1

Investeşte în oameni!

SUPORT CURS

,,FORMARE SPECIALIŞTI ÎN EVALUARE INSAM”

din cadrul proiectului

,, INSTRUMENTE DIGITALE DE AMELIORARE A CALITĂŢII EVALUĂRII ÎN

ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR”

(realizat în baza contractului POS DRU/1/1.1/S/3; ID: 3074)

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 Axa prioritară 1 „Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere” Domeniul major de intervenţie 1.1 „Acces la educaţie şi formare profesională iniţială de calitate” Titlul proiectului: Instrumente digitale de ameliorare a calităţii evaluării în învăţământul preuniversitar Beneficiar: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului Şi Sportului Numar de identificare a contractului: 3074 Nr. de inregistrare al AMPOSDRU: POS DRU/1/1.1/S/3

2

Cuprins 0. Introducere ........................................................................................................................................... 3

Descriere succintă a proiectului ................................................................................................................ 3

Accesarea sistemului informatic INSAM ................................................................................................... 6

1. Reactualizarea cunoştinţelor privind metodele alternative de evaluare din perspectiva structurii platformei naţionale de evaluare INSAM ................................................................................................... 10

Evaluare centrată pe competenţe .......................................................................................................... 10

Calităţile probelor de evaluare ............................................................................................................... 13

Strategii, metode şi tehnici de evaluare, criterii, standarde, indicatori de evaluare a competenţelor . 20

Itemi de evaluare .................................................................................................................................... 24

2. Managementul testelor în cadrul platformei INSAM şi administrarea acestora către elevi .............. 29

Ce este un test?........................................................................................................................................ 29

Generarea automată de teste ................................................................................................................... 32

Generarea manuală de teste..................................................................................................................... 40

Administrarea testelor către o clasă (grup de elevi) ................................................................................ 49

Administrarea unui test către un elev (individual) ................................................................................. 55

3. Corectarea testelor, rezultatele elevilor, statistici şi rapoarte în platforma INSAM .......................... 59

Secţiunea teste de corectat ...................................................................................................................... 59

Secţiunea teste corectate ......................................................................................................................... 61

Corectarea unui test ................................................................................................................................. 62

Identificarea itemilor deschişi ............................................................................................................. 62

Notarea şi evaluarea unui item ............................................................................................................ 62

Finalizarea corectării ........................................................................................................................... 63

Editarea mesajului pentru elev ............................................................................................................ 63

Vizualizarea şi analiza rezultatelor elevilor ............................................................................................ 64

Rezultate pe test, pe clasă, pe şcoală ................................................................................................... 64

Alte rapoarte şi analize pe rezultatele elevilor .................................................................................... 65

Secţiunea Rapoarte .................................................................................................................................. 66

Principalele rapoarte existente în aplicaţie .......................................................................................... 66

3

0. Introducere

Descriere succintă a proiectului

Proiectul INSAM (Instrumente digitale de ameliorare a calităţii evaluării în învăţământul preuniversitar) are ca obiectiv dezvoltarea şi implementarea de instrumente şi mecanisme digitale de îmbunătăţire a proceselor evaluative şi de autopozitionare / autoevaluare a elevilor din învăţământul preuniversitar liceal.

Proiectul vizează sistemul de învăţământ preuniversitar, cu o focalizare specială pe nivelul liceal, unde nevoile de evaluare / autoevaluare / autopoziţionare sunt mai acute, din perspectiva diversificării traseelor de învăţare şi a oportunităţilor existente la final de ciclu.

Proiectul adresează prioritatea strategică ”Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocupării şi a incluziunii sociale şi întărirea capacităţii administrative” din Planului National de Dezvoltare 2007 - 2013 si mai exact răspunde obiectivului de dezvoltare a capitalului uman şi de creştere a competitivităţii acestuia pe piaţa muncii, prin asigurarea oportunităţilor egale de învăţare pe tot parcursul vieţii şi dezvoltarea unei pieţe a muncii moderne, flexibile şi inclusive.

Proiectul urmăreşte să abordeze aspecte problematice legate de procesele evaluative prin oferirea unui sistem informatic performant de evaluare accesibil tuturor participanţilor la procesul de educaţie (elevi, cadre didactice) şi stimularea acestora în procesul unei educaţii adaptate nevoilor pietei muncii si societatii bazate pe cunoastere. Prezentul proiect vine sa sustina aceste deziderate prin modernizarea şi diversificarea modului de furnizare a educaţiei de la nivel preuniversitar, prin utilizarea resurselor şi serviciilor digitale care vor constitui o baza pentru dezvoltarea rutelor flexibile de învăţare şi pentru asigurarea calităţii procesului educational.

Obiectivul general îl constituie dezvoltarea şi implementarea de instrumente şi mecanisme digitale de îmbunătăţire a proceselor evaluative şi de autopozitionare / autoevaluare a elevilor din învăţământul preuniversitar liceal.

Obiectivul principal va fi îndeplinit prin intermediul obiectivelor specifice propuse:

• Îmbunătăţirea evaluării performanţelor elevilor prin dezvoltarea unor aplicaţii informatice şi a unei baze de date cu resurse digitale specifice (itemi de evaluare) care să poată fi utilizate atât de către profesori cât şi de către elevi în cadrul proceselor de evaluare şi autoevaluare.

• Îmbunătăţirea proceselor de autopoziţionare/autoevaluare a elevilor din învăţământul preuniversitar prin dezvoltarea de metodologii şi instrumente de evaluare care să implice utilizarea de resurse digitale specifice.

• Creşterea calităţii proceselor de evaluare a elevilor prin facilitarea accesului cadrelor didactice şi elevilor la resurse şi servicii digitale pentru evaluarea/ autoevaluarea performanţelor, a dezvoltării personale şi a perspectivelor privind evoluţia în carieră a acestora.

4

• Creşterea capacităţii cadrelor didactice şi a elevilor de a utiliza evaluarea prin instrumente/servicii digitale pentru îmbunătăţirea învăţării şi a orientării şcolare şi profesionale a elevilor.

• Dezvoltarea unui corp comun de metodologii, proceduri si instrumente de evaluare a căror aplicare să asigure premisele instaurării unei culturi a evaluării la nivelul învăţământului preuniversitar din România.

• Dezvoltarea unui sistem informatic de evaluare care să pună la dispoziţia elevilor şi cadrelor didactice responsabile cu evaluarea instrumente şi mecanisme digitale de evaluare.

Proiectul INSAM şi-a propus elaborarea a 150 000 de itemi de evaluare pentru următoarele discipline de studiu:

• Limba şi literatura română, • Limba franceză, • Limba germană, • Limba engleză, • Matematică, • Fizică, • Chimie, • Biologie, • Istorie, • Discipline socio-umane, • Geografie, • Informatică+TIC.

Aceşti itemi de evaluare au fost elaboraţi de către cadrele didactice de specialitate, formate în acest sens, pe baza unor modele stabilite în cadrul proiectului şi cu ajutorul unor aplicaţii digitale de încărcare şi management al itemilor.

În cadrul sistemului informatic de evaluare INSAM sunt prevăzute mai multe categorii de utilizatori.

Pentru cadrele didactice sunt prevăzute 3 roluri, fiecare dintre ele cu drepturile de acces de rigoare şi cu acţiuni specifice în cadrul sistemului digital şi in cadrul activităţii de elaborare a itemilor. În cadrul sistemului vor exista astfel 3 nivele de acces pentru profesori:

Nivelul 1 va permite profesorilor să creeze teste în cadrul sistemului pe baza itemilor predefiniţi existenţi în sistem. Vor putea să administreze aceste teste, să le livreze către utilizatorii selectaţi sau direct către o clasă de elevi, vor putea să analizeze rezultatele obţinute la teste şi să vizualizeze diferite rapoarte, ierarhii sau clasamente. Vor putea comunica cu ceilalţi profesori prin intermediul uneltelor de comunicare existente în sistem sau vor putea să citească ghiduri şi

5

metodologii de evaluare. Pentru a identifica rapid itemii necesari creării de teste sau alte informaţii din cadrul sistemului, profesorii vor avea la dispoziţie funcţionalităţi de căutare.

Nivelul 2 de acces presupune, pe lângă activităţile descrise mai sus, şi posibilitatea de a crea şi edita itemi, de a-i introduce în sistem, de a-i trimite spre validare şi, odată validaţi, să se poată crea şi livra teste cu aceştia. De asemenea, pentru acest nivel de acces vor exista facilităţi de import şi export de itemi.

Suplimentar, profesorii de nivel 3 sunt acei profesori care pot valida itemii creaţi şi trimişi spre validare de către profesorii de nivel 2.

Tabel roluri principale pentru cele 3 categorii de utilizatori – profesori:

ROL Creează Teste în sistem pe baza itemilor existenţi

Creeaza şi încarcă Itemi noi în sistem

Validează Itemii noi propuşi (aprobă / resping)

Profesor nivel 1 X Profesor nivel 2 X X Profesor nivel 3 X X

În figura de mai jos este reprezentat fluxul sistemului de evaluare şi rolul itemilor din sistem în cadrul acestui flux.

Flux sistem de evaluare

6

Accesarea sistemului informatic INSAM

Aplicaţia este disponibilă online şi se poate accesa de pe un calculator normal, cu un sistem de operare obişnuit.

La prima autentificare în sistemul informatic sunt necesare câteva precizări şi verificări, după cum vom detalia în continuare.

Pentru autentificarea în sistemul informatic parcurgeţi următorii paşi:

Pasul 1: deschideţi un browser (Internet Explorer, Mozilla Firefox, Google Chrome etc.). Recomadăm utilizarea browserului Internet Explorer, o versiune mai recentă (7+).

Asiguraţi-vă în prealabil că staţia de pe care accesaţi sistemul informatic dispune de conexiune la internet şi că aceasta este pornită.

Pasul 2: în bara de adrese a browserului tastaţi adresa http://insam.softwin.ro/insam

7

Pasul 3: în zona de autentificare, tastaţi numele de utilizator şi parola care v-au fost comunicate şi apăsaţi butonul Intră în cont.

Atentie! În cazul în care nu aţi primit datele de autentificare (nume de utilizator şi parolă), vă rugăm să contactaţi imediat administratorul aplicaţiei sau persoana responsabilă cu administrarea aplicaţiei la nivelul unităţii dvs de învăţământ!

După completarea datelor de autentificare şi apăsarea butonului Intră în cont, în zona de autentificare va apărea un mesaj de întâmpinare.

8

În cazul în care autentificarea nu a funcţionat, aplicaţia va afişa un mesaj de eroare.

În aceste condiţii vă rugăm să vă asiguraţi că:

• nu este apăsată tasta Caps Lock • aţi scris corect numele de utilizator, respectiv parola • nu aţi copiat din greşeală şi spaţii, în cazul în care aţi completat numele de utilizator,

respectiv parola prin copiere din alt document (funcţia copy-paste – ctrl+c si ctrl+v).

9

Repetaţi procesul de autentificare, completând cu atenţie numele de utilizator, respectiv parola. Daca autentificarea nu funcţionează în continuare, vă rugăm să contactaţi administratorul aplicaţiei, specificând datele Dvs de identificare (nume, prenume, nume de utilizator, parola pe care aţi primit-o).

Pasul 4: verificaţi corectitudinea datelor asociate utilizatorului Dvs, astfel:

• verificati dacă după mesajul de întâmpinare “Bine ai venit...” apare numele Dvs şi dacă acesta este corect.

• în meniul Profilul Meu apar datele Dvs şi informaţiile legate de utilizatorul Dvs în cadrul sistemului informatic INSAM.

În cazul în care datele nu corespund, vă rugăm să anunţaţi acest lucru imediat administratorului aplicaţiei sau persoanei desemnate ca fiind responsabilă de administrare la nivelul unităţii Dvs de învăţământ!

10

1. Reactualizarea cunoştinţelor privind metodele alternative de evaluare din perspectiva structurii platformei naţionale de evaluare INSAM

Evaluare centrată pe competenţe Caracteristica esenţială a activităţii evaluative o reprezintă astăzi abordarea acesteia atât în

termeni de procese, cât şi de proceduri privind măsurarea rezultatelor învăţării, activitatea

presupunând desfăşurare, procesualitate, reglare, autoreglare etc. Căutarea echilibrului între

învăţarea ca proces şi învăţarea ca produs, între aspectele sumative, clasificatoare, certificatoare

permit identificarea cauzelor/dificultăţilor întâmpinate de elevi în învăţare, precum şi între

mecanismele reglatorii şi cele autoreglatorii.

În prezent, teoria pedagogică ,dar şi practica în domeniu au drept ţintă:

• diversificarea metodologiei, dispozitivelor, tehnicilor şi instrumentelor de evaluare pentru

a realiza ceea ce G. de Landsheere aprecia: evaluarea şcolară să devină mai exactă din

punct de vedere ştiinţific şi mai echitabilă din punct de vedere moral;

• regândirea „culturii controlului şi examinării” şi promovarea a ceea ce numim „cultură a

evaluării”, centrată pe procesele socio-cognitive, metacognitive în învăţare; asigurarea

feedbackului orientat spre finalităţile proiectului evaluativ,

• complementarizarea metodelor tradiţionale (evaluări orale, scrise, probe practice etc) cu

altele noi, moderne (portofoliul, proiectul, investigaţia, autoevaluarea etc),

• elaborarea probelor prin integrarea de „itemi obiectivi, semiobiectivi şi subiectivi”, prin

realizarea şi aplicarea de matrici de evaluare, de statistici privind evoluţia rezultatelor

elevilor, de diminuare a erorilor mai frecvente în procesul evaluativ.

11

12

13

Calităţile probelor de evaluare Probele de evaluare trebuie să îndeplinească o serie de ,,condiţii riguroase”, mai ales de natură

tehnică, în mãsurã sã le asigure funcţionalitatea. Aceste „condiţii riguroase ” reprezintã de fapt

„calităţile” probelor de evaluare. Aceste calitãţi sunt: identitatea, validitatea, fidelitatea,

consistenţa, omogenitatea, amplitudinea, sensibilitatea, standardizarea, etalonarea, utilitatea,

economicitatea, operativitatea, legătura cu alte teste etc.

Standardizarea

Un test standardizat este un instrument a cărui construcţie, aplicare şi interpretare sunt complet şi

riguros urmãrite, în baza unor norme şi criterii clare, acceptate şi respectate de evaluatori şi

evaluaţi. Standardizarea dar şi respectarea altor calităţi ale testelor asigură un sistem unic de

raportare valorică a tuturor subiecţilor. Standardizarea este una din calitãţile esenţiale. De această

calitate/caracteristică depind obiectivitatea şi corectitudinea testului, independent de context ori

persoana evaluatorului.

Fidelitatea testului sau a unei probe reprezintă calitatea acestora de a oferi rezultate constante

(similare) în condiţiile administrării identice, pe populaţii similare sub aspect statistic. Această

calitate ne conduce la ideea posibilităţii de generalizare a instrumentului respectiv, în vederea

aplicării lui pe populaţii şcolare cu aceleaşi caracteristici. Dacă populaţia supusă analizei este o

populaţie standard, iar condiţiile de administrare sunt şi ele tipice, fidelitatea apropie testarea de

condiţiile de standardizare a instrumentelor.

Validitatea vizeazã corespondenţa dintre ceea ce trebuie evaluat şi ceea ce s -a evaluat efectiv.

Un instrument care are caracteristica de a fi valid evaluează ceea ce trebuie să evalueze: nimic în

plus, nimic în minus, nimic altceva.

Obiectivitatea testului/ probei reprezintă gradul de concordanţă între aprecierile făcute de mai

mulţi evaluatori. Testele cu o foarte mare obiectivitate sunt testele standard.

Evaluarea educaţională, ca şi alte activităţi subsumate educaţiei instituţionalizate nu poate evita

ralierea la standardele calităţii. Mai mult, se justifică dezvoltarea unui mecanism propriu de

asigurare a calităţii care să jaloneze politicile şi managementul evaluării şcolare.

Acesta propune:

- definirea standardelor calitative ale evaluării;

- evaluarea calităţii procedurilor de evaluare;

14

- abilitarea cadrelor didactice în operarea cu sistemele conceptuale şi metodologice specifice

evaluării academice;

- asumarea responsabilităţii pentru calitatea evaluării;

- modernizarea sistemului de înregistrare şi comunicare a rezultatelor obţinute de către studenţi.

În mod cert, este nevoie de protejarea, menţinerea şi creşterea calităţii evaluării. Un număr de

indicatori calitativi pot aduce servicii în această direcţie şi pot inspira, cu succes, concepţia şi

practicile evaluative ale cadrelor didactice:

• evaluarea este concepută şi se aplică, diferenţiat, potrivit funcţiilor pe care şi le asumă:

diagnostică, prognostică, de informare, de selecţie, de certificare, de orientare-consiliere

etc.

• evaluarea este utilizată ca factor reglator al interacţiunii predare-învăţare şi nu doar ca o

componentă finală a procesului de formare.

• tipurile fundamentale de evaluare sunt corelate funcţional şi valorificate echilibrat.

• există o corespondenţă clară între obiectivele învăţării, ceea ce se predă şi ceea ce se

învaţă şi cunoştinţele, capacităţile şi atitudinile evaluate (coerenţa curriculum-evaluare)

• sarcinile de evaluare vizează competenţe profesionale specifice, dar şi competenţe

generice transversale.

• focalizarea probelor pe sarcini „autentice” – situaţii, probleme reale, cu impact

semnificativ.

• proiectarea probelor de evaluare se realizează profesional, asigurându-se condiţiile

necesare de validare şi fidelitate.

• se foloseşte o varietate de metode, astfel încât limitele metodelor particulare să fie

minimalizate, iar efectul lor cumulativ potenţat.

• notele sunt acordate transparent şi obiectiv, pe baza rezultatelor învăţării şi a criteriilor

privind nivelul de performanţă.

• elevii primesc un feedback evaluativ sistematic care să le permită organizarea procesului

de învăţare.

• implicarea elevilor în procese de evaluare şi autoevaluare.

15

• probele de evaluare sunt controlate pentru a se asigura că nu există influenţe subiective

care pot defavoriza grupuri particulare.

• transparenţa criteriilor şi procedurilor de evaluare; accesarea lor fără dificultăţi.

• crearea unui climat cu impact emoţional pozitiv, motivant şi securizat; reducerea stărilor

de stres şi anxietate prin ambianţă şi comportamentul cadrului didactic – deschis,

cooperant, prietenos.

• prevenirea şi combaterea, prin reguli clare şi aplicate, a fraudelor academice (copiat,

plagiat, „importul” de lucrări etc).

Din punctul de vedere al temei examinate – evaluarea computerizată pe baza digitalizării

conţinuturilor/ curriculumului – întemeiate pe valorizarea metodelor alternative de evaluare a

rezultatelor elevilor, se recunoaşte importanţa şi relevanţa competenţei şi experienţei aduse de

evaluatorii externi în asigurarea consistenţei probelor de evaluare calitativă raportate la calitatea

proceselor de instruire şi învăţare, propuse de specialiştii în curriculum. O astfel de concepţie

reduce parţial din limitele delicatei probleme a credibilităţii datelor/ informaţiilor obţinute.

Să recunoaştem, încă de la început, că, în ciuda „unor eforturi de transparenţă” se impune

armonizarea tehnicilor noi cu cele tradiţionale în „ansambluri de bune practici care tind spre

complexitate”. Şi aceasta, în măsura în care dorim să surprindem progresul în stăpânirea unui

domeniu disciplinar prin atribute interdisciplinare, absente uneori din conţinutul probelor de

evaluare sau al baremelor construite grăbit, necreativ.

O altă idee care nu satisface decât parţial condiţiile asigurării calităţii noului sistem de evaluare

digitală este convingerea că noul model/sistem ar permite armonizarea evaluării cu calitatea

proceselor şi stilurilor de învăţare, corespondenţa şi coerenţa între probele de evaluare prezente

în platforma evaluativă digitală şi probele existente în manuale.

În condiţii disfuncţionale evidente, practica ne arată existenţa a nu puţine nepotriviri între ceea

ce se evaluează profesional prin metode clasice orale, prin exerciţiile la tablă şi controlul direct

oral şi „rezultatele obiective” obţinute prin evaluări scrie şi bareme ale conţinuturilor

digitalizate. De aici, lipsa de acceptare sau de rezistenţă, înmulţirea surselor de contestaţii,

evident mai ecranate de aceste noi achiziţii metodologice.

16

Este de amintit şi o altă posibilă limită în calea unui standard al calităţii evaluării computerizate.

Aceasta ţine de psihologia elevilor, mult mai reactivi astăzi, dar şi mai adaptabili la ceea ce noi

socotim a fi „obiectivitate, transparenţă şi etos în evaluarea modernă”. Avem în vedere un fapt

exprimat simplu de Vogler ( p.219) astfel: „Elevii par să se acomodeze foarte bine diversităţii de

probe care sunt puse în aplicare pentru a-i evalua. Ele îi incită să elaboreze numeroase tactici.

Mentalitatea elevilor evolueză … înspre o tendinţă de a investi în ceea ce este util, adică a căuta

un efect maxim cu un efort minim”. Lipseşte aici complementaritatea dintre controlul regulat şi

identificarea reuşitelor vs. a dificultăţilor întâmpinate (adesea formate prin învăţare negativă –

n.a.) de anumiţi elevi, urmare a rupturii dintre evaluarea formativă, continuă, adaptată uneori

„ad-hoc”, fără grile criteriale şi evaluarea sumativă, derulată prin practici şi tehnici pedagogice

de tip “ e-evaluation.”

Unde se situează corelativ evaluarea procesuală, spre exemplu la matematică, dacă se vor

considera numai „rezultatele” la probele de control? Unde , cât şi cum este evaluată la ştiinţele

socio-umane investiţia în competenţa de tip argumentativ sau în formarea competenţei lectorale

prin studiu reflectiv şi atitudinal vs. performanţa conceptuală? Cum sunt evaluate eforturile

profesorului de istorie în a face cuvenitele transformări – transpoziţii sau transinformaţii

didactice ale manualelor în moduri de a înţelege şi utiliza filosofia lecţiei de istorie? Cum va

putea evalua profesorul micile progrese ale elevului în înţelegerea efectelor geopolitice în

istoria lumii moderne? Să ne mai întrebăm: ce semnifică modernizarea tehnicilor de învăţare

eficientă comparativ cu ce s-ar putea defini drept „transformarea profundă a învăţării şi a

modului de evaluare a progresului realizat de elev/ elevi pentru a fi consemnat în fişele

personale” la literatură (în măsura în care acestea vor deveni obiect al responsabilităţii

profesorului la clasă?).

Nu omitem din analiza calităţii şi etosului evaluării şi două alte „probleme critice”, cunoscute în

retorica publică şi declarate nereale de către funcţionarii administraţiei.

În literatura de specialitate (vezi Vogler, p.220, 221) acestea iau următoarea formă:

17

a) „Evaluarea elevilor nu înseamnă … doar notarea unui exerciţiu în raport cu o anumită

programă. Evaluarea, afirmă un expert al problemei, G. Vincent (1994), pune în discuţie‚

configuraţia istorică particulară care este forma didactică, şcolară, care are printre alte

caracteristici pe aceea de a multiplica şi repeta exerciţiile, neavând altă funcţie decât pe aceea de

a învăţa, de a învăţa după reguli sau având drept scop, scopul acestora”.

b) Rezultatele evaluării pot leza unele interese ideologice. De aici, prudenţa administraţiei

şcolare, a unor directori de şcoli sau inspectori, în prezentarea integrală a rapoartelor corectate şi

a prestigiului unor profesori. Şi, spun unii autori, „voinţa de rigoare şi fiabilitate a rezultatelor

şcolare în metodele de evaluare se poate opune unor exigenţe de alt ordin, de exemplu procentul

acceptabil de eşecuri la evaluările naţionale”, cu efecte asupra finanţării şcolii, salarizării

personalului, evaluării anuale şi promovării cadrelor didactice, directorilor, inspectorilor.

O bună parte din aceste limite ale calităţii evaluării pot fi sensibil ameliorate de ceea ce

conceptorii programului de faţă ar putea numi şi înscrie printre valorile paradigmatice, anume

„promovarea activităţii personale de formare pentru autoevaluare” (vezi şi Vogler, p.221).

Marcată prin accesul, desigur codat, al elevului la baza de date, la itemii evaluativi, la grilele de

autoanaliză, la indicatorii de reluare a lecturilor, la exerciţiile de sprijin prezente în manuale, sau

la ghidurile metodologice mult mai elaborate etc., acest instrument de evaluare digitală cu funcţii

şi complementare poate integra intenţiile experţilor curriculari sau decidenţilor din politica

educaţională. Avem în vedere explicit: a) formarea de competenţe interdisciplinare (vezi

matematica, fizica, ştiinţele naturii, tehnologiile); b) introducerea progresivă, în proiectele de

dezvoltare profesională sau personală, a unor noi coduri de referinţă şi repertorii curriculare

exprimate prin noi competenţe - valori, cunoştinţe, abilităţi, evaluate însă prin noi grile

perfecţionate în materie de concepe şi scrie matrici de specificaţie sau bareme de corectură, de a

corela criterii fără a mări supraîncărcarea elevilor.

Pentru aceasta este nevoie de timp, de dialog, de o semnificativă cultură a evaluării, asigurată

prin stagii de formare (training) continuă, de o nouă viziune, de confruntări cu soluţii la

dificultăţile de învăţare sau de punere în practică a celor studiate pentru a deveni operaţionale,

sub forma unor evidenţe sau documente, care cad sub incidenţa creaţiei/ inovaţiei pedagogice.

18

Calitatea instrumentelor electronice de evaluare utilizate, scalele de valori construite pe

populaţii atent şi bine definite (eşalonate), practicile psihotehnice şi informaţiile legate de acestea

sunt definibile prin caracteristici acceptate de experţi ca reprezentative repere calitative. Astfel,

se pot invoca:

sensibilitatea la noile experienţe şi instrumente tehnologice văzute ca noi achiziţii în

domeniul evaluării, apte să sesizeze excelenţa, să diferenţieze sau ierarhizeze subiecţii

evaluaţi;

fidelitatea, ca o calitate exprimând stabilitatea şi constanţa rezultatelor evaluărilor

repetate, în condiţii similare (fără schimbări semnificative);

omogenitatea, ca o caracteristică a calităţii evaluării de a putea măsura corect aceeaşi

dimensiune supusă evaluării;

validitatea, calitate specifică atât criteriilor, cât şi conţinutului probelor sau itemilor din

baremele de evaluare. Explicit, această caracteristică semnifică, la nivelul criteriilor,

valoarea lor prognostică, în sensul anticipării reuşitei, al performanţei şcolare. La nivelul

conţinutului, validitatea trimite la valorile de pertinenţă şi reprezentativitate a

semnificaţiei sarcinilor propuse în instrumentul evaluativ. Pe fond, această calitate este

considerată ca un argument pentru stăpânirea curriculumului, precum şi pentru anumite

contexte şi condiţii de aplicare a proceselor evaluative;

interpretarea, înţeleasă drept acea calitate care exprimă atât calificarea evaluatorului

care interpretează, dar şi adecvaţia probelor evaluative la anumite eşantioane de elevi

(corespondenţa între nivelul grupului evaluat şi gradul de dificultate a testelor

administrate).

adecvaţia, pertinenţa şi echilibrul ponderilor între cunoştinţe, abilităţi, valori şi atitudini

în conformitate cu obiectivele pentru care sunt organizate şi administrate testele de

evaluare.

absenţa oricăror cunoştinţe, valori şi atitudini/ opinii cu caracter discriminativ politic,

religios, rasial, de gen etc., în afara unui acord scris al celor evaluaţi (dacă sunt majori)

sau ale responsabilului legal al minorului, acceptând că informaţiile de acest gen sunt

susceptibile de a aduce prejudicii vieţii intime, private sau altor valori consacrate

constituţional ;

19

prudenţa psihologică în comunicarea bilanţului rezultatelor aplicării testelor, mai ales

criticarea acestora drept eşecuri şcolare, acceptând ideea că există posibilitatea generării unor

reacţii personale, familiare, instituţionale, sociale, comunitare. Astfel de riscuri vor fi supuse

controlului, asumând obligaţia morală de a examina şi suporta consecinţele, de a propune

seturi de acţiuni de remediere a rezultatelor obţinute. Invocăm, de asemenea, înţelegerea

psihologică a rezervelor metodologice şi chiar rezistenţa la evaluarea alternativă, numite în

cercetările americane (vezi D. Wiener, 2002) evaluarea supleant, destinată în special

persoanelor cu dizabilităţi complexe şi care nu pot fi evaluate strict cu teste standardizate,

văzute drept singur suport pentru atingerea unor niveluri ale competenţelor.

Calibrarea metodelor tradiţionale cu cele moderne, alternative, conduce în mod limpede, poate

uneori mai greu de evaluat direct, la satisfacerea standardelor de calitate, a dovezilor

performanţei academice, inclusiv realizarea satisfacţiei actorilor evaluării.

Deontologia transparenţei rezultatelor evaluării trimite şi la riscul utilizării inadecvate, forţate,

părtinitoare, parţiale, tendenţioase, deturnate fie de unii actori ai evaluării, fie de mijloacele

mass-media. Semnalăm tendinţa acestora de a decupa informaţii destinate publicului larg cu

statut de rezultate negative, potrivit unei politici şi ideologii partizane, a orientării publicaţiei sau

posturilor de radio, tv, în numele imperativelor democraţiei, atât de necesare şi atât de greu

gestionabile social.

Efectele sunt vizibile, reacţiile celor interesaţi la astfel de demersuri nu sunt chiar neutre, ci,

dimpotrivă comportă riscuri (v. Vogler, p.109) şi măsuri, „interpretări eronate (voluntare sau nu),

efecte de normatizare abuzivă (voluntare sau nu), provocări la adresa factorului de decizie,

nevoit să remedieze disfuncţiile constatate”.

Precizăm că mizele importante pentru toţi cei implicaţi în evaluare sunt:

a) conştientizarea riscurilor;

b) calitatea controlului;

c) adoptarea strategiilor de ameliorare;

d) deconcentrarea controlului gestiunii rezultatelor evaluării mergând până la participare şi

autoanaliză a elevilor;

e) intrarea globală în normalitate a reglării dispozitivelor sistemului evaluativ al unui sistem

pentru a fi/ deveni calitativ eficace şi eficient;

20

f) mobilizarea energiilor şi motivaţiilor participative la realizarea calităţii triadei învăţare,

predare şi evaluare, de a asigura reuşita reformei în învăţământul preuniversitar din România.

Strategii, metode şi tehnici de evaluare, criterii, standarde, indicatori de evaluare a competenţelor În domeniul educaţional, strategia evaluativă este un demers care prefigurează perspectivă din

care va fi concepută evaluarea. Un rol esenţial îl au: proiectarea dispozitivului de evaluare,

construcţia acestuia, aplicarea şi emiterea judecăţilor de valoare privind procesul învăţării şi

rezultatele obţinute de către elevi.

În diferenţierea strategiilor evaluative identificam două perspective de analiză: perspectiva

criteriala şi perspectiva axelor polare.

1. Perspectiva criterială

În principial, strategiile educaţionale evaluative se proiectează în temeiul următoarelor criterii:

- Actorii evaluării. (elevi sau profesori), rezultând o evaluare centrată pe elev şi pe

personalitatea sa şi o evaluare centrată pe profesor, pe corectitudinea

- Instrumentele evaluării pe baza cărora distingem între:

A) strategii obiective (evaluare obiectivă) bazate pe teste, probe standardizate şi alte

instrumente care pot măsura cât mai fidel prestaţia/performanţa elevului şi

B) strategii calitative centrate mai ales pe calitatea rezultatelor, fundamentate pe criterii

caltative.

- Obiectul evaluării conform căruia identificăm:

A) strategii sumative (evaluare sumativă), axată pe produsul final/rezultatele învăţării elevilor

B) strategii formative (evaluare formativă), axate pe procesul de învăţare ce conduce spre

produs.

- Forma de organizare (numărul subiecţilor) potrivit căreia avem:

A) strategii de evaluare frontală (eşantionul integral)

B) strategii de evaluare de grup

C) strategii de evaluare individuală

21

Evaluarea formativă

Este acel tip de evaluare care se realizează pe tot parcursul unui demers pedagogic, „este

frecventă sub aspect temporal şi are ca finalitate remedierea lacunelor sau erorilor săvârşite de

elevi; nu-l judecă şi nu-l clasează pe elev;. compară performanţa acestuia cu un prag de reuşită

stabilit dinainte” (Bloom; G. Meyer ). Caracteristici: este o evaluare criterială, bazată pe

obiectivele învăţării; face parte din procesul educativ normal; acceptă „nereuşitele” elevului,

considerându-le momente în rezolvarea unei probleme; intervine în timpul fiecărei sarcini de

învăţare; informează elevul şi profesorul asupra gradului de stăpânire a obiectivelor, ajutându-i

pe aceştia să determine mai bine achiziţiile necesare pentru a aborda sarcina următoare, într-un

ansamblu secvenţial; asigură o reglare a proceselor de formare a elevului; îndrumă elevul în

surmontarea dificultăţile de învăţare; este continuă, analitică, centrată mai mult pe cel ce învaţă

decât pe produsul finit.

Evaluarea formatoare

Evaluarea formatoare este din ce în ce mai mult invocatã în ultima perioadã, în acord cu

achiziţiile ştiinţei şi cu evoluţiile din planul teoriei şi practicii educaţionale.

Evaluarea formatoare este consideratã forma desăvârşită a evaluării formative. Reprezintă

o nouă etapă, superioarã de dezvoltare a evaluării f ormative, care „va fi funcţională odată cu

instaurarea obiectivului de asumare de către elevul însuşi a propriei învăţări: la început

conştientizarea, eventual negocierea obiectivelor de atins şi apoi integrarea de către subiect a

datelor furnizate prin demersul evaluativ în administrarea propriului parcurs. Evaluarea

formatoare, are drept scop: promovarea activităţii de învăţare ca motor motivaţional pentru

elev, sprijin în conştientizarea metacognitivă, autoreglare” (J. Vogler);

Dispozitivul de evaluare reprezintă ansamblul metodelor, tehnicilor şi instrumentelor de

evaluare stabilite de evaluator pentru a culege, a prelucra, a interpreta, a prezenta şi a valorifica

informaţia evaluativã. Dispozitivul articulează metodele, tehnicile şi instrumentele de c ulegere,

prelucrare şi prezentare a informaţiei referitoare la procesul şi produsul învãţãrii.

Acesta precizează:

• Circumstanţele (împrejurările) şi momentele sau etapele când se face evaluarea;

• Natura informaţiei ce trebuie culeasă (obiectul evaluării: cunoştinţe, abilităţi etc.)

• Instrumentele cu ajutorul cãrora se va realiza această activitate.

22

Metodele, tehnicile şi instrumentele evaluării şcolare sunt din ce în ce mai frecvent şi mai

complex abordate. Odată cu extinderea şi modernizarea evaluării, cu deplasarea accentului

dinspre rezultate spre procese, metodelor şi tehnicilor tradiţionale li s-au adăugat altele, mai

moderne. Pe lângă multiplicarea şi diversificarea cantitativă, s-a înregistrat o îmbunătăţire

calitativă. Astfel încât se poate spune că astăzi profesorul/ evaluatorul are la dispoziţie o gamă

largă şi diversificată de metode, tehnici şi instrumente specifice.

Metoda de evaluare reprezintã calea de acţiune comunã profesor - elevi care conduce la punerea

în aplicare a oricãrui demers evaluativ, în vederea colectãrii informaţiilor privind procesul şi

produsul învãţãrii, prelucrãrii şi valorificãrii lor în diverse scopuri.

Modalitãţile de evaluare disponibile la ora actualã alcãtuiesc un ansamblu metodologic coerent.

Ele au caracter sistemic. Fãrã a-şi pierde entitatea specificã, metodele se îmbinã, se completeazã

şi se influenţeazã reciproc. Metodele de evaluare dispun de o serie de caracteristici generale,

valabile în orice împrejurare, dar şi de caracteristici specifice, în funcţie de tipul de evaluare, de

context etc. Astfel:

• din perspectiva învãţãmântului modern, predominant formativ, metodele de evaluare însoţesc

şi faciliteazã desfãşurarea procesului instructiv- educativ. Într-un context de evaluare formativã,

însoţesc şi permit reglarea desfãşurãrii procesului de învãţãmânt;

• se elaboreazã şi se aplicã în strânsã legãturã cu diferitele componente ale procesului de

învãţãmânt, aflate în ipostaza de „ obiecte ale evaluãrii” ;

• se concep, se îmbinã şi se folosesc în legãturã cu particularitãţile de vârstã şi individuale, cu

modul de acţionare al factorilor educativi;

• au caracter dinamic, fiind deschise înnoirilor şi perfecţionãrilor;

• raporturile dintre ele se schimbã în funcţie de context. Trebuie remarcate ra porturile dinamice

dintre aceste concepte. În diverse contexte educaţionale unele dintre acestea pot fi metode prin

intermediul cãrora este condus procesul evaluativ, în timp ce în alte împrejurãri pot deveni

mijloace de culegere, prelucrare a informaţiilor sau de comunicare socialã profesor- elev.

23

Folosirea metodelor alternative este benefică cel puţin din două perspective:

• Perspectiva procesuală, în sensul în care evaluarea modernă nu mai este centrată în principal

pe produsele învăţării de către elev ci pe procesele pe care aceasta le presupune (de la evaluare

la activitate evaluativă);

• Perspectiva de comunicare profesor - elev, în măsura în care acestea sunt considerate

instrumente de evaluare care corespund unui demers de evaluare democratică şi autentică,

întrucât facilitează cooperarea între parteneri şi încurajează autonomia.

Prin complexitatea şi bogăţia informaţiei pe care o furnizează, atât în desfăşurarea procesului de

învăţare cât şi ca sinteză a activităţii elevului de-a lungul timpului, metodele alternative sunt în

măsură:

a) să preia o parte din sarcinile evaluării continue, formative, putând să elimine tensiunile

induse de metodele tradiţionale de evaluare/verificare;

b) să constituie parte integrantă a unei evaluări sumative sau chiar parte a unei examinări.

Ideile forţã care fundamenteazã extinderea folosirii metodelor alternative de evaluare sunt, în

esenţã, urmãtoarele:

1) funcţia principală a evaluării moderne este aceea de a da încredere, a întări, fortifica, ajuta

elevul în procesul de învăţare.

2) Din perspectiva învăţământului modern, se doreşte „renunţarea la ideea unei evaluări cu

coloratură penalizantă care judecă prea adesea elevul în raport cu lipsurile sale”. Din contră „noi

dorim să subliniem/accentuăm progresul elevului în învăţare”.

3) Metodele alternative de evaluare favorizează reflecţii de ordin metacognitiv. În lucrările

recente despre metacogniţie este încurajatã abordarea unei evaluări formatoare care acordă o

mare parte din responsabilitate elevilor înşişi.

4) Metodele moderne îmbină funcţiile formativă şi informativă ale evaluării. Demersul de

evaluare cu ajutorul metodelor alternative dezvoltã elevului o conştientizare (luare la cunoştinţă)

a funcţionãrii sale cognitive şi o investigare/ căutare / cercetare personală (cu ajutorul

profesorului) a mijloacelor pentru a regla propria învăţare. Prin folosirea acestora elevul se

implică şi vizualizează, conştientizeazã progresul său. Această manieră contrabalansează o

abordare foarte răspândită – realizată cu ajutorul testelor standardizate - care evaluează elevii

fără a ţine seama de contextul de învăţare.

24

Itemi de evaluare Instrumentul de evaluare se compune din itemi care solicitã tehnici de declanşare/ prezentare/

redactare a rãspunsurilor. Cele trei concepte sunt intim asociate. Deşi vizeazã realitãţi diferite ale

procesului evaluativ, se aflã într-o strânsã interdependenţã. Între itemii de evaluare, tehnicile de

evaluare şi instrumentele de evaluare este o legãturã indisolubilã.

Itemul înseamnã sarcina de lucru, forma sub care se prezinta plus rãspunsul aşteptat. Itemul

pedagogic, în limbaj cotidian, reprezintă cea mai mică componentă identificabilă a unui test

sau a unei probe de evaluare. Din punct de vedere ştiinţific, itemul este un element component

al unui „chestionar standardizat” care vizeazã evaluarea elevului în condiţii de maximã

rigurozitate (Gilbert de Landsheere, 1992, pag. 173). În practica şcolară cotidiană, unde nu se

practica întotdeauna evaluări realizate „în condiţii de maximă rigurozitate”, itemii reprezintă

elementele chestionarului sau probei unui examen sau ale unei evaluări normale, la clasă.

Itemul pedagogic reprezintã cerinţa, întrebarea la care trebuie sã rãspundã elevul; este un element

al unei probe de evaluare sau al unui test pedagogic, deci al instrumentului de evaluare. Se

exprimã prin formularea unei întrebãri care se integreazã în structura unei probe de evaluare.

„Itemii (sau elementele) unui test constituie, în ansamblu, un eşantion dintr-un univers de itemi

care, la modul ideal, ar trebui să acopere în totalitate conţinutul testat” (P. Lisievici, op. Cit.).

Tehnica de evaluare constituie modalitatea prin care evaluatorul declanşează şi orientează

obţinerea unor răspunsuri din partea subiecţilor, în conformitate cu obiectivele sau

specificaţiile testului. Fiecare tip de item declanşeazã o anumitã tehnicã la care elevul

apeleazã pentru a da rãspunsul sãu. Spre exemplu, un item cu alegere multiplã (IAM) va face

apel la „ tehnica rãspunsului cu alegere multiplã”. Elevul va încercui, va bifa sau va marca

printr-o cruciuliţã varianta de rãspuns pe care o considerã corectã. Un item tip „ completare

de frazã” va face apel la „ tehnica textului lacunar”. Elevul va completa spaţiile libere din

textul respectiv.

O probã cu mai mulţi itemi poate solicita una sau mai multe tehnici de evaluare, în funcţie de

tipurile de itemi pe care îi include: itemii cu alegere dualã sau multiplã vor declanşa „tehnica

rãspunsului la alegere”; itemii tip eseu structurat vor declanşa „tehnica elaborãrii rãspunsului în

funcţie de cerinţele exprimate’’ etc.

25

Instrumentul de evaluare este o probã, o grilã, un chestionar, un test de evaluare care

„colecteazã” informaţii, „produce” dovezi semnificative despre aspectele sau rezultatele luate

în considerare.

Instrumentul de evaluare se compune, de regulã, din mai mulţi itemi. O probã de evaluare (un

instrument) se poate compune dintr- un singur item (o singurã întrebare, cerinţã, problemã etc.,

îndeosebi atunci când rãspunsul pe care trebuie sã- l formuleze elevul este mai complex) sau din

mai mulţi itemi.

Clasificarea itemilor de evaluare

Literatura de specialitate oferă mai multe clasificări ale itemilor. Criteriul asigurãrii

obiectivităţii în notarea sau aprecierea elevilor este, fãrã îndoialã, cel mai important. Dupã acest

criteriu identificãm:

1. itemi obiectivi

2. itemi semiobiectivi

3. itemi subiectivi

În cadrul sistemului informatic INSAM, itemii au fost concepuţi şi introduşi conform aceluiaşi

criteriu. Astfel, în sistemul INSAM avem mai multe tipuri de itemi, după cum urmează:

1. itemi obiectivi

a. Tip pereche – cu săgeţi

b. Tip pereche – cu liste

c. Alegere duală – adevărat / fals

d. Alegere multiplă – cu mai multe variante de răspuns, una singură corectă

e. Alegere multiplă – cu mai multe variante de răspuns, mai multe corecte

f. Alegere multiplă – Zonă imagine 1X3 – mai multe răspunsuri corecte

g. Alegere multiplă – Zonă imagine 2X2 – mai multe răspunsuri corecte

h. Alegere multiplă – Zonă imagine 3X1 – mai multe răspunsuri corecte

i. Alegere multiplă – Zonă imagine 3X3 – mai multe răspunsuri corecte

26

2. itemi semiobiectivi

a. De completare – Selecţie din listă

b. De completare – Găseşte cuvântul

c. De completare – Găseşte cuvintele

d. Cu răspuns scurt – Completează cuvântul

e. Întrebare structurată – Răspuns liber

f. Cu răspuns deschis – Răspuns liber

g. Cu răspuns multiplu – Intrepretare – Răspuns liber

3. itemi subiectivi

a. Eseu nestructurat – Răspuns liber

b. Eseu structurat – Răspuns liber

c. Text indus – Răspuns liber

d. Rezolvare de probleme – Răspuns liber

e. Răspuns scurt puţin elaborat – Răspuns liber

Din perspectiva interacţiunii pe care o socilită itemul elevului respondent, itemii din sistemul

informatic INSAM presupun diferite acţiuni:

• Completarea răspunsului de la tastatură (texte, răspunsuri numerice etc.). Spre ex.

Întrebare structurată – Răspuns liber; Rezolvare de probleme – Răspuns liber etc.

• Completarea unui termen lacunar (de la tastatură). Spre ex. Cu răspuns scurt –

Completează cuvântul

• Selectarea unui anumit termen dintr-un text dat, prin acţiunea de click pe termenul

respectiv. Spre ex. De completare – Găseşte cuvântul; De completare – Găseşte cuvintele

• Completarea unui text lacunar prin selectarea variantei potrivite dintr-o listă dată - Spre

ex. De completare – Selecţie din listă

• Selectarea răspunsului sau răspunsurilor corecte dintr-o imagine, prin acţiunea de click pe

zona de imagine corespunzătoare - Spre ex. Alegere multiplă – Zonă imagine 3X1 – mai

multe răspunsuri corecte; Alegere multiplă – Zonă imagine 2X2 – mai multe răspunsuri

corecte

27

• Selectarea răspunsului sau răspunsurilor corecte (prin bifare) dintr-un set de răspunsuri

date - Spre ex. Alegere multiplă – cu mai multe variante de răspuns, una singură corectă;

Alegere duală – adevărat / fals

• Realizarea unor corespondenţe corecte între două seturi de elemente (potrivire) - Spre ex.

Tip pereche – cu liste; Tip pereche – cu săgeţi

Pentru fiecare item, în sistemul informatic INSAM este definit şi salvat un set comun de

informaţii, precum şi informaţii particulare în funcţie de tipul de item:

• Descriere item

• Disciplină

• Capitol / Temă

• Subcapitol / Subtemă

• Competenţe adresate

• Dificultate

• Cuvinte cheie

• Enunţ / Sarcină de lucru / Cerinţă / Întrebare

• Răspunsuri

• Elemente multimedia asociate itemului, dacă este cazul (imagini, filme, audio)

• Text lacunar / de lucru (dacă este cazul)

• Imagine cu mai multe zone de răspuns, dacă este cazul

• Indiciu de rezolvare (dacă este cazul)

• Instrucţiune pentru utilizarea itemului de către elev

• Barem de corectare (pentru profesorul corector; este obligatoriu pentru itemii subiectivi),

inclusiv fişiere dacă e cazul

• Punctajul orientativ pentru acel item

28

Exemplu de informaţii definite în sistem pentru un item tip Alegere duală – adevărat / fals, la

disciplina Geografie.

Afişarea în modul rezolvare (pentru elev, în cadrul unui test) a itemului luat ca exemplu mai sus:

29

2. Managementul testelor în cadrul platformei INSAM şi administrarea acestora către elevi

Ce este un test?

Un test este o colecţie de itemi de evaluare, organizată după anumite criterii, în funcţie de scopul

acestuia. În sistemul informatic INSAM, un test poate fi compus din minim 1 item şi maxim 30

itemi.

Itemii din cadrul unui test pot fi subiectivi, semi-obiectivi şi / sau obiectivi, după cum există

aceştia definiţi în baza de itemi INSAM.

În interiorul fiecărei categorii de itemi (subiectivi, semi-obiectivi, obiectivi) există mai multe

tipuri de itemi, din punct de vedere al construcţiei şi al interacţiunii aşteptate de la elev:

• Completarea răspunsului de la tastatură (texte, răspunsuri numerice etc.). Spre ex.

Întrebare structurată – Răspuns liber; Rezolvare de probleme – Răspuns liber etc.

• Completarea unui termen lacunar (de la tastatură). Spre ex. Cu răspuns scurt –

Completează cuvântul

• Selectarea unui anumit termen dintr-un text dat, prin acţiunea de click pe termenul

respectiv. Spre ex. De completare – Găseşte cuvântul; De completare – Găseşte cuvintele

• Completarea unui text lacunar prin selectarea variantei potrivite dintr-o listă dată - Spre

ex. De completare – Selecţie din listă

• Selectarea răspunsului sau răspunsurilor corecte dintr-o imagine, prin acţiunea de click pe

zona de imagine corespunzătoare - Spre ex. Alegere multiplă – Zonă imagine 3X1 – mai

multe răspunsuri corecte; Alegere multiplă – Zonă imagine 2X2 – mai multe răspunsuri

corecte

• Selectarea răspunsului sau răspunsurilor corecte (prin bifare) dintr-un set de răspunsuri

date - Spre ex. Alegere multiplă – cu mai multe variante de răspuns, una singură corectă;

Alegere duală – adevărat / fals

• Realizarea unor corespondenţe corecte între două seturi de elemente (potrivire) - Spre ex.

Tip pereche – cu liste; Tip pereche – cu săgeţi

30

În cadrul unui test, itemii sunt afişaţi paginat (câte un item pe fiecare pagină). Navigarea între

itemi se va face prin utilizarea butoanelor de tip Înainte / Înapoi – Următorul / Anteriorul, sau

direct prin selectarea itemului dorit (reprezentat printr-un tab cu numarul aferent itemului în

cadrul testului).

Dat fiind că pentru un test există stabilită o limită la nivel de sistem de maxim 30 de itemi vor

exista în cadrul ecranului de test maxim 30 de taburi, corespunzătoare itemilor din componenţa

testului. În pagina ultimului item din test, nu mai există buton de Înainte – Următorul, ci există

doar posibilitatea de întoarcere la itemul anterior.

În cadrul sistemului informatic, un element de tip test este definit prin următoarele tipuri de date

si informaţii:

- lista itemilor asociaţi acestui test (minim 1, maxim 30)

- autorul testului – numele de utilizator al autorului care a creat testul

- data creării – data calendaristică la care a fost creat testul (în format zz/ll/aaaa)

- data start test – reprezintă data de start a valabilităţii testului (format zz/ll/aaaa). Un test nu

poate fi parcurs / completat de către elevi decât dacă data curentă a sistemului este mai mare sau

cel puţin egală cu data de start a valabilităţii testului.

Spre exemplu, un test care are ca dată start a valabilităţii data de 3 noiembrie 2011 nu

poate fi completat de către elevi în mai 2011, adică înainte de data de 3 noiembrie 2011.

- data final test - data de final a valabilităţii testului (formatul datei este zz/ll/aaaa). Un test nu

poate fi completat de către elevi decât dacă data curentă a sistemului este mai mică sau cel puţin

egală cu data de final a valabilităţii testului.

Spre exemplu, un test care are ca dată de final a valabilităţii data de 22 iulie 2011 nu

poate fi completat de către elevi în septembrie 2011, adică după de data de 22 iulie 2011.

- denumire test – o denumire a testului respectiv

Spre exemplu, un test care reprezintă o evaluare de final de semestru poate avea o

denumire sugestivă « Test recapitulativ semestru 1 ».

- descriere test – o scurtă descriere a testului, utilă cadrului didactic care îşi doreşte să selecteze

un anumit test din baza de teste existente în sistemul INSAM

- cuvinte cheie – o colecţie de cuvinte cheie asociate testului respectiv. Acestea se vor agregra la

nivelul testului pe baza cuvintelor cheie definite pentru itemii ce intră în componenţa testului.

31

Spre exemplu, un test care conţine un item cu cuvintele cheie funcţie, matrice,

necunoscută şi un alt item cu cuvintele cheie unghi, bisectoare, con va avea specificate ca

şi cuvinte cheie pe test următoarele : funcţie, matrice, necunoscută, unghi, bisectoare,

con.

- grad de dificultate la nivel de test – valori posibile: uşor, mediu, dificil.

- disciplina – disciplina pe care o adresează testul respectiv. Dacă este vorba de un test care

cuprinde itemi din mai multe discipline, testul va fi marcat ca fiind interdisciplinar si se vor

preciza şi disciplinele pe care le adresează. Exemplu: “test interdisciplinar Chimie-Biologie”

- tip test – dacă este cazul (valori posibile: test de verificare, test tip examen, test recapitulare)

- timp de rezolvare – se indică timpul maxim de rezolvare dat pentru acest test, în format

hh:mm, unde h = ore şi m = minute.

Exemplu: 01:30 pentru o oră şi jumatate timp dat de rezolvare.

- prin intermediul itemilor care intră în componenţa testului, vor fi disponibile şi următoarele

metadate:

- nivel: pentru limbile străine; valori posibile A1, A2, B1, B2

- clasa: valori posibile IX, X, XI, XII

- capitol: în funcţie de disciplină şi nivel/clasă

- subcapitol: în funcţie de disciplină, nivel/clasă, capitol

- competenţe: în funcţie de selecţia de capitol şi subcapitol

Exemplu de listă cu 3 teste disponibile pentru utilizatori tip elev

32

Generarea automată de teste

Generarea automată a testelor în sistemul INSAM se realizează prin parcurgerea unui proces care

constă în mai mulţi paşi. Pentru procesul de generare automata a testelor a fost proiectat un

wizard în 3 paşi, care trebuie parcurşi succesiv.

În afară de primul pas, un utilizator se poate întoarce oricând într-un pas anterior pentru a

completa şi modifica setările şi informaţiile introduse.

Descrierea paşilor necesari pentru generarea automată a unui test în sistemul INSAM

PAS 1: constă în definirea filtrelor pentru generarea automata, pentru a restrânge numărul

de itemi din baza de date, astfel încât aceştia să corespundă criteriilor dorite de utilizatorul de tip

profesor.

Utilizatorul va seta filtrele, prin definirea / selectarea valorilor urmatoarelor seturi de date de la

nivelul itemilor:

- cuvinte cheie

- număr itemi de dificultate uşoară: numeric, o valoare cuprinsa intre 0 si 30, unde

30 este numarul maxim de itemi permis per test. Utilizatorul va alege câţi itemi uşori să intre în

componenţa testului pe care îl defineşte.

- număr itemi de dificultate medie: numeric, o valoare cuprinsa intre 0 si 30, unde 30

este numarul maxim de itemi permis per test. Utilizatorul va alege câţi itemi de dificultate medie

să intre în componenţa testului pe care îl defineşte.

- număr itemi de dificultate mare: numeric, o valoare cuprinsa intre 0 si 30, unde 30

este numarul maxim de itemi permis per test. Utilizatorul va alege câţi itemi de dificultate mare

să intre în componenţa testului pe care îl defineşte.

În dreptul acestora, va fi afişat automat numărul total de itemi definit.

Spre exemplu, pentru o selecţie de tipul:

număr itemi de dificultate uşoară: 3

număr itemi de dificultate medie: 4

număr itemi de dificultate mare: 3

33

Numărul total de itemi afişaţi automat în acest câmp va fi de 3 + 4 + 3 = 10

- disciplina: se va selecta din lista de discipline; valoarea implicită din lista de

discipline este cea asociată utilizatorului de tip profesor. Spre exemplu, un utilizator profesor

căruia îi este asociată disciplina « matematică » va avea ca valoare implicită (adică deja

selectată) disciplina « matematică ».

Observaţie : un utilizator de tip profesor poate avea acces şi la categoria « interdisciplinar » şi la

a doua disciplina (dacă este cazul, adică dacă există definită la nivel de sistem a doua sa

specializare).

- nivel (opţional): se va selecta din lista de valori a câmpului Nivel (A1, A2, B1, B2) –

valabile pentru disciplinele limbi străine

- clasa (opţional): se va selecta din lista de valori a câmpului Clasă (IX, X, XI, XII)

- capitol (opţional): se va selecta din lista de valori a câmpului Capitol

- subcapitol (opţional): se va selecta din lista de valori a câmpului Subcapitol

- competenţe (opţional) : în funcţie de selecţia de capitol şi subcapitol vor fi afişate

competenţele asociate. Se pot bifa una sau mai multe competenţe.

- lista cuprinzând toate tipurile de itemi: Se pot bifa unul sau mai multe tipuri de itemi

din cei existenţi în sistem. Dacă utilizatorul profesor doreşte ca generatorul automat să selecteze

din baza de date doar itemi de un anumit tip (spre exemplu doar itemi de tip Alegere duală –

adevărat / fals), atunci va trebui să bifeze numai acest tip de item. Dacă, dimpotrivă, doreşte ca

generatorul automat să selecteze din baza de date toate tipurile de itemi va trebui să bifeze toate

tipurile de itemi.

34

Reprezentare schematică a informaţiilor definite în primul pas al procesului de Generare

automată test :

Dupa completarea filtrelor, utilizatorul de tip Profesor va apăsa butonul Generează test conform

criteriilor, şi va trece automat la Pasul 2 al wizardului de Generare automata test.

În cazul în care utilizatorul nu a completat toate câmpurile şi informaţiile obligatorii, acesta va fi

atenţionat printr-un mesaj de eroare.

Sistemul informatic va căuta în baza de date toţi itemii care corespund criteriilor definite de

utilizator şi va afişa în pasul următor o listă a acestora, conform filtrelor definite de utilizator.

35

PAS 2: constă în previzualizarea testului generat automat de către sistem pe baza criteriilor de

filtrare definite la pasul anterior de către utilizator.

În această pagină, utilizatorul de tip Profesor va putea vizualiza lista itemilor selectaţi de către

sistem pentru a fi incluşi în testul generat automat.

Afişarea itemilor se va face în aceeaşi pagină, unul sub celălalt. În cazul în care sunt mulţi itemi

se va folosi bara de scroll din partea dreaptă a ferestrei browserului.

În cadrul listei de itemi selectaţi de către sistem pentru a fi incluşi în testul generat automat,

itemii vor fi afişaţi sub forma enunţ + răspunsuri.

Spre exemplu, un item de tip Alegere duală – adevărat / fals va fi afişat în listă astfel :

Peste 30 % din populatia SUA sufera de subnutriţie, în timp ce aproximativ 50 %

din copiii sub 5 ani ai unor state africane (Etiopia, Eritreea) şi asiatice (Nepal,

Afganistan) suferă de obezitate.

o Adevărat

o Fals

În plus, pentru fiecare item vor fi afişate şi următoarele câmpuri şi butoane:

- cu câmp de tip text, editabil, ce conţine punctajul aferent itemului;

Valoarea iniţială va fi preluată din punctajul definit la crearea itemului de către autorul itemului.

Profesorul poate modifica valoarea din acest câmp cu orice alta valoare numerică între 0 şi 100.

- buton "Vezi răspunsul corect" ;

La apăsarea acestuia se va afişa într-o fereastră nouă răspunsul corect introdus de către autorul

itemului la crearea acestuia.

- buton "Vezi barem".

36

La apăsarea acestuia se va afişa într-o fereastră nouă baremul de corectare introdus de către

autorul itemului la crearea itemului respectiv. Baremul este obligatoriu pentru itemii subiectivi,

şi opţional pentru ceilalţi itemi.

- buton "Înlocuieşte item".

La apăsarea acestuia, sistemul va căuta în baza de itemi un alt item cu aceleaşi caracteristici

(filtre) definite - acelaşi nivel de dificultate şi orice alt filtru care a fost completat de către

utilizator în pasul 1 din definirea testului.

- buton Săgeată Sus – pentru modificarea poziţiei itemului în cadrul testului, adică

mutarea lui în sus în cadrul listei de itemi.

- buton Săgeată Jos – pentru modificarea pozitiei itemului in cadrul testului, adică

mutarea lui în jos în cadrul listei de itemi.

Mai jos o reprezentare schematică a informaţiilor care pot fi completate în pasul 2 al procesului

de Generare automată teste.

37

PAS 2': este un pas opţional, suplimentar, şi constă în rularea testului (aşa cum se va afişa acesta

utilizatorului final – elevul).

Scopul acestui pas este de a da profesorului posibilitatea să experimenteze în mod real cum va

rula elevul acel test, pentru a decide componenţa finală a itemilor din cadrul testului.

Testul va fi afişat profesorului exact ca şi elevului, simulând toate condiţiile şi restricţiile care

vor fi impuse utilizatorilor de tip elev în rularea testelor.

PAS 3: Presupune salvarea testului definit în paşii anteriori şi definirea câmpurilor care mai sunt

necesare pentru finalizarea şi publicarea testului în sistemul informatic.

În acest pas utilizatorului de tip profesor i se afişează punctajul total al testului, care se

calculează ca sumă a punctajelor itemilor, conform punctajelor per item definite la pasul anterior.

Pentru finalizarea testului trebuie completate şi următoarele seturi de informaţii:

- denumire test: o denumire a testului respectiv

Spre exemplu, un test care reprezintă o evaluare de final de semestru poate avea o

denumire sugestivă « Test recapitulativ semestru 1 ».

38

- descriere test <optional> o scurtă descriere a testului, utilă cadrului didactic care îşi doreşte să

selecteze un anumit test din baza de teste existente în sistemul INSAM

- cuvinte cheie <optional> o colecţie de cuvinte cheie asociate testului respectiv. Acestea se vor

agregra la nivelul testului pe baza cuvintelor cheie definite pentru itemii ce intră în componenţa

testului.

Spre exemplu, un test care conţine un item cu cuvintele cheie funcţie, matrice,

necunoscută şi un alt item cu cuvintele cheie unghi, bisectoare, con va avea specificate ca

şi cuvinte cheie pe test următoarele : funcţie, matrice, necunoscută, unghi, bisectoare,

con.

- data start - reprezintă data de start a valabilităţii testului (format zz/ll/aaaa). Un test nu poate fi

parcurs / completat de către elevi decât dacă data curentă a sistemului este mai mare sau cel puţin

egală cu data de start a valabilităţii testului.

Spre exemplu, un test care are ca dată start a valabilităţii data de 3 noiembrie 2011 nu

poate fi completat de către elevi în mai 2011, adică înainte de data de 3 noiembrie 2011.

- data final <optional> data de final a valabilităţii testului (formatul datei este zz/ll/aaaa). Un test

nu poate fi completat de către elevi decât dacă data curentă a sistemului este mai mică sau cel

puţin egală cu data de final a valabilităţii testului.

Spre exemplu, un test care are ca dată de final a valabilităţii data de 22 iulie 2011 nu

poate fi completat de către elevi în septembrie 2011, adică după de data de 22 iulie 2011.

- grad de dificultate la nivel de test <optional> cu valori posibile: uşor, mediu, dificil.

- instructaj test – contine un text de instructaj predefinit, care va apărea elevilor la începerea

testului. Textul poate fi modificat de către utilizatorul Profesor care creeaza testul în acest pas.

- opţiune “amestecă ordinea întrebărilor” (se bifează acest câmp dacă se doreşte ca acelaşi test

să afişeze ordine diferită a itemilor în cadrul lui pentru elevi diferiţi); implicit acest câmp nu este

bifat.

- bifă “Test generat automat” – nu se poate modifica, se completează automat de către sistem şi

marchează în sistemul informatic faptul că testul curent a fost creat prin generare automată.

- buton “Trimite spre validare” – acest buton va trimite testul creat spre validare “naţională”

(ceea ce înseamnă că, dacă testul va fi validat, el va fi public şi vizibil la nivel naţional, adică în

întreg sistemul informatic) sau validare “la nivel de şcoală” (ceea ce înseamnă că, dacă testul va

fi validat, el va fi public şi vizibil doar la nivelul unităţii şcolare a profesorului creator).

39

Mai jos este o reprezentare schematică a informaţiilor din cadrul ultimului pas al procesului de

generare automată teste INSAM.

40

Generarea manuală de teste

Crearea manuală a testelor în sistemul INSAM se va realiza tot prin parcurgerea unui proces de

tip wizard (în pasi).

Pentru procesul de generare manuala a testelor a fost proiectat un wizard in 3 pasi, care trebuie

parcursi succesiv.

La fel ca şi la procesul de generare automată a testelor, un utilizator se poate întoarce oricând

într-un pas anterior pentru a corecta / completa altfel criteriile sau informaţiile necesare creării

testului respectiv.

Descriere Succesiune Paşi Generare manuala test

PAS 1: constă în selecţia itemilor din baza de date, conform unor criterii de filtrare /

selectare

Utilizatorul va seta filtrele, prin definirea / selectarea valorilor următoarelor seturi de date la

nivelul itemilor:

- denumire item

- descriere

- disciplina

- nivel de dificultate (optional)

- nivel limba (optionale)

- clasa (optionale)

- capitol (optional)

- subcapitol (optional)

- competenţe (optional) : depinde de selecţia de capitol şi subcapitol

- cuvinte cheie

- tipurile de itemi – se bifează tipurile dorite de itemi din baza de itemi existenţi

- câmp de bifat ”include audio” – se bifează acest câmp dacă utilizatorul profesor

doreşte ca sistemul să caute în baza de itemi acei itemi care au asociate fişiere audio

- câmp de bifat “include video” ” – se bifează acest câmp dacă utilizatorul profesor

doreşte ca sistemul să caute în baza de itemi acei itemi care au asociate fişiere video

41

Mai jos o reprezentare a câmpurilor şi informaţiilor care pot fi definite în cadrul acestui pas al

procesului de generare manuală de teste.

Rezultatul acestei căutari conform criteriilor va fi afişat într-o pagină nouă. În partea de sus a

paginii vor fi afişate informaţii referitoare la numărul de itemi rezultaţi în urma căutarii.

Itemii vor fi afişaţi paginat, câte 10 pe fiecare pagina. Navigarea între pagini se va face prin

utilizarea butoanelor de navigare disponibile în partea de jos a paginii.

42

Mai jos o reprezentare a paginii ce conţine lista de itemi rezultată în urma căutării efectuate de

sistemul informatic în baza de itemi, conform criteriilor şi filtrelor definite de utilizator în pasul 1.

În cadrul unei pagini de vizualizare, itemii vor fi afişaţi în format tabelar, cuprinzând următoarele

coloane:

- denumire item

- disciplina

- capitol

- subcapitol

- clasa / nivel

- tip item

- dificultate

- Audio

- Video

- Data creării

43

Elementele din tabel vor fi sortabile după capul de tabel. Pentru a ordona itemii în funcţie de

unul din criterii (coloană) se apasă coloana respectivă din capul de tabel.

Pe fiecare item din tabel se pot face următoarele acţiuni:

- la click pe nume => acţiune vizualizare: într-o fereastră nouă (tip pop-up) se afişează

itemul respectiv în mod examen, adică similar cu modul de vizualizare al elevului.

- icon "adaugă la test" => acţiune de adăugare la test: itemul va fi adăugat la testul ce

urmează a fi generat

Afisare într-o fereastra tip pop-up a itemului în mod examen

44

PAS 2: constă în previzualizarea testului generat de către sistem pe baza criteriilor de filtrare şi

căutare itemi definite manual de către utilizator la pasul anterior.

În această pagină, utilizatorul de tip Profesor va putea vizualiza lista itemilor selectaţi de către

sistem pentru a fi incluşi în testul generat manual.

În cadrul listei de itemi selectaţi de către sistem pentru a fi incluşi în test, aceştia vor fi afişati sub

forma enunţ + răspunsuri.

Spre exemplu, un item de tip Alegere duală – adevărat / fals va fi afişat în listă astfel :

Peste 30 % din populatia SUA sufera de subnutriţie, în timp ce aproximativ 50 %

din copiii sub 5 ani ai unor state africane (Etiopia, Eritreea) şi asiatice (Nepal,

Afganistan) suferă de obezitate.

o Adevărat

o Fals

În plus, pentru fiecare item vor fi afişate şi următoarele câmpuri şi butoane:

- cu câmp de tip text, editabil, ce conţine punctajul aferent itemului;

Valoarea iniţială va fi preluată din punctajul definit la crearea itemului de către autorul itemului.

Profesorul poate modifica valoarea din acest câmp cu orice alta valoare numerică între 0 şi 100.

- buton "Vezi răspunsul corect" ;

La apăsarea acestuia se va afişa într-o fereastră nouă răspunsul corect introdus de către autorul

itemului la crearea acestuia.

- buton "Vezi barem".

La apăsarea acestuia se va afişa într-o fereastră nouă baremul de corectare introdus de către

autorul itemului la crearea itemului respectiv. Baremul este obligatoriu pentru itemii subiectivi,

şi opţional pentru ceilalţi itemi.

- buton "Elimina item din test". La apasarea acestuia, sistemul va elimina itemul

respectiv din lista de itemi selectati pentru testul curent.

45

- buton Săgeată Sus – pentru modificarea poziţiei itemului în cadrul testului, adică

mutarea lui în sus în cadrul listei de itemi.

- buton Săgeată Jos – pentru modificarea pozitiei itemului in cadrul testului, adică

mutarea lui în jos în cadrul listei de itemi.

Mai jos o reprezentare schematică a informaţiilor din pasul 2 de generare manuală a testului,

pasul de previzualizare a testului generat.

46

PAS 2': este un pas opţional, suplimentar, şi constă în rularea testului (aşa cum se va afişa acesta

utilizatorului final – elevul).

Scopul acestui pas este de a da profesorului posibilitatea să experimenteze în mod real cum va

rula elevul acel test, pentru a decide componenţa finală a itemilor din cadrul testului.

Testul va fi afişat profesorului exact ca şi elevului, simulând toate condiţiile şi restricţiile care

vor fi impuse utilizatorilor de tip elev în rularea testelor.

PAS 3: Presupune salvarea testului definit în paşii anteriori şi definirea câmpurilor care mai sunt

necesare pentru finalizarea şi publicarea testului în sistemul informatic.

În acest pas utilizatorului de tip profesor i se afişează punctajul total al testului, care se

calculează ca sumă a punctajelor itemilor, conform punctajelor per item definite la pasul anterior.

Pentru finalizarea testului trebuie completate şi următoarele seturi de informaţii:

- denumire test: o denumire a testului respectiv

Spre exemplu, un test care reprezintă o evaluare de final de semestru poate avea o

denumire sugestivă « Test recapitulativ semestru 1 ».

47

- descriere test <optional> o scurtă descriere a testului, utilă cadrului didactic care îşi doreşte să

selecteze un anumit test din baza de teste existente în sistemul INSAM

- cuvinte cheie <optional> o colecţie de cuvinte cheie asociate testului respectiv. Acestea se vor

agregra la nivelul testului pe baza cuvintelor cheie definite pentru itemii ce intră în componenţa

testului.

Spre exemplu, un test care conţine un item cu cuvintele cheie funcţie, matrice,

necunoscută şi un alt item cu cuvintele cheie unghi, bisectoare, con va avea specificate ca

şi cuvinte cheie pe test următoarele : funcţie, matrice, necunoscută, unghi, bisectoare,

con.

- data start - reprezintă data de start a valabilităţii testului (format zz/ll/aaaa). Un test nu poate fi

parcurs / completat de către elevi decât dacă data curentă a sistemului este mai mare sau cel puţin

egală cu data de start a valabilităţii testului.

Spre exemplu, un test care are ca dată start a valabilităţii data de 3 noiembrie 2011 nu

poate fi completat de către elevi în mai 2011, adică înainte de data de 3 noiembrie 2011.

- data final <optional> data de final a valabilităţii testului (formatul datei este zz/ll/aaaa). Un test

nu poate fi completat de către elevi decât dacă data curentă a sistemului este mai mică sau cel

puţin egală cu data de final a valabilităţii testului.

Spre exemplu, un test care are ca dată de final a valabilităţii data de 22 iulie 2011 nu

poate fi completat de către elevi în septembrie 2011, adică după de data de 22 iulie 2011.

- grad de dificultate la nivel de test <optional> cu valori posibile: uşor, mediu, dificil.

- instructaj test – contine un text de instructaj predefinit, care va apărea elevilor la începerea

testului. Textul poate fi modificat de către utilizatorul Profesor care creeaza testul în acest pas.

- amesteca ordinea intrebarilor (se bifeaza acest camp daca se doreste ca acelasi test sa aiba

ordine diferita a itemilor in cadrul lui pentru elevi diferiti); implicit acest camp nu este bifat.

- bifa “Test creat manual” – nu se poate modifica, se completează automat de către sistem.

- buton “Trimite spre validare” – acest buton va trimite testul creat spre validare “naţională”

(ceea ce înseamnă că, dacă testul va fi validat, el va fi public şi vizibil la nivel naţional, adică în

întreg sistemul informatic) sau validare “la nivel de şcoală” (ceea ce înseamnă că, dacă testul va

fi validat, el va fi public şi vizibil doar la nivelul unităţii şcolare a profesorului creator).

48

Mai jos o reprezentare schematică a informaţiilor din ultimul pas al procesului de generare

manuală a unui test în cadrul sistemului informatic INSAM.

49

Administrarea testelor către o clasă (grup de elevi)

Precizări şi constrângeri legate de vizibilitatea testelor şi administrarea acestora în cadrul sistemui INSAM:

În cadrul sistemului informatic au fost definite următoarele niveluri de vizibilitate pentru testele

existente în sistem:

- privat (vizibil doar de către profesorul autor şi elevii la care asignează - trimite testul

spre rezolvare)

- public la nivel de şcoală (test vizibil pentru toţi profesorii din aceeaşi unitate şcolară ca

şi autorul testului respectiv)

- public la nivel naţional (test vizibil pentru toţi profesorii, la nivel naţional, indiferent de

unitatea şcolară din care fac parte).

Un test nu poate fi rezolvat de către un elev sau asignat spre rezolvare de sine stătător, în afara

unei sesiuni de testare. Pentru a putea administra un test unui elev sau unui grup de elevi,

profesorul va trebui să creeze în prealabil o sesiune de testare în cadrul sistemului informatic.

Data de final pentru o sesiune de testare va fi limitată la durata unui an şcolar. Daca un profesor

va dori sa aibă aceeaşi sesiune de testare şi în anul urmator, va trebui să creeze sesiunea din nou,

cu valabilitatea corecta.

O sesiune de testare expiră atunci când:

-> a expirat perioada de valabilitate (se face o verificare la data serverului) – automat se

va închide sesiunea de testare.

-> au completat testul toţi elevii asignaţi - automat se va închide sesiunea de testare.

-> profesorul decide sa închidă sesiunea (se inregistreaza in baza de date faptul că

sesiunea a fost inchisa manual) - se va închide sesiunea de testare manual.

Pentru crearea unei sesiuni de testare există în cadrul sistemului INSAM două modalităţi,

reprezentate mai jos prin varianta A şi varianta B.

50

În varianta A se creează mai întâi sesiunea de testare şi apoi se selectează testul care stă la baza

sesiunii de testare. Pentru varianta B se selectează mai întâi testul şi pe baza lui se creează o

sesiune de testare.

Descriere Varianta A de creare a unei sesiuni de testare

Pas 1: în fereastra pasului 1 se definesc umrătorii parametri şi informaţii pentru sesiunea de

testare ce se doreşte a fi creată în sistemul informatic:

- denumirea sesiunii de testare

- descriere sesiune (opţional)

- perioada de valabilitate a sesiunii de testare (data start, data final)

Pas 2: constă în căutarea testului, previzualizarea testului şi selectarea testului ce va sta la baza

sesiunii de testare.

Testele disponibile vor fi afişate sub forma unei liste tabelare, însoţite de informaţiile care îl

descriu. Pentru a restânge lista de teste disponibile se pot utiliza filtrele definite în pagină.

Utilizatorul profesor va putea vizualiza în această listă tabelară numai testele la care are acces,

conform drepturilor sale de utilizator şi conform cu nivelurile de vizibilitate ale testelor:

- privat (vizibil doar de către profesorul autor)

- public la nivel de şcoală (test vizibil pentru toţi profesorii din aceeaşi unitate şcolară ca

şi autorul testului respectiv)

- public la nivel naţional (test vizibil pentru toţi profesorii, la nivel naţional, indiferent de

unitatea şcolară din care fac parte).

Spre exemplu, un profesor din unitatea şcolară X nu va putea vedea în lista de teste decât testele :

o Create de el însuşi

o Create de ceilalţi profesori din unitatea şcolară X

o Testele publice la nivel naţional.

51

Un test se poate previzualiza prin deschiderea acestuia. Dacă utilizatorul profesor a ales unul din

testele din listă pentru a-l folosi în cadrul sesiunii de testare pe care doreşte s-o creeze, va trebui

să selecteze testul respectiv şi să treacă la pasul următor.

În concluzie, ca şi acţiuni posibile în această pagină sunt:

- căutare teste în listă ( prin utilizarea criteriilor de filtrare pentru restrângerea listei de teste

posibile)

- previzualizarea unui test

- selecţie test pentru a fi utilizat în cadrul sesiunii de testare.

Pas 3: în cadrul acestui pas se definesc utilizatorii de tip elev care vor accesa sesiunea de testare

curentă.

În această pagină vor fi afişate informaţiile într-un tabel format din două coloane. Pe prima

coloană vor fi disponibile toate grupurile de tip clasă definite în sistemul informatic la care are

acces utilizatorul profesor respectiv. În a doua coloană vor trebui completate grupurile de tip

clasă către care se va administra testul prin intermediul unei sesiuni de testare curente. Implicit,

coloana a doua (cea din dreapta) va fi necompletată la accesarea paginii.

Observaţie : utilizatorul de tip profesor va putea vizualiza în această pagină doar grupurile de tip

clasă la care are acces în sistemul informatic, conform drepturilor sale de acces definite (clasele

din unitatea sa şcolară).

Pentru administrarea unui test prin intermediul unei sesiuni de testare către o clasă de elevi, se va

selecta din prima coloană grupul de tip clasă, apoi se va acţiona butonul de trimitere în lista

coloana 2. După selecţie, utilizatorul va observa că denumirea grupului de tip clasă apare în

coloana 2 şi nu mai este afişat în coloana 1.

În cazul în care utilizatorul de tip profesor doreşte să selecteze alt grup de tip clasă care sa

susţină testul respectiv, va trebui să parcurgă următorii paşi :

o Selectează pe coloana 2 denumirea grupului de tip clasă ales anterior

o Acţionează butonul de trimitere în lista coloana 1

o Selectează din lista coloana 1 un nou grup de tip clasă

o Acţionează butonul de trimitere în lista coloana 2

52

Pas 4: ultimul pas de definire a sesiunii de testare constă în previzualizarea tuturor informaţiilor

şi parametrilor setaţi în paşii anteriori şi finalizarea creării sesiunii de testare.

În această pagină se pot face următoarele acţiuni:

- se vizualizează toate campurile definite anterior; în cazul în care utilizatorul tip profesor doreşte

să modifice una din informaţii sau unul din parametri afişaţi în această secţiune va trebui să se

întoarcă la pasul corespunzător.

- se setează dacă sesiunea de testare curentă va permite accesare multiplă sau nu. Prin accesare

multiplă se înţelege faptul că un test poate fi accesat de mai multe ori de către un elev. Dacă nu

se permite accesare multiplă, atunci testul respectiv va fi administrat în regim de examen : odată

ce a fost deschis de elev se consideră că s-a consumat singura accesare permisă. Dacă elevul

decide să iasă din test (indiferent dacă l-a completat total sau parţial) nu va mai putea să acceseze

din nou testul.

- se defineşte un mesaj care va fi inclus în notificarea automată a elevilor. Acest text al mesajului

va fi implicit precompletat, dar utilizatorul profesor are posibilitatea de a-l edita. Textul respectiv

este acelaşi către toţi elevii din grupul de tip clasă care au fost selectaţi pentru a susţine sesiunea

de evaluare curentă. Nu se pot completa teste diferenţiate pentru elevi.

- se acţionează butonul Creează sesiunea de testare.

Descriere Varianta B de creare a unei sesiuni de testare

În varianta B de creare a unei sesiuni de testare, testul care stă la baza sesiunii de testare care

urmează a fi definită a fost deja selectat din lista de teste disponibile.

Astfel, se pacurg următorii paşi:

Pas 1: în fereastra pasului 1 se definesc umrătorii parametri şi informaţii pentru sesiunea de

testare ce se doreşte a fi creată în sistemul informatic:

- denumirea sesiunii de testare

- descriere sesiune (opţional)

- perioada de valabilitate a sesiunii de testare (data start, data final)

53

Pas 2: se previzualizează în această pagină denumirea testului selectat anterior intrării în pasul 1

de definire a sesiunii de testare. În această pagină singura acţiune posibilă este cea de navigare

către pasul următor (pas 3) sau către pasul anterior (pas 1).

Pas 3: în cadrul acestui pas se definesc utilizatorii de tip elev care vor accesa sesiunea de testare

curentă.

În această pagină vor fi afişate informaţiile într-un tabel format din două coloane. Pe prima

coloană vor fi disponibile toate grupurile de tip clasă definite în sistemul informatic la care are

acces utilizatorul profesor respectiv. În a doua coloană vor trebui completate grupurile de tip

clasă către care se va administra testul prin intermediul unei sesiuni de testare curente. Implicit,

coloana a doua (cea din dreapta) va fi necompletată la accesarea paginii.

Observaţie : utilizatorul de tip profesor va putea vizualiza în această pagină doar grupurile de tip

clasă la care are acces în sistemul informatic, conform drepturilor sale de acces definite (clasele

din unitatea sa şcolară).

Pentru administrarea unui test prin intermediul unei sesiuni de testare către o clasă de elevi, se va

selecta din prima coloană grupul de tip clasă, apoi se va acţiona butonul de trimitere în lista

coloana 2. După selecţie, utilizatorul va observa că denumirea grupului de tip clasă apare în

coloana 2 şi nu mai este afişat în coloana 1.

În cazul în care utilizatorul de tip profesor doreşte să selecteze alt grup de tip clasă care sa

susţină testul respectiv, va trebui să parcurgă următorii paşi :

o Selectează pe coloana 2 denumirea grupului de tip clasă ales anterior

o Acţionează butonul de trimitere în lista coloana 1

o Selectează din lista coloana 1 un nou grup de tip clasă

o Acţionează butonul de trimitere în lista coloana 2

Pas 4: ultimul pas de definire a sesiunii de testare constă în previzualizarea tuturor informaţiilor

şi parametrilor setaţi în paşii anteriori şi finalizarea creării sesiunii de testare.

În această pagină se pot face următoarele acţiuni:

54

- se vizualizează toate campurile definite anterior; în cazul în care utilizatorul tip profesor doreşte

să modifice una din informaţii sau unul din parametri afişaţi în această secţiune va trebui să se

întoarcă la pasul corespunzător.

- se setează dacă sesiunea de testare curentă va permite accesare multiplă sau nu. Prin accesare

multiplă se înţelege faptul că un test poate fi accesat de mai multe ori de către un elev. Dacă nu

se permite accesare multiplă, atunci testul respectiv va fi administrat în regim de examen : odată

ce a fost deschis de elev se consideră că s-a consumat singura accesare permisă. Dacă elevul

decide să iasă din test (indiferent dacă l-a completat total sau parţial) nu va mai putea să acceseze

din nou testul.

- se defineşte un mesaj care va fi inclus în notificarea automată a elevilor. Acest text al mesajului

va fi implicit precompletat, dar utilizatorul profesor are posibilitatea de a-l edita. Textul respectiv

este acelaşi către toţi elevii din grupul de tip clasă care au fost selectaţi pentru a susţine sesiunea

de evaluare curentă. Nu se pot completa teste diferenţiate pentru elevi.

- se acţionează butonul Creează sesiunea de testare.

55

Administrarea unui test către un elev (individual)

Pentru administrarea unui test către un singur elev este de asemenea necesară crearea unei

sesiuni de testare. La fel ca şi la administrarea unui test către o clasă sau grup de elevi, crearea

unei sesiuni de testare se poate face în cadrul sistemului INSAM prin două posibilităţi: varianta

A şi varianta B, după cum este detaliat mai jos.

În varianta A se creează mai întâi sesiunea de testare şi apoi se selectează testul care stă la baza

sesiunii de testare. Pentru varianta B se selectează mai întâi testul şi pe baza lui se creează o

sesiune de testare.

Descriere Varianta A de creare a unei sesiuni de testare

Pas 1: în fereastra pasului 1 se definesc următorii parametri şi informaţii pentru sesiunea de

testare ce se doreşte a fi creată în sistemul informatic:

- denumirea sesiunii de testare

- descriere sesiune (opţional)

- perioada de valabilitate a sesiunii de testare (data start, data final)

Pas 2: constă în căutarea testului, previzualizarea testului şi selectarea testului ce va sta la baza

sesiunii de testare.

Testele disponibile vor fi afişate sub forma unei liste tabelare, însoţite de informaţiile care îl

descriu. Pentru a restânge lista de teste disponibile se pot utiliza filtrele definite în pagină.

Utilizatorul profesor va putea vizualiza în această listă tabelară numai testele la care are acces,

conform drepturilor sale de utilizator şi conform cu nivelurile de vizibilitate ale testelor:

- privat (vizibil doar de către profesorul autor)

- public la nivel de şcoală (test vizibil pentru toţi profesorii din aceeaşi unitate şcolară ca

şi autorul testului respectiv)

- public la nivel naţional (test vizibil pentru toţi profesorii, la nivel naţional, indiferent de

unitatea şcolară din care fac parte).

56

Spre exemplu, un profesor din unitatea şcolară X nu va putea vedea în lista de teste decât testele :

o Create de el însuşi

o Create de ceilalţi profesori din unitatea şcolară X

o Testele publice la nivel naţional.

Un test se poate previzualiza prin deschiderea acestuia. Dacă utilizatorul profesor a ales unul din

testele din listă pentru a-l folosi în cadrul sesiunii de testare pe care doreşte s-o creeze, va trebui

să selecteze testul respectiv şi să treacă la pasul următor.

În concluzie, ca şi acţiuni posibile în această pagină sunt:

- căutare teste în listă ( prin utilizarea criteriilor de filtrare pentru restrângerea listei de teste

posibile)

- previzualizarea unui test

- selecţie test pentru a fi utilizat în cadrul sesiunii de testare.

Pas 3: în cadrul acestui pas se definesc utilizatorii de tip elev la care se doreşte administrarea

testului.

În această pagină vor fi afişate informaţiile într-un tabel format din două coloane. Pe prima

coloană vor fi disponibili toţi utilizatorii de tip elev definiţi în sistemul informatic la care are

acces utilizatorul profesor respectiv. În a doua coloană va trebui completat numele de utilizator

al elevului destinatar al testului. Implicit, coloana a doua (cea din dreapta) va fi necompletată la

accesarea paginii.

Observaţie : utilizatorul de tip profesor va putea vizualiza în această pagină doar utilizatorii de

tip elev la care are acces în sistemul informatic, conform drepturilor sale de acces definite (elevii

din unitatea sa şcolară).

Pentru administrarea unui test prin intermediul unei sesiuni de testare către un anumit elev, se va

selecta din prima coloană numele de utilizator al elevului dorit, apoi se va acţiona butonul de

trimitere în lista coloana 2. După selecţie, utilizatorul de tip profesor va observa că numele de

utilizator tip elev apare în coloana 2 şi nu mai este afişat în coloana 1.

57

Pas 4: ultimul pas de definire a sesiunii de testare constă în previzualizarea tuturor informaţiilor

şi parametrilor setaţi în paşii anteriori şi finalizarea creării sesiunii de testare.

În această pagină se pot face următoarele acţiuni:

- se vizualizează toate campurile definite anterior; în cazul în care utilizatorul tip profesor doreşte

să modifice una din informaţii sau unul din parametri afişaţi în această secţiune va trebui să se

întoarcă la pasul corespunzător.

- se setează dacă sesiunea de testare curentă va permite accesare multiplă sau nu. Prin accesare

multiplă se înţelege faptul că un test poate fi accesat de mai multe ori de către un elev. Dacă nu

se permite accesare multiplă, atunci testul respectiv va fi administrat în regim de examen : odată

ce a fost deschis de elev se consideră că s-a consumat singura accesare permisă. Dacă elevul

decide să iasă din test (indiferent dacă l-a completat total sau parţial) nu va mai putea să acceseze

din nou testul.

- se defineşte un mesaj care va fi inclus în notificarea automată a elevului. Acest text al mesajului

va fi implicit precompletat, dar utilizatorul profesor are posibilitatea de a-l edita / completa /

rescrie conform nevoii sale.

- se acţionează butonul Creează sesiunea de testare.

Descriere Varianta B de creare a unei sesiuni de testare

În varianta B de creare a unei sesiuni de testare, testul care stă la baza sesiunii de testare care

urmează a fi definită a fost deja selectat din lista de teste disponibile.

Astfel, se pacurg următorii paşi:

Pas 1: în fereastra pasului 1 se definesc următorii parametri şi informaţii pentru sesiunea de

testare ce se doreşte a fi creată în sistemul informatic:

- denumirea sesiunii de testare

- descriere sesiune (opţional)

- perioada de valabilitate a sesiunii de testare (data start, data final)

Pas 2: se previzualizează în această pagină denumirea testului selectat anterior intrării în pasul 1

de definire a sesiunii de testare. În această pagină singura acţiune posibilă este cea de navigare

către pasul următor (pas 3) sau către pasul anterior (pas 1).

58

Pas 3: în cadrul acestui pas se definesc utilizatorii de tip elev care vor accesa sesiunea de testare

curentă.

În această pagină vor fi afişate informaţiile într-un tabel format din două coloane. Pe prima

coloană vor fi disponibili toţi utilizatorii de tip elev definiţi în sistemul informatic la care are

acces utilizatorul profesor respectiv. În a doua coloană va trebui completat numele de utilizator

al elevului destinatar al testului. Implicit, coloana a doua (cea din dreapta) va fi necompletată la

accesarea paginii.

Observaţie : utilizatorul de tip profesor va putea vizualiza în această pagină doar utilizatorii de

tip elev la care are acces în sistemul informatic, conform drepturilor sale de acces definite (elevii

din unitatea sa şcolară).

Pentru administrarea unui test prin intermediul unei sesiuni de testare către un anumit elev, se va

selecta din prima coloană numele de utilizator al elevului dorit, apoi se va acţiona butonul de

trimitere în lista coloana 2. După selecţie, utilizatorul de tip profesor va observa că numele de

utilizator tip elev apare în coloana 2 şi nu mai este afişat în coloana 1.

Pas 4: ultimul pas de definire a sesiunii de testare constă în previzualizarea tuturor informaţiilor

şi parametrilor setaţi în paşii anteriori şi finalizarea creării sesiunii de testare.

În această pagină se pot face următoarele acţiuni:

- se vizualizează toate campurile definite anterior; în cazul în care utilizatorul tip profesor doreşte

să modifice una din informaţii sau unul din parametri afişaţi în această secţiune va trebui să se

întoarcă la pasul corespunzător.

- se setează dacă sesiunea de testare curentă va permite accesare multiplă sau nu. Prin accesare

multiplă se înţelege faptul că un test poate fi accesat de mai multe ori de către un elev. Dacă nu

se permite accesare multiplă, atunci testul respectiv va fi administrat în regim de examen : odată

ce a fost deschis de elev se consideră că s-a consumat singura accesare permisă. Dacă elevul

decide să iasă din test (indiferent dacă l-a completat total sau parţial) nu va mai putea să acceseze

din nou testul.

- se defineşte un mesaj care va fi inclus în notificarea automată a elevului. Acest text al mesajului

va fi implicit precompletat, dar utilizatorul profesor are posibilitatea de a-l edita / completa /

rescrie conform nevoii sale.

- se acţionează butonul Creează sesiunea de testare.

59

3. Corectarea testelor, rezultatele elevilor, statistici şi rapoarte în platforma INSAM

În cadrul sistemului INSAM exista 3 modalităţi de evaluare a testelor:

o Corectarea automată a sistemului (se efectuează numai pe itemii închişi / obiectivi ce pot

fi evaluaţi automat de către sistemul informatic)

o Corectarea manuală a itemilor deschişi / subiectivi dintr-un test de către utilizatorul de tip

profesor

o Autoevaluarea - Corectarea manuală a itemilor deschişi / subiectivi dintr-un test de tip

autoevaluare de către utilizatorul de tip elev pe baza baremelor existente la nivelul

itemilor.

În continuare vom detalia procesul de corectare manuală realizat de către utilizatorul de tip

profesor pe itemii subiectivi din cadrul testelor pe care le-a administrat acesta elevilor săi.

Pentru a începe corectarea, utilizatorul de tip profesor va accesa submeniu Corectare.

În acest submeniu, utilizatorul-profesor va putea vizualiza toate testele pe care le-a primit prin

intermediul sistemului de la elevii săi pentru corectare. Un test de corectat pentru un profesor

este acel test care contine cel puţin 1 item deschis (care nu poate fi evaluat de catre sistem).

Rezultatele din aceste pagini vor fi filtrate numai pt elevii la care are acces profesorul.

Secţiunea teste de corectat

În secţiunea teste de corectat, utilizatorul profesor va putea vizualiza toate testele venite pentru

corectare de la elevii săi, într-un format tabelar

Vor fi afişate aici numai testele care nu au fost încă evaluate, ordonate crescător după data

calendaristică a primirii lor spre corectare. Astfel, cele mai vechi teste vor fi afişate primele în

lista de teste pentru corectat.

60

În cadrul listei de teste pentru corectat vor apărea doar testele care au cel puţin un item deschis,

deci care nu poate fi evaluat automat de către sistemul informatic.

Tabelul va fi sortabil, după coloanele care îl definesc. Pentru a sorta elementele din tabel în

funcţie de unul din criteriile definite ca şi cap de coloană se apasă capul de tabel.

Testele din tabel vor fi marcate vizual cu culori, în funcţie de gradul lor de urgenţă. Astfel, un

test care este venit spre corectare de mai mult de 7 zile se va marca cu roşu, un test care aşteaptă

corectarea de un număr de zile cuprins în intervalul 3 – 7 zile se va marca cu culoarea galbenă,

iar un test care aşteaptă corectarea de mai puţin de 3 zile va fi marcat cu culoarea verde.

Pentru fiecare test venit spre corectare vor fi afişate în tabel următoarele informaţii:

o nr curent,

o numele sesiunii testare,

o disciplina,

o clasa,

o nume si prenume elev,

o data susţinerii şi ora,

o numărul de itemi care trebuie corectaţi,

o nota parţială pe test (obţinută în urma evaluării automate a testului)

Pentru a restrânge lista de teste de corectat se pot utiliza filtrele definite în pagină: filtre pe nume

sesiune testare si nume elev si clasa.

Pentru a deschide un test în vederea corectării acestuia, utilizatorul de tip profesor va trebui să

selecteze testul dorit prin click pe linia de tabel corespunzătoare acestuia din cadrul listei de teste

de corectat. Ulterior, se va afişa o pagină de corectare a testului respectiv.

61

Secţiunea teste corectate

În această secţiune va putea fi regăsit un test care trebuie recorectat.

În secţiunea teste corectate vor fi afişate sub formă de lista tabelară testele care au fost corectate /

notate / evaluate de către utilizatorul de tip profesor.

Pentru fiecare test din această listă sunt afişate următoarele informaţii:

o nr curent,

o numele sesiunii testare,

o disciplina,

o clasa,

o nume si prenume elev,

o data susţinerii şi ora,

o numărul de itemi corectaţi,

o punctaj acordat in urma corectarii automate

o punctaj acordat in urma corectarii manuale

o nota finala per test (punctaj acordat in urma corectarii automate+punctaj acordat in urma

corectarii manuale)

Testele din această listă sunt afişate în ordinea datei calendaristice, însă ordinea este invers

cronologica (cele mai recent corectate sunt primele în listă). De asemenea, faţă de lista de teste

pentru corectare nu mai există marcarea grafică a testelor după criteriul urgenţei.

Pentru a restrânge lista de teste de corectat se pot utiliza filtrele definite în pagină: filtre pe nume

sesiune testare si nume elev si clasa.

Pentru a deschide un test în vederea recorectării acestuia, utilizatorul de tip profesor va trebui să

deschidă testul dorit prin click pe butonul “Recorectează” din linia de tabel corespunzătoare

acestuia. Ulterior, se va afişa o pagina de corectare a testului respectiv.

Observaţie: Un test deja corectat nu mai poate fi recorectat / editat decat pana la sfarsitul anului scolar

62

Corectarea unui test Pentru a deschide un test în vederea corectării acestuia, utilizatorul de tip profesor va trebui să

selecteze testul dorit prin click pe linia de tabel corespunzătoare acestuia din cadrul listei de teste

de corectat. Ulterior, se va afişa o pagină de corectare a testului respectiv.

Identificarea itemilor deschişi

În modul de corectare, profesorul va vedea întreg testul sustinut de elev cu tot cu răspunsurile

elevului şi punctajele aferente fiecarui item, fara a putea interveni asupra punctajului acordat

automat. În mod implicit, testul de corectat se va deschide la primul item care trebuie corectat.

Itemii din cadrul testului care necesită corectare / evaluare din partea utilizatorului de tip

profesor vor fi evidenţiaţi grafic.

Notarea şi evaluarea unui item

Pentru corectarea unui item deschis din cadrul unui test se parcurg următorii paşi:

o în cadrul testului, în modul de corectare, se deschide itemul ce se doreşte a fi corectat /

evaluat / notat

o se studiază cerinţa itemului, sarcina de lucru şi elementele asociate enunţului dacă este

cazul

o se deschide baremul de corectare, prin click pe butonul “Vezi barem”

o se evaluează răspunsul elevului la acel item, comparând cu indicaţiile specificate în

barem

o se deschide fereastra de Observaţii corectură, prin click pe butonul aferent, pentru

cazurile în care profesorul corector doreşte să facă observaţii elevului în corectarea

itemului respectiv

o se apreciază gradul de completitudine a itemului respectiv, prin completarea procentului

în câmpul aferent notării

o se apasă butonul “Înregistrează punctaj”

o se trece la itemul următor care trebuie corectat / evaluat.

63

Finalizarea corectării

După finalizarea evaluării tuturor itemilor deschişi din cadrul testul deschis în modul de

corectare, utilizatorul de tip profesor va putea încheia corectarea testului prin acţionarea

butonului “Încheie corectare test”. În acest moment sistemul informatic va verifica automat dacă

au fost evaluaţi şi notaţi toţi itemii deschişi din cadrul testului respectiv. Dacă da, atunci

utilizatorului de tip profesor i se va afişa o pagină în care va putea vizualiza un sumar al testului

respectiv, punctajul parţial acordat după corectarea automată, punctajul parţial acordat după

corectarea manuală şi punctajul final pe test (inclusiv transfomrarea în notă). Dacă nu, atunci

utilizatorul va fi atenţionat de către sistem că nu au fost notaţi toţi itemii deschişi din acel test.

Utilizatorul de tip profesor va putea suspenda corectarea în acel moment, pentru a o relua la o

dată ulterioară, sau va putea alege să continue notarea itemilor deschişi din cadrul testului

respectiv, pentru a finaliza corectura.

În plus, va fi afişată o casetă text în care vor putea fi vizualizate toate observaţiile pe care le-a

făcut profesorul corector de-a lungul evaluării / corectării testului respectiv (pentru fiecare item

corectat), casetă de text în va mai putea adăuga un comentariu (mesaj) pt elev ca feedback pe

test.

Corectarea unui test se consideră încheiată atunci cand toţi itemii deschişi din acel test au fost

corectaţi / notaţi (adică a fost completat procentul de completitudine pentru fiecare dintre aceşti

itemi). În momentul în care un test se consideră corectat, atunci acesta va dispărea din lista de

teste de corectat şi va fi mutat automat în lista "Teste corectate".

Editarea mesajului pentru elev

În caseta de text care conţine toate observaţiile pe care le-a făcut profesorul corector de-a lungul

evaluării / corectării testului respectiv (pentru fiecare item corectat), este recomandat ca

utilizatorul profesor să completeze şi un mesaj de feedback per ansamblu, pentru a-i fi de ajutor

elevului.

Astfel, se recomandă utilizarea de feedback constructiv pozitiv, prin evidenţierea în acest mesaj a

rezolvărilor bune, aprecieri pozitive şi încurajări pentru activitatea viitoare a elevului, alături de

recomandări şi sfaturi pentru corectarea aspectelor mai puţin bune reieşite în urma evaluării

testului.

64

Vizualizarea şi analiza rezultatelor elevilor

În cadrul sistemului informatic INSAM, rezultatele obţinute de elevi în urma administrării

testelor vor fi salvate şi utilizate în diverse rapoarte şi statistici, pentru a servi cadrelor didactice,

dar şi elevilor, la analiza acestor rezultate în funcţie de diverse criterii.

Rezultate pe test, pe clasă, pe şcoală

Pentru a vizualiza rezultatele obţinute de elevi pe un anumit test (în cadrul unei sesiuni de testare

definite), utilizatorul de tip profesor va putea vizualiza într-o pagină de rezultate următoarele

informaţii:

o denumire sesiune de testare

o perioada valabilităţii sesiunii de testare

o clasa la care a fost aplicat testul

o disciplina

o numărul de elevi care au susţinut testul respectiv, cu buton de detalii pentru a vedea lista

completă a elevilor care au susţinut testul

o numărul de elevi care au abandonat testul

o punctaj mediu obţinut

o cel mai mic punctaj

o cel mai mare punctaj

o câţi elevi se situează cu punctajul obţinut în ultimii 10%

o câţi elevi se situează cu punctajul obţinut în primii 10%

Pentru un anumit test creat de utilizatorul profesor, vor putea fi accesate statistici pe test efectiv,

spre exemplu:

• de câte ori a fost accesat testul respectiv de către alţi profesori

• de câte ori a fost utilizat în sesiuni de testare testul respectiv de către alţi profesori

• cati elevi au facut acel test, pe perioade de timp,

• cati au abandonat testul,

• cati din acesti elevi sunt elevii profesorului care vizualizeaza,

• de cate ori a fost accesat destul in medie pe saptamana/luna etc.,

• itemii care compun testul in cate alte teste mai sunt inclusi etc

65

Alte rapoarte şi analize pe rezultatele elevilor

Sistemul ofera şi alte rapoarte si statistici detaliate pentru teste.

Aceste statistici pot fi făcute luând în considerare unul sau mai multe elemente, iar datele sunt

afişate sub formă de tabel sau de grafic.

Pentru sesiunile de testare există o serie de rapoarte pentru utilizatori şi clase (grupuri) de

utilizatori, pe criterii şi categorii de itemi.

Rezultatele la testele date sunt păstrate în cadrul sistemului informatic, putând fi consultate în

orice moment de către utilizatorii cheie. Rezultatele la teste sunt disponibile pentru fiecare

utilizator într-un raport virtual în care sunt înregistrate toate activităţile acestuia.

Pentru teste există o serie de rapoarte şi statistici pentru utilizatori şi grupuri de utilizatori, pe

criterii şi categorii de itemi, tipul răspunsului, punctaj obţinut, parcurgeri ale testelor etc.

Exista, de asemenea, şi statistici generale care afişează numărul de înscrieri, statistici pe teste

încheiate şi statistici privind evaluarea pentru testul selectat (daca este cazul) precum si o

clasificare în funcţie de scor.

În cadrul sistemului informatic INSAM există şi statistici pe clase de utilizatori - utilizatorul

poate vedea statistici pentru grupurile înscrise la testul selectat.

Utilizatorii cheie vor putea analiza testele date – se va deschide o pagina ce contine rezultatele

utilizatorilor la testul selectat.

De asemenea, în funcţie de rezultate se vor întocmi automat clasamente.

clasament general

clasament pe materii

clasament pe teste

clasamente zonale

66

Secţiunea Rapoarte

Principalele rapoarte existente în aplicaţie Rapoartele existente în sistemul informatic INSAM vor putea fi accesate din meniul

corespunzător acestora. Tipul de raport, precum şi datele conţinute în acestea vor fi accesibile

utilizatorilor în funcţie de drepturile lor de acces setate la nivelul sistemului.

Astfel, un utilizator nu va putea vizualiza rapoarte decât pentru elevii la care are acces şi pentru

testele pentru care are acces.

Rapoartele se pot genera şi salva pe calculatorul utilizatorului, având specificate în denumire

data generării raportului.

Rapoartele din sistemul informatic sunt de mai multe tipuri:

• rapoarte de evaluare (care conţin date legate de rezultatele sesiunilor de evaluare)

• rapoarte de utilizare a sistemului (care conţin date legate de activitatea utilizatorilor la

care are acces utilizatorul de tip profesor)

• rapoarte de activitate proprie

• rapoarte tip clasamente

- clasament general

- clasament pe materii

- clasament pe teste

- clasamente zonale

Clasamentele pot fi vizualizate de către utilizatorii profesori de toate nivelurile şi de către

utilizatorii elevi.

Pentru fiecare din tipurile de clasamente de mai sus vor exista câmpuri pentru filtrarea

rezultatelor în vederea facilitării realizării de statistici pe diverse criterii, pentru ca factorii

decizionali să poată avea o imagine de ansamblu a procesului educaţional la nivel local, regional

sau naţional. De asemenea, filtrarea rezultatelor asigură posibilitatea de autoevaluare şi

autopoziţionare pentru elevi, compararea cu alţi elevi şi cu standardele.

În clasamente se va putea face sortare după anumite tipuri de date, precum: judeţ, şcoală,

localitate şi căutare după nume şi prenume – elev şi profesor, punctaj. Numărul curent va

funcţiona ca loc în clasament atunci când se fac sortări. Sortarea va fi evidenţiată grafic. În

funcţie de mărimea listei, aceasta va fi afişată paginat.