4
METODE DE EVALUARE A CONSUMULUI ALIMENTAR Aprecierea raţiei alimentare se face cu scopul de a cunoaşte alimentaţia colectivităţii cerecetate sub aspect cantitativ şi calitativ. Metode de studiu: 1. Metoda bilanţului alimentar-studiază disponibilităţile alimentare dintr-un teritoriu 2. Studiul bugetului familial 3. Ancheta individuală 4. Metoda de cântărire (fiziometrică) 5. Analiza de laborator a porţiilor de mîncare 6. Metoda statistică. Ancheta alimentară statistică Principiu: metoda constă în înregistrarea exactă a totalităţii alimentelor întrebuinţate pe o anumită perioadă şi calcularea consumului mediu /zi/persoană, a valorii calorice a meniului şi a conţinutului în trofine. Datele obţinute vor fi comparate cu normele şi dacă este cazul se vor face recomandările necesare în vederea corectării deficienţelor şi a îmbunătăţirii alimentaţiei. Avantaje: metodă simplă, rapidă, accesibilă Dezavantaje: se obţin valori cu 10-30% mai mari decât cele reale Analiza decurge în patru etape: 1. estimarea conţinutului raţiei în alimente şi calorii; 2. estimarea conţinutului raţiei în trofine calorigene (proteine, lipide, glucide) şi necalorigene (vitamine, minerale); 3. repartiţia meselor şi compunerea meniului; 4. aprecierea modului de prelucrare culinară a alimentelor. 1

Ratia Calorica Ancheta Alim Statistica Scurt

  • Upload
    ecaroz

  • View
    12

  • Download
    3

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Ratia Calorica Ancheta Alimentara Statistica Scurt

Citation preview

METODE DE EVALUARE A CONSUMULUI ALIMENTARAprecierea raiei alimentare se face cu scopul de a cunoate alimentaia colectivitii cerecetate sub aspect cantitativ i calitativ.

Metode de studiu:

1. Metoda bilanului alimentar-studiaz disponibilitile alimentare dintr-un teritoriu

2. Studiul bugetului familial

3. Ancheta individual

4. Metoda de cntrire (fiziometric)

5. Analiza de laborator a poriilor de mncare

6. Metoda statistic.

Ancheta alimentar statistic

Principiu: metoda const n nregistrarea exact a totalitii alimentelor ntrebuinate pe o anumit perioad i calcularea consumului mediu /zi/persoan, a valorii calorice a meniului i a coninutului n trofine. Datele obinute vor fi comparate cu normele i dac este cazul se vor face recomandrile necesare n vederea corectrii deficienelor i a mbuntirii alimentaiei.Avantaje: metod simpl, rapid, accesibil

Dezavantaje: se obin valori cu 10-30% mai mari dect cele reale

Analiza decurge n patru etape:

1. estimarea coninutului raiei n alimente i calorii;

2. estimarea coninutului raiei n trofine calorigene (proteine, lipide, glucide) i necalorigene (vitamine, minerale);

3. repartiia meselor i compunerea meniului;4. aprecierea modului de prelucrare culinar a alimentelor.

1. Estimarea coninutului raiei n alimente i calorii.

Ancheta alimentar se face pe o perioad de minimum 7-10 zile / lun, alegndu-se lunile cu posibiliti de aprovizionare diferite-primvara : februarie, martie, aprilie i toamna : sepembrie, octombrie, noiembrie- totalizndu-se minimum 42-60zile / an.

Din lista zilnic de alimente se extrag:

Meniul pentru fiecare mas

Numrul de porii efectiv preparate (numrul consumatorilor)

Cantitile de alimente distribuite zilnic din magazie (n kg).

Calcularea raiei n alimente, calorii, trofine se face cu ajutorul fiei de anchetGrupele de alimenteCant.(kg) Consum mediu/pers/ziNormaAbaterea +/-CaloriiTrofine (P,L, G etc)

Calcularea caloriilor furnizate de consumul diferitelor alimente se face pe baza valorilor calorice ale alimentelor din tabelele de compoziie ale alimentelor.

Numarul de calorii : numrul caloriilor din tabel x consumul mediu (masa zilnica consumat/ necesarul pentru 100 g produs comestibil.

Raia caloric net = Raia caloric calculat 10%

2. n mod similar, pe baza tabelelor de compoziie a alimentelor i cunoscnd cantitatea consumat, se poate calcula coninutul n macronutrieni a raiei (proteine, lipide, glucide) i coninutul n micronutrieni (vitamine, sruri minerale).

3. Repartizarea meselor i compunerea meniului.

Se va aprecia din cite feluri este alctuit o mas

Aprecierea diversitii meniurilor (la ce interval de timp se repet acelai fel de mncare)

Se va aprecia dac exist asocieri neraionale care dezechilibreaz raia

Se va aprecia prezena sau absena legumelor i a fructelor crude (neprelucrate termic) n meniu.

Ponderea fiecrei mese din raia zilnic global ( micul dejun 30%, prnzul 50%, cina 20%).

4. Investigarea modului de prelucrare culinar a alimentelor.

Se vor urmri practicile culinare defectuoase care duc la pierderi n trofine: Modul de curire a legumelor, grosimea cojilor ndeprtate

Splarea i meninerea legumelor curate in ap timp ndelungat (pierderi de vitamine i sruri minerale) Introducerea legumelor pentru fierbere n ap rece (bogat n oxigen produce oxidarea vitaminelor). ndeprtarea apei de fierbere a legumelor la prepararea soteurilor

Fierberea n vase descoperite

Starea utilajului (ionii de Fe din smalul deteriorat catalizeaz oxidarea acidului ascorbic).

Pstrarea mncrii calde pe plit timp ndelungat 1-3 ore (distruge vitamina C, favorizeaza dezvoltarea microorganismelor) Folosirea aceleai grsimi la prjiri repetate

Analiza de laborator a poriilor de mncare

Se recolteaz de la masa consumatorului poria deja constituit , plus nc 2-3 porii de la ghieu.

Se cntresc cu o precizie de +/- 1g, se ambaleaz, se sigileaz, se eticheteaz i mpreun cu procesul verbal de recoltare de probe se trimit la laborator.

Cu ajutorul metodelor de laborator se determin cantitatea de proteine, lipide, glucide (n grame), vitamine, sruri minerale.

De ex:

....g Proteine x 4,1=... kcal

....g lipide x 9,3= ....kcal

....g Glucide x 4,1 =....kcal

Suma caloriilor furnizate prin determinarea proteinelor, lipidelor, glucidelor reprezint raia calorica calculat prin metode de laborator.

Se calculeaz coeficientul de realizare a reetarului CR ca raportul dintre raia caloric obinut n laborator i ratia caloric calculat prin metoda statistic (CR= Raia calc. lab./Raia calc. stat ).

Ideal CR=1, dar de obicei CR este mai mic dect1 (0.85-0.95).

Cauzele scderii CR:

calitatea necorespunztoare a produselor alimentare duce la pierderi crescute n timpul preparrii acestora.

neconcordana dintre datele din lista de alimente i catitile de alimentefolosite la prepararea hranei

distribuirea unui numr mai crescut de porii dect cel nscris n listele de alimente

folosirea unor procese tehnologice defectuoase care scad valoarea nutritiv a produselor alimentare.PAGE 1