Revista de pedagogie Rousseau.pdf

REVISTA DE PEDAGOGIEANUL LX • 2012 • NR. 2

C U P R I N S

Introducere ....................................................................................................... 5Dan Badea – Educaţia în spiritul libertăţii şi pedagogia ca artificiu .................. 7Annie Barthelemy – L’Emile ou l’exigence paradoxale d’une

éducation à la liberté par la liberté ............................................................. 21Gabriela Jiroş – Histoire d’un amour interdit „Julie ou la

Nouvelle Héloïse“ de J. J. Rousseau ......................................................... 37Petruţa Spânu – Despărţire şi moarte în romanul Julie sau

noua Eloiză de Jean Jacques Rousseau ................................................... 43Elena Macavei – Educaţia negativă în concepţia lui Jean-Jacques Rousseau ..... 53Iliana Dumitrescu – Jean-Jacques Rousseau – Despre sine în Confesiuni .. 75Ioan Scheau – Influenţe ale concepţiei despre educaţie la

Rousseau asupra pedagogiei contemporane ............................................ 81Monica Cuciureanu – J.J. Rousseau şi Filantropismul ................................. 89Eugen Noveanu – Absorbţia şi reflectarea viziunii pedagogice

rousseauiste în cultura şi pedagogia românească (I) ................................ 97Petre Botnariuc – Stimuli educativi împotriva naturii sau uitând de

Rousseau şi educaţia negativă ................................................................ 123Izabela Nicoleta Dinu – J.J. Rousseau şi drepturile omului ......................... 133Ioana Ungureanu – Œuvre pédagogique de Rousseau à l’occasion du

tricentenaire de sa naissance. Compte rendu critique des recherchesactuelles sur l’œuvre de Rousseau dans le prisme du Colloque deCerisy-la-Foret et le Congrès de Genève (juin 2012) ............................... 139

Paul Grigoriu – Incursiuni în pedagogia sociologică - Jean-JacquesRousseau: sincronizări spirituale ............................................................. 153

Simona Lupu – Rousseau în ziarele vremii ................................................. 159

RECENZIIAngela Stan – Paradigma Rousseau şi educaţia contemporană ................. 166

C O N T E N T S

Foreword .......................................................................................................... 5Dan Badea – Education for Freedom and Pedagogy as Artifice ...................... 7Annie Barthelemy – Emile or the Paradox of Education forFreedom by Freedom ...................................................................................... 21Gabriela Jiroş – The History of a Banned Love Julie or the New Héloïse ..... 37Petruţa Spânu – Rupture and Death in the novel Julie or the New Héloïse .. 43Elena Macavei – The Concept of Negative Education of J. J. Rousseau ...... 53Iliana Dumitrescu – J. J. Rousseau – About one’s self in Confessions ......... 75Ioan Scheau – Influences of the Rousseau’s View onEducation upon the contemporary pedagogy .................................................. 81Monica Cuciureanu – J.J. Rousseau and the Filantropinism ........................ 89Eugen Noveanu – The Absorption and the Reflection of the PedagogicalView of Rousseau in the Romanian Culture and Pedagogy I. ......................... 97Petre Botnariuc – Educational Stimuli Against the Nature orLeaving Rousseau and Negative Education Behind ..................................... 123Izabela Nicoleta Dinu – J.J. Rousseau and the Human Rights ................... 133Ioana Ungureanu – The Pedagogical Work of Rousseau at theTricentenaire of his Birth ............................................................................... 139Paul Grigoriu – Issues of Social Pedagogy: Spiritual Synchronisations ...... 153Simon Lupu – Rousseau in the Newspapers of his Time ............................ 159

REVIEWSAngela Stan – The Rousseau Paradigm and theContemporary Education (review) ................................................................. 166

INTRODUCERE

Sărbătorirea „Tricentenarului J. J. Rousseau“ de către Institutul de Ştiinţeale Educaţiei şi Biblioteca Pedagogică Naţională „I. C. Petrescu“ – acţiunela care s-au alăturat cadre didactice de la Univ. Bucureşti, Univ. Al. I. Cuzadin Iaşi, Univ. Lucian Blaga din Sibiu – s-a desfăşurat în localul deja tradiţionalal BPN (5 iunie a.c.).

În deschiderea lucrărilor, Dna. Carmen Leocadia Pesantez, Director Generalal BPN a conturat figura marelui filosof, scriitor şi compozitor francez, unuldin cei mai iluştri gânditori ai iluminismului cu contribuţii importante ladezvoltarea pedagogiei, subliniind şi corelaţii relevante cu alţi mari gânditoridin cultura universală ale căror comemorări au avut onoarea să le organizezede-a lungul anilor – printre care Maria Montessori sau Rabindranath Tagoreîntemeietorul şcolii conforme cu natura organizată la Shantiniketan.

Din partea Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei, Dna. Director General MihaelaSinger a subliniat actualitatea paradigmei rousseauiste pentru educatorulmodern şi a întrebărilor legate de utilizarea datelor ştiinţifice privind procesulconstruirii cunoaşterii în condiţiile dezvoltării tehnologiilor informaţiei şicomunicării pe de o parte şi a datelor experimentale din psihologia cognitivă.

Prof. univ. dr. Viorel Nicolescu a realizat, în continuare, o imagine complexăa marelui sărbătorit punând în lumină caleidoscopică multilateralitatea gândiriirousseauiste, susţinându-şi pledoaria şi cu prezentarea unor numeroasemedalii care au marcat recunoştinţa umanităţii de-a lungul celor trei secole.

Din partea ISE, Dr. Eugen Noveanu propune o posibilă configurare a poziţiei/contribuţiei / locului ocupat de Rousseau în procesul social extrem decomplex al ‘occidentalizării’ ţărilor române din secolele XVIII – XIX. Abordareaunei problematici atât de largi şi plurinivelare presupune o fază incipientăpentru a identifica tipul, specificitatea şi nivelul fiecărei componente ce seimpune a fi studiată şi deschide noi direcţii de analiză ce pot fi valorificate încontext academic sau mai concret în cadrul numerelor viitoare ale Revisteide pedagogie.

Revista de Pedagogie • LX • 2012 (2) 5

În încheiere, Dl. Petre Botnariuc a prezentat secvenţe dintr-un proiecteducaţional de elaborarea unui suport de curs „J. J. Rousseau“, în caresunt angajate eleve de la CN „Elena Cuza“ şi studenţi de la Facultatea dePsihologie şi Ştiinţele Educaţiei şi Facultatea de Arte ale UniversităţiiBucureşti.

În cuprinsul acestei reviste se prezintă comunicările susţinute atât în cadrulevenimentului comemorativ bucureştean, cât şi cele susţinute în cadrulevenimentelor similare care au avut loc la Iaşi în parteneriat de UniversitateaAl. I. Cuza, Institutul Francez din Iaşi şi ISE.

6 Tricentenar Jean-Jacques Rousseau

EDUCAŢIA ÎN SPIRITUL LIBERTĂŢII ŞIPEDAGOGIA CA ARTIFICIU

CS. Dan Badea*

* Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, Bucureşti, Româ[email protected]

RezumatRousseau continuă să trăiască pentru că el continuă să ne uimească. Darcum putem să-l citim azi pe Rousseau în calitate de filosof al educaţiei?Dacă pornim de la idei/ concepte, riscăm să-l facem mai coerent decât este.Dacă plecăm de la anumite părţi, zone ale textului despre educaţie, riscămsă pierdem ansamblul. În articolul care urmează, încercăm să arătăm, punândîn legătură concepţia lui Rousseau despre om şi educaţie cu atitudinea faţăde societatea timpului său, că, aparent paradox, idealul educaţiei estelibertatea, dar atingerea acesteia necesită recurgerea la trucurile şi „artificiile“pedagogiei.Cuvinte cheie: natură, libertate, civilitate, copil, educaţie, şiretlicuri.AbstractRousseau is still alive because he unceasingly continues to amaze us. Buthow can we read Rousseau nowadays as a philosopher of education? If westart from ideas, we face the danger to make him more coherent than he is.If we start from some fragments, areas of the text on education, we risk tofail the wholeness of the book. In the following paper we try to prove that theideal of education is freedom, provided that one makes the connectionbetween Rousseau’s outlook on man and education and the attitude regardingthe society of his age; nevertheless, the ideal of education is freedom, but toattain it one needs to use the tricks of pedagogy.Key words: nature, freedom, civility, child, education, tricks.

1. „Efectul“ Rousseau: stupefacţia

Rousseau face eforturi să surprindă unde este centrul de greutate alproblemelor educaţiei, care sunt verigile slabe ale praxisului educaţional şicăile de elaborare şi argumentare ale unui vast proiect de reconstrucţieantropologică având educaţia ca pivot. Dacă filosofia educaţiei nu reprezintă,la Rousseau, propriu-zis un sistem (M. Blanchot considera că gândirea


L’EMILE OU L’EXIGENCE PARADOXALED’UNE ÉDUCATION À LA LIBERTÉ PAR LA LIBERTÉ

Maître de Conférences en Sciences de l’EducationAnnie Barthelemy*

* Université de Savoie, Chambery [email protected]

RésuméEn inventant un élève imaginaire pour exposer son plan pour l’éducation del’homme, Rousseau lui donnait une portée qui transcendait son époque: “Ilme suffit”, écrit-il dans la préface de l’Emile, “que partout où naîtront deshommes on puisse en faire ce que je propose ; et qu’ayant fait d’eux ce queje propose, on ait fait ce qu’il y a de meilleur et pour eux-mêmes et pourautrui”. La relecture aujourd’hui de cette œuvre majeure confirme que l’auteura atteint son but. Sa réflexion sur la liberté en éducation a certes insufflé despédagogies novatrices, mais elle invite aussi parents et enseignants àremettre en question l’exercice de l’autorité éducative. Enfin les paradoxesde Rousseau, où alternent confiance en l’enfant et méfiance à l’égard d’unesociété jugée nocive, entrent en résonance avec les inquiétudescontemporaines sur l’éducation dans une société en crise. Quel genred’éducation peut développer aujourd’hui chez les jeunes ce qu’il y a demeilleur pour eux et pour autrui? La réponse de l’Emile a la vertu de tester laconsistance de nos projets éducatifs plutôt que de nous proposer desrecettes.Mots-clés: éducation, pensée pédagogique, éducation à la liberté.RezumatInventând un elev imaginar pentru a-şi expune planul referitor la educaţie,Rousseau, îi oferă o înţelegere dincolo de epoca sa: „Îmi este suficient“scrie el în prefaţa lui „Emile“, „că oriunde se vor naşte oameni vom puteaface ceea ce eu propun şi că făcând din aceştia ceea ce eu propun, vom fifăcut ceea ce este mai bun atât pentru ei cât şi pentru ceilalţi“. Recitirea înprezent a acestei opere de importanţă majoră, confirmă că autorul şi-a atinsscopul. Reflecţiile sale asupra libertăţii în educaţie au insuflat cu siguranţăpedagogii inovatoare, dar invită de asemenea părinţii şi profesorii să repunăîn discuţie exercitarea autorităţii educative. Nu în cele din urmă, paradoxurilelui Rousseau, în care alternează încrederea în copil şi neîncrederea în ceeace priveşte societatea, care este considerată nocivă, rezonează cu neliniştilecontemporane ale unei societăţi în criză. Ce tip de educaţie se poate dezvolta


astăzi în rândul tinerilor, ce este mai bine pentru ei şi pentru ceilalţi?Răspunsul oferit în „Emile“ are calitatea de a testa mai degrabă consistenţaproiectelor noastre educative, decât de a propune reţete.Cuvinte-cheie: educaţie, gândire pedagogică, educaţia pentru libertate.


HISTOIRE D’UN AMOUR INTERDIT“JULIE OU LA NOUVELLE HÉLOÏSE” DE J. J. ROUSSEAU

Redactor Gabriela Jiroş*

* Biblioteca Pedagogică Naţională, Bucureşti

RésuméRoman épistolaire paru en 1761, considéré un important succès de librairieà l’époque, “Julie ou la Nouvelle Héloïse” de Jean-Jacques Rousseau, réitèreun thème délicat et moralisateur: l’amour qui rejoint le destin du maître àcelui de son élève, situation d’autant plus douloureuse du moment où ladifférence de classe sociale rend cette relation impossible, l’interdit, la punit,de manière que le cours des deux vies doit changer nettement, parrenoncement et inhibition. La conjonction disjonctive ou renvoie à unemalheureuse histoire passée 600 ans auparavant en Bretagne, lorsque lefameux maître Pierre Abélard tombe amoureux de son élève, Héloïse, de20 ans plus jeune que lui, dont il doit se séparer à jamais, sacrifiant leurbonheur pour ne pas éluder les convenances sociales.Mots-clés: roman épistolaire, La nouvelle Hélolïse, siècle des lumières.RezumatRoman epistolar care a văzut lumina tiparului în 1761, considerat un importantsucces de librărie la acea dată, „Julie ou la Nouvelle Héloïse“de Jean-Jacques Rousseau reiterează o temă delicată şi moralizatoare: dragosteace îngemănează destinul magistrului cu cel al elevei sale, situaţie cu atâtmai dureroasă cu cât diferenţa de clasă socială face imposibilă aceastărelaţie, o interzice şi o pedepseşte, astfel încât cursul celor două vieţi trebuiesă se schimbe categoric, prin renunţare şi inhibiţie. Conjuncţia disjunctivăsau / ou face trimitere la o istorie nefericită petrecută cu 600 de ani înainte înBretagne, atunci când vestitul profesor Pierre Abélard se îndrăgosteşte deeleva sa, Héloïse, cu 20 de ani mai tânără, dar trebuie să se despartă,sacrificându-şi fericirea pentru a nu eluda convenienţele sociale.Cuvinte cheie: roman epistolar, Julie sau Noua Eloiză, iluminism.

En plein Siècle des Lumières – le XVIII-e de ce millénaire, il y a 300 ansprécisément, naît en Suisse, à Genève, un personnage contradictoire maiscomplexe, pourvu d’une personnalité troublante et éclatante en même temps,puissant et controversé, choquant et irrésistible à la fois, admiré, contesté


DESPĂRŢIRE ŞI MOARTE ÎN ROMANUL JULIE SAU NOUAELOIZĂ DE JEAN JACQUES ROUSSEAU

prof. dr. Petruţa Spânu*

* Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“, Iaşi, Româ[email protected]

RezumatÎn anul tricentenarului naşterii lui Jean Jacques Rousseau, propunem temamajoră a absenţei sub forma despărţirii şi a morţii în romanul epistolar Juliesau Noua Eloiză (1761), considerat best sellerul epocii şi unul dintre celemai mari succese din toate timpurile în Franţa. Marcăm acest eveniment şiprin publicarea primei traduceri în limba română a acestui roman (vol. I,părţile I III, traducere, prefaţă şi note de Petruţa Spânu, 528 p., Editura Fides,2009; vol. II, părţile III VI, traducere şi note de Petruţa Spânu, 456 p., EdituraFides, 2011)1.Cuvinte cheie: absenţă, despărţire, moarte, văl, scrisoare.RésuméDans la 300e année de la naissance de Jean Jacques Rousseau, nousproposons le thème majeur de l’absence sous la forme de la séparation etde la mort dans son roman épistolaire Julie ou la Nouvelle Héloïse (1761),considéré comme le best seller de l’époque et comme l’un des plus grandssuccès de tous les temps en France. Nous marquons aussi cet événementpar la publication de la première traduction en roumain de ce roman (I tome,les livres I III, traduction, préface et notes de Petruţa Spânu, Iaşi, ÉditionsFides, 2009, 528 p.; II tome, les livres III VI, traduction et notes de PetruţaSpânu, Iaşi, Éditions Fides, 2011, 456 p.).Mots clés: absence, séparation, mort, voile, lettre.

1 La Bucureşti, „în tipografia lui Eliad“, apare în 1837 prima traducere a câtorva fragmente dinNoua Eloise (76 p.), în alfabetul de tranziţie al epocii format din caractere chirilice şi latine,fără menţionarea tălmăcitorului. Traducerea actuală, prima integrală în limba română atextului lui Rousseau, s-a făcut după celebra ediţie Daniel Mornet, în 4 volume, publicată laParis la editura Hachette în 1925, cu o impresionantă „prefaţă“ având dimensiunea unuivolum de 396 de pagini şi cuprinzând documentarea istorică, literară şi bibliografică.Reputatul istoric literar Daniel Mornet a oferit cel dintâi un text stabilit minuţios pe bazaediţiilor originale şi însoţit de variantele provenite din manuscrisele şi ediţiile păstrate laCamera Deputaţilor şi la Biblioteca din Geneva, precum şi din ciornele şi copiile din colecţiapersonală.


EDUCAŢIA NEGATIVĂ ÎN CONCEPŢIA LUIJEAN - JACQUES ROUSSEAU

Prof. univ. dr. Elena Macavei*

RezumatStudiul evidenţiază, prin conceptul educaţia negativă, modelul paideuticrousseau-ist al influenţării formării copilului şi tânărului în conformitate cunatura, componenta principală fiind nonintervenţia – a nu face nimic pentrua nu deforma natura interioară, a lăsa copilăria să se manifeste, a amânaînvăţăturile pentru vârsta raţiunii (după 12 ani), a-i media tânărului învăţareadin experienţă, punându-şi întrebări pentru a le rezolva, astfel încât să nuînveţe ştiinţa, ci s-o descopere. Valoarea ideilor psihologice şi pedagogiceale lui J.J. Rousseau este dovedită de influenţele exercitate asuprafilantropinismului german, asupra lui L.N.Tolstoi şi Rabindranah Tagore,asupra pedologiei, şcolii active, nondirectivismului, postmodernismului.Cuvinte cheie: educaţie negativă, experienţă, libertate, fericire.AbstractThe study presents, through the concept of negative education, the rousseau-ist paideutical model of nurturing the child according to the natural principles,with its main element of non-intervention – not to do anything in order not todamage the inner nature, to afford childhood manifest itself, to postpone theinstruction till the age of ration (after 12 years), to mediate the learning byexperience, rising questions and solving them, so that the science is notlearned, but discovered. The value of the pedagogical ideas of J.J. Rousseauis proven by the influences on the German filantropinism, on L.N. Tolstoiand Rabindranah Tagore, on pedology, active school, nondirectivism orpostmodernism.Key words: negative education, experience, freedom, happiness.

1. Contextul cultural

Faţă de gândirea pedagogică scolastică a Evului mediu, cu toate meritele eiprivind structurarea învăţământului şi a unor teorii de valoare, s-au creat şis-au impus, în perioada Renaşterii (secolele XIV-XVI) şi a Iluminismului(secolele XVII-XVIII), concepţii contestatare la adresa învăţământului şi aviziunii asupra omului şi a educaţiei lui.* Universitatea „Lucian Blaga“ Sibiu, România


JEAN-JACQUES ROUSSEAU – DESPRE SINE ÎN CONFESIUNI

CS. Iliana Dumitrescu*


RezumatJean-Jacques Rousseau (1712–1778) se înscrie în istoria modernă ca unrevoluţionar, oferindu-se drept exemplu concret despre cum poate fiinfluenţată individualitatea umană de factorii existenţiali exteriori. Pornindde la una din lucrările sale de referinţă, intitulată Confesiuni, articolul prezintăo sumară evidenţiere a principalelor aspecte din viaţa lui Rousseau care i-au marcat existenţa şi pe care acesta le împărtăşeşte cititorului cu osinceritate declarată. Confesiunile se detaşează de celelalte lucrări ale luiRousseau atât prin caracterul autobiografic, cât şi ca operă literară a unuiscriitor desăvârşit, care se impune prin arta stilistică şi calitatea formulăriiideilor.Cuvinte cheie: autobiografie, sinceritate, educaţie, natură, romantism.

AbstractJean-Jacques Rousseau (1712 - 1778) is partof modern history as a revolutionary, offeringas concrete example of how humanindividuality can be influenced by externalexistential factors. Starting from a reference inhis works, entitled Confessions, the articlepresents a summary highlighting the mainaspects of Rousseau’s life that have markedher existence and that it shares the reader withhonestly declared. Confession stands out fromother works of Rousseau as autobiographicalcharacter and as a perfect literary writer, withits art style and quality formulating ideas.Key words: autobiography, honesty, education,nature, romance.

Figură emblematică a secolului al XVIII-lea, Jean-Jacques Rousseau (1712 –1778) se impune în istoria modernă ca un revoluţionar, oferindu-se drept


INFLUENŢE ALE CONCEPŢIEI DESPRE EDUCAŢIELA ROUSSEAU ASUPRA PEDAGOGIEI CONTEMPORANE

lector univ. dr. Ioan Scheau*

* Universitatea “1 Decembrie 1918” Alba Iulia, Româ[email protected]

RezumatLucrarea de faţă îşi propune să prezinte modul în care concepţia despreeducaţie a lui J. J. Rousseau a influenţat concepţiile pedagogicecontemporane. Într-o primă parte este prezentată concepţia despre educaţiea lui Rousseau, cu cele trei tipuri de intervenţii educative ale sale: prin natură,prin lucruri şi prin oameni. Apoi sunt prezentate trei concepţii pedagogicecontemporane, influenţate de gândirea lui Rousseau: problema curriculum-ului şcolar la J. Dewey, conceptul de Existenz la K. Jaspers şi ştiinţa educaţieila G. F. Kneller.Cuvinte cheie: natură, lucruri, oameni, curriculum, existenz, ştiinţa educaţiei.AbstractThe paper ‘The Influence of Rousseau’s Conception of Education onContemporary Pedagogy’ presents how Rousseau’s conception of educationinfluenced contemporary pedagogical concepts. The first part will presentRousseau’s conception of education with its three types of educationalinterventions: through nature, through things and through people. Then thepaper presents three contemporary pedagogical concepts that wereinfluenced by Rousseau’s concept of education: the problem of the school curriculum in J. Dewey, the concept of Existenz in K. Jaspers andthe Science of Education in G.F. Kneller.Key words: nature, things, people, curriculum, existenz, Education Science.

Jean - Jacques Rousseau (1712 - 1778), principalul reprezentant aliluminismului francez, este născut la Geneva, dar format ca intelectual înFranţa, unde se stabileşte definitiv în 1741. Principalele sale preocupărisunt politica şi educaţia, preocupări concretizate în lucrările „Contractul social“şi „Emil – sau despre educaţie“. „Ideea politică principală a lui Rousseau afost nu contractul social, ci voinţa generală. Societatea politică presupunea,în viziunea sa, supunerea voluntară totală a fiecărui individ faţă de voinţagenerală colectivă, unica sursă a suveranităţii legitime, şi care nu putea săvizeze decât binele comun. Supunerea faţă de aceasta pare-se nu prea


J.J. ROUSSEAU ŞI FILANTROPISMUL

CS. dr. Monica Cuciureanu*


RezumatDacă analizăm influenţa lui J.J. Rousseau asupra gândirii pedagogiceeuropene, vom remarca cu uşurinţă impactul ideilor sale asupra şcolilorgermane de la sfârşitul secolului al XVIII-lea. Apariţia Filantropismului astat fără îndoială sub semnul ideilor promovate de J.J. Rousseau şi a celoriluministe. Articolul face o scurtă trecere în revistă a principalilor reprezentanţiai acestui curent pedagogic şi a principiilor de educaţie promovate de ei.Cuvinte cheie: influenţa ideilor lui J.J. Rousseau în Germania, Filantropism,istoria pedagogiei.AbstractAnalyzing J.J Rousseau’s influence upon the European pedagogy, one caneasily notice the impact of Rousseau’s ideas upon German schools fromthe end of the 18th century. The Filantropism was strongly influenced byJ.J.Rousseau’s ideas and by the Age of Enlightenment. The article offersrelevant information about the main representatives of this pedagogical trendand about their pedagogical views.Key words: impact of J.J. Rousseau’s ideas in Germany, Filantropism, historyof pedagogy.

Dacă analizăm influenţa lui J.J. Rousseau asupra gândirii pedagogiceeuropene, vom remarca cu uşurinţă impactul ideilor sale asupra şcolilorgermane de la sfârşitul secolului al XVIII-lea. Dacă în Franţa ideile sale şi-aupus îndeosebi amprenta asupra vieţii socio-politice, în Germania acestea auinfluenţat mai ales pedagogia şi literatura. Apariţia curentului pedagogiccunoscut în istoria pedagogiei sub numele de Filantropism a stat fărăîndoială sub semnul ideilor promovate de J.J. Rousseau, John Locke şi alcelor iluministe, propunând o şcoală de tip nou, cu un altfel de educaţie.Această nouă educaţie, o educaţie naturală era deosebit de nuanţată şiaccentua următoarele aspecte:- dezvoltarea liberă a nevoilor de creştere şi de învăţare ale copilului;


ABSORBŢIA ŞI REFLECTAREAVIZIUNII PEDAGOGICE ROUSSEAUISTE ÎN

CULTURA ŞI PEDAGOGIA ROMÂNEASCĂ (I)

CAs. dr. Eugen Noveanu*


Avertizare către cititorul curios!Materialul de faţă NU reprezintă un studiu finit asupra unei probleme, a unuimoment istoric sau a unei personalităţi. Având ca punct de plecare „absorbţiaşi reflectarea viziunii rousseauiste“ cercetătorul constată complexitatea(pluritatea tematică) ariei problematice cu structuri nivelare personalizate.Cercetătorul poate privi prin lupa/profesia/pregătirea sa o anumită „faţetă“ a„rousseauismului“, de ex. educaţia, filosofia, literatura, muzica..., fiecare dintreacestea dispunând de conţinuturi şi structuri proprii.

Conţinuturile/ tematica fiecărei faţete a „rousseauismului“ este determinatăde mai mulţi factori – personali, sociali, economici ... fiecare cu coloraturaspecifică momentului istoric. Absorbţia şi reflectarea viziunii rousseauiste este „strecurată - cenzurată/favorizată/ acomodată...“ de particularităţile (istorice, culturale, lingvistice...)ale populaţiei absorbante...O cercetare plecând de la o organigramă completă pentru „absorbţia şireflectarea viziunii rousseauiste“ ar evidenţia rolul deosebit al„rousseauismului“ în evoluţia şi orientarea „occidentală“ a culturii noastre însecolele XVIII-XIX. Evident, o astfel de cercetare ar putea fi realizată numaide un grup de specialişti sub egida Academiei. S-ar continua cercetărilemarelui cărturar Alexandru Duţu şi ale celorlalţi cercetători / teoreticieni aidomeniilor intersectante cu istoria culturii noastre.

Conţinutul paginilor următoare cuprinde doar extrase punctiforme din diferite„faţete“, considerând că vor trezi curiozitatea cititorilor noştri; speranţa noastră– în aşteptarea reacţiei, a dorinţei de a investiga o faţetă, de a revela demersulistoric, momentele luminoase etc.


STIMULI EDUCATIVI ÎMPOTRIVA NATURII SAUUITÂND DE ROUSSEAU ŞI EDUCAŢIA NEGATIVĂ

CS. Petre Botnariuc*


RezumatArticolul analizează prin grila educaţiei negative câteva ipostaze din viaţacurentă – atitudinile faţă de natură, om şi societate în diferite contexte - şievidenţiază un clivaj între nivelul mental, declarativ şi cel acţional – sugerândreconsiderarea unor comportamente, obiceiuri, nevoi din perspectiva valorilorasumate şi conştientizarea şi asumarea efectelor acestora.Cuvinte cheie: Jean-Jacques Rousseau, educaţia negativă, educaţia pentruvalori.AbstractThe article analysis through the grid of negative education certain habitpatterns and the underlying attitudes towards nature and society as theymanifest in different contexts. It envisages a schism between the thought,word and action suggesting the reconsideration of certain behaviours, habitsand induced needs from the point of view of one’s own values as well asbecoming aware and assuming the nature of their effects.Key words: Jean-Jacques Rousseau, negative education, education forvalues.

Vom ilustra în articolul de faţă câteva exemple actuale care indică un mediueducaţional nociv, aflat în contradicţie cu principiile educaţiei conforme cunatura enunţate de marele pedagog şi care prin diferiţii actori educaţionali,de la mass-media şi educaţia parentală la intervenţiile şcolii, acţioneazănecritic şi fără conştientizarea efectelor pe care le generează pe termenlung în planul dezvoltării tinerei generaţii.

1. Semănând neghină şi aşteptând să răsară grâu sau Ce e anti-pedagogic în mesajele simţului comun

1.1. Iubitorii naturii - floraPentru prima categorie de exemple, vom pleca de la o întrebare pusăstudenţilor de Profesorul Eugen Noveanu: Ce este anti-pedagogic în cântecul


J.J. ROUSSEAU ŞI DREPTURILE OMULUI

Prof. consilier dr. Izabela Nicoleta Dinu*

* Centrul Judeţean de Asistenţă Psihopedagogică, [email protected]

RezumatRousseau este considerat pregătitorul Revoluţiei franceze şi primul profet aladevăratei democraţii. Principiile enunţate în Declaraţia de Independenţă aStatelor Unite ala Americii, Declaraţia drepturilor omului şi cetăţeanului şiDeclaraţia Universală a Drepturilor Omului îşi au originea în operele lui.Cuvinte cheie: contract social, libertate, egalitate, securitatea persoanei,lupta împotriva sclaviei.AbstractRousseau is considered the forerunner of the French Revolution as well asthe first prophet of the true democracy. The principles of the Declaration ofindependence of the United States of America, The Declaration of the HumanRights and Citizenship and the universal Declaration of the Human Rights,all have their origins in his works.Key words: the social contract, freedom, equity, persons security, fightagainst slavery.

Jean-Jacques Rousseau „e unul dintre profeţii veşnici ai omenirii. El aîntemeiat imperiul raţiunii şi a extins provinciile virtuţii. A fost mai mult decâtun om, a fost o unealtă a Fiinţei supreme. El a văzut popoarele îngenuncheateîn faţa sceptrelor şi a coroanelor şi a îndrăznit să le spună: Ridicaţi-vă! Aîndrăznit să le vestească: Libertate şi egalitate. Asemenea lui Dumnezeu, ela semănat cuvinte înflăcărate în inimi şi a înfăptuit ceea ce nimeni înaintealui n-a putut face: popoarele s-au ridicat.“ (Feuchtwanger, L., 2004, p. 454)El este considerat ca fiind pregătitorul Revoluţiei franceze şi primul profet aladevăratei democraţii.

Rousseau a abordat, în lucrările sale, toate temele majore care preocupălumea contemporană: ideea de libertate, conceptul de egalitate, respectareadrepturilor omului, întoarcerea la natură. Multe din ideile democratice pentrucare a militat au intrat în patrimoniul de gândire al omului modern şi în


ŒUVRE PÉDAGOGIQUE DE ROUSSEAUÀ L’OCCASION DU TRICENTENAIRE DE SA NAISSANCE.

COMPTE RENDU CRITIQUE DES RECHERCHES ACTUELLESSUR L’ŒUVRE DE ROUSSEAU DANS LE PRISME DU

COLLOQUE DE CERISY-LA-FORET ET LE CONGRÈS DEGENÈVE (JUIN 2012)

Ioana Ungureanu*

* Université de Rouen, Centre Amiénois de Recherches en Education et [email protected]

ResuméEmile ou de l’éducation est l’œuvre fondateur de l’éducation moderne qui amarqué une différenciation évidente par rapport aux mœurs éducatives del’époque de Rousseau. Cet œuvre représente la synthèse de la vision deRousseau sur le système pédagogique, vision qui semble encore d’actualité.A partir de celle-ci, ce sont développé des nombreuses productionsscientifiques proposant des interprétations variées sur cette visionpédagogique. Le présent article explore des recherches très récentes surce sujet, afin de rendre compte des questionnements soulevés par l’héritagerousseauiste.Mots-clé: éducation, pensée pédagogique, Pédagogie Nouvelle, PédagogieInstitutionnelle.RezumatEmile ou de l’éducation este opera fondatoare a educaţiei moderne care amarcat o diferenţiere evidentă faţă de obiceiurile educative din epoca luiRousseau. Această operă reprezintă sinteza viziunii lui Rousseau asuprasistemului pedagogic, viziune care pare a fi încă de actualitate. Pornind dela aceasta, s-au dezvoltat numeroase producţii ştiinţifice care propuninterpretări variate asupra acestei viziuni pedagogice. Prezentul articolexplorează cercetări foarte recente asupra acestui subiect, pentru a explicadiferite problematici ridicate de moştenirea rousseauistă.Cuvinte cheie: educaţie, gândire pedagogică, Pedagogie Nouă, PedagogieInstituţională.

Les rousseauistes, pédagogues ou philosophes, n’ont pas omis que cetteannée, 2012, l’anniversaire de deux-cent-cinquante années de la publication


INCURSIUNI ÎN PEDAGOGIA SOCIOLOGICĂ - JEAN-JACQUESROUSSEAU: SINCRONIZĂRI SPIRITUALE

prof. consultant Paul Grigoriu*

* Biblioteca Pedagogică Naţională “I. C. Petrescu”, Bucureşti, România

RezumatArticolul face o scurtă incursiune în opera de filosofie politică şi social-pedagogică a lui Rousseau şi oferă o serie de explicaţii în legătură cu sistemulsău ideologic care depăşeşte în multe privinţe nivelul discursului despredemocraţie al unor personalităţi din timpul acestuia. Ideile pedagogice suntpuse în legătură cu sistemele vremii dezvoltate de J. A. Comenius şi J.Locke şi se prezintă gânditorii români care s-au preocupat de adoptareamăsurilor de reformă a educaţiei conforme cu principiile lui Rousseau.Cuvinte cheie: pedagogie socială, drepturile omului, reforma sistemului deînvăţământ.AbstractThe article presents the life and the main works in the field of politicalphylosophy and social-pedagogy of Rousseau providing a set of explanationsregarding his idea system that exceeds in many respects the discourselevel on democracy of the main figures of his time. The pedagogical ideasare liked to the pedagogical systems of his time developed by J. A. Comeniusand J. Locke, while at the end presents the Romanian figures engaged inadopting the Rousseau ideas in the reform measures of our education systemat that time.Key words: social-pedagogy, human rights, education system reform.

Orice istorie culturală reţine, în succesiunea evocărilor, evenimentesemnificative sau momente de răscruce exemplificate fie de un mare scriitor,fie de aspecte de constituirea şi afirmarea unor direcţii ideologice originale.Un astfel de moment deosebit pentru istoria pedagogiei este şi francezul deorigine geneveză J. J. Rousseau.

Scriitor si filosof, a avut o viaţă agitată, pierzându-şi mama in momentulnaşterii, iar tatăl său, ceasornicar, l-a lăsat la vârsta de 10 ani in grija unuipastor. Minorul Rousseau a fugit din oraşul natal - Geneva -, în căutareaunei atmosfere de familie.



ROUSSEAU ÎN ZIARELE VREMII

Culese de Simona Lupu*

* Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, Bucureşti, România

În 1912, cu prilejul bicentenarului J. J. Rousseau, cunoscutul scriitor şipublicist Pierre Paul Plan publică volumul „J.-J. Rousseau raconté par lesgazettes de son temps, d’un décret aÌ l’autre“ în care include referinţele dinziarele vremii la activitatea marelui pedagog din perioada 1752 (anul apariţieiromanului pedagogic Emile) şi până în 1978 (când sunt publicateConfesiunile). La trecerea încă unui secol reluăm în original câteva dinfragmentele mai representative ale volumului omagial.

13 septembre 1763.Profession de Foi Philosophique (1). C’est le titre d’une brochure légere, oùl’on cherche à tourner en ridicule les ouvrages de M. Rousseau. Il est fort aiséde le faire, rien ne prêtant plus à la parodie que le sublime, soit en style, soit enaction, sait en morale. On ne peut se dispenser de rendre justice à l’esprit et àla bonne plaisanterie de l’auteur. On n’en dit pas le nom; mais c’est un desmeilleurs ouvrages faits contre l’immortel Rousseau; il est plein des égards etdes considérations qu’on doit au grand homme. (Mém. secr.)

29 décembre 1763.Vers sur Jean-Jacques Rousseau, ci-devant Citoyen de Geneve.

Rousseau prenant toujours la nature pour maître,Fut de l’humanité l’apôtre et le martyr;

Les mortels qu’il vouloit forcer à se connoîtreS’etoient trop avilis pour ne pas l’en punir.

Pauvre, errant, fugitif et proscrit sur la terre,Sa vie à ses écrits servit de commentaire.

La fiere vérité dans ses hardis tableauxSçut en dépit des grands montrer ce que nous sommes.

Il devoit de nos jours trouver des échafauds;Il aura des autels quand il naitra des hommes! (Mém. secr.)

Prof. consilier dr. Angela Stan*

RECENZII

DINU, I.,F. PARADIGMA ROUSSEAU ŞI EDUCAŢIA CONTEMPORANĂ.Iaşi, Editura Institutul European, 2006, 216 pagini, ISBN 973-611-429-5.

Fiecare dintre noi simte o afinitate pentru un autor/specialist, pentru oproblematică sau alta din domeniul de specialitate, lucru mai mult sau mai

puţin explicabil. Izabela Dinu amanifestat întotdeauna o simpatiedeosebită pentru Rousseau şi ideilesale, dovadă în acest sens stând şilucrarea Paradigma Rousseau şieducaţia contemporană, apărută în anul2006, la Editura Institutul European,Iaşi.

Paradigma Rousseau şi educaţiacontemporană tratează problematicainfluenţei pe care doctrina lui Rousseauo are asupra educaţiei contemporane.Lucrarea reliefează actualitatea câtorvadin cele mai importante idei pedagogiceale lui Rousseau şi modul în care seconcretizează acestea în instituţii,

determinând curente de idei, norme şi tehnici educative. Sunt prezentatecondiţiile istorice în care apare opera lui Rousseau, principalele sale ideipedagogice, evoluţia gândirii rousseau-iste şi contribuţia lui Rousseau ladezvoltarea pedagogiei moderne şi contemporane. Noutatea lucrării constăîn faptul că reuneşte aceleaşi idei pedagogice aşa cum apar ele la Rousseauprecum şi la precursorii şi succesorii acestuia. Lucrarea se adreseazăcadrelor didactice precum şi studenţilor de la secţiile de pedagogie şipedagogia învăţământului preşcolar şi primar cărora le poate fi recomandatăca bibliografie pentru cursurile de istoria pedagogiei/ doctrine pedagogice,pedagogii alternative.

* Centrul Judeţean de Asistenţă Psihopedagogică , Prahova, Româ[email protected]



Lucrarea are o structură care cuprinde şase capitole: Cap. 1 - Franţa însecolul al XVIII-lea. Condiţii sociale şi economice, Cap. 2 - Viaţa şi opera luiJean-Jacques Rousseau, Cap. 3 - Precursori, Cap. 4 - Conceptefundamentale în gândirea pedagogică a lui Jean-Jacques Rousseau, Cap.5 - Momentul Rousseau în evoluţia pedagogiei, Cap. 6 - Jean-JacquesRousseau în pedagogia românească.

În Argument sunt prezentate motivele alegerii acestei teme şi este reliefatfaptul că Rousseau este mai actual decât oricând. Ideile de libertate, egalitate,întoarcerea la natură, respectarea naturii copilului, valorificarea aptitudiniloracestuia, învăţarea prin descoperire sunt foarte actuale, opera lui constituindun punct central de reflecţie şi pentru pedagogii contemporani. Este subliniatfaptul că Rousseau pledează pentru arta de a gândi şi a simţi, adică pentrucultivarea personalităţii în deplină şi adevărată libertate, în deplin acord cuinteresele, nevoile şi aspiraţiile proprii, cu darurile raţiunii şi sensibilităţii. Înacelaşi timp, plecând de la un articol al lui Petru Pipoş, sunt prezentate nudoar calităţile, ci şi defectele concepţiei pedagogice a lui Rousseau.

Primul capitol este intitulat Franţa în secolul al XVIII-lea Condiţii sociale şieconomice. Rousseau nu poate fi înţeles cu adevărat, decât dacă se ţineseama de situaţia economică şi socială în care se afla Franţa în timpul vieţiilui. Se argumentează în mod pertinent că Rousseau nu-şi propunea oreîntoarcere la starea primitivă, ci o re-formare a naturii omului pe bazaelementelor pozitive achiziţionate prin cultură şi civilizaţie, manifestând omare încredere în puterea educaţiei, prin care puteau fi înlăturate viciile decare „suferea“ societatea. Este reliefat şi faptul că Émile nu este izolat decâtde societatea coruptă a oraşelor din Franţa acelei epoci.

În capitolul 2, Viaţa şi opera lui J.-J. Rousseau, este prezentată o biografie amarelui gânditor, care argumentează în mod convingător legătura strânsădintre viaţa şi opera acestuia. Sunt prezentate, după aceea, în rezumat,principalele lucrări rousseau-iste, urmate de comentarii la obiect şi înconcordanţă cu intenţiile lucrării. Capitolul este bogat ilustrat, cuprinzândimagini din viaţa lui Rousseau, precum şi coperţile ediţiilor princeps aleoperelor Contractul social şi Émile sau despre educaţie.

Capitolul 3 are titlul Precursori. În acest capitol sunt analizate şi prezentateprincipalele filiaţii de idei pe care Rousseau le preia şi le integrează înmagnifica sa sinteză referitoare la educaţie: Platon, Aristotel, Quintilian,

Vittorino da Feltre, Erasmus, Vives, Rabelais, Montaigne, Comenius,Fénelon, Locke.

Capitolul 4, Concepte fundamentale în gândirea pedagogică a lui J.-J.Rousseau, este alcătuit sub forma unui dicţionar, cuprinzând, în ordinealfabetică, principalele idei şi concepte care apar în operele rousseau-iste;ideile şi conceptele sunt analizate şi comentate, în încercarea de a oferi untip de istorie a ideilor numit istorie structurală, adică o sinteză care să combineşi să îmbine diacronia şi sincronia concepţiei respective; astfel, sunt puse închestiune şi prezentate următoarele concepte: aptitudinile, bunătateaoriginară a omului, copilăria, conformitatea educaţiei cu natura, cunoaştereacopilului, educaţia negativă, educaţia femeii, familia, interdisciplinaritatea,intuiţia, învăţarea activă, libertatea, manualele şcolare, materiile de studiu,pedepsele naturale, periodizarea educaţiei, respectarea particularităţilor devârstă şi individuale, scopul educaţiei.

În capitolul 5, Momentul Rousseau în evoluţia pedagogiei, este evidenţiatăinfluenţa semnificativă a ideilor lui Rousseau atât în plan teoretic, cât şiaplicativ, influenţă ale cărei radiaţii acţionează încă. Receptarea fecundă aideilor rousseau-iste a fost analizată în funcţie de curente, şcoli şi autorireprezentativi astfel: Germania: curentul filantropinist (Basedow, Salzmann),Froebel, Diesterweg, Elveţia: Pestalozzi, Rusia: Tolstoi, Anglia: H. Spencer,India: Tagore, Şcolile noi, apărute la sfârşitul sec. XIX: C. Reddie, Badley, H.Lietz, Demolins, Ferrière, Suedia: E. Key, Educaţia nouă: Dewey, Montessori,Claparède, Decroly, Şcoala activă: Ferrière, Cousinet, Freinet, Planul Dalton,Sistemul Winnetka, Învăţarea activă, Instruirea diferenţiată şi individualizată:Dottrens, Bloom (învăţarea deplină), P. Torshen (învăţarea bazată pecompetenţe), Nondirectivismul: C. Rogers, Deşcolarizarea: Ivan Illich.

Capitolul 6, J.-J. Rousseau în pedagogia românească, este structurat pedouă subcapitole: traduceri şi adepţi. Opera marelui gânditor a fost cunoscutăîn ţara noastră încă din timpul vieţii acestuia, fie prin circulaţia operelor sale(în original sau traduse), fie prin intermediul curentelor pedagogice apăruteîn Occident sub influenţa rousseau-ismului. Printre autorii români care audiseminat ideile rousseau-iste, s-au ocupat de comentarea lor sau au fostinfluenţaţi de acestea sunt amintiţi: I. H. Rădulescu, S. Bărnuţiu, I. P. Eliade,V. Borgovan, I. Slavici, C. Narly, I. C. Petrescu.


(continuare în pagina 165)

Documents

Revista de pedagogie Rousseau.pdf