Tranzactiile SWAP

Lector dr. Nicolae Iordan-Constantinescu

723.573722iordan@unifib.ro

nota bene

• Legislatia romaneasca in vigoare nu reglementeazacontractele swaps– mentionate numai la enumerarea instrumentelor

financiare [(f) swap-uri pe rata dobânzii, pe curs de schimb şi pe acţiuni;]

• Nici o bursa romaneasca nu tranzactioneaza swap-uri

• In cadrul procesului de armonizare legislativa, respectiv de preluare a acquis-ului comunitar, suntproiecte de reglementare la nivelul CNVM care facreferire la swaps-uri

definitia swap

• produs derivat in care doua parti convin

cumpararea si vanzarea simultana a unui

activ de referinta similar sau a unei

obligatii de valoare echivalenta si/sau a

fluxurilor de plati aferente activelor de

referinta, acest schimb conferind ambelor

parti la tranzactie conditii mai favorabile

decat cele la care s-ar fi putut astepta daca

nu ar apela la acest tip de tranzactie

scop• Protejarea jucatorilor de pe piata impotriva

fluctuatiilor nefavorabile de pret ale instrumentuluisau produsului de referinta, care afecteazaprodusele derivate pe care le utilizeaza acestia

• Exemple:

– Ratele dobanzii la imprumuturi pe termen lung (investitiimajore)

– Fluctuatiile cursurilor de schimb (import/export)

– Variatiile preturilor combustibilului (transport)

– Cresterea/descresterea indicilor bursieri (managerifonduri de plasament, investitori institutionali)

caracteristici de baza

• Contract OTC (over the counter) intre doi parteneri, prin care o parte promite sa faca o plata in contul celei de-a doua si invers, de catre cealalta parte

• Nu se tranzactioneaza la bursa

• Acest tip de contract swap se numeste si plain vanilla - contract direct si fara complicatii

precizari• cele doua fluxuri sunt denumite “pilonii” swap-ului

• la data convenirii, cel putin unul din fluxuri depinde

de o variabila aleatorie (dobanda, rata de schimb

etc)

• fluxurile de plati sunt calculate fata de valoarea

nominala (notional principal amount), care de regula

nu se schimba intre parti

• partile pot sa aiba castiguri sau pierderi din variatiile

pretului, fara sa utilizeze activul de baza in cash saucolateral

tipuri de contract

• Swap-uri pe rate ale dobanzii - Interest Rates SWAP – IRSs)

• Swap-uri pe valute (diferite de swap-urilevalutare)

• Swap-uri pe marfuri – commodity swaps

• Swap-uri pe actiuni – equity swaps

standardizare

• Desi acordurile swap sunt negociabile privat, suntunele institutii profesionale care sunt preocupatede standardizarea acestor operatiuni

– British Bankers’ Association

– International Swap and Derivatives Association (ISDA) –infiintata in 1985 ca asociatie pentru comertul global, reprezentand jucatorii de pe piata care utilizeazaoperatiuni swap (http://www.isda.org)

– Banca Reglementelor Internationale, de la Basel, care publica, incepand din 1998, rapoarte periodice privindpiata derivatelor OTC (http://www.bis.org)

platile in cadrul swap-urilor

• Platile in cadrul swap-urilor implica rate, care sunt:

– Fixe – e.g. – pentru cupoanele de obligatiuni

– Flotante – i.e. – variaza conform unui indice sau curs de referinta (LIBOR, indicele S&P500 etc)

platile in cadrul swap-urilor

SWAP Platile Partii A

bazate pe:

Platile Partii B bazate pe:

Rata dobanzii Rata dobanzii fixa

sau flotanta

Dobanda asupra unei

valute diferite

Valute Dobanda asupra

uneia dintre valute

Dobanda asupra unei

valute diferite

Marfuri Indicele pretului

marfii

Rata fixa sau o alta rata

sau pret flotant

Actiuni si alte

titluri de valoare

Rentabilitatea unui

indice bursier

Rata fixa sau flotanta ori

rata de rentabilitate a unui

alt indice bursier

scadente

• Contractele de swap fiind negociate intre parti, inclusiv scadenta, aceasta poate fi oricat de indepartata – de regula 10 ani

• Termenul de scadenta indepartat – avantaj distinct fata de optiuni

de ce sunt utilizate operatiunile de swap

• a proteja (hedge) expunerea fata de rateledobanzilor, tranzactiile valutare, preturilemarfurilor, investitiile in actiuni si alte titluri de valoare, orice alt tip de instrument de referinta

• a specula – cumpararea sau vanzarea de contracteswap pentru a obtine profit

avantaje

• Reducerea costurilor de finantare – swap-urile pot permite accesul pe piete pe care in mod normal jucatorii respectiv nu pot patrunde – exemplu: imprumuturi in valute straine la rate ale dobanzii de pe piata interna

• Flexibilitate – pot fi perfectate ca sa convina ambelor parti

• Tranzactie unica – un singur aranjament swap poate acoperi un interval de plata de regula de 10 ani

• Asigurare – schimburi reciproce de riscuri –asigurare pentru riscul de piata

dezavantaje

• contracte nestandardizate

• nu pot fi tranzactionate

• risc de credit/contrapartida– la contractele de futures si optiuni exista o

casa de compensare, care garanteaza tranzactiile

– nu exista casa de compensare in cazul swap-urilor

swap-uri versus optiuni/futures

Futures/options Swap-uri

•Tranzactionate la bursa

•Contracte standardizate

•Disponibile pentru

investitorii privati

•Partile in contract sunt

anonime

•Casele de compensare ofera

garantii

•Negociate privat OTC

•Acorduri individualizate

•Accesibile numai

corporatiilor multinationale

si bancilor

•Contrapartidele trebuie sa se

cunoasca reciproc

•Riscuri de contrapartida (se

poate constitui o garantie)

swap-uri pe rata dobanzii

• Schimb de doua fluxuri de plati

• Index prestabilit, valoarea nominala, sidatele de scadenta specifice fiecarui flux

• Cel mai uzual – schimbul unui flux bazat perata fixa a dobanzii contra flux bazat pe rata flotanta a dobanzii

swap-uri pe rata dobanzii

• A – corporatie multinationala – doreste un imprumut de 50 mil $ pe 5 ani, cu rata fixa a dobanzii, pentru a-si putea estima costurile de finantare viitoare, dar poate imprumuta numai cu rata flotanta a dobanzii LIBOR + 1%

• B – banca internationala – are nevoie de un imprumut de 50 mil $ pe o perioada de 5 ani, cu o rata flotanta a dobanzii, care sa-i permita sa controleze marjele de profit in functie de orice decalaj intre ratele dobanzii. Poate imprumuta la o rata fixa de 8,25% sau la o rata flotanta LIBOR

swap-uri pe rata dobanzii (2)

• Un schimb reciproc intre A si B reduce platile de rate ale dobanzii pentru ambele parti

• Valorile imprumuturilor principale ale celor douaparti nu se schimba

• A si B obtin fondurile care le sunt necesare si apoischimba intre ele platile in contul ratei dobanzii, respectiv:– A imprumuta la 8,25% pe o baza fixa + un % ca o

compensatie pentru banca ce a intrat in swap (9.75%)

– B imprumuta la LIBOR + 1%

• A si B schimba intre ele numai diferenta de dobanda

swap-uri pe valute

• Definitie: intelegere prin care una dintre parti face platiintr-o anumita valuta iar cealalta parte face plati intr-o valuta diferita

• Asemanatoare cu IRS, cu doua diferente principale:– Platile de dobanzi sunt facute in valute diferite

– Exista un schimb reciproc de capital de baza, de regula la inceputul si la scadenta acordului, de regula la cursul de schimbspot initial

• Un swap pe valute este diferite de un swap FX (swap valutar) – acesta implica cumpararea si vanzarea simultanaa unei valute fata de o alta, la doua date ale valorii diferite

• Primul swap important a avut loc intre Banca Mondiala siIBM in 1981

swap-uri pe valute - exemplu

• Banca Mondiala avea nevoie sa se imprumute cu francielvetieni pe termen lung, dar rata dobanzii pe piata curentaera foarte ridicata. Un imprumut similar in USD il putea face la niveluri foarte favorabile ale dobanzii

• IBM detinea o pozitie favorabila pe piata elvetiana si puteaimprumuta franci elvetieni pe termen lung cu rate favorabile ale dobanzii, insa avea nevoie de USD pentruproiecte majore

• Solutia – swap de valute – cele doua parti se imprumuta, IBM cu CHF, BIRD cu USD, schimband intre ele atat sumeleimprumuturilor principale cat si platile pentru dobanzi – la scadenta capitalurile de baza se schimba reciproc

swap-uri pe valute – exemplu (2)

• Schimbarea reciproca a capitalurilor de baza –cursul de schimb de regula cel la vedere (spot)

• Schimbarea reciproca a platilor ratei dobanzii – pe baza ratelor dobanzii convenite la inceputul tranzactiei – ratele dobanzii pentru platile reciproce sunt rate fixe (swap fixed-to-fixed)

• Reschimbarea reciproca a capitalurilor de baza la scadenta – la cursul de schimb initial

swap-uri pe marfuri• Definitie – intelegere intre parti prin care cel putin un set

de plati implicate este stabilit pe baza pretului marfurilorsau pe baza valorii unui indice bursier al marfii

• Sunt tranzactii pur financiare – nu implica o livrare fizica de marfuri

• Exemplu – o companie de transport aerian trebuie sa-sifixeze pretul biletelor pentru o perioada viitoare de un an

• Combustibilul reprezinta cca 1/3 din costurile operationaleiar livrarea se face prin contracte pe termen lung, cu pretulde cumparare stabilit pe baza unui indice de pret mediulunar

• Problema: venituri fixe din incasari, dar preturi fluctuante, deseori ample, pentru combustibil

swap-uri pe marfuri (2)

• Solutie – contract de swap cu o banca:

1. Compania intra intr-un swap cu o banca, respectivcumpara un swap energetic si convine saplateasca bancii un pret fix pentru o serie de platipana la expirarea swap-ului

2. Banca este de acord sa efectueze platile garantate, bazate pe indicele preturilor petrolului, pentrufiecare perioada planificata

3. Diferenta intre cele doua plati, in numerar, se achita, dupa caz, de companie sau de catre banca, respectiv- daca pretul petrolului creste, banca ii plateste companiei diferenta si invers

swap-uri pe actiuni

• Definitie – aranjament intre doua parti, prin care cel putin una dintre parti este de acord sa-i plateasca celeilalte parti o rata de randament bazata pe indici bursieri, in conformitate cu un grafic de termene viitoare, pentru perioade pana la scadenta aranjamentului. Cealalta parte efectueaza plati bazate pe un curs fix sau flotant al unui alt indice bursier. Platile sunt bazate pe un anumit procent convenit, aplicat la valoarea capitalului national de referinta

swap-uri pe actiuni - structura

• Pilonul 1 – un flux de plati legat de o rata flotanta sau fixa a dobanzii (equity leg)

• Pilonul II – flux de plati legat de o actiune (share of stock) sau un indice bursier (stock market index) (floating leg)

swap-uri pe actiuni - exemplu

• Un manager american de portofoliu detine un fond reprezentat de titluri de valoare americane si vrea sa-si diversifice portofoliul, cumparand blue-chips germane pentru 15% din portofoliul sau

• Solutia 1 – sa vanda 15% din actiunile americane si sa cumpere actiuni germane – costuri ridicate, plus complicatii generate de detinerea de active straine

• Solutia 2 – intra intr-un acord de swap cu o banca –cum functioneaza?

swap-uri pe actiuni – exemplu (2)

• Managerul intra intr-un swap cu o banca, convenind ca valoarea capitalului national sa fie echivalenta cu 15% din valoarea de piata a portofoliului, iar platile sa fie facute trimestrial

• Partile implicate schimba intre ele plati

– Managerul, plateste trimestrial, bancii, rata de rentabilitate a indicelui de bursa S&P 500 aplicata capitalului national

– Banca plateste managerului, trimestrial, rata de rentabilitate a indicelui de bursa DAX, pentru acelasi capital initial

swap-uri pe actiuni – concluzie

• Managerul de portofoliu a vandut efectiv titluriamericane si a cumparat titluri germane pentru o valoare speculativa reprezentand 15% din portofoliul sau

importanta swap-urilor

• In prezent instrumente importante in gestionarea riscului produselor derivate

• Conform datelor ISPA, swap-urile pe rate ale dobanzii sunt de departe cel mai important tip de swap-uri realizate

Gestionarea riscurilor

• Riscul de credit– Riscul ca una dintre parti sa nu-si onoreze obligatiile asumate

• Riscul de piata– Urmare a unei modificari in valoarea unui contract, cauzata de

modificarile nivelului sau volatilitatea pretului de piata pentru activul de referinta

• Riscurile operationale– Risc de reglementare, risc juridic, deficiente in sistemele de

informatizare, monitorizare si control, care conduc la frauda, erori umane, caderi de sistem, esecuri manageriale etc

• Riscurile strategice– Conduita antreprenoriala a traderilor din institutiile financiare,

interpretarea incorecta a solicitarilor clientilor, costuri scapate de sub control, tranzactionarea cu parteneri inadecvati