasca 2,0 m. inaltime de la terenul amenajat din imediata apropiere a imprejmuirii; proiectul si

designul imprejmuirilor va face in mod obligatoriu obiectul autorizarii de catre factorii responsabili.

- Utilizari interzise : - terenurile vizate pentru constructii sunt inundabile, erodate, alunecari

- terenurile vizate pentru constructii nu respecta zonele de protectie sanitara a puturilor si a conductei de aductiune apa , sau a altor restrictii de amplasare impuse

- noile constructii sunt unitati poluante, care prezinta riscuri tehnologice - noile constructii nu sunt deservite de drumuri publice sau accese care sa le

asigure functionarea normala, sau sunt inaccesibile din punct de vedere al stingerii incendiilor

- orice alt tip de constructie sau activitate care nu este prevazuta in prezentul PUZ; pentru realizarea unor eventuale viitoare constructii sau utilizari care nu au fost

prevazute de proiectant in prezentul PUZ si se dovedesc de stricta necesitate , initiatorul de investitie le poate realiza doar pe baza de PUD special aprobat de organele in drept.

E. Conditii de amplasare, echipare si conformare a constructiilor

- Amplasarea constructiilor fata de aliniament.

Fata de aliniament, constructiile vor fi amplasate , sau aliniate (alinierea constructiilor fiind definita ca linia conventionala care urmareste fronturile construite

ale cladirilor), in mod obligatoriu conform plansa A-03 Reglementari , zona libera rezultata intre constructii va fi destinata zonelor de circulatie tehnologica, care se vor amenaja si marca in mod corespunzator

- Implantarea constructiilor fata de limitele separative.

Amplasarea constructiilor fata de limitele parcelei nu este restrictiva, dar se recomanda o distanta minima de 10 m., si este obligatorie respectarea aliniamentelor

marcate si inscrierea in indicii de utilizare a parcelei, respectiv POT si CUT, care nu poate fi depasit decit cu aprobarea factorilor de decizie locali.

In toate cazurile, amplasarea constructiilor fata de limitele parcelei se va face si cu conditia respectarii prevederilor Codului Civil.

- Amplasarea constructiilor unele fata de altele, in cadrul aceleiasi parcele

Amplasarea constructiilor se va face conform plansa A-03, functie de fluxul tehnologic impus de procesul de productie

22 | P a g e

- Conditii de acces si drumuri - stationarea autovehiculelor

Accesele din drumurile publice trebuie sa fie amenajate in functie de importanta traficului, asigurind securitatea circulatiei generale. Se vor asigura locuri de parcare in

interiorul parcelei. Accesul caii ferate de incinta , de tip industrial, cu legatura la calea ferata regionala Sf. Gheorghe - Covasna , se va realiza cu repecatarea normelor si

aprobarilor specifice

- Procentul de ocupare a terenurilor (POT) si coeficientul de utilizare a terenului (CUT)

Procentul de ocupare a terenurilor trebuie sa exprime limita maxima de

suprafata, permis sa fie ocupata la sol cu constructii ( prin constructii intelegindu-se cladiri, anexe ale acestora) . In mod practic, POT exprima cit la suta din suprafata incintei este permis sa fie ocupat cu constructii, restul reprezentind spatii libere.

POT stabilit pentru zona este obligatoriu, in conformitate cu prevederile plansei A 03 Coeficientul de utilizare a terenurilor - CUT- reprezentind rezultatul raportului

dintre totalul ariei construite desfasurate ( suma ariilor tuturor nivelelor , mai putin aria subsolului) si suprafata terenului aferent ( in interiorul limitelor respective). CUT global stabilit pentru zona este obligatoriu in conformitate cu prevederile

plansei A-03 Pentru cazuri bine justificate se pot admite derogari ale POT si CUT , cu avizul

compartimentului de specialitate din cadrul Consiluilui Judetean Covasna. - Inaltimea constructiilor

Inaltimea constructiilor sau regimul de inaltime se stabileste pa baza criteriilor de

functionalitate, regimul propus in zona pentru viitoarele cladiri invecinate, silueta, obtinerea de dominante.

Inaltimea maxima a constructiilor, masurata de la cota terenului amenajat (pe latura fatadei dinspre intrarea principala) pina la cornisa acoperisului, va fi diferentiata

functie de procesul tehnologic adapostit, astfel : - silozuri b.a. pentru rumegus ( ptr. fabricatie peleti ) H = 30m.

- hala rindeluit H= 18,0 m. - hala de prelucrare lemn H= 16,5 m.

- hala productie peleti H= 15 m. - cladire sociala ( vestiare+cantina) H= 6,9 m. - cladire birouri H= 7,3m.

In orice situatie, noile constructii propuse sau amenajari vor trebui sa fie

justificate ca volumetrie si estetica compozitionala prin studii si proiecte de specialitate, intocmite de profesionisti cu studii corespunzatoare, si aprobate de factorii de decizie.

- Conditii de echipare edilitara

Apa potabila. Orice constructie care se va realiza si va fi destinata folosirii curente, trebuie sa fie echipata cu instalatie sanitara interioara si va fi racordata la

23 | P a g e

reteaua publica de distributie a apei potabile, consumul de apa fiind contorizat prin apometre individuale.

Parcelele pentru care nu se pot asigura conditiile mentionate vor fi declarate neconstruibile.

In absenta unei retelei de alimentare cu apa existente care nu satisface neecsarul de apa tehnologica sau PSI se admite alimentarea cu apa a noilor

consumatori din fintini sau puturi de apa locale ( individuale ), cu conditia respectarii normativelor tehnice si a legislatiei in vigoare la data executarii

acestora.

Canalizarea menajera. Orice constructie noua, destinata unei folosiri curente, trebuie sa fie racordata la reteaua publica de canalizare a apelor menajere, urmind a fi

tratate si epurate prin sistem centralizat. In absenta, temporara, a retelei publice de canalizare a apelor menajere, se admite evacuarea apelor in sistem individual sau de grup, conform actelor normative

in vigoare. Sistemul individual sau de grup ( de exemplu : statii de epurare sau fose septice,

vidanjabile periodic) va fi prevazut cu racord posibil la viitoarea retea publica de canalizare menajera.

Canalizarea pluviala. Amenajarile terenului trebuie astfel realizate incit sa permita scurgerea apelor meteorice spre reteaua colectoare a acestora, fara a favoriza

stagnari sau baltiri. In absenta retelei pluviale, amenajarile necesare scurgerii libere a apelor meteorice in interiorul parcelei cade in sarcina exclusiva a proprietarilor.

Proprietarul va lua masuri pentru preluarea si evacuarea eventualelor ape din amonte (drenaje sau rigole de scurgere, fara a conduce sau dirija apa spre

proprietatile din aval). Retele electrice, telefonizare. Retelele de distributie a energiei electrice si de

telecomunicatii se vor executa obligatoriu in retele subterane.

Retele de distributie de gaz - metan. Retelele de distributie subterane se vor poza in conformitate cu normativele in vigoare la data executiei. De la SRMG noii consumatori se vor alimenta prin bransamente individuale ,

contorizate.

Salubritate. In cadrul incinte (parcele) se vor prevedea locuri special amenajate pentru colectarea deseurilor menajere si a materialelor recuperabile ,in pubele inchise. Platformele de depozitare a pubelelor vor fi imprejmuite cu ziduri pline cu

inaltimea de min. 1,50 m., si vor fi racordate in mod obligatoriu la reteaua de alimentare cu apa si la reteaua de canalizare menajera, pentru a permite o intretinere

corespunzatoare a recipientilor de colectare. Colectarea zonala a deseurilor se va face in sistem centralizat, cel putin o data pe saptamina sau ori de cate ori este neccesar, prin servicii speciale de colectare,

organizate prin grija administratiei locale sau a intreprinzatorilor particulari

Aspectul exterior al constructiilor - categorii de materiale de constructie folosite.

- Subsolurile : - In cazul realizarii de subsoluri, acestea vor fi racordate la reteaua de alimentare cu apa si canalizare - in limita posibilitatilor tehnice - Prin cota + 0.00., a unei cladiri se intelege cota finita a pardoselii

functiunilor principale - Cota + 0.00., va fi la maximum 0,90 m. fata de cota terenului

amenajat.

24 | P a g e

- Soclurile vor fi finisate cu materiale rezistente la factorii de mediu

natural , tencuieli sau placaje

- Fatadele : - Toate constructiile se vor adapta caracterului arhitectural al functiunii reprezentate. - Se vor folosi materiale si sisteme constructive din metal si beton

armat, se interzic structuri din material lemnos ; finisajele exterioare ale cladirilor se vorrealiza din materiale specifice constructiilor industriale ( pereti de inchidere din

ISOPANOURI si diafragme de b.a. aparent ). - Se vor folosi tamplarii din metla,aluminiu sau PVC in functie de specificul cladirii si procesului tehnologic adapostit

- Ca policromie se va utiliza la culoarea gri si portocaliu , iar pentru cladirile la care se folosesc tencuieli se vor folosi culori deschise, de preferinta

culoarea alba / bej sau gri , cu accente de culoare portocalie. - Acoperisurile . Acoperisurile se vor realiza direct prin conformatia structurii halelor

( grinzi b.a. sau ferme metalice ) peste care se vor aseza invelitorile realizate din tabla cu sistem de termoizolare sau panouri termoizolate ISOPAN.

- Imprejmuiri : - imprejmuirile de teren se vor amplasa la limita proprietatii private

in folosinta exclusiva ; ca metariale se vor folosi elemente metalice de tip industrial, cu conditia ca nici un element al imprejmuirii sa nu depaseasca 2,0 m. inaltime de la terenul amenajat din imediata apropiere a imprejmuirii; proiectul si designul

imprejmuirilor va face in mod obligatoriu obiectul autorizarii de catre factorii responsabili.

F. Spatii verzi - plantatii.

Toate spatiile libere, ramase neconstruite si nefolosite in scop tehnologic sau de

transport tehnologic , se vor amenaja in mod obligatoriu cu spatii verzi de tip gazon decorativ, plante floricole , plante decorative , copaci , arbusti , etc.. Intretinerea si ingrijirea spatiilor verzi din incinta parcelei, revine integral

proprietarilor.

SEF DE PROIECT arh. NEMETH CSABA IOSIF.

- 3 -