Suport Curs AMG (Autosaved)

8/15/2019 Suport Curs AMG (Autosaved)

1/35

SOCIOLOGIE, POLITICI SOCIALE ŞI DE SĂNĂTATE

Cap. I :Noţiuni teoretice ale socioloiei.!.Pro"le#atica socioloiei.

Socioloia constituie o #o$alitate speci%c&$e conoa'tere siste#atic& 'i unitar& asociet&ţii o#ene'ti. Ea stu$ia(& #eto$ic)aptele, )eno#enele, sc*i#"&rile 'i procesele

sociale, ruprurile 'i colecti+it&ţile $eoa#eni, co#porta#entul acestora, relaţiileinteru#ane 'i instituţiile, $in punct $e +e$ereal ansa#"lului social.Su" aspect eti#oloic, ter#enul $esocioloie $ese#nea(& 'tiinţa societ&ţii, acolecti+it&ţilor sau a rup&rilor sociale.

Ter#enul $e sociologie sa )or#at prinasocierea cu+-ntului latinesc socius soţ,asociat, to+ar&'/ 'i a cu+-ntului reces logos–(teorie, ştiinţă, idee, studiu).0n ceea ce pri+e'te perioa$a constituiriisocioloiei ca 'tiinţ&, e1ist& #ai #ulte opinii.2nii cercet&tori consi$er& c& socioloia 3'i

&se'te oriinile 3n scrierile %loso%ce ale luiPlaton 'i Aristotel. De ase#eni, saconsi$erat c& socioloia a ap&rut ca 'tiinţ& 3na $oua 4u#&tate a secolului al 5I5 lea, 3nte#eietorii s&i %in$ coni$eraţi AuusteCo#pte, E#ile Dur6*ei#, Gusta+e Tar$e 'i 7.Spencer. O alt& orientare consi$er& socioloia

$rept re(ultatul puseului e#pirist $in


2/35

'tiinţele sociale a#ericane 3n perioa$apost"elic&.Cea #ai #are parte a istoriciloracestei $iscipline au c&(ut $e acor$ asupra

celui $eal $oiea punct $e +e$ere, con)or#c&rui socioloia sa n&scut 3n a $oua 4u#&tatea secolului al 5I5lea, ca o necesitate i#pus&$e $e(+oltarea societ&ţii in$ustriale #o$erne'i $e pro"le#ele sociou#ane in$use $eacesta.

Emile Durkheim caracteriza sociologia ca find „ ştiinţa instiutuţiilor sau a

aptelor sociale” , G. Gurvitch ca „ ştiinţa enomenelor sociale totale”, . !ourainedrept „ ştiinţa acţiunii sociale”, D. Gusti ca „ ştiinţa realit"ţii sociale”, iar !raian#erseni o defnea ca „ ştiinţa societ"ţii $n totalitatea ei”.

%umeroşi sociologie $mp"rt"şesc opinia c" sociologia este studiul ştiinţifc alcomportamentului social uman , al societ"ţii umane şi al rezultatelor activit"ţilorsociale.&remisa undamental" a coiologiei este c't din din e(istenţa uman" estee(istenţ" social".

)pre deose*ire de *iologia uman" care studiaz" omul ca finţ" organic" sauspecie zoologic" , de psihologia uman" care e(amninez" viaţa psihic" a omului,

sociologia analizeaz" viaţa social" a omului su* aspectul+

rganiz"rii microgrupale-amilie, colectivitate de munc" şi macrogrupale-sat,oraş, popor, naţiune, organizaţii internaţionale.

ctivit"ţilor, instituţiilor şi valorilor politice, /uridice, economice, morale,religioase, artistice, ştiinţifce şi flosofce precum şi

l uncţion"rii şi evoluţiei $n timp a tuturor acestora.

0n concepţia anu#itor socioloi, socioloia se

poate $e%ni :

a/ 0n sens rest-ns ca o 'tiinţ&, teorieeneral& a socialului acesta %in$ )or#aeneral& $e e1istenţ& a +ieţii o#ene'ti/ sau a)or#elor sociale ale acti+it&ţii u#ane'i nu arealit&ţii sociale, $e care se ocup& 'i alte

$iscipline/.


3/35

"/ In sens lar, ca o teorie a societ&ţiilo"ale, nu#it& 'i #acrosoioloie/. Dease#enea, 3n structura acestei $iscipline

'tiinţi%ce sunt interate 'i socioloiile $era#ur&.2n ele#ent speci%c al socioloiei este 'i)aptul c& $escoper& corelaţii 3ntre )eno#ene'i procese aparent i(olate, care nu pot %$e(+&luite 'i $e#onstrate $e alte 'tiinţesociale.

Socioloia este o 'tiinţ& inter$isciplinar& 'i 3nacest& calitate, nu e1clu$e $in c-#pulpreocup&rilor sale 3n)&ptuirea unor sinte(eteoretice, "a(ate pe re(ultatele o"ţinute $e$i+ersele 'tiinţe sociale 3n anali(ele lorconcrete, $ar nu se li#itea(& la contactul cu'tiinţele sociou#ane particulare sau la

interpret&ri a"stracte, cu caracterenerali(ator. Pe l-n& scopul s&u teoretic,$e reconstrucţie conceptual& 'i 3#"o&ţire a)on$ului i$eatic, socioloia are 'i o %nalitatepra#atic&, ur#&rin$ $esci)rarea c-t #airiuroas& a con$iţiei u#ane pe "a(acercet&rilor concrete 'i a#eliorarea ei, prin

o)erirea $e soluţii #enite a 3nl&tura anu#itest&ri $in societate.De%nitoriu pentru socioloie este )aptul c&e1a#inea(& $i)erite )eno#ene sociale nu 3nsine, ci in cone1iune cu alte )eno#ene,surprin(-n$ raporturile $intre acestea 'ianas#"lul social, #o$ul 3n care coe1ist& 'i se

$es)&'oar&.


4/35

Socioloia, ne o)er& o +i(iune unitar& 'itotali(atoare asupra societ&ţii ca 3ntre 'i a$i+erselor ei co#ponente 'i acti+it&ţi.

Socioloia este 'tiinţa nu nu#ai a $i)eritelorrupruri 'i colecti+it&ţi u#ane, ce co#pun oanu#it& societate, sau a pro"le#elor cu carese con)runt& respecti+a societate, ci 'i a 3ntreii a#e $e relaţii sociale care se nasc 3ns-nul co#unit&ţii, c&ut-n$ s& $escopereacele relaţii care se repet&, au caracter

reulat, precu# 'i se#ni%caţiile lor)un$a#entale pentru e1istenţa 'iper#anenţa $e+enirii unei societ&ţi.

8uncţiile socioloiei:

Din structura socioloiei se $ea4& $ou&cateorii $e )uncţii: unele teoretice, i(+or-te$in )on$ul s&u 'tiinţi%c, 'i altele, aplicati+e,prin care se conectea(& $irect cu cerinţele+ieţii sociale 'i r&spun$e unor solicit&ripra#atice 3n i)erite #o#ente.

8uncţia coniti+&, este o )uncţie teoretic& asocioloiei care are rolul $e a cuno'te


5/35

realitatea social&, pe "a(a unor anali(e$escripti+e 'i e1plicati+e, a unor $ate+eri%ca"ile teoretic 'i e#piric, care ne

con$uc la cuno'tinţe in$u"ita"ile.8uncţia pra1ioloic& sau aplicati+constructi+&Pra1ioloia este o ra#ur& a 'tiinţei carestu$ia(& structura eneral& a acţinilor u#ane'i a con$iţiilor e%cacit&ţii acestora/ se #ani)est& prin 3nsu'irea acetsei

$iscipline 'tiinţi%ce $e a a+ea un statutacti+ 'i i#plicant, o +ocaţietrans)or#atoare 'i constructi+&. Stu$iileconcrete, ce surprin$ pertur"&rile#ani)estate 3n rupuri 'i colecti+it&ţi saui#pe$i#entele $es)&'ur&rii nor#ale a unor)eno#ene 'i procese sociale, ca si cele+i(an$ $irect per)ecţionarea unei structuriorani(aţionale 3ntrun rup saua#eliorarea unor relaţii $is)uncţionale 3ntrun palier al societ&ţii, contri"uie lareali(area unor #o$i%c&ri "ene%ce 3nstructurile sociale.

O)erin$ soluţii 'i #o$alit&ţi concrete $e$i#inuare sau 3n$reptare a unor)ene#oene $is)uncţionale, socioloia$esc*i$e o cale )ertil& $e raportare aconţinutului ei teoretic la ne+oile societ&ţii.

8uncţia $e prono(& social&. Socioloia este aceea care tre"uie s& $ea

seama de sensul în care se dezvoltăsocietatea. Analizând contradicţiile sociale,

căile de lichidare a acestora, ea trebuie să


6/35

prezinte sensul $e $e(+oltare, alternati+ele$e $e(+oltare ale societ&ţii. 0n ca$rulaceluia'i )&as $e e+oluţie c&ile sunt

$i)erite9 c*iar $ac& 3n +iaţa social&cunoa'te# sensul $e(+olt&rii enerale asociet&ţii, #o$ul, calea concret& tre"uiee1a#inat& 'i stu$iat& concret #eto$e $eprono(&/.

a1 ;e"er !!?@/ a $es)&'urat la )elca ar1 o acti+itate 'tinţi%c&

$i+ers& econo#ie, istorie, politoloie,socioloie/. Pentru el, socioloia este 3nprincipal stu$iul acţiunii sociale. Spre$eose"ire $e cercet&torii $in alte $o#enii,socioloul nu se re(u#& la o anali(& puro"iecti+&, ci ur#&re'te s& 3nţelea&acţiunea social& i#ain-n$use 3n situaţia

oa#enilor pe care 3i stu$ia(& 'ii$enti%c-n$use cu ace'tia. ;e"er consi$era c& socioloia tre"uie s&

eli#ine 4u$ec&ţile $e +aloare, a$ic&socioloul nu tre"uie s&'i inter)ere(e incercetarea pe care o 3ntreprin$e propriilesale concepţii 'i atitu$ini.

a1 ;e"er continu& s& %e 'i ast&(i unul$intre cei #ai inBuenţi socioloi .E#ile Dur6*ei# !


7/35

un statut aca$e#ic 'i uni+ersitarrecunoscut.Lucrarea sa egulile metodei sociologice

reprezint" prima undamentare riguroas" ametodologiei sociologiei.0n ciuda unor limite aleconcepţiei sale sociologice, lucrarea constituie şi

$n prezent o e(celent" introducere inmetodologia sociologic".Alte $ou& lucr&ri i#poirtante ale luiDur6*ei#, Di+i(iunea #uncii sociale !


8/35

comportamentul adecvat şi permis al actorilorimplicaţi $n viaţa social".1onorm lui &arsons, sistemul social se conrunt"

cu nevoia de integrare social" a indivizilor şimenţinerea echili*rului uncţional, $n acest scoprelie'nd patru uncţii+ uncţia de intergrare, deadaptare, de atingere a scopului şi de p"strare astructurilor sociale şi atenuare a tensiunilor.Echili*rul uncţional poate f p"strat prinsocializarea valorilor şi prin controlul social

asupra indivizilor.&ro*elma socialaPro"le#a sociala &ro*lema sociala este reprezentata de osituatie indezira*ila care este considerata de unsegment important al societatii ca find sufcientde serioas45 67688* 98:; pentru a necsitaactiune colectiva $n vederea o*tinerii uneiameliorari semnifcative si a unei dezira*ilitaticrescute. pro*lema sociala tre*uie sa fe caracterizatade urmatoarele trei elemente+6. este $n mare masura privita ca findindezira*ila sau ca sursa de difcultati.9. este cauzata de actiunea sau inactiunea

oamenilor sau a societatii.


9/35

pro*lema, ea va ram'ne $n stare de latenta. 2nrol important in defnirea unei pro*leme sociale $l

/oaca valorile. valoare este o credinta

personala despre ceea ce este *un sau rau, dreptsau gresit, este o preerinta personala, nu este oilustrare a realitatii.9.1onstiinta pu*lica.2n cataclism natural nu poate f considerat cafind o pro*lema sociala, deoarece nu a ostcauzat de actiunea sau inactiunea oamenilor, dar

unele eecte generale ale cataclismului- unuargan pot f considerate pro*leme sociale. 1aurmare a aptului ca aecteaza un numar marede oameni, pro*lemele sociale sunt defnite $nunctie de consecintele lor sociale.


10/35

a $n relatie deinterdependenta, actiunile intreprinse pentrurezolvarea unei pro*leme sociale particulare cu

care se conunda sistemul, vor genera aparitiaunor noi pro*leme ce tre*uiesc solutionate sidrept urmare, solutiile gasite vor f difcil deconcretizat $n politici eective.?ealitate sociala?ealitatea sociala poate f a*ordata din douapuncte de vedere+

.l cunoasterii comune - )pontane

@.l cunoasterii stiintifce1unoasterea comuna spontana.Fealitate sociala?ealitatea sociala poate f a*ordata din doua

puncte de vedere+A.Al cunoasterii co#une Spontane / despresocietate, al *unului simt , sau al A rationalitatiieronate A.Al cunoasterii stiinti%ceA. Cunoasterea co#una spontana /

!oti avem o anumita perceptie asupra societatii si

asupra raporturilor acesteia cu individual.


11/35

!ermenii de A individ A si A societate” au un sensdestul de prBcis in cunoasterea comuna . Depilda , o ancheta eectuata intr3un orasel

1anadian cu privire la realtiile sociale si aectiveale locuitorilor ,a relevant aptul ca la nivelulsimtului comun,societata se reduce lavecinatate ,la amilia si rudele care traiesc inapropiere - studiul a ost eectuat in anul 6:C .&entru alti indivizi insa ,societatea inseamnalumea larga ,accesul la alte culture si o

e(perienta diversifcata .n consecinta ,dieritele medii sociale percepdierit societatea.1eea ce este evident pentruunul , nu este la el de evident pentru celalalt siinvers .desea ,in cadrul cunoasterii comune ,individualapare ca principal actor al vietii proprii siartizanul deciziilor pe care tre*uie sa le ia .datorita vointei si talentului pe care le are,individual poate devenii ceea ce doreste . nacest caz ,societatea ,structurile sociale siinstitutiile sociale nu e(ericta sau au o micain>uenta asupra lui.)unt si situatii in care mem*rii unor grupuriconsidera ca evolutia ,traiectoria lor suntrezultatul actiunii societatii ,a societatea estesingura responsa*ila de soarta acestora .De apt zi de zi ,fecare dintre noi o*servam siinterpretam realiatea sociala .1u totii ne lansam in discutii si speculatii cuprivire la cauzele si implicatiile enomenelor siproceselor in care suntem antrenati si care ne

in>uenteaza viata .


12/35

Fazut din perspective indiividuale ,unul si acelasienomen sauproces genereaza semnifcatii dierite .&erspectivele individuale insa sunt in modinevita*il partiale si incomplete ,deoarece estepractice imposi*il sa cumprindem dintr3odatatoate laturile si implicatiile enomenelor siproceselor sociale. n scopul de a ne organizao*servatiile,de a intelege semnifcatia dateloro*tinute si de a ne orienta comportamentul si

acitunile ,tre*uie sa avem o anumita perspectiva.Dupa modul de do*andire a cunostintelor se potidentifca doua orme esentiale ale simtuluicomun+3)imtul comun de prima mana care semnifcaAansam*lul cunostintelor spontane ondate pee(perienta directa a agentilor cunoscatori”3)imtul comun de mana adoua care reprezinta A

ansam*lul cunostintelor stiintifce transormatein imagini si olosite in practica A)e constata asadar ca intre activitatea practica aoamenilor si activitatea de cunoastere e(ista oevidenta intererenta ,ca tipul cunoasteriispontane ,al rationalitatii eronate a ost depasittreptat in decursul evolutiei societatii de

cunoasterea stiintifca .Caracteristicile cunoasterii co#une spontane /a/Caracterul ilu(oriu arata ca la nivelulsimtului comun cunoasterea are un caracteriluzoriu datorita unei serii de actori+3 Enculturatia + !ransmiterea culturii dela o

generatie la alta ,are eecte limitative asupracunoasterii .&erceptia lumii incon/uratoare este


13/35

conditionata de caracteristicile gramaticale sisemantice ale lim*ii su*iectului cunoscator .3 )ocializarea + procesul de ormare a

personalitatii in acrod cu normele si valorilesocietatii in care individul se naste sitraieste.tat socializarea primara - proces ceincepe din primele saptamani de viata aleindividului si in care /oaca un rol determinantparintii cat si socializarea secundara - realizatain cadrul institutiilor

specializate prin transmiterea de cunostinte siormarea de deprinderi , atitudini , convingeri se desasoara dierit de la un grup la altul .nacest el indivizii isi ormeaza a*ilitatile decunoastere spontana oarte dierentiat .3 mplicarea su*iectiva a oamenilor in viatasociala 3 caracterul iluzoriu al cunoasteriispontane decurge si din aceasta implicare aindivizilor in unctie de scopurile si interesele lorparticulare, ceea ce ii ace sa se insele adesea.%u numai societatea in evolutia ei ,dar sistructura propriei personalitati,motivatiapropriului comportament raman partialnecunoscute celui care se *azeaza numai pecunoasterea spontana ."/ Caracterul pasional . &e parcursul vietii siactivitatii fecare om are interese , scopuri,conceptii , pre/udecati etc . De o*icei oamenii nuse multumesc numai sa constate numai ce sepetrece in /urul lor ci /udeca ,interpreteaza ,apreciaza realitatea uneori denaturand3o saualsifcand3o. &entru a3si orma o imagineo*iectiva a realitatii ,oamenii tre*uie sa dispuna


14/35

de o pregatire speciala sis a aca apel la uncontinuu e(amen critic .c/ Caracterul contra$ictoriu . &ermanent

indivizii oscileaza intre sentimentul li*erului3ar*itru si cel al atalitatii.cest mechanism psiho3social de >uctuatie permanenta , la nivelindividual ,nu este accepta*il intr3un demersstiintifc .$/Caracterul li#itat .n general indivizii aue(periente de viata care se inscriu in mediile

sociale in care traiesc . Ei nu se a>a decatocazional sau nu cunosc nimic despre ceea ce seintampla in alte grupuri ,societati ,culturi. Deaceea, ceea ce nu le este cunoscut, amiliar ,adeseori le apare ca anormal sau scandalos.sadar cunoasterea comuna nun e oera ocunoastere adecvata a realitatii sociale . ramane la nivelul simtului comun in cunoasterearealitatii inseamna a-I acorda acestuia oautoritate pe care el n-o mai are de multa

vrenme in celelalte stiinte..Cunoasterea stiinti%ca%asterea sociologiei,ca stiinta. insemnatpunerea su* semnul intre*arii a simtului comunin a*ordarea si nterpretarea enomenelor si

proceselor cu care suntem conruntati zilnic . Deasemenea ,ea a pretins adoptarea unei atitudiniprudente ,daca nu chiar de respingere totala,ata de intuitie ,speculatie ,superstitie ,mit,etc.)ociologia nu tre*uie sa consiste intr3o simplapararaza a pre/udecatilor traditionale ci san eaca sa vedem lucrurile altel de cum apar omului

de rand; 1aci o*iectul fecarei stiinte este de a


15/35

ace descoperiri si orice descoperire acutadeconcerteaza mai mult sau mai putin opiniileacceptate .

n present ,tot mai mutli sociologi se pronuntapentru distantarea cunoasterii teoretice decunoasterea spontana .Defnite in mod esential ca A )tudiul e(plicativ sicomprehensive al realitatii sociale in totalitateaei , precum si a unor parti ,enomene si proceseale acestei realitati inlegaturile lor multiple

,variate si comple(e cu intregul ”-chim Hihu ,6::9,sociologia oera raspunsuri la pro*lemelecare ne preocupa ,avandu3si temeiul in datele siaptele stranse ,printr3o cercetare sistematicadirecta sau puse la dispozitie de alte stiinte,analizate si interpretate in conormitate cuanumite cerinte riguros determinate .Din aceasta succinta caracterizare a o*iectuluisociologiei rezulta ca ea este o stiinta si in acelaitimp o constiinta de un tip aparte.Co#unitati u#ane1omunitatile umane teritoriale reprezinta cadrulde desasurare a vietii sociale . Ele suntconstituite din grupuri de oameni,care traiescintr3o anumita arie geografca ,sunt cuprinsi intr3

o anumita diviziune sociala a muncii ,au anumitacultura comuna si un sistem social de organizarea activitatilor , sunt constienti de apartenenta lorla comunitatile resprective , actionand in modcolectiv si organizat.Datorita diversitatii mari a punctelor de vedereizvorate atat din varietatea a*ordarilor

disciplinare ,cat si din multitudinea ormelor de


16/35


17/35

3 )atul avea o cultura proprie cu characterolcroric3 1omunitatile rurale intretineau legaturi unele cu

atele in cadrul unor verita*ile societati taranestiregionale .

E(ista un set de varia*ile in unctie de careputem identifca ,defni si deose*i o asezarerurala de o comunitate ur*ana +3 cupatiile locuitorior3 1aracteristile ecologice

3 Densitatea populatiei3 Dimensiunea asezarii umane - numar delocuitori3 )tratifcarea sociala3 mogenitatea sau eterogenitatea socioculturala3 Ho*ilitatea sociala3 !ipul de interactiune sociala3 !ipul de solidaritate sociala

1omunitatea rurala se defneste prin aptul caeste A un tot uman” ,avand la *aza urmatoarelecriterii+3dentitate3mogenitate3Dimensiuni reduse

3 utonomieCo#unitatile ur"ane :1a si in cazul comunitatilor rurale ,defnireatermenului de comuniate ur*ana ,oras este la elde difcila . 1ateva caracteristici ,care intrunescconsensul specialistilor ,pot f consideratedefnitorii pentru comunitatile ur*ane +3Folum demographic relative mare


18/35

3&rezenta numeroaselor ocupatii specializate incadrul diviziunii sociale a muncii3&reponderenta activitatilor industriale si in sera

servciilor3rganizarea sociala *azata pe diviziuneaocupationala sip e structura sociala3?eglementarea ormala ,institutionala a relatiilorsociale3 nsemnatatea redusa a relatiilor de rudenie si acelor de intercunoastere3Fiata sociala rationalizata

Dezvoltarea ur*ana cunoaste trasaturi specifcefecarei societati sau regiuni ,incat nu s epoatevor*ii de o teorie generala a ur*anizarii#.otiunea de comportament uman%otiunea deco#porta#enta ost ela*orata si implementata in cercetarea

stiitifca de scoala *ehaviorista. Ea era defnita camultime a reactiilor de raspuns ale organismuluiuman la stimuliie(terni. !oate segmentelecorpului apar in acest caz ca verigi de e(ecutie,care realizeaza miscarisau secretii pe *azacomenzilor receptionate de la creier, respective,de la centrii nervosi motorisau secretori.

Hecanismul reactiilor comportamentale estere>e(, deci o interactiune intre centriinervosi.)istemul comportamental al omului reprezintaun ansam*lu coerent de valori, stari, actiunisautransormari prin care su*iectul intra intr3orelatie cu mediul am*ient, cu altii si cusinele.1omportamentul poate f inconstient, cand

el reprezinta materializarea unui algoritminnascut si poate f constient cand el este


19/35


20/35

!re*uintele spirituale e(primate in valori si normeactioneaza mai intii din e(terior catre interiorul indivizilor sicolectivitatilor, iar mai tirziu, dupa interiorizare caimpulsuri interioare.&.+eosebirile dintre aceste & tipuri decomportamente1omportamentele din aceste doua grupuri sedeose*esc intre ele cel putin dupaurmatoarelecaracteristici+6.unctionalitatea

comportamentelor do*andite depinde decompletitudinea si corectitudineainteriorizarii sivalorilor morale. ceasta discontinuitate intransmiterea valorilor reprezintacheia progresuluiuman, acandu3se astel deschideri spre noiachizitii cultural3valoricesinormative;9.comportamentele do*anditemaniesta tendinta de diminuare a unctionalitatiisi chiar stingerii ei in timp. Decicomportamentele do*andite sunt usorreversi*ile, iar celeinnascute sunt greureversi*ile.


21/35

oarte puternica, propulsand permanentorganismul spre satisacerea tre*uintei.?eactiilecomportamentale in acest caz au o

intensitate oarte mare. Ia comportamentelecentrate petre*uintele spirituale valori, norme,principii, idealuri etc. mai ales daca acestea nusunt *ine sta*ilizate in convingeri si deprinderi,intensitatea acestor reactii poate f maimica;8.normele si valorile vin, in prima instanta,din e(teriorul individului, su* orma

o*ligatiilor,interdictiilor, permisiunilor siachizitiilor culturale, lezand uneori tre*uinteleinerioare, inavoarea unor conduite superioare+.-plicarea comportamentului uman pebaza necesitatilorproape ca nu este nevoie sa demonstram oafrmatie de genul+ Aoamenii actioneaza intr3un

elsau altul din necesitate”. De cate ori nu amauzit un coleg, un prieten sau pe un mem*rualamiliei afrmand ca ace ceea ce tre*uie acutJDar ne3am gandit vreodata ca Atre*uie” poateflegat de potentialul individului, de tendinta luide dezvoltare si mai putin decircumstantelevizi*ile ale actiunii saleJ

Daca ne reamintim teoriile lui HcGregor putemspune ca este aproape sigur ca mare ma/oritateaoamenilor se a>a undeva intre cele douae(treme, corespunzatoare teoriei K, respectivteorieiL. 1ontri*utia esentiala a lui HcGregorconsta insa in afrmatia ca Aoamenii sunt tentatisa seindrepte catre una dintre e(treme, in unctiede elul in care sunt tratati”.


22/35

3

&.& /amilia ca grup social.8a#ilia este unul $in cele #ai raspan$itetipuri $e rupruri sociale. Orice in$i+i$, $acaeste 3ntre"at ar putea spunce ce este o)a#ilie, pentru ca %ecare o# a +ut $ea )acein $eccursul +ietii sale cu )a#ilii, %r ca este

+or"a $e )a#ilia in care s a nascut, $e propialui )a#ilie sau $e )a#iliile $in co#unitatea incare traieste.0n 3ncerc3rile $e $e%nire a )a#iliei, pute#$ecupa $ou& cateorii $e perspecti+e:

Socioloica Huri$ica

Din perspecti+a socioloica , )a#ilia poate %$e%nita ca un rup social constituit pe "a(arelatiilor $e casatorie, consanuinitate siru$enie, #e#"rii rupului i#partasin$senti#ente, aspiratii si +alori co#une.Dinaceasta perspecti+a, )a#ilia este un rup pri#arin care pre$o#ina relatiile $irecte, in)or#ale,

ne#e$iate.Calitatea $e rup pri#ar nu se#ni%caa"senta nor#elor si rele#entarilor.Di#potri+a,)a#ilia este unul $intre rupurile pri#are cu cea#ai #are incarcatura nor#ati+a.

Din perspecti+a 4uri$ica )a#ilia este un rup $epersonae intre care sa instituit un set $e

$reputuri si o"liatii , rele#entat prin nor#eleale. Aceste nor#e se re)era la #o$ul $e


23/35


24/35

"/. 0n ceea ce pri+este structura rolulrilor inca$rul )a#iliei , $eose"i# :

8a#ilii co#plete )or#ate $in sot, sotie si

copii acetora/.

8a#ilii inco#plete#onoparentale/,pot %re(ultatul nasterilor in a)ara casatoriei sau al$esco#pletarii )a#iliei prin $i+ort sau$ecesul unuia $intre parteneri.Structura statusurilor si rolulrilor $in ca$rul)a#iliei cuprin$e ur#atoarele situatii:sot,

sotie, #a#a, tata, )rate, sora, "unic,"unica.0n )a#iliile tra$itionale, reteauaacestor statusuri si rolulri este #ult #ailara.E1ercitarea rolurilor in ca$rul )a#iliei este,$upa cu# a# a#intit, re(ultatul unui proces$e in+atare sociala.In #o$ o"isnuit, o$ata

casatoriti, partenerii +or e1ercita in noua)a#ilie rolurile pe care leau +a(ut e1ercitate$e parinti in )a#iliile in care saunascut.Aceasta nu insea#na ca in$i+i(iirepro$uc intoc#ai rolurile $in )a#iliile lor $eoriine.0n e1ercitarea rolurilor, pe lana inBuenta

parintilor inter+in si alti )actorie1tra)a#iliali#o$elarea personalitatii sico#porta#entelor in$i+i(ilor su actiuneaunor )actori co#unitari sau societali/.

/unctiile 0amiliei.


25/35

8a#ilia este un rup social co#ple1 carereali(ea(a )unctii #ultiple. 8unctiile )a#ilialeau )ost clasi%cate in $i+erse #o$uri.

G. P. ur$oc6 $istine patru )unctii : se1uala,repro$ucti+a, econo#ica si sociali(atoare. H. Sa"ran $eose"este ur#atoarele )unctii ale)a#iliei:)unctii %(ice cu su"tipurile, )unctie$e repro$ucere, econo#ica si $e protectie/ si)unctii culturalecu su"tipurile: )unctia $ee$ucatie si $e asiurare a "unastarii

#e#"rilor )a#iliei/.In Fo#ania, este lar acceptata siutili(ata clasi%carea pro)esorului 7enrJ 7.Sta*l, in care sunt puse in e+i$entaur#atoarele tipuri si su"tipuri:a/ 8unctii interne, prin care se asiura

#e#"rilor )a#iliei un cli#at $e a)ectiune,securitate si protectie.

8unctii "ioloice si sanitare, prin care seasiura satis)acerea ne+oilor se1uale ale#e#"rilor cuplurilor, procrearea copiilor,necesitatile iienicosanitare ale copiilor si$e(+oltarea "ioloica nor#ala a #e#"rilor)a#iliei,

8unctii econo#ice, care constatu in

orani(area ospo$ariei si acu#ularea $eresurse necesare )unctionarii #ena4ului pe"a(a unui "uet co#un,

8unctii $e soli$aritate )a#iliala, care sere)era la a4utorul "a(at pe senti#ente $e$raoste si respect intre #e#"rii )a#iliei.

8unctii pe$aoicee$ucati+e si #orale, prin

care se asiura sociali(area copiilor.


26/35

"/ 8unctii e1terne, prin care se asiurarelationarea )a#iliei cu e1teriorul.

/unctia biologica este o $i#ensiune esentiala

a )a#iliei. In #o$ o"isnuit, necesitatilese1uale ale in$i+i(ilor sunt satis)acute inca$rul cuplurilor )a#iliale.Societatileconte#porane au $e+enit #ai per#isi+e cupri+ire la raporturile se1uale pre#aritale sie1tracon4uale.Cu toate acestea, )a#iliara#ane principalul loc $e satis)acere a

necesitatilor se1uale si sinura #o$alitate $erepro$ucere "ioloica.

8unctia econo#ica a )a#iliei are #ai #ulteco#ponente: $e pro$uctie, $epro)esionali(are a $escen$entilor si $eenerare si estionare a unui "uet co#un.

In societatile tra$itionale, co#ponentapro$ucti+a este )oarte i#portanta. ai ales in)a#iliile $e tarani, ospo$aria care sei$enti%ca cu )a#ilia, asiura #a4oritateacelor necesare traiului. Aut*ar*ia aproapeco#pleta i#punea orani(area resurselor $epro$uctie interna pa#ant, ani#ale $e #unca

si $e pro$uctie, )orta $e #unca u#ana/ in asa)el incat )a#iliaospo$aria/ sa $epin$a cat#ai putin $e e1terior.8a#ilia asiura sipro)esionali(area $escen$entilor9 3n #o$o"isnuit, copii repro$uceau pro)esiilep&rinKilor, #o"ilitatea sociala i pro)esionala%in$ )oarte re$us&.0n )a#iliile $in societ&Kile

conte#porane, )uncKia econo#ic& a )a#iliei


27/35

ia $i#inuat #ult i#portanta, #ai ales 3nceea ce pri+este co#ponenta $e pro$uctie si$e pro)esionali(are a $escen$entei. C*iar

$aca unii copii 3#"r&Kia(& #eseriilep&rinKilor, )or#area lor pro)esional& esteasiurat& 3n principal $e instituKiilee$ucaKionale e1terioare )a#iliei. 0nperioa$ele i 3n societ&Kile cu o puternic&#o"ilitate pro)esional& i social&, )a#ilia nueste capa"il& s& asiure pro)esionali(area

$escen$enKilor. F-ne 3nc& i#portant&co#ponenta econo#ic& re)eritoare laenerarea i estinarea unui "uet co#un.Dei a crescut in$epen$enta econo#ic& asoKilor, a$#inistrarea unui "uet co#un 3nca$rul aceluiai #ena4 r-ne o tr&s&tur&$e%nitorie pentru #a4oritatea )a#iliilor cel

puKin pentru )a#iliile nucleare co#plete,leal constituite/.

inamica 0amiliei contemporane.

2n sistemul tradiţional al 0amiliilor etinse,legăturile de sânge si rudenie sunt sursa principală a drepturilor si obligaţiilor si

obiectul privilegiat al a0ecţiunii. eea ce seîntâmplă cu 0amilia modernă nu este atât ruptura ei din reţeaua parentală (derudenie), cât mutarea 0ocalizării de peaceastă reţea pe membrii din interiorul 0amiliei nucleare (3luţ, #$$4). espectivaschimbare este insoţită si determinată de

trans0ormări si in alte dimensiuni ale


28/35

grupului domestic 0amilial, al locului si rolului lui in structura societală de ansamblu.

!abelul # condensează caracteristicilegrupului 0amilial tradiţional si a celui modern(3luţ, #$$4).

/amilia nucleara /amilia etinsaimensiuneredusa(numar mic demembri)5aim & generatii

imensiune mare

Autoritate democraticaintre soti

Autoritatea celor varstnici, in mod uzual

bunicul 6peci*ca societatilor industrializate si urbanizate

ominanta insocietatile rurale,tribale

Algerea partenerilor bazata pe caracteristici individuale si relatii

premaritale

Alegerea partenerilor decisa de varstnicipebaza statusurilor

sociale.heltuieli sporite si standard de viata mai ridicat

"redomina relatiile deschimb intre membrii 0amiliei

ontrol redus asupracopiilor, socializareaacestora este

preponderent saueclusiv institutionala

ontrol ridicat asupracopiilor, 0amilia ramaneo instanta principala de

socializare


29/35

6istem de rudenie slab 6istem de rudenie puternic

Activitati individuale Activitati de grup

/leibila la schimbare e0ractara la schimbareivortialitate ridicata ivortialitate redusa

/ără a7şi diminua importanţa ca instituţie socială,0amilia nu mai reprezintă o instituţieconservatoare, ci una tot mai adaptatătrans0ormărilor de la nivelul societăţii,

democratică şi deschisă. /amilia este tot mai integrată în dinamica societăţii, tot mai mult condiţionată de schimbările economice şi sociale,in8uenţând, la rândul ei, evoluţia de ansamblu.6chimbările din ultimele decenii din societateaoccidentală au născut ideea că ne a8ăm în 0aţaunei noi civilizaţii, di0erită de cea industrială şi

denumită postindustrială, postmodernă, a douamodernitate sau modernitate re8eivă (9ec:,#$$;), modernitate târzie, înaltă, radicalizată(


30/35

sacri*ce pentru unitatea 0amiliei. /emeile aucontinuat să se a*rme şi să îşi dovedeascăcompetenţele pe piaţa muncii, să militeze pentru

egalitatea între see şi să in*rme =mitul superiorităţii capitalului intelectual al bărbaţilor>(?lăsceanu, &%%'1 #@$). Angaarea 0emeilor pe piaţa muncii a contribuit la o reevaluare arolurilor de gen, dar şi la o colaborare economicădin perspective egale între bărbaţi şi 0emei. 6ubaspectul calităţii relaţiilor din 0amilie a apărut o

mutaţie considerată 0undamentală1 relaţia pură(, o =0amilie la alegere>

(BardCment, &%%%1 @'). "e lângă suportul a0ectiv şi emoţional, ei asigură legături cruciale cu lumeaeconomică şi socială eterioară (9roderic:, #$@@1&$@). !eza individualizării a lui 9ec: (#$$;) a 0ost invocată în eplicarea acestor evoluţii în s0era0amiliei şi a relaţiilor intime. 2n prima etapă,modernitatea a 0ost o 0orţă eliberatoare pentru o

minoritate, a descătuşat indivizii de structurile


31/35

tradiţionale, dar i7a încătuşat în alte structuri.eşi 0amilia românească a traversat o perioadăde schimbare în ultimele decenii, modi*cările au

0ost de natură mai mult epresivă1 o 0amilie încare deciziile sunt luate tot mai mult în comun, încare se negociază rolurile domestice, parentale,de cuplu, o 0amilie mai liberă, mai bine conectatăşi integrată în societate. !rans0ormările esenţiale pe care le7a su0erit 0amilia românească pot * reduse la modelul unei 0amilii mai democratice în

interior şi mai deschisă spre eterior.5odele alternative ale vietii de 0amilie.

6chimbarile in comportamentul nuptial si seual asociate cu 0actori economici, sociali si culturali au condus in multe societati la aparitia unor moi tipuri de 0amilie sau la etinderea unor tipuri

care anterior erau marginalizate. "onderea0amiliilor nucleare in totalul 0amiliilor a scazut mult, in unele tari s7a auns la situatia in care mai mult de umatate din populatia adulta traieste inalte 0orme decat 0amilia nucleara. 6chimbarile petrecute in modelele 0amiliare sunt de oasemenea amploare, incat termenul 0amilie

numai acopera decat partial marea diversitate desituatii. "oliticile 0amiliale din unele tari au 0ost nevoite sa tina seama de aceasta noua situatie,termenul de 0amilie dobandind o acceptie noua,mai larga, pentru a putea ingloba si alte 0orme deconvietuire decat 0amilia nucleara.

Asadar, intr7o masura mai mica in tarile est7europene si intr7o masura importanta in tarile


32/35

vest7europene, 0amilia prezinta o diversitate de0orme si se combina cu alte 0orme de convietuire,care sunt 0oarte di0erite de 0amilia nucleara sau

nu au nimic comun cu 0amilia. Ast0el intalnim1

/amilii(menauri, gospodarii) de o singura persoana, 0ormate dintr7un barbat singur sau o 0emeie singura, care au optat pentrucelibatul de*nitiv.


33/35

menauri de persoane care au 0ost casatorite, dar au ramas singure prin divort sau prin decesul partenerului.

/amilii nuclere propriu7zise.

/amilii cu trei sau patru generatii, acest tipde 0amilie este tot mai rar, el poate * intalnit in unele zone sudice ale -uropei si in unele zone rurale din vestul si estul -uropeiD o 0orma de 0amilie cu trei generatii, mai des intalnita si in mediul

urban, este meneul 0ormat din sot, sotie,copii acestorasi un parinte al unuia dintresoti(de obicei, mama sotiei).

!ipurile de 0amilii sau 0orme de convieturie carese regasesc in realitate sunt mult mai numeroase, asa incat pe buna dreptate, se poatespune ca nu eista tip teoretic posibil de 0amilie

sau de mena care sa nu * 0ost dea practicat.

ele cateva tipuri de 0amilii sau de menauri pecare le%am prezentat au avut in ultimele decenii,o dinamica di0erita, iar in prezent detin o pondere di0erita in cadrul aceleiasi societati saude la o societate la alta. 3n timp ce ponderea

0amiliei nucleare a scazut in toate tarile din-uropa, a crescut ponderea 0amiliilor decoabitare sau consensuale, ponderea menaurilor ne0amiliale ( a menaurilor cu una sau mai multe persoane) si ponderea 0amiliilor nonparentale.

3ntegrate din ce in ce mai mult in societateaglobala, 0amilia este tot mai condidtionata deschimbarile economice si sociale, iar la randul ei


34/35

in8uenteaza tot mai mult dinamismul social global.

Admitand ideea ca situatia 0amilieie este strans

dependenta de situatia economica, sociala,culturala Ei politica a unei societati, trebuie, înconsecinta sa admitem ca situatia 0amilieie nu va* nici mai buna, nici mai rea decat situatia deansamblu a acelei societati. ecunoastereadependentei dintre 0amilie si societate nueclude 0aptul ca 0amilia are si propriul sau

dinamism, datorat actiunii unor 0actori speci*ci acestui grup social.

inamica modelelor 0amiliale, si acomportamentului 0amilial se datoreaza unor complee de 0actori economici, sociali, culturali,ideologici. /actorii care au generat trans0ormarile

modelelor 0amiliale nu sunt identici in toaterelatiileF tarile europene dupa cum schimbărilenu sunt aceleaEi, nici ca amploare, nici în ceea ce priveEte conGinutul.-istă Ei tendinGe comune Ei unele similarităGi, care se mani0estă însă cu precădere la nivelul unor mari zonesocioculturale1-uropa entrala Ei de ord, -uropa

de ?est, -uropa de 6ud, -uropa de -st.ercetarile e0ectuate in tarile din -uropa, desi nuanu auns la rezultate asemenatoare, permit totusi surprinderea principalilor 0actori care audeterminat schimbarile in ceea ce privestemodelele de 0amilie. /actorii cei mai 0recvent pusi in evidenta sunt1


35/35

iminuarea 0unctiilor 0amiliei prin preluareaunora de catre societate.

resterea gradului de ocupare a 0emeilor si a

dorintei lor de a promova social,

5arirea independentei economice a tinerilor,

resterea veniturilor prin care li s7a asigurat unor persoane posibilitatea de a trăi singure,0apt care a avut drept e0ect reducerea0recventei casatoriiilor pe motive deconstrangere economica,

6porirea diversitatii politice, culturale si spirituale,

6chimbarile in moravuri si cresterea permisivitatii sociale la noile 0orme decomportament,

-0ecte de contagiune, de imprumut a unor modele comportamentale de la un grup la

altul si chiar de la o societate la alta.•

Documents

Suport Curs AMG (Autosaved)