Testepnexamen (Salvat Automat)

8/20/2019 Testepnexamen (Salvat Automat)

http://slidepdf.com/reader/full/testepnexamen-salvat-automat 1/23



manifestările acesteia, de la obligaţia de a preveni şi a colabora !n combatereacorupţiei, p"nă la evitarea situaţiilor de nepotism şi conflict de interese, explic"nd cecomportament trebuie să adopte magistratul !n exercitarea funcţiei sale şi care suntrestricţiile !n afara instituţiei. Codul trebuie să de%volte de asemenea ideea de autoritate !n primul r"nd morală a judecătorilor, ceea ce !l face pe acestea credibil, pe aceastaclădindu-se !ncrederea !n justiţie. &n fine, codul trebuie să susţină ideea de

independenţă a justiţiei, care este garanţia externă a imparţialităţii judecătorului 'cepoate fi vă%ută ca o formă a integrităţii(, şi care trebuie promovată !n primul r"nd de judecători prin exercitarea libertăţii de exprimare) şi de asociere.

*ecesitatea unui asemenea document este explicată prin nevoia de a g+ida conduita judiciară cum se colaborea%ă cu presa şi cu politicienii, care sunt limitele prieteniilor dintre judecători şi procurori sau avocaţi, care este responsabilitatea faţă de personalulauxiliar din instanţă, c"t este de importantă punctualitatea, răbdarea şi transparenţă,cum se face o audiere, care este importanţa autopregătirii, ce este prejudecata, cum semenţine balanţa drepturilor părţilor, cum anume trebuie tratate acestea cu demnitate şiprin evitarea discriminărilor, despre libertatea de asociere şi de exprimare, inclusivapariţii !n media, despre primirea de cadouri, frecventarea de cluburi, baruri, jocuri denoroc sau societăţi secrete, ori desfăşurarea de alte activităţi judiciare sauadministrative. Codul nu trebuie să se adrese%e doar profesioniştilor, ci el trebuie g"nditşi ca un instrument de asistenţă pentru politicieni '!n a !nţelege semnificaţia şiimportanţa independenţei justiţiei pe care şi ei trebuie să o proteje%e(, avocaţi 'pentru a !nţelege necesitatea menţinerii unor relaţii corecte şi oneste !n interiorul sistemului( şipublicul larg 'pentru a şti cum trebuie să fie un judecător pentru a nu se !ndoi deonestitatea şi abilităţile sale, !n ce condiţii pot fi criticaţi judecătorii şi +otăr"rile judecătoreşti etc.(. Codul etic sau de conduită trebuie mai ales să contribuie !n formareaunui sentiment şi al unei practici a responsabilităţii cu privire la modul de exercitare a

funcţiei.

II. Princi(iile de#nt#l#$iei (r#fesi#naleII.. E/(lica i n# iuneaț ț de inte$ritate ca (articularitate a calitatii

(r#fesi#nale. ).(

Inte$ritatea0 Însuşirea de a fi integru; cinste, probitate; incoruptibilitate. Caracterintegru; sentiment al demnităţii, dreptăţii şi conştiinciozităţii, care serveşte dreptcălăuză în conduita omului; onestitate; cinste; probitate.

II.*. De#se1iti inte$ritatea de inde(endenta ca calitati indis(ensa1ilestatutului de %udecat#r.,.(

Conform principiului inte$rit-&ii2 !"# $udec%torul va respecta cele mai &nalte standarde deintegritate 'i responsa(ilitate, pentru a asigura &ncrederea societ%)ii &n instan)e. *ste con'tient deriscurile corup)iei 'i nu va admite sau nu va crea aparen)a unui comportament corup)ional &nactivitatea sa+ nu va cere, accepta ori primi cadouri, favoruri sau (eneficii pentru &ndeplinirea orine&ndeplinirea atri(u)iilor func)ionale sau &n virtutea func)iei de)inute. !# $udec%torul nu vasolicita sau accepta, direct ori indirect, pl%)i, cadouri, servicii sau alte (eneficii, &n numele s%u, aimem(rilor familiei sale ori prietenilor, ca pre)uire pentru exercitarea sau a()inerea de la&ndeplinirea o(liga)iilor sale &n leg%tur% cu o cauz% care urmeaz% a fi examinat% de c%tre acesta.

!# $udec%torului i se interzice o()inerea de (unuri materiale, servicii, privilegii sau alte avantaje,

"



inclusiv acceptarea gratuit% sau acizi)ionarea de (unuri !servicii# la un pre) !tarif# mai mic dec&tvaloarea lor real%. !# $udec%torul se va a()ine de la orice tranzac)ii financiare 'i afaceri de natur%s%-i afecteze impar)ialitatea, s% influen)eze exercitarea &ndatoririlor sale, s%-i exploateze func)iasau s%-l implice &n conven)ii cu avoca)i sau alte persoane care ar putea fi participan)i la procese&n instan)a de judecat% &n care activeaz%. !/# $udec%torul poate de)ine 'i administra investi)ii,inclusiv (unuri imo(ile, s% se implice &n alte activit%)i generatoare de profit, &ns% nu va fi &n drept

de a fi func)ionar, director, administrator sau angajat al nici unei (%nci, institu)ii de creditare,companii de asigur%ri, &ntreprinderi pu(lice ori altor companii cu cot% de participare pu(lic% saustructuri de stat. !0# $udec%torul va &nceia tranzac)ii cu privire la proprietatea personal% &ntrunmod care s% nu provoace &ndoieli, sau s% nu afecteze independen)a 'i impar)ialitatea sa sau s%

provoace conflicte de interese. !1# $udec%torul nu va utiliza informa)ia o()inut% &n calitatea saoficial% &n interese proprii, ale mem(rilor familiei sau ale altor persoane la efectuarea diferitortranzac)ii financiare ori &n scopuri ce nu )in de exercitarea func)iei. !2# $udec%torul va evitadiscu)ii cu participan)ii la proces sau cu ter)e persoane despre alte cauze puse pe rol &n instan)%,dec&t &n cazurile prev%zute de lege. !3# $udec%torul nu-'i va folosi statutul de judec%tor pentru ao()ine acces la informa)ia despre alte cauze aflate pe rolul instan)ei, cu excep)ia cazurilor

prev%zute de lege. !"4# $udec%torul va oferi sfaturi5consulta)ii numai p%rin)ilor, so)ului5so)iei,

copiilor, nepo)ilor precum 'i persoanelor aflate su( tutel% sau curatel%. !""# $udec%torul &'i vaorganiza toate activit%)ile extrajudiciare astfel &nc&t s% men)in% autoritatea 'i demnitatea func)ieisale, precum 'i prestigiului sistemului judec%toresc. !"# $udec%torul se poate implica &n oriceactivit%)i sociale &n m%sura &n care acestea nu prejudiciaz% autoritatea puterii judec%tore'ti,

prestigiul profesiei sau executarea o(liga)iilor profesionale. !"# Activit%)ile extrajudiciare ale judec%torului nu vor provoca &ndoieli cu privire la impar)ialitatea, o(iectivitatea sau integritateasa. !"# $udec%torul nu va folosi sim(olurile judec%torului, actele oficiale ale judec%torului &n altescopuri dec&t cele de serviciu. !"/# $udec%torul nu va utiliza re)elele de socializare, &n modul &ncare ar putea fi afectat% imaginea 'i statutul de judec%tor, imaginea 'i prestigiul sistemului

judec%toresc &n ansam(lu.Conform (rinci(iului inde(enden&ei2 !"# $udec%torul tre(uie s% fie independent &n exercitareafunc)iilor sale, conform principiilor de drept garantate de Constitu)ie, de alte legi 'i normena)ionale, de acte interna)ionale la care 67 este parte. !# 8n toate cazurile, judec%torul vaac)iona independent, f%r% orice influen)e, &ndrum%ri sau control 'i nu-'i va permite comportamentnecuviincios, inadecvat 'i5sau ilegal, care poate genera conflicte de interese 'i periclita&ncrederea &n independenta sa. !# $udec%torul &'i poate exercita drepturile de cet%)ean &nconformitate cu statutul judec%torului )in&nd cont de cerin)ele prevederilor prezentului cod. !#$udec%torul va pronun)a ot%r&ri independent, r%m&n&nd fidel legii, men)in&ndu-'i autoritatea 'icompeten)a profesional% 'i nu se va l%sa influen)at de contacte, stimulente, informa)ii sau sfaturidin partea oric%ror persoane, structuri de stat sau institu)ii pu(lice, mijloace de informare &n

mas%, interese de partid, interese pu(lice, doctrine politice, sentimente ori teama de eventualecritici imediate sau de durat%. !/# $udec%torul este independent &n luarea deciziilor 'i la&ndeplinirea atri(u)iilor de serviciu, asigur&ndu-se respectarea principiului separ%rii puterilor &nstat, legalit%)i, independen)ei institu)ionale 'i responsa(ilit%)ii. !0# 8n activitatea judec%torului nu

pot fi admise imixtiuni sau influen)e din interiorul sistemului, exterior, inclusiv din partea celor care activeaz% &n politic%, economie, finan)e, culte si media. !1# $udec%torul nu va fi mem(ru de

partid 'i grupurilor politice, nu va desf%'ura sau va participa la activit%)i cu caracter politic, iar &nexercitarea atri(u)iilor nu-'i va exprima ori manifesta &n orice mod convingerile sau viziunile

politice &n pu(lic. 9e asemenea judec%torul nu poate adera la asocia)iile religioase interzise sau

grup%ri extremiste.II.). S#lu&i#na&i s(e&a..(



3udec-t#rul R#taru a +ers la # nunt- 4ntr0un sat din rai#nul unde se afl-

%udec-t#ria 4n care acti"ea!-. Mirele este "eri'#r de al d#ilea de al

%udec-t#rului. Mirele fusese anteri#r c#nda+nat 'i f-cuse ani de (u'c-rie

(entru escr#c5iere 4n (r#(#r&ii de#se1it de +ari. La nunt-6 %udec-t#rul a

dansat6 s0a "eselit6 a s(us c4te"a t#asturi lun$i6 'i a 4n+4nat tineril#r 4nsur-&ei

7,88 4n calitate de cad#u. Oas(e&i la nunt- au f#st 'i c4te"a (ers#ane cu

antecedente (enale6 (rieteni de ai +irelui.

. 9aracteri!a&i c#+(#rta+entul %udec-t#rului R#taru la nunt-.

*. P#ate %udec-t#rul s- (artici(e la nun&i 'i alte e"eni+ente s#ciale de

acest $en:

). Ar fi f#st "re# diferen&- dac- +irele nu ar fi a"ut antecedente (enale:

;. 9rede&i c- %udec-t#rul R#taru ur+ea!- a fi sanc&i#nat (entru

c#+(#rta+entul de la nunta res(ecti"-:

Imaginea sistemului judecatoresc in ocii justitia(ililor Principiul corectitudinii- # $udec%torul va evita rela)iile cu persoane din lumea interlop% sau

persoane care ar putea compromite reputa)ia judec%torului.

Bare+ul24 p. "4+ 3p.- 0p. 3+ /p.-"p. 2+ 4p.-"/p. 1+ "p.-"4p. 0+ 3p.-0p. /+ /p.-p. + p.+ "p.+ 4p.".

; ____ < ____________ 4"/____ *xaminator _____________

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

APROB

Şeful catedrei ________________

Test nr. *

Pentru examen la Deontologia juridică _ Anul _______ grupa

________ Facultatea Drept

_

I. 9#n'tiin&a 'i cultura %uridic-

.. Deter+ina&i c#ra(#rtul dintre cultura %uridic- 'i c#n'tiin&a

%uridic-.)(.

Prin con'tiin)% juridic% se &n)elege o parte component% a con'tiin)ei sociale, ap%rut% &n procesulde ela(orare 'i de realizare a dreptului &n societate, viz&nd un ansam(lu de reprezent%ri, idei,

concep)ii, tradi)ii, emo)ii, retr%iri, iluzii 'i, &n special, cuno'tin)e cu privire la drept ca fenomensocial.



Cultura juridic% reprezint% o varietate a culturii generale care const% &n faptul de a posedacuno'tin)e variate &n domeniul dreptului ca o totalitate de valori materiale 'i spirituale ce serefer% la realitatea juridic% !fenomenul juridic#. Prin aceasta cultura juridic% include doar ceea ceeste progresiv, valoros 'i pre)ios &n fenomenele juridice 'i este &n)eleas% ca un model de g&ndire 'iun standard de comportament.

Cultura juridic% este str&ns legat% de con'tiin)a juridic% 'i se (azeaz% pe ea. 8n calitate decategorie juridic% ea este mai larg%, deoarece &nglo(eaz% nu numai elementele social-psiologice,ci 'i &nsemn%tatea juridic% a comportamentului uman, nivelul &nalt al ela(or%rii dreptului 'i

perfec)ion%rii legisla)iei, legalit%)ii 'i eficacit%)ii practicii judiciare, claritatea 'i preciziadispozi)iilor lui etcCon'tiin)a juridic% constituie o parte component% a con'tiin)ei sociale+ ea se formeaz% &n procesulde ela(orare 'i realizare a dreptului &n societate 'i cuprinde un ansam(lu de reprezent%ri, idei,concep)ii, cuno'tin)e cu privire la drept, luat ca fenomen social

.*.Anali!a&i ideea066f#r+area (r#fesi#nal- c#ntinu- <0fact#r i+(#rtant alc#n'tiin&ei %uridice.,(.

formarea profesional% continu% este un ansam(lu de procese organizate &n scopul instruiriicurente sau compensatorii, care prelungesc ori &nlocuiesc formarea ini)ial% prin care persoaneleadulte &'i dezvolt% aptitudinile, &'i &m(og%)esc cuno'tin)ele, &'i actualizeaz% cuno'tin)ele 'ideprinderile profesionale, &'i formeaz% o nou% orientare de munc% 'i un compor- "1/ Cultura

juridic% 'i prevenirea corup)iei tament nou din perspectivele de dezvoltare a naturii umane 'i de participare la dezvoltarea social-economic% 'i cultural% a )%rii.=copul form%rii profesionale continue rezid% &n dezvoltarea general% a perso� nalit%)ii 'iimplicit a societ%)ii, sus)inerea valorilor culturale, 'tiin)ifice, promo� varea educa)iei moral-spiritule &n societate, perfec)ionarea sistemului instruc� tiv-educativ, actualizarea 'i o()inerea denoi cuno'tin)e pentru perfec)ionarea, recalificarea profesional% &n vederea integr%rii &n pia)amuncii.8n procesul de prevenire a corup)iei 'i de formare a culturii juridice prin &nv%� )%m>nt, o p&rgieimportant% este evaluarea prin atestarea periodic% a angaja)i� lor ministerelor, departamentelor,institu)iilor de stat 'i celor private

. ). E/(une&i0"- asu(ra +#dului de f#r+are a c#n'tiin&ei %uridice 4n (r#cesul

(r#fesi#nal.(.Formarea con'tiin)ei juridice, educa)ia juridic% a popula)iei depinde &n mare m%sur% de procesullegislativ, de calitatea legilor, de m%sura &n care preve� derile lor contri(uie la instaurareadrept%)ii, ordinii 'i lini'tii &n societate, de raportul dintre normele morale 'i cele juridice, dearmonia dintre ele.? alt% lacun% a culturii juridice este 'i faptul c% un 'ir de legi &n vigoare este de� clarativ, &n ele&ntroduc&ndu-se multiple rectific%ri 'i modific%ri. =ta(ilitatea legii este foarte important% pentruconsolidarea legalit%)ii, pentru formarea con'tiin)ei juridice a cet%)enilor, pentru educarea

juridic% a oamenilor &n general.9eontologia contri(uie@..

Con'tiin)a juridic% este un fenomen cu o natur% flexi(il%, fenomen care se modeleaz% permanentsu( ac)iunea celor mai diferi)i factori din mediul de via)%: istorici, culturali, informativi,economici, politici etc. 'i &n dependen)% de cum sunt prezentate pu(licului !de accentul care se



pune#, acesta &'i formeaz% opinia iar ulterior comportamentul. Influen)a asupra con'tiin)ei juridice a mem(rilor societ%)ii prin comunicarea despre demascarea 'i pedepsirea infractorilor, promovarea valorilor sociale: respectul fa)% de drept 'i suprema)ia legii, au un efect (eneficasupra con'tiin)ei juridice a pu(licului, contri(uie la dezvoltarea 'i ridicarea con'tiin)ei juridice asociet%)ii, a culturii juridice a acesteia. Influen)a constructiv% social psiologic% exercitat% de

informa)ia cu caracter juridic, ca criteriu al eficacit%)ii acesteia, tre(uie s% determine indivizii s%a(soar(% &n con'tiin)a lor valorile juridice, s%-'i formeze deprinderi juridice !deprinderi de arespecta legea# 'i s% &nfrunte psiologia infrac- )ional%/

II.Princi(iile de#nt#l#$iei (r#fesi#nale

*.. Identifica i i caracteri!a i c#n inutulț ș ț ț inde(enden ei (r#fesi#naleț

ca (rinci(iu al eticii (r#fesi#nale a %uristului.).(

in virtutea profesiei juridice, fiecare este o(ligat sa intreprinda masuri corespunzatoare pentru aasigura independenta si li(ertatea de exercitare a profesiei. 7ultitudinea indatoririlor care ii

revine juristului impune din partea acestuia o independenta a(soluta, li(era de orice influenta,ciar si de influenta derivata din propriile sale interese sau datorita influentelor din partea tertelor persoane.

*.*. De#se1i&i inte$ritatea de inde(enden&a ca calitati idis(ensa1ile

statutului de func i#nar (u1lic. ,.(ț

sus*.). S#lu&i#na&i s(e&a..(

Ser$iu Or5ei6 fiind functi#nar (u1lic6 care este si +asterand la #

institutie de in"ata+int su(eri#r6 a utili!at calculat#rul si i+(ri+anta in"ederea +ulti(lcarii lucraril#r anuale (e care tre1uia sa le (re!inte atit

(entru sine cit si (entru c#le$ii sai. Acelasi functi#nar (u1lic6 in ti+(ul

#rel#r de (r#$ra+6 s0a #cu(at de ela1#rarea si redactarea lucraril#r

anuale. 9e (re"ederi le$ale si de#nt#l#$ice a incalcat Ser$iu Or5ei:

A incalcat principiul profesionalismului din Codul de conduita a functionarului pu(lic- Func)ionarul pu(lic are o(liga)ia s%-'i &ndeplineasc% atri(u)iile de serviciu curesponsa(ilitate, competen)%, eficien)%, promptitudine 'i corectitudine, art 3 alin cod- Func)ionarul pu(lic este o(ligat s% foloseasc% timpul de lucru, precum 'i (unurile apar)in&ndautorit%)ii pu(lice, numai &n scopul desf%'ur%rii activit%)ilor aferente func)iei pu(lice de)inute.


; ____ < ____________ 4"/____ *xaminator _____________




APROB


Test nr. )

Pentru examen la Deontologia juridică _ Anul _______ grupa ________ Facultatea Drept _

I.9ultura %uridic- 4n acti"itatea (r#fesi#nal- a %uristului

..Deter+ina&i c#nce(tul 'i structura culturii %uridice .)(.

Cultura juridic% reprezint% o varietate a culturii generale care const% &n faptul de a posedacuno'tin)e variate &n domeniul dreptului ca o totalitate de valori materiale 'i spirituale ce serefer% la realitatea juridic% !fenomenul juridic#. Prin aceasta cultura juridic% include doar ceea ceeste progresiv, valoros 'i pre)ios &n fenomenele juridice 'i este &n)eleas% ca un model de g&ndire 'iun standard de comportament.

=tructura culturii juridice reprezint% un sistem de valori ideale 'i materiale, create, realizate 'itransmise &n cadrul comunic%rii su(iec)ilor de drept, valori care au un caracter de etalon, cedirijeaz% comportamentul oamenilor =tructural, cultura juridic% cuprinde informa)ia de (az%, temelia acesteia, care se refer% at&t la

procesul de comunicare activ% dintre oameni, c&t 'i la anturajul &n care are loc acest fenomensocial. Pe l&ng% fundament, cultura dreptului are 'i elemente periferice, &n cadrul c%rora se men)invalorile de grup sau ciar cele individuale

.*.Anali!a&i cultura %uridic- 4n acti"itatea (r#fesi#nal- a %uristului.,(.

Cultura profesionala juridical a juristului presupune un sBstem de cunostinte professional juridice, deprinderi si indatoriri ce caracterizeaza nivelul dezvoltarii juridice a persoanei, realizatin procesul exercitarii functiilor de lucru, in stricta conformitate cu legea.Cultura professional-juridica a juristului include:-informare juridical-cunoasterea legislatiei, normelor juridice si a specificului realizarii lor.-convingerea in necesitatea si folosul social al dreptului juristul tre(uie sa ai(a o atitudinerespectuoasa fata de drept, sis a creada in puterea legilor.-capacitatea de a folosi instrumentariul juridic un jurist tre(uie sa slujeasca cinstit legea, sa-siindeplineasca datoria profesionala, sa fie la current cu toate realizarile practice si stiintifice, sa

poata aplica orice tenica novatoare.

Pe linga acestea cultura juridical a juristului mai presupune si: maiestrie si gindire profesionala juridical, un (agaj de cunostinte generale, calitatile etico-profesionale si responsa(ilitatea social- politica si civila.In activitatea profesionala a juristului cultura juridical presupune: cunoasterea normelor juridice,respectarea dreptului, deprinderea de a efectua toate actiunile doar confom legislatiei in vigoare,convingerea in justetea si corectitudinea normelor de drept, activismul in exercitarea atri(utiilor de serviciu.Cultura professional juridical a juristului se (azeaza pe cultura juridical a societatii, in acelasiitimp o influenteaza pe ultima, ridicind-o la un nivel mai inalt, devenind stimulator al dezvoltarii

ei..).E/(une&i0"a asu(ra ideii cultura %uridic- ca "al#are a de#nt#l#$iei

%uridice..



Da dezvoltarea elementelor structurale ale deontologiei juridice, un rol esential ilare cultura juridica.9e juristul care ela(oreaza legile si de cultura lui profesionala depinde calitatealegislatie . Activitatea practica a juistului este indicatorul culturii juridice aacestuia.$uristul profesionist ca are o cultura juridica inalta, in practica infaptuieste un sir desarcini deontologice : umanizarea procesului juridic, lupta cu (irocratia siformalitatea, cu deformarea profesionala.

II.Princi(iile de#nt#l#$iei (r#fesi#nale

*..Identificati si caracteri!ati (rici(alele (rinci(ii caracteristice eticii

(r#fesi#nale a %uristului.).(

P.umanismului presupune o atitudine omeneasca fata de pro(lemele si necazurileclientului. Privirea situatiei clientului de pe pozitia lui si luarea unei decizii umanesi ci(zuite.P. justitiei, ecitatii corespundrea activitatii practice a juristului cu statutul socialal lui, meritelor lui u recunoasterea sociala, muncii cu recompensa, scopului cumijloacele de atingere a lui, drepturilor cu o(ligatiile

p.legalitatii- comportamentul tre(uie sa fie in corespundere cu legislatia invigoare , adica sa cunaosca legea si sa actioneze in stricta conformitate cu ea

p.adevarului sta(ilirea in fiecare cauza juridica a adevarului a(solut, in cautareaadevarului, juristul tre(uie sa fie cinstit, sa cintareasca orice actiune efectuata, saaleaga metode juridice adecvate.

p.pluralismului se manifesta prin tolerarea pozitiei ideologice a clientilor, aconvingerilor politice sau religioase, a apartententei de partid, a pozitiei sociale.

p. activismului profesional-juridic prevede o activitate cu scop (ine conturat a juristului profesionist in realizarea competentei sale in limitele normei juridice.

*.*.9#+(arati (rinci(iile s(ecifice eticii (r#fesi#nale a a"#catului cu

cele ale %udecat#rului6 sta1ilind ase+an-ri i de#se1iri.,.(ș

Principiile de etic% 'i conduit% profesional% pentru judec%tori sunt: independen)a, impar)ialitatea,integritatea, profesionalismul, corectitudinea, colegialitatea, confiden)ialitatea 'i transparen)a, cevor servi de asemenea, ca o surs% de informare pentru judec%tori 'i justi)ia(ili. Avocatura se (azeaz% pe urm%toarele principii: a# asigurarea dreptului la ap%rare garantat de Constitu)ie+ (# li(ertate 'i independen)% &n activitatea de avocat+ c# democratism 'i colegialitate &n raporturile dintre avoca)i+ d# apartenen)% (enevol% la asocia)iile profesionale de avoca)i+

e# asigurarea legalit%)ii 'i umanismului.

*.). S#lu&i#na&i s(e&a..(



3udec-t#rul 9u%1- 'i s#&ia sa au di"#r&at 4n ==>. Du(- aceasta6 %udec-t#rul 4i

tri+itea f#stei s#&ii scris#ri 'i +esa%e 4n care # nu+ea cu nu+e ur4te6 #

a+enin&a c- "a intenta ac&iuni 4n %udecat- 4+(#tri"a ei6 a acu!at0# de furt. De

c4te #ri # "edea 4n (u1lic6 f-cea $esturi #1scene 4n adresa ei. Alte#ri6 st-tea cu

+a'ina (eri#ade 4ndelun$ate 4n fa&a casei ei6 # ur+-rea6 iar 4n ti+(ul

'edin&el#r de %udecat- c#nduse de el f-cea declara&ii des(re rela&ia sa cu f#sta

s#&ie6 caracteri!4nd0# f#arte ur4t.

. 9#nstituie c#+(#rta+entul e/tra%udiciar6 de du(- di"#r&6 al

3udec-t#rului 9u%1- # 4nc-lcare a "al#ril#r etice: Dar al n#r+el#r de

etic- a %udec-t#rului: 9are n#r+e anu+e:

*. 9e restric&ii sunt i+(use unui %udec-t#rului 4n cadrul dis(utel#r

fa+iliale:

). 9e sanc&iune i0a&i a(lica %udec-t#rului6 dac- este ca!ul:

Eorme de etica: profesionalismul- $udec%torul tre(uie s% se a()in% de la oricecomportament, ac)iune sau manifestare care ar putea prejudicia &ncrederea pu(licului &n sistemul

judec%toresc.comiterea unei fapte care &ntrune'te elementele unei infrac)iuni sau contraven)ii, dac% aceasta aadus atingere prestigiului justi)iei+-eli(erare din functie

Bare+ul24 p. "4+ 3p.- 0p. 3+ /p.-"p. 2+ 4p.-"/p. 1+ "p.-"4p. 0+ 3p.-

0p. /+ /p.-p. + p.+ "p.+ 4p.".

; ____ < ____________ 4"/____ *xaminator _____________


APROB


Test nr. ;Pentru examen la Deontologia juridică _ Anul _______ grupa ________ Facultatea Drept

_

I.Val#ri etice funda+entale

..Deter+ina&i "al#rile funda+entale 'i "al#rile de#nt#l#$iei %uridice. )(.

Valorile fundamentale sunt: Adevărul, Binele, Frumosul, Dreptatea,

Libertatea, omenia , iubirea etcValorile deontologiei juridice sunt: dreptatea , egalitatea, umanismul



cinste, onoare, (un%tate, caritate, autocontrol, toleran)% fa)% de compatrio)i, demnitate, li(ertate,con'tiinciozitate, responsa(ilitate

.*.Anali!a&i "al#rile %uridice 4n siste+ul de dre(t al Re(u1licii M#ld#"a. ,(.

.).Ar$u+enta&i necesitatea inte$r-rii "al#ril#r etice 4n acti"itatea

(r#fesi#nal- %uridic-.(.

II.Re$le+entarea de#nt#l#$ic- a acti"it- ii %udec-t#re tiț ș

*..Identifica i i caracteri!a i c#n inutul (rinci(alel#r re$le+ent-riț ș ț ț

de#nt#l#$ice a (r#fesiei de %udecat#r.)(.Codul de etică şi de conduită profesională al judecătorului repre%intă un set deprincipii şi norme de conduită pentru judecători, pe care aceştia trebuie să lerespecte !n timpul exercitării atribuţiilor de serviciu şi !n afara acestora.egea cu privire la statutul judecatorului-dr si obligatiile*.*.9#+(ara i (re"ederile n#r+el#r interne cu (re"ederile n#r+el#rț

interna i#nale la ca(it#lul re$le+ent-rii de#nt#l#$ice a acti"it- iiț ț

%udecat#resti6 identific4nd ase+-n-ri i de#se1iri. ,(ș

Princi(iile de la Ban$al#re2 inde(endenta6 i+(artialitatea6 inte$ritatea6

etic5eta01unele +aniere6 e$alitatea6 c#+(etenta si straduinta?dili$enta@6

*.). S#lu&i#na&i s(e&a.(

iica %udec-t#rului M#'an de la 9urtea de A(el 9a5ul a f#st e/+atriculat- de

la Uni"ersitatea Pri"at- din 9a5ul (entru a1sen&e ne+#ti"ate. E/a+in4nd und#sar 4n care (arte 4n liti$iu era Uni"ersitatea Pri"at-6 %udec-t#rul M#'an6

(rin di"erse ar$u+ente6 a c#n"ins +e+1rii c#+(letului de %udecat- de la

9urtea de A(el 9a5ul s- ia # 5#t-r4re 4+(#tri"a Uni"ersit-&ii Pri"ate6 astfel

d#rind s- se r-!1une (entru e/+atricularea fiicei. 3udec-t#rii din c#+(let nu

cun#'teau des(re fa(tul e/+atricul-rii fiicei lui M#'an.

. 9#+enta&i ac&iunile %udec-t#rului.*. 9e (rinci(ii de#nt#l#$ice a 4nc-lcat %udec-t#rul.

Actiunile judecatorului sunt ilegale, a incalcat principiul profesionalismului,impartialitatea.


; ____ < ____________ 4"/____ *xaminator _____________


APROB




Test nr. ,

Pentru examen la Deontologia juridică _ Anul _______ grupa ________ Facultatea Drept

_

I. 9#nce(tul de#nt#l#$iei %uridice6..Deter+ina&i #1iectul de studiu al de#nt#l#$iei %uridice 'i

deter+ina&i +et#dele de studiere. )(.?(iectul de stiudiu al deontologiei juridice iformeaza : teoria juridica, practica

juridica si sistemul de cerinte morale inaintate fata de jurist, care formeaza eticetaactivitatii sale profesionale, sistemul normelor de recomandare, de interzicere si

permisive care in totalitate formeaza egimul social-juridic al comunicarii profesionale a juristului cu colegii si clientii, comportamentul profesional in

procesul activitatii juridico-practice. metoda speculativă – legile morale sunt ceva înnăscut, ca ceva de la început dat, atribuindu-le

origine divină.

Metoda empirică – prin analizarea faptelor, din perspectivă morală, în baza experiențelor avute te

poţi ridica până la formularea unor legi cauzale ale moralităţii. În etică trebuie plecat de la faptele

morale deoarece acestea alcătuiesc realitatea morală. Aplicând această metodă descoperim idealul

moral.

Metoda prospectivă – elaborarea unor norme etico-deontologice în baza vectorilor sau tendinţelor

din societatea europeană..*.Sta1ili&i sc#(ul 'i anali!a&i sarcinile de#nt#l#$iei %uridice.,(

=copul deontologiei juridice ca disciplina de studiu este de a da viitorului juristcunostinte moderne despre esenta reala si continutul profesiei alese. Acest scoprealizinduse prin prizma urmatoarelor conditii : studierea specificului activitatii

practico-juridice, determinarea standardelor spre care tre(uie sa tinda orice viitor jurist, ela(orarea unor metode de cunoastere calitativa a disciplinelor juridice, deformare si dezvoltare a unor capacitati si deprinderi profesionale, ridicarea rolului

juristului si a activitatii pe care urmeaza sa o exercite la nivel moral.=copul deontologiei juridice se realizeaza prin urmatoarele sarcini :-conform cerintelor progresului social, se va determina rolul si necesitateaactivitatii juridice in contextul activitatii sociale-intelegerea corecta a datoriei profesionale, dezvaluirea esntei moral-psiologice si

profesional juridice a ei.-manizarea activitatii juridice prin excluderea formalismului in acordareaserviciilor profesional-juridice.

-lupta cu deformarea profesionala in practica juridicaprin formarea unor astfel de predispozitii etice, estetice, culturale si generale incit juristul care toate viatacontacteaza cu infractorii sa nu preia modul lor de viata.



-evidentierea rolului social al juristilor intr-o grupa profesionala speciala, sta(ilindrolul lor pentru sta(ilirea statului de drept, sta(ilizare vietii sociale, prevenireafenomenelor sociale negative.-in (aza cercetarilor deontologiei juridice ca stiinta se vor prognoza tendintele dedezvoltare ale acesteia, modificarile in sistemul cerintelor de calificare in cadrulunor specialitati juridice.-sporirea autoritatii dreptului-Caracterizarea multilaterala a personalitatii juridice ca model teoretic de

profesionist prin determinare sistemului de calitati profesionale si personale,formulate in norme cu caracter normativ juridic sau morale.-Pregatirea psiologica a viitorilor aparatori ai legii pentru o activitatea indreptataspre (inele societatii si statului.

.).Ar$u+enta&i necesitatea studierii disci(linei de#nt#l#$iei

%uridice. (.

*ste necesar de a studia deontologia juridica deoarece :-=tudierea ei asigura un minim de cunostinte fundamentale, a(solut necesare, cucaracter (enefic si util pentru dezvoltarea personalitatii juristului-studierea ei are rolul de a a scuti simturile morale in judecarea cu o(iectivitate-contri(uie la formarea personalitatii viitorului jurist, si intelegerea calitatii pe careo are acesta in societate-dezvaluie importanta unor sau altor actiuni, fapte , motive, calitati specifice ale

juristilor, ajuta la formarea unor calitatimoral-psiologice necesare acestei profesii, previne devierile psiice.-instruieste viitorii juristi cum sa comunice cu clientii , colegii, sa rezolev situatiiin cadrul activitatii, sa ia otariri, si sa aprecieze o(iectiv actiunile sale si a celor din jur.

II. Princi(iile etic#0(r#fesi#nale ale a"#catil#r*..Identificati si caracteri!ati (rinci(alele (rinci(ii etic#0(r#fesi#nale

ce caracteri!e!a acti"itatea din d#+eniul a"#caturii.)(.

Inde(endenta- *xercitand profesia de avocat, fiecare este o(ligat sa intreprinda masuricorespunzatoare pentru a asigura independenta si li(ertatea de exercitare a profesiei.7ultitudinea indatoririlor care ii revine avocatului impune din partea acestuia o independentaa(soluta, li(era de orice influenta, ciar si de influenta derivata din propriile sale interese saudatorita influentelor din partea tertelor personaeIncrederea si inte$ritatea +#rala 0 6elatiile dintre avocat si client sunt (azate pe onestitate,

pro(itate, ecitate, corectitudine, sinceritate si confidentialitate. 6esponsa(ilitatea avocatuluiinclude in sine atat comportamentul acestuia in exercitarea profesiei cat si in afara ei.9#le$ialitatea- Avocatul este o(ligat sa manifeste fata de orice coleg avocat un comportament

colegial si loial.9#nfidentialitatea0 Asi$urarea dre(tului la a(-rare $arantat de 9#nstitu&ie



asigurarea legalit%)ii 'i umanismului.

*.*.9#+(arati (rinci(iile i+(use s(re res(ectare a"#catil#r cu (rinci(iile

i+(use s(re res(ectare e/ecut#ril#r %udec-t#re ti.,.(ș

$ctivitatea executorului judecătoresc este guvernată de principiile independenţei profesionale, respectării legilor,probită ii, confidenţialită ii, eficacită ii şi perseverenţei !n exercitarea profesiei.ț ț ț

rincipiul independen ei profesionale obligă executorul judecătoresc să ! i !ndeplinească atribu iileț ș ț

profesionale liber de orice influen e, să evite orice !mprejurări i factori obiectivi sau subiectivi, care ar prejudiciaț ș

independenţa sa sau ar aduce atingere principiilor de etică profesională.

rincipiul respectării legilor obligă executorul judecătoresc să- i !ndeplinească atribu iile !n strictă conformitateș ț

cu prevederile legale.

rincipiul probită ii i eficacită ii obligă executorul judecătoresc la !ndeplinirea corectă şi !n timp util a atribuţiilor ț ș ț

profesionale.

rincipiul confiden ialită ii obligă executorul judecătoresc să păstre%e secretul profesional, cu excepţiaț ț

dispo%iţiilor legale sau statutare contrare. $ceastă obligaţie nu este limitată !n timp.

rincipiul perseveren ei obligă executorul judecătoresc să dea dovadă de insisten ă i tenacitate !n !ndeplinireaț ț ș

atribu iilor sale, c!t i !n sporirea pregătirii sale profesionale.ț ș

*.).S#lu&i#na&i s(e&a.(

$udec%torul Ge'leaga a prezidat &n peste de procese, dintre care " penale 'i ""civile. 8n fiecare caz, una din p%r)i a fost reprezentat% de un avocat, cu care &naintede a fi numit judec%tor, Ge'leaga a fost coproprietar al unui (irou asociat deavoca)i 'i continua s% fie coproprietar al cl%dirii &n care se afla (iroul. $udec%torulGe'leaga nu a informat p%r)ile despre rela)iile financiare cu acel avocat, si nici nus-a autorecuzat &n aceste procese.

". Cum ar fi tre(uit s% procedeze judec%torul, c&nd anume 'i &n ce modHInainte de cercetarea cauzelor sa se a(tina de la judecata. Ce prevedere legal% 'i etic% a fost &nc%lcat% de c%tre judec%torul respectivH

Principiul impartialitatii, prevedere legala cu privire la a(tinerea judecatorului in caz- are un interes personal, direct sau indirect, &n solu)ionarea pricinii ori exist% alte &mprejur%ri care pun la &ndoial% o(iectivitatea 'i nep%rtinirea lui

. rmeaz% oare ot%r&rile emise de judec%tor casate 'i dosarele reexaminate deun alt judec%torH

Eu deoarece nici o parte nu a cerut recuzarea, acesta nu este temei de casare.

Bare+ul24 p. "4+ 3p.- 0p. 3+ /p.-"p. 2+ 4p.-"/p. 1+ "p.-"4p. 0+ 3p.-0p. /+



/p.-p. + p.+ "p.+ 4p.".

; ____ < ____________ 4"/____ *xaminator _____________


APROB


Test nr. >


_

De#nt#l#$ia %uridic-2 ist#rie 'i actualitate.

. Relata&i e"#lu&ia de#nt#l#$iei %uridice 4n Re(u1lica M#ld#"a. )(.

Aceasta sa dezvoltat odata cu trecerea la un nou tip de organizare a relatiilor sociale. Aceasta a luat forma codurilor deontologice: Codul deontologic al

procurorilor 444, codul deontologic al avocatilor 44,codul de etica al judecatorului 444, codul deontologic al notarilor "333, codul polietenesc al 6m-44. Da fel la 4 aprilei 44 a avut loc Conferinta stiintifico-practicastandardele nationale si practica internationala de pregatire a cadrelor juridice,drept consecinta Juv 67 a apro(at Kot. Conceptia polticii de cadre juridice-cacerea ca serviciile juridice sa fie prestate de juristi competentiin plan profesional sicu o (una reputatie . 7ai apoi unele coduri deontologice au fost supusemodificarilor conform cerintelor actuale.

*. Sta1ili&i c#ra(#rtul dintre etic-0+#ral-0de#nt#l#$ie0dre(t0le$e.,(.

*tica o reflectare con'tient% a credin)elor noastre morale 'i a propriilor atitudini, prinintermediul unor norme sau principii morale+ o 'tiin)% !ramur% a filosofiei# care studiaz%

pro(lemele practice 'i teoretice ale moralei+ o 'tiin)% a (inelui 'i a r%ului, cu caracter teoretic dar 'i normativ fundamenteaz% un sistem de norme, valori, categorii morale

7oral%< un anume cod social, un ansam(lu de reguli c%rora fiecare individ tre(uie s% i seconformeze pentru a fi acceptat &n societate. =tandarde de comportament dup% care oamenii sunt judeca)i, &n mod particular &n rela)iile cu ceilal)i. Lotalitatea convingerilor, atitudinilor,deprinderilor, sentimentelor reflectate &n principii, normelor, regulilor determinate istoric 'isocial, care reglementeaz% comportamentul 'i raporturile indivizilor &ntre ei, precum 'i dintreace'tia 'i colectivitate !familie, grup, clas%, na)iune, societate#, &n func)ie de categoriile (ine, r%u,datorie, dreptate, nedreptate 'i a c%ror respectare se &ntemeiaz% pe con'tiin)a 'i pe opinia pu(lic%.8n timp ce morala este considerat% un fenomen real, ce )ine de comportamentul cotidian, de via)a

practico-spiritual% real% a indivizilor 'i colectivit%)ilor umane, etica< desemneaz% teoria care areca o(iect de studiu acest fenomen real. *tica semnific% deci 'tiin)a (inelui 'i a r%ului<.



9eontologia< desemneaz% normele de conduit% 'i o(liga)iile etice &n cadrul unei profesii. *ste oteorie a datoriei, a o(liga)iilor morale &n acea profesie !de ex. deontologia medicilor, a avoca)ilor,a profesorilor, a conta(ililor etc.#. *a aplic% deci anumite norme morale particulare.

). Ar$u+enta&i i+(#rtan&a de#nt#l#$iei %uridice 4n c#ndi&iile statului de

dre(t.(.

9eontologia juridica vine sa sta(ileasca in statul de drept care este poziti ajuristuluisi care este specificul activitatii sale. Principala destinatie a juristului nu este de asluji in folosul unui partid sau a Juvernului ci in folosul legii , dreptului si aidealului moral al societatii.

Eecesitatea deontologiei juridice se impune din importanta sociala a cunostintelor deontologice de specialitate.Ducrul juristului se o(serva in diverse sfere precum :ela(orarea legilor, organizarea executarii lor, infaptuirea justitiei, si rezolvarea altor

pro(leme importante pentru societate. Aceste domenii si fiind asimilate statului de

drept.9eontologia juridica este o disciplina care pregateste viitorii juristi catre asimilareacunostintelor juridice, indeplinirea constient a datoriei profesionale, educare lor inspiritul respectarii legilor si personalitatii umane aceasta fiind o treapta spreedificare statului de drept./tatul de drept presupune armoni%area, ec+ilibrarea raporturilor celor două componente, !n sensuldomniei legii, adică a suprema iei ei absolute !n scopul pre%ervării drepturilor i libertă ilor individualeț ș ț

Res(#nsa1ilitatea %uristului

*.. Relata i des(re res(#nsa1ilitate din (unct de "edere al eticiiț

(r#fesi#nale.)(.

Astfel, responsabilitatea, reprezentând o modalitate activă de raportare a individului şi colectivităţii la

o anumită cauză, implică asumarea unor răspunderi şi riscuri, acţionînd uneori dincolo de sistemul

de norme care le generează drepturile şi obligaţiile. Responsabilitatea se referă deci la

autoangajarea liber consimţită, obligaţia izvorîtă din sistemul de norme devenind o datorie pe care şi-

o impune individul sau colectivitatea prin autoconstrîngere” .

*.*. C-si i ase+-n-ri i de#se1iri 4ntre res(#nsa1ilitate i r-s(undere.,(ț ș ș

R$/0*12R2$, inseamna a fi constient de insemnatatea sarcinilor asumate sauprimite de a lucra cu rivna si serio%itate pentru executarea lor3 iar responsabilitatea esteobligatia de a efectua un lucru de calitate, de a accepta si suporta consecintele unoresecuri.Definim Responsabilitatea ca fiind acea atitudine conştientă prin care semanifestă simţ de răspundere faţă de obligaţiile profesionale.

Răspunderea juridică este complexul de drepturi şi obligaţii conexe, care, potrivit legii, se nasc caurmare a savârşirii unor fapte ilicite, constituind cadrul de realizare a constrângerii de stat prinaplicarea sancţiunilor juridice în scopul asigurării stabilităţii raporturilor sociale şi a îndrumării

membrilor societăţii în spiritul respectării ordinii de drept.Răspunderea derivă din responsabilitate, răspunderea juridică este consecinţa săvârşiriiresponsabile a unei fapte juridice, tragerea la răspundere juridică este urmarea săvârşirii cu



răspundere a unei fapte ilicite, adică a încălcării unei dispoziţii legale actuale printr-un comportamentacţional concret, în cunoştinţă de cauză.Răspunderea şi responsabilitatea juridică sînt două categorii distincte, dar care au multe trăsăturicomune, interacţionînd şi determinîndu-se reciproc, deoarece nu poate să existe răspundere decîtnumai între persoane responsabile şi libere să-şi aleagă un anumit tip de comportament conformatsau neconformat legii.Răspunderea şi responsabilitatea nu coincid, deoarece se întemeiază pe factori externi diferiţi,precum diverse sînt şi obiectivele la care se raportează. Noţiunile nu coincid nici în ce priveştenatura lor: răspunderea este mai mult de ordin normativ, în timp ce responsabilitatea, preponderentşi direct este mai mult de ordin valoric.

*.). S#lu&i#na&i s(e&a.(

Pre'edintele %udec-t#riei Tulcea %udec-t#rul 95istru$a6 fiind 4n rela&ii

a+#r#ase cu $refiera sa S"etlana T#+a6 a e/a+inat cererea de di"#r& aacesteia6 ac#rd4ndu0i cust#die asu(ra cel#r d#i c#(ii ai s-i 'i #1li$4ndu0l (e dl

T#+a s- (l-teasc- (ensie ali+entar- lunar-. 3udec-t#rul 95istru$a 'tia c-

unul din c#(ii acest#ra este de fa(t c#(ilul s-u 1i#l#$ic.

. 9#+enta&i c#+(#rat+entul %udec-t#rului 95istru$a.

*. 9e (re"edere le$al- 'i etic- a f#st 4nc-lcat- de c-tre %udec-t#rul

res(ecti":

Constituie a(atere disciplinar%:a# nerespectarea &ndatoririi de a se a()ine atunci c&nd judec%torul 'tie sau tre(uia s% 'tie c%

exist% una dintre circumstan)ele prev%zute de lege pentru a()inerea sa, precum 'i formularea dedeclara)ii repetate 'i nejustificate de a()inere &n aceea'i cauz%, care are ca efect tergiversareaexamin%rii cauzei+

). 9u+ tre1uie s- (r#cede!e 9#nsiliul Su(eri#r al Ma$istraturii 4n acest

ca!:

9SM "a a(lica sanctiuni disci(linare in (ri"inta %udecat#rului

;. 9rede&i c- ur+ea!- s- fie anulat- 5#t-r4rea %udiciar- res(ecti"- 'i cau!a

trans+is- s(re ree/a+inare:


; ____ < ____________ 4"/____ *xaminator _____________




APROB


Test nr.


_

I. Etica6 +#ral- < de#nt#l#$ie6 66de#nt#l#$ie %uridic- <0deli+it-ri

c#nce(tuale2 ist#rie0c#nte+(#ranietate

..Defini&i c#nce(tul de etica6 +#ral-6 de#nt#l#$ie6 de#nt#l#$ie

%uridic-.)(.

*tica-stiinta care se ocupa cu studiul principiilor morale, cu legile lor de dezvoltare si cu rolul in viata

sociala

Morala- Ansamblul convingerilor, atitudinilor, deprinderilor reflectate i fixate în principii, norme,ș

reguli, determinate istoric i social, care reglementează comportarea i raporturile indivizilorș ș

între ei, precum i dintre ace tia i colectivitate i a căror respectare se întemeiază pe con tiin ăș ș ș ș ș ț

i pe opinia publică;ș

Deontologia -Compartiment al eticii care se ocupă cu studiul normelor i obliga iilor specifice uneiș ț

activită i profesionale, Ansamblu al normelor de conduită i de obliga iuni pe care trebuie să leț ș ț

respecte o persoana in infaptuirea profesiei sale.

Deontologie juridical este o stiinta despre corelarea necesarului si esentei in activitatea

juridical, despre cerintele sociale inaintate fata de jurist, fata de obligatiile lui profesionale simorale, despre metodele si mijloacele de indeplinire a functiilor mai correct si pr!cis.

.*.Deter+ina&i 'i anali!a&i d#+eniile eticii %uridice. ,(.

9omeniile eticii juridice-etica personala-etica profesionala-este un domeniu al eticii juridice ce studiaza (azele moralei

profesionale, adica specificul activitatii morale a profesionistului si relatiile salemorale in mediul profesional.-*tica normelor juridica

.).Ar$u+enta&i ideea2 66are ne"#ie s#cietatatea de etic- %uridic-:. (.

*tica juridical este o ramur% a 'tiin)elor juridice care studiaz% conduita personal% 'i profesional%a juristului pentru a-'i do(>ndi 'i men)ine respectul 'i &ncrederea societ%)ii, c>t 'i manifest%

preopcupare pentru etica normelor juridice

II.Princi(iile de#nt#l#$iei (r#fesi#nale*..E/(lica i n# iuneaț ț de inte$ritate ca (articularitate a calitatii (r#fesi#nale.

).(



Integritate -. Însu ireaș de a fi integru; cinste, probitate; incoruptibilitate.

*.*.De#se1iti inte$ritatea de inde(endenta ca calitati indis(ensa1ile statutului

de %udecat#r.,.(

==*.*.S#lu&i#na&i s(e&a..(

Pr#cur#rul unei Pr#curaturi din 95i'in-u a (lecat 4n de(lasare6 cu '#ferul

(r#curaturei 'i +a'ina de ser"iciu6 la n#rdul M#ld#"ei. La 4nt#arcere6 s0a

#(rit 4n satul s-u de 1a'tin- din rai#nul Dr#c5ia6 unde 'i0a "i!itat (-rin&ii

ti+( de ) #re. De ac#l#6 si0a 4nc-rcat +a'ina cu (r#duse ali+entare (entru

(r#(riile necesit-&i 'i s0a 4nt#rs la 95i'in-u.

. A 4nc-lcat #are (r#cur#rul "re# n#r+- etic-6 c#+enta i r-s(unsul.ț

Principiul integritatii- s% nu foloseasc% contrar legii proprietatea statului, a persoanelor fizice sau juridice+


; ____ < ____________ 4"/____ *xaminator _____________


APROB


Test nr. F


_

I. Pr#1le+e $enerale ale de#nt#l#$iei %uridiceI.. Identifica&i (r#1le+ele etice 'i de#nt#l#$ice ale (r#fesiei

%uridice 4n Re(u1lica M#ld#"a. ).(

I.*. Anali!a&i (r#1le+ele actuale etic#0de#nt#l#$ice e"iden&iate 4n

acti"itatea #r$anel#r de dre(t ale Re(u1licii M#ld#"a. ,(.

I.). E/(uneGi0"- asu(ra func&i#nalit-&ii c#duril#r de#nt#l#$ice a

(r#fesiei %uridice din Re(u1lica M#ld#"a..

http://www.archeus.ro/lingvistica/CautareDex?query=%C3%8ENSU%C8%98IRE


http://www.archeus.ro/lingvistica/CautareDex?query=DE

http://www.archeus.ro/lingvistica/Gramatica?query=a


http://www.archeus.ro/lingvistica/CautareDex?query=FI

http://www.archeus.ro/lingvistica/CautareDex?query=INTEGRU

http://www.archeus.ro/lingvistica/CautareDex?query=CINSTE

http://www.archeus.ro/lingvistica/CautareDex?query=PROBITATE


http://www.archeus.ro/lingvistica/CautareDex?query=INCORUPTIBILITATE


http://www.archeus.ro/lingvistica/CautareDex?query=DE


http://www.archeus.ro/lingvistica/CautareDex?query=FI

http://www.archeus.ro/lingvistica/CautareDex?query=INTEGRU

http://www.archeus.ro/lingvistica/CautareDex?query=CINSTE


http://www.archeus.ro/lingvistica/CautareDex?query=INCORUPTIBILITATE



II. N#r+ele de#nt#l#$ice ale (r#cur#rului.

*..Deter+ina&i n#r+ele de#nt#l#$ice interna&i#nale 'i na&i#nale ?scrise 'inescrise@ (ri"ind de#nt#l#$ia 'i etica (r#cur#rului.)(.Codul de etica al procurorului

Degea cu privire la procuratura=tandardele de responsa(ilitate profesional% 'i declara)ii privind drepturile 'i o(liga)iile esen)ialeale procurorilor, adoptate de c%tre Asocia)ia Interna)ional% a Procurorilor la .4."333.Jidul *uropean al eticii 'i conduitei procurorului ;Jidul de la Gudapesta<,adoptat la Conferin)a Procurorilor Jenerali din *uropa la ".4/.44/6ecomand%rile Consiliului *uropei 6*C !444# din "".4/.444 privind codurile de conduit%

pentru func)ionarii pu(lici 'i 6*C !444# "3 cu privire la rolul procuraturii &n cadrul sistemuluide justi)ie penal%.

*.*.Anali!a&i i+(#rtan&a res(ect-rii standardel#r de#nt#l#$iei 'i eticii

(r#cur#rului 4n acti"itatea de (r#cur#r.,(9eontologia 'i etica profesional% a procurorului constituie un ansam(lu de norme de

conduit% care &i revin procurorului &n cadrul exercit%rii atri(u)iilor de serviciu 'i &n via)a privat%.9eoarece suprema)ia legii poate exista doar &ntr-un stat de drept, puternic 'i integru,

procurorii sunt o(liga)i &n virtutea profesiei prestate s% respecte normele deontologiei 'i eticiicorespunz%toare statutului lor &nalt &n societate.

Conformarea standardelor deontologiei 'i eticii profesionale va consolida integritateaorganelor procuraturii, &ncrederea popula)iei &n procuratur% 'i va contri(ui esen)ial la promovareaimaginii organelor Procuraturii at&t &n )ar% c&t 'i peste otare.

Procesul de reformare a organelor Procuraturii, av&nd ca scop ap%rarea intereselor generale

ale societ%)ii, ordinii de drept, drepturile 'i li(ert%)ile cet%)enilor necesit% respectarea de c%tre procurori a standardelor de etic% &n corespundere cu sarcinile deose(it de importante 'i no(ilecare &i revin.

*.).S#lu&i#na&i s(e&a..(

Marin Sir1u6 functi#nar (u1lic6 (artici(a la # e+isiune tele"i!ata6 a"ind ca

te+a de discutii HSalari!area functi#naril#r (u1lici. iind ne+ultu+it atit de

functia (e care # #cu(a si de acti"itatile (e care tre1uie sa le desfas#are6 cit si

de salariul (e care0l are6 acesta ince(e sa0si i+(artaseasca ne+ultu+irile si

frustrarile6 (lin$indu0se de +ulti c#le$i care nu +uncesc6 dar care sunt +ai1ine re+unerati6 intrucit acestia detin functii i+(rtante de c#nducere in

di"erse (artide (#litice.

9e n#r+e de#nt#l#$ice a incalcat Marin Sir1u:

Principiul loialitatii - Func)ionarul pu(lic are o(liga)ia s% se a()in% de la orice act sau fapt%care poate prejudicia imaginea, prestigiul sau interesele legale ale autorit%)ii pu(licePrincipiul impartialitatii - Func)ionarul pu(lic tre(uie s% ai(% un comportament (azat pe respect,exigen)%, corectitudine 'i ama(ilitate &n rela)iile sale cu pu(licul, precum 'i &n rela)iile cuconduc%torii, colegii 'i su(ordona)ii.




; ____ < ____________ 4"/____ *xaminator _____________


APROB


Test nr. =


_

I. 9#n'tiin&a 'i cultura %uridic-

.. Deter+ina&i c#ra(#rtul dintre cultura %uridic- 'i c#n'tiin&a %uridic-.)(.

.*.Anali!a&i ideea066f#r+area (r#fesi#nal- c#ntinu- <0fact#r i+(#rtant al

c#n'tiin&ei %uridice.,(.

. ). E/(une&i0"- asu(ra +#dului de f#r+are a c#n'tiin&ei %uridice 4n (r#cesul

(r#fesi#nal.(.

L*=L =G III.Etica 'i de#nt#l#$ia a"#catului*..Identifica&i (rinci(iile de etic- (r#fesi#nal- a a"#catului6 nu+i&istandardele interna&i#nale 'i na&i#nale (ri"ind de#nt#l#$ia 'i eticaa"#catului.)(.Principiile:

-li(ertate 'i independen)% &n activitatea de avocat+-democratism 'i colegialitate &n raporturile dintre avoca)i+-asigurarea legalit%)ii 'i umanismului.-Confidentialitatea-pu(licitatii8n 6epu(lica 7oldova, normele deontologice sunt prescrise de Degea 6epu(licii 7oldova nr."04- MN cu privire la avocatur% din "3.41.44, =tatutul profesiei de avocat nr. 4 din42.4.4"", apro(at la Congresul niunii Avoca)ilor din 3 ianuarie 4"" i Codul deontologicș

al avoca)ilor Garoului din 6epu(lica 7oldova, adoptat de Congresul Avoca)ilor din 4decem(rie 44.Internationale:

- 9eclara ia de la Perugia cu privire la principiile profesionale de conduit% a Garourilor iț ș

=ociet% ilor de 9rept din Comunitatea *uropean%ț

- Codul deontologic al avoca ilor din niunea *uropean%ț



- Carta principiilor fundamentale ale avocatului european i Comentariul asupra acesteia,ș

adoptat% de Consiliul Garourilor 'i al =ociet%)ilor de 9rept din *uropa

*.*.E/(unei0"- asu(ra structurii 'i c#n&inutului c#dului de#nt#l#$ic ala"#catului.,(.

".Principii generale: independenta, increderea si integritatea morala, secretul profecsional, incompati(ilitati, pu(licitatea personal, interesul clientului..6elatiile cu clientii..Conflictul de interese.sta(ilirea onorariilor /.impartirea onorariilor cu o persoana ce un este avocat0.relatiile cu instantele de judecata, organele de urmarire penala si autoritatile

pu(lice1.raportul dintre avocati: colegialitatea, cooperarea, corespondenta, onorariile

pentru recomandare, comunicare acu partea adersa, scim(area avocatului, pregatirea tinerilor avocati, litigii dintre avocati.

*.).S#lu&i#na&i s(e&a..(

3udec-t#area Ol$a R#i1u a c#nda+nat un incul(at la (edea(s- cu

4nc5is#are6 iar a(#i l0a eli1erat c#ndi&i#nat de (edea(s-. Ulteri#r6 du(-

eli1erarea acestuia6 %udec-t#area R#i1u s0a i+(licat 4ntr0# rela&ie inti+- cu

el.

. 9aracteri!a&i c#+(#rta+entul dnei R#i1u.

*. 9rede&i c- %udec-t#area a 4nc-lcat care"a (rinci(ii ale de#nt#l#$iei %udiciare:

). 9rede&i c- un astfel de c#+(#rta+ent influen&ea!- i+a$inea %usti&iei 4n

#c5ii %usti&ia1ilil#r: 9u+ anu+e:

Integritatea- $udec%torul &'i va organiza toate activit%)ile extrajudiciare astfel &nc&t s%men)in% autoritatea 'i demnitatea func)iei sale, precum 'i prestigiului sistemului

judec%torescCorectitudinea - $udec%torul va evita rela)iile cu persoane din lumea interlop% sau

persoane care ar putea compromite reputa)ia judec%torului.


; ____ < ____________ 4"/____ *xaminator _____________




APROB


Test nr. 8


_

I.Val#ri etice funda+entale

".".9etermina)i valorile fundamentale 'i valorile deontologiei juridice. p."..Analiza)i valorile juridice &n sistemul de drept al 6epu(licii 7oldova. /p."..Argumenta)i necesitatea integr%rii valorilor etice &n activitatea profesional%

juridic%.1p.

TEST ;II.9#dul de#nt#l#$ic al c#la1#rat#rului (#li&iei 'i 9entrului Na&i#nalAntic#ru(&ieII.. Relata&i (rinci(iile de etica (r#fesi#nal- 'i de#nt#l#$ic- %uridic- ale

c#la1#rat#rului de (#li&iei 'i c#la1#rat#rului 9NA6 indic4nd 'ire$le+ent-rile 4n acest d#+eniu.)(.

Principii politist legalitatea, egalitatea-impartialitatea sinediscriminarea,transparenta, capacitatea si datoria de exprimare, disponi(ilitatea,

prioritatea interesului pu(lic, profesionalismul, confidentialitatea, respectul,

integritatea morala, independenta operationala, loialitatea.Principii CEA: legalitatea, impartialitate, independenta, integritate morala, profesionalism, prioritatea interesului pu(lic, respect, egalitate si nediscriminare,transparenta, li(ertatea opiniei si a exprimarii, responsa(ilitate, confidentialitate,disponi(ilitatea, loialitate.6eglementari:

Codul de conduita a cola(oratorilo CEACodul de etica si deontologie al politistului

II.*. E/(une&i0"- asu(ra structurii 'i c#n&inutului c#dului de#nt#l#$ic al

c#la1#rat#rului de (#li&iei 'i c#la1#rat#rului 9entrului Na&i#nalAntic#ru(&ie.,(.Codul politie: 3 capitole:".9omeniul de reglementare, .Gazele juridice ale

politiei .sarcinile principale, .principiile, /.recrutarea, formarea sicompetentele personalului politiei, 0.reglementari specifice ale conduitei

politistului, 1.arestarea5privarea de li(ertate de catre politie, 2.respectareadreptului la viata privata si altor drepturi, 3.controlul asupra activitatiicola(oratorului de politieCodul CEA: parti: I.9omeniul de aplicare si principiile generale,II.Eormele generale de conduita profesionala a cola(oratorilor, III.6aspunderea si respectarea prevederilor codului.



II.). S#lu&i#na&i s(e&a..(

3udec-t#rul Tric#lici a f#st in"itat la un 1al +ascat de re"eli#n 4ntr0un

restaurant (u1lic din centrul 95i'in-ului. 3udec-t#rul s0a 4+1r-cat 4n c#stu+

de &i$an6 'i0a "#(sit fa&a 4n ne$ru 'i 'i0a (us c-tu'e.

. A 4nc-lcat #are %udec-t#rul "re# "al#are +#ral-: Dar "reun (rinci(iu al

de#nt#l#$iei %udiciare:

*. Este (artici(area la # (etrecere +ascat- # 4nc-lcare a 9#dului de Etic-:

). Este (artici(area la # (etrecere +ascat- 4ntr0un c#stu+ ca cel al

3udec-t#rului Tric#lici # 4nc-lcare a 9#dului de Etic-:

;. 9e fel de c#+(#rta+ent este acesta:

,. Ar fi f#st "re# diferen&- dac- (etrecerea era (u1lic- sau (ri"at-:

Nalori: respect, corectitudine.Principiul integritatii - $udec%torul &'i va organiza toate activit%)ile extrajudiciare astfel &nc&ts% men)in% autoritatea 'i demnitatea func)iei sale, precum 'i prestigiului sistemului

judec%toresc. # $udec%torul se poate implica &n orice activit%)i sociale &n m%sura &n care acestea nu prejudiciaz% autoritatea puterii judec%tore'ti, prestigiul profesiei sau executarea o(liga)iilor profesionale.P.corectitudinii - # $udec%torul va da dovad% de precau)ie 'i responsa(ilitate la frecventarealocurilor pu(lice 'i private+ la luarea deciziei de a frecventa aceste locuri, el va lua &nconsidera)ie reputa)ia localului 'i a persoanelor care-l frecventeaz%.


; ____ < ____________ 4"/____ *xaminator ___________

Documents

Testepnexamen (Salvat Automat)